Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2284(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0227/2016

Texte depuse :

A8-0227/2016

Dezbateri :

PV 15/09/2016 - 7
CRE 15/09/2016 - 7

Voturi :

PV 15/09/2016 - 11.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0361

Texte adoptate
PDF 392kWORD 66k
Joi, 15 septembrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014
P8_TA(2016)0361A8-0227/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 15 septembrie 2016 referitoare la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014 (2015/2284(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a Fondului european de ajustare la globalizare,(3)

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2013 și 2014 (COM(2015)0355),

–  având în vedere evaluarea ex-post a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) – Raport final din august 2015,

–  având în vedere Raportul special nr. 7/2013 al Curții de Conturi intitulat „A generat Fondul european de ajustare la globalizare o valoare adăugată din partea Uniunii Europene în demersul de reinserție a lucrătorilor disponibilizați?”,

–  având în vedere raportul din 2012 al Monitorului European al Restructurărilor (ERM), instrument creat de Eurofound, cu titlul „După restructurare: piețe ale forței de muncă, condiții de muncă și satisfacție în viață”,

–  având în vedere studiul de caz al Eurofound intitulat „Valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare: o comparație a experiențelor din Germania și Finlanda” (2009),

–  având în vedere raportul din 2009 al ERM, Eurofound, intitulat „Restructurarea în perioada de recesiune”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 septembrie 2011 referitoare la viitorul Fondului european de ajustare la globalizare(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la finanțarea și funcționarea Fondului european de ajustare la globalizare(5),

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de Parlament începând din ianuarie 2007 referitoare la mobilizarea FEG, inclusiv observațiile Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale pe marginea solicitărilor respective,

–  având în vedere deliberările grupului de lucru special pentru FEG al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0227/2016),

A.  întrucât Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat pentru a-i permite Uniunii să acorde sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare a schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale și ca formă de solidaritate; întrucât obiectivul FEG este de a contribui la o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, precum și la promovarea ocupării durabile a forței de muncă prin măsuri menite să îi pregătească și să îi sprijine pe lucrătorii disponibilizați aflați în căutarea unui nou loc de muncă; întrucât FEG a fost creat pentru a aborda situațiile de urgență prin intervenții rapide și asistență pe termen scurt, ca răspuns la dificultățile acute și neprevăzute de pe piața muncii care implică disponibilizări pe scară largă, spre deosebire de Fondul social european (FSE), care sprijină, de asemenea, lucrătorii disponibilizați, dar care are drept obiectiv gestionarea dezechilibrelor structurale pe termen lung, în principal prin intermediul programelor de învățare pe tot parcursul vieții; consideră că FEG ar trebui să continue să funcționeze în afara CFM în următoarea perioadă de programare;

B.  întrucât, în ultimii ani, restructurarea a devenit un fenomen tot mai răspândit, intensificându-se în anumite sectoare și extinzându-se în altele noi; întrucât responsabilitatea pentru efectele acestor decizii, care sunt adesea neprevăzute, asupra comunităților și asupra coeziunii economice și sociale a statelor membre le revine întreprinderilor; întrucât FEG contribuie la atenuarea efectelor negative ale acestor decizii de restructurare; întrucât din ce în ce mai multe cazuri de mobilizare a FEG sunt legate de strategiile de restructurare ale marilor companii și ale companiilor multinaționale care, în majoritatea cazurilor, sunt elaborate fără implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora; întrucât transferul activităților, delocalizarea, închiderea întreprinderilor, fuziunile, achizițiile, preluările, reorganizarea producției și externalizarea unor activități sunt cele mai comune forme de restructurare;

C.  întrucât adaptabilitatea și proactivitatea în situațiile de schimbare a locurilor de muncă sau a profesiei pot fi totuși afectate de insecuritate, deoarece tranzițiile comportă o serie de riscuri legate de șomaj, scăderea salariilor și insecuritatea socială; întrucât reinserția profesională a beneficiarilor măsurilor de intervenție finanțate de FEG va avea mai mult succes dacă se va realiza în cadrul unor locuri de muncă de calitate;

D.  întrucât cooperativele gestionează restructurările într-un mod responsabil din punct de vedere social, iar modelul lor specific de guvernanță, bazat pe proprietatea comună, participarea democratică și un proces decizional controlat de membri, precum și capacitatea lor de a se baza pe propriile resurse financiare și pe rețele de sprijin explică faptul că ele sunt mai flexibile și mai inovatoare în ceea ce privește gestionarea restructurării în timp și crearea de noi oportunități de afaceri;

E.  întrucât articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, un raport cantitativ și calitativ privind activitățile desfășurate de FEG în cursul celor doi ani precedenți;

F.  întrucât nu există niciun cadru juridic european care să reglementeze aspectele legate de informarea și consultarea lucrătorilor sau aspectele legate de anticiparea și gestionarea restructurării, în scopul de a anticipa schimbarea și de a preveni pierderea locurilor de muncă; întrucât, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2013(6), Parlamentul i-a solicitat Comisiei, în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să prezinte cât mai curând posibil și după consultarea partenerilor sociali o propunere de act juridic privind informarea și consultarea lucrătorilor și anticiparea și gestionarea restructurării (în conformitate cu recomandările detaliate prevăzute în anexa la rezoluția sa); întrucât există mari diferențe între dispozițiile aplicabile la nivel național privind responsabilitățile angajatorilor față de angajați în procesul de restructurare; întrucât partenerii sociali europeni au fost consultați de două ori în legătură cu acest subiect, iar Comisia nu a acționat; întrucât Comisia a oferit răspunsuri dezamăgitoare la rezoluțiile Parlamentului referitoare la informare, consultare și restructurare, fapt care pune în evidență necesitatea unor măsuri concrete în acest domeniu; întrucât este esențial să existe cadre foarte bine dezvoltate în domeniul relațiilor de muncă, pentru a garanta dreptul la consultare și la informare al lucrătorilor; întrucât prin consolidarea Directivei privind informarea și consultarea lucrătorilor se poate asigura faptul că negocierile purtate pentru elaborarea unui plan adecvat se desfășoară în condiții echitabile și în timp util;

