Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2007(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0048/2016

Texte depuse :

A8-0048/2016

Dezbateri :

PV 27/04/2016 - 22
CRE 27/04/2016 - 22

Voturi :

PV 28/04/2016 - 4.68
CRE 28/04/2016 - 4.68
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0204

Texte adoptate
PDF 404kWORD 181k
Joi, 28 aprilie 2016 - Bruxelles Ediţie definitivă
Egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală
P8_TA(2016)0204A8-0048/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală (2015/2007(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing, adoptate la cea de a patra Conferință mondială privind femeile, desfășurată în 1995, mai ales secțiunea intitulată „Femeile și media”,

–  având în vedere documentul final al celei de a 23-a sesiuni speciale a Adunării Generale a ONU din 2000, în care tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt recunoscute ca realizări ce oferă noi oportunități pentru capacitarea femeilor, dar și posibile riscuri,

–  având în vedere Declarația de principii de la Geneva și Planul de acțiune adoptat în prima etapă a Summitului mondial privind societatea informațională (WSIS), desfășurat la Geneva, în 2003,

–  având în vedere Angajamentul de la Tunis și Agenda de la Tunis pentru societatea informațională, care detaliază mecanismele financiare și internaționale pentru aplicarea agendelor WSIS, documente care au fost adoptate în cursul celei de a doua etape a WSIS, desfășurată la Tunis, în perioada 16-18 noiembrie 2005,

–  având în vedere referirile la drepturile femeilor și egalitatea de gen din Declarația privind aplicarea rezultatelor WSIS, precum și documentele ulterioare WSIS+10, Viziunea WSIS după 2015,

–  având în vedere rezultatele Forumului mondial privind societatea informațională (WSIS), desfășurat în perioada 25-29 mai 2015 la Geneva și având ca temă „Inovarea împreună: implicarea TIC în dezvoltare durabilă”, la care a luat parte o delegație a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

–  având în vedere Liniile de acțiune ale Summitului Mondial privind Societatea Informațională din 2014, care au fost combinate cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) pentru a consolida sinergiile dintre aceste strategii globale, inclusiv acțiunea de a stimula și promova incluziunea socială, economică și politică a tuturor, indiferent de vârstă, dizabilități, caracteristici genetice, gen, orientare sexuală, identitate de gen, rasă, origine socială sau etnică, religie sau convingeri, statut economic sau alte statute până în 2030,

–  având în vedere Strategia Comisiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 (SEC(2010)1079), care cuprinde o serie de acțiuni legate de femei și internet, mai ales în domeniul TIC, precum și reexaminarea strategiei la jumătatea perioadei,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la autonomizarea fetelor prin educație în UE(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Concluziile Consiliului pentru ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori (EPSCO) din iunie 2014, referitoare la „Femeile și economia: independența economică din perspectiva ocupării unui loc de muncă cu fracțiune de normă și a activității independente”, în care se afirmă că: „Strategia Europa 2020 identifică o serie de domenii prioritare de creștere economică, inclusiv în economia albă și în știință și tehnologie. În scopul de a valorifica pe deplin potențialul de creștere al Europei în aceste domenii, este important să se depășească de combatere a stereotipurilor de gen și a segregării educaționale și profesionale”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală(4);

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la Agenda digitală pentru creștere, mobilitate și ocuparea forței de muncă(6) și mai ales Marea coaliție pentru competențe și locuri de muncă în domeniul digital,

–  având în vedere acțiunea 60 din Agenda digitală ce vizează încurajarea femeilor de a îmbrățișa cariere legate de TIC și mărirea procentului de femei în sectorul TIC,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere pilonul II din Strategia Comisiei privind piața unică digitală, care vizează crearea condițiilor adecvate, a unui mediu concurențial echitabil și a unui mediu pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare, precum și pilonul III, care sprijină o societate digitală incluzivă, în care cetățenii au competențele potrivite pentru a valorifica oportunitățile create de internet și își măresc șansele de găsire a unui loc de muncă,

–  având în vedere studiul comandat de Departamentul tematic C din Parlamentul European, intitulat „Studiu privind capacitarea femeilor pe internet”, publicat în 2015,

–  având în vedere articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013(7) privind promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune și, în special, obiectivele sale în ceea ce privește „Femeile și mass-media” de solicitare a creșterii participării și a accesului femeilor la exprimare și în luarea deciziilor în cadrul și prin intermediul mass-mediei și al noilor mijloace de comunicații, precum și de promovare a unei imagini echilibrate și fără stereotipuri a femeilor în mass-media,

–  având în vedere „Codul european al bunelor practici în favoarea femeilor în domeniul TIC”, din 2013, al Comisiei,

–  având în vedere analiza sa aprofundată din 2012, intitulată „Women in ICT” („Femeile în domeniul TIC”),

–  având în vedere raportul Agenției pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene (FRA) intitulat „Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE - principalele rezultate”, publicat în martie 2014,

–  având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului(8),

–  având în vedere Strategia Comisiei pentru eradicarea traficului de persoane (2012-2016) și raportul intermediar privind implementarea sa,

–  având în vedere Ciclul politic al UE privind marea criminalitate și criminalitatea organizată, care a început în 2014, precum și prioritatea acordată traficului de ființe umane,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0048/2016),

A.  întrucât digitalizarea a revoluționat și a schimbat fundamental modul în care oamenii au acces la informații, comunică, socializează, studiază și lucrează, creând noi oportunități de a participa la dezbateri publice și politice, la formare și pe piața muncii; deschizând noi perspective pentru o viață autonomă și având un potențial economic enorm în Uniunea Europeană și în afara acesteia; întrucât digitalizarea nu a afectat numai piețele, ci și întreaga societate;

B.  întrucât societatea informațională, stimulată de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), oferă oportunități imense pentru generarea și distribuirea bogăției și a cunoștințelor, după cum o demonstrează de pildă industria de software liber și cu sursă deschisă care a schimbat modul în care se produce, se distribuie, se sprijină și se folosește software-ul, permițând o mai mare incluziune digitală; întrucât digitalizarea oferă de asemenea oportunități pentru o utilizare mai flexibilă și mai diversă a timpului și spațiului, evoluând spre modele mai echitabile pentru societate; întrucât, în același timp, digitalizarea pieței forței de muncă poate crea noi tipuri de excludere, de exemplu, riscul de segregare economică, socială, culturală și de gen;

