Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2354(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0171/2016

Texte depuse :

A8-0171/2016

Dezbateri :

PV 26/05/2016 - 4
CRE 26/05/2016 - 4

Voturi :

PV 26/05/2016 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0237

Texte adoptate
PDF 429kWORD 203k
Joi, 26 mai 2016 - Bruxelles Ediţie definitivă
Strategia privind piața unică
P8_TA(2016)0237A8-0171/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică (2015/2354(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulat „O strategie privind piața unică pentru Europa – analize și dovezi” (SWD(2015)0202),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulat „Raport privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre” (SWD(2015)0203),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică  Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii  «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II  Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere raportul elaborat de Mario Monti la 9 mai 2010 la cererea Comisiei Europene privind „O nouă strategie pentru piața unică  În serviciul economiei și societății din Europa”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la planul european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul în beneficiul tuturor actorilor(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la inspecțiile eficace la locul de muncă ca strategii de îmbunătățire a condițiilor de muncă în Europa(5),

–  având în vedere studiul efectuat în septembrie 2014 privind „Costurile non-Europei pe piața unică”, comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere studiul din septembrie 2015 intitulat „O strategie pentru finalizarea pieței unice: bonusul de o mie de miliarde de euro” comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere studiul din 20 noiembrie 2015 intitulat „Evaluare ex-post a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților”, comandat de Comisie,

–  având în vedere studiul din noiembrie 2014, intitulat „Situația de pe piața UE a mobilei și o eventuală inițiativă în domeniul produselor de mobilă”, comandat de Comisie,

–  având în vedere ediția din octombrie 2015 a tabloului de bord online al pieței unice,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorului și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0171/2016),

A.  întrucât piața unică a reprezentat și reprezintă în continuare temelia integrării europene și motorul de creștere durabilă și de locuri de muncă, facilitând comerțul în UE și garantând o economie de piață socială cu caracter foarte competitiv în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din TUE;

B.  întrucât aprofundarea pieței interne europene rămâne o miză economică centrală, în special în contextul dezvoltării noilor tehnologii, unde este necesară o piață de dimensiune critică pentru a promova apariția unor actori inovatori și competitivi pe scena mondială;

C.  întrucât piața unică a cunoscut numeroase evoluții pozitive în ultimii ani, dar ar putea realiza mai mult în aproape toate domeniile (stimularea unei piețe digitale ca vector principal, încurajarea inițiativelor de afaceri, integrarea de lanțuri de aprovizionare de la nivel global, îmbunătățirea mobilității lucrătorilor și a drepturilor sociale, adaptarea la noi modele economice și facilitarea funcționării pieței, recunoaștere reciprocă, standardizare și autorizarea profesioniștilor), dacă ar fi eliminate mai multe obstacole nejustificate de natură fizică, juridică și tehnică;

D.  întrucât, conform propriilor cercetări ale Parlamentului, finalizarea pieței unice ar putea aduce beneficii de o mie de miliarde de euro (corespunzând unei potențiale creșteri a eficienței de 615 miliarde de euro pe an); întrucât fragmentarea pieței unice este unul dintre principalele impedimente în calea unei creșteri economice structurale mai accentuate;

E.  întrucât se impune o abordare cu adevărat strategică pentru integrarea în continuare a pieței unice, și întrucât reacțiile la problemele întâmpinate ar trebui să fie deopotrivă de natură politică și tehnică, în special în cazul barierelor netarifare nejustificate din cadrul pieței unice;

F.  întrucât UE ar trebui să urmărească realizarea unei veritabile piețe unice pe care să o considere drept un bun comun al tuturor cetățenilor, lucrătorilor, agenților economici și statelor membre și întrucât piața unică își va atinge pe deplin potențialul doar prin sprijinul și cooperarea fără rezerve a tuturor statelor membre,

G.  întrucât normele și acțiunile la nivel comunitar ar trebui să fie incluse în cadrul unei viziuni strategice unitare și, prin urmare, să fie consecvente și lipsite de contradicții; întrucât statele membre trebuie să se abțină de la a adopta măsuri discriminatorii, precum legi comerciale și fiscale care afectează doar anumite sectoare sau modele de afaceri și denaturează concurența, îngreunând stabilirea întreprinderilor într-un anumit stat membru, ceea ce constituie o încălcare clară a principiilor pieței interne,

H.  întrucât piața unică nu trebuie evaluată izolat de alte domenii de politică orizontală, în special piața unică digitală, sănătatea, protecția socială și a consumatorilor, dreptul muncii și mobilitatea cetățenilor, mediul înconjurător, dezvoltarea durabilă, energia, transporturile și politicile externe;

I.  întrucât finalizarea pieței unice a sectorului produselor și serviciilor și eliminarea barierelor reprezintă o prioritate ce trebuie abordată într-o manieră accelerată de către statele membre și instituțiile UE;

J.  întrucât barierele de pe piața unică au drept rezultat reducerea opțiunilor și creșterea prețurilor produselor și serviciilor pentru consumatori,

K.  întrucât întreprinderile din economia socială se bucură doar de un grad redus de recunoaștere la nivel european și întrucât majoritatea acestora nu sunt recunoscute printr-un cadru juridic la nivel european, ci numai la nivel național în unele state membre ale UE, sub diferite forme juridice; întrucât această absență a unui cadru juridic al UE le restrânge capacitatea de a acționa la nivel transfrontalier în cadrul pieței interne;

L.  întrucât contrafacerea reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății și a siguranței publice și întrucât valoarea totală a traficului de mărfuri contrafăcute a crescut semnificativ în ultimii ani, agravând impactul devastator al contrafacerii asupra inovării, a ocupării forței de muncă și a imaginii întreprinderilor europene;

M.  întrucât crearea unei piețe unice de capital ar contribui la partajarea mai eficientă a riscurilor la nivel transfrontalier și la piețe mai lichide;

N.  întrucât raportul de sinteză al consultării desfășurate de Comisie privind geoblocarea dezvăluie un sprijin puternic din partea consumatorilor pentru măsurile legislative împotriva geoblocării,

O.  întrucât consecințele economice ale crizei financiare se resimt în continuare și PIB-ul se menține în continuare sub nivelul din 2008 în mai multe state membre;

P.  întrucât piața unică se caracterizează prin rate constant ridicate ale șomajului; întrucât criza financiară a crescut numărul șomerilor cu peste șase milioane; întrucât, până la sfârșitul anului 2015, în Uniune existau peste 22 de milioane de persoane fără un loc de muncă,

Obiective de politică

1.  susține obiectivele generale ale strategiei Comisiei pentru piața unică de bunuri și servicii: „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”, și apreciază acțiunile sale în domenii cheie pentru fructificarea întregului potențial al pieței unice în beneficiul consumatorilor, al angajaților și al întreprinderilor, mai ales al celor nou-înființate, pentru a spori numărul locurilor de muncă durabile și pentru a contribui la dezvoltarea IMM; încurajează Comisia să elaboreze politici ample care să conducă la o piață unică mai corectă și mai competitivă în conformitate cu Titlul II din TFUE cu privire la dispoziții cu caracter general;

2.  ia act de faptul că instituirea pieței interne, în care se asigură libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor, reprezintă un obiectiv esențial al Uniunii;

3.  salută faptul că strategia intenționează să se asocieze eforturilor întreprinse în alte domenii; consideră că, îmbunătățind inițiativele deja în curs, strategia are șanse bune pentru a contribui la prosperitatea economică, la crearea de locuri de muncă durabile și de creștere, precum și la îmbunătățirea bunăstării europenilor prin măsuri concrete, făcând Uniunea Europeană mai atractivă pentru investiții și accentuând competitivitatea întreprinderilor europene la nivel global; cu toate acestea, subliniază că este necesar ca, în punerea în aplicare a acestei strategii, să se evite incoerențele și suprapunerile între diferitele inițiative; subliniază că propunerile ar trebui să aibă la bază constatări faptice și în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări;