G.  întrucât pragul minim de concediere a fost redus de la 1 000 de disponibilizări la 500 de disponibilizări, existând posibilitatea ca, în circumstanțe excepționale sau în cazul unor piețe ale muncii de dimensiuni reduse, cererile de contribuție din partea FEG să fie luate în considerare în virtutea faptului că disponibilizările respective afectează în mod grav ocuparea forței de muncă și economia locală, regională sau națională;

H.  întrucât, începând cu 1 ianuarie 2014, persoanele care au desfășurat activități independente în trecut pot fi, de asemenea, beneficiari eligibili și pot primi asistență; întrucât Comisia ar trebui să se asigure că FEG îndeplinește nevoile specifice ale lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, având în vedere faptul că numărul persoanelor care desfășoară activități independente este în continuă creștere; întrucât, până la data de 31 decembrie 2017, tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) din regiunile eligibile încadrate în domeniul de aplicare a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” pot beneficia de sprijin din partea FEG în aceeași măsură cu beneficiarii vizați;

I.  întrucât obiectivul actualului FEG nu este doar de a acorda sprijin lucrătorilor disponibilizați, ci și de a demonstra solidaritate față de lucrătorii respectivi;

J.  întrucât bugetul inițial alocat FEG a fost de 500 de milioane EUR pe an; întrucât bugetul actual al FEG este de 150 de milioane EUR pe an, iar rata medie anuală a cheltuielilor este de aproximativ 70 de milioane EUR de la înființarea sa;

K.  întrucât, deși inițial rata de cofinanțare a fost de 50 %, aceasta a fost majorată la 65 % în perioada 2009-2011, a revenit din nou la valoarea de 50 % în perioada 2012-2013 și, în prezent, este de 60 %;

L.  întrucât în perioada 2007–2014 au existat 134 de cereri de finanțare prezentate de 20 de state membre, care au vizat 122 121 de lucrători, și întrucât cuantumul total al cererilor de finanțare se ridică la 561,1 milioane EUR; constată că, în perioada 2007-2013, rata de execuție a bugetului a fost de doar 55 %; întrucât, în perioada 2007-2014, cele mai multe cereri au fost depuse de sectorul de producție, în special de industria autovehiculelor, acestea vizând 29 000 din totalul de 122 121 de lucrători (23 % din totalul cererilor depuse); întrucât, până în prezent, efectele crizei economice au fost resimțite cel mai pregnant de întreprinderile mici care au mai puțin de 500 de angajați;

M.  întrucât Curtea de Conturi Europeană recomandă Parlamentului, Consiliului și Comisiei să ia în considerare mai degrabă limitarea finanțării UE la măsuri susceptibile să creeze valoare adăugată la nivelul UE decât finanțarea unor sisteme naționale deja existente de sprijin pentru veniturile lucrătorilor, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (b); întrucât s-a constatat că valoarea adăugată a măsurilor FEG este maximă în cazul în care aceste măsuri au fost utilizate pentru cofinanțarea unor servicii destinate lucrătorilor disponibilizați care, de regulă, nu există în sistemele de prestații profesionale ale statelor membre și care se axează în primul rând pe activități de formare, mai degrabă decât pe indemnizații și în cazul în care aceste măsuri au fost personalizate și pot oferi un sprijin complementar în raport cu prestațiile tradiționale, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri de lucrători disponibilizați; subliniază, în acest sens, necesitatea de a investi în potențialul foștilor angajați, precum și importanța realizării unei evaluări complete a nevoilor pieței muncii și a cerințelor în materie de competențe existente la nivel local, ca bază pentru programele de formare și de dezvoltare a competențelor, cu scopul de a facilita o reintegrare rapidă a lucrătorilor pe piața muncii; reamintește că statele membre au obligația de a asigura o execuție eficace a bugetului FEG;

N.  întrucât FEG nu reprezintă o soluție la problema șomajului în UE; întrucât pentru a soluționa criza șomajului în UE este necesar ca aspectele legate de crearea, protejarea și durabilitatea locurilor de muncă să ocupe un loc central în cadrul politicilor UE; întrucât, având în vedere evoluția ratelor șomajului în Europa, în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată, sunt necesare acțiuni urgente pentru a oferi acestor persoane noi perspective profesionale;

O.  întrucât, în sensul prezentului raport, perioada de referință pentru evaluarea FEG este 2007-2014; întrucât evaluarea ex-post a Comisiei acoperă perioada 2007-2013, iar raportul Curții de Conturi vizează perioada 2007-2012;

P.  întrucât principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile de bază ale Uniunii și sunt consacrate în Strategia Europa 2020, ar trebui să fie garantate și promovate în cadrul punerii în aplicare a FEG,

1.  ia act de evaluarea ex-post a FEG și de primul raport bienal; ia act de faptul că Comisia și-a respectat obligația de raportare; consideră că rapoartele menționate și alte rapoarte de acest tip nu sunt suficiente pentru a garanta o transparență deplină și o eficiență maximă a FEG; invită statele membre care au beneficiat de FEG să pună toate datele și evaluările cazurilor la dispoziția publicului și să includă, în rapoartele pe care le elaborează cu privire la cazurile respective, o evaluare a impactului din perspectiva genului; încurajează în mod insistent toate statele membre să pună la dispoziția publicului, în timp util, cererile lor de finanțare și rapoartele finale întocmite în temeiul actualului regulament; recunoaște faptul că Comisia își respectă obligațiile de raportare, însă consideră că Comisia ar putea face publice toate documentele relevante referitoare la cazurile de mobilizare a FEG, inclusiv rapoartele de misiune interne rezultate în urma vizitelor de monitorizare efectuate în statele membre în contextul cererilor de finanțare în curs;

