Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2105(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0220/2016

Texte depuse :

A8-0220/2016

Dezbateri :

PV 04/07/2016 - 17
CRE 04/07/2016 - 17

Voturi :

PV 05/07/2016 - 4.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0299

Texte adoptate
PDF 440kWORD 221k
Marţi, 5 iulie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
O nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile
P8_TA(2016)0299A8-0220/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile (2015/2105(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la situația actuală a Agendei de dezvoltare de la Doha înaintea celei de-a 10-a Conferințe ministeriale a OMC(1),

–  având în vedere recomandările sale adresate Comisiei cu privire la negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții și Acordul privind comerțul cu servicii, din 8 iulie 2015(2) și, respectiv, din 3 februarie 2016(3),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată în cadrul Summitului ONU privind dezvoltarea durabilă de la New York, în 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2015 referitoare la impactul extern al politicii comerciale și de investiții a UE asupra inițiativelor de tip public-privat în țările din afara UE(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la comemorarea a doi ani de la prăbușirea clădirii Rana Plaza și la progresul Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh(6),

–  având în vedere Raportul special nr. 2/2014 al Curții de Conturi Europene intitulat „Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?”,

–  având în vedere Orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind întreprinderile multinaționale și Declarația tripartită de principii a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind întreprinderile multinaționale și politica socială,

–  având în vedere Regulamentul UE privind exploatarea ilegală a lemnului, Directiva UE privind raportarea de informații nefinanciare, propunerea CE de regulament privind minereurile din zonele de conflict, Actul din Regatul Unit privind sclavia modernă – clauza privind transparența în cadrul lanțurilor de aprovizionare – și Legea franceză privind obligația de diligență,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia Europa 2020(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la Europa 2020(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 privind politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(11),

–  având în vedere orientările UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului în cazul persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 24 iunie 2013,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 7–8 februarie 2013, Concluziile sale privind comerțul din 21 noiembrie 2014 și Concluziile Consiliului Afaceri Externe din 27 noiembrie 2015,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional referitor la raportul privind transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE,

–  având în vedere Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului,

–  având în vedere articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 207, 208 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor,

–  având în vedere principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare, stipulat în TFUE,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, precum și cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0220/2016),

A.  întrucât comerțul nu constituie în scop în sine, ci un mijloc de realizare a prosperității și egalității, de promovare a oportunităților de afaceri, a dezvoltării economice durabile, a progresului social și a înțelegerii culturale, de mărire a numărului locurilor de muncă și de ridicare a nivelului de trai fără majorarea cheltuielilor publice;

B.  întrucât politica comercială comună a cunoscut o schimbare radicală odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în decembrie 2009; întrucât tratatul nu constituie o sferă separată, ci funcționează în conexiune cu alte politici și în funcție de acestea; întrucât negocierile privind acordurile comerciale și de investiții trebuie să depășească simpla reducere a tarifelor, deoarece provocările complexe rezidă în prezent în problemele de reglementare și în convergența privind standardele internaționale;

C.  întrucât în Uniunea Europeană nu a existat o dezbatere serioasă în privința costurilor politicilor de liber schimb (cum ar fi ajustările în industrie: închideri de întreprinderi, pierderi de locuri de muncă în sectorul de producție, transferul unor întregi industrii în țări terțe și creșterea importurilor) și nici în privința analizei globale costuri-beneficii a politicilor de liber schimb; întrucât lipsa unei astfel de dezbateri oneste determină diverse părți interesate să pună la îndoială logica și direcția politicii comerciale a UE și a politicilor UE în general și întrucât o dezbatere onestă ar preveni acest rezultat nedorit;

D.  întrucât supracapacitatea globală în industriile-cheie și dezechilibrul comercial care rezultă din aceasta au început să erodeze încrederea întreprinderilor și a industriilor din UE în soliditatea politicii comerciale a UE;

E.  întrucât, în perioadele de creștere economică lentă, contribuția comerțului exterior la redresarea economiei europene capătă o importanță fundamentală pentru a obține rezultate concrete și cuantificabile și pentru a facilita crearea unor locuri de muncă decente, precum și o dezvoltare economică durabilă și egalitate în Europa și dincolo de granițele acesteia;

F.  întrucât noua generație de politici în materie de comerț trebuie să răspundă preocupărilor legate de transparență și participare, bunăstare și locuri de muncă, de așteptările de la nivelul întreprinderilor ale unei economii mondializate și interconectate, de combaterea pauperității și de nevoia de a garanta o repartizare mai echitabilă a veniturilor provenind din comerț și de a soluționa noi aspecte, cum sunt comerțul digital și rolul esențial al IMM-urilor;

G.  întrucât negocierile comerciale în desfășurare au adus politica comercială a UE în atenția publicului și întrucât din ce în ce mai mulți cetățeni își manifestă interesul pentru politica comercială și se tem că reglementările și standardele europene naționale ar putea fi subminate de politica comercială comună;

H.  întrucât Comisia și-a luat angajamentul clar că niciun acord comercial nu va reduce niciodată nivelurile de protecție reglementară, că orice modificare a nivelurilor de protecție nu poate fi decât în sensul creșterii acestora și că dreptul de a reglementa va fi întotdeauna protejat;

I.  întrucât cooperarea în materie de reglementare în acordurile comerciale trebuie să asigure cel mai ridicat nivel de protecție a sănătății și a siguranței, în conformitate cu principiul precauției prevăzut la articolul 191 din TFUE;

J.  întrucât cetățenii, companiile și IMM-urile din UE se întreabă dacă marile asociații industriale reprezintă cu adevărat interesele cetățenilor UE și ale companiilor UE și, în general, Uniunea Europeană;

K.  întrucât transparența impune ca instituțiile UE să verifice dacă pozițiile prezentate în numele industriilor UE reflectă, de fapt, punctele de vedere ale acestora;

L.  întrucât politica comercială și de investiții a UE trebuie sprijinită nu numai prin garantarea unor rezultate benefice în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și generarea bunăstării cetățenilor și întreprinderilor, ci și prin consolidarea drepturilor ambientale și sociale și asigurarea celui mai înalt nivel de transparență, angajament și responsabilitate, prin menținerea unui dialog constant cu întreprinderile, consumatorii, partenerii sociali, toate celelalte părți interesate relevante și autoritățile locale și regionale, precum și prin stabilirea unor orientări clare în cadrul negocierilor;

M.  întrucât regulile de origine determină adevărata amploare a liberalizării comerțului, deoarece ele stabilesc bunurile care beneficiază în realitate de acordurile comerciale, dar întrucât acestea sunt adesea omise în dezbaterile publice privind politica comercială și până în prezent nu au făcut obiectul unei analize a Parlamentului;

N.  întrucât, în cadrul politicii sale comerciale și în cadrul negocierilor comerciale pe care le desfășoară, UE trebuie să ia în considerare sensibilitatea anumitor sectoare în ceea ce privește deschiderea pieței, în special a sectorului agricol;

O.  întrucât, până în 2050, s-a preconizat că UE-28 va reprezenta numai 15 % din PIB-ul mondial, în scădere de la 23,7 % în 2013, și întrucât, din 2015, 90 % din creșterea economică mondială este generată în afara Europei, în timp ce rata de creștere a economiilor emergente scade în mod considerabil;

P.  întrucât, în prezent, UE este cel mai mare bloc comercial din lume, controlând o treime din comerțul mondial, și întrucât, până în 2020, se preconizează că această proporție va scădea la aproximativ 26 %;

Q.  întrucât alte variabile, cum ar fi schimbările demografice, vor avea, de asemenea, un impact negativ asupra poziției UE pe scena comerțului mondial; întrucât populația UE va scădea de la 7,1 % în 2013 la 5,3 % în 2060 ca procent din populația mondială;

R.  întrucât viitoarele negocieri și acorduri comerciale ar trebui să ia în considerare și să se mențină cu consecvență pe pozițiile adoptate în rezoluțiile Parlamentului referitoare la Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și la Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA);

S.  întrucât centrul de generare a bogăției se deplasează în mod clar către est, spre regiunea Asia-Pacific cu China, care a depășit deja Japonia și va depăși, probabil, SUA, devenind cea mai mare economie a lumii în 2025; întrucât toate acestea indică faptul că economiile emergente și țările în curs de dezvoltare reduc decalajul față de grupul țărilor industrializate și ating stadiul de economii mature;

T.  întrucât s-a estimat că fluxurile transfrontaliere de capital, bunuri, servicii și date au adăugat un surplus de 7,8 mii de miliarde de dolari la economia mondială în 2014 și doar valoarea adăugată a fluxurilor de date a acoperit 2,8 mii de miliarde de dolari din acest total, depășind estimarea de 2,7 mii de miliarde de dolari pentru comerțul cu bunuri;

O adaptare mai rapidă la tendințele aflate într-o schimbare accelerată în comerțul mondial