4.  subliniază necesitatea urgentă de a elimina barierele nejustificate pe piața unică, pentru obținerea de rezultate concrete și rapide în competitivitate, creștere economică durabilă, cercetare, inovare, crearea de locuri de muncă, diversitate pentru consumatori și noi modele economice; consideră că, în vederea atingerii acestor obiective, este necesară o mai mare armonizare a legislației (acolo unde aceasta se impune), cu menținerea unui nivel maxim de protecție a consumatorului, și adoptarea de măsuri potrivite pentru eliminarea obstacolelor nejustificate instituite de statele membre;

5.  consideră că evaluarea intermediară a Strategiei Europa 2020 ar trebui să stabilească obiective ambițioase pentru atingerea, până în 2020, a unei economii sociale de piață cu înalt caracter competitiv și a unei creșteri durabile; subliniază că piața unică ar trebui să constituie punctul focal al atingerii acestui obiectiv;

6.  invită Comisia și statele membre să fie creativi în punerea în aplicare a legislației privind piața unică; subliniază potențialul deosebit al sectoarelor care utilizează intensiv forța de muncă, precum comerțul cu amănuntul și industria hotelieră și a restaurantelor, pentru crearea de locuri de muncă, integrare și abordarea șomajului în rândul tinerilor;

7.  consideră că raportul Monti din 2010 „O nouă strategie pentru piața unică” ar trebui pus în aplicare pe deplin și ar trebui luat în considerare în cadrul activităților privind strategia pentru piața unică;

8.  subliniază că strategia privind piața unică nu trebuie să neglijeze potențialul sectorului industrial în ceea ce privește creșterea sustenabilă și crearea unor locuri de muncă de calitate în Europa;

9.  consideră că cererea internă – și în special creșterea puterii de cumpărare, adoptarea unor măsuri inovatoare și investițiile în economia ecologică – este esențială pentru a valorifica întregul potențial al pieței unice și pentru a promova creșterea durabilă;

O piață unică modernă și mai inovativă;

10.  salută axarea strategiei pe aspecte vizând ajutarea întreprinderilor, mai ales a IMM, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor nou-înființate, în diversificarea activităților, în dezvoltarea și menținerea pe piața unică, ușurând astfel capacitatea acestora de inovare și de crearea de locuri de muncă; subliniază că toate inițiativele în favoarea IMM și a întreprinderilor nou-înființate ar trebui să beneficieze de atenție imediată și tratate ca prioritare, însă reamintește că aceste inițiative nu ar trebui să ofere întreprinderilor posibilitatea de a eluda reglementările existente, de a reduce standardele pentru lucrători și consumatori sau de a crește riscul de fraudă la nivelul întreprinderilor, de activități infracționale și de societăți fantomă;

11.  consideră că strategia poate oferi noi oportunități pentru IMM, care reprezintă coloana vertebrală a economiilor UE, pentru microîntreprinderi și întreprinderi nou-înființate inovatoare; consideră că dezvoltarea mediului de afaceri adecvat, prin îmbunătățirea cadrelor destinate capitalului de risc privat pentru IMM, facilitarea accesului la finanțare, elaborarea unei legislații sănătoase și aplicarea deplină a principiului „gândește mai întâi la scară mică”, în toată piața unică, reprezintă factori esențiali și ar putea susține creșterea și crearea de locuri de muncă;

12.  consideră că reducerea sarcinilor administrative și a costurilor de conformitate impuse întreprinderilor, în special IMM, precum și abrogarea legislației inutile și, totodată, asigurarea în continuare a unor standarde ridicate de protecție a consumatorilor, a angajaților, a sănătății și a mediului, sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei privind piața unică;

13.  consideră că se impune analizarea unui set de eventuale criterii obiective și indicatori pentru o definiție a întreprinderilor nou-înființate „inovative”, a IMM de acest tip și a întreprinderilor sociale, care să poată fi utilizate ca punct de referință pentru adoptarea de măsuri conexe; invită Comisia să propună astfel de criterii și indicatori;

14.  subliniază faptul că este necesară promovarea întreprinderilor sociale în cadrul politicilor pieței interne, ținând cont de faptul că în UE există aproximativ 2 milioane de întreprinderi sociale, reprezentând aproximativ 10-12 % din totalul întreprinderilor din Europa; subliniază, în plus, faptul că economia socială crește rapid, oferă produse și servicii de calitate și creează locuri de muncă de calitate superioară;

15.  solicită Comisiei să implice platforma REFIT în identificarea barierelor la inovare și a căilor de reducere sau eliminare a acestora, suplimentar față de propunerea de creare a unui consiliu european al inovării; subliniază că acest proces nu trebuie să conducă la reducerea ocupării forței de muncă, a protecției consumatorilor și a standardelor de mediu; consideră că, pentru a asigura o mai bună reglementare, legislația existentă ar trebui revizuită și, acolo unde este necesar, simplificată și adecvată scopului, și orice nouă legislație ar trebui să fie orientată spre viitor și digitală în mod implicit și să urmeze principiul „gândește mai întâi la scară mică”;

16.  ia act de faptul că buna legiferare poate crea avantaje pentru întreprinderi și pentru lucrători deopotrivă și poate facilita promovarea creșterii economice și crearea unor locuri de muncă de calitate în cadrul pieței unice; ia act de Agenda Comisiei pentru o mai bună reglementare, inclusiv de îmbunătățirea implicării părților interesate, prin intermediul platformei REFIT, de exemplu, și de consolidarea evaluărilor de impact; subliniază necesitatea de a evalua nu numai efectele pe termen scurt, dar și valoarea pe termen lung a legislației, precum și consecințele lipsei legislației; consideră că o legislație mai bună, mai eficientă și mai simplă va reduce sarcinile administrative și va stimula creșterea și crearea locurilor de muncă, asigurând în continuare standarde ridicate de protecție a consumatorilor, a angajaților, a sănătății și a mediului;

17.  consideră că dezvoltarea în continuare a pieței unice impune eliminarea barierelor comerciale între statele membre; sprijină Declarația europeană privind competitivitatea din februarie 2016, în special angajamentul de a simplifica cadrul de reglementare și de a reduce sarcinile, de a face mai multe pentru a reduce sarcina globală a reglementării în UE, în special asupra IMM și a microîntreprinderilor și de a stabili, acolo unde este posibil, obiective în materie de reducere a sarcinilor în sectoare specifice; recomandă să se înceapă imediat lucrările pentru stabilirea acestor obiective de reducere a sarcinilor;

18.  consideră că, pentru a proteja obiectivele pieței unice și pentru a genera creștere economică și locuri de muncă, UE trebuie să consolideze competitivitatea, în conformitate cu orientările stabilite în Declarația Consiliului European privind competitivitatea;

19.  salută hotărârea Comisiei în a trata absența coordonării fiscale la nivelul UE, și în special dificultățile cu care se confruntă IMM ca rezultat al complexității diferitelor reglementări naționale în materie de TVA; își exprimă întregul sprijin pentru Comisie în ceea ce privește reforma TVA; solicită Comisiei să analizeze modul în care pot fi modificate noile norme privind locul de furnizare în ceea ce privește TVA pentru serviciile digitale, astfel încât să se adapteze nevoilor specifice ale întreprinderilor mici și ale microîntreprinderilor; invită Comisia să evalueze fezabilitatea unei mai bune coordonări și, mai ales, posibilitatea unei cote unice de TVA (pentru aceeași categorie de bunuri) în sectorul comerțului electronic;

20.  susține eforturile Comisiei de a asigura echitatea fiscală în Uniunea Europeană și de a combate practicile agresive de planificare fiscală și evaziunea fiscală; invită Comisia să își concentreze eforturile pe introducerea obligației de raportare pentru fiecare țară în parte cu privire la corporațiile transnaționale;