2.  salută extinderea perioadei de finanțare de la un an la doi ani; reamintește că, potrivit cercetărilor Eurofound, perioada de 12 luni nu este suficient de îndelungată pentru a acorda asistență tuturor lucrătorilor disponibilizați, în special celor mai vulnerabile grupuri, cum ar fi lucrătorii cu calificări reduse, lucrătorii în vârstă, femeile și în special părinții singuri;

3.  constată că evaluările realizate cu privire la FEG arată că rezultatele intervențiilor efectuate prin acest fond sunt influențate de factori precum nivelul de educație și gradul de calificare al lucrătorilor vizați, precum și de capacitatea de absorbție a piețelor muncii relevante și de PIB-ul țărilor beneficiare; subliniază că astfel de factori sunt preponderent influențați de acele măsuri pe termen lung ce pot fi efectiv finanțate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI); subliniază că este necesar să se țină cont de acești factori și de situația de pe piața muncii de la nivel local de fiecare dată când urmează să se acorde ajutoare prin FEG; menționează că pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente, consolidarea sinergiilor dintre FEG și fondurile ESI are un rol esențial; subliniază că fondurile ESI pot îndeplini rolul de măsuri ulterioare de sprijin în domeniile susținute de FEG, prin stimularea investițiilor, a creșterii globale și a creării de locuri de muncă; subliniază că intervențiile FEG ar trebui să fie direcționate către investiții care sprijină creșterea economică, crearea de locuri de muncă, participarea lucrătorilor la activități de formare și îmbunătățirea competențelor și a mobilității geografice a acestora și ar trebui să fie coordonate cu programele existente ale UE pentru a ajuta oamenii să își găsească un loc de muncă și a promova antreprenoriatul, în special în regiunile și sectoarele afectate deja de efectele negative ale globalizării sau restructurării economice; subliniază că ar trebui preferate abordările integrate bazate pe programare din fonduri multiple pentru a contracara în mod sustenabil disponibilizările și șomajul printr-o alocare eficientă a resurselor și o coordonare mai strânsă și crearea de sinergii, îndeosebi între FSE și FEDR; crede cu tărie că o strategie integrată bazată pe programare din fonduri multiple ar reduce riscul relocării și ar crea condiții favorabile pentru întoarcerea producției industriale în UE;

4.  consideră că modul de funcționare a FEG a fost îmbunătățit prin introducerea unor reforme ale reglementărilor aplicabile; constată că îmbunătățirea a simplificat procedurile de acces la FEG pentru statele membre și că aceasta ar trebui să ducă la o utilizare sporită a acestui instrument de către statele membre; invită Comisia să propună acțiuni corespunzătoare pentru a elimina toate barierele legate de capacitatea administrativă care au împiedicat participarea la măsurile FEG; consideră FEG nu ar trebui să dobândească o funcție de stabilizare macroeconomică;

5.  ia act de faptul că nivelul redus de credite alocate pentru FEG în cadrul bugetului anual a fost suficient pentru a oferi asistența și îndrumarea necesare și esențiale persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă; subliniază, cu toate acestea, că domeniul de aplicare a FEG a fost extins începând cu 2014 pentru a include tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și criteriul crizei și că, în cazul unei creșteri semnificative a numărului de cereri de finanțare și al introducerii unor noi prerogative ale FEG, este posibil ca bugetul alocat FEG să nu fie suficient și să fie necesară majorarea sa, pentru a asigura funcționarea eficientă a acestui instrument;

6.  subliniază relevanța unui dialog social puternic, bazat pe încredere reciprocă și răspundere comună, ca cel mai bun instrument pentru găsirea unor soluții bazate pe consens și pe abordări comune, la momentul anticipării, prevenirii și gestionării proceselor de restructurare; subliniază faptul că acest lucru ar ajuta la prevenirea pierderii locurilor de muncă și ar reduce, prin urmare, numărul cererilor de mobilizare a FEG;

7.  ia act de creșterea semnificativă a numărului de cereri depuse în intervalul de timp 2009-2011, perioadă în care s-a aplicat derogarea, care a permis depunerea unor cereri având la bază criteriile referitoare la criză; remarcă, totodată, că domeniul de aplicare a FEG a fost extins încă o dată, pentru a include în mod permanent, în perioada 2014-2020, criteriul crizei și persoanele care desfășoară activități independente; salută extinderea acestei derogări după 2013; constată că peste jumătate din numărul total de proiecte din perioada 2007-2014 au avut legătură cu criza; subliniază, de asemenea, că efectele negative ale crizei economice continuă în unele state membre;

8.  constată că, între 2007 și 2014, a fost solicitată o sumă totală de 542,4 milioane EUR de către 20 de state membre, pentru 131 de intervenții vizând 121 380 de lucrători;

9.  observă că Comisia a adus îmbunătățiri bazei de date a FEG în care datele cantitative privind cazurile de mobilizare a FEG sunt înregistrate în scopuri statistice, ceea ce facilitează prezentarea cererilor de către statele membre și analizarea și compararea cifrelor referitoare la cazurile FEG de către Comisie; observă, de asemenea, că Comisia a inclus FEG în sistemul comun de gestionare partajată a fondurilor, ceea ce ar trebui să permită prezentarea unor cereri mai corecte și complete și o reducere suplimentară a timpului necesar pentru depunerea unei cereri de către un stat membru; ia act de faptul că acest sistem permite simplificarea procedurii de depunere a cererilor pentru statele membre și îndeamnă Comisia să accelereze prelucrarea cererilor, astfel încât să se poată asigura mobilizarea rapidă a fondurilor și să se optimizeze impactul FEG;

