Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2324(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0226/2016

Texte depuse :

A8-0226/2016

Dezbateri :

PV 12/09/2016 - 19
CRE 12/09/2016 - 19

Voturi :

PV 13/09/2016 - 4.17
CRE 13/09/2016 - 4.17
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0336

Texte adoptate
PDF 374kWORD 59k
Marţi, 13 septembrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
O strategie a UE pentru regiunea alpină
P8_TA(2016)0336A8-0226/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2016 referitoare la o strategie a UE pentru regiunea alpină (2015/2324(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 192, articolul 265 alineatul (5) și articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 iulie 2015 privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea alpină (COM(2015)0366), precum și planul de acțiune aferent și documentul de analiză justificativ (SWD(2015)0147),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1) (Regulamentul privind dispozițiile comune sau RDC),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(3),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19 și 20 decembrie 2013 privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea alpină,

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 8 octombrie 2015 referitor la Comunicarea Comisiei privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea alpină(4),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 3 decembrie 2014 privind o strategie macroregională a Uniunii Europene pentru regiunea Alpilor(5) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la evoluția strategiilor macroregionale ale UE: practica actuală și perspectivele, în special în regiunea mediteraneană(6),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 23 mai 2013 referitoare la o strategie macroregională pentru Alpi(7);

–  având în vedere Raportul Comisiei din 20 mai 2014 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind guvernanța strategiilor macroregionale (COM(2014)0284),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2011 intitulat „Contribuția politicii regionale la creșterea durabilă în Europa 2020” (COM(2011)0017),

–  având în vedere Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului,

–  având în vedere Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului,

–  având în vedere Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus),

–  având în vedere lansarea Conferinței privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea Alpilor, desfășurată la Brdo (Slovenia), la 25 și 26 ianuarie 2016,

–  având în vedere Conferința părților interesate privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea alpină, care a avut loc la Innsbruck la 17 septembrie 2014,

–  având în vedere Conferința părților interesate privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea Alpilor, desfășurată la Milano, la 1 și 2 decembrie 2014,

–  având în vedere Decizia Consiliului 96/191/CE din 26 februarie 1996 privind încheierea Convenției privind protecția Alpilor (Convenția alpină),

–  având în vedere Raportul de sinteză al Comisiei privind consultarea publică referitoare la strategia Uniunii Europene pentru regiunea alpină,

–  având în vedere opiniile exprimate de părțile interesate cuprinse în „Rezoluția politică pentru o strategie europeană pentru regiunea Alpilor”, adoptată la 18 octombrie 2013, în Grenoble,

–  având în vedere studiul intitulat „Noul rol al macroregiunilor în cooperarea teritorială europeană”, publicat în ianuarie 2015 de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii a Parlamentului European (Departamentul tematic B pentru politici structurale și de coeziune),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 1 aprilie 2009 intitulată „Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european” (COM(2009)0147),

–  având în vedere tabloul de bord al Uniunii inovării pentru 2015 elaborat de Comisie,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei” (COM(2013)0249),

–  având în vedere ghidul Comisiei din 2014 întitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, al Comisiei pentru transport și turism, precum și cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0226/2016),

A.  întrucât trebuie să fie consolidată coeziunea economică, socială și teritorială pe întreg teritoriul UE în scopul de a promova o dezvoltare armonioasă generală;

B.  întrucât strategiile macroregionale reprezintă în prezent instrumentul fundamental pentru a contribui la obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale; întrucât aceste strategii sunt sprijinite pe baza principiului celor „trei nu”, adică nu unei noi legislații, nu unor noi fonduri, nu unor noi instituții;

C.  întrucât strategia macroregională pentru Alpi ar putea contribui la inversarea tendinței de declin economic prin investiții în cercetare, inovare și sprijinirea întreprinderilor, ținând seama de caracteristicile și activele unice ale regiunii;

D.  întrucât obiectivul strategiilor macroregionale ar trebui să fie acela de a îndeplini mai bine obiectivele comune ale diferitelor regiuni printr-o abordare voluntară și coordonată, care să nu implice crearea unor reglementări suplimentare;

E.  întrucât schimbările climatice au loc în regiunea alpină într-un ritm mai rapid decât media mondială și au ca efect din ce în ce mai multe dezastre naturale, cum ar fi avalanșele și inundațiile;

F.  întrucât strategia macroregională vizează să identifice resurse și să exploateze potențialul de dezvoltare comun al regiunilor;