21.  atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă întreprinderile, mai ales IMM și întreprinderi nou-lansate, în asigurarea finanțării; subliniază că diferențele dintre factorii externi, precum facilitatea accesului la finanțare, sistemele de impozitare fiscală și normele care reglementează munca dezavantajează IMM între ele; invită Comisia ca, în paralel cu continuarea valorosului sprijin acordat acestora prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și programe ca Orizont 2020, COSME și fondurile ESI, să analizeze și alte căi de facilitare a accesului la aceste programe și alte instrumente, mai ales pentru microîntreprinderi, de exemplu prin reducerea perioadelor de cerere de candidaturi la șase luni, prin simplificarea procedurilor aplicabile, precum și prin îmbunătățirea vizibilității finanțărilor europene; salută intenția Comisiei de a utiliza fonduri din programul COSME pentru a finanța campanii de informare care vizează IMM noi și inovatoare; invită toate autoritățile regionale și locale responsabile de sprijinirea întreprinderilor, în special a celor implicate în Rețeaua întreprinderilor europene („Enterprise Europe Network”), să participe la aceste campanii; consideră că simplificarea este factorul principal care permite accesul la finanțare al IMM și al întreprinderilor nou-înființate; invită Comisia să se asigure că inițiativele de finanțare participativă nu sunt obstrucționate de prezența granițelor;

22.  invită Comisia să aibă în vedere consolidarea rețelei reprezentanților IMM printr-o serie de acțiuni (cu evitarea birocrației suplimentare) de îmbunătățire a prezenței și a vizibilității acesteia în rândul IMM, a schimburilor de informații între omologi și să prezinte Parlamentului activitățile acestei rețele în fiecare an;

23.  arată că, deși Parlamentul European a adoptat Directiva privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale în februarie 2011, anual, mii de IMM și de întreprinderi nou-înființate din întreaga Europă dau faliment în așteptarea onorării facturilor lor, inclusiv de către administrații publice naționale; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru facilitarea transpunerii și a respectării Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților; solicită totuși statelor membre să aibă în vedere, în cazul transpunerii nesatisfăcătoare a acestei directive, forme de compensare adecvată a întreprinderilor față de care administrațiile publice au datorii, pentru ca acestea să nu fie constrânse să dea faliment din această cauză;

24.  salută inițiativa legislativă privind insolvența întreprinderilor, care include restructurarea timpurie și „a doua șansă”, care va asigura că statele membre generează un mediu de reglementare care acceptă că uneori se produc și eșecuri și care poate încuraja inovarea, însă reamintește faptul că costurile și consecințele eșecului întreprinderilor îi afectează nu numai pe proprietarul și acționarii acestora, ci și pe creditori și angajați și pe contribuabili; solicită Comisiei să se asigure că această inițiativă va alinia procedurile în materie de insolvență la nivelul UE și va reduce durata și costurile acestora;

25.  regretă faptul că Comisia nu a subliniat suficient rolul specific al meșteșugurilor tradiționale practicate de artizani și de IMM ca o contribuție importantă la competitivitatea și stabilitatea economică în Europa; încurajează Comisia să valorifice pe deplin potențialul digitalizării și inovării în industria producătoare, în special pentru microîntreprinderi, pentru micii producători și pentru întreprinderile nou înființate, dar și pentru regiunile mai puțin industrializate, pentru a contribui la reducerea disparităților regionale și la revitalizarea economiilor locale; consideră că o politică mai puternică privind IMM meșteșugărești trebuie să constituie una dintre prioritățile tuturor instituțiilor europene și ale statelor membre în următorii ani;

26.  salută portalul digital unic dezvoltat de Comisie, care ar trebui să se bazeze pe ghișeele unice înființate în temeiul Directivei privind serviciile și să conecteze aceste ghișee la alte rețele similare din cadrul pieței unice; invită Comisia să examineze toate modalitățile de optimă utilizare a portalului digital unic în sensul ajutării întreprinderilor nou-lansate să-și extindă activitatea în Europa, cu o mai bună perspectivă internațională, furnizând informații corecte și clare, în limbi diferite, privind toate procedurile și formalitățile necesare pentru a activa la nivel național sau într-o altă țară membră a UE; îndeamnă Comisia să creeze un punct de intrare unic prin intermediul căruia întreprinderile și consumatorii să aibă acces la toate informațiile legate de piața unică, la asistență, la soluționarea problemelor și la procedurile naționale și de la nivelul UE necesare pentru a desfășura activități la nivel transfrontalier în UE; îndeamnă Comisia să se asigure că acestea sunt rapid implementate;

27.  constată că întreprinderile, în special IMM, fie nu cunosc normele aplicabile în alte state membre, fie întâmpină dificultăți în a găsi și a înțelege informațiile privind normele și procedurile aplicabile afacerilor lor; solicită Comisiei să unifice toate portalurile, punctele de acces și site-urile web de informare într-un portal unic, care va oferi IMM și întreprinderilor nou-înființate informații ușor accesibile, astfel încât acestea să poată lua decizii bine informate, să economisească timp și bani;

28.  solicită Comisiei să transforme ghișeele unice dintr-un portal de reglementare într-un sistem de portaluri complete de afaceri online, care să promoveze schimbul periodic de informații de către și între reprezentanții întreprinderilor și care să ajute întreprinderile naționale sau cetățenii să concureze în alte state membre ale UE;

29.  reamintește importanța consolidării și a raționalizării instrumentelor existente pe piața unică pentru IMM în vederea simplificării extinderii transfrontaliere a acestora; îndeamnă Comisia și statele membre să pună mai mult accentul pe raționalizarea și îmbunătățirea punctelor de informare despre produse și a ghișeelor unice;

30.  reamintește necesitatea de a oferi consumatorilor un nivel echivalent de protecție, deopotrivă online și offline; subliniază necesitatea ca toți operatorii economici care acționează online și offline pe piața unică să ia toate măsurile rezonabile și adecvate pentru a lupta împotriva contrafacerii, cu scopul de a asigura protecția consumatorilor și siguranța produselor;

31.  subliniază faptul că economia colaborativă este în creștere rapidă și, deși modifică felul în care numeroase servicii și bunuri sunt furnizate și consumate, poate stimula inovarea și poate aduce beneficii și oportunități suplimentare întreprinderilor și consumatorilor de pe piața unică; evidențiază beneficiile economice, societale și de mediu, precum și problemele puse de economia colaborativă; invită Comisia să coordoneze eforturile statelor membre să găsească soluții legislative pe termen scurt sau lung pentru economia colaborativă; salută Comisia și statele membre să prezinte propuneri de combatere a abuzurilor în domeniul forței de muncă și al fiscalității în economia colaborativă;

32.  salută inițiativa anunțată de Comisie privind economia colaborativă și intenția sa de a analiza agenții economici activi în domeniu și de a clarifica, prin orientări, interacțiunea dintre dispozițiile dreptului existent al UE în ceea ce privește aplicarea și funcționarea modelelor de afaceri ale economiei colaborative; este de părere că o intervenție reglementară în acest domeniu ar trebui să fie caracterizată de o flexibilitate care să permită să fie adaptată și aplicată prompt într-un sector cu evoluție rapidă, care are nevoie de adaptări rapide și eficace; subliniază faptul că standardele existente privind protecția consumatorilor trebuie aplicate și respectate și în economia digitală; solicită Comisiei să asigure cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea și prosperitatea economiei colaborative;

33.  subliniază faptul că noile elemente de securitate oferite de economia colaborativă, precum securitatea plăților, geolocalizarea și asigurările, consolidează poziția consumatorilor și, prin urmare, se impune evaluarea domeniilor unde soluțiile ex post ar putea fi mai eficiente decât reglementările ex ante; solicită Comisiei să promoveze în continuare cooperarea public-privat, pentru a aborda barierele existente la nivelul economiei colaborative, în special în ceea ce privește utilizarea sporită a identității digitale pentru a stimula încrederea consumatorilor în tranzacțiile online, dezvoltarea de soluții digitale pentru plata impozitelor, punerea la dispoziție a unor scheme de asigurări transfrontaliere și modernizarea legislației privind ocuparea forței de muncă;

