Index 
Texte adoptate
Joi, 14 aprilie 2016 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: Normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii
 Protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal ***II
 Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul prevenirii infracțiunilor ***II
 Utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (UE PNR)***I
 Pakistan, în special atacul de la Lahore
 Honduras: situația apărătorilor drepturilor omului
 Nigeria
 Protecția secretelor comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale ***I
 Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017
 Raportul pe 2015 privind Turcia
 Raportul pe 2015 privind Albania
 Raportul pe 2015 privind Bosnia și Herțegovina
 Îndeplinirea obiectivului de combatere a sărăciei în contextul creșterii cheltuielilor curente ale gospodăriilor
 Sectorul privat și dezvoltarea

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: Normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii
PDF 245kWORD 71k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 5 aprilie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (C(2016)01934 – 2016/2639(DEA))
P8_TA(2016)0124B8-0452/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2016)01934),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 11 martie 2016 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va ridica obiecțiuni la Regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 7 aprilie 2016,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii(1), în special articolul 160 și articolul 284 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 13 aprilie 2016,

A.  întrucât, în urma publicării Regulamentului delegat al Comisiei (UE) 2015/2446(2), au fost detectate două erori;

B.  întrucât prima eroare se referă la prezumția unei declarații vamale prevăzute la articolul 139 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 pentru unele dintre tipurile de mărfuri menționate la articolul 136 alineatul (1) din regulamentul delegat respectiv; întrucât ordinea mărfurilor enumerate la articolul 136 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 a fost modificată în cursul revizuirii finale a regulamentului delegat, înainte de adoptarea sa, însă, din greșeală, trimiterile la aceste mărfuri de la articolul 139 din regulamentul delegat respectiv nu au fost actualizate; întrucât trimiterile respective ar trebui, prin urmare, corectate;

C.  întrucât a doua eroare privește articolul 141 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446; întrucât articolul 233 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei(3), aplicabil în prezent, care prevede posibilitatea, într-un număr limitat de cazuri foarte specifice, de a considera trecerea frontierei ca o declarație de import, export sau reexport temporar nu a fost inclus, din greșeală, în Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 și întrucât, prin urmare, nu este posibilă declararea anumitor mărfuri prin simpla acțiune de trecere a frontierei teritoriului vamal al Uniunii; întrucât articolul 141 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui, prin urmare, corectat;

D.  întrucât aceste două greșeli afectează fluxurile comerciale și au un impact foarte negativ asupra autorităților vamale și agenților comerciali dacă nu sunt corectate înainte de 1 mai 2016, când dispozițiile corespunzătoare din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 vor intra în vigoare;

E.  întrucât regulamentul delegat poate intra în vigoare la sfârșitul perioadei de examinare rezervate Parlamentului și Consiliului numai în cazul în care nu a fost formulată nicio obiecțiune de către Parlament sau de către Consiliu sau dacă, înainte de expirarea respectivei perioade, Parlamentul și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni; întrucât perioada de examinare a fost stabilită, conform articolului 284 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, la două luni de la data notificării, adică până la 5 iunie 2016, putând fi prelungită pentru o perioadă cu încă două luni;

F.  întrucât, totuși, din motive de urgență, Comisia a solicitat la 11 martie 2016 o confirmare rapidă a regulamentului delegat, înainte de 1 mai 2016, din partea Parlamentului European,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(3) Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a dispozițiilor de punere în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de stabilire a Codului vamal comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).


Protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal ***II
PDF 245kWORD 64k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (05419/1/2016 – C8-0140/2016 – 2012/0011(COD))
P8_TA(2016)0125A8-0139/2016

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția Consiliului în primă lectură (05419/1/2016 – C8‑0140/2016),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Camera Reprezentanților din Belgia, Bundesrat-ul Germaniei, Senatul Franței, Camera deputaților din Italia și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 mai 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2012(2),

–  având în vedere avizele Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 7 martie 2012(3) și 19 noiembrie 2015(4),

–  având în vedere avizul Comisiei (COM(2016)0214),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(5) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0139/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale, poziția Parlamentului.

(1) JO C 229, 31.7.2012, p. 90.
(2) JO C 391, 18.12.2012, p. 127.
(3) JO C 192, 30.6.2012, p. 7.
(4) JO C 67, 20.2.2016, p. 13.
(5) Texte adoptate la 12.3.2014, P8_TA(2014)0212.


Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul prevenirii infracțiunilor ***II
PDF 247kWORD 65k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, anchetării, detectării sau urmăririi penale a infracțiunilor penale sau al executării pedepselor penale, precum și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei cadru 2008/977/JAI a Consiliului (05418/1/2016 – C8-0139/2016 – 2012/0010(COD))
P8_TA(2016)0126A8-0138/2016

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția Consiliului în primă lectură (05418/1/2016 – C8-0139/2016),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Bundesrat-ul german și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2012(1),

–  având în vedere avizele Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 7 martie 2012(2) și 19 noiembrie 2015(3),

–  având în vedere avizul Comisiei (COM(2016)0213),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(4) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0010),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0138/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale, poziția Parlamentului.

(1) JO C 391, 18.12.2012, p. 127.
(2) JO C 192, 30.6.2012, p. 7.
(3) JO C 67, 20.2.2016, p. 13.
(4) Texte adoptate la 12.3.2014, P8_TA(2014)0219.


Utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (UE PNR)***I
PDF 334kWORD 105k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave (COM(2011)0032 – C7-0039/2011 – 2011/0023(COD))
P8_TA(2016)0127A8-0248/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0032),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 82 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) și articolul 87 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0039/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere contribuțiile prezentate de Parlamentul Bulgariei, Senatul Cehiei, Bundesratul Germaniei, Senatul Italiei, Camera Superioară a Țărilor de Jos, Consiliul Național al Austriei, Parlamentul Portugaliei și Senatul României privind proiectul legislativ,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 5 mai 2011(1),

–  având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 25 martie 2011(2),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014 în cauzele conexate C-293/12 și C-594/12, Digital Rights Ireland și Seitlinger și alții(3),

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(4),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 7 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 188 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru transport și turism (A7-0150/2013),

–  având în vedere Decizia Conferinței președinților din 18 septembrie 2014 privind chestiunile pendinte din cea de-a șaptea legislatură a Parlamentului,

–  având în vedere cel de-al doilea raport al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru transport și turism (A8-0248/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 aprilie 2016 în vederea adoptării Directivei (UE) 2016/... a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2016/681.)

(1) JO C 218, 23.7.2011, p. 107.
(2) JO C 181, 22.6.2011, p. 24.
(3) Hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014, Digital Rights Ireland și Seitlinger și alții, cauzele conexate C-293/12 și C-594/12, ECLI:EU:C:2014:238.
(4) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.


Pakistan, în special atacul de la Lahore
PDF 271kWORD 92k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Pakistan, în special atacul din Lahore (2016/2644(RSP))
P8_TA(2016)0128RC-B8-0466/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind situația din Pakistan,

–  având în vedere declarația Vicepreședintei Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, din 27 martie 2016, privind atacul din Lahore, Pakistan,

–  având în vedere declarația făcută de Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, Stavros Lambrinidis, la 29 octombrie 2014,

–  având în vedere declarațiile Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, din 27 martie 2016 referitoare la atacurile cu bombe din Pakistan și la atacul asupra Universității Bacha Khan, din 21 ianuarie 2016,

–  având în vedere declarația Consiliului de Securitate al ONU din 28 martie 2016 privind atacurile teroriste din Lahore, Pakistan,

–  având în vedere rapoartele Raportorului Special al ONU pentru libertatea de religie sau convingeri,

–  având în vedere raportul Raportorului special al ONU pentru chestiuni privind minoritățile, Rita Izsák-Ndiaye referitoare la „discursurile de incitare la ură și ura împotriva minorităților în mass-media”, din 5 ianuarie 2015,

–  având în vedere declarația câștigătoarei Premiului Nobel pentru pace și a premiului Saharov, Malala Yousafzai, făcută la 27 martie 2016,

–  având în vedere raportul Raportorului special al ONU privind independența judecătorilor și avocaților, Gabriela Knaul, din 4 aprilie 2013, precum și raportul Grupului de lucru al ONU pentru disparițiile forțate sau involuntare din 26 februarie 2013 privind misiunea sa în Pakistan,

–  având în vedere articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere semnarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și a Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și culturale;

–  având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, revizuite la 12 aprilie 2013,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind Pakistanul din 20 iulie 2015,

–  având în vedere Planul de angajament pe cinci ani UE-Pakistan din martie 2012, care conține o serie de priorități cum sunt buna guvernare și dialogul privind drepturile omului, precum și cel de al doilea Dialog strategic UE-Pakistan din 25 martie 2014, strâns legat de acesta,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase sau a convingerilor,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la Raportul anual 2014 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(1),

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 27 martie 2016, la un parc de joacă din Gulshan-e-Iqbal din Lahore, un atentat sinucigaș cu bombă a omorât peste 73 de persoane, rânind alte 300, inclusiv un număr mare de femei și copii; întrucât grupul terorist islamist Jamaat-ul-Ahrar a revendicat atacul, declarând că a fost intenționat direcționat împotriva creștinilor; întrucât, cu toate acestea, cele mai multe dintre persoanele rănite și ucise au fost musulmani și toți erau pakistanezi;

B.  întrucât, în momentul atacului terorist, aveau loc demonstrații violente la Islamabad, unde susținătorii lui Mumtaz Qadri, ucigașul condamnat al guvernatorului Salman Taseer, cereau executarea lui Asia Bibi, o femeie acuzată de blasfemie și condamnată la moarte, care fusese apărată în instanță de guvernatorului Taseer; întrucât zeci de mii de persoane au participat la funeraliile lui Qadri după ce acesta a fost spânzurat, comemorându-l ca erou, iar fotografiile sale circulând pe platformele de socializare întrucât judecătorul care l-a condamnat prima dată pe Qadri a trebuit să fugă din țară după ce a primit amenințări cu moartea;

C.  întrucât unele grupuri extremiste își pot dezvolta libere ideologia și activitățile, cum ar fi anumite sindicate ale studenților din universități și Forumul avocaților Khatm-e-Nubuwwat, care se pare că este forța din spatele creșterii numărului de urmăriri penale pentru acuzații de blasfemie în instanțele din Pakistan și care se opune oricărei încercări a legiuitorilor de a reforma legislația respectivă;

D.  întrucât creștinii și alte minorități se confruntă nu numai cu persecuția extremiștilor, ci și cu discriminarea juridică, mai ales datorită legilor pakistaneze privind blasfemia, care sunt adesea discriminatorii și folosite abuziv de către cei care au motive personale sau de natură politică; întrucât chiar și musulmanii sunt în continuare condamnați în temeiul acestor legi;

E.  întrucât, de mai mulți ani, terorismul și extremismul islamist a afectat poporul pakistanez, în special minoritățile religioase, femeile și copiii; întrucât, de la adoptarea ultimei rezoluții a Parlamentului referitoare la Pakistan, la 15 ianuarie 2015(2), au avut loc mai multe zeci de atacuri teroriste și atacuri violente împotriva minorităților religioase, în condițiile unor legi discriminatorii și ale unei aplicări insuficiente;

F.  întrucât o serie de grupuri teroriste din Pakistan vizează minoritățile religioase, cum ar fi ahmadizi, creștini, șiiți și hinduși, dar și suniți cu opinii diferite; întrucât, în raportul său anual pentru 2015, Comisia pentru drepturile omului din Pakistan a remarcat că, în majoritatea cazurilor, autorii au beneficiat de impunitate;

G.  întrucât grupurile extremiste încă mai folosesc copii pentru atacuri sinucigașe cu bombe; întrucât guvernul nu a reușit să adopte o legislație prin care să se înființeze Comisia națională pentru drepturile copiilor, un organism independent care să protejeze și să asigure respectarea drepturilor copiilor;

H.  întrucât, după masacrul comis la o școală de insurgenți talibani în decembrie 2014, guvernul pakistanez a reintrodus pedeapsa cu moartea, după un moratoriu de șase ani, mai întâi numai pentru activități teroriste, dar ulterior pentru toate crimele extrem de grave; întrucât, până la sfârșitul lui 2015, Pakistanul a executat 326 de persoane - cel mai mare număr înregistrat vreodată și pe locul al treilea în lume;

I.  întrucât luptele dintre armata pakistaneză și grupările armate nonstatale au provocat strămutarea a peste un milion de persoane în interiorul țării;

J.  întrucât femeile provenite din rândul minorităților religioase din Pakistan sunt răpite, căsătorite cu forța și convertite forțat la islamism, fenomen care este în mare parte ignorat de poliție și de autoritățile civile;

K.  întrucât Pakistanul joacă un rol important în promovarea stabilității în Asia de Sud și ar trebui, deci, să dea un exemplu în întărirea statului de drept și a drepturilor omului;

L.  întrucât UE își menține pe deplin angajamentul pentru continuarea dialogului și a cooperării cu Pakistanul în cadrul Planului de angajament pe 5 ani,

1.  se declară profund șocat de atacul care a avut loc la 27 martie 2016, în Lahore și condamnă ferm aceste acte de violență total gratuită împotriva atâtor persoane nevinovate;

2.  își exprimă profunda compasiune și transmite condoleanțe familiilor victimelor și își afirmă solidaritatea cu poporul și guvernul Pakistanului;

3.  subliniază necesitatea absolută de a aduce în fața justiției autorii atacului din Lahore; solicită autorităților pakistaneze, în special autorităților locale și provinciale, să ia măsuri pentru ca aceste acte să fie efectiv anchetate și urmărite penal;

4.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcările grave și sistematice ale libertății de religie și convingeri în Pakistan; subliniază importanța respectării drepturilor fundamentale ale tuturor minorităților religioase și etnice care trăiesc în Pakistan, astfel încât să poată continua să trăiască în demnitate, egalitate și siguranță și să-și practice religia în mod liber, fără niciun fel de constrângere, discriminare, intimidare sau hărțuire, în conformitate cu principiile fondatoare ale Pakistanului;

5.  salută inițiativele de reformă ale guvernului precum legea care incriminează căsătoriile copiilor, actul de protecție a femeilor împotriva violenței și a hărțuirii, deblocarea YouTube, decizia de declarare a Holi, Diwali și a Paștelui ca zile libere pentru minoritățile religioase, precum și acțiunea personală a prim-ministrului Nawaz Sharif de a vizita un eveniment religios hindi; invită insistent guvernul să își intensifice eforturile de a crea un climat social favorabil minorităților și diversității de gândire; reamintește, în acest context, Planul național de acțiune, reforma promisă și imperios necesară a școlilor islamice „madrassa” și, în special, acțiunile guvernului împotriva discursurilor de instigare la ură, precum și reforma poliției și a sistemului judiciar, care se lasă încă așteptată; consideră că, pe viitor, ar trebui luate măsuri mai ambițioase, în special în domeniul educației (excluzând tendințele părtinitoare și prejudecățile negative din programele școlare și manuale), precum și în urmărirea penală a celor care instigă la violență;

6.  salută angajamentul guvernului pakistanez de a lupta împotriva amenințării reprezentate de extremismul religios; încurajează un dialog continuu între UE și statele membre, pe de o parte și Pakistan, pe de altă parte, în vederea asigurării protecției și promovării drepturilor omului, în special în ceea ce privește eforturile de combatere a terorismului, precum și prin aplicarea legilor privind securitatea;

7.  consideră că, deși operațiunea militară anunțată în Punjab este esențială în lupta împotriva terorismului, la fel de importantă este și victoria în războiul ideologic împotriva extremismului, care va asigura Pakistanului un viitor tolerant și progresist;

8.  solicită autorităților pakistaneze să combată excluziunea socială și economică, inclusiv cea a marii majorități a creștinilor și a altor minorități religioase care duc o existență precară;

9.  este preocupat de utilizarea în continuare a legilor privind blasfemia în Pakistan și consideră că acest lucru agravează climatul de intoleranță religioasă; invită, prin urmare, guvernul pakistanez să reformeze aceste legi și aplicarea lor; invită autoritățile să asigure un exercițiu rapid și corect al justiției în toate procesele de blasfemie; atrage atenția, în special, asupra cazului Asiei Bibi și încurajează puternic Curtea Supremă să ia o hotărâre cu privire la această chestiune;

10.  solicită autorităților pakistaneze să garanteze independența tribunalelor, statul de drept și procese echitabile, conform standardelor internaționale în materie de proceduri judiciare; solicită, de asemenea, autorităților pakistaneze să asigure o protecție suficientă tuturor celor implicați în procesele de blasfemie, în special profesiei juridice din această țară și să protejeze acuzații, martorii și familiile și comunitățile acestora de violența mulțimii, inclusiv persoanele achitate care nu se pot întoarce acasă; invită guvernul pakistanez să se asigure că victimele violențelor și persecuțiilor precis direcționate au acces la căile adecvate de atac, juridice sau de altă natură, aplicabile în temeiul dreptului internațional din domeniul drepturilor omului;

11.  reamintește că s-a opus în mod constant pedepsei capitale în toate circumstanțele; ia act cu profundă îngrijorare de creșterea dramatică a utilizării pedepsei capitale în Pakistan, inclusiv, în mod extrem de regretabil, în cazul infractorilor minori, și solicită restabilirea unui moratoriu asupra pedepsei capitale, în vederea abolirii acesteia în Pakistan;

12.  subliniază că, în lupta împotriva terorismului și a extremismului religios, este esențial să se atace cauzele profunde ale acestora, prin combaterea sărăciei și garantarea toleranței religioase, a libertății de credință și a dreptului și accesului în siguranță la educație pentru copii, în special pentru fete;

13.  invită guvernul pakistanez să lanseze o invitație deschisă raportorilor speciali ai ONU (în special Raportorului special pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului, Raportorului special pentru execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare și Raportorului special pentru libertatea religioasă sau a convingerilor), precum și să sprijine prin orice mijloace activitatea Comisiei Naționale pentru drepturile omului;

14.  invită guvernul Pakistanului să ia măsurile necesare pentru ca instituțiile de învățământ, locurile de recreere și locurile de întrunire ale comunităților minoritare din zonele afectate de insecuritate și conflicte sunt protejate în mod corespunzător, precum și pentru a reduce la minimum riscul de recurență a unor încălcări ale drepturilor omului și abuzuri similare;

15.  încurajează toți actorii regionali să-și îmbunătățească cooperarea în materie de combatere a terorismului; reafirmă importanța unui angajament internațional necondiționat de a lupta împotriva terorismului internațional, incluzând combaterea tuturor formelor de sprijin financiar acordat rețelelor teroriste, precum și a îndoctrinării ideologice care alimentează extremismul și terorismul;

16.  salută ratificarea de către Pakistan a Convenției cu privire la drepturile copilului și felicită autoritățile pakistaneze pentru măsurile luate în privința drepturilor copiilor; solicită Pakistanului să ratifice Protocolul opțional la Convenția privind Drepturile Copilului referitor la implicarea copiilor în conflictele armate, precum și să creeze o Comisie națională pentru drepturile copilului;

17.  solicită Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă, Federica Mogherini, Serviciului European de Acțiune Externă și Consiliului să se angajeze pe deplin alături de Guvernul Pakistanului în vederea combaterii amenințării teroriste, precum și să asiste guvernul și poporul pakistanez pentru a-și continua eforturile de eradicare a terorismului; invită Vicepreședinta Comisiei/Înaltă Reprezentantă, Federica Mogherini, să informeze regulat Parlamentul cu privire la progresele realizate în aceste acțiuni bilaterale;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru Drepturile omului, Președinției Consiliului de Securitate al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați și Guvernului și Parlamentului Pakistanului.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0470.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0007.


