Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului,

–  având în vedere Evaluarea internațională a ONU a cunoștințelor, științelor și tehnologiilor agricole pentru dezvoltare, realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, FAO, GEF, PNUD, UNEP, UNESCO și OMS,

–  având în vedere Memorandumul de înțelegere între Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI), semnat la 14 iulie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 intitulată „Deficitul de proteaginoase în UE: care este soluția la o veche problemă?”(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2012 referitoare la parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii” (2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la brevete și la drepturile amelioratorilor de plante(3),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0163/2016),

A.  întrucât Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că creșterea populației la nivel mondial la 9,1 miliarde până în 2050 va necesita o creștere cu 60 % a producției alimentare și cu 24 % a randamentului culturilor în țările dezvoltate până la această dată conservând totodată resursele pentru generațiile viitoare și evitând risipa de alimente și pierderile alimentare, care reprezintă mai mult de o treime din producția globală; întrucât FAO mai estimează că suprafața terenurilor arabile va crește cu numai 4,3 % până în 2050, ceea ce va face necesară o gestionare mai bună a resurselor naturale, printre altele, pentru combaterea degradării solului;

B.  întrucât toate terenurile se confruntă cu o reducere a productivității intrinsece și a fertilității din cauza degradării solului, în special a eroziunii solului, ca urmare a pierderii funcțiilor ecosistemice, cum ar fi formarea solului vegetal, humificarea, polenizarea, reținerea apei și circuitul nutrienților; întrucât există un larg consens conform căruia, pentru a soluționa această problemă și pentru a menține și îmbunătăți productivitatea, trebuie intensificate într-un mod inovator aceste funcții ecosistemice pentru a asigura rezistența la impactul schimbărilor climatice;

C.  întrucât, potrivit ONU, pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, productivitatea agricolă trebuie să se dubleze până în 2030, în timp ce sectorul agroalimentar trebuie să se adapteze la schimbările climatice și la condițiile meteorologice în schimbare, să îmbunătățească ecosistemele și calitatea solurilor și să reducă la minimum pierderea biodiversității; întrucât, pentru a putea realiza acest lucru, trebuie privilegiată utilizarea unor preparate microbiologice care să mărească durata de viață a solului întrucât patru din cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt legate de agricultură;

D.  întrucât creșterea populației, veniturile medii mai mari și mutațiile din comportamentului consumatorilor vor conduce la modificarea preferințelor alimentare, în special la creșterea cererii pentru produse prelucrate și proteine animale, cum ar fi carnea și produsele lactate;

E.  întrucât calitatea vieții lucrătorilor agricoli și a comunităților rurale trebuie îmbunătățită;

F.  întrucât, în timp ce agricultorii se confruntă cu numeroase provocări și cu un număr în creștere al normelor pe care trebuie să le respecte, iar rezervele de resurse tehnologice ale agriculturii au scăzut și rata de creștere a suprafețelor irigate s-a redus considerabil, consumatorii UE nu au cheltuit niciodată un procent mai mic al venitului lor pentru alimentație; întrucât criza economică actuală a condus la niveluri mai ridicate ale sărăciei, obligând frecvent consumatorii UE să solicite ajutorul băncilor de alimente;

G.  întrucât FAO, în publicația sa principală intitulată „Situația agriculturii și a alimentației”, observă că femeile contribuie semnificativ la economia rurală în toate regiunile și că rolurile lor diferă în funcție de regiuni, deși în continuare au un acces mai restrâns decât bărbații la resursele și oportunitățile de care au nevoie pentru a-și mări productivitatea;

H.  întrucât consumatorii cer o producție alimentară care respectă standarde și valori de mediu, nutriționale și de sănătate mai ridicate, de o calitate în creștere, în timp ce sectorul agricol trebuie să se diversifice și să inoveze pentru a asigura alimente de calitate, sigure și accesibile tuturor cetățenilor și pentru a garanta un venit decent și viabil producătorilor săi;

I.  întrucât, din cauza presiunii asupra resurselor naturale și a efectelor lor conexe asupra biodiversității, a vulnerabilității mediului, a schimbărilor climatice și a deficitului de terenuri, însoțite de creșterea populației și schimbarea comportamentului consumatorilor, producția agricolă trebuie să crească și să se îmbunătățească folosind mai puține resurse; insistă asupra faptului că agricultura inovatoare ar trebui să asigure o amprentă ecologică mai redusă și o utilizare optimă a proceselor naturale și serviciilor ecosistemice, inclusiv energia din surse regenerabile și un consum mai mare de produse agro-alimentare locale;

J.  întrucât un model de agricultură mai eficientă din punctul de vedere al resurselor și al valorificării produselor sale este esențială pentru abordarea provocărilor legate de sustenabilitatea tuturor fermelor, indiferent de mărimea lor, și pentru consolidarea capacității lor de conservare a resurselor naturale și ale mediului;

K.  întrucât dezvoltarea unor modele de agricultură mai durabile, destinate nu numai să asigure hrana populației, ci și să producă bunuri și servicii nealimentare, reprezintă un potențial important pentru crearea de locuri de muncă pentru fiecare regiune, nu numai în sectorul alimentației (umane și animale), dar și în bioeconomie, chimie ecologică, energia din surse regenerabile, turism etc.; întrucât, în plus, de cele mai multe ori aceste locuri de muncă nu pot fi delocalizate;