G.  întrucât strategiile macroregionale reprezintă un model de guvernanță pe mai multe niveluri, în care participarea părților interesate care reprezintă nivelul local, regional și național este esențială pentru succesul lor; întrucât ar trebui încurajată cooperarea reciprocă între diferitele macroregiuni pentru a îmbunătăți coerența politicilor acestora în conformitate cu obiectivele europene;

H.  întrucât strategiile macroregionale pot contribui la dezvoltarea strategiilor transfrontaliere și a proiectelor internaționale, pentru a crea rețele de cooperare în beneficiul regiunii în ansamblu;

I.  întrucât identitățile regionale și patrimoniul cultural, în special cultura populară și obiceiurile, din regiunea alpină merită o protecție specială;

J.  întrucât o abordare ascendentă solidă adoptată de regiunile din Alpi a dus la dezvoltarea strategiei Uniunii Europene pentru regiunea alpină (EUSALP), menită să abordeze în mod eficace provocările comune pentru întreaga regiune alpină;

K.  întrucât regiunea alpină joacă un rol important pentru dezvoltarea economică a statelor membre și furnizează numeroase servicii ecosistemice pentru zonele urbane și periurbane învecinate;

L.  întrucât macrostrategia pentru regiunea alpină va afecta în jur de 80 de milioane de persoane care locuiesc în 48 de regiuni din șapte țări, dintre care cinci sunt state membre ale UE (Austria, Franța, Germania, Italia și Slovenia), iar două sunt țări din afara UE (Liechtenstein și Elveția);

M.  întrucât strategia UE pentru regiunea alpină trebuie să reconcilieze sustenabilitatea mediului și dezvoltarea economică, într-o zonă de mediu natural care este, de asemenea, una dintre principalele destinații turistice;

N.  întrucât depopularea este principala problemă din anumite zone alpine și majoritatea locuitorilor din regiunea alpină nu pot supraviețui numai de pe urma turismului alpin și, prin urmare, aceștia trebuie să dezvolte în continuare agricultura, silvicultura și alte industrii și servicii ecologice;

O.  întrucât există diferențe considerabile între regiunile incluse în strategie și, prin urmare, este necesară coordonarea politicilor și a sectoarelor atât între diferitele regiuni (coordonare orizontală), cât și în interiorul unor regiuni individuale (coordonare verticală);

P.  întrucât regiunea alpină are caracteristici geografice și naturale unice și constituie o macroregiune interconectată și o regiune de tranzit care are un potențial semnificativ de dezvoltare; întrucât sunt necesare răspunsuri specifice pentru provocările generate de aspectele legate de mediu, demografie, transport, turism și energie, caracterul sezonier și pluriactivitate; întrucât planificarea teritorială coordonată ar putea da rezultate mai bune și ar putea aduce valoare adăugată coeziunii teritoriale din zonele alpine și perialpine;

Q.  întrucât regiunea alpină constituie rezervorul de apă al Europei, iar Alpii furnizează o cantitate suficientă de apă pentru a răspunde într-un procent de până la 90 % nevoilor regiunilor de la poalele munților pe timp de vară; întrucât resursele de apă sunt importante pentru producția de energie hidroelectrică, irigarea terenurilor agricole, gestionarea sustenabilă a pădurilor, conservarea biodiversității și a peisajului, precum și pentru aprovizionarea cu apă potabilă; întrucât este deosebit de important să fie conservate calitatea apelor și nivelul scăzut al apelor în râurile din regiunea Alpilor și să fie găsit un echilibru adecvat între interesele populației locale și nevoile mediului;

R.  întrucât regiunea alpină este străbătută de frontiere, iar eliminarea acestor obstacole este o condiție prealabilă pentru cooperarea în această zonă, pentru libera circulație a persoanelor, a serviciilor, a mărfurilor și a capitalurilor și, prin urmare, pentru interacțiunile economice, sociale și de mediu; întrucât strategia alpină oferă, de asemenea, o ocazie pentru consolidarea cooperării transfrontaliere, crearea de legături și rețele de persoane și activități economice și, prin urmare, pentru eliminarea frontierelor și obstacolelor pe care acestea le creează;

S.  întrucât, în comunicarea sa privind strategia UE pentru regiunea alpină, Comisia subliniază atât necesitatea de a se reduce impactul transporturilor în întreaga regiune alpină pentru a conserva patrimoniul de mediu al Alpilor, cât și importanța punerii în aplicare a unei strategii pentru un mediu de viață mai sănătos și mai bun pentru populația din zonă;

T.  întrucât libera circulație a persoanelor este un drept fundamental și o condiție prealabilă, în special în zonele de frontieră, pentru atingerea obiectivelor de coeziune economică, socială, teritorială și ecologică, de competitivitate puternică și sustenabilă și de acces echitabil la locuri de muncă;