C.  întrucât în Europa numai 9% dintre dezvoltatori sunt femei, numai 19 % dintre managerii din sectorul tehnologiilor informatice și comunicațiilor sunt femei (față de 45 % în alte sectoare ale serviciilor) și întrucât femeile reprezintă numai 19 % dintre antreprenori (față de 54 % în alte sectoare ale serviciilor)(9);

D.  întrucât aceste evoluții au un mare potențial pentru capacitarea femeilor, permițându-le accesul la informații și cunoștințe dincolo de mijloace convenționale, deschizând noi platforme de exprimare care îi pot inspira pe alții să acționeze, deschizând noi oportunități de a interacționa și a organiza campanii pentru a apăra drepturile și libertățile femeilor și fetelor, persoanelor LGBTI, dar și ale persoanelor cu nevoi speciale, precum persoanele cu dizabilități; întrucât participarea activă a femeilor în societatea informațională nu este doar o chestiune ce țin de dreptate și egalitate, ea poate contribui la îmbunătățirea condițiilor economice în societate și la competitivitatea în UE;

E.  întrucât există o diferență semnificativă între femei și bărbați în accesul la oportunități profesionale și educaționale legate de tehnologiile informației și comunicațiilor și de competențe informatice; întrucât digitalizarea are un impact puternic asupra consumului și distribuției de mass-media, mai ales pentru utilizatorii tineri, deschizând noi canale pentru consumul de mass-media și permițând un peisaj mediatic mai puțin ierarhic; întrucât digitalizarea poate stimula, dar poate și prezenta noi provocări pentru capacitarea femeilor, prin distribuția de imagini negative, degradante și stereotipizate ale femeilor;

F.  întrucât canalele de comunicare digitale și rețelele sociale au o importanță deosebită pentru părinții aflați în concediu parental și pentru persoanele care lucrează de acasă;

G.  întrucât digitalizarea are un impact imens asupra pieței forței de muncă, schimbând lanțurile valorice și creând noi locuri de muncă și modele de muncă mai flexibile; întrucât oportunitățile privind aranjamentele de muncă flexibilă și la distanță pe care le aduce digitalizarea pot servi ca un instrument important pentru un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală atât pentru femei, cât și pentru bărbați; întrucât aceste aranjamente de muncă flexibilă pot contribui și incluziunea pe piața muncii a grupurilor de femei defavorizate; întrucât există totuși potențiale consecințe negative care pot afecta în special femeile, cum ar fi erodarea drepturilor lucrătorilor și limitări din cauza programului de lucru, dar și limitări datorate responsabilităților profesionale și sau de altă natură care măresc numărul de locuri de muncă cu remunerații mai mici și a celor mai puțin sigure;

H.  întrucât îmbunătățirea competențelor digitale și a și a stăpânirii TIC reprezintă o oportunitate unică pentru o mai mare incluziune a fetelor și femeilor, dar și a persoanelor cu nevoi speciale precum persoanele cu dizabilități; întrucât creșterea numărului de femei în sectorul TIC, care este unul dintre sectoarele cu remunerațiile cele mai mari, ar putea contribui la capacitarea lor financiară și la dobândirea unei independențe care ar avea ca rezultat reducerea diferenței totale de remunerare între femei și bărbați;

I.  întrucât, în piața de muncă digitalizată responsabilitatea este din ce în ce mai mult transferată de la firmă la persoană, ceea ce modifică condițiile de înscriere la securitatea socială pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și lucrătorii independenți; întrucât deciziile politice influențează în mod clar rezultatul acestor schimbări;

J.  întrucât în cazul contractelor individuale multiple din mai multe firme și instituții, este și mai dificilă monitorizarea principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă la același loc de muncă, principiu de o importanță crucială pentru o societate cu adevărat egală;

K.  întrucât intrarea unui număr mai mare de femei în sectorul TIC ar stimula o piață în care se preconizează o penurie de forță de muncă și în care participarea egală a femeilor ar conduce la un câștig de aproximativ 9 miliarde EUR pentru PIB-ul UE în fiecare an; întrucât femeile sunt în continuare profund subreprezentate în ceea ce privește studiile universitare în domeniul TIC, ele reprezentând doar aproximativ 20 % dintre absolvenții în domeniu, iar numai 3 % dintre toate absolventele având o diplomă în TIC; întrucât femeile se confruntă cu numeroase dificultăți la integrarea și la rămânerea în sectorul TIC; întrucât mediul de muncă actual dominat de bărbați (femeile reprezentând numai 30 % din forța de muncă) contribuie la tendința multor femei de a părăsi sectorul TIC după câțiva ani de la finalizarea studiilor universitare;

L.  întrucât studiul intitulat „Women active in the ICT sector” („Femeile, active în sectorul TIC”) estimează că până în 2020 vor exista 900 000 de posturi neocupate în sectorul TIC în Europa; întrucât sectorul TIC este în creștere rapidă, creând circa 120 000 de noi locuri de muncă în fiecare an;

M.  întrucât sectorul TIC se caracterizează printr-o segregare verticală și orizontală deosebit de ridicată, precum și printr-o diferență între calificările educaționale ale femeilor și poziția lor în sectorul TIC; întrucât sub 20% din antreprenorii din domeniul TIC sunt femei; întrucât majoritatea femeilor (54 %) din sectorul TIC ocupă un loc de muncă mai slab plătit și poziții cu un nivel mai scăzut de calificare, iar numai o mică minoritate a acestora (8 %) ocupă poziții de ingineri de software cu calificări înalte; întrucât femeile sunt, de asemenea, subreprezentate în procesul decizional din acest sector, doar 19,2 % dintre lucrătorii din sectorul TIC având șefi femei, comparativ cu 45,2 % dintre lucrătorii din alte sectoare;

N.  întrucât femeile de peste 55 de ani sunt expuse în special riscului de șomaj și de inactivitate pe piața muncii, media ratei șomajului în UE în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani fiind de numai 42 %, comparativ cu 58 % pentru bărbați; întrucât nivelul scăzut de cunoștințe în domeniul TIC și de competențe digitale crește și mai mult acest risc; întrucât îmbunătățirea și investirea în dobândirea de competențe digitale pentru femeile de peste 55 de ani ar crește oportunitățile acestora de angajare și le-ar oferi o anumită protecție împotriva excluderii de pe piața muncii;