1.  salută noua strategie a Comisiei intitulată „Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” și, în particular, noul accent pus pe elemente precum gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare, comerțul cu bunuri și servicii digitale, comerțul echitabil și etic și costurile sociale ale liberalizării comerțului; este ferm încredințat că orice viitoare politică comercială trebuie să combată toate formele de protecționism, inclusiv reducerea barierelor netarifare inutile din calea comerțului, și să asigure accesul pe noi piețe în special pentru IMM-uri; reamintește faptul că liberalizarea comerțului trebuie să aibă loc în mod corespunzător, pentru a asigura o dezvoltare durabilă; regretă întârzierea cu care Comisia a prezentat o nouă strategie, având în vedere că Parlamentul a solicitat prezentarea unei strategii comerciale revizuite pe termen mediu și lung până în vara anului 2012;

2.  este ferm încredințat că, deși serviciile reprezintă, în UE, 70 % din PIB și vor asigura 90 % din viitoarele locuri de muncă, industria prelucrătoare a UE constituie o componentă esențială pentru reindustrializarea Europei și, în consecință, strategia trebuie să axeze în mai mare măsură asupra rolului acestui sector în cadrul PCC; îndeamnă Comisia să conlucreze cu partenerii comerciali pentru a se asigura că piețele lor sunt mai deschise pentru societățile UE, în special din domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și achizițiilor publice, din moment ce societățile străine care le aparțin beneficiază încă de un acces larg pe piața internă a UE;

3.  recunoaște că politica comercială a UE este de o importanță geopolitică și economică deosebită pentru ca Europa să modeleze globalizarea, să consolideze standardele internaționale și să îmbunătățească accesul pe piețele străine; remarcă faptul că normele internaționale vor fi stabilite de alții, dacă noi nu acționăm acum; subliniază că, dat fiind statutul UE de cea mai mare economie din lume, promovarea unui comerț sustenabil și responsabil reprezintă instrumentul său cel mai solid pentru sprijinirea intereselor, a investițiilor și a companiilor europene și pentru promovarea valorilor europene în străinătate, stimulând totodată creșterea economică și investițiile și generând locuri de muncă pe plan intern; sprijină obiectivul Comisiei de accentuare a sinergiilor între politicile comerciale și relative la piața internă și recomandă să se acorde prioritate măsurilor ce vizează generarea de locuri de muncă;

4.  salută angajamentul Comisiei potrivit căruia niciun acord comercial nu va scădea standardele în materie de protecție a consumatorilor consacrate în Europa, inclusiv în contextul revoluției digitale; subliniază că Parlamentul va verifica în continuare îndeaproape dacă negocierile în curs respectă acest angajament;

5.  subliniază corelația dintre piața unică și politica comercială a UE, care ar trebui să fie perfect compatibile atât între ele, cât și în relație cu politicile și valorile mai largi ale Uniunii; consideră că un comerț cu caracter deschis, responsabil și liber, având la bază reguli eficiente, transparente și ferme, este esențial pentru realizarea întregului potențial al pieței unice, funcționând, crescând și acționând în interesul reciproc al cetățenilor, al consumatorilor și al întreprinderilor, mai ales a celor mici și mijlocii; reamintește că deschiderea comerțului conduce la o productivitate sporită, contribuie la creșterea competitivității externe și a creat aproape un loc de muncă din șapte pe piața unică, precum și beneficii semnificative pentru consumatori;

6.  invită Comisia să își actualizeze periodic strategia comercială și de investiții și să-i prezinte Parlamentului, la fiecare doi ani, cu începere din 2017, un raport de punere în aplicare detaliat, pentru a asigura că își duce la îndeplinire promisiunile; invită Comisia să includă în aceste rapoarte progresele înregistrate în cadrul negocierilor comerciale în curs de desfășurare și transpunerea în practică a acordurilor comerciale actuale;

7.  îndeamnă Comisia să își accelereze procedurile, astfel încât acordurile comerciale negociate să-i poată fi transmise Parlamentului într-un termen mai scurt și, prin urmare, să poată fi puse provizoriu în aplicare sau să intre mai rapid în vigoare;

O politică comercială transparentă și o voce mai puternică pentru cetățeni

8.  salută gradul ridicat de transparență și de deschidere a Comisiei în toate etapele negocierilor comerciale și sprijină inițiativa Comisiei privind transparența în contextul TTIP; confirmă faptul că, în urma mai multor solicitări din partea Parlamentului, Comisia a sporit transparența negocierilor, acordând tuturor deputaților în Parlamentul European și în parlamentele naționale accesul la documente de negociere clasificate și furnizând mai multe informații părților interesate; reamintește că accesul îmbunătățit al deputaților în Parlamentul European la informațiile clasificate în cadrul negocierilor privind TTIP a consolidat controlul parlamentar, permițând astfel Parlamentului să își asume și mai bine responsabilitatea în cadrul politicii comerciale comune; solicită, în consecință, o mai mare cuprindere a inițiativei privind transparența a Comisiei, astfel încât transparența deplină și, eventual, controlul public, să fie extinse la toate negocierile comerciale în curs și viitoare, și consultarea cu tarile partenere, pentru încurajarea celor mai ridicate standarde de transparență, pentru a asigura reciprocitatea procesului, astfel ca poziția UE în cadrul negocierilor să nu fie compromisă, și pentru a se ajunge la un acord cu privire la nivelul de transparență a negocierilor urmărit în cadrul studiilor preliminare; subliniază că transparența semnificativă poate consolida sprijinul global pentru un comerț bazat pe norme;

9.  solicită Consiliului să publice toate mandatele de negociere adoptate anterior și pe cele viitoare, fără întârziere;

10.  îi solicită Comisiei să asigure o implicare hotărâtă și echilibrată a societății civile și a partenerilor sociali, inclusiv prin intermediul unor consultări publice corespunzătoare, consultări online și campanii de comunicare, pentru a îmbunătăți conținutul politicii comerciale a UE și pentru a o orienta către apărarea drepturilor cetățenilor, consolidându-i astfel legitimitatea;

11.  subliniază că, în contextul dezbaterii actuale privind sfera de aplicare a negocierilor comerciale, cooperarea normativă trebuie să păstreze funcția primordială a reglementărilor de a urmări interesul public; subliniază că o cooperare consolidată între autoritățile de reglementare trebuie să faciliteze comerțul și investițiile, prin identificarea barierelor tehnice care stânjenesc comerțul, a poverilor și a formalităților administrative dublate sau redundante inutile, care afectează în mod disproporționat IMM-urile, fără a se compromite procedurile tehnice legate de standardele și de reglementările fundamentale, păstrând standardele europene privind legislația din domeniul social, al sănătății, al siguranței, al consumatorilor, al muncii și al mediului, precum și diversitatea culturală, și respectând pe deplin principiul precauției și autonomia în materie de reglementare a autorităților naționale, regionale și locale; reamintește că mecanismele corespunzătoare trebuie să se bazeze pe un schimb consolidat de informații și pe îmbunătățirea adoptării standardelor tehnice internaționale și să conducă la o mai mare convergență, fără a submina sau a întârzia, în niciun fel, procedurile legitimate democratic de luare a deciziilor ale niciunui partener comercial; încurajează utilizarea și crearea de noi standarde tehnice internaționale, bazate pe evaluări de impact, precum și toate eforturile de a asigura angajamentul deplin al partenerilor noștri comerciali în cadrul organismelor internaționale de standardizare; cu toate acestea, nu consideră că lipsa unui standard internațional comun ar trebui să împiedice recunoașterea reciprocă a echivalenței, acolo unde este cazul, sau eforturile în direcția unor standarde tehnice transatlantice comune;

12.  îi solicită Comisiei ca, atunci când desfășoară consultări ale industriei cu privire la inițiative comerciale, să se asigure că asociațiile UE reprezintă cu adevărat interesele comerciale ale UE, oglindind adevăratele interese ale industriilor naționale, cu scopul de a asigura transparența și a apăra interesele comerciale ale UE; subliniază că, atunci când este posibil, trebuie să fie date publicității documente ale instituțiilor UE, deoarece transparența este esențială pentru a câștiga sprijinul public pentru PCC; invită Comisia să pună în aplicare recomandările Ombudsmanului European din iulie 2015, în special în ceea ce privește accesul la documente pentru toate negocierile;

O mai mare coerență între obiectivele comerciale ale UE și alte aspecte ale politicii sale externe privind comerțul în vederea dezvoltării