34.  consideră că în economia colaborativă ar trebui încurajate dezvoltarea de noi modele de afaceri, serviciile inovatoare și utilizarea temporară a activelor, dar bazate, acolo unde este posibil, pe norme similare pentru servicii similare, în vederea salvgardării calității ridicate a serviciilor, indiferent de modul în care sunt organizate accesul și furnizarea acestora, pentru a asigura condiții egale de concurență și siguranța consumatorilor, evitându-se totodată o fragmentare ce ar putea dăuna dezvoltării de noi modele economice; consideră că economia colaborativă poate fi abordată doar în cadrul pieței unice, fragmentarea pieței unice prin reglementări locale sau naționale împiedicând companiile europene din economia colaborativă să își desfășoare activitatea la nivel european;

35.  atrage atenția asupra rolului important al standardelor tehnice ale UE de inovare, de competitivitate și de progres pe piața unică; atrage atenția asupra necesității de a dezvolta în continuare și în timp util standardele înalte europene în materie de calitate, interoperabilitate și securitate în sprijinul politicii industriale și de a le promova și la nivel internațional; solicită Comisiei să susțină și să consolideze standardele UE, după cum prevede deja Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și să eficientizeze și să adapteze cadrul de standardizare, inclusiv prin exploatarea oportunităților oferite de negocierile comerciale internaționale; subliniază faptul că standardele ar trebui stabilite într-o manieră determinată de piață, deschisă, favorabilă incluziunii și competitivă, pentru a fi ușor de pus în aplicare de către IMM și a evita riscul lanțurilor valorice închise, eliminând totodată întârzierile în publicarea acestora;

36.  subliniază rolul important pe care îl joacă sistemul de standardizare în libera circulație a produselor și, tot mai mult, a serviciilor; constată că utilizarea voluntară a standardelor a contribuit la PIB-ul Europei cu valori cuprinse între 0,3 și 1 % și că prezintă beneficii pentru productivitatea muncii;

37.  reamintește faptul că marea majoritate a standardelor sunt dezvoltate ca răspuns la o necesitate identificată la nivelul industriei, în baza unei abordări ascendente, pentru a asigura relevanța standardelor pentru piață; sprijină angajamentul prevăzut în strategia privind piața unică de a garanta că Europa rămâne în fruntea procesului de dezvoltare a standardelor la nivel global; încurajează standardizarea compatibilă cu o abordare internațională, fie prin dezvoltarea unor standarde internaționale globale, fie prin recunoașterea standardelor internaționale echivalente acolo unde este cazul; ia act de intenția de stabilire a unui cadru și a unor priorități pentru activitățile de standardizare, sub egida unei inițiative comune privind standardizarea; solicită Comisiei să se asigure că inițiativa comună este în continuare determinată de o astfel de necesitate ascendentă, identificată la nivelul industriei și, ca atare, tratează ca prioritate și transpune doar standardele care răspund nevoilor identificate și își demonstrează relevanța pentru piață, și nu conduce la impunerea unor standarde inutile sau la stabilirea unor cerințe aflate în dezacord cu alte standarde înrudite;

38.  ia act de faptul că propunerea referitoare la o inițiativă comună privind standardizarea europeană se va baza pe revizuirea independentă a sistemului european de standardizare, și sprijină obiectivul acesteia, potrivit căruia comunitatea europeană de standardizare trebuie să dezvolte acțiuni care vor îmbunătăți întregul sistem, inclusiv recomandări referitoare la gradul de incluziune și de sprijinire a competitivității întreprinderilor europene;

39.  solicită Comisiei ca, în angajamentul său față de organizațiile europene de standardizare (OES), să sprijine OES și autoritățile naționale omoloage ale acestora în eforturile lor de îmbunătățire a gradului de implicare a IMM, atât în cadrul procesului de stabilire a standardelor, cât și în adoptarea standardelor deja stabilite; încurajează totodată Comisia să colaboreze îndeaproape cu OES, cu organismele naționale de standardizare și cu alte instituții, pentru a îmbunătăți transparența procesului de stabilire a standardelor, în punerea în aplicare a angajamentelor prevăzute în programul de lucru pentru standardizarea europeană pentru 2016 și în regulamentul ce stă la baza acestuia;

40.  consideră că inițiativele comune ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea continuă a practicilor de lucru, în special prin stabilirea de procese de evaluare a componenței comisiilor tehnice și măsuri de promovare a deschiderii și incluziunii, care să permită unei game variate de actori să contribuie la discuțiile purtate în cadrul comisiilor tehnice;

41.  consideră că un mecanism de contestație mai transparent și mai accesibil ar consolida încrederea și ar îmbunătăți procesul de stabilire a standardelor; consideră că, în situațiile în care Comisia a solicitat un standard ca urmare a adoptării legislației de către Uniunea Europeană, comisia competentă a Parlamentului poate juca un rol în evaluarea și în dezbaterile publice în cadrul unui astfel de proces, înainte de a se lua o hotărâre privind obiecția formală, dacă este cazul; evidențiază faptul că, atunci când se stabilesc cererile de standardizare ce vor fi transmise organismelor de standardizare, ar trebui avute în vedere principiile proporționalității și abordării bazate pe riscuri;

42.  consideră că o mai mare sensibilizare a opiniei publice cu privire la forma inițială a standardelor propuse înainte de aprobarea finală poate crește gradul de responsabilitate și de transparență și poate asigura un proces mai solid, în acord cu bunele practici existente în cadrul comunității europene pentru standardizare;

43.  invită Comisia să raporteze Parlamentului până la finalul anului 2016 cu privire la punerea în aplicare a inițiativei comune privind standardizarea europeană și la progresele realizate în cooperare cu comunitatea europeană de standardizare în ceea ce privește recomandările incluse în programul de lucru anual al Uniunii pentru 2016;

44.  invită Comisia, care este responsabilă pentru concurența pe piața internă a UE ca, în cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere, să asigure condiții de concurență echitabile între concurenții de pe piață;

45.  salută recentele inițiative vizând achiziții publice mai eficiente și transparente, printr-o mai bună utilizare a datelor privind achizițiile și o evaluare voluntară mai riguroasă a achizițiilor în anumite proiecte de infrastructură de mare amploare; invită statele membre să colaboreze cu Comisia pentru a pune în aplicare aceste inițiative;

46.  se așteaptă din partea Comisiei Europene să facă progrese în reforma sistemului de achiziții publice, care a fost inițiată prin directivele adoptate în 2014, continuând în direcția sporirii cererii calificate în domeniul achizițiilor, menită să recompenseze inovarea tehnologică și eficiența energetică;

47.  ia act de faptul că noul regim al achizițiilor publice din anul 2014 este mai puțin greoi și include norme mai flexibile pentru a sprijini mai bine alte politici din sectorul public, precum și statele membre sau întreprinderile specializate locale; subliniază că în sectorul achizițiilor publice din statele membre încă se înregistrează cazuri semnificative de ineficiență care limitează expansiunea transfrontalieră și creșterea economică pe piețele interne;

48.  salută, în principiu, inițiativele anunțate de Comisie privind creșterea transparenței, a eficienței și a răspunderii în atribuirea contractelor de achiziții publice; subliniază, totuși, faptul că transpunerea și punerea în aplicare a noilor directive ale UE ar trebui să aibă prioritate față de introducerea unor noi instrumente, precum registrul contractelor; subliniază în această privință că eventualele instrumente de analiză a datelor nu trebuie să conducă la cerințe de raportare noi sau suplimentare; reamintește că un mecanism de evaluare ex-ante ar trebui să fie exclusiv voluntar pentru proiectele de infrastructură de anvergură;