Honduras: situația apărătorilor drepturilor omului
PDF 268kWORD 92k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Honduras: situația apărătorilor drepturilor omului (2016/2648(RSP))
P8_TA(2016)0129RC-B8-0469/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului, precum și Orientările UE privind promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului în cazul persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte(1),

–  având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor privind alegerile generale din Honduras din 2013 și misiunea de monitorizare din 2015 privind impunitatea,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019,

–  având în vedere recomandările făcute Hondurasului la 8 mai 2015 în cadrul evaluării periodice universale a Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere raportul Raportorului special al ONU referitor la amenințările globale cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului și la situația apărătorilor drepturilor omului de sex feminin,

–  având în vedere declarația Raportorului special al ONU referitoare la situația apărătorilor drepturilor omului din Honduras, din 18 martie 2016, de la Geneva,

–  având în vedere articolul 25 din regulamentul de procedură al Comisiei interamericane pentru drepturile omului privind mecanismul de aplicare a măsurilor de protecție,

–  având în vedere Convenția Organizației Internaționale a Muncii din 1989 privind populațiile indigene și tribale din țările independente (Convenția OIM nr. 169),

–  având în vedere declarația șefilor misiunilor UE din 17 februarie 2016 referitoare la situația dificilă în care se află comunitatea LGBTI din Honduras,

–  având în vedere declarația autorităților UE, inclusiv declarația Delegației UE în Honduras din 3 martie 2016 și declarația purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, din 16 martie 2016,

–  având în vedere clauzele privind drepturile omului din acordul de asociere UE-America Centrală și acordul de parteneriat și cooperare (APC) UE-America Centrală, în vigoare din 2013,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, conform mai multor rapoarte ale ONU referitoare la apărătorii drepturilor omului, activiștii din domeniul protecției mediului, apărătorii drepturilor popoarelor indigene, jurnaliștii, practicienii din domeniul dreptului, sindicaliștii, țăranii, apărătorii drepturilor femeii și ai persoanelor LGBTI, între alți activiști, sunt în continuare victimele abuzurilor, actelor de violență, detențiilor arbitrare, amenințărilor și crimelor în Honduras;

B.  întrucât guvernul din Honduras și-a asumat o serie de angajamente pozitive și a introdus acte legislative care să protejeze apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii și practicienii din domeniul dreptului și care includ înființarea unui oficiu al Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, deschiderea autorităților naționale de a permite desfășurarea unor misiuni internaționale de monitorizare a drepturilor omului și adoptarea legii din 2015 privind protejarea apărătorilor drepturilor omului;

C.  întrucât, în ciuda celor de mai sus, Hondurasul a devenit în prezent una dintre cele mai periculoase țări din această regiune în ceea ce privește situația apărătorilor drepturilor omului; întrucât Hondurasul este, la nivel mondial, una dintre cele mai violente țări pentru activiștii din domeniul protecției mediului, în perioada 2010-2015 fiind uciși cel puțin 109 dintre aceștia;

D.  întrucât, conform informațiilor disponibile, la 3 martie 2016, Berta Cáceres, o apărătoare cunoscută a mediului și a drepturilor popoarelor indigene și fondatoarea Consiliului Civic al Organizațiilor Populare și Indigene din Honduras (COPINH), a fost asasinată în casa sa de un bărbat neidentificat; întrucât moartea acesteia a provocat indignare la nivel internațional și îngrijorare în rândul populației în legătură cu situația apărătorilor drepturilor popoarelor indigene, ai mediului și ai drepturilor de utilizare a terenurilor din Honduras;

E.  întrucât, la numai două săptămâni mai târziu, la 16 martie 2016, a fost ucis și Nelson Garcia, un alt membru al COPINH; întrucât intervenția rapidă a autorităților din Honduras a dus la detenția presupusului asasin al acestuia;

F.  întrucât cetățeanul mexican Gustavo Castro Soto, singurul martor ocular al uciderii dnei Cáceres, împușcat și el, nu a avut voie să părăsească țara timp de aproape o lună din cauza anchetei aflate în desfășurare; întrucât acesta a primit permisiunea de a părăsi țara la 6 aprilie 2016;

G.  întrucât guvernul din Honduras a condamnat cu promptitudine această crimă abominabilă, a declarat anchetarea uciderii dnei Cáceres o prioritate națională și a informat opinia publică cu privire la progresele înregistrate în acest sens; întrucât guvernul a solicitat în mod oficial cooperarea Organizației Statelor Americane (OAS|) în legătură cu anchetarea acestei crime;

H.  întrucât dna Cáceres, aflată permanent în pericol, beneficia de măsuri de protecție din partea Curții Interamericane a Drepturilor Omului (IACHR), care se pare că nu au fost puse în aplicare în mod eficient de autoritățile de stat din Honduras; întrucât dna Cáceres este unul din cei 15 apărători ai drepturilor omului uciși în perioada 2010-2016 în Honduras, în ciuda faptului că beneficiau de aceste măsuri de protecție;

I.  întrucât aceste crime recente ar trebui analizate în contextul rezistenței pașnice opuse timp de un deceniu de COPINH și de alți activiști împotriva barajului hidroelectric Agua Zarca de pe râul Gualcarque, un proiect foarte important care depinde mult de investitori și tehnologie din Europa, care este construit, se pare, fără o consultare liberă și avizată prealabilă organizată cu scopul de a obține aprobarea comunităților indigene afectate, astfel cum se prevede în Convenția OIM nr. 169; întrucât banca olandeză de dezvoltare FMO și Finnfund au suspendat plățile pentru proiectul privind barajul Agua Zarca, dna Cáceres fiind unul dintre principalii opozanți ai acestuia;

J.  întrucât uciderea Paolei Barraza, la 24 ianuarie 2016, apărătoare a drepturilor LGBTI, femeie trans-sexuală și membră a asociației Arcoíris, atrage atenția asupra pericolului din ce în ce mai mare cu care se confruntă comunitatea LGBTI din Honduras; întrucât asasinarea acesteia este cel mai recent deces din șirul de decese violente ale unor membri activi ai organizațiilor de apărare a drepturilor LGBTI din ultimele 11 luni, între care se numără uciderea lui Angy Ferreira, Violeta Rivas, Gloria Carolina Hernández Vásquez (cunoscută și ca Génesis Hernández), Jorge Alberto Castillo, Estefanía Zúniga, Henry Matamoros și Josselin Janet Aceituno Suazo; întrucât, din 1994, se pare că au fost uciși 235 de membri ai comunității LGBTI din Honduras, numai 48 de cazuri ajungând în fața instanței; întrucât comisarul național pentru drepturile omului a afirmat că 92% din cazurile de crimă nu au fost anchetate în mod corespunzător și sunt astfel în continuare neelucidate;

K.  întrucât Raportorul special al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului, Michel Frost, a declarat la 18 martie 2016 că acest ciclu de acte de violență se va sfârși numai atunci când se abordează problema impunității, iar cei care se fac vinovați de astfel de atacuri sunt aduși în fața justiției și a subliniat că autoritățile din Honduras trebuie să ia imediat măsuri concrete pentru a asigura siguranța tuturor apărătorilor drepturilor omului din această țară și a familiilor acestora;

L.  întrucât Honduras se află în prezent în procesul de reformare a codului său penal, care ar trebui să se bazeze pe convenții internaționale și să fie un instrument important pentru garantarea drepturilor grupurilor vulnerabile;

M.  întrucât UE și statele membre sprijină consolidarea sectorului judiciar și a drepturilor omului prin diferite programe și proiecte de cooperare, în special Programul de sprijinire a drepturilor omului și Eurojusticia;

N.  întrucât mai multe state membre nu au ratificat încă acordul de asociere UE-America Centrală, ceea ce însemnă că pilonul „dialog politic” nu a intrat încă în vigoare; întrucât respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, a drepturilor civile și politice ale persoanelor care trăiesc în ambele regiuni constituie elemente fundamentale ale acordului de asociere UE-America ;

1.  condamnă în modul cel mai ferm asasinatele recente ale căror victime au fost Berta Cáceres, Nelson García și Paola Barraza și asasinatele anterioare care au vizat alți apărători ai drepturilor omului din Honduras; transmite sincere condoleanțe familiilor și prietenilor tuturor acestor apărători ai drepturilor omului;

2.  aduce omagiul său dnei Cáceres, activistă ecologistă din Honduras și lider indigen al populației Lenca, co-fondatoare și coordonatoare a COPINH, care și-a dedicat viața construirii unei societăți mai democratice în țara sa; subliniază că asasinarea sa constituie un caz emblematic într-o țară cu un număr extrem de ridicat de omucideri și impunitate generalizată;

3.  își exprimă grava preocupare că, în ciuda măsurilor de precauție emise de IACHR, autoritățile din Honduras nu au reușit să asigure dnei Cáceres protecția necesară; invită guvernul din Honduras să mobilizeze toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a implementa efectiv cele 92 măsuri de precauție ale IACHR, active în prezent în țară, și să prevină perpetrarea unor acte similare la adresa altor activiști ecologiști și indigeni aflați sub amenințare;

4.  solicită realizarea de urgență a unor anchete imediate, independente, obiective și amănunțite ale acestor asasinate și a celor comise anterior pentru a aduce în fața justiției pe cei care le-au conceput și cei care le-au executat și pentru a pune capăt impunității; salută faptul că, la cerere guvernului din Honduras, ancheta privind asasinarea dnei Cáceres include reprezentanți ai Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și ai OAS; consideră că instrumentele disponibile în cadrul ONU și IACHR, cum ar fi o anchetă internațională independentă, cerută de victime, ar putea contribui la a asigura o anchetă imparțială și echitabilă a acestor asasinate;

5.  își exprimă profunda preocupare cu privire la climatul de violență extremă, în special împotriva persoanelor LGBTI și a celor care le apără drepturile; subliniază nevoia de a realiza anchete imediate, amănunțite și imparțiale ale asasinatelor comise asupra membrilor activi ale diferitelor organizații ale drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI;

6.  subliniază că este necesar să se consolideze protecția împotriva discriminării și a infracțiunilor bazate pe ură pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen și să se elaboreze orientări de bune practici, în cooperare strânsă cu societatea civilă; solicită includerea de noi măsuri adecvate pentru prevenirea actelor de discriminare și a infracțiunilor bazate pe ură și pentru protejarea comunității LGBTI, ca parte a oricărei revizuiri a codului penal;

7.  salută, cu toate că este profund preocupat de situația generală a drepturilor omului din Honduras, ultimele reforme juridice și eforturile guvernului din Honduras de a îmbunătăți situația actuală a apărătorilor drepturilor omului din țară; invită autoritățile din Honduras să pună în vigoare și să elaboreze pe deplin legea existentă în 2015 privind protejarea apărătorilor drepturilor omului și să se asigure că, în cooperare adecvată cu societatea civilă, sistemul național de protejare a apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor și practicienilor dreptului este pe deplin operațional și finanțat corespunzător; invită guvernul din Honduras să implementeze în totalitate recomandările primite, ca parte a evaluării periodice universale;

8.  apreciază activitatea șefului delegației UE în Honduras, Ketil Karlsen, și a echipei sale în sprijinul apărătorilor drepturilor omului din Honduras; invită delegația UE și ambasadele și consulatele statelor membre din țară să însoțească activ și să monitorizeze procesele legate de anchetarea asasinatelor apărătorilor drepturilor omului și să-și intensifice eforturile de a intra în dialog cu apărătorii drepturilor omului aflați în prezent în pericol;

9.  consideră că activitățile investitorilor europeni trebuie să fie încadrate într-un set puternic de măsuri de siguranță sociale și de mediu; sprijină ferm punerea în aplicare eficace și completă a Principiilor directoare ale ONU, cu cerințe clare de obligație de diligență, garanții în ceea ce privește gestionarea riscurilor și oferirea de soluții reparatorii eficace, atunci când este cazul; salută faptul că FMO și Finnfund au condamnat public asasinarea Bertei Cáceres și au cerut o anchetă amănunțită, precum și faptul că la 16 martie 2016, în urma rapoartelor privind asasinarea lui Nelson García, ambele și-au suspendat toate activitățile;

10.  invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să se asigure că asistența europeană nu promovează și nu permite proiecte de dezvoltare care nu respectă cerința de consultare prealabilă, liberă și informată cu comunitățile indigene, nu asigură consultarea reală a tuturor comunităților afectate și nu oferă garanții puternice privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor și protecția mediului;

11.  invită statele membre care nu au ratificat acordul de asociere UE-America Centrală să facă acest lucru; îndeamnă Consiliul să elaboreze o politică unitară față de Honduras, care angajează cele 28 de state membre și instituțiile UE să trimită un puternic mesaj comun privind rolul drepturilor omului în relația UE-Honduras și în întreaga regiune;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale ale celor 28 de state membre, președintelui, guvernului și parlamentului din Honduras, Secretariatului pentru integrare economică central-americană, Parlacen, Adunarea Parlamentară EuroLat și Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene.

(1) JO C 434, 23.12.2015, p. 181.


Nigeria
PDF 272kWORD 97k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 privind Nigeria (2016/2649(RSP))
P8_TA(2016)0130RC-B8-0478/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nigeria,

–  având în vedere cuvântarea Președintelui Muhammadu Buhari în fața Parlamentului European din 3 februarie 2016,

–  având în vedere declarațiile anterioare ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la situația din Nigeria,

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la situația din Nigeria, inclusiv cele din 9 februarie 2015,

–  având în vedere declarațiile anterioare ale Secretarului General al ONU referitoare la situația din Nigeria,

–  având în vedere declarațiile anterioare ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite referitoare la situația din Nigeria,

–  având în vedere declarațiile VP/ÎR și ale Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Federale Nigeria făcute cu ocazia celui de al șaselea dialog ministerial Nigeria-UE, care a avut loc la Bruxelles la 15 martie 2016,

–  având în vedere decizia Consiliului de a adăuga Boko Haram pe lista UE a organizațiilor teroriste, ce a intrat în vigoare la 29 mai 2014,

–  având în vedere cea de a doua revizuire a Acordului de la Cotonou 2007 - 2013, ratificată de Nigeria la 27 septembrie 2010,

–  având în vedere Declarația Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 1979,

–  având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981, ratificată de Nigeria la 22 iunie 1983,

–  având în vedere Constituția Republicii Federale Nigeria, în special prevederile acesteia privind protecția libertății religioase din capitolul IV – „Dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie”,

–  având în vedere rezultatul alegerilor prezidențiale nigeriene din martie 2015,

–  având în vedere raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind încălcările și abuzurile comise de Boko Haram și impactul asupra drepturilor omului în țările afectate din 29 septembrie 2015,

–  având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabila ale ONU, adoptate în septembrie 2015,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de Nigeria la 16 aprilie 1991,

–  având în vedere Raportul Amnesty International intitulat "Nigeria: Still waiting for justice, still waiting for change. Government must prioritise accountability in the north-east",

–  având în vedere Raportul Human Rights Watch privind Nigeria din ianuarie 2016,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, cu vastele sale resurse, Nigeria este cea mai mare economie din Africa și cea mai numeroasă și mai diversă din punct de vedere cultural națiune a acesteia; întrucât ea joacă un rol-cheie în politica regională și africană și este unul dintre motoarele integrării regionale prin Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS); întrucât, cu toate acestea, ea se numără printre țările cu cele mai mari inegalități din lume, cu o corupție larg răspândită care contribuie semnificativ la disparitățile economice și sociale și cu securitatea care îi este amenințată de violenta grupare extremistă Boko Haram;

B.  întrucât anii de dictatură militară, corupție, instabilitate politică și slabă guvernanță au condus la investiții insuficiente în infrastructura țării, educație și servicii sociale și întrucât toate acestea continuă să submineze drepturile sociale și economice din Nigeria;

C.  întrucât mai mult de șase din 10 nigerieni trăiesc cu mai puțin de 2 USD pe zi; întrucât această sărăcie extremă este încă și mai acută în statele din nord, care sunt cel mai puțin dezvoltate din țară; întrucât această pauperitate contribuie direct la dezbinarea socială, ostilitatea religioasă și divizarea regională; întrucât indicele Gini al Nigeriei a crescut dramatic și a ajuns la 48,8 în 2010;

D.  întrucât organizația Transparency International a plasat Nigeria pe locul 136 în clasamentul alcătuit pe baza indicelui de percepție a corupției care include 175 de țări; întrucât, conform unor estimări, în fiecare an sunt sustrase între 3 și 8 miliarde USD din veniturile provenite din exploatarea petrolului în Nigeria;

E.  întrucât, în pofida tranziției pașnice la putere a Președintelui Buhari din martie 2015, pacea și stabilitatea din Nigeria sunt amenințate de un val de atacuri, omoruri și răpiri săvârșite de violenta grupare extremistă Boko Haram, de o economie aflată în lâncezire din cauza prețurilor mondiale scăzute ale petrolului, de instituții politice slabe, de nesoluționarea problemei corupției și de conflictele nerezolvate din delta Nigerului și din Centura de Mijloc (Middle Belt);

F.  întrucât Boko Haram a ucis, în 2014 și 2015, cel puțin 8 200 de civili; întrucât se estimează că au fost strămutate mai mult de 2,6 milioane de persoane și peste 14,8 milioane sunt afectate de insurgența grupării Boko Haram;

G.  întrucât terorismul este o amenințare mondială, dar posibilitățile de cooperare a comunității mondiale cu autoritățile nigeriene în ceea ce privește combaterea grupării Boko Haram depind de credibilitatea, responsabilizarea și transparența noii administrații, în întregul lor; întrucât eșecul guvernului de a eradica impunitatea pentru crimele de război la nivelul cel mai înalt rămâne una dintre problemele majore din această țară; întrucât Președintele Buhari a promis să inițieze cercetări în acest sens;

H.  întrucât Boko Haram urmărește să instaureze în Nigeria un regim bazat în totalitate pe legea islamică, inclusiv pe înființarea de instanțe penale sharia pe întreg teritoriul țării, interzicând educația de tip occidental; întrucât Boko Haram a răpit femei și fete pentru a le implica în atacuri suicidare; întrucât unele atacuri suicidare cu bombă, inclusiv cele din 16 martie, 11 februarie și 31 ianuarie 2016 din nord-estul Nigeriei, s-au soldat cu zeci de morți;

I.  întrucât violența sexuală și de gen și violența îndreptată împotriva lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transgenilor și intersexualilor (LGBTI) este încă răspândită în regiunile în care se manifestă tulburări din nord-estul Nigeriei, iar drepturi fundamentale ca educația pentru tinerele fete și femei, dreptatea socială și distribuție echitabilă a veniturilor statului în societate se înrăutățesc dramatic, cum este cazul luptei împotriva corupției;

J.  întrucât aproximativ 270 de eleve au fost răpite de Boko Haram la 14-15 aprilie 2014 dintr-o școală din Chibok, în nord-estul Nigeriei, și majoritatea sunt, în continuare, dispărute; întrucât soarta lor exactă rămâne un mister, deși există temeri că majoritatea au fost forțate fie să se căsătorească cu unii insurgenți sau să devină ele însele insurgente, supuse violențelor sexuale sau vândute ca sclave, iar fetele de altă religie silite să se convertească la islam; întrucât Boko Haram a răpit peste 2 000 de femei și fete începând din 2009, printre care 400 din Damasak, statul Borno, la 24 noiembrie 2014;

K.  întrucât armata nigeriană a anunțat, la 6 aprilie 2016, că cel puțin 800 de luptători s-au predat în cele trei săptămâni care au precedat anunțul; întrucât, în cursul raidurilor efectuate pe teritoriul Boko Haram din regiunile muntoase dintre Nigeria, Ciad și Camerun cu începere din 26 februarie 2016, trupele nigeriene au salvat 11 595 de ostatici;

L.  întrucât situația dramatică a elevelor răpite a scos la iveală racile mai întinse, printre care atacuri regulate îndreptate asupra școlilor, lipsa de personal didactic și nevoia urgentă de finanțare internațională pentru repararea și reconstrucția clădirilor avariate; întrucât lipsa oportunităților educaționale presupune că unii copii nu au fost școlarizați timp de mulți ani;

M.  întrucât extremismul violent al grupării Boko Haram este nediferențiat și a provocat suferințe imense oamenilor de toate credințele și etniile, cu valurile sale de violență; întrucât, în ultimul an, s-a raportat o creștere a numărului de creștini uciși în nordul Nigeriei;

N.  întrucât regiunea Centurii de Mijloc (Middle Belt) a suferit timp de ani de pe urma tensiunilor economice și politice dintre comunitățile etnice și religioase, violențele recente fiind alimentate de lupta pentru putere și accesul la pământuri dintre comunitățile nomade și cele agricole;

O.  întrucât sectoarele petrolier și al gazelor rămân principale sursă de venituri din Nigeria, chiar dacă împărțirea beneficiilor generate de economia țării este foarte inegală; întrucât nordul Nigeriei este mult mai puternic afectat de sărăcie și de șomaj decât partea de sud a țării, care beneficiază de resurse de petrol importante; întrucât, potrivit Băncii Mondiale, din 1960, Nigeria a pierdut venituri provenind din petrol estimate la 400 de miliarde de USD din cauza corupției și încă 20 de miliarde de USD, bani încasați din petrol, au dispărut din visteria Nigeriei în ultimii doi ani;

P.  întrucât Cabinetul Președintelui a creat un comitet special de anchetă pentru a investiga acuzațiile privind încălcarea drepturilor omului de către forțele de securitate, inclusiv ucideri, tortură și dispariții forțate;

Q.  întrucât senatul nigerian analizează în prezent propuneri legislative care urmăresc pedepsirea diseminării de „declarații abuzive” prin platformele de comunicare socială sau critici la adresa guvernului sau a altora prin mass-media tipărită sau electronică,

1.  salută transferul pașnic al puterii în Nigeria după alegerile prezidențiale și este consideră încurajatoare înaltele așteptări legate de ambițiosul program de reformă al președintelui Buhari și al guvernului său;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la importantele provocări sociale, economice și politice cu care se confruntă Nigeria și regretă lipsa unui progres real în abordarea corupției, care a afectat societatea nigeriană timp de decenii;