13.  reamintește că PCC trebuie să fie desfășurate în contextul principiilor și al obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, conform dispozițiilor articolului 21 din TUE și a articolului 208 din TFUE, și să promoveze valorile susținute de UE, astfel cum sunt definite la articolul 2 din TUE; reamintește că trebuie asigurată consecvența dintre politicile externe și cele interne care au o dimensiune externă; subliniază că UE are obligația legală de a respecta drepturile omului și ar trebui să promoveze dezvoltarea economică, socială și ecologică durabilă a țărilor partenere; opinează că UE îi incumbă răspunderea de a depune toate eforturile necesare pentru a prevedea, preveni și soluționa orice eventuale efecte negative cauzate de politica sa comercială comună, prin realizarea în mod regulat a unor evaluări ex ante și ex post ale impactului asupra drepturilor omului și a sustenabilității și, pe cale de consecință, prin revizuirea acordurilor comerciale, după caz; reamintește că doar comerțul echitabil și reglementat în mod corespunzător, dacă este aliniat la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), ar putea oferi oportunități de dezvoltare; reamintește că obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) includ mai multe ținte cu caracter comercial în cadrul mai multor domenii de politică, una dintre cele mai concrete vizând creșterea exporturilor din țările în curs de dezvoltare în vederea dublării, până în 2020, a ponderii țărilor cel mai puțin dezvoltate în cadrul exporturilor mondiale;

14.  salută reducerea semnificativă, după 1990, a numărului persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie absolută, conform definiției Băncii Mondiale; remarcă totuși că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a cataliza investițiile private și publice în țările cel mai puțin dezvoltate, pentru a furniza cadre instituționale și de infrastructură care le vor permite să valorifice mai bine avantajele oferite de comerț, și pentru a le ajuta să-și diversifice economiile și să le integreze în lanțurile valorice globale, permițându-le să se specializeze în produse cu o valoare adăugată mai ridicată;

15.  ia act de anunțurile făcute de Comisie în legătură cu consolidarea dezvoltării durabile și promovarea drepturilor omului, a standardelor sociale și de muncă, precum și a sustenabilității mediului la nivel mondial prin acordurile sale comerciale și de investiții, dar solicită să se depună eforturi susținute pentru deplina implementare și transpunere în practică a capitolelor corespunzătoare; împărtășește opinia Comisiei conform căreia UE îi incumbă o responsabilitate specială în ceea ce privește impactul politicilor sale comerciale asupra țărilor în curs de dezvoltare și, în special, asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC);

16.  consideră că migrația reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă UE în secolul 21; subliniază că asigurarea coerenței politicii comerciale și de investiții a UE este esențială pentru a aborda cauzele migrației; regretă că acest lucru nu se reflectă suficient în strategia „Comerț pentru toți”;

17.  consideră că obiectivul acordurilor de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/ALSAC) - în particular în cazul țârilor partenere care trec prin crize economice - trebuie să fie, în primul rând, îmbunătățirea concretă și sustenabilă a condițiilor de viață ale oamenilor obișnuiți;

18.  subliniază că dispozițiile privind drepturile omului, standardele sociale și ambientale, angajamentele în materia dreptului muncii pe baza principalelor convenții și principii legate de responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI), inclusiv Principiile OCDE privind întreprinderile multinaționale și Principiile ONU privind afacerile și drepturile omului, trebuie să producă efecte obligatorii și să constituie o componentă esențială a acordurilor comerciale ale UE, cu angajamente ce pot fi puse în executare; invită Comisia să includă capitole privind dezvoltarea durabilă în toate acordurile comerciale și de investiții ale UE; consideră că, pentru a da un caracter obligatoriu acestor dispoziții privind dezvoltarea durabilă, este necesar să se pună în aplicare o „abordare în trei etape”, care să implice consultări guvernamentale, grupuri consultative interne și grupuri de experți, recurgându-se la OIM și, ca ultimă instanță, utilizând prevederea generală în materie din acord pentru soluționarea litigiilor, cu posibilitatea aplicării de sancțiuni financiare; relevă faptul că standardele de muncă și de mediu nu se limitează la capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă, ci trebuie să se aplice în toate domeniile acordurilor comerciale;

19.  subliniază importanța mecanismelor eficiente de salvgardare în cadrul acordurilor comerciale; solicită, în același timp, includerea unui mecanism eficient de punere în aplicare pentru drepturile lucrătorilor și drepturile privind mediul cărora nu li se aplică clauza privind drepturile omului; îi solicită Comisiei să stabilească un proces structurat și depolitizat prin care trebuie să fie lansate, conform unor criterii clare, consultări cu un partener în cazul în care există suspiciunea de încălcare a obligațiilor în temeiul capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

20.  subliniază implicarea societății civile în acordurile de liber schimb (ALS) și punerea la dispoziție a unor mijloace mai avansate pentru a facilita participarea societății civile;

21.  reiterează importanța respectării normelor europene și internaționale în domeniul comerțului cu arme, în special a Tratatului ONU privind comerțul cu arme și Codul de conduită al UE privind exporturile de arme; subliniază faptul că politica comercială a Uniunii este un instrument de diplomație economică care ar putea, de asemenea, să contribuie la soluționarea cauzelor profunde ale terorismului; subliniază faptul că o legislație eficientă în materie de control al exporturilor este, de asemenea, un aspect esențial al politicii comerciale a UE; invită, în acest sens, Comisia să actualizeze legislația în materie de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare a UE, pentru a urmări obiectivele strategice și valorile universale ale UE;

22.  reamintește că OIM estimează că 865 de milioane de femei din întreaga lume, dacă ar fi mai bine sprijinite, ar putea contribui mai mult la creșterea economică; constată că întreprinderile deținute de femei reprezintă un instrument de stimulare a competitivității, de accelerare și de susținere a dezvoltării întreprinderilor utilizat insuficient; subliniază că politica comercială poate avea impacturi diferite în materie de gen în diverse sectoare ale economiei și că este nevoie de mai multe date privind genul și comerțul; ia act de faptul că, în comunicarea sa „Comerț pentru toți”, Comisia nu abordează dimensiunea de gen a acordurilor comerciale; invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a utiliza negocierile comerciale ca pe un instrument de promovare a egalității de gen în întreaga lume, precum și pentru a garanta că atât femeile, cât și bărbații pot beneficia de avantajele liberalizării comerțului și de protecție împotriva efectelor negative aferente; consideră că, în acest scop, Comisia trebuie să se asigure că perspectiva de gen este inclusă, în plan orizontal, în toate viitoarele acorduri comerciale și că aceasta trebuie să monitorizeze impactul în materie de gen al acordurilor comerciale în vigoare;

23.  salută anunțul Comisiei conform căruia aceasta intenționează să realizeze o evaluare intermediară a sistemului generalizat de preferințe (SGP) și, în special, a posibilității de a extinde preferințele la serviciile din cadrul sistemului; subliniază, în același timp, că SGP, inclusiv schemele SGP+ și ABE, sunt instrumente care permit sprijinirea valorilor fundamentale și care trebuie să fie implementate și monitorizate cu eficacitate;

Lanțuri valorice globale transparente, care respectă valorile și standardele fundamentale la nivel global

24.  confirmă faptul că internaționalizarea sistemelor de producție din lume a creat noi posibilități de dezvoltare economică și de a ieși din sărăcie prin inserția pe piața muncii a sute de milioane de persoane; reamintește că, potrivit OIM, aproximativ 780 de milioane de femei și de bărbați activi nu obțin venituri suficiente pentru a ieși din sărăcie; subliniază faptul că extinderea lanțurilor valorice globale (GVC) a creat oportunități de angajare, dar că nivelul redus de transpunere în practică a legislației existente în domeniul muncii și a standardelor de securitate în muncă în țările de aprovizionare, introduse pentru a proteja lucrătorii programelor de lucru istovitoare și a condițiilor inacceptabile; remarcă faptul că lanțurile valorice globale au incitat, de asemenea, unele întreprinderi furnizoare să ignore legislația muncii, să-și transfere activitățile economice în afara UE, să angajeze lucrători în condiții inacceptabile și nesigure, să impună programe de lucru istovitoare și să priveze lucrătorii de drepturile lor fundamentale; reamintește că aceste practici creează o concurență neloială pentru furnizorii care respectă legislația muncii și standardele de muncă și ambientale internaționale și pentru guvernele care doresc să îmbunătățească salariile și standardele de viață; îi solicită Comisiei să studieze impactul măririi GVC și să prezinte propuneri concrete de ameliorare a condițiilor din cadrul acestora, în strânsă cooperare cu OIM și OCDE; subliniază că o mai mare integrare a UE în lanțurile valorice globale trebuie să urmeze două principii: de salvgardare a modelului social și normativ european și de asigurare și de generare a unei creșteri durabile și echitabile și a unor locuri de muncă decente în UE și pentru partenerii săi; recunoaște că globalizarea lanțurilor valorice mărește conținutul de import din producția națională și exporturi, crescând astfel substanțial costul măsurilor protecționiste;

25.  consideră că politica comercială trebuie să contribuie la asigurarea unui proces transparent de producție la nivelul întregului lanț valoric, precum și conformitatea cu standardele fundamentale sociale, de siguranță și de mediu; invită Comisia să promoveze inițiative privind depunerea de cuvenite diligențe pentru lanțurile de aprovizionare; salută dorința exprimată de Comisie de a coopera îndeaproape cu OIM și OCDE pentru a dezvolta o strategie globală în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, în special în sectorul textil; subliniază importanța identificării și evaluării unor noi oportunități sectoriale sau geografice de a crea noi inițiative responsabile în cadrul lanțului de aprovizionare; așteaptă cu interes viitoarea comunicare a Comisiei referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor;