L.  întrucât UE este cel mai mare exportator de produse agricole din lume, ceea ce face din sectorul agroalimentar un pilon economic esențial al Uniunii, care angajează 47 de milioane de persoane în cadrul a 15 milioane de întreprinderi în aval, în domenii precum prelucrarea alimentelor, comerțul cu amănuntul și serviciile, contribuind la o balanță comercială pozitivă de 17 802 milioane EUR, care reprezintă 7,2 % din valoarea totală a exporturilor UE;

M.  întrucât competitivitatea și sustenabilitatea PAC au reprezentat priorități fundamentale ale reformei PAC 2013; întrucât garantarea securității aprovizionării alimentare prin creșterea productivității agriculturii durabile și garantarea unor prețuri rezonabile și corecte pentru agricultori și consumatori, așa cum se prevede la articolul 39 din TFUE, pot fi cel mai bine realizate, printre altele, prin intermediul inovării; întrucât o agricultură durabilă și inovatoare, care realizează produse de înaltă calitate, contribuie la îndeplinirea multor obiective politice orizontale ale TFUE legate de mediu și sănătate; întrucât competitivitatea viitoare depinde, printre altele, de productivitatea intrinsecă și de fertilitatea asigurată de procesele și resursele naturale;

N.  întrucât Memorandumul de înțelegere între Comisie și BEI semnat la 14 iulie 2014 încurajează în mod explicit investițiile suplimentare în agricultura inovatoare, oferind instrumente financiare de favorizare a absorbției de investiții în agricultură și cuprinzând o propunere a Comisiei menită să sprijine și să extindă instrumentele financiare din sectorul agricol în vederea combaterii fluctuațiilor prețurilor;

O.  întrucât sectorul agricol a cunoscut cicluri frecvente de modificări cu scopul de a consolida productivitatea agricolă; întrucât aceste cicluri au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea economică a agriculturii la nivelul său actual; întrucât includerea ultimelor tehnologii și adaptarea și reinventarea celor existente, inclusiv a metodelor ecologice și agroecologice, în practicile agricole pot aduce beneficii semnificative tuturor fermelor, indiferent de dimensiunile lor; întrucât acvacultura are un potențial insuficient explorat pentru introducerea inovării în practicile agricole tradiționale prin exploatarea resurselor naturale marine și oceanice în mod durabil;

P.  întrucât în unele state membre, din diferite rațiuni structurale, mari suprafețe de teren agricol abandonat continuă să rămână neutilizate;

1.  constată că agricultura a dezvoltat întotdeauna practici, tehnici și metode de producție noi care au contribuit la mărirea productivității, au îmbunătățit adaptabilitatea practicilor agricole la circumstanțe noi și în schimbare și au redus costurile de producție; constată, de asemenea, că agricultura și silvicultura sunt părți esențiale ale lumii noastre naturale care asigură bunuri și servicii care nu se limitează la producerea de alimente și care pot fi îmbunătățite prin promovarea noilor evoluții; are convingerea că inovarea este o condiție prealabilă pentru menținerea acestor progrese;

2.  are convingerea fermă că dezvoltarea economică și producția durabilă nu se exclud reciproc și sunt realizabile în special prin intermediul inovării, cercetării, dezvoltării, noilor modele de guvernanță și de afaceri și al unei agronomii îmbunătățite; subliniază necesitatea de a sprijini inovarea în domeniul tehnologiei și al guvernanței prin furnizarea de norme clare și coerente, care acordă spațiu antreprenoriatului; îndeamnă Comisia să se asigure că orice fel de PAC viitoare reflectă această dimensiune și că inovarea este, în mod explicit, luată în considerare în viitoarele revizuiri și reforme ale legislației relevante, care conferă mai multă recunoaștere fermierilor noi și tineri, cu noi idei și noi modele de afaceri; subliniază faptul că agricultura europeană își atinge obiectivul de a realiza produse de înaltă calitate și de o mare valoare adăugată, prin soluții profitabile, bazate pe cunoștințe, sprijinite de Strategia Europa 2020; salută, în acest sens, viitoarea evaluare a Comisiei a contribuției Strategiei din 2012 privind bioeconomia la economia circulară, deoarece trecerea de la combustibilii fosili la sursele regenerabile de energie contribuie la reducerea costurilor suportate de agricultori, permițând astfel mai multe investiții în inovare;

3.  subliniază faptul că agricultura poate reprezenta o parte a soluției prin folosirea prudentă a resurselor naturale și garantarea biodiversității, stimularea inovării fiind esențială în acest sens; consideră că practicile agricole depind de resursele naturale și că această interacțiune ar trebui optimizată, iar sistemele de producție mai bine înțelese pentru a îmbunătăți sistemele de gestionare; solicită garantarea productivității, a fertilității și a rezilienței intrinsece a agroecosistemelor noastre pe termen mediu și lung, precum și reducerea emisiilor; subliniază importanța îmbunătățirii sistemelor de producție prin culturi și sisteme de rotație mai bine adaptate și sisteme de gestionare îmbunătățite și ia act de importanța unui sol viu; subliniază potențialul de creare de locuri de muncă, nu numai în sectorul alimentar, ci și în turism, bioeconomie și sectoarele chimiei verzi;

4.  ține seama de faptul că piața UE pentru alimentație și agricultură este una dintre piețele cele mai integrate în Europa și îndeamnă Comisia să creeze și să pună în aplicare reglementări care să asigure condiții de concurență echitabile și o concurență loială, pentru a încuraja dezvoltarea economică în sectorul agroalimentar în toate statele membre;