10.  invită Comisia să anticipeze pe deplin efectele deciziilor de politică comercială asupra pieței muncii din UE, luând în considerare și informațiile documentate referitoare la respectivele efecte care au fost evidențiate de cererile FEG; invită Comisia să realizeze evaluări aprofundate ale impactului acestor decizii, atât ex-ante, cât și ex-post, inclusiv evaluări ale impactului social, analizând și efectele potențiale asupra ocupării forței de muncă, competitivității și economiei, inclusiv impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii, și asigurând totodată o coordonare ex-ante eficace între DG Comerț și DG Ocuparea Forței de Muncă; solicită Parlamentului să organizeze în mod regulat audieri comune ale Comisiei pentru comerț internațional și ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, cu scopul de a contribui la o mai bună coordonare între politica comercială și FEG și de a îmbunătăți monitorizarea acestora; consideră că trebuie promovată într-un mod mai energic folosirea FEG pentru gestionarea proceselor de delocalizare, precum și pentru a atenua crizele sectoriale produse de variațiile cererii la nivel mondial; se opune cu fermitate oricărei inițiative care ar preconiza utilizarea FEG, în forma sa actuală și cu bugetul său actual, ca un instrument de intervenție menit să rezolve problema locurilor de muncă pierdute în Uniunea Europeană ca urmare a adoptării anumitor strategii comerciale la nivelul UE, inclusiv a punerii în aplicare a viitoarelor acorduri comerciale sau a celor deja existente; subliniază necesitatea de a consolida coerența între politica comercială și politica industrială, precum și necesitatea de a moderniza instrumentele de apărare comercială ale Uniunii;

11.  invită Comisia să acorde statutul de economie de piață numai partenerilor comerciali care îndeplinesc cele cinci criterii pe care le-a stabilit; solicită, în acest sens, Comisiei să elaboreze o strategie clară și eficientă în ceea ce privește chestiunile referitoare la acordarea statutului de economie de piață țărilor terțe, pentru a proteja competitivitatea întreprinderilor UE și să asigure continuitatea eforturilor UE de combatere a oricărei forme de concurență neloială;

12.  subliniază că unul dintre principalele obiective ale FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care își pierd locul de muncă ca urmare a unei schimbări profunde a comerțului cu bunuri sau servicii al Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 2 litera (a) din regulament; este de părere că un obiectiv important al FEG este acela de a asigura sprijin pentru lucrătorii disponibilizați ca urmare a consecințelor negative ale litigiilor comerciale; invită, prin urmare, Comisia să clarifice faptul că pierderea de locuri de muncă ca urmare a litigiilor comerciale care au ca rezultat o schimbare profundă a comerțului cu bunuri sau servicii al Uniunii intră pe deplin în domeniul de aplicare a FEG;

13.  insistă asupra faptului că FEG nu poate în niciun caz să se substituie unei politici serioase de prevenire și anticipare a restructurărilor; subliniază importanța unei adevărate politici industriale la nivelul Uniunii Europene, pentru a favoriza creșterea durabilă și incluzivă;

14.  solicită Comisiei să realizeze studii privind impactul globalizării pe sectoare și să prezinte în consecință propuneri care ar încuraja întreprinderile să anticipeze schimbările sectoriale și să își pregătească angajații în acest sens înainte de efectuarea disponibilizărilor;

15.  subliniază faptul că unele state membre au preferat să recurgă la FSE în detrimentul FEG, deoarece în cazul FSE ratele de cofinanțare sunt mai ridicate, iar punerea în aplicare a măsurilor finanțate prin FSE este mai rapidă, în timp ce în cazul FEG nu este permisă prefinanțarea, iar procedura de aprobare este mai lungă; consideră, cu toate acestea, că dispozițiile prevăzute de noul regulament cu privire la majorarea ratei de cofinanțare și la reducerea intervalului de timp necesar pentru depunerea și aprobarea cererilor au contribuit la remedierea unora dintre aspectele menționate; regretă că sprijinul FEG nu a ajuns încă la lucrătorii disponibilizați din toate statele membre și solicită statelor membre să utilizeze acest instrument de sprijin în cazul disponibilizărilor în masă;

16.  atrage atenția asupra faptului că, în conformitate cu raportul Curții de Conturi, durata medie a procedurii de aprobare a unei cereri de mobilizare a FEG este de 41 de săptămâni; solicită să se depună toate eforturile necesare pentru a accelera acest proces; salută eforturile Comisiei de a reduce la minimum întârzierile și de a eficientiza procesul de depunere a cererilor de asistență; subliniază că, pentru a atinge aceste obiective, consolidarea capacităților statelor membre este indispensabilă și recomandă insistent ca toate statele membre să demareze punerea în aplicare a măsurilor cât mai curând posibil; ia act de faptul că multe state membre fac deja acest lucru;

17.  constată că, în cazul anumitor state membre, parteneri sociali și întreprinderi se constată un nivel foarte scăzut de informare cu privire la FEG; invită Comisia să își intensifice comunicarea cu statele membre, cu rețelele sindicale naționale și locale și cu publicul larg; invită statele membre să promoveze informarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora cu privire la FEG și să facă acest lucru în timp util pentru a se asigura că se poate ajunge la un nivel maxim de potențiali beneficiari ai FEG și că se poate profita de măsurile FEG, promovându-se totodată într-un mod mai eficace beneficiile obținute în urma mobilizării FEG;

18.  reamintește rolul important al garanțiilor menite să împiedice, pentru un anumit interval de timp, relocarea întreprinderilor care beneficiază de finanțare din partea UE, având în vedere că o relocare ar putea face necesară adoptarea unor măsuri de ajutor suplimentare ca urmare a disponibilizărilor;