3.  recunoaște că Nigeria deține potențialul de a deveni o putere economică și politică în Africa, dar că dezvoltarea sa a fost împiedicată de guvernanța economică deficitară, de instituțiile democratice slabe și de inegalitatea masivă; prin urmare, invită Uniunea Europeană și statele sale membre să își îndeplinească angajamentul de a oferi o întreagă gamă de asistență politică, umanitară și pentru dezvoltare, de a sprijini, la toate nivelurile de guvernare, programele care abordează sărăcia, șomajul în rândul tinerilor și lipsa de emancipare a femeilor;

4.  consideră că lupta împotriva corupției trebuie să fie condusă de autoritățile nigeriene și consideră că nerealizarea acestui lucru ar însemna mai mulți ani de sărăcie, inegalitate, efecte negative asupra reputației, investiții externe reduse și o subminare a oportunităților în viața tinerilor; prin urmare, își oferă sprijinul în atingerea acestui obiectiv și în încercarea de rupere a legăturii dintre practicile de corupție și terorism;

5.  salută eforturile făcute de guvernul lui Buhari în consolidarea prerogativelor acestuia împotriva corupției și în impunerea cerinței ca toate tranzacțiile financiare guvernamentale să treacă printr-un singur cont bancar, pentru monitorizarea cheltuielilor; solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să ia măsuri concrete pentru a stopa în mod eficient fluxurile financiare ilegale și evaziunea fiscală și pentru a spori cooperarea internațională în probleme fiscale;

6.  își exprimă solidaritatea cu poporul nigerian, care suferă de pe urma actelor de terorism săvârșite de Boko Haram, care au dus la mii de morți și la strămutarea a mai mult de două milioane de persoane; îndeamnă guvernul nigerian să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția civililor în conformitate cu obligațiile regionale și internaționale privind drepturile omului, inclusiv prin lansarea de anchete complexe, independente și eficiente pentru investigarea acestor crime;

7.  condamnă cu fermitate violența și atacurile recente ale Boko Haram și invită guvernul federal să își protejeze poporul și să abordeze cauzele profunde ale violenței prin asigurarea de drepturi egale pentru toți cetățenii, inclusiv prin abordarea problemelor generate de inegalitate, controlul asupra terenului arabil, șomaj și sărăcie; respinge orice represalii violente care încalcă legislația umanitară din partea armatei nigeriene; salută, totuși, programul „Safe Corridor” al armatei nigeriene, care urmărește reabilitarea luptătorilor Boko Haram;

8.  deplânge masacrarea unor femei, bărbați și copii nevinovați, violurile, tortura și recrutarea de soldați din rândul copiilor și este alături de poporul nigerian în efortul acestuia de a combate toate formele de violență din țară;

9.  invită guvernul nigerian să dezvolte o strategie globală care să abordeze cauzele profunde ale terorismului și să investigheze, după cum a promis, dovezile conform cărora soldați nigerieni ar fi comis acte de încălcare a drepturilor omului; salută Summitul pentru securitate de la Abuja, care urmează să aibă loc în mai 2016, și invită toate părțile interesate să identifice soluții concrete și viabile de combatere a terorismului fără a sacrifica respectul pentru drepturile omului și democrație; subliniază importanța cooperării regionale în combaterea amenințării reprezentate de Boko Haram;

10.  cere o investigație internațională, efectuată sub auspiciile ONU, pentru a stabili răspunderea țărilor terțe în ceea ce privește organizarea și finanțarea grupărilor teroriste din regiune, cum este Boko Haram;

11.  consideră că comemorarea a doi ani de la răpirea elevelor din Chibok la 14 aprilie ar trebui să ofere un nou impuls guvernului nigerian și comunității internaționale pentru a asigura eliberarea lor imediată și necondiționată, precum și eliberarea celor 400 de femei și copii răpiți din Damasc în noiembrie 2014 și a tuturor celorlalte femei și copii răpiți;

12.  face apel la autorități să faciliteze accesul femeilor și fetelor la întreaga gamă de servicii medicale pentru sănătatea sexuală și a reproducerii;

13.  ia act cu îngrijorare de atacurile asupra școlilor din nordul Nigeriei, care împiedică accesul copiilor la educație și riscă să alimenteze radicalizarea de care depind grupurile extremiste precum Boko Haram;

14.  observă că Boko Haram a atacat musulmani, creștini, adepți ai altor religii și persoane fără convingeri religioase fără discriminare și condamnă intensificarea violențelor, inclusiv atacurile împotriva lăcașurilor de cult și a credincioșilor;

15.  condamnă în continuare atacurile asupra fermierilor și conflictele interetnice dintre crescătorii de animale și agricultori din zona Middle Belt, în special în statele Plateau și Taraba, care au fost marcate de încălcări grave ale drepturilor omului și în care au fost ucise mii de persoane după anul 2014;

16.  invită guvernul nigerian și partenerii internaționali să sporească investițiile în prevenirea și soluționarea conflictelor intercomunitare dintre crescătorii de animale și agricultori, prin sprijinirea cooperării prin inițiative comune de gestionare economică și a resurselor naturale;

17.  îl invită pe președintele Buhari să se asigure că guvernul său apără dreptul nigerienilor de a-și practica în mod liber credința și, în general, drepturile tuturor cetățenilor săi, în conformitate cu legile țării și cu Constituția și solicită liderilor religioși nigerieni să contribuie la combaterea extremismului și a radicalizării;

18.  îndeamnă VP/ÎR și statele membre să își păstreze angajamentul față de eforturile diplomatice din Nigeria în direcția păcii, a securității, a bunei guvernanțe și a respectării drepturilor omului; îi îndeamnă, în special, să continue dialogul politic cu Nigeria, în temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou revizuit, și, în acest context, să abordeze chestiunile legate de drepturile universale ale omului, printre care libertatea de gândire, de conștiință, religioasă sau de credință și principiul nediscriminării pe orice criterii, astfel cum sunt înscrise în instrumentele universale, regionale și naționale din domeniul drepturilor omului;

19.  solicită autorităților nigeriene să respingă legea prin care se interzic petițiile nefondate și alte aspecte legate de acestea, care se află în prezent în lucru la senatul nigerian, întrucât aceasta subminează libertatea presei și libertatea de exprimare din Nigeria;

20.  invită guvernul nigerian și autoritățile regionale să înceteze incriminarea comunității LGBTI nigeriene și să garanteze dreptul acesteia la libertatea de exprimare;

21.  invită guvernul nigerian să ia măsuri de urgență în delta Nigerului, inclusiv acțiuni de stopare a activităților ilegale legate de petrol;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Președintelui Republicii Federale Nigeria, Președintelui Uniunii Africane, Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Parlamentului Panafrican, precum și reprezentanților ECOWAS.


Protecția secretelor comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale ***I
PDF 328kWORD 70k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (COM(2013)0813 – C7-0431/2013 – 2013/0402(COD))
P8_TA(2016)0131A8-0199/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0813),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0431/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul din 25 martie 2014 al Comitetului Economic și Social European(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 18 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0199/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 aprilie 2016 în vederea adoptării Directivei (UE) 2016/… a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2016/943.)

(1) JO C 226, 16.7.2014, p. 48.


Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017
PDF 375kWORD 137k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017 (2016/2019(BUD))
P8_TA(2016)0132A8-0131/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare(6),

–  având în vedere raportul prezentat Biroului de către Secretarul General privind proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017,

–  având în vedere proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Birou la 11 aprilie 2016 în conformitate cu articolul 25 alineatul (7) și cu articolul 96 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere proiectul de estimare a bugetului întocmit de Comisia pentru bugete în conformitate cu articolul 96 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere articolele 96 și 97 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0131/2016),

A.  întrucât această procedură reprezintă a doua procedură bugetară completă desfășurată în noua legislatură și cel de-al patrulea an al cadrului financiar multianual 2014-2020;

B.  întrucât bugetul 2017, în forma propusă în raportul Secretarului General, va fi marcat de continuarea și intensificarea politicii instituției de a crește eficiența în toate domeniile în care acest lucru este posibil fără a afecta calitatea mediului de lucru al deputaților și al personalului;

C.  întrucât Secretarul General a propus patru obiective prioritare pentru bugetul 2017, și anume: securitatea și securitatea cibernetică, eliminarea treptată a derogării privind limba irlandeză, actualele măsuri de sprijinire a deputaților în exercitarea mandatului, precum și asigurarea atractivității Parlamentului pentru public și vizitatori;

D.  întrucât, în actualul context politic și de securitate generat de atacurile teroriste din Europa, procedura bugetară 2017 ar trebui să conducă la creșterea securității și securității cibernetice a Parlamentului;

E.  întrucât Secretarul General a propus un buget de 1 910 073 000 EUR pentru proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017, ceea ce reprezintă o majorare cu 3,9 % față de bugetul pentru 2016, din care un procentaj de 1,7 % este considerat drept cheltuieli curente, și ar constitui 19,26 % din rubrica V din CFM 2014-2020;

F.  întrucât, între 2017 și 2022, derogarea privind netraducerea tuturor documentelor oficiale în limba irlandeză va fi eliminată treptat, fapt care va implica traducerea tuturor documentelor oficiale și în limba irlandeză, și se propun cheltuieli extraordinare suplimentare în valoare de 3,7 milioane EUR pentru conformarea la această nouă cerință lingvistică, ceea ce reprezintă 0,2 % din majorarea totală;

G.  întrucât sunt necesare investiții extraordinare suplimentare de 47,6 milioane EUR pentru a consolida securitatea și securitatea cibernetică, ceea ce reprezintă 2,6 % din majorarea totală,

H.  întrucât ratele inflației au scăzut constant din 2011; întrucât rata inflației reale în locurile de desfășurare a activității Parlamentului din 2015 și 2016 a fost mai mică decât rata reală de creștere a bugetului său;

I.  întrucât aproape 60 % din buget este alcătuit din cheltuieli indexate care se referă, în cea mai mare parte, la remunerațiile deputaților și personalului, ajustate în conformitate cu Statutul funcționarilor, precum și la obligații contractuale, care corespund indexării sectoriale, de obicei mai mare decât rata standard a inflației;

J.  întrucât Parlamentul European a subliniat în Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2016(7) că bugetul pe 2016 ar trebui să aibă o bază realistă și să fie în conformitate cu principiile disciplinei bugetare și bunei gestiuni financiare;

K.  întrucât credibilitatea Parlamentului în calitatea sa de componentă a autorității bugetare depinde în mare măsură de capacitatea sa de a-și ține sub control cheltuielile proprii;

L.  întrucât Biroul a adoptat la 26 octombrie 2015 un nou set de norme privind administrarea indemnizațiilor de asistență parlamentară, înăsprind condițiile aferente rambursării contractelor cu asistenți locali, și anume prin alocarea a cel puțin 25 % din indemnizația de asistență parlamentară în scopul acoperirii cheltuielilor cu asistenții acreditați,

Cadrul general

1.  subliniază că proporția bugetului Parlamentului în 2017 ar trebui menținută sub 20 % din rubrica V; constată că nivelul proiectului preliminar de estimare a bugetului pentru 2017, astfel cum este prevăzut în poziția Biroului din 9 martie 2016, corespundea unui procentaj de 19,26 %, mai mic decât cel din 2016 (19,39 %) și al doilea cel mai mic procentaj din cadrul rubricii V din ultimii opt ani; își reduce și mai mult partea din rubrica V până la 19,17 % pentru 2017;

2.  consideră totuși că, având în vedere încetinirea creșterii economice cu care se confruntă statele membre, nivelul inflației prognozat pentru 2017 nu ar trebui să fie considerat principalul criteriu de referință pentru majorarea cheltuielilor curente;

3.  confirmă faptul că au fost solicitate cheltuieli extraordinare cu 0,2 % mai mari față de bugetul 2016 pentru eliminarea treptată a măsurilor derogatorii temporare privind utilizarea limbii irlandeze care au fost stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 920/2005 al Consiliului din 13 iunie 2005(8);

4.  ia act de cererea de majorare cu 2,6 % a fondurilor alocate securității și securității cibernetice, până la un nivel mai mult decât dublu față de nivelul resurselor alocate în 2016; solicită Secretarului General să prezinte Comisiei pentru bugete informații detaliate în mod transparent cu privire la actualele și viitoarele măsuri de securitate și de securitate cibernetică și la defalcarea costurilor acestora;

5.  aprobă bugetul de cheltuieli extraordinare pentru realizarea de investiții de securitate în 2017 în urma analizei prezentate Biroului în februarie 2016 și completate de evaluarea efectuată în urma evenimentelor din 22 martie 2016 (47,6 milioane EUR), precum și bugetul de cheltuieli excepționale legate de eliminarea treptată a derogării temporare privind utilizarea limbii irlandeze (3,7 milioane EUR);

6.  limitează creșterea cheltuielilor sale curente pentru 2017, cu excepția celor două pachete extraordinare, la un nivel de 1,4 % în comparație cu cheltuielile curente din bugetul 2016 și de 0,6 % în comparație cu bugetul 2016;

7.  stabilește nivelul global al bugetului estimat pentru 2017 la 1 900 873 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere totală cu 3,4 % comparativ cu bugetul 2016;

8.  subliniază că Parlamentul ar trebui să dispună de suficiente resurse necesare pentru a-și exercita funcția principală de organ legiuitor și autoritate bugetară; evidențiază că în actualul context economic resursele respective ar trebui gestionate cu rigoare, pragmatism și eficiență; subliniază faptul că, deși asigurarea unui nivel corespunzător de finanțare a Parlamentului este un lucru adecvat pentru exercițiul democratic european, sunt încurajate ferm eforturile de a realiza economii și a îmbunătăți în continuare eficiența utilizării fondurilor publice;

9.  subliniază că cea mai mare parte a bugetului Parlamentului și a indexării sale anuale face obiectul obligațiilor statutare sau contractuale, care nu pot fi modificate de Parlament în cadrul procedurii bugetare;

Transparența, accesibilitatea și lizibilitatea

10.  îl invită pe Secretarul General să facă o propunere privind prezentarea bugetului pe site-ul Parlamentului către publicul larg într-un mod suficient de detaliat, precum și inteligibil și ușor de utilizat, pentru a permite tuturor cetățenilor să înțeleagă mai bine activitățile și prioritățile Parlamentului, precum și dinamica cheltuielilor aferente; consideră că un prim pas ar putea consta în a publica pe site-ul Parlamentului informațiile grafice disponibile în prezent pe intranet;

11.  consideră că, în ceea ce privește procesul bugetar, toate informațiile relevante ar trebui să fie prezentate membrilor Biroului și ai Comisiei pentru bugete în fiecare etapă a procedurii, în timp util și în mod inteligibil, precum și cu detaliile și defalcările necesare, pentru a permite Biroului, Comisiei pentru bugete și grupurilor politice să desfășoare deliberări adecvate și să își bazeze deciziile pe o imagine cuprinzătoare a situației și necesităților bugetului Parlamentului;

12.  subliniază nevoia de precizie și transparență în ceea ce privește evoluția bugetului de la un exercițiu la altul; consideră că, deși se justifică înscrierea anumitor cheltuieli extraordinare, cum ar fi cele de securitate, în bugetul pe 2017, utilizarea într-o măsură crescândă în fiecare an a cheltuielilor extraordinare este problematică din punctul de vedere al controlului și stabilității bugetare; solicită o definiție mai precisă a cheltuielilor extraordinare; consideră că, pentru a asigura responsabilitatea, precum și comparabilitatea datelor din bugetul general, ar trebui să se evalueze dacă cheltuielile extraordinare ar trebui incluse în baza de calcul al diferenței procentuale dintre bugete de la un an la altul;

13.  își reiterează apelul în favoarea unei planificări bugetare pe termen mediu și lung, care să includă o distincție clară între investiții și cheltuielile operaționale legate de funcționarea Parlamentului, precum și de obligațiile statutare ale acestuia (inclusiv chirii și achiziții), în conformitate cu Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2016(9); solicită, prin urmare, modificarea modului de prezentare pentru a face o distincție clară între cheltuielile de investiții și cheltuielile operaționale;

14.  felicită Biroul și DG ITEC pentru noul format al paginilor personale ale deputaților de pe site-ul oficial al Parlamentului, care oferă mai multă transparență privind componența și statutul echipelor de lucru ale acestora [crearea unui nou tabulator „asistent”, cu subtitlurile: asistenți, asistenți acreditați, asistenți acreditați (grupare), asistenți locali, prestatori de servicii, agenți de plată, stagiari]; solicită Secretarului General să asigure controalele necesare pentru punerea în aplicare a noului set de norme privind indemnizațiile de asistență parlamentară, adoptat de Birou la 26 octombrie 2015;

15.  solicită ca bugetul să fie întocmit, cel puțin o dată la cinci ani, pe baza nevoilor reale ale posturilor bugetare individuale și nu pe baza unui sistem de coeficienți;

Securitatea și securitatea cibernetică

16.  solicită o planificare bugetară pe termen mediu și lung, care să includă informații clare cu privire la cheltuielile legate de securitate și securitatea cibernetică; în plus, având în vedere evenimentele recente, invită Biroul să își actualizeze conceptul de securitate globală și să îl prezinte cât mai curând posibil, cel târziu până în iunie 2016;

17.  consideră că orice măsură în acest domeniu ar trebui să se bazeze pe o evaluare clară a nevoilor Parlamentului și să fie proporțională cu riscurile existente; solicită Secretarului General și Biroului să prezinte Comisiei pentru bugete în timp util înainte de lectura Parlamentului referitoare la bugetul 2017 un concept de securitate globală, inclusiv o evaluare globală privind riscurile percepute și măsurile de securitate prevăzute, precum și opțiunile alternative, care să fie însoțită de o evaluare detaliată a impactului lor bugetar asupra bugetului 2017 și a bugetelor ulterioare, distingându-se în mod clar între investiții și cheltuieli curente, și să descrie măsurile avute în vedere pentru consolidarea securității Parlamentului în interiorul și în exteriorul clădirilor sale, precum și impactul acestor măsuri asupra bugetului 2017; cere informații cu privire la consecințele financiare ale acordurilor interinstituționale de cooperare administrativă din domeniul securității;

18.  solicită Secretarului General să evalueze dacă este necesară revizuirea contractelor de asigurare existente (pentru deputați și personal), având în vedere amenințările teroriste, și să prezinte, dacă este cazul, propuneri pentru a remedia eventualele deficiențe;

19.  consideră că sistemul de securitate din exteriorul clădirilor Parlamentului ar trebui asigurat în continuare de autoritățile belgiene;

Sprijinirea deputaților în exercitarea mandatului

20.  ia act de actualele măsuri de sprijinire a deputaților în exercitarea mandatului lor;

21.  salută extinderea portalului digital pentru deputați (e-Portal), dar îl invită pe Secretarul General să îmbunătățească, în lumina inițiativei „fără hârtie”, sistemul actual de transmitere pe suport de hârtie a borderourilor de plată către deputați, cu scopul de a-l elimina până la sfârșitul anului 2017; consideră că e-Portal ar trebui să ofere în mod implicit tuturor deputaților posibilitatea transmiterii în format electronic, care ar putea conduce la economii considerabile atât de timp, cât și de fonduri;

22.  salută creșterea calității serviciilor de consiliere și cercetare oferite deputaților și comisiilor; reamintește că o evaluare la jumătatea perioadei a eficacității cooperării dintre Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) și departamentele tematice a fost prevăzută în momentul înființării EPRS în 2013; solicită, prin urmare, Secretarului General să procedeze la realizarea unei astfel de evaluări și să prezinte Comisiei pentru bugete rezultatele evaluării respective până la sfârșitul anului 2016; consideră că această evaluare ar trebui să conțină propuneri cu privire la modalitățile de corelare optimă a sprijinului acordat de EPRS cu evoluțiile din cadrul comisiilor tematice respective, răspunzând totodată nevoilor deputaților individuali, precum și la modalitățile de evitare a suprapunerilor cu activitățile departamentelor tematice și a încurajării concurenței între servicii;

23.  este de părere că necesitățile deputaților din circumscripțiile lor ar trebui evaluate, ținând cont și de diferențele dintre circumscripții, cu scopul de a permite deputaților să își desfășoare mai bine activitatea în circumscripțiile proprii; consideră că spațiile de lucru mobile pentru deputați și acordarea de sprijin în circumscripțiile electorale ar trebui să se bazeze pe evaluarea necesităților reale și a utilizării și nu ar trebui să genereze costuri suplimentare semnificative sau recurente pentru Parlament; insistă asupra faptului că nu ar trebui furnizate echipamente informatice întrucât ICG pune la dispoziție suficiente resurse pentru achiziționarea de dispozitive de ultimă generație; pune sub semnul întrebării necesitatea dezvoltării unui spațiu de lucru mobil cu caracter privat pentru deputați, deoarece un astfel de spațiu nu pare să corespundă modului în care deputații și birourile acestora se organizează;