5.  subliniază că fermele mici și mijlocii familiale constituie o parte integrantă a sectorului agricol european și să contribuie la crearea unor zone rurale active din punct de vedere economic și social care contribuie la păstrarea patrimoniului cultural și natural; subliniază, de asemenea, că aceste ferme întâmpină uneori dificultăți în valorificarea avantajelor tehnicilor și practicilor avansate de producție, care ar putea asigura un venit echitabil agricultorilor și îmbunătățirea condițiilor lor de viață și de muncă, precum și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate; subliniază că inovarea are potențialul de a spori productivitatea muncii și veniturile prin reducerea costurilor de producție și mărirea eficienței întreprinderilor; subliniază faptul că dreptul de proprietate asupra terenurilor arabile și accesul la acestea sunt esențiale pentru fermieri și fermele familiale; pledează pentru o agricultură mai atractivă pentru tineri și femei, printre altele, prin îmbunătățirea accesului la finanțare, tehnologie și programe de sprijin; solicită dezvoltarea unor noi idei de afaceri și invită Comisia să informeze mai eficient fermierii cu privire la posibilitățile care le stau la dispoziție în acest sens; recunoaște rolul social al agriculturii, contribuția sa la coeziunea socială și la combaterea depopulării zonelor rurale, serviciile inovatoare pe care aceasta le aduce comunităților locale, precum și rolul pe care îl joacă în conservarea cunoștințelor tradiționale; subliniază importanța accesului la servicii de internet de bandă largă rapide și fiabile a și conceptelor inovatoare adaptate pentru toate regiunile defavorizate, precum zonele muntoase și periferice din Uniunea Europeană, și îndeamnă Comisia să facă din aceasta o prioritate;

6.  încurajează Comisia să prezinte soluții pentru stimularea adoptării sistemelor de management bazate pe TIC, a monitorizării datelor în timp real, a sistemelor de senzori și utilizarea sistemelor de detectare pentru optimizarea sistemelor de producție sau pentru agricultura de precizie, care ar putea însemna, printre altele, adaptarea la o producție și condiții de piață în schimbare care conduc la cheltuieli mai eficiente și utilizarea optimă a resurselor naturale, îmbunătățirea monitorizării mai multor etape de producție, o performanță îmbunătățită a culturilor, reducerea amprentei de mediu, o mai bună înțelegere a comportamentului animalelor și o sănătate și condiții de viață mai bune ale animalelor; subliniază, de asemenea, că utilizarea mai intensivă a TIC este esențială pentru ca agricultura să devină mai durabilă din punctul de vedere al mediului, iar acest sector mai competitiv; încurajează, în acest sens, Comisia să îmbunătățească alinierea diferitele politici implicate, în scopul de a promova în mod mai eficace sistemele de management în materie de TIC;

7.  reamintește că simplificarea măsurilor și existența unor orientări mai detaliate privind punerea în aplicare a măsurilor PAC ar încuraja agricultorii să adopte practici agricole mai sustenabile;

8.  are convingerea că informațiile colectate de robotică, sistemele de senzori, controlul automatic și alte inovații tehnologice în contextul tehnologiilor internetului obiectelor și al volumelor mari de date vor permite monitorizarea în timp real, îmbunătățirea procesului decizional și a gestionării operațiilor de-a lungul întregului lanț alimentar; salută crearea grupului de lucru nr. 06 privind „agricultura inteligentă și siguranța alimentară” al Alliance for Internet of Things și subliniază, în acest sens, importanța și relevanța pieței unice digitale europene pentru agricultură în ceea ce privește abordarea problemelor de interoperabilitate, stabilirea de standarde pentru o mai bună convergență și abordarea chestiunilor legate de proprietate, de accesul la date cu și fără caracter personal și utilizarea lor;

9.  este preocupat de nivelul redus de conștientizare privind potențialul volumelor mari de date și al internetului obiectelor și de fragmentarea sistemelor tehnologice aferente, care înmulțesc obstacolele din calea exploatării și încetinesc punerea în aplicare și regretă exploatarea lentă a tehnologiilor GPS; subliniază că este important ca aceste tehnologii să fie utile pentru fermieri; constată că numai 10 % din orientarea asistată, mai puțin de 1 % din mișcarea cinematică în timp real și mai puțin de 1 % din tehnicile de aplicare la o rată variabilă sunt utilizate în prezent în UE; încurajează Comisia să cuantifice beneficiile pentru mediu și producție și să asigure conștientizarea și transferurile de cunoștințe și tehnologie; își exprimă îngrijorarea că unele state membre riscă să piardă părți din cuantumul plăților directe în 2018, din cauza lipsei cadastrării terenurilor, și sugerează Comisiei să pună la dispoziție instrumente inteligente în vederea urgentării cartografierii terenurilor agricole;