Beneficiarii FEG

19.  salută concluziile raportului Curții de Conturi, care a constatat faptul că aproape toți lucrătorii care erau eligibili pentru FEG au putut beneficia de măsuri personalizate și bine coordonate, adaptate nevoilor lor individuale, precum și că aproximativ 50 % din lucrătorii care au beneficiat de asistență financiară sunt în prezent reintegrați pe piața muncii; ia act de faptul că, în unele state membre, demararea mai lentă a programelor de asistență din cadrul FEG și punerea în aplicare ineficace a acestora au dus la o subutilizare a fondurilor; consideră că implicarea beneficiarilor vizați sau a reprezentanților acestora, a partenerilor sociali, a misiunilor locale pentru ocuparea forței de muncă și a altor părți interesate relevante în procesul inițial de evaluare și de punere în aplicare este esențială pentru a garanta obținerea unor rezultate pozitive pentru beneficiari; invită Comisia să sprijine statele membre în vederea elaborării unor măsuri și programe inovatoare și să analizeze în evaluările sale în ce măsură conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate a anticipat perspectivele viitoare de pe piața muncii și competențele necesare și a fost compatibilă cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; invită statele membre, în temeiul articolului 7 din actualul regulament, să depună eforturi suplimentare pentru a orienta proiectarea pachetului coordonat de servicii personalizate către o economie durabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; ia act de faptul că inovarea, specializarea inteligentă și eficiența utilizării resurselor au un rol esențial pentru renașterea industrială și diversificarea economică;

20.  constată că, în medie, din cele 73 de proiecte analizate în raportul de evaluare ex-post al Comisiei, ponderea beneficiarilor cu vârsta de 55 de ani sau peste era de 15 %, iar ponderea beneficiarilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani era de 5 %; salută, așadar, faptul că în noul regulament se acordă mai multă atenție lucrătorilor în vârstă și celor mai tineri, precum și includerea NEET în domeniul de aplicare a anumitor cereri; constată că, în medie, ponderea beneficiarilor de sex feminin a fost de 33 %, iar cea a bărbaților a fost de 67 %; ia act de faptul că aceste cifre reflectă structura de gen a angajaților, care poate varia în funcție de sectorul în cauză; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că, în toate cazurile de mobilizare a FEG, femeile și bărbații sunt tratați în mod egal și solicită statelor membre să colecteze date ținând cont de perspectiva de gen pentru a vedea modul în care acest sprijin a afectat ratele de reinserție profesională a beneficiarilor de sex feminin; constată, de asemenea, că în anumite cazuri de finanțare prin FEG, numărul beneficiarilor vizați este redus în comparație cu numărul total al beneficiarilor eligibili, ceea ce poate duce la un impact suboptim;

21.  consideră că includerea NEET în cererile de mobilizare a FEG necesită deseori diferite tipuri de intervenții și, astfel, relevă faptul că toți actorii relevanți, inclusiv partenerii sociali, grupurile comunităților locale și organizațiile de tineret ar trebui să fie reprezentați în etapa de punere în aplicare a fiecărui program și ar trebui să promoveze măsurile necesare pentru a asigura un nivel maxim de participare a NEET; în acest context, încurajează statele membre să instituie o agenție solidă cu rolul de instituție principală de coordonare a implementării programului, cu scopul de a pune la dispoziție un sprijin dedicat și susținut pentru a asigura finalizarea programului FEG de către NEET și a asigura, totodată, o rată cât mai mare de utilizare a fondurilor programului; consideră că o evaluare independentă, cu un accent special pe chestiunea participării la programe a NEET, ar permite identificarea celor mai bune practici; este ferm convins că aplicarea derogării referitoare la includerea NEET ar trebui să continue până la sfârșitul perioadei de programare, în decembrie 2020;

22.  invită Comisia să includă în evaluarea sa intermediară a FEG o evaluare calitativă și cantitativă specifică a sprijinului acordat de FEG tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), având în vedere în special punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și sinergiile necesare dintre bugetele naționale, FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI);

23.  ia act de faptul că, potrivit evaluării ex-post, în cazul eșantionului de 73 de cazuri examinate, ponderea medie a beneficiarilor care au avut acces la măsuri a fost de 78 %; menționează că acest eșantion include 20 de cazuri în care ponderea beneficiarilor care au avut acces la măsuri este de 100 % sau mai ridicată; insistă, cu toate acestea, asupra faptului că, în toate cazurile, rata maximă de acces este de 100 % și subliniază, prin urmare, că utilizarea unor ponderi care depășesc valoarea de 100 % denaturează realitatea, sugerând faptul că numărul beneficiarilor care au avut acces la măsuri este mai ridicat decât în realitate; constată că acest lucru se întâmplă și în cazul ratei de execuție a bugetului; solicită Comisiei să își adapteze cifrele, pentru a furniza o evaluare mai exactă a ponderii beneficiarilor care au avut acces la măsuri și a ratei de execuție a bugetului;

24.  salută faptul că mulți dintre beneficiari au putut obține în primul rând un nou loc de muncă datorită sprijinului personalizat acordat de FEG pentru căutarea de locuri de muncă și și-au putut actualiza calificările prin intermediul unor programe de formare profesională sau cu ajutorul alocațiilor de mobilitate; salută, de asemenea, faptul că FEG a permis unor angajați să se orienteze spre antreprenoriat prin intermediul sprijinului acordat pentru crearea sau preluarea întreprinderilor; subliniază, prin urmare, impactul pozitiv semnificativ raportat de beneficiarii FEG asupra sentimentului de stimă de sine, a responsabilizării și a motivației; subliniază faptul că asistența din partea FEG a consolidat coeziunea socială, permițând lucrătorilor să se reintegreze pe piața muncii și, astfel, să evite efectele negative ale unui șomaj de durată;