24.  este de acord că instrumentele informatice reprezintă un instrument important pentru ca deputații să își exercite mandatul; reamintește, cu toate acestea, necesitatea de a permite instalarea de software cu sursă deschisă, care ar permite realizarea unor economii semnificative în ceea ce privește costurile comunicațiilor și ar îmbunătăți fluxul de lucru al birourilor deputaților, ținând cont totodată de securitatea cibernetică și asigurând protecția datelor;

25.  solicită ca posibilitatea de a semna documente interne în mod digital să devină o practică obișnuită, în toate cazurile, cum ar fi semnarea formularelor, a declarațiilor scrise etc., asigurându-se totodată fiabilitatea și securitatea; solicită să se examineze posibilitatea de a introduce un sistem de verificare TAN pe telefoanele mobile ale deputaților; consideră, de asemenea, că utilizarea faxurilor ar trebui descurajată și eliminată treptat, pe baza deciziei fiecărui deputat în parte;

26.  salută noua reformă privind întrebările suplimentare cu solicitare de răspuns scris adoptată la 3 septembrie 2015 de către Comisia pentru afaceri constituționale la cererea Comisiei pentru bugete, formulată cu ocazia adoptării bugetului Parlamentului pentru exercițiul 2016; solicită Secretarului General să instituie controalele necesare pentru punerea în aplicare a noii interpretări; invită Conferința președinților să efectueze o evaluare a acestui nou regim al întrebărilor cu solicitare de răspuns scris în cazul întrebărilor suplimentare pentru a analiza economiile generate și să informeze Comisia pentru bugete cu privire la rezultatele acestei evaluări până în august 2016, înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2016;

27.  consideră că este oportun să se mențină creditele aferente pachetului financiar destinat cheltuielilor pentru asistența parlamentară pentru 2017 la același nivel ca în 2016, sub rezerva indexării obligatorii din punct de vedere juridic care este aplicabilă în temeiul Statutului funcționarilor;

28.  consideră că actuala descriere de pe site-ul Parlamentului a activităților parlamentare ale deputaților nu este clară și nu reflectă implicarea și activitățile efective ale deputaților; sugerează ca utilizarea actuală a clasamentelor de site-uri să fie abandonată, îmbunătățind totodată informațiile privind activitățile fiecărui deputat de pe site-ul oficial al Parlamentului; solicită o evaluare a modului de prezentare în special în cazul explicațiilor privind voturile și intervențiilor cu durata de un minut, inclusiv a opțiunii ca acestea să fie indicate separat de discursurile în plen, precum și o evaluare a valorii adăugate a explicațiilor privind voturile și a alternativelor posibile; se așteaptă ca grupul de lucru relevant al Biroului care se ocupă de această chestiune să își prezinte agenda și concluziile Comisiei pentru bugete de îndată ce vor fi disponibile;

Cheltuielile deputaților

29.  își reiterează apelul adresat Biroului să definească norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în legătură cu indemnizația pentru cheltuieli generale, care ar putea include măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor, cum ar fi publicarea de către deputați a situației cheltuielilor proprii, așa cum procedează deja un număr tot mai mare de deputați, și care ar putea fi însoțită de un sistem simplificat de rambursare a fondurilor neutilizate; reiterează că astfel de măsuri nu ar trebui să ducă la angajarea de personal suplimentar în administrația Parlamentului;

Politica imobiliară

30.  reamintește că strategia imobiliară pe termen mediu, adoptată de Birou în 2010, se află în curs de revizuire; regretă că Biroul nu și-a încheiat încă deliberările referitoare la strategia imobiliară pe termen mediu; invită Secretarul General să prezinte Comisiei pentru bugete noua strategie imobiliară pe termen mediu cât mai curând posibil și cel mai târziu până în august 2016, înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2016;

31.  invită Biroul să prezinte o strategie pe termen lung pentru clădirile Parlamentului; reiterează faptul că investițiile pe termen lung, cum ar fi proiectele imobiliare ale Parlamentului, trebuie să fie tratate cu prudență și în mod transparent; insistă asupra unei gestiuni a costurilor, unei planificări a proiectelor și unei supravegheri stricte; își reiterează solicitarea de a se asigura un proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare, bazat pe o informare timpurie, ținând seama în mod corespunzător de articolul 203 din Regulamentul financiar; consideră că strategia imobiliară pe termen lung ar trebui să conțină un raport privind motivele întârzierii și costurilor mai mari înregistrate în privința Casei Istoriei Europene;

32.  solicită ca bugetul să reflecte fidel situația parcului imobiliar al Parlamentului; solicită, în acest sens, să se prezinte clar costurile clădirii KAD în bugetul final al Parlamentului și ca, pe viitor, investițiile imobiliare să fie înscrise în buget astfel încât să se evite nevoia de transferuri colectoare;

33.  consideră că, în actualul context economic, nu ar trebui lansate și alte proiecte Parlamentarium fără consultarea în prealabil a Comisiei pentru bugete și fără ca aceasta să le aprobe;

34.  propune, prin urmare, ca, începând din 2018, să se introducă o linie specifică pentru investițiile în construirea de clădiri, care ar utiliza ca bază de finanțare în 2018 fondurile propuse în 2017 pentru cheltuieli extraordinare;

35.  date fiind circumstanțele extraordinare în 2017, care impun investiții ridicate în infrastructura de securitate, propune să se utilizeze eventualele fonduri neutilizate până la sfârșitul lui 2017 pentru a acoperi cheltuielile de construire a clădirii KAD, cu scopul de a evita plata către bănci a unei sume maxime corespunzătoare ratelor dobânzilor pentru creditele ce trebuie contractate pentru a finanța construcția;

36.  solicită mai multe informații cu privire la situația actuală a proiectului de renovare a clădirii PHS; solicită ca studiul privind renovarea să fie lansat și examinat de către Birou; invită Biroul să ia în considerare necesitatea unor condiții de muncă sigure și sănătoase la stabilirea calendarului de renovare; solicită Biroului să informeze Comisia pentru bugete cât mai curând posibil cu privire la toate etapele; invită, în acest context, Biroul să pregătească terenul pentru transformarea clădirii PHS într-o clădire de ultimă generație care să reprezinte un exemplu de eficiență energetică și să purceadă fără întârziere la modernizarea clădirii;

37.  invită vicepreședinții responsabili să prezinte Comisiei pentru bugete un raport privind progresele înregistrate în legătură cu clădirea KAD;

38.  consideră că reformele structurale și organizaționale menite să îmbunătățească eficiența, durabilitatea mediului și eficacitatea ar trebui să continue prin examinarea detaliată a posibilelor sinergii și economii; reamintește economiile substanțiale care ar putea fi realizate prin stabilirea unui singur loc de desfășurare a activității în loc de trei (Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg); subliniază că acest proces ar trebui să se desfășoare fără a pune în pericol excelența legislativă a Parlamentului, competențele bugetare și competențele de control ale acestuia și nici calitatea condițiilor de muncă pentru deputați, asistenți și personal;

Aspecte legate de personal

39.  salută propunerea de reducere a schemei sale de personal cu 60 de posturi în 2017, în conformitate cu acordul încheiat cu Consiliul referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016, aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare la 14 noiembrie 2015;

40.  reamintește că nivelul total al personalului grupurilor politice este exceptat de la obiectivul de reducere cu 5 % a personalului în conformitate cu deciziile luate în ceea ce privește exercițiile financiare 2014, 2015 și 2016;

41.  sprijină crearea posturilor suplimentare necesare pentru traducerea și interpretarea în limba irlandeză; scutește aceste posturi suplimentare de la obiectivul de reducere cu 5 %, în conformitate cu recomandarea Comisiei; solicită Secretarului General să se consulte cu deputații irlandezi în legătură cu o posibilă raționalizare a utilizării limbii irlandeze fără a compromite drepturile garantate ale deputaților;

42.  sprijină introducerea interpretării în limbajul internațional al semnelor pentru toate dezbaterile în plen astfel încât cel puțin acestea să fie cu adevărat accesibile tuturor cetățenilor europeni;

43.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește eficiența traducerii și interpretării; recunoaște valoarea adăugată și calitatea serviciilor oferite de interpreți; solicită un acord timpuriu și sustenabil între Secretarul General și reprezentanții interpreților care să combine condiții de muncă de calitate și o gestiune eficientă pentru a se evita dezechilibrele în ceea ce privește timpul de lucru și nesiguranța generalizată în rândul interpreților, ținând cont de drepturile sociale; solicită Secretarului General să facă propuneri suplimentare de raționalizare, de exemplu recurgerea sporită la traducerea și interpretarea la cerere, în special cu privire la activitățile intergrupurilor din Parlamentul European; consideră că sistemul de profiluri lingvistice în vigoare din octombrie 2014 pentru amendamentele depuse spre examinare în comisii reprezintă un exemplu de creșteri ale eficienței care pot fi realizate și consolidate; consideră că interpretarea și traducerea sunt componente esențiale ale unei democrații europene deschise tuturor și, în consecință, solicită să nu se îngăduie nicio reformă care să afecteze accesibilitatea pe o scară cât mai largă și de o manieră cât mai cuprinzătoare la activitățile și documentele Parlamentului;

44.  solicită Biroului să evalueze și, după caz, să revizuiască normele care reglementează statutul stagiarilor, printre altele introducând o remunerație minimă și armonizând ofertele de preț din domeniul serviciilor de catering pentru toți stagiarii atât din cadrul administrației Parlamentului, cât și din birourile deputaților, pentru a asigura egalitatea de tratament și a proteja drepturile sociale ale stagiarilor;

45.  solicită Biroului să revizuiască normele care reglementează rambursarea cheltuielilor de misiune legate de deplasările între locurile de desfășurare a activității Parlamentului și suportate de către asistenții parlamentari acreditați, pentru a le alinia cu normele aplicabile restului personalului;

46.  consideră că ar trebui să se introducă o treia procedură pentru a permite rezilierea de comun acord a unui contract între un deputat și un asistent;

Serviciile de șoferi/mobilitatea

47.  își exprimă rezervele față de propunerea de internalizare a serviciului de șoferi pentru a înlocui prestatorul extern de servicii cu agenți contractuali ai Parlamentului, ceea ce va reprezenta cheltuieli suplimentare imediate în valoare de aproximativ 3,7 milioane EUR; consideră că un contract extern bine organizat, încheiat în conformitate cu reglementările în vigoare privind achizițiile publice, prin care prestatorul extern de servicii este obligat în mod explicit să își asume responsabilitatea pentru securitate și verificarea antecedentelor, precum și pentru asigurarea unor condiții de muncă și salarii decente, ar trebui privită ca o opțiune alternativă; ar examina opțiunea internalizării doar în cazul în care costurile sale nu depășesc costurile sistemului actual și în care aceasta permite o remunerare și condiții de lucru decente pentru șoferi, un echilibru de gen mai bun și utilizarea unor autovehicule mai ecologice; solicită furnizarea de informații detaliate către Comisia pentru bugete înainte de luarea oricărei decizii;

48.  solicită Secretarului General să se consulte cu autoritățile belgiene pentru a asigura un acces facil și o utilizare generală optimă a noii legături feroviare directe dintre gara Bruxelles-Luxembourg și aeroportul Zaventem, care ar putea include acceptarea ecusoanelor deputaților în locul actualului sistem de liberă trecere;

49.  consideră că parcul auto ar trebui să constea în autoturisme mai sigure și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și al consumului de combustibil; subliniază că ar fi preferabil să se utilizeze furgonete și autobuze, spre și dinspre aeroport, pe baza unui orar; solicită Secretarului General să prezinte un raport privind posibilitatea trecerii complete la transportul electric la sfârșitul acestui deceniu;

50.  solicită Secretarului General să poarte discuții cu agenția de voiaj a Parlamentului; încurajează agenția de turism să practice o comparare mai intensă a prețurilor; solicită agenției de turism să caute activ bilete mai ieftine atunci când face rezervări și, în general, să propună prețuri mai competitive pentru deputați și toate categoriile de personal, asigurând în același timp condiții corespunzătoare pentru schimbarea biletelor;

Comunicarea

51.  solicită rezultatele evaluării ex-post a strategiei și metodologiei globale aferente campaniei de informare și comunicare din 2014 (raportul de evaluare era așteptat pentru cel de-al 2-lea semestru al anului 2015);

52.  reamintește Secretarului General să prezinte Comisiei pentru bugete un raport privind evaluarea campaniei pentru alegerile parlamentare din 2014, precum și cu privire la eficacitatea măsurilor de comunicare ale Parlamentului care vizează publicul larg;

53.  recunoaște rolul birourilor de informare ale Parlamentului în ceea ce privește sensibilizarea cu privire la activitățile Parlamentului și ale Uniunii în general; consideră că ar trebui avute în vedere măsuri de eficiență în ceea ce privește birourile de informare ale Parlamentului; consideră că birourile de informare ale Parlamentului European ar trebui să fie amplasate, pe cât posibil, în aceleași clădiri ca și reprezentanțele Comisiei și să partajeze serviciile administrative cu acestea; solicită evaluarea obiectivelor, sarcinilor și performanțelor birourilor de informare ale Parlamentului European, în vederea definirii priorităților;

54.  solicită să se evalueze posibilitatea unei cooperări mai strânse cu ARTE la Strasbourg pentru a se crea un centru mediatic european pentru formarea tinerilor jurnaliști;

55.  solicită Secretarului General să prezinte un raport privind întreprinderile și organizațiile care au primit acces la sediile Parlamentului astfel încât acestea să poată organiza forumuri cu privire la activitățile lor; solicită Secretarului General să mențină un echilibru între diferitele sectoare și diferitele tipuri de organizații care au acces la sediile Parlamentului;

Alte aspecte

56.  îndeamnă Secretarul General să prezinte un raport detaliat privind punerea în aplicare a părților administrative ale acordurilor de cooperare dintre Parlament, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European și, pe această bază, să stabilească eventuale modalități de continuare a cooperării administrative în domenii cum ar fi logistica, infrastructura sau securitatea;

57.  solicită Secretarului General să prezinte clarificări cu privire la gestionarea actuală a sălii de sport a Parlamentului și la utilizarea actuală a personalului Parlamentului în acest context; solicită, în plus, clarificări cu privire la litigiul în curs și la opțiunile existente pentru a se asigura gestionarea eficientă și rentabilă a sălii de sport în viitor;

58.  consideră că s-ar putea realiza economii suplimentare cu mobilierul, întrucât consideră că o majorare cu 3 589 832 EUR în 2016 și o majorare similară în 2017, față de 2 415 168 EUR în 2015, nu sunt deloc rezonabile;

59.  salută o utilizare mai limitată și mai eficientă a cuferelor; încurajează partajarea cuferelor pentru deplasările la Strasbourg;

60.  solicită Secretarului General să pună pe deplin în aplicare spiritul și litera noului regulament financiar în ceea ce privește achizițiile publice ecologice și eficiente din punct de vedere economic, prin consolidarea strategiei de achiziții a Parlamentului în acest sens;

61.  îndeamnă la realizarea de economii de energie în continuare, în special în ceea ce privește sistemele de iluminat și de încălzire ale clădirilor, dezbaterile privind bugetul 2016 demonstrând că mai pot fi aduse îmbunătățiri;

62.  încurajează o mai bună promovare a alimentelor ecologice și sănătoase; în plus, invită, prin urmare, Biroul să evalueze posibilitățile de a oferi alimente sănătoase nu numai prin diversificarea serviciilor, ci și, mai ales, prin furnizarea de fructe și legume proaspete la prețuri mai accesibile;

o
o   o

63.  adoptă estimarea bugetului pentru exercițiul financiar 2017;

64.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție și estimarea bugetului.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) JO L 287, 29.10.2013, p. 15.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0376.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0407.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2015)0172.
(8) JO L 156, 18.6.2005, p. 3.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0172.


Raportul pe 2015 privind Turcia
PDF 408kWORD 179k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Raportul pe 2015 privind Turcia (2015/2898(RSP))
P8_TA(2016)0133B8-0442/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind Turcia pe 2015 (SWD(2015)0216),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere și alte concluzii anterioare relevante ale Consiliului și ale Consiliului European,

–  având în vedere Comunicarea Comisei din 10 noiembrie 2015 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia de extindere a UE” (COM(2015)0611),

–  având în vedere Decizia 2008/157/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în parteneriatul pentru aderarea Republicii Turcia („Parteneriatul pentru aderare”), precum și deciziile anterioare ale Consiliului privind parteneriatul pentru aderare din 2001, 2003 și 2006,

–  având în vedere declarația comună formulată în urma summit-ului UE-Turcia la 29 noiembrie 2015 și planul de acțiune UE-Turcia,

–  având în vedere Rezoluția din 15 aprilie 2015 referitoare la centenarul Genocidului armean(1),

–  având în vedere conferința interguvernamentală din 14 decembrie 2015, în cursul căreia a fost deschis oficial capitolul 17 despre politica economică și monetară,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, inclusiv Rezoluția din 10 februarie 2010 referitoare la raportul din 2009 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(2), Rezoluția din 9 martie 2011 referitoare la raportul din 2010 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(3), Rezoluția din 29 martie 2012 referitoare la raportul din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(4), Rezoluția din 18 aprilie 2013 referitoare la raportul din 2012 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(5), Rezoluția din 13 iunie 2013 referitoare la situația din Turcia(6), Rezoluția din 12 martie 2014 referitoare la raportul privind evoluția Turciei în 2013(7), Rezoluția din 13 noiembrie 2014 referitoare la acțiunile Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului(8), Rezoluția din 15 ianuarie 2015 referitoare la libertatea de exprimare în Turcia(9) și Rezoluția din 10 iunie 2015 referitoare la raportul din 2014 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(10),

–  având în vedere solicitarea adresată de Parlamentul European Comisiei Europene în raportul PE privind progresele înregistrate de Turcia în 2014 de a reevalua modul în care negocierile s-au desfășurat până în prezent și modul în care relațiile UE-Turcia și cooperarea dintre acestea ar putea fi îmbunătățite și intensificate,

–  având în vedere cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005,

–  având în vedere Declarația Comunității Europene și a statelor sale membre din 21 septembrie 2005, inclusiv dispoziția potrivit căreia recunoașterea tuturor statelor membre este o componentă necesară a procesului de aderare, și necesitatea ca Turcia să pună pe deplin în aplicare Protocolul adițional la Acordul de la Ankara prin eliminarea tuturor obstacolelor din calea circulației libere a bunurilor, fără prejudecăți și discriminare,

–  având în vedere faptul că aderarea Turciei la UE impune respectarea deplină a criteriilor de la Copenhaga și capacitatea de integrare a UE, în conformitate cu concluziile reuniunii Consiliului European din decembrie 2006,

–  având în vedere articolul 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care prevede că părțile contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în toate cauzele în care sunt părți,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere criza din Siria, eforturile în direcția unui armistițiu și a unei soluționări pașnice și obligațiile Turciei de a consolida stabilitatea și de a promova bunele relații de vecinătate prin eforturi intense în sensul rezolvării problemelor bilaterale, disputelor și conflictelor pe care le are cu țările învecinate din cauza teritoriului, a frontierelor maritime și a spațiului aerian, în conformitate cu Carta UE și cu valorile și principiile ce stau la baza UE,

–  având în vedere faptul că respectarea statului de drept, incluzând, în special, separarea puterilor, democrația, libertatea de exprimare, drepturile omului, drepturile minorităților și libertatea religioasă, constituie nucleul central al procesului de negociere,

–  având în vedere aprobarea unui fond de trei miliarde de euro pentru gestionarea crizei refugiaților în Turcia, din care un miliard provin din bugetul comunitar și de la restul statelor membre,

–  având în vedere activitatea lui Kati Piri, ca raportoare permanentă pentru Turcia în cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât negocierile de aderare cu Turcia au fost deschise la 3 octombrie 2005, iar inițierea acestor negocieri a constituit punctul de plecare al unui proces de durată și deschis, bazat pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe angajamentul pe calea reformelor;

B.  întrucât UE ar trebui să sprijine în continuare reformele din Turcia, având în vedere puterea de transformare a negocierilor în vederea aderării și a procesului de extindere;

C.  întrucât, în conformitate cu concluziile reuniunii Consiliului European din decembrie 2006, criteriile de la Copenhaga și capacitatea de integrare a UE ar trebui să fie pe deplin respectate; întrucât Turcia s-a angajat să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, să realizeze reforme adecvate și eficiente și să se alinieze treptat la acquis-ul UE; întrucât aceste eforturi ar trebui considerate ca fiind o oportunitate pentru Turcia de a-și consolida instituțiile și de a-și continua procesul de democratizare și de modernizare;

D.  întrucât respectarea statului de drept este de o importanță esențială în procesul de negociere, îndeosebi în ceea ce privește separarea puterilor în stat, libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, drepturile omului și democrația, combaterea corupției și a criminalității organizate, bunele relații de vecinătate, libertatea religioasă, libertatea de asociere și de protest pașnic, drepturile minorităților, drepturile femeilor, precum și combaterea discriminării împotriva grupurilor vulnerabile precum romii, persoanele cu dizabilități și persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexual (LGBTI);