49.  subliniază necesitatea unui sistem de achiziții publice complet electronic; subliniază necesitatea punerii rapide și cuprinzătoare în aplicare a Directivei privind achizițiile publice în ansamblul său; evidențiază nevoia unei utilizări pe scară mai largă a achizițiilor publice electronice în vederea deschiderii piețelor pentru IMM;

50.  subliniază importanța unui brevet unitar; sprijină intenția Comisiei de a elimina incertitudinile cu privire la modul în care brevetul unitar va coexista cu brevetele naționale și cu certificatele suplimentare de protecție (CSP), precum și posibila creare a unor certificate suplimentare de protecție unitare, ținând cont de sănătatea publică și de interesele pacienților;

51.  îndeamnă Comisia să introducă și să pună în aplicare înainte de 2019 o eliminare a CSP în sectorul de producție, pentru a crește competitivitatea industriei europene a medicamentelor generice și biosimilare într-un mediu global, precum și pentru a menține și a crea locuri de muncă suplimentare și creștere în UE, fără a submina exclusivitatea comercială acordată în cadrul regimului CSP pe piețele protejate; consideră că astfel de dispoziții ar putea avea un impact pozitiv asupra accesului la medicamente de calitate în țările în curs de dezvoltare și în țările cel mai puțin dezvoltate, ar contribui la evitarea externalizării producției;

52.  solicită măsuri de facilitare a accesului la un sistem european de brevete pentru toate microîntreprinderile, IMM și cele nou-lansate ce doresc să utilizeze brevetul european cu efect unitar pentru inovarea produselor și a proceselor lor, inclusiv printr-o reducere specifică a nivelului taxelor de postulare sau reînnoire sau prin acordarea de facilități în ceea ce privește traducerile; subliniază importanța brevetelor esențiale pentru standarde și a soluțiilor inovatoare cu licență deschisă, uneori mai adaptate pentru stimularea inovării; subliniază importanța acordurilor de autorizare a brevetelor, în limita dreptului UE în materie de concurență, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii (FRAND), pentru a menține stimulentele în domeniul C&D și al standardizării, pentru a sprijini inovarea și a asigura condiții corecte de acordare a licențelor;

53.  solicită Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere legislativă pentru un sistem european unic privind protecția indicațiilor geografice pentru produsele neagricole în UE, astfel cum Parlamentul a solicitat și în trecut, cu scopul de a institui un sistem european unic, care să pună astfel capăt unei situații inadecvate și extrem de fragmentate în Europa și care să genereze numeroase efecte pozitive variate pentru cetățeni, consumatori, producători și întregul angrenaj economic și social european; subliniază că acest instrument ar oferi posibilitatea de a sublinia valoarea adăugată în cazul numeroaselor produse locale, cu evidente beneficii pentru producători, pentru regiunile respective și pentru gradul de conștientizare al consumatorului;

54.  observă că în majoritatea statelor membre ale UE este insuficient folosit potențialul parteneriatului public-privat; solicită armonizarea normelor cadru referitoare la parteneriatul public-privat în statele membre, diseminarea bunelor practici și promovarea acestui model;

55.  invită statele membre să creeze structuri pentru a consilia și a asista lucrătorii transfrontalieri în ceea ce privește consecințele economice și sociale ale muncii într-un alt stat membru;

56.  constată că aprofundarea pieței unice și a pieței unice digitale poate aduce cu sine noi oportunități și provocări și va ridica probleme din perspectiva competențelor, noilor forme de încadrare în muncă, de structuri financiare, de protecție socială, precum și de sănătate și securitate în muncă, care vor trebui soluționate în totalitate și care trebuie să aducă beneficii deopotrivă lucrătorilor, întreprinderilor și consumatorilor;

57.  regretă că strategia privind piața unică nu acordă o atenție deosebită neconcordanței competențelor, care rămâne un obstacol în calea creșterii pieței unice; ia act cu preocupare de faptul că 40%-47% din populația UE nu are competențe digitale suficiente și că cererea de angajați cu competențe digitale crește cu 4% pe an, în timp ce cheltuielile publice privind educația au cunoscut o scădere de 3,2 % din 2010, ceea ce constituie o amenințare la adresa poziției competitive a UE pe termen mediu și a capacității de inserție profesională a forței sale de muncă; încurajează statele membre să investească în educația digitală și în dezvoltarea competențelor;

58.  ia act de obiectivele pachetului privind mobilitatea forței de muncă de a contribui la o piață unică mai extinsă și mai echitabilă; subliniază, cu toate acestea, că este important să se asigure că măsurile incluse în acest pachet sunt proporționale și iau în considerare consecințele unei mobilități intense către anumite regiuni;

59.  subliniază sprijinul acordat de Comisie sistemelor de învățământ dual, care, pe lângă facilitarea dezvoltării personale, contribuie la corelarea competențelor și a calificărilor lucrătorilor europeni cu nevoile reale ale pieței muncii; subliniază că este important să se asigure faptul că strategia nu subminează în niciun fel sistemele de învățământ dual, garantând totodată calitatea uceniciilor și, în special, protecția ocupării forței de muncă; subliniază rolul important al partenerilor sociali în dezvoltarea sistemelor de învățământ duale; consideră că, deși un sistem de învățământ dual utilizat într-un stat membru nu poate fi pur și simplu copiat de alt stat membru, ar trebui să existe un accent european asupra corelării strânse a învățământului dual cu ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

60.  sprijină măsurile destinate eliminării lacunelor din legislația UE în materie de combatere a discriminării în domeniul ocupării forței de muncă, în special în ceea ce privește persoanele cu dizabilități; susține, în plus, punerea fără întârziere în aplicare a Directivei 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

61.  salută crearea unei platforme de combatere a muncii nedeclarate și încurajează statele membre și partenerii sociali, în special, să o utilizeze cu toată încrederea pentru a combate într-un mod mai eficace munca nedeclarată și falșii liber profesioniști;

62.  insistă asupra faptului că, pentru a valorifica oportunitatea digitalizării locurilor de muncă, sunt necesare acorduri sigure privind programul de lucru flexibil, condiții sigure de muncă, protecție socială și facilitarea „muncii inteligente” pentru a îmbunătăți productivitatea și echilibrul între viața privată și cea profesională; subliniază importanța trecerii la tehnologia digitală pentru a le oferi zonelor rurale posibilitatea de a beneficia de numeroasele oportunități oferite de agenda digitală, de exemplu, prin dezvoltarea muncii la distanță;

63.  subliniază importanța unor parteneri sociali puternici și independenți și a unui dialog social eficient; subliniază nevoia de a implica partenerii sociali, după caz, în activitățile privind posibilele reforme naționale în domeniul profesiilor reglementate;

64.  subliniază importanța unui dialog social despre oportunitățile și schimbările create de piață unică în domeniul ocupării forței de muncă.