O.  întrucât impactul stereotipurilor de gen și al sexismului reprezintă un obstacol pentru egalitatea de gen și o povară pentru dezvoltarea economică și competitivitatea UE, mărind și mai mult decalajul de gen în sectorul digital, care este deja consistent, în domenii precum TIC, mass-media și industriile conexe; întrucât stereotipurile de gen existente îngreunează dezvoltarea deplină a capacităților lor ca utilizatoare, inovatoare și creatoare; întrucât este nevoie de o voință politică clară, de acțiuni concrete și de participarea societății civile pentru a schimba aceste lucruri;

P.  întrucât educația și formarea sunt esențiale pentru capacitarea femeilor în era digitală și, prin urmare, pentru o societate viabilă în viitor; întrucât 60 % dintre elevii din UE nu utilizează niciodată echipamente digitale în clasă; întrucât a scăzut proporția deja mică de femei care au absolvit studii universitare în domeniul TIC; întrucât femeile sunt subreprezentate în materiile de studiu STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), iar aproximativ jumătate dintre femeile absolvente nu optează pentru locuri de muncă legate de aceste domenii; întrucât, în inițiative precum Săptămâna codurilor în UE, TIC pentru o educație mai bună, Startup Europe Leaders Club și Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital, care vizează promovarea și mai mare a competențelor digitale și a educației digitale, femeile continuă să fie larg subreprezentate;

Q.  întrucât promovarea tehnologiilor digitale și a TIC joacă un rol important în politica de cooperare pentru dezvoltare a UE, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă, în special pentru capacitarea socială și economică a femeilor și a fetelor și a scoaterii acestora din sărăcie;

R.  întrucât digitalizarea favorizează promovarea democrației directe prin intermediul internetului, permițând astfel o implicare mai mare a femeilor în politică și un acces mai facil la informații;

S.  întrucât datorită binomului digitalizare și democrație directă, femeile au mai multe posibilități de a se angaja în primul rând în afara sistemelor tradiționale ale politicii, cu o participare completă și amplă;

T.  întrucât TIC, ca orice tehnologie, poate fi utilizată și abuziv pentru a amenința femeile, drepturile și libertățile lor și, în cele din urmă, și capacitarea lor, inclusiv prin intimidarea pe internet, hărțuirea pe internet, traficul de ființe umane, discursuri care promovează ura, incitarea la ură, discriminarea și încălcarea drepturilor fundamentale; întrucât anonimitatea pe internet contribuie la proliferarea acestor forme de violență împotriva femeilor; întrucât aceste provocări și riscuri noi trebuie identificate și tratate în mod corespunzător de decidenții politici, precum și de întreprinderi, firme și organizațiile societății civile, oferind, totodată, un spațiu pentru schimbul de informații pe internet,

U.  întrucât noile tehnologii ale informației și ale comunicațiilor sunt folosite pentru a crea canale și platforme care facilitează anumite forme de exploatare a femeilor, inclusiv minori; întrucât platformele digitale sunt, de asemenea, folosite pentru comercializarea corpului femeilor; întrucât este necesar ca cei din serviciile de poliție competente să ia în calcul efectul transformator al digitalizării asupra acestor crime; întrucât trebuie, totodată, ca profesioniștii din domeniul educației să fie conștienți de aceste forme noi de amenințări digitale și să pună la dispoziție fondurile ale UE și ale statelor membre pentru a promova educația privind utilizarea sigură și cu respect a internetului și riscurile violenței de gen on-line, pentru băieți, dar și pentru fete și să implice bărbații și băieții în combaterea violenței față de femei și fete;

V.  întrucât modurile de comunicare digitală au contribuit la răspândirea discursurilor care propagă ura și a amenințărilor împotriva femeilor, 18 % dintre femeile din Europa fiind, începând din adolescență, hărțuite într-o formă sau alta de persoane cunoscute pe internet, iar nouă milioane de persoane fiind victime ale violenței online; întrucât a crescut numărul amenințărilor, inclusiv a amenințărilor cu moartea, asupra femeilor; întrucât sensibilizarea socială cu privire la formele digitale de violență atât în rândul publicului general și al specialiștilor, cât și la nivelul poliției și al cadrelor didactice este în continuare insuficientă pentru a asigura prevenirea, monitorizarea și asistența adecvată pentru victime; întrucât o serie de forme de violență online nu sunt reflectate încă pe deplin în dreptul penal, și nici în modalitățile și procedurile de urmărire penală din toate statele membre; întrucât există o lipsă de reacție din partea sistemului de justiție; întrucât agresorii și persoanele care incită la ură sunt foarte rar reclamate, anchetate, urmărite penal și acuzate; întrucât este necesară o recunoaștere la nivelul UE a caracterului posibil transfrontalier al abuzului și al violenței pe internet;

W.  întrucât bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen și integrarea dimensiunii de gen pot fi utilizate ca instrumente pentru a urma egalitatea de gen; întrucât perspectivele de gen ar trebui luate în considerare în toate etapele de lucru ale Comisiei privind digitalizarea în Europa, pentru a se asigura că femeile nu sunt doar incluse, ci se află și în prima linie a evoluțiilor digitale;

X.  întrucât participarea scăzută a femeilor și a fetelor la formele de educație în domeniul TIC și, mai târziu, la ocuparea forței de muncă este rezultatul unei interacțiuni complexe între stereotipurilor de gen, care începe din primele etape ale vieții și educației și continuă pe parcursul carierei profesionale; întrucât printre factorii care limitează participarea femeilor și a fetelor la educația și angajarea în domeniul TIC se numără: aplicarea de stereotipuri pe tot parcursul vieții, segregarea între activitățile specifice femeilor și cele specifice bărbaților, hobby-uri și jucării, care încep de la primele niveluri de educație, o lipsă relativă de modele feminine în sectorul TIC, precum și vizibilitatea limitată a femeilor în acest sector, în special în funcțiile de conducere;

Recomandări generale

1.  îndeamnă Comisia și Consiliul să folosească din plin potențialul pe care îl au societatea informațională, TIC și internetul pentru a promova capacitarea femeilor, drepturile și libertățile femeilor, precum și egalitatea de gen, indiferent de vârstă, dizabilități, caracteristici genetice, gen, orientare sexuală, identitate de gen, rasă, origine socială sau etnică, religie sau convingeri și statut economic;;

2.  subliniază că accesul la internet reprezintă un serviciu de bază nou care este necesar tuturor persoanelor, bărbați, femei, băieți și fete, internetul fiind acum un instrument esențial pentru viața de zi cu zi a persoanelor în familie, la servici, la scoală sau în timpul învățării, pentru managementul firmelor, pentru autorități publice, instituții și organizații, precum și pentru funcționarea rețelelor sociale și promovarea egalității de șanse;