E.  întrucât, în ceea ce privește criteriile politice, ritmul reformelor s-a încetinit și s-au înregistrat regrese semnificative în domeniul libertății de exprimare și al libertății de întrunire,

F.  întrucât Turcia se află încă printre țările cu cel mai mare număr de jurnaliști aflați în închisoare din lume,

G.  întrucât, potrivit clasamentului realizat de organizația Freedom House cu privire la libertatea presei și a celorlalte mijloace de comunicare în masă, se consideră că Turcia încă nu are o presă liberă și că internetul în această țară se bucură doar de o libertate parțială;

H.  întrucât situația securității din Turcia se deteriorează rapid, atât în interiorul, cât și în exteriorul frontierelor sale;

I.  întrucât Turcia s-a confruntat cu multiple atacuri teroriste, atribuite grupării Statului Islamic în Irak și Levant (ISIL)/Daesh, la Diyarbakir, Suruc, Ankara și Istanbul, în cursul cărora și-au pierdut viața în total 150 de persoane nevinovate;

J.  întrucât bombardamentele efectuate de Rusia în Alep și în alte zone din Siria conduc la creșterea numărului de refugiați suplimentari care caută protecție în Turcia;

K.  întrucât UE și Turcia au convenit să revigoreze procesul de negociere și să coopereze intens în privința migrării;

L.  întrucât populația turcă a manifestat o ospitalitate admirabilă față de numărul mare de refugiați care trăiesc alături de ea; întrucât, potrivit UNHCR, Turcia găzduiește cea mai mare populație de refugiați din lume, cu aproximativ 2,7 milioane de refugiați înregistrați din Siria, Irak și Afganistan;

M.  întrucât autoritățile turce nu au fost de acord cu redeschiderea Seminarului ortodox de pe insula Heybeliada,

I.Stadiul relațiilor UE-Turcia

1.  își manifestă, în lumina regreselor privind respectarea democrației și a statului de drept din Turcia, profunda preocupare legată de ritmul general al reformelor din Turcia, care a încetinit considerabil în ultimii ani, și de faptul că, în unele domenii-cheie, cum sunt independența magistraților, libertatea de întrunire, libertatea de exprimare și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, s-au înregistrat regrese semnificative, însemnând îndepărtarea de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, la care trebuie să adere țările candidate;

2.  subliniază faptul că Turcia este un partener strategic-cheie pentru Uniunea Europeană și că negocierile active și credibile reprezintă cadrul cel mai adecvat pentru exploatarea întregului potențial al relațiilor dintre UE și Turcia; ia act de revigorarea procesului de negocieri de către UE și speră că deschiderea de capitole se va traduce prin progrese concrete; solicită, în acest sens, progrese concrete și un angajament real din partea Turciei; reiterează solicitarea adresată Comisiei de a reevalua modul în care negocierile s-au desfășurat până în prezent și modul în care relațiile UE-Turcia și cooperarea dintre acestea ar putea fi îmbunătățite și intensificate; sprijină cu fermitate un dialog politic la nivel înalt structurat, mai frecvent și mai deschis, axat pe aspecte tematice esențiale, precum migrația, combaterea terorismului, energia, economia și comerțul;

3.  consideră că amânarea raportului privind progresele înregistrate pe 2015 al Comisiei până la o dată ulterioară alegerilor din Turcia din noiembrie 2015 a fost o decizie greșită, deoarece a lăsat impresia că UE dorește să păstreze tăcerea în ceea ce privește drepturile omului în schimbul cooperării guvernului turc în problema refugiaților; solicită Comisiei să se angajeze să publice rapoartele anuale privind progresele înregistrate conform unui calendar specific și stabilit; invită atât Comisia, cât și Consiliul să nu ignore evoluțiile interne din Turcia și să se pronunțe clar în favoarea respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale în Turcia, conform criteriilor de la Copenhaga și indiferent de alte interese;

4.  ia act de rezultatele alegerilor parlamentare, desfășurate la 1 noiembrie 2015, și de formarea unui nou guvern; își reiterează apelul pentru micșorarea pragului electoral de 10 % și solicită transparență în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; salută participarea activă a voluntarilor societății civile în cursul alegerilor și procentul ridicat de participare la vot; condamnă, însă, intimidarea și hărțuirea presei și discriminarea partidelor de opoziție în ceea ce privește mediatizarea înaintea alegerilor, atmosfera de violență și intimidare, marcată în special de atacurile asupra anumitor candidați și sedii de partid din opoziție, în special asupra Partidului Popular Democratic (HDP), precum și intensa polarizare politică; salută faptul că Marea Adunare Națională din Turcia a devenit mai incluzivă față de grupurile minoritare din Turcia, în urma ultimelor două alegeri și în ciuda pragului de 10 %;

5.  solicită o actualizare a uniunii vamale și extinderea domeniului său de aplicare la noi sectoare, printre care produsele agricole, serviciile și achizițiile publice; ia act de faptul că negocierile în acest sens sunt prevăzute să înceapă în a doua jumătate a anului 2016; reamintește faptul că uniunea vamală își poate atinge pe deplin potențialul doar dacă Turcia pune complet în aplicare Protocolul adițional față de toate statele membre; consideră că interesele Turciei ar trebui luate în considerare în viitoarele acorduri de liber schimb semnate de UE cu țări terțe, în special în cazul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) dintre UE și SUA; solicită ameliorarea liberei circulații a persoanelor și solicită o intensificare a schimburilor interculturale;

6.  ia act cu satisfacție de faptul că dialogul politic dintre UE și Turcia în domeniul politicii externe și de securitate s-a intensificat și că alinierea Turciei la declarațiile UE și la deciziile Consiliului s-a îmbunătățit în 2015; regretă faptul că Turcia nu s-a aliniat deciziei Consiliului în urma anexării ilegale a Crimeii de către Federația Rusă și a evenimentelor din estul Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește măsurile restrictive;

7.  reiterează faptul că Turcia ar trebui să își alinieze mai mult politica externă la cea a UE, conform dispozițiilor cadrului de negociere; consideră că îmbunătățirea schimburilor de informații privind aspectele de politică externă este esențială și îl invită pe ministrul de externe turc să participe la reuniunile Consiliului Afaceri Externe atunci când este cazul; reamintește importanța strategică a Turciei pentru securitatea energetică din UE, ca țară-cheie de tranzit; consideră că dezvoltarea rapidă a cooperării în domeniul energiei și extinderea coridorului de tranzit energetic prin Turcia către Uniunea Europeană sunt esențiale;

8.  reiterează necesitatea consolidării bunelor relații de vecinătate, care constituie o componentă fundamentală a cadrului de negociere și un element esențial al procesului de extindere; invită, în acest context, Turcia să își intensifice eforturile pentru a soluționa chestiunile bilaterale nerezolvate, inclusiv obligațiile juridice neîndeplinite și litigiile cu vecinii săi imediați privind frontierele terestre și marine și spațiul aerian, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu dreptul internațional; invită guvernul turc să semneze și să ratifice Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS); solicită insistent guvernului turc să stopeze încălcările repetate ale spațiului aerian și apelor teritoriale elene și să pună capăt zborurilor aeronavelor militare turcești deasupra insulelor elene; regretă faptul că amenințarea de casus belli declarată de Marea Adunare Națională a Turciei la adresa Greciei nu a fost încă retrasă; îndeamnă Turcia și Armenia să normalizeze relațiile dintre ele prin stabilirea relațiilor diplomatice fără condiții prealabile și solicită deschiderea frontierei dintre Turcia și Armenia, ceea ce ar putea conduce la îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări, având în vedere mai ales cooperarea transfrontalieră și integrarea economică;

II.Respectarea statului de drept, democrației, drepturilor omului și a libertăților fundamentale

9.  consideră că, în conformitate cu angajamentul UE față de respectarea statului de drept și a valorilor fundamentale, în Turcia sunt necesare de urgență reforme în domeniul sistemului judiciar și al drepturilor fundamentale, respectiv în ceea ce privește justiția, libertatea și securitatea; solicită Consiliului, fără a aduce atingere pozițiilor statelor membre și de îndată ce criteriile oficiale pentru deschidere sunt îndeplinite, să propună deschiderea capitolelor 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate) și să se asigure că procesul de reformă în Turcia este bazat pe valorile și standardele UE; solicită Turciei să colaboreze pe deplin cu Consiliul Europei și cu Comisia de la Veneția în domeniul reformei judiciare;

10.  deplânge regresul grav, în ultimii doi ani, al libertății de exprimare și de opinie, online și offline, din Turcia, această țară ocupând locul 149 din 180 de țări în cel mai recent clasament al libertății presei mondiale publicat de organizația Reporteri fără frontiere; reamintește că, potrivit chiar cifrelor autorităților turcești, Turcia este țara care deține cel mai mare număr de jurnaliști care se află în spatele gratiilor; reiterează că libertatea de opinie și de exprimare, inclusiv o presă independentă, reprezintă un element central în cadrul valorilor UE; salută hotărârea Curții Constituționale conform căreia drepturilor lui Can Dündar și ale lui Erdem Gül au fost încălcate; reamintește că aceste două persoane așteaptă în continuare procesul și că procurorii solicită multiple sentințe cu închisoare pe viață, este îngrijorat de decizia de a exclude publicul pe întreaga durată a procesului și solicită o anchetă detaliată și obiectivă privind acuzațiile ziariștilor referitoare la transportul de arme către Siria; condamnă declarațiile recente ale președintelui Turciei împotriva Curții Constituționale; solicită eliberarea imediată a tuturor ziariștilor aflați în închisoare și încurajează diplomații europeni să monitorizeze în continuare îndeaproape toate cazurile penale împotriva ziariștilor; deplânge atacurile personale ale funcționarilor guvernamentali de rang înalt împotriva jurnaliștilor și a opozanților, precum și tendințele tot mai autoritare de guvernare a liderilor turci; îndeamnă Turcia să ia măsuri împotriva tuturor formelor de intimidare a jurnaliștilor și în special să ancheteze toate atacurile fizice și amenințările la adresa jurnaliștilor și să prevină în mod activ atacurile asupra agențiilor de presă, dar și să detensioneze actualul climatic politic încordat, care creează un mediu ce restricționează libertatea de exprimare în presă și pe internet

11.  remarcă indicele de percepție a corupției pentru 2015, publicat de organizația Transparency International la 27 ianuarie 2016, ce reflectă o creștere a corupției în Turcia pe parcursul ultimului an și unde Turcia ocupă în prezent locul 66; subliniază necesitatea ca guvernul Turciei să transmită semnale clare și consecvente privind intenția sa de a combate cu adevărat corupția la toate nivelurile puterii;

12.  reamintește că lupta împotriva corupției ar trebui să fie una dintre prioritățile Turciei; solicită, prin urmare, Turciei să își actualizeze strategia anticorupție și planul de acțiune, să înființeze un organism anticorupție independent și să obțină rezultate credibile în domeniul anchetelor, urmăririlor și condamnărilor, inclusiv în ceea ce privește cazurile la nivel înalt;

13.  solicită restabilirea independenței presei din Koza İpek Holding și a grupului de presă Feza și îndepărtarea tuturor reprezentanților guvernului din comitetele directoare, reangajarea zecilor de angajați concediați care și-au exprimat nemulțumirea față de preluarea de către guvern, precum și retragerea acuzațiilor de terorism;

14.  condamnă preluarea violentă și ilegală a mai multor ziare turce, printre care cel mai recent a ziarului Zaman, și își exprimă preocuparea cu privire la decizia Digiturk de a înceta transmiterea anumitor posturi de televiziune, sub pretextul unor motive politice; invită guvernul turc să înceteze presiunile politice și economice exercitate asupra presei independente; condamnă ferm atacurile verbale și fizice, ca și recurgerea în mai mare măsură la calomnie și la legislația anti-terorism împotriva jurnaliștilor; ia act de interzicerea unor conținuturi ale reportajelor online și offline, precum și blocarea site-urilor, în special a rețelelor sociale, care au condus la autocenzură în rândul jurnaliștilor, aceștia temându-se de intensificarea represaliilor în cazul criticării autorităților; se arată foarte îngrijorat de blocarea a zeci de mii de site-uri web, de amendamentele la Legea privind reglementarea activității mass-mediei pe internet aprobate în martie 2015 și de autoritatea Direcției de Telecomunicații (TIB), care permite blocarea site-urilor web în decurs de patru ore pentru un număr mare de motive vagi; este preocupat de faptul că furnizorul turc de servicii prin satelit Turksat a întrerupt transmisiile IMC TV vineri, 26 februarie 2016, la cererea unui procuror din Ankara care anchetează dacă acest canal sprijină un grup „terorist”; își exprimă preocuparea privind amenzile extrem de ridicate impuse organizațiilor de presă; solicită revizuirea legislației privind internetul, în vederea sprijinirii unui mediu care să conducă la libertatea de exprimare pe internet și la protecția confidențialității și a drepturilor personale; condamnă încercările unor funcționari guvernamentali turci de a intimida și, în anumite cazuri, de a expulza mai mulți jurnaliști internaționali; solicită anchetarea independentă a asasinatelor jurnaliștilor Naji Jerf, Ibrahim Abdel Qadar și a lui Fares Hammadi, proprietarul blogului despre Siria „Raqqa is Being Slaughtered Silently”, care au avut loc pe teritoriul Turciei; deplânge, de asemenea, cercetările, arestarea, condamnările la închisoare și amenzile punitive aplicate pentru presupuse insulte la adresa șefului statului în temeiul articolului 299 din Codul penal; solicită guvernului turc să abordeze de urgență și în mod prioritar aceste probleme, în vederea protejării pluralismului conform standardelor internaționale; consideră că o dezbatere publică deschisă este un element central al oricărei democrații sănătoase;

15.  solicită guvernului Turciei să adopte o lege viabilă privind protecția datelor și să înființeze o autoritate independentă de protecție a datelor, în conformitate cu standardele europene, creând condițiile necesare pentru o cooperare polițienească și judiciară și o partajare a informațiilor la nivel internațional într-o manieră eficientă și eficace, contribuind totodată la îndeplinirea criteriilor de liberalizare a vizelor; solicită autorităților din Turcia să definească în mod clar excepțiile de la dispozițiile legii, în special în ceea ce privește prelucrarea datelor referitoare la starea de sănătate, și să adopte o procedură de selecție care să garanteze independența membrilor autorității de protecție a datelor;

16.  își reiterează preocuparea în legătură cu legislația anti-terorism, în special în ceea ce privește definiția extinsă și mult prea vagă a terorismului, a criminalității organizate și a propagandei, făcând în mod evident imposibil să se determine natura exactă a acestor infracțiuni; insistă asupra faptului că legislația penală și anti-terorism trebuie să fie aliniată la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care trebuie să fie respectată și pusă în aplicare pe deplin de către Turcia; solicită Turciei să instituie un mediu politic și juridic care să permită sistemului judiciar să își desfășoare activitatea într-o manieră independentă și imparțială, pentru a garanta că aceasta nu va deveni un instrument de represiune a disidenței interne; solicită Turciei să pună în aplicare toate hotărârile instanțelor europene; își exprimă preocuparea în legătură cu numeroasele numiri în alte funcții, transferuri nedorite și destituiri ale judecătorilor și procurorilor care subminează independența, imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar, precum și respectarea principiilor respectării garanțiilor procedurale și a separației puterilor; solicită restabilirea de urgență a separării puterilor și măsuri semnificative pentru asigurarea independenței depline a sistemului judiciar; deplânge deturnarea cursului justiției în beneficiul anumitor politicieni, situație ce a devenit frecventă în Turcia după scandalul de corupție din anul 2013; subliniază că rolul și influența puterii executive la nivelul Înaltului consiliu al judecătorilor și procurorilor trebuie să fie limitate și că sunt necesare suficiente garanții împotriva transferului judecătorilor împotriva voinței acestora;

17.  reamintește că creșterea economică extraordinară din ultimul deceniu a Turciei a generat o expansiune fără precedent în materie de locuințe și infrastructură, deseori în dauna preocupărilor ecologice și de conservare; își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la mai multe megaproiecte din țară și solicită de urgență guvernului să efectueze evaluări ale impactului ecologic și social și să implice în mod corespunzător populația locală în conceperea proiectelor, astfel încât să fie evitate pe cât posibil efectele negative pe termen lung ale urbanizării, consumului de spațiu și degradării mediului înconjurător;

18.  consideră că procesul de reformă constituțională ar trebui să aibă ca rezultat o societate seculară, pluralistă, incluzivă și tolerantă; subliniază faptul că o constituție nouă ar trebui să se bazeze pe un consens larg la nivelul spectrului politic și al societății în ansamblul ei cu respectarea deplină a drepturilor minorităților, indiferent de cultura și religia lor, și să prevadă o bază solidă pentru libertățile fundamentale și statul de drept; îndeamnă Turcia să respecte pe deplin statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, în special libertatea de exprimare și minoritățile etnice; subliniază necesitatea punerii în aplicare a unei legislații cuprinzătoare de combatere a discriminării, vizând inclusiv interzicerea discriminării și a discursului de incitare la ură pe motive de origine etnică, orientare sexuală, gen și identitate de gen, precum și să includă interdicția acestor discriminări în noua constituție; subliniază că aceasta nu ar trebui să împiedice Turcia să garanteze cetățenilor drepturi specifice pe baza originii etnice, a identității lingvistice și religioase, astfel încât aceștia să își poată păstra identitatea; observă, în acest context, că sunt necesare și alte acțiuni pentru a soluționa problemele cu care se confruntă membrii minorității elene, în special în privința educației și a drepturilor de proprietate; îndeamnă autoritățile turce să ia măsuri judiciare împotriva persoanelor și a organismelor responsabile pentru comiterea oricărui fel de infracțiuni bazate pe ură, precum antisemitismul, astfel cum s-a declarat în pachetul legislativ privind democratizarea propus de guvern în anul 2013; condamnă atitudinea pasivă a guvernului turc față de amenințările grave împotriva creștinilor și a liderilor religioși ai acestora pe rețelele sociale; își exprimă speranța că guvernul turc va trata toți cetățenii turci în mod egal, fără a aduce atingere convingerilor religioase; invită autoritățile turce, dat fiind faptul că Turcia găzduiește cea mai mare populație minoritară romă din lume, să ia măsuri concrete și eficace pentru obținerea unor drepturi egale de facto pentru romi în societatea turcă și pentru îmbunătățirea situației romilor, acordând o atenție specială copiilor romi și incluziunii femeilor rome;

19.  solicită Turciei să colaboreze în continuare îndeaproape cu Comisia privind noua legislație în curs de elaborare și aplicarea legislației existente, cu scopul de a asigura compatibilitatea cu acquis-ul UE;

20.  subliniază necesitatea respectării depline, în concordanță cu valorile europene, a dreptului la stiluri de viață diferite, fie că sunt seculare sau bazate pe credință, și nevoia menținerii separării statului de religie;

21.  subliniază importanța continuării procesului de reformă în ceea ce privește libertatea de gândire, de conștiință și religioasă, permițând comunităților religioase să obțină personalitate juridică, eliminând toate restricțiile privind formarea, numirea și succesiunea clericilor, respectând hotărârile relevante ale CEDO și recomandările Comisiei de la Veneția și eliminând toate formele de discriminare sau barierele pe motive religioase; solicită Turciei să respecte caracterul distinct și importanța patriarhatului ecumenic și să îi recunoască personalitatea juridică; reiterează necesitatea de a permite redeschiderea Seminarului din Halki și de a elimina toate obstacolele din calea funcționării sale corecte, precum și de a permite utilizarea publică a titlului ecleziastic de Patriarh ecumenic;

22.  solicită guvernului turc să stopeze planurile de construcție a centralei nucleare Akkuyu; subliniază că amplasamentul avut în vedere este situat într-o regiune predispusă la cutremure grave, prezentând astfel o amenințare majoră nu numai pentru Turcia, ci și pentru întreaga regiune mediteraneană; solicită, în consecință, ca guvernul Turciei să adere la Convenția de la Espoo, care angajează părțile să se notifice și să se consulte reciproc cu privire la proiecte majore aflate în examinare care sunt susceptibile să aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului dincolo de frontiere; solicită guvernului turc să implice sau cel puțin să consulte guvernele țărilor vecine, cum ar fi Grecia și Cipru, în timpul evoluțiilor legate de proiectul de la Akkuyu;

23.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelurile ridicate de violență împotriva femeilor și la neaplicarea legislației interne pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și protejarea acestora; insistă, totodată, ca autoritățile să pună în mod eficace în aplicare legislația existentă privind violența împotriva femeilor și abuzurile domestice, o problemă larg răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban, să abordeze chestiunea subraportării violenței bazate pe gen, să ofere servicii de asistență și adăpost victimelor unei astfel de violențe și să impună sancțiuni făptașilor, să îmbunătățească sensibilizarea socială și să abordeze problema acceptării violenței bazate pe gen în societate; recomandă guvernului să promoveze egalitatea de gen în domeniile politic, economic, social, cultural, civic sau în orice alt domeniu;