O piață unică mai aprofundată

65.  solicită Comisiei să își aprofundeze lucrările în sensul punerii în aplicare; subliniază că numeroase măsuri au fost deja adoptate, dar nu sunt încă puse în aplicare în mod corespunzător, subminând astfel condițiile de concurență echitabile pe piața unică; subliniază totodată că, potrivit datelor furnizate de Comisie la mijlocul lui 2015, circa 1 090 de acțiuni de constatare a neîndeplinirii obligațiilor erau pendinte în domenii ale pieței unice; invită Comisia să asigure cu prioritate coordonarea administrativă, cooperarea și respectarea legislației la toate nivelurile (UE, între statele membre și autoritățile naționale, locale și regionale), în vederea îmbunătățirii transpunerii, a aplicării și a respectării legislației privind piața unică, prin adoptarea de acțiuni de punere în aplicare bine orientate, bazate pe criterii transparente și obiective, garantând abordarea situațiilor de bariere nejustificate sau disproporționate cu cea mai mare relevanță economică; consideră că, în ceea ce privește măsurile naționale sau punerea în aplicare, intervenția timpurie poate fi mai eficace și poate genera rezultate mai bune decât procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; cu toate acestea, subliniază că, dacă procedura de intervenție timpurie nu generează rezultate, Comisia trebuie să folosească toate măsurile pe care le are la dispoziție, inclusiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura punerea în aplicare pe deplin a legislației privind piața unică;

66.  salută intenția exprimată în strategie de creare a unei culturi a conformității și de practicare în continuare a unei politici de toleranță zero pentru încălcările reglementărilor privind piața unică; solicită Comisiei și statelor membre să analizeze dacă atribuțiile Comisiei în baza procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor nu ar trebui aliniate cu cele pe care le are aceasta în baza politicii privind concurența;

67.  invită Comisia să sprijine în continuare statele membre în dezvoltarea unei culturi puternice a conformității, inclusiv prin promovarea și extinderea sistemului de informare al pieței interne (IMI), prin elaborarea de planuri de transpunere a importantelor inițiative legislative recente și prin organizarea de consultări privind conformitatea cu statele membre și de cursuri de formare pentru funcționarii publici naționali responsabili cu punerea în aplicare și prin stimularea unei coordonări mai eficiente între autoritățile naționale de reglementare; solicită statelor membre să se angajeze pe deplin să pună în aplicare legislația UE și să asigure respectarea acesteia, precum și să aplice principiul recunoașterii reciproce; subliniază că o aplicare corectă a legislației și o mai bună legiferare sunt indispensabile, ținând seama de fragmentarea pieței unice care creează bariere în activitățile economice și în alegerea consumatorilor, și ar trebui să vizeze toate sectoarele economiei și legislația în vigoare și viitoare;

68.  solicită Comisiei și statelor membre să analizeze restricțiile inutile de pe piața unică, care nu sunt justificate de rațiuni imperative legate de interesul public, să prezinte propuneri de depășire a acestor provocări atunci când este necesar și să prezinte un raport relevant în acest sens în 2017;

69.  solicită statelor membre să transpună normele privind piața internă într-un mod coerent și consecvent și să pună în aplicare pe deplin și în mod corect normele și legislația în domeniul pieței interne; subliniază faptul că cerințele pentru teste și înregistrări suplimentare, nerecunoașterea certificatelor și a standardelor, constrângerile teritoriale legate de aprovizionare și măsurile similare creează costuri suplimentare pentru consumatori și pentru comercianții cu amănuntul, împiedicându-i astfel pe cetățenii europeni să beneficieze pe deplin de piața unică; de asemenea, pentru a asigura o mai bună guvernanță, solicită Comisiei să aplice o politică adecvată în cazul statelor membre care nu aplică în mod corespunzător normele pieței interne și, după caz, să realizeze acest lucru prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, recurgând la procedura accelerată;

70.  constată că aplicarea uniformă și consecventă și punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE, împreună cu monitorizarea regulată și evaluarea pe baza unor indicatori cantitativi și calitativi, standardizarea și partajarea de bune practici sunt imperios necesare pentru a realiza o punere în aplicare mai omogenă a legislației existente privind piața unică; prin urmare, reamintește necesitatea de a transpune și de a pune în aplicare pe deplin și riguros normele europene privind funcționarea pieței unice în toate statele membre;

71.  solicită Comisiei să își intensifice eforturile în vederea identificării timpurii a posibilelor încălcări ale dreptului UE de către statele membre și să ia o poziție fermă împotriva oricăror măsuri legislative adoptate sau aflate în discuție în parlamentele naționale care ar putea adânci fragmentarea pieței unice;

72.  evidențiază faptul că angajamentul și disponibilitatea statelor membre de a pune în aplicare în mod corespunzător dreptul UE sunt esențiale pentru succesul pieței unice; solicită statelor membre să elimine barierele nejustificate și disproporționate de la nivelul pieței unice și să se abțină de la măsuri discriminatorii și protecționiste pentru stimularea locurilor de muncă, a creșterii și a competitivității;

73.  arată că statele membre joacă un rol esențial în buna guvernare și în funcționarea corespunzătoare a pieței interne și că, prin urmare, acestea trebuie să exercite în comun o asumare și o gestionare proactivă a pieței unice, generând un nou avânt politic prin rapoarte consolidate privind starea de viabilitate pe piața unică, prin discuții regulate și tematice în cadrul întrunirilor Consiliului Competitivitate, prin întâlniri anuale dedicate ale Consiliului European și prin includerea pieței unice ca pilon de guvernanță în Semestrul european;

74.  reiterează faptul că UE și-ar putea crea pe baze științifice propriul set de indicatori independenți privind gradul de integrare a pieței unice, care ar fi publicați în cadrul Analizei anuale creșterii, și solicită adoptarea unui document strategic al președinților organismelor UE, un raport al celor cinci președinți care să descrie calea către o piață unică reală;

75.  subliniază faptul că Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului trebuie să își consolideze legăturile cu parlamentele naționale, pentru a coordona și a aborda probleme legate de transpunerea și punerea în aplicare a normelor privind piața unică;

76.  subliniază că este necesară consolidarea rețelei SOLVIT, în special prin extinderea interacțiunii între SOLVIT, CHAP și UE Pilot și Rețeaua întreprinderilor europene pentru raționalizarea cadrului mai larg al procedurilor de reclamații în UE, precum și conștientizarea prezenței acesteia de către cetățeni și IMM și a rolului său în soluționarea problemelor de interpretare relative la piața unică; consideră că datele referitoare la aspectele asociate rețelei SOLVIT ar trebui luate în calcul atunci când Comisia analizează modalitățile de identificare a priorităților pentru acțiunile de punere în aplicare; solicită Comisiei să își consolideze eforturile pentru a ajuta statele membre să rezolve cazurile cele mai problematice; solicită statelor membre să își doteze și să își poziționeze în mod corespunzător centrele naționale SOLVIT, pentru ca acestea să își poată îndeplini rolul;

77.  evidențiază faptul că transparența normelor naționale este un instrument vital pentru facilitarea comerțului transfrontalier pe piața unică și ajută la identificarea barierelor netarifare; încurajează statele membre să faciliteze accesul online și în mai multe limbi la normele lor, în interesul dezvoltării comerțului, ceea ce va fi în beneficiul tuturor;

78.  remarcă importanța promovării mobilității prin formare profesională, ucenicii, competențe și capacitatea de inserție a forței de muncă prin programe precum Erasmus+ și EURES care oferă posibilitatea unor milioane de lucrători UE să dobândească o experiență relevantă;

79.  regretă faptul că principiul recunoașterii reciproce nu este aplicat în mod corespunzător de numeroase state membre; anticipează propunerea Comisiei, din acest punct de vedere, ca element de consolidare a pieței unice a bunurilor, de îmbunătățire a recunoașterii reciproce prin măsuri de popularizare și de asigurare a unei mai bune aplicări și respectări a principiului recunoașterii reciproce și prin revizuirea Regulamentului privind recunoașterea reciprocă, printre altele în scopul îmbunătățirii instrumentelor de soluționare a litigiilor legate de implementarea sau aplicarea necorespunzătoare a principiului recunoașterii reciproce; evidențiază faptul că, dacă principiul recunoașterii reciproce ar fi aplicat în mod corespunzător de autoritățile competente din întreaga UE, întreprinderile ar putea să se axeze strict pe activitatea curentă și pe a stimula creșterea economică a UE, în loc să se străduiască să depășească diferitele obstacole impuse de nerespectarea recunoașterii reciproce de către statele membre;

80.  consideră, în plus, că Comisia ar trebui să fie mai proactivă în identificarea sectoarelor cu un potențial ridicat pentru comerțul transfrontalier și digitalizare și în care s-ar putea aplica principiul recunoașterii reciproce;