10.  încurajează practicarea agriculturii de precizie, care oferă noi abordări de gestionare la nivelul întregii ferme, cum ar fi mașinile echipate cu tehnologia GPS/GNSS, care, în combinație cu sistemele de aeronave pilotate la distanță (RPAS sau drone), pot lucra terenuri arabile cu o precizie la centimetru; este de acord cu ideea că aceste tehnici ar putea reduce în mod semnificativ utilizarea produselor fitosanitare și a îngrășămintelor și apei și ar combate eroziunea solului; invită Comisia să elimine obstacolele din calea adoptării agriculturii de precizie, în special cele legate de sisteme TIC complexe și fragmentate și de aspectele legate de nivelul investițiilor; ia act de faptul că agricultura de precizie este, de asemenea, importantă pentru activitățile de creștere a animalelor, reprezintă un mijloc de monitorizare a sănătății animale, alimentației și producției; încurajează statele membre să sprijine aceste practici, în special prin utilizarea oportunităților prevăzute de noile norme privind dezvoltarea rurală din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013; invită Comisia să ia în considerare, în cadrul revizuirilor viitoare ale PAC, utilizarea de către fermieri a agriculturii de precizie, în contextul ecologizării; subliniază că este important să se asigure că toate exploatațiile, inclusiv cele din regiunile cele mai îndepărtate și izolate și exploatațiile cele mai mici, împreună cu toți ceilalți actori din zonele rurale agricole au acces la aceste tehnologii cu utilizări multiple, deoarece de acest lucru depind menținerea și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în regiunile cele mai fragile;

11.  salută utilizarea mai largă a RPAS în scopuri agricole, dat fiind faptul că aceasta poate contribui la economii de materiale fitosanitare și de folosire a apei; ia act de faptul că o propunere legislativă urmează să fie prezentată în cadrul revizuirii regulamentului de bază al Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA), pentru ca toate dronele să fie cuprinse în domeniul de competență al UE; invită Comisia să se asigure că există standarde și norme clare și lipsite de ambiguități la nivelul UE privind utilizarea civilă a RPAS, precum și că legislația viitoare ține seama de condițiile specifice în care dronele operează în agricultură;

12.  subliniază importanța unor soluții noi inovatoare și abordabile pentru sectorul agricol pentru a intensifica utilizarea unor metode, bunuri și resurse mai ecologice, care ar putea include nu numai noile metode de creștere și de gestionare a terenurilor agricole, dar și metodele de intensificare a utilizării energiei din surse regenerabile și metodele de eliminare treptată a nevoii utilizării combustibililor fosili;

13.  încurajează soluțiile inovatoare în creșterea animalelor care contribuie la un nivel mai bun al condițiilor de viață ale animalelor și, în consecință, la niveluri mai bune de sănătate a acestora, care reduc nevoia de medicamente de uz veterinar, inclusiv de antimicrobiene; subliniază posibilitățile de optimizare a utilizării de materii fecale în producerea de energie regenerabilă și de îngrășăminte mai bune; ia act de faptul că în cadrul proceselor naturale, soluțiile inovatoare pot fi găsite pentru captarea emisiilor, reducând poluarea și mărind eficiența energetică a sistemelor de adăpostire a animalelor, abordând, în același timp, impactul asupra prețului de cost; atrage atenția asupra faptului că metanul poate fi captat pentru producerea de energie, care ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice; reiterează faptul că antimicrobienele ar trebui utilizate în mod prudent și responsabil și că întregul lanț de producție poate fi îmbunătățit cu instrumente de diagnosticare mai eficiente și mai rapide, o mai bună monitorizare în timp real, măsuri specifice de precauție și noi modalități de distribuție pentru a combate rezistența la antimicrobiene, acordând suficient spațiu acelor state membre care au deja performanțe mai bune în acest sens, și subliniază este necesară cercetarea în materie de medicamente pentru a face față bolilor emergente;

14.  sprijină metodele extensive de creștere a animalelor și încurajează dezvoltarea tehnologiilor inovatoare, care permit o contabilizare efectivă a beneficiilor de mediu ale fânețelor și ale pășunilor menținute grație creșterii animalelor, și recunoaște beneficiile producției animale pe lângă producția vegetală;

15.  subliniază importanța reciclării proteinelor de origine animală în ciclul de producție; invită, așadar, Comisia să elaboreze măsuri pentru a valorifica deșeurile agricole, prin încurajarea recuperării proteinelor pentru hrana animalelor;

16.  încurajează Comisia să promoveze politici privind accesul exploatațiilor mici și medii la terenuri și să favorizeze producția animalieră pe bază de pășunat și furaje și producția de proteină vegetală, precum și a cercetării și a inovării în materie de producție durabilă de proteină vegetală;

17.  subliniază potențialul neexploatat al tehnologiei și inovării în ceea ce privește dezvoltarea de noi bunuri și produse (în domenii precum producția de hrană și de furaje, mașini agricole, biochimie, controale biologice etc.), ar putea conduce la crearea de locuri de muncă în întregul lanț de valoare agroalimentară; atrage atenția totuși asupra faptului că inovarea și tehnologizarea duc la pierderea locurilor de muncă tradiționale din sectorul agricol și invită Comisia și statele membre să asigure programe de formare și reconversie profesională pentru lucrătorii din sectoarele agricole afectate; pune în evidență crearea de noi locuri de muncă în sectorul agricol, care are o importanță crucială pentru dezvoltarea rurală, repopularea zonelor rurale și creșterea economică, și consideră că dezvoltarea de practici agricole moderne va mări atractivitatea agriculturii atât pentru tinerii fermieri, cât și pentru antreprenori; invită Comisia să analizeze posibilitățile de stimulare a fermierilor pentru a sensibiliza publicul cu privire la funcționarea lanțului agroalimentar și la noile metode de producție;