3.  invită Comisia să folosească și să direcționeze mai bine Agenda digitală și Strategia pieței unice digitale pentru a rezolva decalajul de gen sever din sectorul TIC, pentru a promova integrarea deplină a femeilor în sector, mai ales în profesiile tehnice și din telecomunicații, pentru a încuraja educația și pregătirea profesională a femeilor și a fetelor în domeniul TIC și în domeniile STIM, pentru a mări vizibilitatea femeilor în arena digitală, pentru a îmbunătăți egalitatea de gen și participarea femeilor printr-un acces mai bun la finanțare, pentru a implementa sistematic evaluările de impact din perspectiva de gen și bugetarea de gen în activitatea sa privind Agenda digitală și Strategia pieței unice digitale astfel încât principiul european fundamental al egalității între femei și bărbați să poată fi încorporate în mod corespunzător și pentru a sprijini societatea civilă și organizațiile de femei pentru a transforma internetul inclusiv în realitate;

4.  invită instituțiile UE și statele membre să includă perspectiva de gen în toate inițiativele digitale și să recunoască faptul că puterea digitală conduce la o nouă etapă, mai puternică, de conștientizare a problematicilor de gen și a egalității de gen; atrage atenția Comisiei asupra eficacității internetului pentru instrumente cum ar fi campaniile, forumurile și pentru a acorda vizibilitate modelelor feminine, toate acestea contribuind la accelerarea egalității de gen; solicită prin urmare, Comisiei să considere plasarea femeilor pe primul plan în agenda sa digitală, astfel încât noua eră digitală să poată fi o forță motrice pentru promovarea egalității de gen;

5.  îndeamnă Comisia să includă în viitoarea Strategie pentru egalitate între femei și bărbați (2016-2020) acțiuni specifice pentru a sprijini integrarea și participarea femeilor la societatea informațională, precum și pentru a sprijini substanțial rețelele de femei online, pentru că aceste rețele reflectă o abordare autonomă, de jos în sus a capacitării femeilor și ar trebui să primească tot sprijinul necesar pentru a le asigura viabilitatea pe termen lung;

6.  ia act de Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia privind piața unică digitală pentru Europa”, dar regretă viziunea sa limitată, reflectată în faptul că subestimează potențialul considerabil pe care digitalizarea îl poate avea pentru o societate incluzivă, egală și participativă și nu reușește să acorde suficientă recunoaștere oportunităților pe care le pot oferi sprijinul direcționat și finanțarea infrastructurii pentru capacitarea femeilor;

7.  solicită să se pună un accent mai mare pe software-ul liber și cu sursă deschisă în sectorul TIC și piața digitală; consideră că software-ul liber și cu sursă deschisă este un instrument vital în promovarea egalității de gen și a democratizării pe piața digitală și în sectorul TIC; subliniază că este, de asemenea, necesar să se conștientizeze componenta de gen și în sectorul software-lui cu sursă deschisă;

8.  invită UE și statele membre să elaboreze, să sprijine și să organizeze acțiunile promovate de Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale, în special în cadrul Declarației și a Platformei pentru acțiune de la Beijing, precum și al summiturilor la nivel mondial dedicate societății informaționale (WSIS), pentru a urmări capacitarea femeilor în era digitală la nivel european și mondial; invită statele membre să comunice și să facă schimb de bune practici între ele, pentru a promova o implicare egală a femeilor în evoluțiile digitale de pe teritoriul Europei;

9.  invită statele membre să stabilească planuri de acțiune multianuale pentru a realiza egalitatea de gen în societatea informațională și în TIC, care să vizeze: creșterea accesului femeilor la societatea informațională, îmbunătățirea și creșterea utilizării TIC de către femei, conferirea unui rol mai important în sectoarele TIC pentru femei, promovarea cunoștințelor în domeniul TIC pentru femei prin educație și formare profesională, promovarea angajării și a spiritului antreprenorial în rândul femeilor, prin utilizarea regulată a serviciilor de internet și digitale, dezvoltarea de conținut online care promovează egalitatea de gen, promovarea schimburilor continuii, diseminarea și comunicarea valorilor egalității, promovarea accesului la TIC și folosirea lor ca instrumente de combatere a discriminării de gen în aspecte precum violența de gen, promovarea cooperării internaționale, stabilirea echilibrului între viața profesională și cea personală, precum și proiectarea, implementarea, diseminarea și evaluarea politicilor și a planurilor vizând egalitatea;

Participare

10.  invită Comisia și statele membre să folosească mai bine potențialul considerabil al digitalizării la toate nivelurile participării politice, precum și pentru incluziunea femeilor în procesele decizionale, de exemplu prin votul electronic; subliniază că digitalizarea și e-guvernarea oferă oportunități majore pentru accesul la informații, procesele decizionale, transparență și o mai mare răspundere guvernamentală; subliniază, totodată, sectoarele TIC pot mări foarte mult capacitatea femeilor de a participa la sondaje și foruri de discuții, precum și de depune plângeri și reclamații anonim;

11.  invită Comisia și statele membre să promoveze digitalizarea în politică pentru a promova democrația directă, facilitând o implicare mai mare a tuturor cetățenilor, depășind astfel vechile sisteme și obstacole ce creează dificultăți pentru femei și grupurile subreprezentate în încercarea lor de a se afirma în contexte electorale și instituționale; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să analizeze posibilitatea votului online și să o dezvolte mai mult, pentru consultările electorale, eliminând astfel o serie de obstacolele care afectează adesea mai ales femeile;

12.  invită Comisia să folosească pe deplin programul „Europa pentru cetățeni” pentru a viza specific societatea civilă și organizațiile de femei active în sectoare legate de digitalizare și TIC, pentru a îmbunătăți condițiile de participare civică și democratică a femeilor și pentru a acorda o atenție specială obiectivelor specifice de gen în viitoarele evaluări ale implementării programului;

13.  subliniază importanța pe care o pot avea noile medii în consolidarea participării femeilor la procesele democratice; invită Comisia și statele membre să promoveze participarea deplină a femeilor la mass-media, inclusiv la management, și în organismele de reglementare și monitorizare pentru a stimula un domeniu mass-media caracterizat printr-o mai mare egalitate de gen, combătând stereotipurile de gen și reprezentarea greșită a femeilor; îndeamnă, de asemenea, Comisia să încurajeze crearea de rețele în rândul organizațiilor societății civile și al organizațiilor profesionale din mass-media profesionale, pentru a capacita femeile să aibă un rol activ și să recunoască nevoile specifice ale femeilor în acest sector;