24.  solicită Turciei să depună eforturi semnificative pentru protejarea drepturilor comunității LGBTI; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la lipsa de protecție a persoanelor LGBTI împotriva actelor de violență; își evidențiază, în acest sens, dezamăgirea cu privire la neincluderea în legea privind infracțiunile bazate pe ură a infracțiunilor pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen; regretă faptul că infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI rămân adesea nepedepsite sau că sentințele autorilor sunt reduse pe motivul „provocării nejustificate” din partea victimei;

III.Procesul de pace cu kurzii și situația din sud-estul Turciei

25.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu deteriorarea situației din sud-estul Turciei; reamintește că guvernul turc are responsabilitatea de a proteja toate persoanele care trăiesc pe teritoriul său, indiferent de originea lor culturală sau religioasă; recunoaște dreptul legitim al Turciei de a lupta împotriva terorismului, cu respectarea dreptului internațional; subliniază însă că măsurile de securitate trebuie să fie aplicate cu respectarea statului de drept și a drepturilor omului; subliniază că toate operațiunile forțelor de securitate trebuie să aibă o amploare adecvată și să nu îmbrace forma unei pedepse colective; condamnă comportamentul necorespunzător al forțelor speciale de securitate și solicită traducerea făptuitorilor în justiție; solicită aplicarea dreptului umanitar, astfel încât toți răniții să poată beneficia de îngrijirile la care au dreptul;

26.  condamnă și nu consideră justificată revenirea la violență a PKK, care se află pe lista UE de organizații teroriste; subliniază că nu există o soluție violentă pentru problema kurdă și îndeamnă Guvernul Turciei să își asume responsabilitatea de a relua negocierile în vederea identificării unei soluții exhaustive și sustenabile pentru aceasta; solicită PKK să depună armele, să abandoneze tacticile teroriste și să își exprime așteptările recurgând la mijloace pașnice și legale; condamnă ferm atacurile asupra forțelor de securitate și a cetățenilor; își exprimă, în acest sens, profunda îngrijorare cu privire la ridicarea de baricade și la săparea unor tranșee de către militanții YDG-H; insistă însă asupra faptului că protestele pașnice trebuie să fie permise;

27.  solicită autorităților turce să ridice fără întârziere starea de asediu, ale cărei condiții de punere în aplicare încalcă Constituția Turciei; trage un grav semnal de alarmă cu privire la situația din Cizre și Sur/Diyarbakır și condamnă faptul că civilii sunt uciși, răniți și lăsați fără apă, alimente și îngrijiri medicale; solicită Turciei să îi permită organizației Semiluna Roșie Internațională să atenueze criza umanitară din Cizre și Diyarbakır; îndeamnă guvernul să permită ducerea răniților la spitale, respectând măsurile provizorii ale CEDO, și să asigure părăsirea în siguranță de către civili a orașelor în care a fost decretată interdicția de a circula; este profund îngrijorat de creșterea numărului de vătămări și decese în rândul civililor, fenomen care trebuie să fie investigat sub toate aspectele, precum și de faptul că au fost strămutate intern 400 000 persoane; subliniază că, în spiritul demnității umane, familiile trebuie să fie lăsate să ia corpurile neînsuflețite de pe străzi și să le înmormânteze; subliniază că Guvernul Turciei este răspunzător de garantarea drepturilor omului și de asigurarea securității și a accesului la bunuri și servicii a întregii populații civile din regiunile preponderent kurde ale Turciei afectate de lupte; solicită Guvernului Turciei să instituie un mecanism formal de ajutorare urgentă și de compensații pentru cei care au fost nevoiți să-și părăsească casele, au devenit șomeri și și-au pierdut mijloacele de subzistență; regretă distrugerea patrimoniului istoric;

28.  ia act cu îngrijorare de proiectele de transformare și relocare urbană din zonele afectate de conflicte, dezvăluite recent de guvernul turc și regretă decizia privind exproprierea pe scară largă din cartierul Sur din Diyarbakir, care include proprietăți care aparțin municipalității și bisericii, ceea ce ar însemna o încălcare a drepturilor minorităților religioase; solicită guvernului turc să respecte specificul cultural al regiunii și să se abțină de la acordarea unor puteri suplimentare structurii guvernamentale centralizate locale; solicită revizuirea deciziei privind exproprierea și planurile de reconstrucție prin inițierea unei faze de dialog și cooperare cu administrația cartierului și cea metropolitană, respectând drepturile rezidenților și a proprietarilor;

29.  este siderat de acțiunile forțelor speciale de poliție cunoscute sub denumirea de „echipele Esedullah”, care par să fie răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv de uciderea deliberată a civililor în sud-estul Turciei; solicită efectuarea unei anchete complete de către autoritățile turce cu privire la acțiunile „echipelor Esedullah” și tragerea la răspundere și pedepsirea celor vinovați de încălcarea drepturilor omului;

30.  solicită încetarea imediată a focului și reluarea procesului de pace, pentru a ajunge prin negocieri la o soluție pentru problema kurdă; subliniază că realizarea unor progrese în direcția democratizării și reconcilierii constituie o prioritate; solicită, în acest sens, înființarea unei comisii speciale în cadrul Marii Adunări Naționale din Turcia pentru soluționarea problemei kurde și pentru a contribui la asigurarea unei păci durabile prin reinstaurarea unui sentiment de dreptate și prin vindecarea traumelor vulnerabile la abuzul politic; îndeamnă UE să-și asume fără întârziere un rol activ în procesul de pace; subliniază importanța prioritizării procesului de consolidare a drepturilor sociale, culturale și politice și a tratamentului în condiții de egalitate a persoanelor de origine kurdă; își reiterează apelul adresat Turciei, ca membru al Consiliului Europei, de a-și ridica rezervele la Carta Europeană a Autonomiei Locale, pentru a asigura aplicarea deplină a acesteia în toate aspectele sale;

31.  deplânge profund intimidarea și urmărirea în justiție a peste 1 000 de cadre didactice din mediul academic care au semnat o petiție pentru pace; condamnă concedierea sau suspendarea a aproximativ 50 de semnatari ai petiției, precum și detenția altor patru; subliniază că cei răspunzători de uciderea avocatului Tahir Elçi, care și-a dedicat viața păcii și drepturilor omului, trebuie să fie aduși în fața justiției; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la cercetările judiciare îndreptate în principal împotriva membrilor HDP, precum și la trimiterea în închisoare și demiterea aleșilor locali, care se petrec în prezent, dintre care 25 de co-primari, și la amenințările la adresa a numeroși politicieni kurzi;

32.  condamnă ferm atacurile teroriste de la Diyarbakir, Suruc, Ankara și Istanbul, atribuite grupării ISIL/Daesh; își exprimă solidaritatea cu victimele și familiile acestora, precum și cu cetățenii turci de pe linia frontului de luptă împotriva extremismului; condamnă cu aceeași fermitate exploziile provocate de bombe de la Ankara din 17 februarie 2016, revendicate de grupul militant TAK (Șoimii Libertății din Kurdistan), precum și atacul de la Ankara din 13 martie 2016 și exprimă condoleanțe familiilor victimelor și celor aflați în doliu; subliniază importanța desfășurării unor cercetări complete în legătură cu aceste atacuri, pentru a-i aduce pe făptuitori în fața justiției; consideră că o cooperare mai strânsă între Europol și autoritățile turce de impunere a ordinii de drept este esențială pentru a combate cu eficacitate terorismul;

33.  salută participarea Turciei la coaliția globală împotriva ISIL/Daesh și deschiderea bazelor sale pentru forțele Statelor Unite și ale coaliției; îndeamnă Turcia să acționeze cu reținerea necesară și în condițiile unei depline colaborări cu aliații occidentali;

34.  îndeamnă Turcia să își intensifice în continuare eforturile menite să împiedice tranzitarea teritoriului său de către fondurile și echipamentele destinate grupării ISIL/Daesh și altor grupări teroriste, precum și de către luptătorii străini care au drept scop să se alăture unor astfel de grupări; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca autoritățile turce să nu fi pus în aplicare toate măsurile posibile pentru a bloca și a împiedica activitățile ISIL/Daesh și, în special, pentru a combate traficul transfrontalier ilegal de petrol; solicită UE să-și mărească capacitatea de schimb de informații și să colaboreze îndeaproape cu autoritățile turce în această privință, pentru a oferi un sprijin suplimentar în vederea combaterii rețelelor de traficanți; ia act de lacunele în arestarea combatanților străini și în controlul frontierelor cu Irakul și cu Siria;

35.  salută sprijinul și contribuția Turciei la acordul încheiat între marile puteri în vederea încetării ostilităților din Siria și a furnizării ajutoarelor umanitare persoanelor în nevoie; consideră acordul drept un pas important în direcția soluționării crizei siriene; ia act de faptul că încetarea ostilităților ar trebui să se aplice tuturor părților angajate în conflict, cu excepția grupărilor desemnate ca organizații teroriste de către Consiliul de Securitate al ONU; solicită tuturor părților să pună în aplicare rapid și integral aceste angajamente; își reiterează convingerea că nu există o soluție militară pentru conflictul sirian și insistă asupra necesității de a se ajunge la o soluție politică; condamnă intervenția militară a Turciei împotriva forțelor kurde din nordul Siriei, care subminează lupta împotriva ISIL/Daesh și periclitează eforturile de pace și de securitate;

IV.Cooperarea UE-Turcia privind criza refugiaților / migrației

36.  sprijină reînnoirea angajamentului politic dintre UE și Turcia în ceea ce privește provocările geopolitice, în special, criza refugiaților și a migrației; recunoaște marea contribuție umanitară a Turciei, care găzduiește cea mai mare populație de refugiați din lume; îndeamnă UE și Turcia să-și unească forțele în vederea ameliorării și a asigurării unor condiții de trai decente și a unor capacități de bază în taberele de refugiați, precum și pentru a facilita activitatea Agenției Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), cu scopul de a se evita exodul în masă al migranților; îndeamnă UE să continue să conlucreze cu reprezentanții guvernului turc pentru a asigura documentarea corectă a migranților; reamintește că Turcia este una dintre principalele țări de tranzit pentru migranții și refugiații care se deplasează spre UE, nu numai din Siria, ci și din numeroase alte țări; subliniază importanța cooperării cu Turcia în ceea ce privește gestionarea crizei refugiaților și prevenirea pierderii de vieți omenești pe mare; salută misiunea de monitorizare a NATO în Marea Egee;

37.  salută activarea, la 29 noiembrie 2015, a Planului comun de acțiune UE-Turcia privind refugiații și gestionarea migrației, ca parte a unei agende exhaustive privind cooperarea, pe baza răspunderii comune, a angajamentelor reciproce și a îndeplinirii reciproce a acestora, și insistă asupra nevoii de a-l pune imediat în aplicare; subliniază că cooperarea UE-Turcia pe probleme de migrație nu ar trebui asociată cu calendarul, conținutul și condițiile procesului de negociere; consideră că externalizarea crizei refugiaților în Turcia nu constituie o soluție credibilă pe termen lung a problemei; face apel la solidaritatea statelor membre ale UE, pentru a crește numărul de țări care vor accepta refugiați în vederea relocării, într-un spirit de asumare în comun a poverilor și responsabilității;

38.  subliniază faptul că cele 3 miliarde de euro și finanțările suplimentare din cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia vor trebui utilizate în mod adecvat în beneficiul direct și rapid al refugiaților și al comunităților-gazdă, prin implementarea de proiecte care să răspundă nevoilor imediate de hrană, îngrijiri medicale, salubritate și educație; solicită implicarea deplină a Parlamentului în procesul decizional în calitatea sa de colegiuitor și de autoritate bugetară; îndeamnă ca fondurile promise să se aloce mai rapid; solicită Comisiei și statelor membre să garanteze, în colaborare cu Turcia, instituirea unui mecanism cu ajutorul căruia să se verifice dacă fondurile sunt utilizate în mod corespunzător în acest scop, să asigure că acesta este monitorizat cu strictețe și că Parlamentul European este informat cu regularitate de către Comisie în privința utilizării fondurilor; subliniază că este necesar să se acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile, cum sunt femeile și copiii, îndeosebi orfanii, precum și minorităților religioase, cum sunt creștinii și yazidiții; evidențiază că este necesară abordarea urgentă a violenței de gen și a abuzurilor comise împotriva femeilor și fetelor pe rutele migranților ce străbat Turcia;

39.  felicită recenta decizie a guvernului turc de a deschide piața muncii pentru refugiații sirieni; încurajează desfășurarea cu mai multă urgență a unor acțiuni care să asigure încadrarea în sistemul de învățământ a unui număr de 700 000 de copii sirieni; își exprimă aprecierea față de guvernul turc pentru că le-a oferit refugiaților sirieni servicii gratuite de sănătate și în materie de educație; deplânge că apelul UNHCR de mărire a finanțării nu și-a atins obiectivul și că Programul Alimentar Mondial a trebuit să reducă rata de nutriție cu 80 % din cauza fondurilor reduse; își exprimă aprecierea față de Turcia pentru completarea unilaterală a acestei carențe financiare și le solicită statelor membre și UE să majoreze fondurile destinate agențiilor UE și ONG-urilor partenere ale acestora din Turcia;

40.  salută faptul că Turcia și-a menținut, până de curând, frontierele deschise pentru refugiații sirieni; felicită intrarea în vigoare a noilor reglementări din cadrul regimului de vize din Turcia, care au înlesnit deja reducerea semnificativă a numărului de treceri neregulamentare; subliniază totuși că trebuie aplicată o politică mult mai strictă în materie de vize, în conformitate cu politica UE în materie de vize, în raport cu țările care constituie o sursă majoră de migrație ilegală, pentru a reduce influxul de migranți care nu au nevoie de protecție internațională și care intră prin Turcia către Europa; subliniază că Turcia are nevoie de asistență sub toate aspectele în ceea ce privește consolidarea securității la frontiere și intensificarea luptei împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți; solicită Turciei să manifeste o toleranță zero și să ia măsuri eficace pentru stoparea activității traficanților de ființe omenești și a fluxului de refugiați care se îndreaptă spre insulele grecești, care generează dificultăți grave de ordin umanitar, politic, social și în materie de securitate în interiorul UE; încurajează o mai mare cooperare între Turcia, Bulgaria și Grecia în domeniul operațiunilor de căutare și salvare din Marea Egee și îi solicită Frontex să-și ofere sprijinul gărzii de coastă turce și să consolideze schimbul bilateral de informații; recunoaște că măsurile îndreptate împotriva introducerii ilicite a migranților nu pot fi eficace decât dacă sunt însoțite de crearea unor rute sigure și legale pentru refugiați și solicitanții de azil care intră în Uniunea Europeană;

41.  subliniază faptul că limitarea migrației în UE nu ar trebui să ducă la respingerea refugiaților sau la detenția ilegală a acestora; invită Comisia ca, având în vedere prevederile Planului comun de acțiune UE-Turcia, să realizeze o anchetă în care să examineze afirmațiile organizației Amnesty International, incluse în raportul său din 1 aprilie 2016, cu privire la faptul că Turcia desfășoară operațiuni de returnare forțată a refugiaților sirieni; insistă asupra faptului că toate procedurile de returnare forțată a refugiaților aflați pe teritoriul Greciei în Turcia trebuie să fie în deplină conformitate cu legislația internațională și a UE privind accesul la azil și la regimul de protecție internațională și să respecte drepturile fundamentale și garanțiile procedurale; invită, în acest context, Comisia să monitorizeze îndeaproape modul în care autoritățile turce pun în aplicare acordul și să verifice dacă principiul nereturnării este respectat în cazul persoanelor care au fost returnate în Turcia; își reiterează apelul adresat guvernului Turciei de a ridica rezerva geografică la Convenția de la Geneva din 1951; insistă asupra faptului că este esențial să se instituie rute legale și sigure pentru refugiați și îndeamnă statele membre să-și mărească substanțial eforturile în materie de relocare; consideră că este absolut necesar să se găsească o soluție politică la criza siriană; îndeamnă Turcia să-și intensifice substanțial eforturile pentru găsirea unei soluții politice, mai exact să treacă peste rezervele sale cu privire la o participare a kurzilor la procesul de pace de la Geneva;

42.  salută faptul că autoritățile turce și UNHCR din Turcia își armonizează bazele de date pentru înregistrarea refugiaților într-un sistem de înregistrare unic; consideră că trebuie căutate urgent modalități tehnice pentru ca această bază de date și baza de date europeană pentru înregistrarea solicitanților de azil, Eurodac, să fie interoperabile și compatibile; subliniază faptul că este, de asemenea, important ca, atunci când refugiații părăsesc Turcia pentru a ajunge în Europa, aceștia să fie șterși din baza de date din Turcia;

43.  subliniază că punerea în aplicare a acordului de readmisie în raport cu toate statele membre este esențială pentru UE, deoarece aceasta ar permite îmbunătățirea eficacității politicii în materie de returnare a migranților care nu au nevoie de protecție internațională; salută acordul politic la care au ajuns cele două părți în cadrul summit-ului UE-Turcia care a avut loc la 29 noiembrie 2015, urmând ca acordul de readmisie UE-Turcia să devină pe deplin aplicabil din iunie 2016; solicită tuturor părților să pună în aplicare complet și efectiv actualele acorduri bilaterale de readmisie și să garanteze respectarea deplină a drepturilor fundamentale a migranților returnați;

44.  încurajează guvernul în sensul îndeplinirii pe deplin și în mod nediscriminatoriu a criteriilor identificate în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, în raport cu toate statele membre; reamintește că liberalizarea vizelor este un proces bazat pe merit și că cetățenii turci vor avea posibilitatea de a călători fără viză numai atunci când standardele vor fi fost îndeplinite; îi solicită Comisiei să ofere o asistență tehnică mai amplă pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor;

V.Progrese în cadrul tratativelor privind reunificarea Ciprului

45.  salută progresele considerabile înregistrate în cadrul tratativelor privind reunificarea Ciprului, desfășurate sub auspiciile ONU; salută declarația comună făcută de cei doi lideri la 11 februarie 2014 pentru a contura bazele unei înțelegeri; sprijină transformarea Republicii Cipru într-o federație bicomunală și bizonală cu suveranitate unică, o singură personalitate internațională și o singură cetățenie, cele două comunități fiind în situație de egalitate politică, toți cetățenii lor beneficiind de oportunități egale, fără a aduce atingere unui acord final și în acord cu rezoluțiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU și cu legislația internațională; își exprimă aprecierea pentru abordarea constructivă a liderilor ambelor comunități cipriote de pe insulă, cea greacă și cea turcă, și pentru eforturile lor hotărâte și neobosite pentru a se ajunge la o soluție echitabilă, deplină și viabilă cât mai curând posibil; subliniază importanța pentru întreaga regiune și pentru Europa/Uniunea Europeană a unei soluții pentru problema Ciprului, care durează de decenii; salută, prin urmare, eventualitatea unui nou referendum privind reunificarea și cheamă toate părțile să contribuie la obținerea unui deznodământ pozitiv;

46.  subliniază că nesoluționarea problemei Ciprului afectează dezvoltarea relațiilor UE-Turcia și, prin urmare, le solicită tuturor părților interesate să depună eforturi în vederea rezolvării sale;

47.  solicită Turciei să-și îndeplinească obligația de a pune în aplicare pe deplin și în mod nediscriminatoriu, față de toate statele membre, inclusiv Republica Cipru, Protocolul adițional la Acordul de asociere CE-Turcia care, dacă ar fi respectat, ar putea impulsiona în mod semnificativ procesul de negociere;

48.  regretă politica Turciei de colonizare ilegală și îi solicită acesteia să se abțină de la noi acțiuni de colonizare cu cetățeni turci în zonele ocupate ale Ciprului, fapte care contravin Convenției de la Geneva și principiilor de drept internațional; îndeamnă Turcia să înceteze toate acțiunile care modifică echilibrul demografic al insulei și care împiedică astfel o soluție viitoare;

49.  îi solicită Turciei să se abțină de la orice acțiuni în zona economică exclusivă (ZEE) a Ciprului care ar putea conduce la fricțiuni și criză într-o regiune foarte sensibilă și ar putea avea efecte negative asupra negocierilor pentru o soluție democratică care ar pune capăt status quo-ului dihotomic inacceptabil existent; recunoaște dreptul statelor sale membre de a semna acorduri bilaterale și alte acorduri în contextul drepturilor lor suverane, în vederea exploatării resurselor lor naționale în interiorul zonei lor de exclusivitate economică;

50.  salută acordul la care au ajuns cei doi lideri cu privire la o serie de măsuri de edificare a încrederii, printre care deschiderea a două noi puncte de trecere și interconectarea rețelelor electrice; constată, totuși, că aproape că nu s-au înregistrat progrese cu privire la interoperabilitatea rețelelor de telefonie mobilă; prin urmare, îndeamnă ambele părți să pună în aplicare toate măsurile convenite fără întârzieri suplimentare; în solicită UE să sprijine integral înțelegerea, atât politic, cât și financiar; îi solicită Turciei să sprijine activ procesul de negociere și obținerea unei soluții pozitive; îi solicită Turciei să înceapă să-și retragă trupele din Cipru și să transfere către ONU zona blocată a orașului Famagusta, în conformitate cu Rezoluția 550 (1984) a Consiliului de Securitate al ONU; salută faptul că s-a acordat acces Comisiei pentru persoane dispărute (care se ocupă de persoanele dispărute aparținând atât comunității cipriote turce, cât și celei cipriote grecești) la toate siturile relevante, inclusiv în zonele militare; îndeamnă, însă, Turcia, să acorde acces la arhivele relevante, lucru care ar maximiza eficacitatea comisiei;

51.  salută inițiativa dlui Nicos Anastasiades, președintele Republicii Cipru, de a se conferi limbii turce statutul de limbă oficială a UE și îndeamnă părțile să accelereze acest proces; ia act de faptul că punerea în aplicare a acquis-ului UE în cadrul viitorului stat constitutiv cipriot turc la intrarea în vigoare a acordului de soluționare trebuie să fie deja bine pregătită anterior; salută, în această privință, înființarea unui comitet bicomunal ad hoc de pregătire pentru UE; încurajează atât Parlamentul European, cât și Comisia să își intensifice eforturile depuse pentru a colabora cu ciprioții turci în vederea pregătirii unei integrări depline în UE; îl încurajează pe Președintele Parlamentului European să ia măsurile necesare în cazul în care se ajunge la o înțelegere;

o
o   o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Consiliului Europei, Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Turcia.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0094.
(2) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 59.
(3) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 98.
(4) JO C 257 E, 6.9.2013, p. 38.
(5) JO C 45, 5.2.2016, p. 48.
(6) JO C 65, 19.2.2016, p. 117.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0235.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2014)0052.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0014.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2015)0228.


Raportul pe 2015 privind Albania
PDF 292kWORD 125k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Raportul pe 2015 privind Albania (2015/2896(RSP))
P8_TA(2016)0134B8-0440/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 26-27 iunie 2014 de a acorda Albaniei statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015;

–  având în vedere cea de-a șaptea reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere dintre Albania și UE, care a avut loc la Bruxelles, la 18 mai 2015,

–  având în vedere aderarea Albaniei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la 1 aprilie 2009,

–  având în vedere declarația finală a președintelui summitului UE-Balcanii de Vest, organizat la Viena la 27 august 2015, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru summitul de la Viena din 2015,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015 intitulată „Strategia de extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2015 privind Albania” (SWD(2015)0213),

–  având în vedere concluziile comune ale celui de al cincilea Dialog la nivel înalt privind prioritățile-cheie adoptate la Tirana la 24 martie 2015,

–  având în vedere raportul final al misiunii de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR cu privire la alegerile locale din 21 iunie 2015, întocmit la 8 septembrie 2015,

–  având în vedere cea de-a noua reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Albania (SAPC), care a avut loc în perioada 9-10 noiembrie 2015 la Bruxelles,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Albania,

–  având în vedere activitatea deputatului Knut Fleckenstein în calitate de raportor permanent pentru Albania în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Albania a înregistrat progrese constante pe drumul aderării la UE;

B.  întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de calitatea reformelor necesare;

C.  întrucât persistă provocări și ele trebuie soluționate rapid și cu eficiență pentru a se continua să se progreseze pe calea aderării la UE;

D.  întrucât adoptarea consecventă și punerea pe deplin în practică a reformelor privind cele cinci priorități-cheie, precum și un angajament politic susținut sunt esențiale pentru a înregistra în continuare progrese în procesul de aderare la UE;

E.  întrucât protejarea libertății religioase, a patrimoniului cultural, precum și gestionarea bunurilor în conformitate cu statul de drept constituie valori fundamentale ale Uniunii Europene;

F.  întrucât dialogul politic constructiv și durabil purtat între forțele politice cu privire la reformele legate de aderarea la UE este esențial pentru a se continua să se progreseze în procesul de aderare la UE; întrucât echitatea, dialogul constructiv, cooperarea și dorința de a găsi un compromis între guvern și opoziție sunt esențiale pentru un proces de reformă durabil și încununat de succes;

G.  întrucât există un consens politic și un sprijin larg din partea publicului pentru procesul de aderare a Albaniei la UE; întrucât succesul agendei de reformă depinde foarte mult de existența unui mediu politic democratic în această țară;

H.  întrucât progresele susținute, în special în domeniile statului de drept, reformei sistemului judiciar, combaterii corupției și a criminalității organizate, reformei administrației publice și drepturilor fundamentale, sunt de o importanță crucială în procesul de reformă; întrucât este necesar ca Albania să își intensifice eforturile de reformă în aceste domenii și în ceea ce privește alte priorități-cheie, în vederea deschiderii negocierilor de aderare și consolidării tranziției sale democratice; întrucât UE a plasat statul de drept în centrul procesului său de extindere și, în plus, a subliniat necesitatea de a consolida guvernarea economică și administrația publică în toate țările din Balcanii de Vest;

1.  salută progresul constant înregistrat de Albania referitor la reformele privind prioritățile-cheie necesare pentru deschiderea negocierilor de aderare; încurajează guvernul, parlamentul și partidele politice să mențină impulsul de a realiza reforme și să accelereze punerea în practică a reformelor; le invită să invită să inițieze rapid o reformă substanțială a sistemului judiciar; insistă asupra importanței de a pune în aplicare corespunzător și în timp util aceste reforme;

2.  invită toate partidele politice să întreprindă și mai multe eforturi pentru a se implica într-un dialog politic mai constructiv și real care va permite adoptarea și punerea în aplicare a reformelor esențiale; este ferm convins că cooperarea durabilă dintre guvern și opoziție în cadrul parlamentului este esențială pentru procesul de aderare la UE a Albaniei și pentru îndeplinirea de către aceasta a criteriilor de aderare; insistă ferm asupra importanței ca ele să își mențină angajamentul de a edifica o cultură politică democratică care să includă deschiderea către dialog, negociere și compromis și excluderea completă a boicoturilor și a radicalismului; salută înființarea și activitatea Consiliului național pentru integrare europeană (NCEI), despre care se speră că va adopta măsuri pentru ca procesul de reforme legate de UE să fie deschis tuturor; îndeamnă la consolidarea în continuare a capacității parlamentului de a monitoriza punerea în aplicare a acquis-ului și respectarea acestuia;

3.  felicită guvernul și partidele de opoziție deopotrivă pentru cooperarea constructivă la elaborarea și adoptarea în unanimitate în parlament a legislației privind excluderea infractorilor de la numirea și alegerea într-o funcție publică („legea privind înlăturarea infractorilor”); salută adoptarea unor reglementări conexe în parlament și solicită punerea în aplicare rapidă și cuprinzătoare, în spirit și în literă, a acestor acte legislative; încurajează cu fermitate parlamentul să conducă prin puterea exemplului în punerea în aplicare a legilor, pentru a mări încrederea cetățenilor în reprezentanții lor politici și în instituțiile publice;

4.  salută angajamentul Albaniei de a realiza o reformă cuprinzătoare și aprofundată a sistemului de justiție și încurajează ferm autoritățile albaneze să continue cu celeritate pregătirile pentru această reformă fundamentală, pentru a mări încrederea cetățenilor în sistemul judiciar; salută activitatea Comisiei parlamentare ad-hoc privind reforma sistemului judiciar desfășurată în pregătirea reformei; apreciază cooperarea strânsă cu Comisia de la Veneția (Consiliul Europei); încurajează o atitudine de cooperare și pe mai departe pe drumul adoptării acestei reforme; invită toate părțile să depună eforturi pentru ajungerea la un compromis cu privire la schimbări esențiale în sistemul judiciar, legate, printre altele, de independența deplină și de răspunderea judecătorilor și procurorilor și de imparțialitatea instanțelor, în special de independența Curții Supreme, a Curții Constituționale și a Înaltului Consiliu de Justiție, prin luarea în considerarea recomandărilor Comisiei de la Veneția;

5.  subliniază necesitatea soluționării deficiențelor actuale din funcționarea sistemului judiciar, printre care se numără independența acestuia de celelalte ramuri ale puterii, ingerințele politice, justiția selectivă și răspunderea limitată, nivelul ridicat de corupție, mecanismele de control ineficiente, resursele insuficiente, durata totală a procedurilor judiciare și lipsa unor criterii profesionale clare pentru numirea și promovarea judecătorilor; subliniază necesitatea de a crește transparența și de a pune în aplicare recomandările relevante formulate de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) în cel de-al patrulea raport de evaluare privind prevenirea corupției în cazul judecătorilor și al procurorilor;

6.  recomandă Comisiei să monitorizeze îndeaproape progresele înregistrate în reforma sistemului judiciar și o încurajează să informeze Parlamentul și Consiliul de îndată ce Albania a înregistrat suficiente progrese în reforma sistemului judiciar și să ia în considerare aceste concluzii, precum și progresele realizate de Albania în punerea în practică a celor cinci priorități-cheie, atunci când va examina posibilitatea de a recomanda deschiderea negocierilor de aderare;

7.  salută adoptarea strategiei de reformă a administrației publice pentru perioada 2015-2020 și a planului de acțiune al acesteia, precum și adoptarea strategiei de reformă a gestiunii finanțelor publice pentru perioada 2014-2020; subliniază necesitatea unei administrații publice profesioniste și transparente pentru a servi intereselor cetățenilor, a le oferi servicii mai bune și a pregăti desfășurarea eficientă a viitoarelor negocieri de aderare; ia act de eforturile depuse în direcția unei administrații publice mai orientate către cetățeni; îndeamnă guvernul să își continue eforturile de a consolida capacitățile administrative, a depolitiza administrația publică și a combate corupția în administrația publică și de a îmbunătăți procedurile de recrutare bazate pe merit și performanță; solicită să se pună în aplicare complet și efectiv legea privind administrația publică și noua lege privind procedurile administrative; solicită să se consolideze autoritatea, autonomia, eficiența și resursele structurilor în domeniul drepturilor omului, cum ar fi instituția Avocatului Poporului; solicită să se pună la dispoziția celor doi noi comisari pentru copii și pentru prevenirea torturii alocări bugetare adecvate; salută adoptarea strategiei de descentralizare 2015-2020 și a legii privind autonomia locală, care mărește capacitățile administrative și financiare ale unităților administrației locale și prevede o consultare între administrația centrală și administrația locală; constată nevoia de a clarifica și mai mult funcțiile și responsabilitățile administrației locale și de a continua dialogul strâns cu părțile interesate, inclusiv cu reprezentanți ai societății civile;

8.  continuă să fie preocupat de corupția larg răspândită, îndeosebi în domeniile educației, sănătății, sistemului judiciar, achizițiilor publice, concesiunilor legate de parteneriatele public-private, construcțiilor și amenajării teritoriului, administrației locale și serviciilor publice; solicită să se consolideze administrația locală; salută adoptarea strategiei naționale anticorupție 2015-2020 și a planului de acțiune 2015-2017; invită autoritățile competente să monitorizeze și reexamineze în amănunt planul de acțiune, să îmbunătățească bilanțul anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor în cazurile de corupție de la toate nivelurile, să asigure respectarea strictă a legislației privind combaterea corupției și să mărească independența instituțiilor anticorupție și cooperarea dintre acestea; salută propunerea de lege privind protecția avertizorilor de integritate și îmbunătățirea transparenței și controlului situației financiare a partidelor politice; subliniază necesitatea de a consolida capacitatea agențiilor de asigurare a respectării legii și a efectua investigații active și eficiente; este ferm convins că progresele înregistrate în ceea ce privește reforma judiciară vor întări substanțial și combaterea corupției și a criminalității organizate;

9.  ia act de angajamentul guvernului de a combate criminalitatea organizată, care a dus la o serie de operațiuni de mare amploare de asigurare a respectării legii, încununate de succes, inclusiv în cooperare și cu autoritățile din țările vecine și din statele membre ale UE; rămâne totuși îngrijorat de numărul redus de condamnări definitive; subliniază necesitatea de a dezvolta în continuare cooperarea dintre parchet și poliție și de a asigura o monitorizare judiciară eficace; solicită alocarea unor resurse adecvate pentru poliție și parchet cu scopul de a combate criminalitatea organizată; salută recentele operațiuni împotriva traficanților de droguri, dar observă că traficul rămâne o problemă serioasă în Albania; invită autoritățile competente să își consolideze eforturile de combatere a producerii și traficului de droguri și de narcotice, inclusiv prin intensificarea cooperării internaționale și regionale; solicită o cooperare mai strânsă între instituțiile de asigurare a respectării legii în ceea ce privește traficul de persoane, o mai bună protecție și acordarea de compensații victimelor și un bilanț mai bun al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor; invită autoritățile competente să își intensifice eforturile de combatere a traficului de arme;

10.  ia act de evaluarea și recomandările OSCE/ODIHR privind procesul electoral în urma alegerilor locale din iunie 2015, când observatorii internaționali au constatat o serie de nereguli; subliniază că alegerile parlamentare din 2017 vor reprezenta o încercare importantă pentru procesul de integrare a Albaniei în UE; invită autoritățile competente să depună toate eforturile necesare pregătirii unor alegeri libere și corecte; salută înființarea unei comisii parlamentare ad-hoc privind reforma electorală în ianuarie 2016 și încurajează punerea efectivă în aplicare a recomandărilor acesteia, în special în vederea pregătirii și desfășurării alegerilor viitoare; este preocupat de politizarea generalizată a procesului electoral și invită autoritățile competente să încerce să soluționeze, printre altele, deficiențele de ordin procedural, inclusiv disputele electorale, independența comisiilor electorale, transparența și eficacitatea finanțării partidelor politice, cazurile presupuse de cumpărare a voturilor și de intimidare a alegătorilor și abuzarea de resursele statului, pentru a spori încrederea opiniei publice în procesul electoral; constată că Comisia electorală centrală (CEC) trebuie să stabilească responsabilități interne clare pentru supravegherea situației financiare a partidelor și să meargă mai departe de verificarea pur formală a declarațiilor partidelor politice;

11.  salută adoptarea unei rezoluții parlamentare privind rolul societății civile în dezvoltarea democratică a țării și observă îmbunătățirea cooperării între instituțiile statului și organizațiile societății civile (CSO), inclusiv participarea acestora la reuniunile NCEI; apreciază adoptarea unei foi de parcurs privind societatea civilă și încurajează punerea în aplicare în bune condiții a acesteia; recomandă să se întreprindă demersuri pentru instituționalizarea cooperării cu CSO cu scopul de a consolida democrația și apărarea drepturilor omului și a libertăților civile prin participarea publicului și de a crește transparența procesului decizional; invită autoritățile competente să reducă sarcina administrativă a organizațiilor societății civile și să reexamineze normele fiscale și alte reglementări relevante în vederea înlesnirii donațiilor private; invită autoritățile competente să încurajeze OSC să participe activ la supravegherea procesului electoral și să se implice în furnizarea de informații complete și în timp util către public privind procesul de aderare la UE;

12.  îndeamnă guvernul albanez să acorde o atenție deosebită îmbunătățirii perspectivelor tineretului și să investească în modernizarea și reformarea sistemului de învățământ în vederea creșterii capacității de inserție profesională și a îmbunătățirii perspectivelor profesionale, mai ales pentru tineri; subliniază necesitatea de a transforma actualul „exod al creierelor” într-o „circulație a creierelor” care sprijină mobilitatea, creând în același timp un potențial ridicat pentru perspective adecvate de carieră în Albania; salută sprijinul oferit prin IPA destinat educației, ocupării forței de muncă și politicilor sociale;

13.  solicită din nou autorităților competente să facă dreptate victimelor evenimentelor din 21 ianuarie 2011;

14.  condamnă relele tratamente aplicate în secțiile de poliție persoanelor suspectate, suprapopularea închisorilor, precum și îngrijirea medicală neadecvată și condițiile precare din centrele de detenție;

15.  reamintește faptul că mecanismele instituționale pentru protecția drepturilor copilului rămân insuficiente; îndeamnă autoritățile să reformeze sistemul de justiție juvenilă în așa fel încât aceasta să respecte standardele internaționale; solicită o creștere semnificativă a alocărilor financiare pentru sistemul de protecție a copilului, în special pentru unitățile de protecție a copilului (CPU) de la nivel local și regional; regretă că unele CPU au fost nevoite să își înceteze activitatea din cauza lipsei resurselor financiare; îndeamnă autoritățile să asigure accesul copiilor la CPU și în zonele rurale;

16.  salută climatul de toleranță religioasă din țară, buna cooperare dintre comunitățile religioase și relațiile pozitive ale acestora cu statul; solicită tuturor autorităților competente și comunităților religioase să acționeze împreună în vederea menținerii și încurajării armoniei religioase;

17.  reamintește, printre prioritățile principale, nevoia de măsuri legislative și politice efective de consolidare a apărării drepturilor omului, a drepturilor minorităților și a politicilor împotriva discriminării; constată că romii și egiptenii trăiesc în condiții dificile și se confruntă adeseori cu excluziunea socială și cu discriminarea; salută adoptarea planului de acțiune național 2015-2020 pentru integrarea romilor și a egiptenilor și pentru o punere în aplicare mai eficace a politicilor de incluziune a romilor; ia act de faptul că ratele de înscriere la școală și de abandon școlar în rândul copiilor romi, situația copiilor străzii romi și egipteni, precum și cazurile de evacuări forțate ale acestora fără un proces echitabil și fără acordarea unor locuințe alternative adecvate rămân un motiv de îngrijorare; solicită îmbunătățirea sistemului de protecție a drepturilor copilului și de justiție juvenilă; salută rezoluția parlamentară privind apărarea drepturilor și libertăților persoanelor care aparțin comunității LGBTI; ia act de faptul că a doua paradă „Pride” de la Tirana s-a desfășurat fără incidente majore în iunie 2015; recomandă să se elimine din legislația în vigoare dispozițiile care discriminează persoanele transgen și intersexuale; invită autoritățile competente să îmbunătățească în continuare climatul de integrare și toleranță pentru toate minoritățile din țară, inclusiv prin întărirea rolului Comisiei pentru minorități a statului;

18.  recomandă să se încerce să se soluționeze, cu ajutorul unor mecanisme adecvate, inegalitatea de gen, discriminarea de gen și violența domestică; salută modificările aduse Codului electoral și adoptate în aprilie 2015, care prevăd o cotă de gen de 50 % în listele de candidați pentru consiliile municipale;

19.  observă că respectarea drepturilor de proprietate încă nu este asigurată; îndeamnă la finalizarea procesului de înregistrare și restituire a proprietăților și de acordare de compensații pentru acestea, precum și la punerea în aplicare efectivă a strategiei 2012-2020 privind drepturile de proprietate; subliniază că o mai bună asigurare a respectării drepturilor de proprietate va influența în mod pozitiv investițiile locale și străine;

20.  accentuează din nou importanța deosebită a unui serviciu public de radiodifuziune și a unei mass-medii private profesioniste, independente și pluraliste; își exprimă îngrijorarea cu privire la autocenzura răspândită pe scară largă în rândul jurnaliștilor, care uneori sunt împiedicați în mod fizic să relateze anumite evenimente, sunt atacați sau amenințați din cauza activității lor profesionale, și cu privire la cazuri de ingerințe directe în autonomia editorială; regretă, în acest context, că, la alegerile locale din 2015, Rețeaua regională de investigare din Balcani a fost amenințată cu darea în judecată pentru calomnie în urma anchetelor sale privind trecutul infracțional al unui candidat la funcția de primar; solicită să se ia măsuri pentru a se consolida standardele profesionale și etice ale jurnaliștilor; solicită o mai bună punere în aplicare a legii privind mass-media audiovizuală; subliniază că este necesar să se mărească transparența publicității guvernamentale în mass-media și să se întreprindă eforturi suplimentare pentru a garanta pe deplin independența Autorității pentru mass-media audiovizuală (AMA) și a radiodifuziunii publice; este îngrijorat de schimbarea procedurilor de alegere a directorului general al radiodifuziunii și televiziunii publice din Albania; invită atât guvernul, cât și opoziția să asigure buna funcționare a radiodifuziunii naționale prin identificarea unui candidat pentru funcția de director cu care toate părțile să fie de acord; subliniază necesitatea finalizării procesului de digitalizare, care este în întârziere;