18.  consideră că noile tehnologii ale informației oferă multiple posibilități de stabilire a unor noi lanțuri de valoare, care ar putea include un contact mai direct între producători și consumatori, cu un accent mai puternic pe produsele inovatoare, noile servicii și o producție mai diferențiată, cu potențialul de a asigura fermierilor noi fluxuri de venituri și a stabili o piață mai transparentă care va fi în beneficiul fermierilor și va extinde influența lor potențială; subliniază că inovațiile din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente ar putea asigura o mai bună repartizare a riscurilor;

19.  subliniază necesitatea de a soluționa problema risipei de alimente, în special a risipei de alimente sistemice, întrucât, în fiecare an, 100 de milioane de tone de alimente în Europa sunt irosite sau aruncate, ceea ce reprezintă aproximativ 30 % - 50 % din cantitatea de alimente produse în UE; consideră că este, de asemenea, nevoie de o cooperare mai strânsă în cadrul lanțului alimentar pentru a reduce nivelurile actuale de deșeuri; subliniază faptul că cadrele de reglementare depășite nu ar trebui să constituie o barieră în calea unor modalități inovatoare de tratare a deșeurilor alimentare, iar schimbul de bune practici și stabilirea priorităților în ceea ce privește proiectele inovatoare ar trebui să fie încurajate să combată risipa de alimente și pierderile, inclusiv în cadrul programului Orizont 2020;

20.  subliniază faptul că evitarea fiecărei tone de deșeuri alimentare ar putea contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu aproximativ 4,2 tone, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra mediului; subliniază, de asemenea, importanța unui cadru juridic coerent cu principiul economiei circulare, care să stabilească norme clare privind subprodusele, să optimizeze utilizarea materiilor prime și să reducă pe cât posibil deșeurile reziduale;

21.  subliniază că o proporție semnificativă a fluxurilor de deșeuri biotice este deja utilizată, de exemplu, pentru hrana animalelor sau ca materiale de bază pentru biocarburanți; consideră, totuși, că aceste materiale ar trebui să genereze rezultate și mai mari dacă se vizează valoarea adăugată maximă și se utilizează tehnologii noi, cum ar fi biorafinarea, creșterea insectelor, reutilizarea lipidelor, enzimelor și proteinelor animale obținute din reziduuri în industria alimentară, fermentarea în stare solidă, extragerea biogazului și a mineralelor din gunoiul de grajd și utilizarea surplusului de gunoi de grajd ca sursă regenerabilă de energie; constată lipsa unor norme clare și utilizarea insuficientă a altor resurse obținute din biomasă, cum ar fi subprodusele agricole și fluxurile de deșeuri, și încurajează Comisia să sprijine reutilizarea acestora în domenii precum cel al energiei prin promovarea sistemelor de recunoaștere la nivelul UE și a măsurilor speciale în cadrul programelor speciale de dezvoltare rurală, care ar putea implica fermierii și alte părți interesate, cum ar fi autoritățile locale, în proiectele la scară mică; ia act de faptul că aceste sisteme speciale de recunoaștere și programele de dezvoltare rurală ar putea, de asemenea, facilita circulația transfrontalieră și ameliora sinergia și coerența cu celelalte politici UE;

22.  consideră că degradarea calității solului constituie un risc pentru viitorul producției și justifică o schimbare a practicilor de producție și a sistemelor de exploatare, dispariția activității de creștere a animalelor din numeroase exploatații explicându-se în parte prin scăderea fertilității solului, din cauza cantității reduse de materie organică și a aporturilor insuficiente de îngrășăminte organice; este preocupat de faptul că UE depinde într-o măsură puternică de importurile de minerale destinate producției de îngrășăminte minerale, cum ar fi fosfatul, și că producția de îngrășăminte minerale are o amprentă ecologică și de carbon semnificativă; subliniază posibilitatea procesării gunoiului de grajd în concentrat mineral care ar putea fi folosit în producția de „îngrășăminte verzi” care ar putea reduce și, în cele din urmă, înlocui nevoia de îngrășăminte minerale, dat fiind că eficiența sa este comparabilă cu cea a acestora din urmă; salută faptul că producția și utilizarea de concentrate minerale aduc o contribuție semnificativă la economia circulară prin închiderea circuitului mineral și reduce în mod semnificativ costurile de fertilizare suportate de ferme; solicită Comisiei să revizuiască Regulamentul UE privind îngrășămintele și să se elimine obstacolele normative din Directiva privind nitrații, astfel încât să permită și să stimuleze dezvoltarea de concentrate minerale din gunoiul de grajd;

23.  își exprimă totodată îngrijorarea în legătură cu faptul că UE este în continuare dependentă de importurile de alimente proteice, cum ar fi soia, și solicită aplicarea unei politici ambițioase pentru dezvoltarea culturilor proteice în UE;

24.  recomandă utilizarea sistemelor de gestionare specifice fermelor individuale care măsoară și evaluează echilibrul nutrienților la nivel de fermă legat de diferitele lanțuri din ciclul de producție pentru a contribui la măsurarea impactului de mediu al fermelor individuale și la calcularea echilibrelor nutrienților specifice fermelor; constată că utilizarea eficientă a mineralelor conduce la creșterea productivității culturilor și la reducerea nevoii de îngrășăminte și contribuie la practici de hrănire eficiente care permit fermierilor să-și îmbunătățească activitatea, să-și reducă costurile și să abandoneze măsurile generice; invită Comisia să sprijine, prin cofinanțări ale diverselor fonduri europene, inclusiv Orizont 2020 și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), proiectele-pilot deja prevăzute în acest domeniu și să inițieze un studiu pe această temă;