26.  îndeamnă Comisia să promoveze cadrul cuprinzător de politică în materie de investiții pentru dezvoltare durabilă al UNCTAD;

27.  solicită ca ajutorul pentru comerț și asistența tehnică să se concentreze asupra autonomizării producătorilor săraci, a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, a cooperativelor și a egalității femeilor, precum și asupra egalității de gen, pentru a amplifica beneficiile oferite de comerțul pe piețele locale și regionale;

28.  solicită Comisiei să elaboreze o legislație în vederea interzicerii importurilor de bunuri produse prin orice formă de muncă forțată sau de sclavie modernă și, în același timp, să consolideze controalele la import și asupra lanțurilor de aprovizionare pentru motive etice;

29.  subliniază că o mai bună protecție a întregului spectru de drepturi de proprietate intelectuală (DPI) și o punere în aplicare mai eficace sunt deosebit de importante pentru o integrare mai aprofundată în lanțurile valorice globale;

30.  îi solicită Comisiei să sprijine toate țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește utilizarea completă și eficace a tuturor dispozițiilor flexibile integrate în Acordul TRIPS, recunoscute și afirmate în Declarația de la Doha privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001, cu scopul de a asigura că sunt în măsură să ofere accesul la medicamente generice la prețuri accesibile în cadrul programelor lor interne de sănătate publică; îi reamintește, în această privință, Consiliului să-și onoreze angajamentele asumate prin Declarația de la Doha, asigurându-se că Comisia garantează în mod explicit accesul la medicamente atunci când negociază prevederile legate de produsele farmaceutice din cadrul viitoarelor acorduri comerciale bilaterale și regionale cu tari în curs de dezvoltare, sau atunci când unele tari în curs de dezvoltare se angajează pe calea aderării la OIM; salută sprijinul acordat de Comisie cererii de extindere a proprietății intelectuale asupra produselor farmaceutice a țârilor cel mai puțin dezvoltate, dar regretă decizia finală a Consiliului TRIPS al OIM de a acorda o prelungire de numai 17 ani;

31.  salută atenția acordată „comerțului echitabil” în comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți” și invită Comisia să își respecte cu prioritate angajamentele de a utiliza structura existentă pentru punerea în aplicare a ALS în vederea promovării comerțului echitabil, a promovării programelor de comerț echitabil pentru micii producători din țările terțe prin intermediul delegațiilor UE și a dezvoltării de activități de sensibilizare în UE, cum ar fi premiul „Orașul european al comerțului echitabil și etic”;

32.  consideră că noile tehnologii și internetul furnizează noi instrumente pentru trasabilitatea produselor de-a lungul lanțului de aprovizionare;

33.  indică rolul jucat de serviciile bancare în dezvoltarea comerțului și a investițiilor; invită UE să susțină promovarea accesului la servicii bancare în țările în curs de dezvoltare;

34.  salută anunțul Comisiei conform căruia aceasta intenționează să modernizeze regulile de origine, deoarece regulile respective reprezintă o barieră din ce în ce mai mare în calea comerțului în cazul în care modelele comerciale sunt dominate de lanțurile valorice globale; subliniază faptul că modernizarea regulilor de origine trebuie să fie o prioritate în toate acordurile de liber schimb pe care le negociază Uniunea; invită în special Comisia să asigure reguli de origine mai flexibile, inclusiv cerințe neobligatorii referitoare la valoarea adăugată și modificarea subcodurilor din Sistemul armonizat;

Monitorizarea, evaluarea și urmărirea acordurilor existente trebuie să devină o prioritate fundamentală a politicii comerciale comune

35.  salută propunerea Comisiei de stabilire a unui parteneriat consolidat cu Parlamentul și cu părțile interesate în vederea punerii în aplicare a acordurilor comerciale; subliniază că Parlamentul trebuie să fie implicat și informat pe deplin și în timp util, în toate etapele procedurii, inclusiv prin consultări sistematice cu Parlamentul înainte de elaborarea proiectelor de mandat de negociere; subliniază obligația Comisiei de a informa Parlamentul în legătură cu activitățile sale în ceea ce privește punerea în aplicare, monitorizarea și urmărirea acordurilor comerciale și de investiții;

36.  invită Comisia să nu solicite aplicarea provizorie a acordurilor comerciale, inclusiv a capitolelor comerciale din acordurile de asociere, înainte ca Parlamentul să își dea consimțământul; reamintește că acest lucru ar submina grav drepturile Parlamentului și ar putea genera incertitudine juridică în ceea ce privește alt semnatar al acordului și operatorii economici vizați; reamintește și salută angajamentele în acest sens ale comisarului pentru comerț, dar recomandă ferm ca acest aranjament să fie oficializat în noul acord interinstituțional;

37.  consideră că, în cazul acordurilor mixte, practica deja testată prin care un acord este pus în aplicare provizoriu numai după ce Parlamentul și-a dat consimțământul, în timp ce se așteaptă ratificarea de către parlamentele naționale, reprezintă cel mai bun echilibru între supravegherea democratică și eficiență;

38.  insistă asupra faptului că monitorizarea, evaluarea și urmărirea acordurilor existente trebuie să devină o prioritate fundamentală a politicii comerciale comune; invită Comisia să realoce resurse adecvate pentru a-i permite DG Comerț să monitorizeze mai bine acordurile comerciale care trebuie puse în aplicare, având în vedere agenda de negocieri în creștere; îi solicită Comisiei să stabilească indicatori specifici, pentru a asigura monitorizarea implementării acordurilor comerciale și să-i prezinte Parlamentului, în mod public și cu regularitate, un raport de punere în aplicare substanțial și detaliat indicând, de exemplu, performanțele înregistrate de industriile UE și impactul acordurilor asupra diverselor sectoare și cotele lor de piață;

39.  îi solicită Comisiei să îmbunătățească calitatea și acuratețea evaluărilor ex ante și ex post și să revizuiască metodologia acestora; subliniază necesitatea de a prezenta întotdeauna pentru inițiativele în materie de politică comercială o evaluare aprofundată și cuprinzătoare a impactului asupra sustenabilității, în special în lumina recentei recomandări a Ombudsmanului referitoare la plângerea 1409/201/JN privind acordul de liber schimb UE-Vietnam; subliniază că evaluarea trebuie să includă, cel puțin: sectoarele economice sensibile, drepturile omului, drepturile sociale și drepturile ambientale, precum și producțiile agricole și locale realizate în regiunile ultraperiferice (RU); își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa evaluărilor intermediare și ex post, precum și în legătură cu calitatea necorespunzătoare a unora dintre evaluările existente, după cum arată Raportul special nr. 02/2014 al Curții de Conturi Europene; insistă să se realizeze evaluări intermediare și ex post de o calitate mai înaltă în cazul tuturor acordurilor comerciale, astfel încât factorii de decizie, părțile interesate și contribuabilii europeni să poată evalua dacă acordurile comerciale au avut rezultatele preconizate; îi solicită Comisiei să furnizeze date privind impactul acordurilor comerciale încheiate, în special în ceea ce privește IMM-urile, crearea de locuri de muncă decente, drepturile omului și mediul, inclusiv în țările partenere, și să prezinte măsuri suplimentare care să asigure că tarile cel mai puțin dezvoltate sunt avantajate de politicile noastre comerciale;

40.  îi solicită Comisiei să-i prezinte Parlamentului un raport privind tarifarea duală și alte practici de denaturare a prețurilor ale principalilor parteneri comerciali ai UE, cu un accent special asupra resurselor energetice, indicând impactul economic al unor astfel de practici asupra economiei UE și măsurile pe care Comisia Europeană le-a luat - la nivel bilateral, multilateral și la nivelul OMC - pentru a eradica astfel de practici; îi solicită Comisiei să facă tot posibilul pentru a elimina practica de tarifare duală și alte practici de denaturare a prețurilor în relațiile sale comerciale cu toți partenerii comerciali;

Încurajarea comerțului global printr-o abordare multilaterală în cadrul OMC

41.  subliniază că sistemul comercial multilateral reprezentat de OMC rămâne cea mai bună opțiune pentru a garanta un sistem deschis, echitabil și bazat pe reguli, care ține cont de numeroasele și diferitele interese ale membrilor săi și le echilibrează; reafirmă că Parlamentul susține cu fermitate agenda multilaterală; salută încheierea negocierilor pentru Acordul de facilitare a comerțului, care va contribui la simplificarea și modernizarea procedurilor vamale în multe țări, ceea ce va face astfel mai ușoară integrarea țărilor în curs de dezvoltare în sistemul comercial mondial; solicită implementarea rapidă și corectă a acordului de către toate părțile;