U.  întrucât teritoriul vizat de EUSALP cuprinde zonele montane ca punct central și zonele perialpine, inclusiv zone metropolitane, care sunt legate între ele prin interacțiuni strânse și relații funcționale, toate acestea influențând dezvoltarea economică, socială și ecologică;

V.  întrucât această regiune cu ecosisteme conservate și serviciile lor poate constitui o bază pentru multe activități economice, accentul fiind pus pe agricultură, silvicultură, turism și energie, dat fiind patrimoniul cultural și natural al regiunii;

W.  întrucât strategia Uniunii Europene pentru regiunea alpină, ca primă strategie macroregională pentru o zonă montană, poate constitui un model și o sursă de inspirație pentru alte regiuni montane din UE;

X.  întrucât strategiile macroregionale anterioare ale UE au dovedit succesul pe care îl poate avea un astfel de acord de cooperare și au dus la câștigarea unei experiențe utile pentru elaborarea de noi strategii macroregionale,

Considerații generale și guvernanța

1.  salută Comunicarea Comisiei privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea alpină și planul de acțiune care o însoțește; consideră că aceasta reprezintă un pas înainte pentru dezvoltarea regiunii, în conformitate cu obiectivul Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; ia act de faptul că strategia și planul de acțiune pot juca un rol important în eforturile de combatere a depopulării din regiune, în special a exodului tinerilor;

2.  evidențiază experiența valoroasă acumulată prin punerea în aplicare a Convenției alpine, care servește în mod echilibrat interesele economice, sociale și ecologice; invită țările participante să respecte acordurile convenite și să își mențină angajamentul deosebit în vederea dezvoltării sustenabile și protecției Alpilor;

3.  salută faptul că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) oferă resurse cu potențial semnificativ și o amplă gamă de instrumente și opțiuni pentru strategie; solicită o mai mare sinergie, care să promoveze coordonarea și complementaritățile dintre fondurile ESI și alte fonduri și instrumente relevante pentru pilonii acestei strategii, în special programele Orizont 2020, mecanismul Conectarea Europei, programul LIFE, programul COSME pentru IMM-uri, programul Spațiul alpin al inițiativei Interreg și Fondul european pentru investiții strategice; Comisia ar trebui să studieze posibila valoare adăugată a unor cereri de propuneri specifice folosind aceste fonduri, axate pe provocările specifice regiunii alpine;

4.  invită Comisia și organismele naționale, regionale și locale care sunt responsabile cu pregătirea, gestionarea și punerea în aplicare a programelor aferente fondurilor ESI să pună accentul pe importanța proiectelor și acțiunilor la nivel macroregional; așteaptă intensificarea colaborării prin coordonarea politicilor, programelor și strategiilor UE care joacă un rol în Alpi și invită Comisia să examineze punerea în practică a programelor în cauză pentru a evita suprapunerile și pentru a maximiza complementaritatea și valoarea adăugată; invită Comisia, de asemenea, să asigure accesul cu ușurință al cetățenilor europeni și al instituțiilor din statele membre la documente, pentru a asigura transparența deplină cu privire la procedura care trebuie urmată;

5.  Reiterează importanța principiului celor trei „nu”, adică nu unei noi legislații, nu unor noi instituții, nu unor noi fonduri, întrucât macroregiunile sunt structuri care se bazează pe valoarea adăugată a inițiativelor de cooperare și a sinergiilor între diferitele instrumente de finanțare ale UE;

6.  invită autoritățile competente ale statelor membre și ale regiunilor participante să își alinieze, dacă este posibil, mecanismele de finanțare și politicile de la nivel național și regional la acțiunile și obiectivele din cadrul EUSALP, precum și să își adapteze programele operaționale adoptate pentru a garanta că viitoarele proiecte în cadrul strategiei EUSALP sunt puse în aplicare în mod prompt, iar autoritățile de management țin seama în mod corespunzător de prioritățile EUSALP la implementarea programelor operaționale (de exemplu, prin intermediul unor cereri de propuneri specifice, al unor puncte de merit sau al alocării bugetare); solicită consolidarea abordării macroregionale înainte de reforma politicii de coeziune pentru perioada de după 2020 și subliniază importanța proiectelor și măsurilor macroregionale integrate;

7.  invită BEI ca, în cooperare cu Comisia, să examineze posibilitatea de a înființa o platformă de investiții dedicată regiunii alpine, care ar permite mobilizarea de fonduri din surse publice și private; solicită crearea unei rezerve de proiecte pentru regiune, care să atragă investitori; încurajează, în acest context, Comisia, BEI și țările participante să exploateze la maximum posibilitățile disponibile în cadrul FEIS pentru finanțarea proiectelor din regiune, în vederea asigurării dezvoltării durabile și a creșterii economice, precum și a stimulării ocupării forței de muncă la nivel macroregional;

8.  subliniază necesitatea unor campanii de informare adecvate privind strategia UE pentru regiunea alpină și încurajează statele membre să se asigure că strategia se bucură de un grad suficient de vizibilitate și că obiectivele și rezultatele ei sunt comunicate în mod adecvat la toate nivelurile, inclusiv la nivel transfrontalier și internațional; solicită promovarea coordonării și a schimbului de cele mai bune practici în cadrul implementării strategiilor macroregionale ale UE, în special în domeniul gestionării patrimoniului natural și cultural, cu intenția de a crea oportunități turistice durabile;

9.  solicită crearea la nivel macroregional a unei structuri de sprijinire a implementării pentru organismele de conducere ale EUSALP, în cooperare și în acord cu Comisia, statele membre și regiunile; salută, de asemenea, reprezentarea Parlamentului în organele sale de conducere și consideră că Parlamentul ar trebui să fie implicat în monitorizarea implementării strategiei;

10.  solicită Comisiei să joace un rol activ în etapa de punere în aplicare a EUSALP; consideră că aceasta ar trebui să se implice, împreună cu statele membre și regiunile, pe bază unei gestionări comune și în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, în toate etapele planificării și punerii în aplicare a proiectelor din cadrul strategiei, nu în ultimul rând pentru a asigura participarea efectivă a părților interesate de la nivel local și regional din cadrul autorităților publice, a partenerilor economici și sociali și a organizațiilor care reprezintă societatea civilă, precum și coordonarea corespunzătoare cu alte strategii și mecanisme de finanțare sprijinite de UE;

11.  solicită ca punerea în aplicare a EUSALP să fie evaluată de către Comisie cu criterii obiective și indicatori măsurabili;

12.  sprijină planificarea strategică atât în zonele urbane, cât și rurale din regiunea alpină, cu scopul de a promova crearea de rețele și obiective comune într-un cadru politic coerent, coordonat și integrat (de exemplu, în ceea ce privește energia din surse regenerabile, bunăstarea, logistica și inovarea socială și în afaceri); încurajează schimbul de bune practici în ceea ce privește, de exemplu, turismul durabil între regiuni, precum și cu alte strategii macroregionale existente;

13.  insistă asupra faptului că, pentru procedurile decizionale, autoritățile locale și regionale, alături de societatea civilă de la nivel local și regional, ar trebui să aibă un rol de lider în cadrul organismelor de administrare și în cadrul organismelor operaționale, tehnice și de punere în aplicare a strategiei, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri;

14.  consideră că investițiile ar trebui să fie canalizate în direcția accesului egal și efectiv la asistență medicală și la unități de prim ajutor și asistență de urgență pentru întreaga populație din regiune, în special în zonele rurale, în scopul combaterii fenomenului de depopulare;

15.  invită Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport privind punerea în aplicare a EUSALP, bazat pe criterii obiective și indicatori cuantificabili, pentru a îi evalua funcționarea și valoarea adăugată în ceea ce privește creșterea economică și locurile de muncă, reducerea decalajelor și dezvoltarea sustenabilă;

16.  invită țările participante să își continue eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie, luând în considerare mediul; subliniază necesitatea sustenabilității, competitivității și modernizării hidrocentralelor existente în ceea ce privește infrastructura, care a fost dezvoltată într-un stadiu foarte timpuriu, luând în același timp în considerare impactul pe care infrastructura hidrocentralelor îl poate avea asupra mediului și asupra geologiei, precum și promovarea micilor hidrocentrale (mini, micro și picohidrocentrale); subliniază că gestionarea integrată și protecția resurselor de apă este una dintre cheile dezvoltării durabile a regiunii Alpilor și că, prin urmare, populația locală ar trebui să fie în măsură să își asume angajamentul de a utiliza energia hidroelectrică și valoarea adăugată pe care aceasta o generează; invită țările participante să contribuie la buna funcționare a rețelelor din macroregiune, pentru a asigura securitatea aprovizionării și pentru a crea structuri pentru schimbul de cele mai bune practici privind cooperarea transfrontalieră;

17.  subliniază necesitatea de a consolida în continuare dimensiunea socială pentru a garanta aplicarea unui model de creștere capabil să asigure o creștere sustenabilă, incluziune socială și protecție socială pentru toți, în special în zonele de frontieră; în acest context, subliniază importanța de a stabili priorități și a lua măsuri împotriva tuturor formelor de discriminare;

18.  reamintește principiul accesului universal la servicii publice, care trebuie garantat în toate teritoriile UE, în special în domeniile educației, asistenței medicale, serviciilor sociale și mobilității, acordând o atenție deosebită nevoilor persoanelor cu dizabilități; subliniază necesitatea ca țările participante să încurajeze soluțiile alternative și inovatoare pentru regiunea alpină în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice, inclusiv soluții personalizate, adaptate nevoilor locale și regionale; în acest context, invită țările participante să creeze stimulente pentru dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat; reamintește, totuși, principiul potrivit căruia serviciile publice de calitate ar trebui să fie accesibile și la prețuri rezonabile pentru toți;

19.  este preocupat de degradarea ecosistemelor și de riscul de dezastre naturale în anumite părți ale regiunii Alpilor; subliniază că este necesar să se aplice pe deplin gestionarea riscurilor de dezastre naturale și strategiile de adaptare la schimbările climatice; subliniază necesitatea de a dezvolta și de a pune în aplicare planuri de urgență comune ca reacție la poluarea transfrontalieră; solicită crearea unor echipe comune de reacție rapidă pentru zonele turistice afectate de dezastre naturale, precum alunecările de teren și inundațiile; în acest context, subliniază necesitatea unei mai bune promovări a mecanismului de protecție civilă al UE;

Locuri de muncă, creșterea economică și inovarea

20.  ia act de faptul că regiunile Alpilor dețin un patrimoniu de mediu care trebuie conservat, cu vasta lor rezervă de peisaje naturale, precum și o extraordinară varietate de ecosisteme, variind de la relieful muntos și câmpii, la zonele alpine de la țărmurile Mediteranei, fiind, astfel, o zonă economică și o biosferă bazată pe coexistența dintre natură și om; așadar, subliniază necesitatea de a adopta o cooperare sinergică activă între agricultură și alte activități economice desfășurate în zonele protejate (rețeaua Natura 2000, parcurile naționale etc.) pentru a dezvolta produse turistice integrate, precum și importanța conservării și protejării habitatului unic al regiunilor montane;

21.  evidențiază oportunitățile oferite de strategia de dezvoltare a pieței forței de muncă, care are/înregistrează niveluri diferite importante de navetă transfrontalieră; consideră că o mai mare calificare a forței de muncă și crearea de noi locuri de muncă în economia verde ar trebui să facă parte din prioritățile în materie de investiții ale strategiei alpine; subliniază totuși că IMM-urile, adesea întreprinderi familiale, cum ar fi micile exploatații agricole și micile întreprinderi de prelucrare, din domeniile turismului, agriculturii, comerțului, artizanatului și producerii de bunuri stau la baza activității economice din regiunea Alpilor și, prin urmare, constituie coloana vertebrală a mediului de viață, cultural și natural din Alpi și o sursă importantă de locuri de muncă; subliniază necesitatea unei mai mari diversificări a activităților economice și a oportunităților de ocupare a forței de muncă în regiunea Alpilor;

22.  subliniază necesitatea de a acorda prioritate investițiilor în infrastructurile digitale și importanța de a asigura un acces rapid și eficient la internetul de mare viteză și, astfel, la serviciile digitale și online, cum ar fi comerțul electronic și utilizarea canalelor pieței digitale și a muncii la distanță, precum și la alte oportunități pentru persoanele care locuiesc în zone îndepărtate de marile centre urbane, promovând, în același timp, dacă este posibil, alternativele pentru deplasarea fizică;

23.  consideră că inovarea și folosirea noilor tehnologii în sectoare-cheie ale economiei, bazate pe strategii de specializare inteligentă și finanțate din surse de finanțare ale UE existente (de exemplu, FEDR, FSE, COSME, Orizont 2020 sau Erasmus +), ar putea contribui la crearea de locuri de muncă de calitate în sectoare strategice, cum ar fi științele vieții, bioeconomia, energia, produsele ecologice, noi materiale sau servicii electronice; reamintește că este important să se asigure un sprijin puternic pentru IMM-uri, care ar putea contribui la inversarea actualei tendințe de depopulare înregistrate în anumite zone și teritorii din regiunea alpină;

24.  invită autoritățile competente din statele membre și regiunile alpine să se reunească cu Comisia pentru a analiza fezabilitatea desfășurării, în următoarea perioadă de programare, a unui program comun (pe baza articolul 185 din TFUE) pentru a stimula integrarea activităților de cercetare și inovare în regiunea alpină, în contextul unor lanțuri valorice europene coerente și integrate în strategiile de specializare inteligentă;

25.  încurajează crearea de clustere și cooperarea între întreprinderile publice și private, universități, institute de cercetare și alte părți interesate relevante, cu scopul de a promova inovarea și de a beneficia de sinergiile dintre zonele alpine și perialpine; consideră că acțiunile avute în vedere ar trebui să se bazeze pe strategiile naționale și regionale de cercetare și inovare pentru specializarea regională inteligentă, cu scopul de a asigura investiții mai eficiente și mai eficace;

26.  recunoaște că este foarte important pentru succesul strategiei EUSALP să se dezvolte proiecte pentru asociațiile, instituțiile, microîntreprinderile și IMM-urile care activează în sectoarele culturale și creative, datorită influenței pe care o exercită asupra investițiilor, creșterii, inovării și ocupării forței de muncă, precum și datorită rolului esențial pe care îl joacă în conservarea și promovarea diversității culturale și lingvistice;

27.  subliniază că o strategie macroregională pentru Alpi ar trebui să ofere oportunități de a conserva, de a susține și, dacă este necesar, de a adapta formele tradiționale de activitate economică, precum agricultura, silvicultura și activitățile economice bazate pe artizanat, precum și să stimuleze inovarea și dezvoltarea de noi inițiative în acest domeniu, de exemplu prin intermediul instrumentului InnovFin al UE; subliniază necesitatea ca întreprinderilor mici și mijlocii să li se acorde un acces mai ușor la sprijin și finanțare, având în vedere rolul lor în crearea de locuri de muncă;

28.  accentuează faptul că este esențială cooperarea dintre regiuni, îndeosebi cooperarea transfrontalieră, pentru a continua dezvoltarea turismului în regiunea extinsă; încurajează elaborarea unor strategii privind turismul bazate pe patrimoniul natural și cultural existent, sustenabilitate și inovare; subliniază dimensiunea socială, culturală și economică a diferitelor tradiții și obiceiuri din regiunea alpină, a căror diversitate trebuie încurajată și susținută;

29.  constată că gestionarea și reintroducerea păsărilor de pradă și a animalelor carnivore în regiunile Alpilor se efectuează la nivel național și la nivel local, dar aceste specii nu cunosc granițele administrative, fenomenele de migrație fiind, prin natura lor, transfrontaliere; cu toate acestea, pentru a evita conflictele legate de această reintroducere, invită statele membre să îmbunătățească coordonarea între diferitele autorități și, în același timp, să facă schimb de informații; cele mai bune practici trebuie să fie consolidate, astfel încât să se îmbunătățească gestionarea și protecția animalelor care pășunează și a animalelor de fermă ca parte a strategiei alpine, în relația cu Platforma privind animale carnivore de talie mare și ungulatele sălbatice din cadrul Convenției alpine;

30.  sprijină diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea de noi oportunități pentru turism, adaptate nevoilor regionale și care exploatează resursele regionale, cum ar fi, de exemplu, parcurile tematice și rutele turistice, turismul gastronomic și viticol, turismul cultural, medical și educațional și turismul sportiv, pentru a prelungi sezonul turistic, reducând, în același timp, presiunea asupra infrastructurii și realizând ocuparea forței de muncă pe tot parcursul anului în ciclul turistic, precum și agroturismul menit să atragă vizitatori către activități rurale și în natură în hoteluri din zone mai puțin cunoscute și consolidarea competitivității și a sustenabilității destinațiilor turistice; sprijină promovarea unor noi activități turistice care sunt mai bine adaptate la schimbările climatice și la protecția mediului; subliniază, de asemenea, necesitatea sprijinirii și consolidării serviciilor de salvamont;

31.  sprijină măsurile care să contribuie la diminuarea presiunii asupra infrastructurii de transport prin eșalonarea vacanțelor școlare și a perioadelor de concediu conexe, conceperea inteligentă a taxelor rutiere și stimularea prestatorilor de servicii turistice în timpul orelor de vârf și al perioadelor de trafic intens;

32.  reamintește importanța de a promova dezvoltarea activităților turistice sustenabile în întreaga regiune alpină, inclusiv în orașele de pe marginea lacurilor și în stațiunile balneare; încurajează, de asemenea, statele membre să promoveze utilizarea bicicletei în combinație cu serviciile de transport feroviar sau de transport intermodal; remarcă, pe baza celor mai bune practici, platformele de turism create în cadrul proiectelor finanțate de UE;

33.  ia act de faptul că aceeași persoană este adesea nevoită să desfășoare activități diferite pe tot parcursul anului și, uneori, la nivel transfrontalier; invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să încurajeze cooperarea între organismele care asigură formarea profesională inițială și cea continuă; subliniază posibilele beneficii ale unui program Erasmus + dedicat uceniciei transfrontaliere;

Mobilitate și conectivitate

34.  subliniază importanța de a îmbunătăți conectivitatea în domeniul transportului și energiei între țările participante, inclusiv a transportului local, regional și transfrontalier și a legăturilor intermodale cu hinterlandul (inclusiv marile aglomerații urbane), de asemenea pentru a impulsiona dezvoltarea regiunii, pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor săi și pentru a atrage noi rezidenți, evaluând, în același timp, dacă rețelele existente pot fi renovate și/sau extinse cu scopul general al unei mai bune implementări a rețelelor TEN-T; subliniază importanța construirii de infrastructuri inteligente; consideră că infrastructurile noi ar trebui să devină „coridoare tehnologice” propriu-zise, în care să se construiască întreaga infrastructură separată, și anume linii electrice, linii telefonice, comunicații în bandă largă și bandă ultralargă, conducte de gaz, rețele de fibră optică, conducte de apă etc.;

35.  solicită o abordare holistică pentru proiectarea și punerea în aplicare a transportului alpin și a politicii de mediu în viitor; în acest context, subliniază necesitatea de a acorda prioritate transferurilor modale în vederea realizării unei tranziții de la transportul rutier la cel feroviar, în special pentru transportul de marfă, și solicită Comisiei să sprijine această tranziție; în acest context, solicită, de asemenea, ca veniturile generate de transportul rutier să fie utilizate pentru a stimula punerea în aplicare și dezvoltarea eficientă și ecologică a transportului feroviar de călători și de mărfuri și pentru reducerea zgomotului și a poluării mediului; ia act de potențialele proiecte în domenii precum gestionarea traficului, inovarea tehnologică, interoperabilitatea etc.; solicită, de asemenea, extinderea infrastructurii existente, inclusiv prin sisteme intermodale și interoperabile de calitate, în regiunea alpină; subliniază că este important să se asigure accesibilitatea și conectivitatea pentru toți locuitorii regiunii;

36.  subliniază că este important să realizeze legături între rutele de transport și alte părți ale Europei și că este important să se realizeze interconectări cu coridoarele TEN-T, optimizând, în același timp, folosirea infrastructurii existente; subliniază că relieful montan rămâne un obstacol în calea apropierii cetățenilor europeni și că UE s-a angajat să crească finanțarea dedicată infrastructurilor de transport transfrontaliere. invită, așadar, țările participante să își concentreze eforturile pe implementarea și planificarea unor proiecte complementare sustenabile și incluzive, conectând și dezvoltând, în același timp, actuala rețea TEN-T;

37.  atrage atenția asupra lipsei unor legături eficiente și nepoluante în zonele montane și între zonele montane și cele adiacente; îndeamnă Comisia și statele membre să faciliteze legături nepoluante, cu emisii reduse de carbon și mai bune la nivel regional și local, în special în cazul rețelelor feroviare, pentru a îmbunătăți coeziunea și calitatea vieții în aceste zone; încurajează și promovează mutarea persoanelor în regiunea alpină;

38.  invită țările participante la strategia macroregională să țină seama de condițiile specifice ale lucrătorilor transfrontalieri și să dezvolte acorduri privind lucrătorii pentru macroregiunea Alpilor;

39.  sprijină dezvoltarea formelor inovatoare de transport local la cerere, care să includă informații inteligente privind transporturile, gestionarea traficului, telematica și multimodalitatea, având în vedere și potențialul activităților de a fi utilizate în comun la nivel interregional în acest domeniu;

40.  subliniază lipsa unor conexiuni digitale eficace în zonele montane; îndeamnă Comisia și statele membre să înlesnească realizarea unor conexiuni mai bune la nivel regional și local, pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a promova dezvoltarea de noi activități, precum și crearea de locuri de muncă în aceste domenii și să încurajeze repopularea;

41.  subliniază importanța investițiilor publice în zonele montane pentru a combate incapacitatea pieței de a asigura conectivitatea digitală în aceste zone; subliniază importanța acoperirii universale și complete cu internet în bandă largă, inclusiv în zonele montane, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a așezărilor și zonelor economice izolate; solicită Comisiei să propună soluții concrete cu privire la această chestiune;

Mediul, biodiversitatea, schimbările climatice și energia

42.  subliniază importanța protejării și consolidării biodiversității în regiunea alpină; solicită depunerea unor eforturi comune pentru a adopta măsuri inovatoare de conservare a biodiversității și solicită o analiză aprofundată a rolului marilor prădători și, eventual, introducerea unor măsuri de ajustare, respectând pe deplin și acquis-ul Uniunii privind protejarea mediului, a biodiversității, a solului și a apelor; subliniază că este important să se garanteze că se iau toate măsurile pentru a se evita dublarea inițiativelor legislative existente;

43.  subliniază că macroregiunea Alpilor oferă mari oportunități în materie de soluții inovatoare, care ar putea să o transforme într-un laborator unic de testare pentru economia circulară; va prezenta, în procedura bugetară pentru 2017, un proiect-pilot care să analizeze potențialul acestei zone pentru elaborarea de strategii specifice legate de economia circulară, de exemplu în sectoarele producției, consumului și gestionării deșeurilor;

44.  subliniază importanța de a promova generarea de energie din surse proprii, de a crește eficiența energetică și de a susține dezvoltarea celor mai eficiente surse de energie regenerabilă în regiune, de la hidrocentrale la energia solară, eoliană și geotermală, precum și de a promova dezvoltarea unor forme de energie regenerabilă care sunt specifice Alpilor; subliniază impactul asupra calității aerului determinat de folosirea unor tipuri diferite de combustie în sectorul termoficării; sprijină utilizarea durabilă a lemnului de pădure, fără a se reduce zonele forestiere existente, ceea ce este important pentru a asigura echilibrul în cadrul ecosistemului montan și pentru protecția împotriva avalanșelor, a alunecărilor de teren și a inundațiilor;

45.  subliniază nevoia urgentă de a dezvolta noi strategii de combatere a poluării atmosferice, care ridică preocupări privind sănătatea publică, precum și a schimbărilor climatice, în special în zonele mai industrializate și mai populate din macroregiune, identificând, în același timp, sursele de poluare existente și monitorizând strict emisiile poluante; invită, de asemenea, statele membre să introducă politici de transport sustenabile în conformitate cu obiectivele COP21 de la Paris și să sprijine conservarea și menținerea serviciilor ecosistemice în întreaga macroregiune alpină;

46.  subliniază importanța infrastructurii de transport a energiei și sprijină sistemele inteligente de distribuire, stocare și transportare a energiei, precum și investițiile în infrastructura energetică, atât pentru producția, cât și pentru transportul de energie electrică și gaze naturale, în conformitate cu rețeaua TEN-E și investițiile în implementarea proiectelor concrete menționate în lista proiectelor de interes pentru Comunitatea Energiei (PICE); subliniază importanța exploatării surselor de energie locale, în special a celor regenerabile, pentru a reduce dependența de importuri; solicită promovarea producției de energie descentralizate/din surse proprii și îmbunătățirea eficienței energetice în toate sectoarele;

47.  îndeamnă țările participante să depună eforturi comune pentru a pune în aplicare amenajarea teritoriului și gestionarea integrată a teritoriului, care implică mai multe părți interesate (autorități naționale, regionale și locale, comunitatea cercetătorilor, ONG-uri etc.) din regiune;

48.  solicită consolidarea în continuare a colaborării și a activității desfășurate în cadrul Serviciului mondial de monitorizare a ghețarilor, având în vedere recentele decizii ale Conferinței COP21 de la Paris și strategia de urmat ulterior;

49.  își exprimă îngrijorarea privind faptul că schimbările climatice și creșterea temperaturilor reprezintă o amenințare gravă pentru supraviețuirea speciilor care trăiesc la altitudini înalte, iar topirea ghețarilor reprezintă un alt motiv de îngrijorare, dat fiind impactul său major asupra resurselor de apă subterană; solicită elaborarea unui amplu plan transnațional pentru a combate topirea ghețarilor și pentru a reacționa la schimbările climatice în Alpi;

50.  invită țările participante să își continue eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie și să dezvolte sursele regenerabile de energie disponibile, cum ar fi energia solară și eoliană, în cadrul mixului producției de energie; subliniază sustenabilitatea și competitivitatea hidrocentralelor; invită țările participante să contribuie la crearea unor rețele funcționale de infrastructură pentru energia electrică în această macroregiune;

51.  subliniază faptul că diversificarea surselor de aprovizionare cu energie nu numai că va îmbunătăți securitatea energetică a macroregiunii, ci va determina, de asemenea, o concurență mai mare, cu avantaje importante în ceea ce privește dezvoltarea economică a regiunii;

o
o   o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor naționale și regionale ale țărilor participante la strategia EUSALP (Franța, Italia, Elveția, Liechtenstein, Austria, Germania și Slovenia).

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 303.
(4) JO C 32, 28.1.2016, p. 12.
(5) JO C 19, 21.1.2015, p. 32.
(6) JO C 349 E, 29.11.2013, p. 1.
(7) JO C 55, 12.2.2016, p. 117.

Notă juridică