25.  constată că, potrivit cifrelor din raportul ex-post, beneficiarii FEG tind să aibă un nivel de educație relativ mai scăzut decât media și, prin urmare, abilități mai puțin transferabile, ceea ce, în condiții normale, reduce oportunitățile lor de angajare și îi face mai vulnerabili pe piața muncii; consideră că FEG poate oferi o valoare adăugată maximă la nivelul UE prin sprijinirea programelor de formare și de reconversie profesională a lucrătorilor și în special a grupurilor vulnerabile cu calificări inferioare, care acordă prioritate competențelor necesare pe piața muncii și care stimulează spiritul antreprenorial;

26.  cu toate acestea, în cadrul evaluării ex-post s-a realizat o anchetă, iar rezultatele ei au fost eterogene, în condițiile în care 35 % dintre beneficiari au apreciat că noile locuri de muncă sunt mai bune sau mult mai bune, 24 % au declarat că noile locuri de muncă au o calitate similară, iar 41 % au afirmat că nivelul de calitate al locurilor de muncă oferite era mai scăzut sau mult mai scăzut; cu toate acestea, deoarece nu sunt disponibile date sistematice pe baza cărora să se realizeze o evaluare, recomandă Comisiei să colecteze mai multe informații detaliate cu privire la impactul intervențiilor FEG și la calitatea acestora, pentru a permite, într-o etapă ulterioară, adoptarea măsurilor corective necesare;

Randamentul și valoarea adăugată a FEG

27.  invită Comisia și statele membre să utilizeze modalitățile de execuție a bugetului FEG mai flexibil și mai eficace, cu accent pe rezultate, impact și valoarea adăugată și fără a compromite utilizarea adecvată și transparentă a fondurilor și respectarea normelor; este de părere că procedura de solicitare a asistenței ar trebui să fie mai rapidă cu scopul de a crește eficacitatea fondului pentru lucrătorii disponibilizați; este preocupat de discrepanța dintre sumele solicitate în cererile de mobilizare a FEG și sumele rambursate de statele membre, rata medie de execuție a bugetului fiind de numai 45 %; solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze cu atenție motivele care stau la baza ratelor reduse de execuție și să propună măsuri pentru a aborda blocajele existente și a asigura utilizarea optimă a fondului; constată că rata de reinserție profesională la sfârșitul asistenței FEG variază considerabil de la 4 % la 86 % și subliniază, în consecință, importanța unor măsuri active și favorabile incluziunii privind piața muncii; observă că, în anumite state membre, cheltuielile din cadrul FEG au constant rezultate mai bune decât în altele; sugerează Comisiei să ofere orientări în continuare și să permită statelor membre să facă schimb de bune practici privind cererile de asistență și utilizarea fondurilor FEG pentru a asigura o rată maximă de reinserție profesională pentru fiecare euro cheltuit;

28.  consideră că rata de cofinanțare de 60 % nu ar trebui să crească;

29.  relevă faptul că, în conformitate cu evaluarea ex-post a Comisiei, în medie doar 6% din bugetul FEG este cheltuit pentru a acoperi costuri administrative și de gestiune;

30.  constată, pe baza rezultatelor obținute în urma consultării părților interesate, că cel mai important factor care demonstrează rentabilitatea măsurilor FEG este numărul lucrătorilor reintegrați pe piața muncii, care în prezent plătesc impozite și contribuții de securitate socială, astfel încât nu mai este necesar să li se plătească indemnizații de șomaj sau alte prestații sociale;

31.  constată că, într-un număr de cazuri FEG, costurile mai mari pentru acțiunile prevăzute la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul FEG slăbesc impactul general al investițiilor FEG; invită Comisia să abordeze problema acestor costuri prin introducerea unor limite;

32.  ia act de propunerea prezentată în evaluarea ex-post, potrivit căreia o evaluare contrafactuală a impactului este un element important pentru a înțelege valoarea adăugată a FEG; regretă faptul că încă nu s-a stabilit obligația de a efectua o astfel de evaluare;

33.  salută concluzia Curții de Conturi, potrivit căreia FEG generează o valoare adăugată reală la nivelul UE atunci când este utilizat pentru a cofinanța servicii destinate lucrătorilor disponibilizați sau indemnizații care nu sunt în mod tradițional prevăzute în cadrul sistemelor de indemnizații de șomaj ale statelor membre, contribuind astfel la favorizarea unei mai bune coeziuni sociale în Europa; subliniază că în unele state membre nu există sisteme de protecție socială suficient de solide pentru a răspunde nevoilor lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă;

34.  regretă faptul că, potrivit Curții de Conturi, o treime din finanțarea FEG este utilizată pentru a compensa sistemele naționale de sprijin pentru veniturile lucrătorilor, fără nicio valoare adăugată la nivelul UE; subliniază faptul că noul Regulament privind FEG limitează costurile măsurilor speciale, cum ar fi stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă și stimulentele pentru angajare destinate angajatorilor, la 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat, precum și faptul că acțiunile finanțate de FEG nu se substituie măsurilor pasive de protecție socială oferite de către statele membre în cadrul sistemelor lor naționale; insistă asupra faptului că FEG nu poate fi utilizat pentru a substitui obligațiile întreprinderilor față de lucrătorii lor; în plus, încurajează Comisia să menționeze în mod clar, cu ocazia următoarei revizuiri a Regulamentului privind FEG, că acest fond nu poate fi utilizat ca substitut pentru obligațiile statelor membre față de lucrătorii concediați;