25.  încurajează punerea în aplicare a unor tehnici de înaltă precizie cu emisii scăzute pentru depozitarea, transportul și împrăștierea gunoiului de grajd, care ar putea conduce la o îmbunătățire semnificativă a asimilării de către plante a nutrienților din gunoiul de grajd, reducând astfel necesitatea utilizării îngrășămintelor minerale și riscul de contaminare a apelor;

26.  subliniază că tehnicile îmbunătățite de împrăștiere a îngrășămintelor reprezintă unul dintre principalii factori de reducere a emisiilor totale de amoniac și, prin urmare, fiecare stat ar trebui să se asigure că împrăștierea de dejecții lichide cu emisii scăzute se face cu o mașină de împrăștiere cu bandă (utilizând un dispozitiv de împrăștiere în evantai sau un furtun tractat), prin injectare sau acidifiere;

27.  subliniază că practicile agricole inteligente pe plan climatic ar putea avea un triplu efect pozitiv prin creșterea producției durabile, asigurarea unei agriculturi reziliente la schimbările climatice, care face față mai bine unui regim climatic în schimbare și nefavorabil, și care contribuie la reducerea emisiilor din sectorul agricol prin încurajarea sistemelor productive, circulare și care utilizează eficient resursele; subliniază faptul că agricultura și silvicultura sunt unice în a capta activ CO2 prin intermediul plantelor și al împăduririlor, utilizării culturilor de protecție și de leguminoase, limitând cultivarea solurilor și acoperirea permanentă a solurilor, a perdelelor de protecție a pădurilor care sunt, de asemenea, benefice pentru protecția recoltei și capacitatea de retenție a apei și absorbția emisiilor de gaze cu efect de seră (reducerea emisiilor de carbon în sol); ia act, în acest sens, programul 4/1000 prezentat în cadrul COP21 și posibilitatea de stimulente financiare; încurajează agricultorii să continue și să intensifice utilizarea acestor practici noi și inovatoare;

28.  subliniază rolul important al agrosilviculturii în sistemele agricole, în special în ceea ce privește reducerea inundațiilor și a eroziunii solului și îmbunătățirea sănătății solului; solicită o mai bună integrare a abordărilor inovatoare bazată pe cultivarea de arbori în activitățile agricole și eliminarea sarcinilor administrative pentru a optimiza planificarea la nivelul zonelor de captare a apei, managementul bazinelor hidrografice și gestionarea apei; subliniază beneficiile asociate cultivării arborilor pentru creșterea sustenabilității și a productivității fermierilor pentru păstrarea biodiversității și dezvoltarea economică la nivel local și regional; recunoaște că sistemele silvopastorale tradiționale sunt utilizări sustenabile multifuncționale ale terenurilor, care ar trebui protejate și recompensate, dar că trebuie luate în considerare și metode mai noi de includere a arborilor în sistemele agricole de câmpie, cum ar fi sistemele de cultivare pe alei;

29.  consideră că, dat fiind că reducerea stării ecologice ar avea ca rezultat reducerea productivității solului, o disponibilitate mai redusă de nutrienți, mărirea riscului de dăunători și boli ale plantelor, o capacitate mai redusă de reținere a apei și diminuarea biodiversității, calitatea solului are importanță pe plan economic și ecologic; invită Comisia să sprijine practicile inovatoare și schimbul de bune practici, cum ar fi sistemele de rotație a culturilor, de acoperire permanentă a solurilor, de limitare a cultivării solurilor sau fertilizarea cu leguminoase și fixarea azotului cu ajutorul bacteriilor pentru a evita o mai mare degradare a solului; subliniază faptul că, în vederea combaterii deșertificării și a eutrofizării, fermierii trebuie să fie încurajați să dezvolte sisteme de irigare mai eficiente din punctul de vedere al consumului de apă și care să aplice tehnici de irigare cu consum minim; consideră că trebuie înțeleasă mai bine interacțiunea dintre mobilizarea de materie organică și producție; salută cercetarea privind practicile inovatoare, cum ar fi utilizarea intervențiilor microbiene (îngrășăminte bacteriene) și studiile legate de interacțiunile plantă-sol cu bacterii ca micoriza, rizobacterii de favorizare sau de încetinire a creșterii plantelor sau care ar putea reduce impactul asupra mediului, precum și utilizarea de îngrășăminte și pesticide dăunătoare sănătății umane și animale și mediului; recunoaște importanța utilizării durabile a solului, care ține seama de necesitățile specifice fermei;

30.  recunoaște că sistemele agricole nu sunt productive dacă sunt inundate sau afectate de secetă în cea mai mare parte a anului; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze inovarea pentru gestionarea și conservarea apelor, împreună cu serviciile de consultanță și de informare publică în domeniul agricol, folosind tehnici și tehnologii inovatoare pentru a reduce practicile de irigare risipitoare sau pentru a atenua inundațiile; solicită aplicarea acestor noi tehnici cu caracteristici noi și existente în materie de peisaje, cum ar fi iazurile, și a programelor destinate unei mai bune rețineri a apei în sol și în habitatele asociate cu agricultura, cum ar fi luncile, protejând zonele de infiltrare în apele subterane și îmbunătățind capacitățile de infiltrare a apei în sol și reținerea apei; salută sinergiile la nivel de peisaj cu planurile de management al bazinelor hidrografice; solicită încurajarea asimilării unor tehnici de „agricultură de regenerare”, pentru a îmbunătăți adâncimea stratului de sol vegetal, a încuraja crearea humusului, a introduce compost în solurile moarte sau nesănătoase pentru a le reda funcționalitatea optimă etc.;