14.  subliniază rolul esențial al societății civile internaționale în cadrul guvernanței internetului, prin intermediul unor astfel de forumuri, cum ar fi Forumul mondial al internetului; invită Comisia și statele membre să se implice și să sprijine organizațiile digitale ale societății civile la nivel local și internațional și să promoveze participarea și reprezentarea femeilor și a fetelor la toate aceste forumuri și rețele;

15.  consideră că accesul gratuit la bandă largă pentru toate persoanele, cel puțin în spațiile publice, ar oferi femeilor mai multe posibilități să folosească mediul digital și le-ar mări șansele de a intra pe piața muncii, ceea ce ar contribui și la o mai mare incluziune socială și la o serie de evoluții pozitive legate de chestiuni ecologice și economice; invită Comisia să recunoască importanța extinderii Agendei sale digitale la toate zonele rurale, astfel încât niciun cetățean să nu fie exclus și izolat, mai ales femeile, și toată lumea să aibă acces la oportunități digitale;

Piața forței de muncă

16.  invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să promoveze egalitatea de gen în firmele, organismele reprezentative și instituțiile de pregătire din domeniul TIC și din alte industrii relevante, inclusiv la pozițiile de conducere, să monitorizeze cu atenție și să urmărească progresele înregistrate, precum și să facă schimb de bune practici în acest domeniu;

17.  invită Comisia și statele membre să se ocupe de problema gravă a subreprezentării femeilor în sectorul TIC, în special în rândul persoanelor aflate în poziții de conducere și în consiliile de administrație; îndeamnă Comisia și statele membre să recunoască că proiectul de directivă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe oferă o oportunitate reală de a schimba cultura din cadrul firmelor, ceea ce ar conduce la un impact asupra tuturor nivelurilor ierarhice și, prin urmare, solicită deblocarea directivei în cadrul Consiliului; reamintește insistent Comisiei de responsabilitatea sa de a lua toate măsurile ce ar putea contribui la depășirea impasului din Consiliu pentru adoptarea unei legislații a UE privind transparența și un mai bun echilibru de gen în recrutările pentru pozițiile decizionale;

18.  invită statele membre să soluționeze disparitatea de gen din sectorul TIC prin consolidarea argumentelor pentru diversitate și prin crearea de stimulente mai multe și mai puternice atât pentru întreprinderi, cât și pentru femei, cum ar fi unele modele de referință și parcursuri profesionale, pentru a crește vizibilitatea femeilor;

19.  îndeamnă Comisia și statele membre să protejeze drepturile fundamentale ale lucrătorilor și protecția socială a angajaților și să combată condițiile precare de muncă; îndeamnă Comisia să propună noi mecanisme de protecție adaptate la modelele de muncă și carieră create de digitalizare, acordând o atenție deosebită situației femeilor, și invită statele membre să le perfecționeze; subliniază importanța negocierilor colective la toate nivelurile, în special în sectoarele care sunt puternic afectate de digitalizare, pentru a se asigura principiul egalității salariale pentru aceeași muncă, precum și pentru a proteja calitatea spațiului în care se muncește și securitatea acestuia în era digitalizării; subliniază că trebuie identificate condițiile-cadru generale necesare, pentru a se asigura protecția datelor cu caracter personal ale angajaților;

20.  încurajează Comisia și statele membre să recunoască întregul potențial al flexibilității oferite de digitalizare în ceea ce privește echilibrul între viața profesională și viața de familie, subliniind totodată că digitalizarea pieței forței de muncă impune adaptarea atât a politicilor privind piața forței de muncă, dar și a sistemelor de securitate socială; invită Comisia și statele membre, în contextul foii de parcurs a Comisiei intitulată „Un nou început pentru a rezolva problemele vizând echilibrul între viața profesională și viața de familie pentru familiile care muncesc”, să identifice oportunitățile și problemele digitalizării legate de condițiile de muncă și necesitatea de adaptare a locului de muncă, dezvoltarea competențelor și oportunităților de învățare de-a lungul vieții, mai ales pentru lucrătorii care au persoane în îngrijire; îndeamnă Comisia și statele membre să investească specific în practicile de muncă digitale pentru a îmbunătăți echilibrul între viața profesională și cea personală pentru toată lumea;

21.  invită Comisia și statele membre să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții, precum și formarea și sistemele de pregătire care pregătesc persoanele pentru adaptare o mai bună sau o eventuală schimbare a carierei în funcție de cererea tot mai mare de competențe digitale în numeroase sectoare, acordând o atenție specială femeilor de peste 55 de ani, pentru a le proteja de excluziunea de pe piața muncii;

22.  solicită, în contextul tuturor măsurilor luate în acest domeniu, ca sarcina birocratică impusă întreprinderilor să fie menținută la cote minime; subliniază că birocrația excesivă poate pune în pericol acceptarea și poate conduce la pierderea locurilor de muncă și la relocarea acestora; salută compromisurile fezabile, convenite prin consens de către cele două părți ale sectorului în statele membre cu o tradiție puternică de cogestiune; consideră cogestiunea ca fiind un model de bună practică pentru economiile europene;

23.  remarcă că diferența de remunerare între femei și bărbați rămâne una dintre problemele majore ale disparității de gen din sectorul TIC și invită, prin urmare, statele membre să înceapă, în sfârșit, implementarea activă a recomandării Comisiei referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență și acțiuni pozitive permanente, de preferință prin intermediul legislației, și să introducă măsuri de asigurare a transparenței salariale și evaluări profesionale neutre din perspectiva genului; invită Comisia să trateze problema egalității de remunerare în inițiativa „Un început nou pentru părinții care lucrează”, inclusă în programul său de lucru pentru 2016, deoarece diferențele de remunerare între bărbați și femei cresc și mai mult când aceștia devin părinți;

24.  subliniază că, diferența de remunerare între femei și bărbați are ca rezultat o diferență și mai mare între pensiile femeilor și ale bărbaților; subliniază că principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă la același loc de muncă trebuie garantat, după cum a remarcat Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker;

25.  încurajează statele membre să creeze sisteme fiscale și de prestații sociale care să nu descurajeze a doua persoană care contribuie la venitul familiei să lucreze sau să lucreze mai mult, deoarece există tendința ca femeile să fie a doua persoană care contribuie la venitul familiei, iar locurile de muncă din TIC joacă un rol important în acest context;