81.  solicită Comisiei să clarifice în ce fel ar funcționa instrumentele propuse de informare privind piața și care este temeiul juridic al acestor instrumente;

82.  își reiterează apelul pentru o adoptare rapidă a pachetului de acte legislative privind siguranța produselor și supravegherea pieței de către Consiliu și solicită Comisiei să își asume pe deplin rolul de mediere a unei soluții în acest context; subliniază importanța unei informări adecvate cu privire la produsele destinate vânzării cu amănuntul, în special a indicației țării de origine, element esențial pentru protejarea consumatorilor și pentru întărirea luptei împotriva contrafacerilor;

83.  invită Comisia și statele membre să consolideze sancțiunile aplicabile în materie de contrafacere și să asigure aplicarea pe deplină și integrală a legislației europene existente în acest domeniu;

84.  subliniază că diferențele de reglementare între statele membre în materie de etichetare sau calitate creează bariere inutile în activitatea furnizorilor de bunuri și în ceea ce privește protecția consumatorilor; subliniază valoarea adăugată a etichetării ecologice; invită Comisia să evalueze ce tipuri de etichetate sunt sau nu indispensabile pentru informarea consumatorului și să aibă în vedere introducerea unei scheme obligatorii pentru furnizarea de informații-cheie pentru produse artizanale și industriale, așa cum a fost cazul, de exemplu, în sectorul mobilei la nivelul UE, oferindu-se consumatorilor informații-cheie și asigurând calitatea egală a produselor în diferite state membre; consideră că o astfel de inițiativă ar fi benefică pentru consumatori, sectoare industriale și agenții economici, putând asigura recunoașterea produselor europene și norme armonizate pentru agenții economici pe piața unică;

85.  subliniază, cu referire la piața unică a serviciilor, că este în mod clar necesară îmbunătățirea furnizării de servicii la nivel transfrontalier, urmărind însă să nu se încurajeze dumpingul social; îndeamnă statele membre să asigure o corectă și mai efectivă aplicare a Directivei privind serviciile, cu evitarea practicii suprareglementării; salută propunerea Comisiei de îmbunătățire a notificării în baza Directivei privind serviciile, procedura actuală fiind ineficientă și netransparentă; consideră că notificarea ar trebui să se producă mai devreme în cadrul procesului legislativ, pentru a permite obținerea de feedback în timp util de la actorii interesați și de la statele membre și pentru a reduce la minimum întârzierile în adoptarea noilor acte legislative; își exprimă acordul pentru extinderea procedurii de notificare prevăzute în Directiva (UE) 2015/1535 la toate sectoarele care nu sunt deja incluse în aceasta; respinge orice sugestie de extindere a domeniului de aplicare a Directivei privind serviciile; solicită Comisiei să abordeze poverile din sectorul bancar fragmentat din Europa, care creează dificultăți pentru nerezidenți, și în special pentru IMM, atunci când vor să deschidă un cont bancar într-un alt stat membru;

86.  invită Comisia să urmărească o formă simplificată și unitară a procedurii privind furnizarea de servicii transfrontaliere, pentru a integra mai bine IMM pe piața internă;

87.  subliniază că cerințele pentru o legiferare proporțională sunt stabilite clar în articolul 16 alineatul (1) din Directiva privind serviciile și în jurisprudența CEJ; reamintește că dacă un stat membru aplică norme mai puțin stricte decât un alt stat membru nu înseamnă că normele celui din urmă sunt disproporționate și, prin urmare, incompatibile cu legislația Uniunii Europene; reiterează ideea că normele care subminează, împiedică sau fac neatrăgătoare serviciile la nivel transfrontalier sunt compatibile cu cerințele pieței interne doar în măsura în care au la bază justificări imperative de interes general, dacă sunt cu adevărat adecvate acestui scop și nu afectează libertatea de a presta servicii mai mult decât este necesar pentru apărarea interesului public pe care îl apără;

88.  subliniază necesitatea de a asigura o mai mare coerență a evaluării proporționalității cerințelor și restricțiilor de reglementare aplicabile serviciilor; ia act de propunerea Comisiei de introducere a unui pașaport privind serviciile pentru a facilita, în sectoare economice fundamentale, precum serviciile pentru întreprinderi, dezvoltarea și mobilitatea întreprinderilor în cadrul pieței interne; consideră că această inițiativă ar trebui să vizeze simplificarea procedurilor administrative pentru furnizorii de servicii care doresc să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier și autoritățile, și abordarea obstacolelor legate de reglementare care descurajează aceste întreprinderi să pătrundă pe o piață dintr-un alt stat membru; solicită ca un eventual pașaport privind serviciile să fie încadrat în setul de instrumente orizontale menite să sprijine legislația pieței interne, precum Sistemul de informare al pieței interne (IMI) sau ghișeele unice prevăzute de Directiva privind serviciile ca o interfață administrativă unică pentru gestionarea tuturor procedurilor administrative necesare privind activitățile de servicii la nivel transfrontalier; subliniază faptul că introducerea unui pașaport privind serviciile nu trebuie să afecteze sau să abroge jurisprudența CEJ privind justificările imperative de interes general, care pot justifica adoptarea de norme care să limiteze libera circulație a serviciilor la nivel transfrontalier; subliniază totuși faptul că un pașaport privind serviciile s-ar putea dovedi inutil dacă Directiva privind serviciile nu este pusă în aplicare în mod corespunzător; subliniază faptul că inițiativa nu trebuie să fie însoțită de introducerea principiului țării de origine;

89.  salută rolul important atribuit serviciilor în cadrul pieței unice și garantarea faptului că profesioniștii și întreprinderile de servicii, în special comercianții cu amănuntul, nu sunt blocați în interiorul piețelor naționale; subliniază faptul că extinderea în continuare a schemelor de pașapoarte profesionale și privind serviciile va fi esențială pentru evitarea birocrației inutile între statele membre, care îi împiedică pe cetățeni să lucreze și să tranzacționeze la nivel transfrontalier;

90.  reiterează importanța eliminării barierelor (inclusiv a barierelor lingvistice, administrative și a celor legate de lipsa informațiilor) care limitează potențialul economic al comerțului online transfrontalier și subminează încrederea consumatorilor în piața unică; subliniază importanța eliminării restricțiilor operaționale din comerțul cu amănuntul, precum reglementarea programului de deschidere a magazinelor, impozitele selective și specifice comerțului cu amănuntul și solicitarea disproporționată de informații de la întreprinderi;

91.  recunoaște competența autorităților locale în ceea ce privește planificarea urbană; subliniază, totuși, faptul că planificarea urbană nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru nerespectarea dreptului la libera stabilire; reamintește, în acest sens, importanța de a aplica în mod corespunzător Directiva privind serviciile; îndeamnă statele membre să elimine barierele din calea liberei circulații și să își deschidă piețele pentru a stimula competitivitatea și a promova diversitatea magazinelor, ceea ce constituie un element esențial pentru ca zonele comerciale, în special în centrele orașelor, să rămână atractive;

92.  subliniază faptul că sectorul comerțului cu amănuntul și cu ridicata este cel mai mare sector comercial din Europa; consideră ca prioritară reducerea barierelor administrative și practice inutile în materie de reglementare, cu care se confruntă întreprinderile care desfășoară comerț cu amănuntul;

93.  solicită Comisiei și statelor membre să acorde cea mai mare importanță politică sectorului comerțului cu amănuntul ca pilon al pieței unice, inclusiv al pieței unice digitale, și să elimine obstacolele normative, administrative și de natură practică ce împiedică înființarea, dezvoltarea și viabilitatea întreprinderilor și îngreunează valorificarea de către comercianții cu amănuntul a tuturor beneficiilor oferite de piața internă; consideră că legislația privind piețele cu amănuntul ar trebui să se bazeze pe dovezi și să țină cont de necesitățile sectorului;