31.  solicită să se depună mai multe eforturi pentru dezvoltarea și punerea deplină în aplicare a unui sistem integrat de gestionare a protecției plantelor prin sprijinirea cercetării științifice în alternativele nechimice și în măsuri cu risc scăzut, astfel cum sunt definite în legislația relevantă, precum și în pesticide mai ecologice; avertizează împotriva utilizării profilactice a materialelor fitosanitare și subliniază, în acest sens, că gestionarea integrată a dăunătorilor ar trebui să utilizeze mai inteligent interacțiunea dintre măsurile biologice și chimice; subliniază că inovațiile în substanțe alternative cu risc redus, astfel cum sunt definite în legislația relevantă, și intervențiile fizice ar putea fi încurajate în continuare împreună cu biostimularea și controalele biologice la nivel european; este preocupat de caracterul inadecvat al abordării actuale de autorizare a produselor fitosanitare și întârzierile din legislația menită să stimuleze dezvoltarea gestionării integrate a dăunătorilor; invită Comisia să prezinte o foaie de parcurs orientată spre un sistem mai durabil de gestionare a dăunătorilor, care include servicii de consiliere; constată că mecanismele de control biologic privind dăunătorii și bolile ar putea reduce utilizarea pesticidelor și ar putea contribui la îmbunătățirea rezistenței plantelor;

32.  solicită dezvoltarea continuă a unor tehnici de reproducere inovatoare, cu menținerea totuși a băncilor europene de semințe, vitală pentru noi și diverse soiuri cu o productivitate mai ridicată, o mai mare valoare nutritivă, o mai bună rezistență la dăunători, boli și condiții meteorologice nefavorabile și pentru o mai mare biodiversitate; subliniază că tehnicile de ameliorare pot oferi oportunități de reducere a impactului asupra mediului al agriculturii convenționale; avertizează cu privire la riscul de creare a unei dependențe chimice în soiurile mai noi; dezaprobă sarcinile administrative și de reglementare actuale pentru întreprinderi și încurajează programele agricole de ameliorare comunitare; subliniază că se acordă grija cuvenită necesară pentru aprobarea noilor soiuri; îndeamnă Comisia să încurajeze adoptarea unor noi tehnici care au fost supuse unei evaluări corespunzătoare a riscurilor, în cazul în care este necesar, și sunt pe deplin în conformitate cu principiul precauției, și să asigure accesul la materiale biologice pentru IMM-uri din sectorul ameliorării și se așteaptă ca aceasta să sprijine ferm inovarea în acest sens; dezaprobă decizia din 25 martie 2015 a Marii Camere de Apel a Oficiului European de Brevete (OEB) în cauzele G2/12 și G2/13;

33.  subliniază, în legătură cu metodele inovatoare de obținere a unor soiuri de plante și a unor rase de animale, sistemele de protecție juridică a invențiilor biotehnologice(4), în cadrul cărora soiurile de plante și rasele de animale obișnuite, precum și procedeele biologice esențiale pentru producerea de plante și animale nu au caracter brevetabil; invită Comisia să verifice interpretarea și domeniul de aplicare a derogării, din moment ce, în vederea asigurării siguranței alimentare, accesul liber la materialul de reproducere și folosirea sa liberă trebuie să fie în continuare garantate;

34.  subliniază posibilitatea utilizării instrumentelor financiare pentru a contribui la îmbunătățirea veniturilor agricole europene; constată că numai cinci state membre au folosit posibilitățile suplimentare din cadrul noului program pentru dezvoltare rurală de a utiliza instrumentele financiare compatibile cu piața în scopul de a remedia lacunele pieței; invită Comisia să faciliteze accesul la creditare, dat fiind faptul că lipsa de accesibilitate reprezintă deseori un obstacol în calea inovării;

35.  salută memorandumul de înțelegere CE-BEI și disponibilitatea sa de a sprijini proiecte în domeniul agriculturii și tinerii fermieri, oferind noi posibilități de finanțare pentru statele membre care stabilesc forme de sprijin financiar, cum ar fi fondurile de garantare, fondurile revolving sau capitalul de investiții, pentru a facilita accesul la credit al fermierilor și al grupurilor de fermieri, cum ar fi cooperativele, organizațiile și asociațiile de producători împreună cu partenerii acestora, cu scopul de a facilita investițiile în modernizare la nivel de exploatație, oferind totodată oportunități de finanțare pentru a depăși barierele la credite, care afectează femeile în mod disproporționat, posibilități de finanțare tinerilor fermieri pentru a-și extinde activitatea, precum și pentru a asigura investiții în cercetarea din sectorul public combinate cu parteneriate public-privat în vederea testării și lansării unor produse inovatoare; reiterează că Parlamentul dorește să asigure fluiditatea acestui sprijin financiar și să elimine toate obstacolele care îngrădesc accesul la aceste surse de finanțare;

36.  invită Comisia să evalueze în detaliu noile competențe necesare în gestionarea viitoare a exploatațiilor agricole europene și să promoveze diseminarea lor prin toate mijloacele disponibile;

