Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2007(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0168/2016

Texte depuse :

A8-0168/2016

Dezbateri :

PV 25/05/2016 - 24
CRE 25/05/2016 - 24

Voturi :

PV 26/05/2016 - 6.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0228

Texte adoptate
PDF 356kWORD 112k
Joi, 26 mai 2016 - Bruxelles Ediţie definitivă
Monedele virtuale
P8_TA(2016)0228A8-0168/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 26 mai 2016 referitoare la monedele virtuale (2016/2007(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere documentul Băncii Reglementelor Internaționale referitor la monedele digitale, publicat în noiembrie 2015(1),

–  având în vedere documentul publicat de Banca Angliei referitor la economia monedelor digitale (Q3/2014)(2),

–  având în vedere avizul Autorității Bancare Europene referitor la monedele virtuale, publicat în iulie 2014(3),

–  având în vedere analiza Băncii Centrale Europene referitoare la monedele virtuale, publicată în februarie 2015(4),

–  având în vedere planul de acțiune al Comisiei care vizează consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului, prezentat la 2 februarie 2016(5),

–  având în vedere studiul Comisiei privind amploarea discrepanțelor în materie de încasare a TVA-ului în UE, publicat în mai 2015(6),

–  având în vedere studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei privind agenda digitală referitoare la monedelor virtuale(7),

–  având în vedere Orientările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) pentru o abordare bazată pe riscuri a monedelor virtuale din iunie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 12 februarie 2016 referitoare la combaterea finanțării terorismului(8),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție privind tratamentul TVA aplicat operațiunilor de schimb de monedă virtuală (C-264/14)(9) și concluziile avocatului general Kokott, prezentate la data de 16 iulie 2015(10),

–  având în vedere consultarea ESMA privind realizarea de investiții folosind monedele virtuale sau tehnologia registrelor distribuite, publicată în iulie 2015(11),

–  având în vedere nota informativă a EPRS intitulată „Bitcoin market, economics and regulation”(12) (Bitcoin: piață, economie și reglementări),

–  având în vedere raportul Europol intitulat „Changes in modus operandi of Islamic State terrorist attacks” (Schimbări ale modului de operare în atacurile teroriste ale Statului Islamic), publicat la 18 ianuarie 2016(13),

–  având în vedere raportul Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), publicat în iunie 2014(14),

–  având în vedere studiul OCDE intitulat „The Bitcoin Question - currency versus trust-less transfer technology”(15) (Bitcoin - monedă versus tehnologie de transfer în care nu se poate avea încredere),

–  având în vedere documentul de lucru al FMI intitulat „Virtual Currencies and Beyond” (Monedele virtuale și dincolo de acestea), din ianuarie 2016(16),

–  având în vedere raportul consilierului științific principal al Guvernului britanic, Biroul pentru știință, intitulat „Distributed Ledger Technology: beyond block chain” (Tehnologia registrelor distribuite: dincolo de tehnologia „blockchain”), din 2016 (17),

–  având în vedere audierea Comisiei pentru afaceri economice și monetare privind monedele virtuale din 25 ianuarie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0168/2016),

A.  întrucât, până în prezent, nu s-a formulat încă o definiție universal aplicabilă, însă monedele virtuale sunt denumite uneori „bani electronici”, iar Autoritatea Bancară Europeană (ABE) le consideră o reprezentare digitală a unei valori care nu este emisă de o bancă centrală sau autoritate publică, nu sunt neapărat legate de o monedă fiduciară, ci sunt acceptate de persoanele fizice sau juridice ca mijloc de plată și pot fi transferate, stocate sau tranzacționate electronic; întrucât monedele virtuale se bazează, în principal, pe tehnologia registrelor distribuite, baza tehnologică pentru peste 600 de sisteme de monede virtuale(18), care facilitează schimburile inter pares, cel mai cunoscut dintre acestea fiind până în prezent bitcoin; întrucât sistemul a fost lansat în 2009 și deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 90% în rândul monedelor virtuale bazate pe tehnologia registrelor distribuite, cu o valoare de piață a monedelor bitcoin aflate în circulație de aproximativ 5 miliarde EUR(19), însă nu a atins încă dimensiuni sistemice;

B.  întrucât tehnologia registrelor distribuite include baze de date caracterizate de grade diferite de încredere și reziliență, care au potențialul de a procesa rapid un număr mare de tranzacții și care au capacitatea de a revoluționa nu doar domeniul monedelor virtuale, ci și tehnologia financiară, în general, unde compensarea și decontarea ar putea deveni o aplicație evidentă, precum și alte domenii dincolo de domeniul financiar, în special în ceea ce privește dovada identității și a proprietății;

C.  întrucât investițiile în tehnologia registrelor distribuite fac parte integrantă din ciclul de inovare actual în domeniul tehnologiei financiare și au totalizat, până în prezent, peste 1 miliard EUR, atât din fonduri cu capital de risc, cât și din investiții ale întreprinderilor(20);

Oportunități și riscuri ale monedelor virtuale și ale tehnologiei registrelor distribuite în peisajul tehnologic al plăților care evoluează rapid

1.  Subliniază că monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite au potențialul de a contribui în mod pozitiv la bunăstarea cetățenilor și la dezvoltarea economică, inclusiv în sectorul financiar prin:

   (a) reducerea costurilor tranzacțiilor și a celor operaționale pentru plăți și, în special, pentru transferul transfrontalier de fonduri, foarte posibil cu mult sub 1 %, față de procentajele tradiționale de 2 %-4 % pentru sistemele de plată online(21), și, în medie, cu peste 7 % pentru transferul transfrontalier de fonduri(22), ceea ce ar reprezenta, conform unor evaluări optimiste, o reducere potențială globală a costurilor totale pentru transferurile de fonduri de până la 20 miliarde EUR;
   (b) reducerea, în general, a costului accesului la finanțare, chiar și în lipsa unui cont bancar tradițional, ceea ce ar putea contribui la incluziunea financiară și la atingerea obiectivului G20 și G8 de reducere a costului transferului de fonduri cu 5 % în cinci ani(23);
   (c) creșterea rezilienței și, în funcție de arhitectura sistemului, a rapidității sistemelor de plată și a comerțului cu bunuri și servicii datorită arhitecturii intrinsec descentralizate a tehnologiei registrelor distribuite, care ar putea să continue să funcționeze fiabil chiar dacă anumite părți ale rețelei ar fi defectuoase sau piratate;
   (d) crearea unor sisteme care să combine ușurința utilizării, costuri ale tranzacțiilor și operaționale reduse și un nivel ridicat de respectare a vieții private, dar fără un anonimat total, pentru a garanta, într-o anumită măsură, trasabilitatea tranzacțiilor în caz de nereguli și pentru a îmbunătăți transparența pentru participanții la piață, în general;
   (e) utilizarea acestor sisteme pentru a dezvolta soluții de microplată online sigure care să respecte viața privată, care ar putea, eventual, înlocui unele dintre actualele modele de afaceri online, care pun serioase probleme în ceea ce privește protejarea vieții private;
   (f) posibilitatea de a fuziona, într-o aplicație unică sigură și ușor de utilizat, diferite tipuri de mecanisme de plată tradiționale și inovatoare, de la cărți de credit la soluții mobile, ceea ce ar putea favoriza dezvoltarea anumitor aspecte ale comerțului electronic în Europa și aprofundarea pieței unice;

2.  ia act de faptul că monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite implică riscuri care trebuie abordate în mod corespunzător pentru a crește fiabilitatea lor, inclusiv în circumstanțele actuale, și anume:

   (a) absența unor structuri de guvernanță flexibile, dar reziliente și fiabile, sau a unei definiții a acestor structuri, în special în cazul unor aplicații legate de tehnologia registrelor distribuite, cum ar fi bitcoin, care creează nesiguranță și probleme în materie de protecție a consumatorilor sau, în general, a utilizatorilor, mai ales în cazul problemelor neprevăzute de dezvoltatorii programelor inițiale;
   (b) gradul ridicat de volatilitate a monedelor virtuale și riscul creării unor bule speculative, precum și lipsa unor forme tradiționale de supraveghere, de garanții și de protecție reglementare, chestiuni care sunt deosebit de problematice pentru consumatori;
   (c) capacitatea uneori limitată a organismelor de reglementare din domeniul noilor tehnologii, care poate face dificilă definirea, în timp util, a garanțiilor corespunzătoare, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare și fiabilă a aplicațiilor legate de tehnologia registrelor distribuite, atunci când acestea devin atât de răspândite încât devin relevante din punct de vedere sistemic, sau chiar înainte ca acest lucru să se întâmple;
   (d) insecuritatea juridică care caracterizează noile aplicații legate de tehnologia registrelor distribuite;
   (e) consumul de energie pe care îl implică unele dintre aceste monede virtuale care, potrivit unui raport al consilierului științific principal al Guvernului britanic referitor la tehnologia registrelor distribuite, a fost evaluat la peste 1 GW în cazul bitcoin, ceea ce ar necesita investiții în cercetare, pentru a identifica forme mai eficiente de mecanisme de verificare a tranzacțiilor, și în promovarea acestor mecanisme;
   (f) lipsa unei documentații tehnice suficient de transparente și ușor accesibile cu privire la funcționarea unora dintre monedele virtuale și a altor sisteme bazate pe tehnologia registrelor distribuite;
   (g) sursele potențiale de instabilitate financiară care pot fi asociate cu produsele derivate, din cauza caracteristicilor prost înțelese ale monedelor virtuale;
   (h) viitoarele limitări potențiale pe termen lung legate de eficacitatea politicii monetare în cazul în care sisteme private de monezi virtuale ar urma să fie utilizate la scară largă ca substitut la moneda fiduciară oficială;
   (i) posibilitatea tranzacțiilor pe „piața neagră”, a spălării de bani, a finanțării terorismului(24), a fraudei și evaziunii fiscale și a altor activități infracționale bazate pe„pseudo-anonimat” și „amestecul de servicii” pe care unele dintre aceste servicii le oferă, precum și natura descentralizată a unora dintre monedele virtuale, ținând seama de faptul că trasabilitatea tranzacțiilor în numerar tinde să fie și mai dificilă;

3.  sugerează că abordarea acestor riscuri va necesita consolidarea capacității de reglementare, inclusiv a cunoștințelor de specialitate, și dezvoltarea unui cadru juridic solid, care să țină pasul cu inovația, pentru a oferi un răspuns rapid și proporțional în cazul în care utilizarea anumitor aplicații ale tehnologiei registrelor distribuite ar prezenta o importanță sistemică;

4.  evidențiază, cu toate acestea, că este posibil ca o reglementare precoce să nu fie potrivită pentru o situație care încă evoluează, putând transmite populației un mesaj greșit în legătură cu avantajele sau securitatea monedelor virtuale;

Utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în alte scopuri decât plățile

5.  ia act de faptul că potențialul tehnologiei registrelor distribuite de a accelera, descentraliza, automatiza și standardiza procesele bazate pe date la un cost mai redus ar putea modifica fundamental modul în care sunt transferate activele și în care sunt ținute registrele, acest lucru putând avea implicații atât pentru sectorul privat, cât și pentru cel public, acesta din urmă fiind afectat la trei niveluri: ca furnizor de servicii, ca supervizor și ca legislator;

6.  evidențiază faptul că compensarea, decontarea și alte procese de gestionare post-tranzacționare reprezintă pentru sectorul financiar mondial un cost de peste 50 miliarde EUR pe an(25) și că acesta și procesele de reconciliere bancară sunt domenii în care utilizarea tehnologiei registrelor distribuite s-ar putea dovedi a fi revoluționară din punct de vedere al eficienței, rapidității și rezilienței, însă ar implica și noi provocări în materie de reglementare;

7.  subliniază faptul că actorii din sectorul privat au pus în aplicare mai multe inițiative în acest sens și invită autoritățile competente, atât de la nivel european, cât și de la nivel național, să monitorizeze astfel de inițiative;

8.  observă, de asemenea, că tehnologia registrelor distribuite ar putea fi utilizată pentru a intensifica schimbul de date și a spori transparența și încrederea nu numai între guvern și cetățeni, ci și între actorii din sectorul privat și clienții lor;

9.  recunoaște potențialul tehnologiei registrelor distribuite, încă în curs de dezvoltare, care depășește cu mult sectorul financiar, inclusiv finanțarea participativă pe bază de capital criptografic („crypto-equity crowdfunding”), serviciile de soluționare a litigiilor prin mediere, în special în sectoarele financiar și juridic, și posibilitatea de a încheia „contracte inteligente” combinate cu semnăturile digitale, aplicații care permit o securitate mai mare a datelor și sinergii cu dezvoltarea internetului obiectelor;

10.  subliniază dinamica pe care tehnologiile „blockchain” o generează în mediul de afaceri, precum și potențialul lor de transformare în economia reală pe termen lung;

11.  recunoaște potențialul tehnologiei registrelor distribuite de a ajuta guvernele să reducă spălarea de bani, frauda și corupția;

12.  încurajează agențiile guvernamentale să testeze sistemele bazate pe tehnologia registrelor distribuite, după ce au realizat evaluări corespunzătoare ale impactului, pentru a îmbunătăți prestarea de servicii către cetățeni și soluțiile de guvernare electronică, în conformitate cu normele europene în materie de protecție a datelor; încurajează agențiile guvernamentale să evite efectele de blocare care ar putea fi asociate cu sistemele bazate pe tehnologia registrelor distribuite, supuse drepturilor de proprietate; recunoaște, în mod special, potențialul tehnologiei registrelor distribuite de a îmbunătăți sistemele de registre cadastrale;

13.  recomandă agențiilor guvernamentale și autorităților competente care sunt însărcinate cu analiza unor volume mari de date să examineze utilizarea în timp real a instrumentelor de supraveghere și de raportare bazate pe tehnologia registrelor distribuite, ca parte din agenda RegTech în sectorul financiar și dincolo de acesta, inclusiv pentru a reduce cel puțin discrepanța evidentă în materie de încasare a TVA-ului în Uniune(26);

Reglementare inteligentă în vederea încurajării inovației și a garantării integrității

14.  solicită o abordare proporțională în materie de reglementare la nivelul UE, pentru a nu descuraja inovarea sau a adăuga costuri inutile în acest stadiu incipient, luând, în același timp, în serios provocările legate de reglementare pe care le-ar putea implica utilizarea la scară largă a monedelor virtuale și a tehnologiei registrelor distribuite;

15.  subliniază asemănările dintre tehnologia registrelor distribuite, constând dintr-un set de noduri care participă la un sistem și partajează o bază de date comune, și World Wide Web, definit ca un set global de resurse, interconectate în mod logic prin hyperlink-uri; remarcă faptul că atât tehnologia registrelor distribuite, cât și WWW se bazează pe internet, un sistem global de rețele de calculatoare centrale, personale și fără fir interconectate;

16.  reamintește că internetul, în pofida încercărilor de a promova o abordare bazată pe mai multe părți interesate, este în continuare guvernat de Administrația Națională pentru Telecomunicații și Informații, o agenție a Departamentului Comerțului din Statele Unite;

17.  salută crearea unei coaliții dinamice privind tehnologiile „blockchain” în cadrul Forumului pentru guvernanța internetului și invită Comisia să promoveze o guvernanță comună și globală a tehnologiei registrelor distribuite, astfel încât să se evite problemele întâmpinate anterior în dezvoltarea internetului;

18.  evidențiază faptul că legislația europeană esențială, cum ar fi Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR), Regulamentul privind decontarea titlurilor de valoare și depozitarii centrali de titluri de valoare (CSDR), Directiva privind caracterul definitiv al decontării (SFD), Directiva și Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFID/MiFIR), Directiva privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) și Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA) ar putea oferi un cadru de reglementare în funcție de activitățile desfășurate, indiferent de tehnologiile subiacente, chiar dacă monedele virtuale și aplicațiile bazate pe tehnologia registrelor distribuite acced la noi piețe și își extind activitățile; observă totuși că ar putea fi necesară o legislație mai specifică;

19.  salută sugestiile Comisiei de a include platformele de schimb de monede virtuale în Directiva privind combaterea spălării banilor (DCSB), pentru a pune capăt anonimatului legat de astfel de platforme; solicită ca orice propunere în acest sens să fie bine orientată, justificată printr-o analiză completă a riscurilor legate de monedele virtuale și bazată pe o evaluare aprofundată a impactului;

20.  recomandă Comisiei să realizeze o analiză cuprinzătoare a monedelor virtuale, pe baza acestei evaluări, să aibă în vedere, dacă este cazul, o revizuire a legislației UE relevante în materie de plăți, inclusiv a Directivei privind conturile de plăți (DCP), a Directivei privind serviciile de plată (DSP) și a Directivei privind moneda electronică (DME), ținând seama de noile posibilități pe care le oferă noile evoluții tehnologice, inclusiv monedele virtuale și tehnologia registrelor distribuite, în vederea consolidării în continuare a concurenței și a reducerii costurilor tranzacțiilor, inclusiv prin intermediul unei interoperabilități sporite și, eventual, prin promovarea unui portofel electronic universal care să nu fie supus drepturilor de proprietate;

21.  constată că mai multe monede virtuale locale au fost create în Europa ca răspuns la crizele financiare și la problemele legate de criza creditelor; îndeamnă la o prudență deosebită în definirea monedelor virtuale, în contextul oricăror viitoare propuneri legislative, pentru a lua în considerare în mod corespunzător existența „monedelor locale” cu caracter „non-profit”, având deseori fungibilitate limitată și oferind beneficii sociale și de mediu semnificative, și pentru a împiedica reglementarea disproporționată în acest domeniu, cu condiția ca impozitarea să nu fie nici evitată, nici eludată;

22.  solicită crearea unui Grup operativ orizontal privind tehnologia registrelor distribuite, condus de Comisie, alcătuit din experți tehnici și experți în domeniul reglementării, cu scopul de:

   (i) a oferi cunoștințele de specialitate tehnice și în materie de reglementare necesare în diferitele sectoare ale aplicațiilor pertinente bazate pe tehnologia registrelor distribuite, pentru a reuni părțile interesate și a sprijini actorii publici în cauză, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, în eforturile lor de a monitoriza utilizarea tehnologiei registrelor distribuite la nivel european și mondial;
   (ii) a promova sensibilizarea și a analiza beneficiile și riscurile – inclusiv pentru beneficiarii finali – ale aplicațiilor bazate pe tehnologia registrelor distribuite, pentru a utiliza în mod optim potențialul lor, inclusiv prin definirea unui set de bază de caracteristici pentru tehnologia registrelor distribuite, favorabile interesului general, cum ar fi standardele deschise care nu sunt supuse drepturilor de proprietate, și prin identificarea standardelor de bune practici atunci când acestea apar;
   (iii) a sprijini o reacție rapidă, bine informată și proporțională la noile oportunități și provocări legate de introducerea unor aplicații importante bazate pe tehnologia registrelor distribuite, inclusiv prin intermediul unei foi de parcurs pentru viitoarele etape de la nivelul UE și al statelor membre, care ar include o evaluare a legislației europene în vigoare, în vederea actualizării acesteia ca răspuns la utilizarea semnificativă și sistemică a tehnologiei registrelor distribuite, dacă este cazul, abordând și aspectele legate de protecția consumatorilor și provocările sistemice;
   (iv) a concepe teste de rezistență pentru toate aspectele relevante legate de monedele virtuale și alte sisteme bazate pe tehnologia registrelor distribuite care ating un nivel de utilizare care le conferă o importanță sistemică pentru stabilitate;