94.  solicită Comisiei și statelor membre să analizeze restricțiile inutile aplicate activității de comerț cu amănuntul pe piața unică, ce nu sunt justificate de rațiuni imperative legate de interesul public, prezentând propuneri pentru a depăși aceste probleme acolo unde este necesar, și să raporteze asupra acestor măsuri în primăvara anului 2017;

95.  în ceea ce privește sectorul serviciilor profesionale, consideră că abordările diferite ale legislației nu reprezintă un obstacol pentru aprofundarea pieței interne; subliniază că normele privind accesul la profesii și exercitarea acestora pot fi necesare pentru protejarea interesului public și protecția consumatorilor, evaluarea lor fiind relevantă doar în context național;

96.  este de acord cu Comisia că numeroase regulamente ale statelor membre cu privire la accesul la profesii reglementate și exercitarea acestora sunt disproporționate cu cerințele și creează bariere limitând accesul la acele profesii;

97.  consideră că furnizarea transfrontalieră a serviciilor în mod temporar, inclusiv a serviciilor profesionale, ar putea fi considerată un element-cheie pentru piața internă, acestea creând locuri de muncă și oferind produse și servicii de calitate cetățenilor UE; prin urmare, consideră că formularea de orientări periodice este un instrument util pentru statele membre, ținând cont de diferitele contexte economice, geografice și sociale din statele membre;

98.  salută atenția reînnoită, în cadrul recentei strategii a pieței unice, în ceea ce privește profesiile reglementate și liberale din Europa ceea ce reprezintă un factor important pentru dezvoltare și ocuparea forței de muncă pe piața unică; invită Comisia să propună măsuri concrete care să pună în practică recomandările grupului de lucru al Comisiei Europene „Linii de acțiune pentru stimularea profesiilor liberale”;

99.  salută propunerea legislativă a Comisiei de a aborda barierele de reglementare care restricționează accesul la anumite profesii, ca un pas important în deschiderea pieței unice și în promovarea creșterii numărului de locuri de muncă;

100.  sprijină inițiativa Comisiei de revizuire a profesiilor reglementate, însă reamintește faptul că orice exercițiu ar trebui să mențină standarde de calitate pentru ocuparea forței de muncă și pentru servicii, calificări viabile și siguranța consumatorilor;

101.  consideră că, fără servicii profesionale și pentru întreprinderi competitive pe întreg teritoriul UE, întreprinderile ar putea întâmpina dificultăți în păstrarea competitivității și în menținerea și crearea de noi locuri de muncă;

102.  evidențiază faptul că serviciile de livrare ineficiente, în special în ceea ce privește livrarea la destinația finală, reprezintă o barieră importantă în calea vânzărilor transfrontaliere în UE; subliniază că serviciile de livrare eficiente, accesibile, la prețuri rezonabile și de calitate sunt o condiție esențială pentru încurajarea pieței unice; solicită Comisiei să prezinte un plan de acțiune cuprinzător pentru serviciile de coletărie și să definească obiectivele care trebuie realizate pe această piață până la sfârșitul anului 2020; solicită Comisiei să pună mai mult accentul pe eliminarea barierelor cu care se confruntă operatorii în cazul livrărilor transfrontaliere;

103.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a simplifica și pentru a accelera procedurile de recunoaștere a calificărilor profesionale, inclusiv prin facilitarea și încurajarea introducerii unor cadre de formare comune, respectând totodată pe deplin principiul subsidiarității; invită Comisia Europeană și statele membre să intensifice formarea profesională și educația în domeniul TIC și STIM, pentru ca forța de muncă actuală și viitoare să dobândească competențele digitale corespunzătoare;

104.  salută faptul că strategia atacă nivelul ridicat al șomajului din UE, însă regretă faptul că ea nu prezintă măsuri și acțiuni specifice care să ajute cetățenii să își găsească un loc de muncă, precum îmbunătățirea standardelor în materie de educație și formare, atingerea obiectivelor legate de învățarea pe tot parcursul vieții și abordarea necorelării competențelor și a calificărilor lucrătorilor și profesioniștilor; consideră evident că piața unică se schimbă rapid ca urmare a digitalizării diferitelor industrii, iar noile locuri de muncă vor necesita un set diferit de competențe și calificări;

105.  dezaprobă faptul că Comisia nu a adoptat în strategia privind piața unică măsuri specifice pentru abordarea nevoilor persoanelor și consumatorilor cu handicap, ale persoanelor în vârstă și ale persoanelor care locuiesc în zonele rurale și izolate;

106.  consideră că principiul remunerării egale pentru muncă egală în același loc, astfel cum a fost susținut de către președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, este un instrument important pentru combaterea denaturării pieței;

O piață unică mai echitabilă

107.  subliniază faptul că o piață unică autentică ar trebui să ofere beneficii și protecție cetățenilor, consumatorilor și întreprinderilor în ceea ce privește calitatea mai bună, varietatea sporită, prețuri rezonabile și siguranța produselor și serviciilor; subliniază că discriminarea nejustificată a consumatorilor și a antreprenorilor în funcție de naționalitate sau locul de reședință și care nu se bazează pe niciun criteriu obiectiv sau verificabil, pe internet sau în economia reală, este o practică inacceptabilă pe piața unică; consideră, cu toate acestea, că nu este fezabil ca întreprinderile să fie obligate să vândă în întreaga UE;

108.  solicită Comisiei să prezinte în mod prioritar o propunere legislativă privind eliminarea blocării geografice nejustificate și a altor forme nejustificate de discriminare practicate de agenții economici; solicită Comisiei să elaboreze criterii efective pentru evaluarea caracterului nejustificat al blocării geografice; subliniază faptul că orice propunere de acest fel trebuie să respecte principiul esențial al comerțului liber; subliniază de asemenea că propunerea Comisiei ar trebui să țină seama de principiul proporționalității, îndeosebi pentru întreprinderi mici și microîntreprinderi; constată că operatorii de pe piață trebuie să se implice uneori în selectarea pieței, pentru a funcționa în condițiile de piață stabilite;

109.  este de acord că, atunci când achiziționează produse și servicii pe piața unică, consumatorii au nevoie de informații transparente și de acces la o serie de drepturi moderne și solide pentru a-și proteja interesele; consideră că orice revizuire, unificare sau consolidare a directivelor din domeniul protecției consumatorilor ar trebui să prevadă un nivel cu adevărat ridicat al protecției consumatorilor și al drepturilor opozabile, recunoscând bunele practici existente în legislația națională;

110.  solicită Comisiei să analizeze incertitudinile juridice actuale care îi afectează pe consumatori și, dacă este necesar, să le rezolve prin clarificări și adăugiri la cadrul juridic privind drepturile consumatorilor; își reiterează angajamentul față de principiul armonizării flexibile pentru orice propunere de legislație a UE referitoare la consumatori și faptul că armonizarea completă se aplică doar atunci când stabilește un nivel foarte ridicat de protecție a consumatorilor și asigură beneficii clare pentru consumatori;

111.  subliniază faptul că întreprinderile sociale reprezintă o gamă variată de modele de afaceri, ceea ce este esențial pentru o piață unică extrem de competitivă și mai echitabilă; solicită Comisiei să integreze economia socială în politicile sale privind piața unică și să elaboreze un plan de acțiune european pentru întreprinderile sociale, pentru a valorifica pe deplin potențialul de creștere durabilă și favorabilă incluziunii.

Concluzii

112.  invită Comisia să prezinte cu celeritate autorității legislative propunerile și inițiativele legislative planificate, cu referire la propunerile susmenționate, după desfășurarea de consultări adecvate cu părțile interesate, spre asigurarea unei adoptări în timp util;

o
o   o

113.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 304, 22.11.2011, p. 64.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0069.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0580.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0012.

Notă juridică