42.  constată că la cea de-a 10-a Conferință ministerială a OMC de la Nairobi din 2015 s-au înregistrat progrese limitate; recunoaște diferențele dintre membrii OMC în ceea ce privește modul de acțiune în cadrul Rundei de la Doha, inclusiv legat de necesitatea de a lua în considerare noi abordări pentru a soluționa problemele actuale în contextul intereselor diferite ale țărilor în curs de dezvoltare și ale țărilor mai puțin dezvoltate, recunoscând responsabilitatea crescândă a economiilor emergente pentru încheierea Rundei de la Doha; salută angajamentul UE privind obiectivul de finanțare de 400 de milioane EUR pe o perioadă de 5 ani pentru susținerea țărilor în curs de dezvoltare, în special a țărilor cel mai puțin dezvoltate, în acțiunile lor de implementare a Acordului de facilitare a comerțului; salută interesul manifestat de unii membri ai OMC pentru discutarea unor noi câmpuri de negociere, cum ar fi investițiile, întreprinderile de stat, comerțul digital și concurența, dar fără a se limita la acestea; consideră că rezultatul Conferinței ministeriale de la Nairobi oferă ocazia de a da o nouă viață funcției de negociere a OMC; îndeamnă Comisia să ia inițiativa pentru a reforma și consolida OMC și prin consolidarea coordonării cu OIM și cu alte agenții ale ONU din domeniul mediului și al drepturilor omului, pentru a asigura o mai mare inlcuziune, eficacitate, transparență și responsabilitate; reamintește rolul esențial al ajutorului pentru comerț (ApC) în consolidarea capacităților comerciale și asistența tehnică pentru țările în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate; invită în acest sens UE și statele sale membre să se angajeze să mărească ajutorul pentru comerț, pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să beneficieze de o pondere mai mare a valorii adăugate în lanțurile valorice globale; invită Comisia să discute problema comerțului echitabil și etic în viitoarea revizuire a strategiei sale privind ajutorul pentru comerț;

43.  consideră că negocierile multilaterale, mai ales cele în cadrul OMC (cum ar fi Acordul privind tehnologia informației, Acordurile privind bunurile ecologice și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA)) oferă o șansă pentru revigorarea progresului la nivelul OMC, dar numai prin păstrarea unei uși deschise, pentru ca membrii OMC interesați să se poată alătura; este ferm convins că, acolo unde este posibil, astfel de acorduri trebuie să fie suficient de ambițioase încât să fie aplicate pe baza criteriului națiunii celei mai favorizate între toți membrii OMC și să acționeze ca fundamente pentru viitoarele acorduri multilaterale; subliniază că politica comercială ar trebui să folosită și ca instrument de creștere a competitivității produselor ecologice, atât din perspectiva uzului lor, cât și a metodelor de producție; subliniază că e important ca inițiativa privind „bunurile verzi” ecologice să fie „multilateralizată” și să fie analizată posibilitatea ca acordurile comerciale să prevadă aplicarea unor preferințe privilegiate pentru produsele ecologice autentice; subliniază că TiSA reprezintă o oportunitate de revigorare a progreselor în comerțul cu servicii la nivelul OMC;

44.  cere o dimensiune parlamentară puternică și eficientă a OMC, pentru a mări transparența organizației și pentru a consolida legitimitatea democratică a politicii comerciale la nivel mondial; îndeamnă OMC să profite de Conferința parlamentară privind Organizația Mondială a Comerțului, asigurând accesul parlamentarilor la toate informațiile de care au nevoie pentru a-și îndeplini rolul de supraveghere în mod eficient și pentru a contribui în mod semnificativ la politicile comerciale;

Abordarea personalizată în alegerea viitoarelor negocieri privind acordurile de liber schimb

45.  invită Comisia să își concentreze atenția, într-un mod echilibrat și respectând reciprocitatea și avantajele reciproce, asupra încheierii negocierilor curente și o invită să evalueze posibilele efecte cumulative, în special pentru produsele sensibile afectate de cote sau de liberalizare, în contextul negocierilor în curs și al acordurilor comerciale încheiate anterior; cere ca efectele reale și potențiale ale acordurilor comerciale încheiate să fie mai bine evaluate și comunicate, pentru a găsi un echilibru adecvat între protejarea sectoarelor agricole sensibile și promovarea intereselor ofensive ale Uniunii inerente poziției sale de exportator agroalimentar major, printre altele prevăzând perioade de tranziție și cote adecvate pentru produsele cele mai sensibile, iar în câteva cazuri chiar eliminarea perioadelor și cotelor; reamintește Comisiei să realizeze exerciții aprofundate de definire a ariei de aplicare și evaluări de impact imparțiale și obiective, ținând cont de interesele Uniunii, înainte de a concepe mandatele de negociere;

46.  consideră că este esențial, în primul rând, să se asigure că negocierile comerciale încheiate cu succes sunt ratificate cât mai repede posibil; solicită, în special, încheierea de înțelegeri cu Canada și cu Singapore, pentru a asigura deschiderea a două piețe mari care vor fi vitale pentru viitoarele interese ale întreprinderilor din UE; cere o dezbatere informată în toată UE în timpul discuțiilor politice;

47.  subliniază că este extrem de important ca în toate negocierile comerciale ale UE să se pună accent pe mizele sensibile și ofensive, cum ar fi promovarea investițiilor, eliminarea barierelor comerciale netarifare inutile, recunoașterea și protejarea indicațiilor geografice (IG) și a drepturilor de muncă, îmbunătățirea accesului la achizițiile publice (în special în contextul discuțiilor actuale privind parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și ALS UE-Japonia), asigurarea de locuri de muncă decente și de calitate, integrând IMM-urile în lanțurile valorice mondiale, cu excepția serviciilor publice și audiovizuale, și garantând juridic dreptul de reglementa atunci când se negociază acordurile de liber schimb ca pachete ambițioase, echilibrate și globale;

48.  insistă ca negocierile comerciale să urmeze o strategie comercială regională personalizată și să asigure o coerență totală cu politicile de integrare regională, în special cu Asia, Africa și America Latină, regiuni pe care Comisia le-a identificat ca fiind cruciale pentru interesele economice ale Uniunii, fără însă să submineze rolul jucat de parteneriatul strategic UE-SUA; invită Comisia să înceapă imediat negocierile pentru un tratat de investiții cu Taiwanul; reamintește că UE și America Latină sunt aliați naturali, având împreună o populație de un miliard de persoane, ce generează un sfert din PIB-ul mondial; subliniază că potențialul acestui parteneriat a fost insuficient folosit; salută faptul că noua strategie comercială și de investiții a Comisiei pune un accent special pe America Latină; invită Comisia să se folosească de dinamica actuală în negocierile comerciale cu țările din Mercosur pentru a ajunge la un acord global, echilibrat și ambițios; sprijină modernizarea acordurilor încheiate cu Mexic și cu Chile; cere să se relanseze negocierile privind acordurile de liber schimb atât cu Australia, cât și cu Noua Zeelandă și reamintește importanța dezvoltării relațiilor comerciale ale UE cu India, dat fiind potențialul uriaș al acestei piețe; îndeamnă Comisia să redinamizeze negocierile cu Malaysia și să înceapă negocierile cu Indonezia cât mai rapid, după încheierea discuțiilor pregătitoare pentru un parteneriat economic global;

49.  subliniază că, având în vedere actualele provocări legate de migrație, ar trebui pus un accent special pe cadrul post-Cotonou (accentuând legătura sa cu clauzele privind drepturile omului cuprinse în acordurile de parteneriat economic) și pe sprijinirea creării unei zone continentale de liber schimb pentru Africa, pentru a stimula stabilitatea, integrarea regională, creșterea economică locală, ocuparea forței de muncă și inovarea; reamintește că e nevoie ca UE să asigure stabilitatea în vecinătățile sale estice și sudice și cere o mai mare integrare economică și comercială, realizând, astfel, implementarea completă, rapidă și adecvată a ZLSAC cu Ucraina, Georgia și Republica Moldova, precum și progrese concrete cu Tunisia, Maroc și Iordania;

50.  invită Comisia să implice în totalitate întreprinderile naționale în toate etapele negocierilor comerciale, lansând consultări și cu asociațiile naționale, în paralel cu consultările cu asociațiile umbrelă din UE, precum și să atașeze la textul acordului comercial negociat o listă care să indice clar rezultatul negocierilor pentru diferitele sectoare și motivele opțiunilor operate de Comisie;

Opoziția față de acordarea statutului de economie de piață funcțională Chinei și necesitatea unor instrumente de protecție comercială mai eficiente

51.  subliniază că o mai mare liberalizare a comerțului (care ar conduce la practici comerciale și la o concurență neloiale între țări pentru barierele netarifare (NTB), incluzând drepturile de muncă și standardele de mediu și de sănătate publică) impune UE să aibă o capacitate mai mare de a răspunde mai eficient la practicile comerciale neloiale, pentru a garanta condiții de concurență echitabile; subliniază că instrumentele de protecție comercială trebuie să rămână o componentă indispensabilă a strategiei comerciale a UE și să permită îmbunătățirea competitivității, restabilind, dacă este cazul, condițiile de concurență loială; reamintește că actuala legislație a UE în materie de protecție comercială datează din 1995; subliniază că sistemul de protecție comercială al Uniunii trebuie modernizat de urgență; evidențiază că legislația UE în materie de protecție comercială trebuie să fie mai eficientă, mai accesibilă pentru IMM-uri, mai bine adaptată la provocările și la modelele comerciale contemporane, dar și că anchetele trebuie să fie mai scurte, iar transparența și predictibilitatea mai mari; regretă că modernizarea instrumentelor de protecție comercială este blocată în Consiliu, care nu a fost în măsură să producă rezultate în cazul acestui act legislativ esențial; regretă că, în comunicarea intitulată „Comerț pentru toți”, Comisia nu face deloc referire la modernizarea instrumentelor de protecție comercială; invită urgent Consiliul să deblocheze modernizarea instrumentelor de protecție comercială pe baza poziției Parlamentului European, având în vedere mai ales că China insistă pentru a obține statutul de economie de piață;

52.  reiterează importanța parteneriatului strategic al UE cu China, în care comerțul liber și echitabil și investițiile joacă un rol important; este convins că, până în momentul în care China îndeplinește toate cele cinci criterii pentru a fi considerată o economie de piață, UE ar trebui să recurgă la o metodă ne standard în anchetele privind dumpingul și subvențiile importurilor provenind din China atunci când stabilește comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu acele dispoziții din secțiunea 15 din Protocolul de aderare a Chinei care prevăd posibilitatea de a aplica o metodologie fără caracter standard și aplicând aceste dispoziții integral; invită Comisia să facă o propunere în conformitate cu acest principiu și reamintește necesitatea de a se coordona îndeaproape cu alți parteneri din OMC cu privire la această chestiune;

53.  invită Comisia să nu ia nicio măsură fără a face în prealabil o evaluare de impact profundă și cuprinzătoare în care să urmărească toate efectele și consecințele posibile asupra ocupării forței de muncă și a creșterii sustenabile în toate sectoarele UE, precum și a posibilelor efecte și consecințe asupra mediului;

O coerență mai mare între politicile industriale și comerciale ale UE și o protecție mai bună a drepturilor de proprietate intelectuală

54.  consideră că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a răspunde ansamblului de nevoi ale industriilor europene și că industria prelucrătoare a UE este prea des plasată într-un plan secundar, după sectorul serviciilor; subliniază că politica comercială trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru industria europeană, să ofere acces la piețele noi și emergente și să faciliteze creșterea convergenței în materie de standarde, în același timp cu reducerea dublei certificări; invită Comisia să asigure coerența între politicile industriale și comerciale ale UE și să promoveze dezvoltarea și competitivitatea industriei europene, insistând mai ales asupra strategiei de reindustrializare;

55.  subliniază rolul central pe care îl joacă regulile de origine în identificarea industriilor care au de câștigat sau de pierdut din acordurile de liber schimb încheiate de UE; admițând că, până în prezent, regulile privind originea nu au fost analizate în totalitate de Parlament, cere Comisiei să pregătească un raport în care să identifice evoluția, în ultimii zece ani la nivelul codului NC din 4 cifre, poziției sale preferate de negociere pentru acordurile sale privilegiate de liber schimb în ceea ce privește regulile de origine, justificând toate modificările făcute;

56.  consideră că ineficacitatea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală pune în pericol supraviețuirea unor întregi sectoare ale industriei europene; subliniază că fenomenul de contrafacere duce la pierderea locurilor de muncă și subminează inovația; subliniază că o protecție corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală și aplicarea lor efectivă reprezintă fundamentul economiei globale; salută angajamentul Comisiei de a mări protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul ALS și OMC și de a colabora cu partenerii pentru a combate frauda; sprijină Comisia în îndeplinirea obiectivului său de a proteja ansamblul de drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv brevetele, mărcile comerciale, drepturile de autor, proiectele, indicațiile geografice, marcajul de origine și produsele farmaceutice;

Crearea unor noi oportunități de piață pentru furnizorii europeni de servicii și recunoașterea calificărilor profesionale: un element esențial al strategiei comerciale a UE

57.  reamintește că UE joacă un rol fundamental în sectorul serviciilor; subliniază că crearea unor noi oportunități de piață trebuie să constituie un element esențial al strategiei UE în materie de comerț internațional; subliniază că este deosebit de importantă includerea serviciilor în acordurile comerciale, deoarece se creează astfel, oportunități pentru întreprinderile din UE și pentru angajații europeni, dar excluzând, totodată, în conformitate cu articolele 14 și 106 din TFUE și cu Protocolul 26, din domeniul de aplicare al oricărui acord serviciile de interes general și serviciile de interes economic general, actuale și viitoare; solicită Comisiei să promoveze și să includă recunoașterea calificărilor profesionale în acordurile comerciale, ceea ce va deschide noi oportunități întreprinderilor și angajaților europeni; solicită, în mod special, luarea în considerare a înglobării anumitor avantaje prevăzute de Directiva privind TIC în acordurile comerciale și de investiții, în schimbul unei astfel de recunoașteri;

58.  susține opinia Comisiei că circulația temporară a specialiștilor a devenit o condiție esențială a creșterii economice la nivel internațional; subliniază că capitolul privind mobilitatea forței de muncă ar trebui inclus în toate acordurile comerciale și de investiții ale UE; reamintește, cu toate acestea, că angajamentele incluse în modul 4 trebuie să se aplice numai mobilității profesioniștilor înalt calificați (precum persoanele cu o diplomă universitară sau o diplomă de master echivalent sau într-o poziție superioară de conducere) pentru un anumit scop, pentru o perioadă limitată de timp și în condiții precise prevăzute de legislația internă a țării în care este prestat serviciul și printr-un contract care respectă legislația internă respectivă, în conformitate cu articolul 16 din Directiva privind serviciile, garantând că nimic nu va împiedica UE și statele sale membre să mențină și să îmbunătățească standardele de muncă și contractele colective de muncă;

59.  salută intenția Comisiei de a folosi politicile comerciale pentru a aborda noi forme de protecționism digital și pentru a stabili norme pentru comerțul electronic și fluxurile transfrontaliere de date în conformitate cu dreptul UE privind protecția datelor și a vieții private și garantarea drepturilor fundamentale; consideră că trebuie depuse mult mai multe eforturi pentru a crea un climat favorabil pentru antreprenoriat și comerțul electronic în UE, prin reducerea monopolurilor și a abuzurilor de poziții de monopol pe piața telecomunicațiilor, reducerea practicilor de blocare geografică și prin soluții concrete de redresare; subliniază că este esențială cooperarea în materie de reglementare, reducerea fraudei online, recunoașterea reciprocă și armonizarea standardelor în sectorul comerțului electronic; invită Comisia să propună un nou model pentru capitolele referitoare la comerțul electronic, exceptând în totalitate cadrul juridic existent și viitor al UE referitor la protecția datelor cu caracter personal din domeniul de aplicare al tuturor acordurilor comerciale, urmărind să asigure un schimb de date care să respecte pe deplin normele privind protecția datelor în vigoare în țara de origine a persoanei vizate; solicită intensificarea cooperării între autoritățile de control, în special cu privire la practicile comerciale neloiale realizate online;

Caracterul esențial al economiei digitale pentru viitorul comerțului mondial

60.  ia act de importanța din ce în ce mai mare acum și în viitor a economiei digitale, nu numai în Europa, ci în întreaga lume, cu o valoare estimată de 3,3 miliarde de utilizatori de internet la nivel global, ceea ce reprezintă 40 % din populația lumii; consideră că tendințe precum tehnologia de „cloud computing”, serviciile de internet mobil, rețelele energetice inteligente și platformele de comunicare online determină transformarea radicală a mediului de afaceri; subliniază că politica comercială a UE trebuie să țină pasul cu tendințele digitale și tehnologice;

61.  solicită Comisiei ca, împreună cu partenerii din OMC, nu numai să creeze un grup de lucru privind comerțul digital la OMC, care să examineze în detaliu caracterul adecvat al cadrului actual privind comerțul electronic, analizând recomandările, clarificările și ajustările specifice, ci și să ia în calcul și instituirea unui cadru nou pentru facilitarea comerțului cu servicii, plecând de la cele mai bune practici rezultate din aplicarea Acordului de facilitare a comerțului;

Susținerea acțiunilor Comisiei de combatere a corupției

62.  recunoaște că includerea în acordurile comerciale a unor dispoziții referitoare la serviciile financiare a generat preocupări privind posibilele efectele negative ale acestora în ceea ce privește spălarea de bani, frauda și evaziunea fiscală; sprijină acțiunile Comisiei de combatere a corupției, care reprezintă o barieră netarifară majoră în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare; insistă ca acordurile comerciale și de investiții să ofere o bună oportunitate de a mări cooperarea în combaterea corupției, a spălării de bani și fraudei fiscale; consideră că angajamentele luate în baza standardelor internaționale, obligațiile de raportare pentru fiecare țară individual și schimbul automat de informații ar trebui incluse în acordurile internaționale respective, pentru a sprijini liberalizarea și mai mare a serviciilor financiare;

63.  consideră că legătura dintre acordurile comerciale și de investiții și tratatele privind evitarea dublei impuneri este extrem de slab explorată și invită Comisia să studieze atent toate efectele pe care le pot avea astfel de instrumente unul asupra celuilalt și asupra coerenței politice mai ample în combaterea evaziunii fiscale;

O politică comercială de perspectivă, care ia în considerare nevoile specifice ale IMM-urilor

64.  subliniază că o politică comercială de perspectivă trebuie să acorde o atenție mai mare nevoilor specifice ale IMM-urilor și să garanteze că acestea pot beneficia pe deplin de acordurile comerciale și de investiții; reamintește că doar o mică parte din IMM-urile europene sunt în măsură să identifice și să exploateze oportunitățile oferite de globalizare și de liberalizarea comerțului; remarcă faptul că doar 13 % dintre IMM-urile europene sunt active la nivel internațional în afara UE, dar ele reprezintă deja o treime din exporturile UE; sprijină inițiativele menite să faciliteze internaționalizarea IMM-urilor europene și, prin urmare, insistă asupra avantajelor pe care l-ar avea un capitol dedicat IMM-urilor în toate viitoarele ALS; consideră că trebuie explorate noi modalități de a oferi un sprijin mai bun IMM-urilor în vânzarea de bunuri și servicii în străinătate; subliniază că IMM-urile au nevoie de mai mult sprijin personalizat, începând din statele membre, un acces înlesnit la informații online accesibile despre măsurile comerciale și orientări specifice și clare cu privire la oportunitățile și beneficiile oferite de fiecare acord comercial încheiat în trecut sau în viitor, de UE;

65.  solicită Comisiei să abordeze orizontal nevoile IMM-urilor în toate capitolele acordurilor comerciale, inclusiv, dar fără a se limita la, crearea unor puncte unice de intrare online unde IMM-urile să poată afla informații despre reglementările relevante, lucru deosebit de important pentru furnizorii de servicii transfrontaliere pentru acordarea licențelor și alte cerințe administrative; subliniază că, unde este cazul, aceste instrumente ar trebui să acopere noile oportunități de acces pe piață pentru IMM-uri, în special pentru ofertele cu valoare mică; subliniază că trebuie reduse costurile de tranzacționare pentru IMM-uri prin simplificarea procedurilor vamale, reducerea barierelor netarifare și a sarcinilor de reglementare inutile și simplificarea regulilor de origine; consideră că IMM-urile pot juca un rol prin ajutorul acordat Comisiei pentru a modela aceste instrumente pentru a se asigura că acordurile comerciale corespund nevoilor acestora; încurajează Comisia să întrețină un dialog strâns cu reprezentanții IMM-urilor în toate etapele negocierilor comerciale;

66.  subliniază că un acces mai rapid pentru IMM-urile europene la procedurile antidumping este esențial pentru o mai bună protecție a acestora împotriva practicilor comerciale neloiale; subliniază că este necesară o reformă a cadrului multilateral al OMC, pentru o mai mare implicare a IMM-urilor și pentru a accelera soluționarea litigiilor;

67.  invită Comisia să evalueze și să îmbunătățească instrumentele existente din perspectiva subsidiarității, complementarității și nesuprapunerii în legătură cu programele statelor membre respective și valoarea adăugată europeană înainte de a elabora noi acțiuni propriu-zise de sprijinire a internaționalizării IMM-urilor; subliniază că Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului o evaluare independentă a tuturor programelor existente;

Investițiile

68.  subliniază importanța investițiilor interne și externe pentru economia UE, precum și necesitatea ca întreprinderile UE să fie protejate când investesc în piețe terțe; recunoaște, în acest context, eforturile Comisiei cu privire la noul sistem jurisdicțional al investițiilor (ICS); subliniază că e nevoie de mai multe dezbateri cu părțile interesate și cu Parlamentul European privind ICS; subliniază că acest sistem trebuie să respecte dreptul UE, în special în ceea ce privește prerogativele instanțelor Uniunii și, mai precis, normele UE în materie de concurență; împărtășește ambiția de a stabili, pe termen mediu, o soluție multilaterală pentru litigiile privind investițiile; regretă că propunerea ICS nu include o clauză privind obligațiile investitorilor;

69.  invită UE și statele sale membre să urmeze recomandările cadrului cuprinzător de politici în materie de investiții pentru dezvoltare durabilă al UNCTAD, pentru a stimula investiții mai responsabile, mai transparente și mai justificate;

70.  subliniază cerința din „Planul de investiții pentru Europa” elaborat de Comisie, de a stimula investițiile în UE și consideră că strategiile comerciale sunt o modalitate esențială de îndeplinire a acestui obiectiv; regretă faptul că Fondul european pentru investiții strategice nu conține o dimensiune externă; solicită Comisiei să se gândească numai la crearea unei componente externe, după o analiză atentă a performanței fondului și o examinare a utilității sale, având în vedere acordarea de împrumuturi de către Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și acțiunile Fondului european de dezvoltare; subliniază că aceste fonduri trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă și la crearea de locuri de muncă decente, la combaterea sărăciei și la atenuarea cauzelor profunde ale migrației;

71.  reamintește necesitatea de a mări transparența și răspunderea instituțiilor financiare de dezvoltare și a parteneriatelor de tip public-privat de a urmări și monitoriza în mod eficient fluxurile monetare, sustenabilitatea datoriilor și valoarea adăugată pentru dezvoltarea viabilă a proiectelor lor;

Comerț și agricultură

72.  subliniază că standardele ridicate ale Europei în ceea ce privește mediul înconjurător, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și condițiile sociale sunt foarte importante pentru cetățenii UE, în special în ceea ce privește morala publică și alegerile în cunoștință de cauză făcute de consumatori; consideră că acordurile comerciale ar trebui să promoveze o concurență loială pentru a se asigura că agricultorii din UE beneficiază în totalitate de concesii tarifare și nu sunt dezavantajați economic comparativ cu cei din țările terțe; subliniază că trebuie garantată protejarea standardelor UE privind siguranța alimentară și bunăstarea animalelor, prin păstrarea principiul precauției, a agriculturii sustenabile, a unui nivel ridicat al trasabilității produselor și prin verificarea aplicării legilor UE aplicabile în cazul tuturor exporturilor; constată diferențe semnificative între standardele de bunăstare a animalelor la nivel internațional; subliniază, în această privință, necesitatea de a reglementa exportul animalelor vii de fermă, în conformitate cu dreptul UE și standardele stabilite de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE);

73.  consideră că, în contextul actualei crize din agricultură, este importantă deschiderea de noi piețe pentru produsele agricole din UE, cum ar fi produsele lactate, carnea și fructele și legumele; subliniază că este necesară identificarea de noi piețe alternative cu potențial ridicat de cumpărare;

74.  consideră că este necesar să se consolideze valoarea adăugată a agriculturii și să se organizeze campanii de promovare pentru deschiderea de piețe noi; subliniază mai presus de toate că este esențial să se consolideze sistemele europene de calitate, deoarece acestea asigură cea mai bună imagine pentru mărcile de produse europene pe piața mondială, oferind avantaje indirecte pentru întreaga agricultură europeană;

75.  subliniază că este nevoie de controale mai stricte la frontiere ale importurilor, precum și de inspecții mai riguroase ale Oficiului Alimentar și Veterinar cu privire la condițiile de producție și comercializare din țările care exportă în UE, pentru a asigura respectarea normelor Uniunii;

76.  subliniază că este important să se realizeze progrese, în cadrul tuturor negocierilor pentru acorduri de liber schimb, în ceea ce privește obstacolele sanitare și fitosanitare și alte bariere netarifare, în special în ceea ce privește limitele impuse de UE care pot avea impact asupra sănătății consumatorilor;

77.  reamintește importanța indicațiilor geografice în promovarea produselor agroalimentare europene tradiționale, protejându-le de practicile supărătoare de „free-riding” garantând drepturile și alegerile conștiente ale consumatorilor și protejând producătorii și agricultorii din mediul rural, în special IMM-urile; constată că protecția și recunoașterea indicațiilor geografice în țări terțe ar putea avea o valoare foarte mare pentru întreg sectorul agroalimentar al UE și consideră că toate acordurile comerciale ar trebui să includă măsuri de protecție și acțiuni de combatere a bunurilor contrafăcute;

Un acces mai bun la contractele de achiziții publice pentru operatorii economici europeni

78.  solicită eliminarea dezechilibrelor actuale în gradul de deschidere a piețelor de achiziții publice între UE și alți parteneri comerciali; invită Comisia să depună mai multe eforturi pentru a obține o deschidere ambițioasă și mai reciprocă a piețelor internaționale de achiziții publice, garantând în același timp excluderea serviciilor de interes economic general și asigurându-se că statele vor fi libere să adopte standarde sociale și de mediu pentru procedurile de achiziții (cum ar fi criteriile vizând „oferta cea mai avantajoasă economic” (MEAT - Most Economically Advantageous Tender)); subliniază că operatorii economici europeni, atât corporațiile, cât și IMM-urile, au nevoie de un acces mai bun la contractele publice în țările terțe, prin intermediul unor instrumente precum Small Business Act și eliminarea nivelului actual de asimetrie; reamintește, în acest sens, că UE este una dintre cele mai deschise piețe pentru achiziții publice dintre toți membrii OMC;

79.  ia act de publicarea de către Comisie a propunerii sale modificate de regulament privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice în UE, ceea ce reprezintă un instrument important pentru garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru accesul țărilor terțe pe piață, și regretă profund că guvernele statelor membre au blocat propunerea inițială; invită Comisia să asigure o reciprocitate pozitivă în accesul la piețele de achiziții publice cu partenerii comerciali majori;

Acces egal la resurse pentru o concurență loială pe piața mondială

80.  subliniază că resursele naturale sunt limitate și ar trebui utilizate într-un mod sustenabil din punct de vedere economic și ecologic, acordând prioritate reciclării; recunoaște dependența pronunțată a țărilor în curs de dezvoltare, și mai ales a celor mai puțin dezvoltate de resursele naturale; reamintește că politica comercială europeană trebuie să urmărească o strategie coerentă, sustenabilă, cuprinzătoare și intersectorială în ceea ce privește materiile prime, după cum a evidențiat deja Parlamentul în rezoluția sa referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în cadrul Strategiei Europa 2020;

81.  subliniază necesitatea de a evolua către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și invită , prin urmare, Comisia să intensifice cooperarea în domeniul cercetării energetice, urmărind să promoveze diversificarea furnizorilor, a rutelor și a surselor de energie, identificarea unor noi parteneri comerciali în domeniul energiei și crearea unei concurențe mai mari, scăzând prețurile pentru consumatorii de energie; subliniază că dezvoltarea surselor regenerabile de energie și promovarea eficienței energetice sunt esențiale pentru creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importuri; subliniază importanța includerii ambelor prevederi în acordurile de liber schimb, cu scopul de a construi parteneriate energetice și de a consolida cooperarea tehnologică (în special în domeniul surselor regenerabile de energie, al eficienței energetice și al garanțiilor) și de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon, pentru a realiza obiectivele prezentate la COP21;

Lupta împotriva comerțului ilegal cu animale sălbatice și cu produse de faună sălbatică

82.  este în continuare profund preocupat de creșterea recentă a infracțiunilor împotriva animalelor sălbatice și a comerțului ilegal conex, care nu numai că are un impact devastator asupra biodiversității și a numărului de specii, ci prezintă un pericol clar și prezent pentru subzistența și economiile locale, mai ales în țările în curs de dezvoltare; salută angajamentul UE de a elimina comerțul ilegal cu animale sălbatice ca parte a răspunsului UE la Agenda ONU de dezvoltare durabilă pentru 2031, în special la cel de al 15-lea obiectiv de dezvoltare durabilă, care marchează nu numai necesitatea stopării braconajului și a traficului de specii protejate de floră și faună, ci și a rezolvării cererii și ofertei ilegale de produse obținute din fauna sălbatică; se așteaptă în acest sens ca Comisia, după o perioadă de reflecție, inclusiv în consultare cu Parlamentul și statele membre, să analizeze modul optim de includere a unor dispoziții privind comerțul ilegal cu animale sălbatice în toate acorduri comerciale viitoare ale UE;

Îmbunătățirea cooperării vamale și combaterea comerțului ilicit la frontierele UE

83.  subliniază că procedurile vamale mai bine armonizate și mai eficiente în Europa și în străinătate contribuie la facilitarea comerțului și respectă cerințele aferente de facilitare a comerțului și contribuie la prevenirea pătrunderii falsurilor, a bunurilor ilegale și contrafăcute pe piața unică, care subminează creșterea economică a UE și expune consumatorii din UE; salută intenția Comisiei de a consolida cooperarea între autoritățile vamale; invită din nou Comisia și statele membre să înființeze un serviciu vamal unificat al UE pentru o aplicare mai eficientă a normelor și a procedurilor vamale pe întreg teritoriul vamal al UE;

84.  subliniază că Comisia ar trebui să urmărească în acordurile comerciale să convingă partenerii comerciali să creeze ghișee unice pentru conformitatea vamală și la frontieră, dacă este necesar, însoțite de un ajutor de consolidare a capacităților pentru fondurile comerciale, după caz;

85.  subliniază că e nevoie de o comunicare adecvată și de o coordonare fermă pentru a se asigura că eliminarea tarifelor este însoțită de măsurile tehnice, instituționale și politice corespunzătoare pentru a asigura securitatea continuă a comerțului;

86.  invită Comisia să aibă în vedere indicatori cheie de performanță pentru a evalua activitatea administrațiilor vamale la nivel național și internațional; regretă faptul că, în prezent, sunt disponibile foarte puține date publice; subliniază că ar fi util să se înțeleagă modul în care administrațiile vamale și alte agenții de supraveghere a frontierelor acționează curent la nivel național, dar și cu partenerii comerciali, pentru a comunica bunele practici și interesele specifice în domeniul facilitării comerțului în cadrul instituțiilor europene (ținând, astfel, cont de dispozițiile articolului 13 din Acordul OMC de facilitare a comerțului);

87.  cere Comisiei și statelor membre să lanseze o dezbatere deschisă referitoare la posibila trecere a autorităților vamale de la nivel național la nivelul UE;

Furnizarea de beneficii concrete pentru consumatori

88.  admite faptul că acordurile comerciale au potențialul de a aduce mari beneficii consumatorilor, în special prin creșterea concurenței, scăderea prețurilor, furnizarea unei game mai mari de alegeri și stimularea inovării; invită Comisia ca, pentru a activa acest potențial, să urmărească ferm în toate negocierile să obțină o limitare a practicilor de blocare geografică, reducerea taxele internaționale de roaming și consolidarea drepturilor pasagerilor;

89.  solicită adoptarea unor mecanisme de sprijinire a consumatorilor în contextul comerțului transfrontalier de bunuri și servicii cu țări terțe, de exemplu, prin puncte de contact online care să ofere informații sau asistență în cazul unor litigii;

90.  insistă asupra informării corecte a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor ce fac obiectul schimburilor comerciale;

Comerț pentru toți: adoptarea unor măsuri de susținere a politicilor de deschidere comercială și a politicilor de investiții pentru a maximiza câștigurile și a reduce la minimum pierderile

91.  este de acord cu opinia OCDE că politicile de „comerț deschis și echitabil” și cele de investiții necesită o gamă de politici eficiente de însoțire pentru a minimiza pierderile suferite de populațiile și economiile UE și a țărilor terțe ca urmare a liberalizării comerțului; îndeamnă statele membre și Comisia să facă eforturi mai mari pentru a completa deschiderea comercială printr-o gamă de măsuri de susținere pentru a garanta o dezvoltare durabilă, în domenii cum ar fi serviciile publice și investițiile, educația și sănătatea, politici active pentru piața forței de muncă, cercetarea și dezvoltare, dezvoltarea infrastructurilor și a normelor adecvate de garantare a drepturilor sociale și a protecției mediului;

92.  invită Comisia și statele membre să efectueze o analiză aprofundată ex ante și ex post, pe baza unei evaluări de impact sectoriale și regionale pentru acordurile comerciale și dosarele legislative relevante, anticipând posibilele efecte negative asupra pieței forței de muncă din UE și găsind modalități mai sofisticate de a introduce măsuri de atenuare pentru a redezvolta industriile și regiunile rămase în urmă, în vederea realizării unei distribuții mai echitabile și a asigurării unor câștiguri la scară largă din comerț; subliniază că, în acest sens, fondurile structurale și de investiții europene, în special Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european, ar putea juca un rol deosebit; subliniază că Fondul european de ajustare la globalizare ar putea fi, de asemenea, un instrument important dacă este reformat și conceput astfel încât să beneficieze de o finanțare adecvată pentru oferi asistență firmelor și producătorilor afectați de efectele globalizării prin sancțiunile comerciale impuse țărilor terțe, dar i angajaților IMM-urilor loviți direct de efectele globalizării;

o
o   o

93.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, UNCTAD și OMC.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0415.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0252.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0041.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2015)0250.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0219.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0175.
(7) JO C 56 E, 26.2.2013, p. 87.
(8) JO C 188 E, 28.6.2012, p. 42.
(9) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 94.
(10) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.
(11) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.

Notă juridică