23.  subliniază importanța sensibilizării consumatorilor, a transparenței și a încrederii în legătură cu utilizarea monedelor virtuale; invită Comisia să elaboreze, în cooperare cu statele membre și cu industria monedelor virtuale, orientări cu scopul de a garanta că sunt furnizate informații corecte, clare și complete utilizatorilor de monede virtuale existenți și viitori, pentru a le permite să facă o alegere în cunoștință de cauză, crescând astfel transparența sistemelor de monede virtuale în ceea ce privește felul în care sunt organizate și utilizate și felul în care se deosebesc de sistemele reglementate și supravegheate de plată din punctul de vedere al protecției consumatorilor;

o
o   o

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) http://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf
(2) http://www.bankofengland.co.uk/publications/Documents/quarterlybulletin/2014/qb14q3digitalcurrenciesBitcoin2.pdf
(3) https://www.eba.europa.eu/documents/10180/657547/EBA-Op-2014-08+Opinion+on+Virtual+Currencies.pdf
(4) https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemesen.pdf
(5) http://ec.europa.eu/justice/newsroom/criminal/news/160202_en.htm
(6) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5592_en.htm
(7)  http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC97043/the%20digital%20agenda%20of%20virtual%20currencies_final.pdf
(8) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/02/12-conclusions-terrorism-financing/
(9)  http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1463564584935&uri=CELEX:62014CJ0264
(10) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A62014CC0264
(11) https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/2015-532_call_for_evidence_on_virtual_currency_investment.pdf
(12)  http://www.europarl.europa.eu/RegData/bibliotheque/briefing/2014/140793/LDM_BRI(2014)140793_REV1_EN.pdf
(13)  https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/publications/changes_in_modus_operandi_of_is_in_terrorist_attacks.pdf
(14) http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/reports/virtual-currency-key-definitions-and-potential-aml-cft-risks.pdf
(15) http://www.oecd.org/daf/fin/financial-markets/The-Bitcoin-Question-2014.pdf
(16) https://www.imf.org/external/pubs/ft/sdn/2016/sdn1603.pdf
(17) https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf
(18) http://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf
(19) http://coinmarketcap.com/
(20) A se vedea, printre altele: http://www.coindesk.com/state-of-Bitcoin-blockchain-2016/
(21) https://www.eba.europa.eu/documents/10180/657547/EBA-Op-2014-08+Opinion+on+Virtual+Currencies.pdf
(22) https://remittanceprices.worldbank.org/sites/default/files/rpw_report_december_2015.pdf
(23)  http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/TOPICS/EXTFINANCIALSECTOR/0,,contentMDK:22383199~pagePK:210058~piPK:210062~theSitePK:282885,00.html
(24) Deși există posibilitatea de a utiliza monedele virtuale în scopul finanțării terorismului, Europol a evidențiat recent (la 18 ianuarie 2016) că, „în ciuda declarațiilor publicate de către terți cu privire la utilizarea monedelor anonime, cum ar fi bitcoin, de către teroriști pentru finanțarea activităților lor, acest lucru nu a fost confirmat de serviciile responsabile de aplicare a legii”.
(25) https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf
(26) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5592_en.htm

Notă juridică