37.  recunoaște că există un potențial semnificativ pentru o mai bună gestionare a riscurilor și consideră că instrumentele actuale de gestionare a riscurilor și a piețelor sunt insuficient dezvoltate, fapt care ar putea duce la o pierdere de productivitate pe termen scurt și o pierdere de inovare pe termen lung; invită Comisia să investigheze și să prezinte un raport cu privire la posibilitatea stimulării sistemelor de asigurare privată care acoperă pierderile cauzate de un fenomen climatic nefavorabil, de o boală a animalelor sau a plantelor, de infestarea cu dăunători sau de un incident de mediu, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;

38.  salută oportunitățile oferite de Parteneriatul european pentru inovare AGRI (PEI-AGRI) pentru cercetarea aplicată în sectorul agricol și inovarea participativă care implică comunitățile de operatori rurali; este îngrijorat de modul fragmentat în care PEI-AGRI este pus în aplicare la nivel național și, în acest sens, invită Comisia să asigure cele mai simple proceduri de participare; solicită Comisiei să evalueze mecanismele de cofinanțare ale PEI-AGRI și ale altor politici publice europene care să stimuleze cercetarea mai efectivă, care ia mai mult în considerare nevoile pieței și necesitatea de a dezvolta practici agronomice și agroecologice durabile și este determinată de necesitățile antreprenoriale și socioeconomice, creând grupuri tematice de cercetare transfrontaliere și posibilități mai bune de participare pentru întreprinderi; solicită Comisiei să se implice mai activ în ceea ce privește prezentarea unei agende de inovare și cercetare aferentă programelor Orizont 2020;

39.  subliniază importanța sensibilizării și a informării consumatorilor; subliniază că o mai mare transparență în lanțurile de aprovizionare și de producție poate ajuta consumatorii să facă alegeri mai bine informate cu privire la produsele pe care le cumpără; consideră că acest lucru, în schimb, îi poate ajuta pe agricultori să obțină venituri mai mari din producția lor;

40.  consideră că dezvoltarea economică și durabilitatea ecologică sunt complementare cu condiția asigurării unui spațiu suficient inovării și antreprenoriatului și luării de măsuri pentru a preveni apariția diferențelor nejustificate în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național, precum și a eliminării retroactive a acestor diferențe, pentru a se asigura condiții de concurență cu adevărat echitabile la nivelul Uniunii, printre altele prin explorarea unor noi tehnici relevante, cum ar fi imaginile prin satelit; invită Comisia să asigure condiții de concurență cu adevărat echitabile pentru sectorul agricol asigurându-se, în același timp, că legislația de mediu relevantă, cum ar fi directivele privind păsările și habitatele, este pe deplin respectată în diferitele state membre, punându-se capăt aplicării ei în mod disparat, contradictoriu și ineficient;

41.  este preocupat de faptul că, potrivit evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020, nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ în ceea ce privește contribuția agriculturii la menținerea și promovării biodiversității;

42.  subliniază că PAC ar trebui să se concentreze mai mult pe nevoile fermierilor și condițiile locale, fără a compromite obiectivele politicii; subliniază necesitatea unui cadru legislativ mai simplu și mai flexibil, care să fie mai orientat spre condițiile naționale și locale și mai adaptat pentru realizarea unor sinergii cu alte sectoare prin intensificarea și promovarea schimburilor de cunoștințe, integrării utilizării resurselor și care este mai bine aliniat la economia circulară în scopul de a îmbunătăți vizibilitatea sistemelor actuale de etichetare promoțională specifică și de a încuraja noi inovații în ceea ce privește promovarea diversității produselor agricole europene; subliniază, de asemenea, că o PAC competitivă și sustenabilă garantează o utilizare pe scară mai largă a unor practici inovatoare și viabilitatea pe termen lung a sectorului agricol european prin raționalizarea intervenției autorităților publice și stimularea inovațiilor din sectorul public și privat, care contribuie la dezvoltarea economică a Europei, în special în zonele rurale;

43.  invită Comisia să prezinte un raport din doi în doi ani privind impactul finanțării și al altor măsuri ale Uniunii în domeniul inovării agricole cu privire la evoluția costurilor de producție și a prețurilor de vânzare ale produselor agricole și la perspectivele financiare și economice aferente ale exploatațiilor familiale din Uniune;

44.  consideră că inovarea este un instrument esențial și o prioritate orizontală centrală a politicii pentru dezvoltarea, implementarea și realizarea obiectivelor reformei PAC pentru perioada 2014-2020; invită Comisia, prin urmare, să prezinte o strategie globală mai ambițioasă cu rezultate măsurabile pentru a armoniza și orienta cercetarea și inovarea în funcție de prioritățile politice; subliniază că PAC ar trebui să asigure mai multă flexibilitate în ceea ce privește utilizarea tehnicilor și practicilor nou dezvoltate fără creșterea sarcinii administrative; consideră că o prioritate orizontală pentru cadrul legislativ european ar trebui să fie asigurarea unei marje de manevră suficiente pentru programele pilot și testarea tehnicilor inovatoare, cu respectarea principiului precauției;

45.  solicită Comisiei să se asigure, de asemenea, că în alte domenii de reglementare în care se urmărește crearea unei piețe interne integrate și eficiente, reglementările și politicile au drept scop consolidarea unei concurențe echitabile;

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 58. (2) JO C 193, 30.6.2012, p. 1. (3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0473. (4) Directiva 98/44/CE privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice.