Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2032(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0222/2016

Texte depuse :

A8-0222/2016

Dezbateri :

PV 14/09/2016 - 19
CRE 14/09/2016 - 19

Voturi :

PV 15/09/2016 - 11.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0358

Texte adoptate
PDF 403kWORD 68k
Joi, 15 septembrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Accesul la finanțare al IMM-urilor și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital
P8_TA(2016)0358A8-0222/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 15 septembrie 2016 referitoare la accesul la finanțare al IMM-urilor și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital (2016/2032(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la Raportul anual pentru 2014 al Băncii Europene de Investiții (BEI)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la Raportul anual pe 2014 al Băncii Centrale Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la crearea unei uniuni a piețelor de capital,(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o uniune a piețelor de capital(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la întreprinderile familiale din Europa(9),

–  având în vedere dezbaterea din 13 aprilie 2016 pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral în numele grupurilor PPE, S&D, ECR, ALDE și GUE/NGL privind revizuirea factorului de sprijinire a IMM-urilor(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2011 intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2015, intitulată „Un Plan de acțiune pentru edificarea unei Uniuni a piețelor de capital” (COM(2015)0468),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc“(11),

–  având în vedere Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale(12),

–  având în vedere studiul elaborat de Banca Centrală Europeană în decembrie 2015 referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada aprilie-septembrie 2015,

–  având în vedere al doilea document consultativ al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară privind revizuirile abordării standardizate pentru riscul de credit din decembrie 2015,

–  având în vedere raportul Comisiei din 18 iunie 2015 referitor la evaluarea Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (COM(2015)0301),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Crowdfunding in the EU Capital Markets Union“ (Finanțarea participativă în Uniunea piețelor de capital din UE) (SWD(2016)0154),

–  având în vedere Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii(13),

–  având în vedere buletinul lunar al Băncii Centrale Europene pentru iulie 2014(14),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2016, intitulată „Pachetul antievaziune: Pașii următori spre realizarea impozitării efective și spre creșterea transparenței fiscale în UE“ (COM(2016)0023),

–  având în vedere propunerea de regulament privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare, prezentată de Comisie la 30 noiembrie 2015 (COM(2015)0583),

–  având în vedere raportul Autorității Bancare Europene privind IMM-urile și factorul de sprijinire a IMM-urilor(15),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2015, intitulată „Lucrând împreună pentru locuri de muncă și creștere economică: Rolul băncilor naționale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiții pentru Europa (COM(2015)0361);

–  având în vedere Raportul Comisiei privind mecanismul de alertă 2016 din 26 noiembrie 2015 (COM(2015)0691),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0222/2016),

A.  întrucât microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile cu capitalizare medie joacă un rol important pentru economia europeană în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și creșterea economică, în 2014 IMM-urile reprezentând 67 % din totalul locurilor de muncă, 71,4 % din creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și 58 % din valoarea adăugată în sectorul întreprinderilor nefinanciare din UE în 2014(16);

B.  întrucât legislația Uniunii nu prevede în prezent nicio definiție expresă a IMM-urilor, ci doar clasificarea acestora în directiva contabilă ca „întreprinderi mici” și „întreprinderi mijlocii”;

C.  întrucât IMM-urile europene sunt foarte diverse și includ un mare număr de microîntreprinderi, care funcționează adesea în sectoarele tradiționale, precum și un număr din ce în ce mai mare de întreprinderi noi și de întreprinderi inovatoare care se dezvoltă rapid; întrucât aceste modele de afaceri se confruntă cu probleme diferite și, prin urmare, au nevoi de finanțare diferite;

D.  întrucât majoritatea IMM-urilor europene funcționează în principal la nivel național; întrucât relativ puține IMM-uri sunt implicate în operațiuni transfrontaliere în cadrul UE, iar cele care exportă în afara Uniunii constituie o minoritate redusă;

E.  întrucât 77 % din finanțarea restantă a IMM-urilor din Europa este asigurată de bănci(17);

F.  întrucât finanțarea IMM-urilor ar trebui să aibă o bază cât mai largă cu putință, pentru a asigura accesul optim la finanțare al IMM-urilor în fiecare etapă a dezvoltării unei întreprinderi; întrucât acest lucru include un mediu de reglementare adecvat pentru toate canalele de finanțare, cum ar fi finanțarea bancară, finanțarea pe piața de capital, biletele la ordin, leasing-ul, finanțarea participativă, capitalul de risc, creditarea de la persoană la persoană etc.;

G.  întrucât investitorii instituționali, cum ar fi societățile de asigurare, au o contribuție importantă la finanțarea IMM-urilor prin transferarea și transformarea riscurilor;

H.  întrucât, în raportul său din martie 2016 referitor la IMM-uri și factorul de sprijinire a IMM-urilor, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a constatat că nu există nicio dovadă cu privire la faptul că factorul de sprijinire a IMM-urilor a oferit stimulente suplimentare pentru creditarea IMM-urilor în comparație cu marile companii; întrucât, totuși, aceasta a recunoscut că s-ar putea să fie prea devreme pentru a trage concluzii ferme, având în vedere limitările evaluării sale, în special limitările în ceea ce privește datele disponibile, introducerea relativ recentă a factorului de sprijinire a IMM-urilor, faptul că evoluțiile suprapuse ar fi putut împiedica identificarea efectelor factorului de sprijinire a IMM-urilor, precum și utilizarea unor societăți mari drept grup de control; întrucât ABE a constatat în schimb că, în general, băncile cu o mai bună capitalizare acordă mai multe împrumuturi IMM-urilor și că întreprinderile mici și mai noi au o mai mare probabilitate de a face obiectul restricțiilor în materie de finanțare decât întreprinderile mari și mai vechi; întrucât aceasta observă, de asemenea, că factorul de sprijinire a IMM-urilor a fost introdus de legiuitor ca o măsură de precauție pentru a nu pune în pericol împrumuturile către IMM-uri;

I.  întrucât, în ciuda îmbunătățirilor recente, finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii a fost afectată mai mult de criză decât finanțarea marilor întreprinderi, și întrucât IMM-urile din zona euro s-au confruntat și, într-o oarecare măsură, încă se confruntă cu înăsprirea cerințelor băncilor în materie de garanții(18);

J.  întrucât, de la prima rundă a anchetelor privind accesul la finanțare al IMM-urilor „găsirea clienților” a rămas preocuparea dominantă pentru IMM-urile din zona euro, în timp ce „accesul la finanțare” ocupă un loc mai puțin important în rândul preocupărilor; întrucât ultima anchetă, publicată în decembrie 2015, a arătat că accesul IMM-urilor la o finanțare externă diferă semnificativ de la o țară la alta din zona euro; întrucât accesul la finanțare rămâne o preocupare mai mare pentru IMM-uri decât pentru întreprinderile mari;

K.  întrucât băncile naționale/regionale de promovare joacă un rol important în catalizarea finanțării pe termen lung; întrucât acestea și-au intensificat activitățile, cu scopul de a echilibra procesul de reducere a gradului de îndatorare necesar în sectorul serviciilor bancare comerciale; întrucât ele joacă un rol important și în punerea în aplicare a instrumentelor financiare ale UE, în afara domeniului de aplicare al Fondului european pentru investiții strategice;

L.  întrucât îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri nu ar trebui să conducă la o scădere a standardelor și a reglementărilor financiare;

M.  întrucât, în Elveția, Banca WIR este un sistem de monedă complementară cu utilitate în principal pentru IMM-urile care prestează servicii în sectorul hotelier, construcții, industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și serviciile profesionale; întrucât WIR oferă un mecanism de compensare în cadrul căruia întreprinderile pot cumpăra una de la alta fără a utiliza franci elvețieni; întrucât WIR este totuși adesea utilizat în asociere cu francul elvețian în cazul tranzacțiilor bivalutare; întrucât comerțul cu WIR are o pondere de 1-2 % din PIB-ul Elveției; întrucât WIR s-a dovedit a fi contraciclic în raport cu PIB-ul și chiar și mai mult în raport cu numărul șomerilor;

N.  întrucât, se pare că Directiva din 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale a fost transpusă în mod corect de numai 21 din cele 28 de state membre în aprilie 2015, deși termenul a fost deja depășit cu peste doi ani;

O.  întrucât Comisia avertizează în Raportul privind mecanismul de alertă 2016, că, pe de o parte, „creșterea economică a devenit mai dependentă de sursele de cerere internă, în special de o redresare mai pronunțată a investițiilor” și că, pe de altă parte, „deși consumul s-a consolidat recent, cererea internă rămâne modestă, parțial din cauza unor presiuni semnificative legate de reducerea gradului de îndatorare în mai multe state membre”;

P.  întrucât Directiva UE 2004/113/CE interzice discriminarea de gen în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii, inclusiv la serviciile financiare; întrucât accesul la finanțare s-a dovedit a fi unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă femeile antreprenoare; întrucât femeile antreprenoare au tendința de a începe cu un capital mai mic, împrumută mai puțin și recurg la familie mai degrabă decât la împrumuturi sau la finanțarea prin capitaluri proprii,

Nevoile variate de finanțare ale sectorului divers al IMM-urilor

1.  este conștient de diversitatea IMM-urilor, a microîntreprinderilor și întreprinderilor cu capitalizare medie din statele membre, care se reflectă în modelele de afaceri, dimensiunea, poziția geografică, mediul socioeconomic, stadiile de dezvoltare, structura financiară, forma juridică a acestor întreprinderi și nivelul diferit de pregătire antreprenorială;

2.  recunoaște provocările cu care se confruntă IMM-urile, din cauza diferențelor existente între statele membre și regiuni în ceea ce privește condițiile de finanțare și nevoile IMM-urilor, în special cantitatea și costul finanțării disponibile, care sunt influențate de factori specifici IMM-urilor și fiecărei țări și regiuni în care sunt stabilite, inclusiv volatilitatea economică, creșterea economică lentă și o fragilitate financiară mai ridicată; ia act, de asemenea, de alte provocări cu care se confruntă IMM-urile, cum ar fi accesul la clienți; subliniază faptul că piețele de capital sunt fragmentate și reglementate în mod diferit în UE și că o parte din integrarea realizată s-a pierdut din cauza crizei;

3.  subliniază faptul că necesitatea ca IMM-urile să aibă acces la posibilități de finanțare diverse și îmbunătățite, publice și private, nu se încheie după faza de început, dar că aceasta continuă pe tot parcursul ciclului lor de viață și atrage atenția asupra faptului că este necesară o abordare strategică pe termen lung pentru a asigura finanțarea afacerii; subliniază faptul că accesul la finanțare este, de asemenea, important pentru transferul de întreprinderi; invită Comisia și statele membre să sprijine IMM-urile în acest proces, în special în primii trei ani de funcționare; subliniază că este necesară o abordare diversificată și adaptată în ceea ce privește reglementarea și inițiativele; atrage atenția asupra faptului că nu există un model unic de finanțare și solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea unei game largi de programe, instrumente și inițiative adaptate, pentru a sprijini întreprinderile în etapele de înființare, dezvoltare și transfer, având în vedere dimensiunea, cifra de afaceri și necesitățile de finanțare ale acestora; ia act de faptul că întreprinderile deținute de femei funcționează mai frecvent în domeniul serviciilor decât întreprinderile deținute de bărbați și sunt altminteri fondate pe resurse imateriale; constată că proporția scăzută a femeilor care conduc IMM-uri se explică parțial printr-un acces mai dificil la finanțare; regretă că Instrumentul european de microfinanțare Progress, al cărui obiectiv este promovarea egalității de șanse pentru femei și bărbați, a avut un raport de 60:40 pentru microcreditele acordate bărbaților și femeilor în 2013; prin urmare, solicită Comisiei să se asigure că programele sale care vizează facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri nu defavorizează femeile antreprenoare;

4.  invită Comisia să evalueze discriminarea cu care se confruntă IMM-urile conduse de alte grupuri vulnerabile ale societății;

5.  consideră că un sector de servicii financiare diversificat, bine reglementat și stabil, care oferă o gamă largă de opțiuni de finanțare adaptate și eficiente din punctul de vedere al costurilor, servește cel mai bine nevoilor reale de finanțare ale IMM-urilor și economiei reale, permițând dezvoltarea sustenabilă pe termen lung; subliniază importanța modelelor tradiționale de servicii bancare, printre acestea numărându-se băncile regionale mici, cooperativele de economii și instituțiile publice; observă, în acest sens, că este necesar să se acorde aceeași importanță îmbunătățirii accesului microîntreprinderilor și al întreprinderilor unipersonale la finanțare;

6.  încurajează IMM-urile să considere întreaga UE drept piața lor internă și să utilizeze potențialul pieței unice pentru nevoile lor de finanțare; salută inițiativele Comisiei de sprijinire a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate într-o piață unică modernă și îndeamnă Comisia să elaboreze în continuare propuneri adaptate nevoilor IMM-urilor; consideră că inițiativa „Start-up Europe” ar trebui să susțină micile companii inovatoare, sprijinindu-le până în momentul în care devin operaționale; subliniază, în acest context, importanța convergenței normelor și procedurilor în întreaga Uniune, precum și a punerii în aplicare a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”); solicită Comisiei să dea curs inițiativei „Small Business Act”, care ar putea ajuta în continuare întreprinderile să depășească atât barierele fizice, cât și pe cele de reglementare; recunoaște, în acest context, că inovarea reprezintă un factor-cheie pentru creșterea durabilă și ocuparea forței de muncă în UE și că ar trebui să se acorde o atenție specială IMM-urilor inovatoare; subliniază potențialul politicii de coeziune a UE și a fondului regional al UE ca sursă pentru finanțarea IMM-urilor; solicită Comisiei și statelor membre să asigure coordonarea, coerența și sinergiile dintre diferitele instrumente și programe europene pentru IMM-uri, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene; invită Comisia și statele membre să promoveze o abordare globală privind difuzarea de informații în legătură cu toate posibilitățile de finanțare ale UE; solicită statelor membre și Comisiei să facă progrese semnificative în materie de simplificare, cu scopul ca aceste finanțări să devină mai atractive pentru IMM-uri;

7.  reamintește că un mediu juridic și de afaceri mai armonizat care susține plățile la timp în tranzacțiile comerciale este esențial pentru a avea acces la finanțare; subliniază, în acest context, problemele financiare întâmpinate de IMM-uri și situația de incertitudine a furnizorilor din cauza întârzierii plăților efectuate de marile societăți, de instituțiile și autoritățile publice; invită Comisia să analizeze, cu ocazia revizuirii Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, oportunitatea introducerii unor măsuri specifice menite să faciliteze plățile pentru IMM-uri; invită Comisia să publice raportul său cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, preconizat pentru 16 martie 2016 și, dacă este cazul, să formuleze noi propuneri pentru a minimiza riscul pentru plățile transfrontaliere și riscul de întrerupere a fluxului de numerar, în general;

8.  salută inițiativa Comisiei de a relansa lucrările privind crearea unei piețe europene autentice a serviciilor financiare cu amănuntul prin publicarea Cărții verzi privind serviciile financiare cu amănuntul (2015); solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită aspectelor specifice IMM-urilor și să se asigure că activitățile transfrontaliere în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul duc la un acces mai bun la finanțare pentru IMM-uri;

9.  ia act de faptul că întreprinderile nou-înființate și îndeosebi microîntreprinderile întâmpină dificultăți în a obține finanțare adecvată și a identifica și respecta cerințele de reglementare financiară, în special în stadiul de dezvoltare; observă lipsa de armonizare din legislațiile naționale privind înființarea de IMM-uri; încurajează statele membre să își continue eforturile pentru a reduce barierele administrative și a crea ghișee unice ca puncte centrale pentru toate cerințele de reglementare pentru întreprinzători; încurajează statele membre, BEI și băncile naționale de promovare, în acest context, să furnizeze informații cu privire la posibilitățile de finanțare și sistemele de garantare a împrumuturilor;

10.  salută inițiativa Comisiei de a identifica barierele și obstacolele nejustificate din calea sectorului financiar cu scopul de a furniza finanțare pentru economia reală, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi; subliniază faptul că asigurarea bunei funcționări a pieței europene de capital este una dintre cele mai importante inițiative pentru sectorul financiar; subliniază că este important să se simplifice sau să se modifice normele care au dat naștere unor consecințe nedorite pentru IMM-uri sau au împiedicat dezvoltarea lor; subliniază faptul că, pe lângă simplificarea legislației, acest lucru nu ar trebui să conducă la o reducere inutilă a standardelor de reglementare financiară; subliniază, de asemenea, că noile propuneri ale Comisiei nu trebuie să conducă la o reglementare mai complexă care poate afecta negativ investițiile; consideră că strategia europeană în materie de reglementare financiară și uniunea piețelor de capital ar trebui să țină seama în mod corespunzător de situația internațională pentru a evita divergențele și suprapunerile inutile la nivelul legislației și pentru a păstra atractivitatea Europei pentru investitorii internaționali; subliniază că economia europeană trebuie să atragă un nivel ridicat de investiții străine directe (ISD), inclusiv ISD de tip „greenfield“, stimulând nu numai piețele de capital, ci și sectorul capitalului privat, precum și capitalul de risc și investițiile în industria europeană; consideră, de asemenea, că Comisia și statele membre ar trebuie să adopte un plan strategic de susținere a finanțării IMM-urilor în vederea internaționalizării lor;

11.  reiterează faptul că normele revizuite privind contractele de achiziții publice și de concesiune nu ar trebui să împiedice accesul IMM-urilor și al microîntreprinderilor la piața achizițiilor publice;

12.  invită Comisia și Consiliul să acorde mai multă atenție preocupărilor IMM-urilor privind aspectele care țin de cerere, pentru a le reflecta într-un mod mai adecvat în recomandarea privind politica economică a zonei euro, în recomandările specifice fiecărei țări și în evaluarea ex post a conformității statelor membre cu recomandările;

Acordarea de împrumuturi bancare IMM-urilor

13.  recunoaște că împrumuturile bancare sunt, în mod tradițional, cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru IMM-urile din Uniune, dat fiind că finanțarea bancară reprezintă peste trei sferturi din finanțarea IMM-urilor, în comparație cu mai puțin de jumătate în SUA, ceea ce face ca IMM-urile sa fie deosebit de vulnerabile la înăsprirea condițiilor de creditare bancară; ia act de faptul că criza financiară a contribuit la o fragmentare a finanțării bancare și a condițiilor de acordare a împrumuturilor bancare; regretă existenta, deși în scădere treptată, a unor diferențe între condițiile de acordare a creditelor pentru IMM-urile situate în diferite țări din zona euro, care reflectă, de asemenea, diferențe în ceea ce privește percepția riscului și condițiile economice; ia act de contribuțiile uniunii bancare la soluționarea acestei fragmentări; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin Directiva 2004/113/CE și să colaboreze cu sectorul financiar în ceea ce privește obligația lor de a asigura un acces deplin și egal al IMM-urilor la împrumuturile bancare; subliniază rolul important și bine dezvoltat al băncilor care dețin cunoștințe locale și regionale specifice privind furnizarea de finanțare către IMM-uri datorită relațiilor de lungă durată cu aceste întreprinderi; subliniază că, atunci când băncile locale sunt bine dezvoltate, acestea s-au dovedit a fi eficiente în creditarea IMM-urilor și evitarea pierderilor; accentuează, prin urmare, importanța dezvoltării băncilor locale;

14.  subliniază că, în timp ce digitalizarea avansează, dezvoltând noi surse de finanțare, prezența locală a instituțiilor de credit tradiționale, în special în insule și arhipelaguri, precum și în regiunile rurale, îndepărtate și periferice, rămâne esențială pentru accesul IMM-urilor la finanțare;

15.  încurajează băncile să considere întreaga UE drept piața lor internă și să profite de potențialul pieței unice pentru a oferi finanțare IMM-urilor, inclusiv acelora care nu au sediul în același stat membru în care își are sediul respectiva instituție financiară;

16.  încurajează Comisia să studieze posibilitatea de a introduce programe de „fonduri pentru creditare”, care ar pune banii BCE la dispoziția băncilor cu scopul unic de creditare a IMM-urilor; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a dezvolta noi inițiative pentru a atrage investițiile;

17.  subliniază rolul important al băncilor și al instituțiilor de promovare naționale și regionale în finanțarea sectorului IMM-urilor; reamintește rolul central al acestora în componenta pentru IMM-uri a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și rolul pe care îl joacă pentru a asocia statele membre la proiectele FEIS; consideră că FEIS reprezintă o importantă sursă de finanțare pentru IMM-uri. consideră că BEI/FEI ar trebui să își intensifice eforturile pentru a oferi IMM-urilor cunoștințe de specialitate care să le permită accesul la fonduri și instrumente pentru a facilita contactele cu investitori, cum ar fi, printre altele, Fondul european al investitorilor providențiali; invită Comisia să evalueze rolul băncilor naționale/regionale de promovare în calitate de catalizatori de finanțare pe termen lung pentru IMM-uri, și, în special, să identifice și să difuzeze cele mai bune practici, precum și să încurajeze statele membre în care nu există încă astfel de entități să înființeze bănci naționale/regionale de promovare pe această bază; invită Comisia și statele membre să promoveze o creștere favorabilă incluziunii și să consolideze coordonarea și coerența între toate politicile de investiții ale UE destinate IMM-urilor, inclusiv FEIS, fondurile regionale ale UE și Fondul european de investiții (FEI);

18.  reiterează faptul că este, de asemenea, important să se îmbunătățească și să se consolideze capacitatea de împrumut a băncilor în favoarea IMM-urilor; atrage atenția asupra faptului că o finanțare doar prin intermediul piețelor de capital nu va reuși să asigure fonduri suficiente și soluții corespunzătoare de finanțare, inclusiv de acces la capital pentru IMM-uri; constată că o diversificare a surselor de creditare ar conduce la o stabilitate sporită a sectorului financiar;

19.  subliniază că un sector bancar sănătos, stabil și rezistent si uniunea piețelor de capital sunt indispensabile pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor; observă că Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) și Directiva privind cerințele de capital (CRD IV), și, în special, nivelul și calitatea sporită a capitalului, reprezintă un răspuns direct la criză și constituie elementele esențiale pentru o stabilitate reînnoită a sectorului financiar; salută faptul că Comisia Europeană consideră acordarea de împrumuturi bancare IMM-urilor drept unul dintre domeniile sale prioritare pentru revizuirea CRR; ia act de faptul că Comisia analizează posibilitatea, pentru toate statele membre, de a beneficia de cooperative locale de credit care să funcționeze în afara domeniului de aplicare al normelor UE privind cerințele de capital pentru bănci; subliniază necesitatea unei legislații prudente pentru cooperativele de credit, care să asigure atât stabilitate financiară, cât și posibilitatea ca acestea să ofere credite cu dobânzi competitive;

20.  ia act de multiplele cerințe de reglementare pentru bănci și posibilele efecte negative asupra împrumuturilor către IMM-uri, reamintind în același timp că cerințele au fost instituite ca răspuns la criza financiară; subliniază că este necesar să se evite cerințele privind dubla raportare și canalele multiple de raportare, precum și, în general, sarcina administrativă inutilă pentru instituțiile de credit, în special pentru băncile mai mici; solicită Comisiei să evalueze efectele cerințelor de reglementare pentru bănci în ceea ce privește creditarea IMM-urilor, cu sprijinul Autorității Bancare Europene (ABE) și al mecanismului unic de supraveghere (MUS);

21.  observă că împrumuturile acordate IMM-urilor nu s-au aflat la originea crizei financiare; reamintește decizia colegiuitorilor de a introduce factorul de sprijinire a IMM-urilor în cadrul CRR/CRD IV și că acest instrument a fost conceput pentru ca cerințele de capital pentru împrumuturile acordate IMM-urilor să rămână în conformitate cu Acordul Basel II, mai degrabă decât cu Basel III; subliniază importanța factorului de sprijinire a IMM-urilor pentru menținerea și creșterea împrumuturilor bancare către IMM-uri; ia act de raportul ABE din martie 2016 referitor la factorul de sprijinire a IMM-urilor; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul negativ pe care l-ar putea avea eliminarea acestuia; salută intenția Comisiei de a menține factorul de sprijinire, de a continua evaluarea sa și de a analiza dacă pragul ar trebui ridicat pentru a spori și mai mult accesul IMM-urilor la împrumuturile bancare; invită Comisia să examineze posibilitatea de a recalibra factorul de sprijinire, inclusiv dimensiunea și pragul, și să analizeze posibilele interacțiuni cu alte cerințe de reglementare, precum și factorii externi, cum ar fi poziția geografică și mediul socioeconomic, cu scopul de a crește impactul acestuia; invită Comisia să analizeze posibilitatea ca factorul respectiv să devină permanent; invită Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) să susțină factorul de sprijinire a IMM-urilor și să ia în considerare reducerea cerințelor de capital pentru expunerile la risc asupra IMM-urilor;

22.  subliniază că evaluarea prudentă a riscurilor și evaluarea informațiilor calitative reprezintă unele dintre principalele atuuri ale băncilor, în special pentru împrumuturile complexe acordate IMM-urilor; consideră că ar trebui să se îmbunătățească nivelul de cunoștințe și de conștientizare cu privire la particularitățile IMM-urilor în cadrul comunității bancare; subliniază caracterul confidențial al informațiilor privind împrumuturile pe care băncile le primesc atunci când evaluează bonitatea financiară a IMM-urilor;

23.  salută diferitele inițiative în curs pentru îmbunătățirea disponibilității informațiilor standardizate și transparente privind împrumuturile acordate IMM-urilor, care au potențialul de a spori încrederea investitorilor; accentuează, cu toate acestea, necesitatea de a aplica principiul proporționalității atunci când se solicită astfel de informații;

24.  subliniază că proporționalitatea este un principiu director care leagă instituțiile europene, autoritățile europene de supraveghere și MUS atunci când elaborează și pun în aplicare regulamente, standarde, orientări și practici de supraveghere; solicită Comisiei ca, în acord cu colegiuitorii, să furnizeze orientări suplimentare autorităților europene de supraveghere și BCE/MUS cu privire la modul în care ar trebui să se aplice principiul proporționalității și să îndemne să fie menținut fără reducerea standardelor de reglementare actuale, permițând în același timp simplificarea legislației;

25.  subliniază beneficiile aduse de garanțiile din partea unor terțe părți în acordurile de împrumut pentru întreprinzători; solicită să se țină mai bine seama de aceste garanții de la terțe părți atunci când este vorba de evaluarea activităților de rating al creditelor, precum și de normele prudențiale și practicile de supraveghere;

26.  reamintește că instituțiile de credit trebuie, la cerere, să furnizeze IMM-urilor o explicație cu privire la deciziile lor de rating; încurajează Comisia să evalueze punerea în aplicare a acestei dispoziții, să consolideze dispozițiile menționate la articolul 431 alineatul (4) din CRR și să încurajeze instituțiile să ofere feedback IMM-urilor; ia act de discuțiile în curs ale Comisiei cu părțile interesate relevante pentru a îmbunătăți calitatea și coerența acestui feedback; ia act de faptul că un astfel de feedback ar putea fi un punct de plecare pentru a găsi surse de informații și consiliere cu privire la finanțarea nebancară;

27.  constată că evaluările de credit reprezintă un element important și, uneori, determinant în deciziile de investiții; atrage atenția asupra existenței, în unele state membre, a unor sisteme interne de evaluare a creditelor (ICAS), administrate de băncile centrale naționale în scopul de a evalua eligibilitatea garanțiilor, și care permit IMM-urilor să obțină o evaluare a bonității lor; invită Comisia, BCE și băncile centrale naționale să analizeze în continuare dacă aceste sisteme pot fi utilizate pentru a ajuta IMM-urile să aibă acces la piețele de capital și modul în care poate fi realizat acest lucru;

28.  invită Comisia și ABE să ofere orientări mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a actualelor reglementări privind toleranța creditorilor; solicită Comisiei să efectueze o evaluare a impactului actualului regim de toleranță în cazul creditelor neperformante; reamintește că creditele neperformante din bilanțurile băncilor împiedică acordarea de noi credite, mai ales pentru IMM-uri; subliniază că introducerea unei limite de minimis pentru încălcări minore ar contribui la prevenirea scăderii inutile și nejustificate a bonității IMM-urilor; ia act de consultările în curs de desfășurare ale Comitetului de supraveghere bancară de la Basel (CSBB) privind definițiile expunerilor neperformante și a toleranței;

29.  constată că limitarea achiziției de obligațiuni de stat de către bănci sau creșterea ponderii acestor obligațiuni ar putea crește costurile de credit și ar spori decalajul competitiv în cadrul UE, cu excepția cazului în care acestea respectă anumite condiții;

30.  ia act de măsurile adoptate de BCE la 10 martie 2016 și, în special, de noua serie de patru operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO II), care vor stimula creditarea bancară a economiei reale; subliniază că doar politicile monetare nu ar fi suficiente pentru a stimula creșterea economică și investițiile și că acestea trebuie să fie însoțite de politici fiscale și reforme structurale adecvate;

31.  subliniază importanța instituțiilor publice care constituie surse de finanțare pentru IMM-uri ca alternativă la serviciile bancare private;

32.  invită Comisia să ia în considerare proporționalitatea în ceea ce privește rambursarea anticipată a creditelor pe teritoriul UE, cum ar fi un plafon pentru a limita costurile pentru IMM-uri și o mai mare transparență în contracte pentru IMM-uri;

Sursele nebancare de finanțare a IMM-urilor

33.  invită statele membre să promoveze o cultură a asumării de riscuri și a pieței de capital; reiterează faptul că educația financiară pentru IMM-uri este esențială nu doar pentru a spori creditarea bancară ci și pentru a extinde utilizarea și acceptarea soluțiilor pieței de capital și pentru a încuraja femeile și tinerii să lanseze și să își extindă afacerile, permițând o mai bună evaluare a costurilor, a beneficiilor și a riscurilor asociate; subliniază importanța unor cerințe clare în ceea ce privește informațiile financiare; încurajează statele membre să includă principiile de bază ale educației financiare și ale eticii afacerilor în programele de învățământ preuniversitar si universitar, stimulând implicarea tinerilor în activitățile IMM-urilor; invită statele membre și Comisia să îmbunătățească gradul de informare al IMM-urilor în domeniul financiar și accesul acestora la competențe și cunoștințe financiare și să asigure schimbul bunelor practici; cu toate acestea, subliniază că și IMM-urile au o responsabilitate în acest sens;

34.  subliniază beneficiile leasingului pentru IMM-uri prin eliberarea capitalului unei societăți pentru investiții suplimentare în creșterea durabilă;

35.  constată că uniunea piețelor de capital reprezintă o oportunitate atât pentru eliminarea lacunelor de reglementare din cadrul actual, cât și pentru armonizarea reglementării transfrontaliere; subliniază că, în cazul în care creditarea bancară nu satisface nevoile financiare și comerciale ale IMM-urilor, se creează un vid în capital; subliniază faptul că dezvoltarea în curs a uniunii piețelor de capital trebuie să fie însoțită de eforturi repetate de a converge procesele și procedurile UE și de a evalua actualul cadru de reglementare financiară, în special în ceea ce privește efectele asupra IMM-urilor și stabilitatea macrofinanciară și macroeconomică în general; subliniază că o astfel de evaluare ar trebui să țină cont de recomandările în ceea ce privește caracterul practic al măsurilor introduse; invită Comisia să prezinte un cadru de reglementare corespunzător și adaptat pentru furnizorii de finanțare pentru IMM-uri, care să nu fie împovărător pentru ele și care să câștige, totodată, încrederea investitorilor; consideră că, într-o uniune cuprinzătoare și bine concepută a piețelor de capital, toți participanții la piață cu aceleași caracteristici relevante ar trebui să se raporteze la un singur set de norme, să aibă acces egal la un set de instrumente sau servicii financiare și să fie tratați egal când activează pe piață; salută planul de acțiune al Comisiei privind uniunea piețelor de capital, care vizează să asigure un acces mai ușor la opțiuni mai diverse de finanțare pentru IMM-uri; subliniază că modelele de finanțare bancară și de finanțare prin capital ar trebui să fie complementare;

36.  reamintește costurile considerabile pentru ca IMM-urile să aibă acces la piețele de capital, precum piața datoriilor și piața de valori; subliniază că este necesar să existe o reglementare proporționată, cu cerințe de divulgare și de înregistrare mai simple și mai puțin împovărătoare pentru IMM-uri, cu scopul de a evita suprapunerile și de a reduce costul accesului acestora la piețele de capital, însă fără a compromite protecția investitorilor sau stabilitatea financiară a sistemului; salută, în acest sens, introducerea unui regim minim de informare pentru IMM-uri în propunerea Comisiei de nou regulament privind prospectul aflată în prezent în discuție; observă totuși că regulamentul nu ar trebui să creeze obstacole prea greu de depășit la trecerea de la o categorie de mărime la alta, sau de la societățile cotate la bursă la cele necotate, de exemplu; consideră, prin urmare, că ar trebui să se prefere o abordare etapizată, cu o creștere treptată a cerințelor de reglementare; face trimitere, în acest context, la piețele de creștere pentru IMM-uri prevăzute prin MiFID II și îndeamnă la punerea rapidă în aplicare a acestui instrument;

37.  subliniază că este important ca informațiile financiare ale IMM-urilor pentru bănci, investitori, supraveghetori și alte părți interesate să fie transparente, standardizate și disponibile publicului cu scopul de a înțelege profilul de risc, de a lua decizii în cunoștință de cauză și de a reduce costurile finanțărilor; consideră că crearea unei baze de date europene care colectează informații privind strategiile de afaceri și necesitățile de finanțare ale IMM-urilor, în care acestea și-ar putea introduce și actualiza datele în mod voluntar, ar putea servi acestui scop; invită Comisia să ia în considerare un număr unic de identificare a IMM-urilor; atrage în continuare atenția asupra potențialului oferit de structuri care asociază actori bancari și nebancari, cu scopul de a oferi sprijin IMM-urilor; salută strategia Comisiei de informare pentru IMM-uri, în special identificarea celor mai pertinente capacități de sprijin și consultanță pentru IMM-urile aflate în căutare de finanțare alternativă în fiecare stat membru și promovarea celor mai bune practici la nivelul UE, precum și examinarea posibilităților de a sprijini sisteme de informații paneuropene care permit IMM-urilor să se apropie de furnizori alternativi de finanțare;

38.  reamintește că standardele de contabilitate sunt esențiale deoarece încadrează modul în care informațiile sunt furnizate supraveghetorilor și investitorilor, iar sarcina administrativă impusă întreprinderilor diferă în funcție de standardele de contabilitate aplicabile; ia act de discuțiile în curs cu privire la oportunitatea de elaborare a standardelor comune specifice de contabilitate pentru IMM-uri și așteaptă cu interes noi analize pe această temă;

39.  subliniază potențialul noilor tehnologii financiare inovatoare (fintech) pentru o mai bună corelare a IMM-urilor cu investitorii potențiali; invită Comisia și statele membre să încurajeze dezvoltarea de inițiative în domeniul tehnologiei financiare și să analizeze riscurile potențiale, precum și necesitatea unui cadru corespunzător de reglementare armonizat la nivelul UE, fără a împiedica inovarea;

40.  subliniază necesitatea de a stimula inovarea prin intermediul platformelor de creditare; încurajează băncile să considere utilizarea unor astfel de tehnologii inovatoare drept o oportunitate; subliniază că sursele alternative de finanțare oferă soluții pentru întreprinderile nou-înființate, femeile antreprenoare și în special pentru IMM-urile inovatoare; solicită Comisiei să analizeze necesitatea și potențialul unui cadru armonizat la nivelul UE pentru surse de finanțare alternative cu scopul de a crește disponibilitatea acestui tip de finanțare pentru IMM-uri în întreaga UE; reamintește că, pentru ca sistemul să fie eficient, atât IMM-urile, cât și creditorul trebuie să fie pe deplin conștienți de potențialele riscuri/posibilități legate de mecanismul de finanțare; constată că legile și reglementările existente privind finanțarea participativă diferă în mod semnificativ între statele membre și nu par să fi promovat activități transfrontaliere; salută evaluarea de către Comisie a cadrului existent pentru finanțarea participativă; sprijină abordarea adoptată care constă în monitorizarea continuă a pieței și a evoluțiilor în materie de reglementare și care încurajează o mai bună aliniere a abordărilor de reglementare, schimbul de bune practici și facilitarea investițiilor transfrontaliere; solicită, totodată, ca finanțarea participativă și creditarea de la persoană la persoană să nu fie suprareglementate, împiedicând astfel dezvoltarea lor; invită Comisia să încurajeze noi platforme de finanțare de capital privat, cum ar fi finanțarea de tip mezanin și investitorii providențiali; invită Comisia să încurajeze creditarea în condiții de siguranță a întreprinderilor de către persoane fizice prin intermediul creditării de la persoană la persoană sau al obligațiunilor de vânzare cu amănuntul; subliniază necesitatea de a se asigura că aceste noi forme de finanțare sunt pe deplin conforme cu legislația fiscală și financiară relevantă, astfel încât să nu devină un instrument pentru evaziune fiscală sau de opacitate financiară; subliniază necesitatea de a revizui actuala legislație în acest sens;

41.  ia act de propunerile Comisiei vizând un cadru pentru securitizarea simplă, transparentă și standardizată (STS) și calibrarea cerințelor prudențiale pentru bănci; constată că pot exista deopotrivă riscuri și beneficii asociate cu securitizarea pentru IMM-uri; ia act de posibilele efecte ale acestor propuneri asupra împrumuturilor acordate de bănci IMM-urilor și a investițiilor în acestea; subliniază nevoia de transparență în ceea ce privește riscurile subiacente și necesitatea de a contribui la stabilitatea sistemului financiar;

42.  constată că eterogenitatea legislației naționale în materie de insolvență și incertitudinea juridică aferentă constituie una dintre barierele în calea investițiilor transfrontaliere în IMM-uri și întreprinderi nou-înființate; consideră că existența unor norme simplificate și armonizate în domeniu ar sprijini întreprinderile nou-înființate, microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și ar îmbunătăți mediul de afaceri al UE; salută, prin urmare, decizia Comisiei de a trata această chestiune printr-o propunere legislativă, astfel cum se menționează în Planul său de acțiune privind uniunea piețelor de capital și așteaptă cu interes această propunere viitoare; consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare diferite opțiuni pentru punerea în aplicare a unui cadru în materie de insolvență la nivelul UE și să adreseze recomandări statelor membre pentru ca acestea să poată adopta sau pune în aplicare acte legislative care să prevadă regimuri de insolvență eficiente și transparente și un proces de restructurare în timp util, precum și eliminarea sarcinilor administrative și a celor de reglementare impuse IMM-urilor, astfel cum se prevede în recomandările specifice fiecărei țări;

43.  subliniază potențialul finanțării cu capital de risc și capital speculativ în special pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare necotate la bursă; observă că aceste piețe nu sunt dezvoltate suficient în UE; salută inițiativa Comisiei de a revizui legislația privind fondul european cu capital de risc (EuVECA) și fondul european de antreprenoriat social (FEAS); subliniază, în plus, că este necesar ca Comisia să soluționeze de urgență fragmentarea care există de-a lungul frontierelor naționale în întregul sector european al fondurilor de investiții;

44.  subliniază că modul în care structurile de impozitare a societăților comerciale și a veniturilor sunt concepute influențează capacitatea internă de finanțare a IMM-urilor; atrage atenția asupra faptului că, în multe state membre, impozitarea IMM-urilor și a unor întreprinderi multinaționale variază foarte mult, ceea ce afectează negativ competitivitatea IMM-urilor și reduce semnificativ eficiența finanțării IMM-urilor din diverse surse; subliniază faptul că, din cauza practicilor fiscale neloiale ale întreprinderilor multinaționale, IMM-urile sunt impozitate cu până la 30 % mai mult decât s-ar întâmpla în condițiile unor practici fiscale echitabile, fapt care afectează, în consecință, capacitatea lor de finanțare internă; salută, în acest context, pachetul Comisiei privind combaterea evaziunii fiscale, cu scopul de a realiza o impozitare mai simplă, mai eficientă și mai echitabilă în UE; subliniază că statele membre ar trebui să depună eforturi să creeze un sistem echitabil, eficace și transparent de impozitare, care să atragă finanțarea și investițiile, astfel încât să se creeze posibilități mai bune pentru IMM-uri de a demara și a se dezvolta; subliniază necesitatea de a introduce scutiri financiare pentru IMM-uri, în primul rând în faza inițială a activității lor, pentru a le permite să dispună de fonduri suficiente pentru perioadele ulterioare ale ciclului lor de viață; subliniază necesitatea unei politici fiscale care să reducă sarcina fiscală globală și să scadă impozitele pentru muncă și întreprinderi; subliniază că este important să se soluționeze problema tratamentelor preferențiale fiscale privind capitalul propriu și îndatorarea;

45.  subliniază că ajutorul de stat direct, care nu denaturează beneficiile concurenței, este uneori necesar pentru a asigura fondurile necesare pentru întreprinderile nou-înființate, microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, în special în cazul în care condițiile socioeconomice nu permit o altă sursă de acces la finanțare; subliniază importanța transparenței în ceea ce privește sistemele publice și ajutoarele de stat pentru sprijinirea investițiilor pentru IMM-uri, precum și apariția unor noi instituții de finanțare și de investiții;

46.  îndeamnă statele membre să examineze și să se bazeze pe experiența băncii elvețiene WIR, fondată în anul 1934, care se bazează pe o asociere pentru compensarea de credite între IMM-uri, având în vedere faptul că WIR acționează cu succes ca un stabilizator macroeconomic în perioade de intensificare a crizei creditelor sau lichidităților;

47.  solicită Comisiei să prezinte un raport anual Parlamentului European, care să prezinte situația inițiativelor de punere în aplicare și impactul asupra îmbunătățirii accesului la finanțare pentru IMM-uri în Europa; invită Comisia să includă propria evaluare a direcției strategice și a modificărilor recomandate acolo unde este cazul;

48.  invită Comisia să verifice instrumentele existente, cum ar fi fondurile structurale și alte programe pertinente în ceea ce privește caracterul adecvat al sprijinului financiar acordat IMM-urilor cu privire la obiectivele urmărite și, acolo unde este cazul, cu privire la atenuarea impactului crizei asupra IMM-urilor;

49.  recunoaște faptul că rolul jucat de microîntreprinderi și de IMM-uri în sectoarele culturale și creative este tot mai important din perspectiva stimulării investițiilor, creșterii economice, inovării și ocupării forței de muncă și evidențiază totodată rolul lor cheie în menținerea și promovarea diversității culturale și lingvistice;

50.  subliniază faptul că, odată cu publicarea rezultatelor anchetei desfășurate de Comisie cu privire la accesul sectoarelor culturale și creative la finanțare („Survey on access to finance for cultural and creative sectors”), în octombrie 2013, s-a constatat că întreprinderile din sectoarele culturale și creative au dificultăți foarte mari în a obține credite și se confruntă cu un deficit financiar estimat între 8 miliarde EUR și 13,3 miliarde EUR;

51.  subliniază faptul că, potrivit cifrelor furnizate de Eurostat, 2,9 % din populația activă din UE, mai precis 6,3 milioane de persoane, își desfășurau activitatea în sectorul cultural în anul 2014, această proporție fiind comparabilă cu cea a populației active în sectorul bancar și al asigurărilor; subliniază, de asemenea, că sectoarele culturale și creative reprezintă aproximativ 4,5 % din economia europeană, aproape 1,4 milioane de întreprinderi mici și mijlocii producând și distribuind conținuturi creative în întreaga Europă și că ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative a crescut în mod constant începând cu 2008, acesta fiind unul dintre sectoarele economice europene cu cea mai rapidă dezvoltare, generând aproximativ 4,2 % din PIB-ul total al UE;

52.  recunoaște că cultura și inovarea sunt factori foarte importanți care atrag investiții la nivel regional; relevă faptul că este foarte puțin probabil ca locurile de muncă din sectoarele culturale și creative să fie delocalizate, întrucât acestea sunt asociate unor competențe determinate de factori culturali și istorici specifici, ce contribuie și la conservarea unei game largi de meșteșuguri și artizanat tradițional; relevă cât este de important să se acorde sprijin IMM-urilor care își desfășoară activitatea în limbi ale minorităților sau în limbi mai puțin folosite, protejând și promovând astfel diversitatea culturală și lingvistică a Europei, precum și proiectelor inițiate de tineri pentru protejarea culturii și a patrimoniului;

53.  subliniază că promovarea industriilor culturale și creative și investirea în continuare în aceste sectoare vor contribui la crearea de noi locuri de muncă și reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor, având în vedere numărul important de tineri ce urmează studii în domeniu; subliniază că, conform unui studiu recent, sectoarele culturale și creative angajau mai multe persoane cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani decât orice alt sector economic (19,1 % din totalul angajaților în aceste sectoare, față de 18,6 % în restul economiei)(19); încurajează statele membre să sprijine dezvoltarea competențelor culturale și creative și să stabilească rețele de dezvoltare a competențelor antreprenoriale, care să conecteze sistemele de educație și formare, întreprinderile creative, precum și instituțiile culturale și artistice cu scopul de a promova o abordare interdisciplinară; încurajează UE și statele membre să dezvolte soluții pentru a încuraja dezvoltarea competențelor și talentelor în sectoarele culturale și creative, de exemplu prin burse de studii inovatoare și flexibile care să sprijine creativitatea și inovarea, precum și dezvoltarea talentelor;

54.  constată că, potrivit studiului realizat în 2013 de către Comisie, obstacolele în calea accesului la finanțare în sectoarele culturale și creative au caracteristici foarte specifice, respectiv mari dificultăți în atragerea de capital și investiții din cauza bazei de date limitate, a lipsei de informații disponibile cu privire la sursele de finanțare, a lipsei competențelor în afaceri și din cauza dependenței de investiții publice și a insuficienței informațiilor ce derivă din evaluarea problematică a riscurilor și din dificila valorificare a proprietăților imateriale, de exemplu a drepturilor de proprietate intelectuală;

55.  subliniază prin urmare că, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare în sectoarele culturale și creative, este necesar să se găsească soluții specifice sectoarelor respective pentru accesarea finanțării, respectiv să se dezvolte competențe de specialitate care să permită evaluarea riscurilor specifice asociate absenței unor garanții tangibile, dependenței de activele necorporale și cererii nesigure de pe piață în contextul schimbărilor digitale; relevă faptul că aceste competențe de specialitate sunt necesare atât în cadrul microîntreprinderilor și al IMM, cât și în cadrul instituțiilor financiare; subliniază faptul că drepturile de proprietate intelectuală pot fi acceptate ca garanții; subliniază importanța unui cadru legislativ armonizat în materie de fiscalitate și proprietate intelectuală în UE, care ar putea contribui la atragerea investițiilor și a finanțării pentru IMM-urile culturale și creative;

56.  salută lansarea, chiar și cu mare întârziere, a mecanismului de garantare instituit în cadrul programului Europa Creativă, care reprezintă una dintre soluțiile-cheie propuse pentru a răspunde nevoii presante de credite cu ajutorul cărora să se asigure finanțarea pentru proiectele inovatoare și durabile din sectoarele culturale și creative, cuprinzând microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, asociațiile fără scop lucrativ mai mici și ONG-uri, precum și una dintre soluțiile-cheie pentru garantarea unei remunerații decente pentru artiști; salută inițiativa privind sistemul integrat de formare pe care mecanismul de garantare îl propune bancherilor și intermediarilor financiari; recomandă insistent ca măsurile necesare să fie puse în aplicare în 2016, la fel ca în propunerea inițială a Comisiei; reamintește că se preconizează că deficitul de finanțare va depăși un miliard de euro anual, conform evaluării ex-ante a Comisiei, acest deficit reprezentând valoarea investițiilor pierdute pentru că societăți cu strategii de afaceri solide și profiluri de risc adecvate fie nu primesc un împrumut, fie hotărăsc să nu solicite deloc credite din cauza insuficienței de active pentru garantare;

57.  salută noul raport publicat de către Grupul de experți din statele membre UE privind accesul la finanțare al sectoarelor culturale și creative, raport elaborat prin metoda deschisă a coordonării, și subliniază că recomandările formulate în cuprinsul său trebuie puse în aplicare de către Comisie, astfel încât să se creeze instrumente mai eficiente și mai inovatoare și să se faciliteze accesul la finanțare;

o
o   o

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 24, 22.1.2016, p. 2.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0069.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0200.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0063.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0268.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0004.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0006.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0290.
(10) http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=CRE&reference=20160413&secondRef=ITEM-024&language=RO&ring=O-2016-000060.
(11) JO C 19, 22.1.2014, p. 4.
(12) JO L 48, 23.2.2011, p. 1.
(13) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.
(14) https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/art2_mb201407_pp79-97en.pdf.
(15) ABE/OP/2016/04, 23.03.2016.
(16) Raportul anual al Comisiei privind IMM-urile europene 2014/2015.
(17) Studiul BCE referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada aprilie - septembrie 2015.
(18) Studiul BCE referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada aprilie - septembrie 2015.
(19) „Cultural times - the first global map of cultural and creative industries” (Prima hartă mondială a industriilor culturale și creative), decembrie 2015.

Notă juridică