35.  regretă faptul că ratele de execuție bugetară variază de la 3 % la 110 %, cu o rată medie de execuție de 55 %; consideră că o astfel de situație reflectă, în anumite cazuri, o serie de deficiențe existente fie în faza de planificare, fie în faza de punere în aplicare și că pentru a o ameliora este necesară o mai bună elaborare a proiectelor și o mai bună punere în aplicare a acestora;

36.  regretă reducerea finanțării destinate FEG; invită Comisia și statele membre să acorde sprijin suplimentar FEG pentru a asigura satisfacerea nevoilor; invită Comisia să se asigure că există suficient personal în raport cu volumul de muncă și să evite întârzierile inutile;

37.  consideră că măsurile FEG și FSE ar trebui utilizate pentru a se completa reciproc cu scopul de a furniza atât soluții specifice pe termen scurt, cât și soluții mai generale pe termen mai lung; constată că, potrivit concluziilor formulate, statele membre au reușit în general să coordoneze în mod eficace măsurile adoptate în cadrul FEG cu cele aferente FSE și cu măsurile naționale vizând piața forței de muncă și că în cadrul auditului efectuat de Curtea de Conturi nu au fost depistate cazuri de beneficiari care să fi făcut obiectul suprapunerii măsurilor de finanțare sau al dublei finanțări;

38.  este mulțumit de constatarea din Raportul Comisiei privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2013 și 2014, conform căreia în 2013 și 2014 nu a fost semnalată Comisiei nicio neregularitate conform Regulamentului FEG și nici nu a fost soluționată nicio neregularitate legată de FEG;

Impactul asupra IMM-urilor

39.  remarcă faptul că IMM-urile reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din UE și că acestea angajează cea mai mare parte a lucrătorilor din UE; în acest context, își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că FEG a avut un impact foarte limitat asupra IMM-urilor, deși dispozițiile referitoare la intervențiile FEG prevăd în mod clar posibilitatea ca IMM-urile să beneficieze de sprijin, cu condiția respectării anumitor criterii; ia act de explicația Comisiei, conform căreia lucrătorii afectați angajați de furnizori din aval nu au fost excluși în mod intenționat, însă solicită Comisiei să depună în continuare eforturi pentru a reorienta FEG către IMM-uri, care joacă un rol-cheie în economia europeană, spre exemplu prin acordarea unei atenții sporite dispozițiilor de la articolul 8 litera (d) referitoare la necesitatea de a identifica furnizorii sau producătorii și subcontractanții din aval ai întreprinderilor care efectuează disponibilizări sau prin reinstituirea măsurilor adoptate în cadrul intervențiilor anterioare ale FEG, prin care FEG a adus beneficii IMM-urilor, întreprinderilor sociale și cooperativelor, promovând astfel bunele practici; subliniază faptul că trebuie să se pună accentul în mai mare măsură pe un raport proporțional între lucrătorii disponibilizați din IMM-uri și lucrătorii din întreprinderile mari;

40.  consideră că ar trebui să se utilizeze în mai mare măsură derogarea de la pragul de eligibilitate, în special în beneficiul IMM-urilor; subliniază faptul că dispozițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul în vigoare sunt importante pentru IMM-uri, deoarece acestea permit restructurarea, la nivel regional, a sectoarelor economiei afectate de criză sau de globalizare, de la caz la caz; recunoaște faptul că există anumite dificultăți legate de aprobarea cererilor prezentate în temeiul acestor dispoziții și invită Comisia să acorde sprijin statelor membre în abordarea acestor provocări, cu scopul de a transforma FEG într-o soluție viabilă pentru lucrătorii concediați; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să țină seama de principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în etapa de planificare și de punere în aplicare;

41.  observă concentrarea cererilor în sectorul producției și al construcțiilor și, în special, în industria autovehiculelor și a aviației, ajutoarele fiind furnizate în principal întreprinderilor mari; invită statele membre și autoritățile regionale cu competențe exclusive să sprijine în mod proactiv lucrătorii disponibilizați din IMM-uri, cooperative și întreprinderi sociale utilizând marja de flexibilitate prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament, în special în ceea ce privește cererile colective formulate de IMM-uri, precum și alte facilități care promovează extinderea sprijinului acordat IMM-urilor și a accesului acestora la măsuri; invită totodată statele membre și autoritățile regionale sus-menționate să informeze IMM-urile cu privire la posibilitățile care li se oferă în cadrul FEG; subliniază că aceste cazuri în care FEG este mobilizat pentru a acorda asistență IMM-urilor ar trebui să fie considerate unul din elementele care oferă valoare adăugată FEG;

42.  este mulțumit de constatarea din raportul ex-post al Comisiei privind punerea în aplicare, care identifică o interacțiune pozitivă între resursele utilizate pentru promovarea antreprenoriatului și rata activităților independente desfășurate după luarea măsurilor; observă totuși că pentru toate cazurile FEG rata medie a activităților independente este scăzută, situându-se la 5 %, și că măsurile ar trebui utilizate pentru a încuraja întreprinzătorii, punând la dispoziție în acest scop subvenții pentru întreprinderile nou-înființate și alte stimulente; subliniază, în acest context, importanța învățării pe tot parcursul vieții, a mentoratului și a rețelelor inter pares; consideră că există posibilități suplimentare de îmbunătățire a utilizării FEG, atât în privința execuției FEG ca instrument separat, cât și în cazurile de utilizare concomitentă a FEG și a altor instrumente, cum sunt fondurile ESI, cu scopul de a sprijini spiritul antreprenorial și crearea de noi întreprinderi, dar subliniază că sprijinul acordat antreprenoriatului ar trebui să se bazeze pe planuri de afaceri sustenabile; invită statele membre să pună accentul pe incluziunea femeilor și a tinerelor fete în programele de sprijinire a antreprenoriatului;