26.  subliniază că diferențele de remunerare dintre femei și bărbați cele în evoluția carierei continuă să existe pentru femeile care lucrează în sectorul TIC; subliniază că este amenințat principiul remunerării egale pentru aceeași muncă prestată la același loc de muncă, principiu care garantează salarii juste și echitabile, deși acesta constituie unul dintre pilonii fundamentali ai dreptății sociale pe piața muncii și, prin urmare, ar trebui protejat cu prioritate; reafirmă că în economia digitală nu trebuie lăsate să se stabilizeze astfel de inegalități legate de remunerarea egală și evoluția carierei; evidențiază că o mai mare participare a femeilor la piața muncii și realizarea simultană de investiții în politici de incluziune socială vor contribui la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați; subliniază importanța pe care o are negocierea colectivă și în economia de piață digitală pentru asigurarea calității și a siguranței locurilor de muncă în era digitalizării;

27.  salută numeroasele oportunități și flexibilitatea mai mare pe care era digitală le oferă angajaților și lucrătorilor independenți, inclusiv oportunitățile de a avea un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, în special cu în ceea ce privește situația de pe piața muncii a părinților cu copii de vârstă mică și a persoanelor cu dizabilități; invită Comisia și statele membre să discute situația muncii flexibile și a siguranței locului de muncă, care este de o importanță majoră în sectorul TIC, dar evidențiază, totodată, noile provocări legate de această evoluție și invită statele membre să se asigure că sunt în vigoare dispoziții adecvate în materie de securitate socială; susține, prin urmare, ca lucrătorii să beneficieze de un „drept de a se deconecta de la sistem” în afara orelor de lucru convenite;

28.  atrage atenția asupra faptului că tendința de flexibilizare a practicilor de muncă prin digitalizare poate să ducă și la forme instabile de ocupare a forței de muncă; subliniază că problemele de sănătate mentală legate de locul de muncă, precum surmenajul, cauzate de accesibilitatea constantă, reprezintă riscuri serioase; pledează, prin urmare, în favoarea respectării depline a timpului de odihnă prevăzut pentru lucrători și subliniază necesitatea de a se respecta orarele stabilite în contractele de angajare cu program flexibil, pentru a se păstra limitele timpului de lucru, așa cum este definit în legislația muncii din fiecare stat membru;

Educația și formarea

29.  subliniază că este important să se asigure integrarea perspectivei de gen în sectorul educației, prin promovarea alfabetizării digitale și a participării femeilor și fetelor la educația și formarea în sectorul TIC, prin introducerea programării, a noilor medii și tehnologii în programele școlare de la toate nivelurile, precum și educația extracurriculară, informală și non-formală și din toate formele de învățământ și de formare, inclusiv pentru personalul didactic, pentru a reduce și elimina decalajele la nivelul competențelor digitale și a încuraja fetele și tinerele să urmeze cariere în sectoarele științei și ale TIC; subliniază, în acest context, importanța resurselor educaționale deschise (RED), care asigură un acces mai bun la educație pentru toți și a schimbului de practici între femei în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen în educație în domeniul TIC;

30.  încurajează statele membre să introducă cunoștințe adecvate vârstei din domeniul TIC încă din etapele timpurii ale educației, acordând o atenție deosebită inspirării fetelor în a dezvolta interes și talent în domeniul digital; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze educația STIM a fetelor de la vârste fragede, având în vedere că fetele se îndepărtează de materiile de studiu asociate cu știința, ingineria, matematica și tehnologia devreme în parcursul școlar din cauza stereotipurilor de gen care marchează aceste materii de studiu, a lipsei de modele și a segregării activităților și jucăriilor, ceea ce creează o subreprezentare a femeilor în aceste domenii la universitate, care se extinde și la nivelul locului de muncă; subliniază așadar că ar trebui discutate atât stereotipurile de gen, cât și pregătirea digitală începând cu învățământul primar și continuând la în toate nivelele de educație, până la educația pentru adulți și cursurile de pregătire pentru persoanele care nu au fost excluse de pe piața muncii;

31.  îndeamnă Comisia și statele membre să faciliteze educația și învățarea pe tot parcursul vieții care vizează în special femeile în vârstă pe durata vieții profesionale și mai târziu, în special cele care au responsabilități de îngrijire și femeile care și-au întrerupt temporar cariera sau sunt în curs de reintegrare la locul de muncă, astfel încât să se asigure că nu rămân în urmă în această tranziție rapidă către digitalizare;

32.  observă că educația în domeniul tehnologiilor digitale, TIC și programare de la o vârstă fragedă este cu precădere importantă în capacitarea fetelor, încurajându-le să se integreze în domeniu și să depășească stereotipurile de gen; subliniază că o reprezentare mai mare a femeilor în studierea domeniilor STIM în învățământul superior este esențială pentru creșterea reprezentării acestora în sectorul digital;

33.  invită statele membre să soluționeze disparitatea de gen din sectorul TIC prin crearea mai multor stimulente și structuri de sprijin pentru femei, precum modele de referință, programe de mentorat și parcursuri profesionale, pentru a crește vizibilitatea femeilor; invită, prin urmare, statele membre să adapteze sistemele de învățământ, dacă este nevoie, pentru a promova predarea și interesul pentru domeniile STEM în general și mai ales în rândul elevelor și studentelor;

34.  evidențiază valoarea sectoarelor TIC și mai ales a cursurilor de pregătire online pentru fete și femei, dar și pentru persoanele cu nevoi speciale, cum ar fi cei cu dizabilități, și pentru cei care locuiesc în zone rurale sau izolate, precum și posibilitățile oferite de munca la distanță pentru a îmbunătăți pregătirea acestor grupuri și pentru a le oferi mai multe șanse de independență financiară;

35.  remarcă rolul important și potențialul enorm pe care îl au educația în domeniul artelor și designului, la nivel formal, informal și non-formal, și sectoarele creative și sectorul cultural în capacitarea femeilor și a fetelor și propulsarea acestora în sectorul digital; subliniază, prin urmare, importanța conectării domeniilor STIM cu sectoarele economice ale educației și artelor, transformând STIM în STIAM;

36.  invită Comisia să promoveze tehnologiile digitale ca instrumente de reducere a barierelor la intrarea pe piața muncii în contextul învățării de-a lungul vieții și să fixeze criterii de referință pentru investițiile publice și private în competențe, ca procentaj din PIB;

37.  încurajează statele membre și Comisia să promoveze, îndeosebi prin intermediul campaniilor de informare și de sensibilizare, participarea femeilor în sectoare de activitate considerate în mod stereotip „masculine” cum este și digitalizarea; subliniază necesitatea de a organiza campanii de conștientizare și formare și de integrare a perspectivei de gen pentru toți actorii implicați în politicile din domeniul digitalizării;

38.  salută „Codul european de bune practici pentru femei și TIC” și solicită aplicarea sa extensivă și activă; salută stabilirea unei „Mari coaliții pentru locuri de muncă în sectorul digital” la nivel european și încurajează firmele implicate să acorde o atenție deosebită recrutării și egalității de șanse în carieră pentru femei;

39.  invită Comisia și statele membre să implementeze programe destinate părinților pentru a-i familiariza cu TIC utilizate de copii, astfel încât să îmbunătățind astfel cunoștințele părinților despre posibilele întâlniri și relații care pot avea loc online și reducând diferența actuală dintre generații în ceea ce privește noile tehnologii;

40.  subliniază că este important să se îmbunătățească competențele digitale și alfabetizarea digitală pentru a facilita accesul în firme din domeniul TIC pentru femeile care, din diferite motive, nu posedă aceste competențe specifice; subliniază că un eșec în această privință ar determina accentuarea dezavantajului legat de accesul femeilor la acest sector; amintește că Fondul social european ar putea participa la finanțarea unor astfel de cursuri de formare;

41.  subliniază importanța introducerii programării, a noilor media și a tehnologiilor în programele de învățământ de la toate nivelurile și subliniază potențialul competențelor digitale de a reduce barierele de acces la intrarea pe piața muncii; subliniază importanța unui dialog constant cu partenerii sociali pentru a se depăși disparitățile de gen din acest domeniu;

42.  îndeamnă Comisia, în domeniul de aplicare a Strategiei privind piața unică digitală și, mai precis, în ceea ce privește referința la construirea unei societăți digitale incluzive, să mărească vizibilitatea femeilor creând un proiect-pilot de universitate europeană online, axată specific pe TIC și inginerie tehnică, și lansând un program de burse de studiu pentru femei în domeniul TIC și al noilor medii;

43.  invită Comisia și statele membre, precum și întreprinderile să promoveze egalitatea de gen în domeniul TIC prin colectarea de date defalcate pe gen privind utilizarea TIC, a obiectivelor de dezvoltare, a indicatorilor și a criteriilor de referință, pentru a urmări progresele în accesul femeilor la TIC și pentru a promova exemple de bună practică pentru firmele în domeniul TIC;

44.  invită Comisia și statele membre să mărească sprijinul pentru capacitarea femeilor din sectoarele digital și TIC în cadrul cooperării pentru dezvoltare și al relațiilor externe ale UE, prin promovarea educației digitale și stimularea antreprenoriatului în rândul femeilor prin diverse instrumente, inclusiv programe de microfinanțare și rețele de sprijin;

Investițiile și finanțarea antreprenoriatului

45.  invită statele membre și Comisia să pună la dispoziție fonduri, să îmbunătățească accesul la fondurile existente și, dacă este necesar, să pună la dispoziție fonduri pentru antreprenoare pentru a înființa firme în sectorul TIC și start-up-uri digitale, precum și rețele de schimburi inter pares, promovând inovarea și investițiile în interiorul UE; încurajează statele membre să ofere sprijin financiar adecvat și o pregătire corespunzătoare pentru femeile care doresc să facă o carieră în domeniul digitalizării, pentru a încuraja antreprenoriatul feminin și în acest sector;

46.  consideră că accesul femeilor la finanțare și servicii financiare necesită o atenție specială, mai ales în contextul obiectivului Strategiei pentru piața unică digitală vizând crearea condițiilor adecvate pentru un mediu TIC inovator și competitiv și îmbunătățirea oportunităților de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri; remarcă importanța accesului femeilor la microfinanțare în antreprenoriatul feminin;

47.  invită Comisia, în legătură cu Agenda digitală, să monitorizeze atent și să evalueze aplicarea integrării egalității de gen și a bugetării de gen în fondurile UE, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile europene (Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 din 17 decembrie 2013), și invită Comisia și statele membre să asigure implicarea organizațiilor de femei în comitetele de monitorizare a programelor de finanțare, pentru a garanta implementarea acțiunilor care vizează întărirea rolului femeilor în domeniul TIC; reamintește angajamentul Comisiei de a aplica bugetarea de gen;

48.  invită Comisia să ia în considerare dimensiunea de gen în analiza și raportarea implicării în parteneriate legate de Agenda digitală;

49.  invită Comisia ca, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, să creeze programe de sprijin pentru investițiile în tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene, incluzând condiții de creditare favorabile și împrumuturi pentru întreprinderi, organizații ale societății civile și start-up-uri din sectorul TIC, în care femeile reprezintă cel puțin 40 % din forța de muncă;

50.  invită Comisia să sprijine și să promoveze o cultură antreprenorială digitală pentru femei, să promoveze și să susțină financiar o platformă europeană de rețele și mentorat pentru femei și să consolideze mai mult rolul femeilor în programele existente; încurajează statele membre, dar și firmele să creeze politici privind diversitatea care nu se concentrează doar pe recrutarea femeilor, ci merg și mai departe de aceasta, pentru a promova dezvoltarea economică durabilă și leadershipul;

51.  subliniază rolul întreprinderilor sociale și al modelelor de afaceri alternative, cum ar fi societățile mutuale și cooperativele, în capacitarea femeilor în domeniul antreprenoriatului digital și în creșterea reprezentării femeilor în sectoarele digitale; invită Comisia și statele membre să promoveze inițiativele de întreprinderi sociale care vizează capacitarea femeilor și a fetelor în domeniul TIC;

52.  îndeamnă Comisia, statele membre și toți agenții implicați să utilizeze mai bine Marea coaliție europeană pentru locuri de muncă în sectorul digital, pentru a sprijini măsurile destinate îmbunătățirii competențelor digitale pentru femei și fete, pentru a promova ocuparea forței de muncă de către femei în sectorul TIC și pentru a disemina mai bine diferitele opțiuni de educație și formare profesională disponibile;