43.  salută eforturile mai multor state membre de a crește rata de utilizare a măsurilor de susținere a antreprenoriatului și a economiei sociale, sub forma unor subvenții pentru întreprinderile nou-înființate și măsuri îndreptate spre promovarea spiritului antreprenorial și a cooperativelor și serviciilor sociale pentru noii antreprenori;

Cerințe în materie de date

44.  consideră că, în condițiile în care există o serie de factori care pot ridica probleme, cum ar fi posibilitatea omiterii unor date, particularitățile naționale și regionale, diferitele circumstanțe macroeconomice și microeconomice, dimensiunile mici ale eșantioanelor și anumite ipoteze necesare, abordarea metodologică a Comisiei ar trebui să fie riguroasă și transparentă, incluzând anumite măsuri de remediere a deficiențelor care complică această abordare;

45.  subliniază constatarea din raportul Curții de Conturi, potrivit căreia anumite state membre nu au stabilit obiective cantitative în ceea ce privește reinserția profesională a lucrătorilor, iar datele existente nu sunt adecvate pentru a evalua eficacitatea măsurilor adoptate în vederea reinserției profesionale a lucrătorilor; ia act de declarația Comisiei, potrivit căreia Regulamentul privind FEG nu prevede obiective cantitative în materie de reinserție profesională, iar diferitele măsuri ale FEG pot fi evaluate prin alte metode; recomandă, prin urmare, statelor membre să stabilească obiective cantitative în ceea ce privește reinserția profesională și să realizeze în mod sistematic o diferențiere între măsurile aferente FEG, cele aferente FSE și alte măsuri naționale concepute în mod special pentru lucrătorii afectați de disponibilizări în masă; invită, de asemenea, Comisia să furnizeze informații privind tipul și calitatea locurilor de muncă găsite de persoanele care au fost reintegrate pe piața muncii și tendințele pe termen mediu în ceea ce privește nivelul de integrare atins prin intervențiile din FEG; relevă faptul că statele membre ar trebui, în plus, să facă distincția între cele două tipuri principale de măsuri FEG, și anume măsurile active pe piața forței de muncă și măsurile prin care se acordă lucrătorilor sprijin pentru venit, și să ofere totodată informații mai detaliate referitoare la măsurile de care au beneficiat participanții individuali, astfel încât să se poată realiza o analiză costuri-beneficii mai precisă a diferitelor măsuri; invită, de asemenea, Comisia să ofere informații privind cererile de mobilizare a FEG care nu au fost aprobate la nivelul Comisiei, precum și privind motivele care au determinat acest refuz;

46.  le reamintește statelor membre că au obligația de a furniza date cu privire la ratele de reinserție profesională a lucrătorilor la 12 luni de la punerea în aplicare a măsurilor, pentru a asigura monitorizarea necesară a impactului și a eficienței FEG;

47.  subliniază necesitatea simplificării procedurilor de audit la nivel național, astfel încât să se asigure coerența și eficiența și să se evite suprapunerile inutile între organismele care gestionează diferite niveluri de control;

48.  recomandă să se consolideze fluxurile de informații și mecanismele de sprijin instituite între persoana de contact de la nivel național și partenerii de la nivel regional sau local responsabili pentru soluționarea cazurilor;

49.  recomandă să se realizeze într-un mod mai sistematic evaluări inter pares, schimburi de experiență la nivel transnațional sau corelări între noile cereri de mobilizare a FEG și cererile anterioare, pentru a face schimb de bune practici și de experiențe în ceea ce privește punerea în aplicare; recomandă, prin urmare, crearea unei platforme destinate schimbului de bune practici, care să fie ușor accesibilă și să sprijine îmbunătățirea schimbului de soluții integrate;

50.  ia act de preocupările Serviciului de Cercetare al Parlamentului European în ceea ce privește metodologia de calcul al contribuției din partea FEG; subliniază necesitatea unor cerințe suplimentare privind indicatorii de performanță;

51.  invită Comisia și statele membre să mențină conținutul dispozițiilor referitoare la alocațiile pentru îngrijitori prevăzute de actualul Regulament privind FEG; în acest context, invită statele membre să dezvolte modalități flexibile de lucru și de formare și, dacă este posibil, să creeze aceste facilități în cadrul comunităților locale, având în vedere faptul că numeroase femei au fost disponibilizate, iar în cazul lor flexibilitatea geografică este mai redusă, ca urmare a obligațiilor familiale de îngrijire pe care și le-au asumat;

52.  invită autoritățile regionale și locale competente, partenerii sociali și organizațiile societății civile să coordoneze eforturile actorilor de pe piața muncii pentru a permite un acces mai bun la finanțarea FEG în cazul disponibilizărilor viitoare; în plus, solicită o participare mai intensă a partenerilor sociali la activitățile de monitorizare și evaluare a fondului și, în special, ca aceștia să încurajeze reprezentanții organizațiilor de femei, astfel încât să se garanteze faptul că se acordă o atenție mai mare aspectelor de gen;

53.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a delega Eurofound sarcinile referitoare la evaluarea FEG, astfel cum sunt menționate la articolul 20 din regulament; consideră că, în conformitate cu această propunere, Comisia ar putea să furnizeze Eurofound resursele financiare necesare, corespunzătoare cheltuielilor reprezentate de achizițiile publice pentru evaluarea curentă a FEG și costurilor asociate resurselor umane; în plus, având în vedere faptul că principalul impediment în calea unei mai bune evaluări este lipsa de date corespunzătoare, Comisia ar putea solicita statelor membre să pună datele relevante la dispoziția Eurofound;

o
o   o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 167, 29.6.2009, p. 26.
(3) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(4) JO C 56 E, 26.2.2013, p. 119.
(5) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 30.
(6) JO C 440, 30.12.2015, p. 23.

Notă juridică