Combaterea violenței împotriva femeilor într-o lume digitalizată

53.  cere identificarea problemelor ridicate de utilizarea TIC și a internetului pentru comiterea de infracțiuni, proferarea de amenințări sau comiterea de hărțuiri sau de violențe împotriva femeilor, din motive de misoginie, homofobie și transfobie sau orice altă formă de discriminare; îndeamnă responsabilii politici să trateze aceste probleme în mod corespunzător, ținând seama îndeosebi de femeile cu vulnerabilități multiple, și să se asigure că există un cadru prin care agențiile de asigurare a respectării legii au capacitatea de a trateze în mod eficient infracțiunile digitale, luând în considerare provocările asociate cu anonimitatea online și cu caracterul transfrontalier al acestor infracțiuni și abuzuri; invită statele membre să aloce resursele necesare pentru asigurarea respectării legii, adică aplicarea legilor actuale împotriva violenței cibernetice, a intimidării cibernetice, a hărțuirii cibernetice, a urmăririi cibernetice și a discursurilor de incitare la ură;

54.  invită Comisia să solicite statelor membre să depună un efort mai mare în ceea ce privește urmărirea penală a infracțiunilor motivate de homofobie și transfobie care apar în rețea, precum și aplicarea corectă a legislației comunitare în vigoare în acest domeniu și a celei referitoare la drepturile victimelor;

55.  invită Comisia să abordeze sexismul și stereotipurile de gen din educație și mass-media, ca parte din directiva reformată privind egalitatea de tratament;

56.  invită Comisia să elaboreze un cod de conduită pentru propriile sale comunicări și comunicările agențiilor UE pentru a consolida capacitarea femeilor și a combate stereotipurile de gen și sexismul, precum și subreprezentarea sau reprezentarea deformată a femeilor;

57.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare noile realități ale femeilor și ale fetelor, ca urmare a digitalizării, în implementarea viitoarei legislații a UE în materie de protecția datelor; subliniază că controlorii de date pot utiliza datele sensibile numai în scopuri limitate și nu pot în nicio situație să comunice și altora aceste date;

58.  invită Comisia și statele membre să aloce resursele necesare pentru a asigura respectarea normelor referitoare la protecția datelor sensibile conținute în comunicările online;

59.  îndeamnă Comisia să mărească sprijinul financiar pentru Infrastructura pentru servicii digitale de internet mai sigure, finanțată prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, iar statele membre să mărească finanțarea liniilor de asistență pentru tinerii care sunt victime ale intimidării pe internet; subliniază că fetele au o probabilitate dublă de a fi victime, față de băieți;

60.  solicită Comisiei și statelor membre să adopte măsuri care să protejeze fetele în mediul digital de publicitatea care poate instiga la comportamente dăunătoare sănătății lor fizice și psihologice; solicită Comisiei să reînnoiască și să extindă programul „un internet mai sigur”, ținând în mod special seama de dimensiunea de gen, ca una dintre măsurile necesare pentru îmbunătățirea securității fetelor în lumea digitală;

61.  invită Comisia să lanseze și să sprijine alfabetizarea digitală și programele de pregătire, precum și campaniile de conștientizare, făcând mai bine cunoscute riscurile potențiale ale lumii digitale și modalitățile de contracarare a acestora printre părțile relevante vizate, cum ar fi studenții la toate nivelurile de învățământ, personalul didactic și profesioniștii în domeniul educației și al aplicării legii; invită Comisia să promoveze campanii împotriva sexismului și a stereotipurilor de gen în mediile sociale și digitale și să utilizeze potențialul mass-mediei digitale pentru a elimina stereotipurile;

62.  salută propunerea Comisiei de a include în strategia sa de după 2016 privind traficul de ființe umane dispoziții privind prevenirea, sprijinirea victimelor, întoarcerea în siguranță și reintegrarea, precum și rolul internetului; subliniază că ar trebui discutat și fenomenul hărțuirii și al urmăririi pe internet;

63.  invită UE și statele membre să pună la dispoziție suficiente resurse și fonduri pentru Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) pentru ca acesta să poată realiza studii și colecta date privind modul în care serviciile digitale pot fi utilizate mai bine și pot fi valorificate în serviciul femeilor și al egalității de gen;

64.  invită instituțiile, agențiile și organismele UE, precum și statele membre și agențiile lor de asigurare a aplicării legii să coopereze și să își coordoneze concret acțiunile de combaterea a folosirii TIC pentru comiterea de infracțiuni legate de traficul de ființe umane, hărțuire și urmărire pe internet, acestea având adesea un caracter transfrontalier pentru care este esențială o coordonare la nivel european pentru anchetarea acestor infracțiuni; invită statele membre să își analizeze și eventual să își revizuiască dreptul penal pentru a garanta că noile forme de violență digitală sunt definite și recunoscute clar, precum și că există mijloace adecvate de condamnare a acestora; invită statele membre să creeze portaluri de raportare astfel încât cetățenii să aibă propriul loc online sigur și confidențial unde să poată raporta hărțuirea pe internet; solicită ca Strategia UE de securitate cibernetică și Centrul Europol de combatere a criminalității cibernetice să se ocupe de aceste aspecte; invită Comisia să promoveze instruirea și consolidarea capacităților digitale pentru organizațiile de sprijinire a victimelor, pentru poliție și autoritățile judiciare, precum și sprijinul psihologic în cauzele legate de această chestiune;

65.  invită Comisia să pregătească cât mai rapid etapele necesare pentru ratificarea de către Uniunea Europeană a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, fără a aduce atingere responsabilității UE de a lua în considerare toate măsurile necesare pentru a pune capăt și a preveni orice violență împotriva femeilor în toate statele membre și invită statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul, este esențială în eradicarea violenței împotriva femeilor, inclusiv a formelor digitale de violență, deoarece introduce definiții juridice armonizate și moduri de urmărire penală a infracțiunilor care sunt facilitate de noile tehnologii ale comunicațiilor, cum ar fi traficul de ființe umane și urmărirea persoanelor;

66.  invită Comisia să prezinte cât mai rapid o strategie europeană împotriva violenței de gen, care să conțină un instrument legislativ și să abordeze noile forme de violență împotriva femeilor și fetelor, cum ar fi hărțuirea prin internet, folosirea de imagini online degradante, distribuirea pe rețelele sociale de fotografii și videoclipuri personale fără acordul persoanelor implicate etc.

67.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze cu mare atenție groomingul prin intermediul internetului de către grupurile teroriste care recrutează femei tinere și le obligă să se căsătorească sau să se prostitueze în țări terțe;

o
o   o

68.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0218.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0312.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0351.
(4) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 75.
(5) JO C 36, 29.1.2016, p. 18.
(6) JO C 93, 9.3.2016, p. 120.
(7) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(8) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(9) https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/women-active-ict-sector

Notă juridică