21.  ia act de faptul că Albania este pregătită într-o anumită măsură să dezvolte o economie de piață funcțională; salută îmbunătățirea colectării impozitelor și campania guvernului de combatere a economiei subterane; cu toate că a observat creșterea ratei ocupării forței de muncă, est îngrijorat de nivelul ridicat al șomajului, în special al șomajului în rândul tinerilor și al șomajului pe termen lung, care reprezintă peste 50 % din șomajul total; solicită să se acorde mai multă atenție egalității de șanse și să se ia măsuri suplimentare în vederea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor pe piața muncii; este în continuare preocupat de deficiențele persistente și semnificative în ceea ce privește respectarea statului de drept, cadrul de reglementare, asigurarea respectării drepturilor de proprietate și combaterea corupției care împiedică îmbunătățirea mediului de afaceri; îndeamnă Albania să abordeze exhaustiv problema încă acută a economiei sale subterane de mari dimensiuni, legată de fenomenul răspândit al corupției, prin desfășurarea unor reforme economice eficace; îndeamnă să se întreprindă demersuri pentru soluționare deficiențelor care țin de respectarea contractelor și de statul de drept, la găsirea de soluții pentru economia informală, încă amplă, precum și la acordarea de prioritate programului de consolidare bugetară și de reducere a datoriei publice al acestei țări; solicită mai mult sprijin pentru mecanismele de protecție a consumatorilor;

22.  solicită Albaniei să depună eforturi suplimentare pentru a se alinia la legislația de mediu a UE și la cerințele din capitolul 27; salută, în acest sens, înființarea unei agenții naționale pentru zonele protejate și a unei agenții pentru coasta albaneză;

23.  invită guvernul albanez să țină sub control dezvoltarea centralelor hidroelectrice în zone sensibile din punct de vedere ecologic, cum ar fi în jurul râului Vjosa și în zonele protejate și să mențină integritatea parcurilor naționale existente; recomandă să se îmbunătățească calitatea evaluărilor impactului asupra mediului, ceea ar permite să se țină seama de standardele UE, astfel cum sunt stabilite în directivele privind păsările și habitatele și în Directiva-cadru privind apa; încurajează guvernul albanez să crească transparența prin participarea și consultarea publicului cu privire la proiectele planificate;

24.  invită Albania să desfășoare măsurătorile relevante legate de protecția mediului și gestionarea deșeurilor, precum și să ia măsuri suplimentare împotriva eliminării și evacuării necorespunzătoare a deșeurilor, în special a deșeurilor marine;

25.  invită guvernul să adopte și să pună în aplicare o strategie națională în domeniul energiei; este îngrijorat că Albania nu a reușit să prezinte Comunității Energiei un plan de acțiune în domeniul energiei regenerabile, fapt care a declanșat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; este, de asemenea, îngrijorat de faptul că Albania nu a respectat termenul-limită stabilit de Comunitatea Energiei pentru a-și alinia legislația cu Directiva din 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice; îndeamnă guvernul să depună mai multe eforturi în ceea ce privește eficiența energetică prin adoptarea unei noi legi privind eficiența energetică a clădirilor;

26.  felicită Albania pentru că rămâne un partener constructiv în regiune și pentru că a adoptat o atitudine activă în cooperarea regională; subliniază importanța asigurării unor relații de bună vecinătate, care rămân esențiale; ia act cu satisfacție de angajamentele asumate de Albania față de inițiativele de cooperare regională la summitul privind Balcanii de Vest care a avut loc la Berlin în 2014 și la cel care a avut loc la Viena în 2015; salută rolul constructiv al Albaniei în legătură cu agenda privind conectivitatea; invită autoritățile competente să asigure punerea în aplicare integrală și rapidă a standardelor tehnice și a măsurilor fără caracter normativ în domeniul transporturilor convenite la summitul privind Balcanii de Vest de la Viena din 2015 înainte de următorul summit de la Paris din 2016;

27.  salută voința politică continuă de a îmbunătăți relațiile cu Serbia și încurajează Albania și Serbia să întreprindă acțiuni suplimentare în promovarea stabilității și a cooperării regionale și a bunelor relații de vecinătate; încurajează Albania, având în vedere aceste eforturi, să continue dezvoltarea Biroului de cooperare regională a tinerilor, cu sediul la Tirana, care are o importanță majoră pentru continuarea procesului de reconciliere din regiune, în special în rândul tinerilor; recomandă autorităților să accelereze construcția proiectelor majore de infrastructură, precum legătura feroviară și autostrada modernă dintre Tirana și Skopje, ca parte a coridorului VIII; felicită Albania pentru alinierea deplină la toate declarațiile în sectorul PESC și la toate concluziile Consiliului European, precum și pentru disponibilitatea sa de a contribui la mecanismele europene de asistență și de relocare pentru refugiații sirieni; îndeamnă guvernul să-și continue eforturile de tratare a numărului mare de cereri de azil vădit neîntemeiate depuse în statele membre și să adopte măsuri ferme prin intermediul mecanismului de monitorizare ulterior liberalizării vizelor pentru a se implica într-o cooperare operațională și într-un schimb de informații mai strânse cu statele membre și cu țările învecinate; invită, de asemenea, guvernul să ia în considerare adoptarea unor măsuri suplimentare în vederea îmbunătățirii condițiilor socioeconomice de viață; salută propunerea Comisiei de a stabili o listă comună, la nivelul UE, a țărilor de origine sigure și sprijină introducerea Albaniei pe acea listă;

28.  sprijină, în contextul Procesului de la Berlin, înființarea Forumului societății civile din Balcanii de Vest, care le oferă reprezentanților societății civile din regiune oportunitatea de a face schimb de idei, de a-și exprima preocupările și de a formula recomandări concrete în atenția factorilor de decizie, și solicită continuarea acestui proces la următoarea reuniune la nivel înalt, care va avea loc la Paris în 2016, precum și organizarea unor ateliere pregătitoare la care să participe organizațiile societății civile din regiune;

29.  salută angajamentul Albaniei de a combate radicalizarea și a terorismul și adoptarea unor strategii și a unui plan de acțiune relevante în materie de securitate; salută faptul că acest cadru strategic actualizat include, de asemenea, o strategie specifică privind combaterea extremismului violent; este preocupat de faptul că Albania, ca și alte țări din regiune, este afectată de fenomenul luptătorilor străini care se întorc în țară, de radicalizarea islamică și de extremismul violent; salută, în acest context, măsurile luate de guvernul albanez pentru a împiedica fluxul de luptători străini care doresc să se alăture ISIS în Irak și Siria; consideră că este esențial să se pună în aplicare și în continuare o politică eficace de prevenire a radicalizării islamice, de contracarare a extremismului violent, cu implicarea CSO și a comunităților religioase, de prevenire și de stopare a fluxului de luptători străini teroriști, de contracarare a finanțării terorismului și să se elaboreze o abordare bazată pe statul de drept destinată agențiilor de informații și de asigurare a respectării legii și o politică judiciară coerentă privind infractorii; în plus, recomandă să se intensifice cooperarea regională eficace și cooperarea cu serviciile relevante ale statelor membre cu privire la această chestiune, inclusiv cu privire la schimbul de informații; este de părere că toate măsurile adoptate în acest sens ar trebui să asigure respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu standardele și instrumentele internaționale;

30.  regretă că, din cauza lipsei de spirit de cooperare și de compromis din cadrul delegației albaneze, în prezent nu poate avea loc o dezbatere semnificativă în Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere și că nicio recomandare nu a putut fi adoptată la cea de-a noua reuniune a acesteia; face apel să se ia măsuri pentru consolidarea Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere, astfel încât aceasta să aibă o contribuție pozitivă la procesul de aderare a Albaniei la UE;

31.  solicită ca Comisia să includă în rapoartele sale viitoare informații detaliate cu privire la sprijinul IPA acordat Albaniei și punerea în practică a măsurilor, în special în ceea ce privește sprijinul IPA alocat punerii în aplicare a priorităților-cheie și a proiectelor relevante, având în vedere declarația Comisiei privind dialogul strategic cu Parlamentul European;

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Albaniei.


Raportul pe 2015 privind Bosnia și Herțegovina
PDF 308kWORD 147k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la raportul pe 2015 privind Bosnia și Herțegovina (2015/2897(RSP))
P8_TA(2016)0135B8-0441/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte(1),

–  având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Bosnia și Herțegovina la 15 februarie 2016,

–  având în vedere decizia Consiliului din 21 aprilie 2015 de încheiere a ASA cu Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 referitoare la Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: către integrarea europeană”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 martie, 12 octombrie și 15 decembrie 2015 referitoare la Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere prima reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA) UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la Sarajevo la 5 și 6 noiembrie 2015, precum și primele reuniuni ale Consiliului de stabilizare și de asociere (CSA) și ale Comitetului de stabilizare și de asociere între UE și Bosnia și Herțegovina, care au avut loc la 11 și, respectiv, 17 decembrie 2015,

–  având în vedere declarația finală a președinției reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest, organizată la Viena, la 27 august 2015, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru reuniunea la nivel înalt de la Viena din 2015,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015 intitulată „Strategia de extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2015 privind Bosnia și Herțegovina”(SWD(2015)0214),

–  având în vedere angajamentul scris privind integrarea în UE, adoptat de președinția Bosniei și Herțegovinei la 29 ianuarie 2015 și aprobat de Adunarea Parlamentară a Bosniei și Herțegovinei la 23 februarie 2015, precum și agenda de reforme pentru Bosnia și Herțegovina în perioada 2015-2018, adoptată de cele trei niveluri ale guvernării în iulie 2015,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară, inclusiv cea din 9 iulie 2015 referitoare la comemorarea masacrului de la Srebrenica(2) și cea din 17 decembrie 2015 referitoare la aniversarea a 20 de ani de la încheierea Acordului de pace de la Dayton(3),

–  având în vedere conferința pe tema „Viitorul european al Bosniei și Herțegovinei – 20 de ani după încheierea Acordului de pace de la Dayton”, care a avut loc în clădirile Parlamentului European la 9 decembrie 2015,

–  având în vedere activitatea deputatului Cristian Dan Preda în calitate de raportor permanent pentru Bosnia și Herțegovina în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE își menține angajamentul față de perspectiva europeană a Bosniei și Herțegovinei și față de integritatea sa teritorială, suveranitatea și unitatea acesteia;

B.  întrucât aderarea la UE este un proces favorabil incluziunii, care necesită un consens cu privire la agenda de reforme; întrucât cetățenii Bosniei și Herțegovinei trebuie să fie plasați în centrul reformelor instituționale, economice și sociale;

C.  întrucât UE a inițiat o abordare reînnoită față de Bosnia și Herțegovina, pentru ca această țară să realizeze progrese pe calea aderării la UE și pentru a soluționa problemele pendinte din domeniul socioeconomic și din domeniul statului de drept, astfel încât țara să se pregătească pentru viitoarea aderare; întrucât, ca urmare a acestei abordări, ASA a intrat în vigoare la 1 iunie 2015;

D.  întrucât un mecanism de coordonare eficace între diferitele niveluri ale guvernării privind aspectele legate de UE este indispensabil pentru a asigura o mai bună interacțiune cu UE, pentru a facilita alinierea la legislația UE, punerea în aplicare și asigurarea respectării acesteia, precum și pentru ca cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei să aibă succes; întrucât Consiliul de Miniștri din Bosnia și Herțegovina a adoptat la 26 ianuarie 2016 „Decizia privind un sistem de coordonare în procesul de integrare europeană în Bosnia și Herțegovina”; întrucât îmbunătățirea coordonării în ceea ce privește aspectele legate de UE va permite Bosniei și Herțegovinei să beneficieze pe deplin de finanțarea UE;

E.  întrucât încă există 84 500 de persoane strămutate la nivel intern, precum și un număr foarte mare de refugiați din Bosnia și Herțegovina în țările învecinate, în întreaga Europă și la nivel mondial;

F.  întrucât sprijinul politic ferm este un factor esențial pentru eficientizarea sistemului instituțional al acestei țări,

1.  salută primul raport mai pozitiv al Comisiei privind Bosnia și Herțegovina și își reafirmă angajamentul fără echivoc în favoarea perspectivei europene a Bosniei și Herțegovinei; solicită autorităților să dea dovadă de hotărâre în continuarea reformelor instituționale și socioeconomice, inclusiv a transpunerii lor efective în practică, și să avanseze în mod constant pe calea aderării la UE; solicită transparență în procesul de planificare și punere în aplicare a reformelor; salută Planul de acțiune comun al statului și al entităților pentru punerea în aplicare a Agendei de reforme 2015-2018 și solicită ca aceasta să fie pusă în aplicare în mod armonizat, pentru realizarea unei schimbări reale și vizibile în întreaga țară și pentru îmbunătățirea nivelului de trai al tuturor cetățenilor Bosniei și Herțegovinei;

2.  salută prezentarea de către Bosnia și Herțegovina a cererii de aderare la UE la 15 februarie 2016; invită Consiliul să examineze această cerere cu prima ocazie și să o transmită fără întârziere Comisiei, pentru a începe pregătirea avizului;

3.  salută adoptarea de către Consiliul de Miniștri din Bosnia și Herțegovina, la 26 ianuarie 2016, a unei decizii de instituire a unui mecanism de coordonare în ceea ce privește chestiunile legate de UE, precum și adoptarea, la 9 februarie 2016, a poziției de negociere privind adaptarea ASA ca urmare a aderării Croației la UE; reamintește că, pe lângă progresul semnificativ în punerea în aplicare a agendei de reforme, aceste elemente sunt necesare pentru ca UE să considerare cererea de aderare drept credibilă; solicită armonizarea fără întârziere a poziției entităților privind mecanismul de coordonare adoptat și încurajează cooperarea între toate părțile interesate pentru îmbunătățirea pe viitor a acestuia; solicită punerea sa rapidă în aplicare și îndeamnă la o cooperare constructivă în chestiunile legate de UE; subliniază că acest mecanism este indispensabil pentru luarea unor decizii eficiente în cadrul procesului de aderare la UE; salută consultările concrete inițiale – la nivel parlamentar – vizând transpunerea integrală în practică a mecanismului de coordonare și încurajează cu fermitate intensificarea în viitor a acestor reuniuni la care participă părțile interesate instituționale; insistă din nou asupra adaptării concesiilor comerciale acordate în temeiul ASA; consideră că punerea în aplicare integrală a ASA, inclusiv adaptarea acestuia, reprezintă un element important al angajamentului Bosniei și Herțegovinei față de aderarea la UE și una dintre condițiile prealabile necesare pentru aprobarea candidaturii sale la aderare; recomandă Bosniei și Herțegovinei să coopereze și cu statele membre ale UE în cadrul procesului său de aderare la UE;

4.  reafirmă necesitatea de a continua, de asemenea, reformele constituționale și politice care ar transforma Bosnia și Herțegovina într-un stat eficace, favorabil incluziunii și pe deplin funcțional, care să garanteze egalitatea și reprezentarea democratică a tuturor popoarelor sale constitutive și a tuturor cetățenilor săi și care să garanteze că toți cetățenii se pot prezenta în calitate de candidați și sunt eligibili pentru a fi aleși și a ocupa funcții la toate nivelurile politice, pe picior de egalitate și indiferent de originea lor etnică sau religioasă, în conformitate cu principiile enunțate în rezoluția sa anterioară, inclusiv criteriile de la Copenhaga, acquis-ul UE, recomandările Comisiei de la Veneția și Convenția europeană a drepturilor omului, precum și deciziile aplicabile ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO); solicită autorităților să promoveze în mod activ principiile reprezentării legitime, federalismului, descentralizării și subsidiarității, precum și valorile europene și importanța perspectivei europene; face apel la instituțiile UE să se implice în mod activ în eforturile de găsire a unei soluții durabile la dispozițiile constituționale din Bosnia și Herțegovina;

5.  îndeamnă liderii politici și religioși să se abțină de la retorici naționaliste și separatiste dezbinătoare care polarizează societatea și să continue dialogul politic și activitățile care vizează respectul reciproc, consensul și cooperarea între reprezentanții politici legitimi și protecția diversității societății; invită toți cetățenii să îmbrățișeze reconcilierea și cooperarea, care sunt condiții esențiale pentru atingerea perspectivei europene;

6.  subliniază rolul important pe care îl are societatea civilă de la nivel local în procesul de consolidare a păcii și de reconciliere și, în special, rolul participării tinerilor la dialogul intercultural și la schimburi, precum și în sfera politică; remarcă rolul important pe care îl au activiștii culturali, artiștii, scriitorii și cadrele universitare în promovarea dialogului și înțelegerii între diferitele grupuri din societate; recomandă promovarea educației în spiritul democrației, al drepturilor fundamentale și al cetățeniei în Bosnia și Herțegovina;

7.  ia act de anunțul președintelui Republicii Srpska (RS) privind amânarea referendumului planificat din RS cu privire la sistemul judiciar de la nivel statal din Bosnia și Herțegovina; regretă însă că această decizie nu a fost ratificată de Adunarea Națională din Republica Srpska; solicită să se renunțe complet la ideea acestui referendum, întrucât reprezintă o provocare pentru coeziunea, suveranitatea și integritatea țării și riscă să submineze eforturile de îmbunătățire a situației socioeconomice a tuturor cetățenilor din Bosnia și Herțegovina și de realizare a unor progrese suplimentare în sensul integrării în UE; subliniază că orice deficiențe ale sistemului judiciar din Bosnia și Herțegovina ar trebui abordate în spiritul cooperării și nu prin inițiative unilaterale, în cadrul dialogului structurat extins pe teme de justiție; reamintește că, în temeiul Acordului de pace de la Dayton, Republica Srpska nu are dreptul la secesiune;

8.  își exprimă preocuparea profundă față de afirmațiile ministrului de Interne al Republicii Srpska referitoare la viitoarea pregătire a forțelor speciale de poliție ale RS în Federația Rusă, la dezvoltarea cooperării, în special în ceea ce privește schimbul de informații, și la intenția de a achiziționa echipamente militare din Rusia; face apel la autoritățile din RS să nu urmeze o politică externă și de securitate independentă, care ar putea submina politica de la nivel statal;

9.  salută intrarea în vigoare a ASA și faptul că Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere (CPSA) a fost primul organism comun înființat în temeiul acestuia; regretă însă profund faptul că aceasta nu și-a adoptat regulamentul de procedură, din cauza încercărilor de a introduce blocarea pe baze etnice în cadrul modalităților de vot ale CPSA; reamintește faptul că ASA necesită adoptarea regulamentului de procedură, iar nerespectarea acestei dispoziții contravine în mod direct punerii în aplicare a ASA; îndeamnă delegația bosniacă să depună eforturi constructive în acest sens în vederea adoptării fără întârziere a regulamentului de procedură în cadrul următoarei reuniuni a CPSA; salută prima reuniune a ASA dintre Bosnia și Herțegovina și UE, organizată la 11 decembrie 2015;

10.  regretă faptul că corupția, inclusiv corupția politică la cel mai înalt nivel, este în continuare foarte răspândită și că angajamentele politice nu au dus la rezultate concrete; rămâne preocupat de cadrul juridic și instituțional de combatere a corupției, care este lipsit de forță și care permite implicarea în practici de corupție în condiții de impunitate, precum și de numărul redus de condamnări definitive în cazurile de corupție; solicită îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește anchetarea și urmărirea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt, în care sunt implicați politicieni, înalți funcționari și instituții de reglementare, dar și în cadrul achizițiilor publice și al privatizării; elogiază adoptarea strategiei și a planului de acțiune anticorupție pentru perioada 2015-2019 și solicită să se aloce un buget suficient pentru transpunerea lor în practică; solicită consolidarea semnificativă a cooperării dintre agenții la nivelul întregii țări; solicită înființarea unor structuri dedicate pentru prevenirea și monitorizarea corupției și adoptarea unor documente politice privind prevenirea corupției la toate nivelurile de guvernare; solicită implementarea deplină și fără întârziere a recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO);

11.  subliniază că un sistem judiciar funcțional și stabil este esențial pentru a garanta statul de drept în țară și pentru a asigura în continuarea progresului Bosniei și Herțegovinei în direcția aderării la UE; este preocupat de presiunea crescută exercitată de actorii politici asupra sistemului judiciar; afirmă că este necesar ca independența sistemului judiciar din Bosnia și Herțegovina să fie consolidată de urgență; este preocupat în special de cazurile de imixtiune politică în procedurile judiciare, de politizarea procedurilor de numire în magistratură, de fărâmițarea constantă în patru sisteme judiciare diferite și de absența unui sistem eficace și obiectiv de evaluare a calităților profesionale ale judecătorilor; salută Strategia actualizată de reformă a sectorului justiției pentru perioada 2014-2018 și solicită un plan de acțiune în vederea transpunerii sale în practică, care să se axeze în mod deosebit pe eforturi de armonizare în întreaga țară; consideră esențială garantarea unui sistem judiciar mai profesionist, independent și responsabil, inclusiv aplicarea sistematică a unor criterii obiective pentru numiri; salută protocolul semnat de miniștrii Justiției de la nivelul entităților și de la nivel statal, care urmărește reforme ale sistemului de justiție de la nivel statal și reforme ale Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor; salută numirea unor avocați ai poporului, dar este preocupat de dificultățile financiare și de personal cu care se confruntă în prezent Biroul Avocatului Poporului; solicită adoptarea rapidă a legii privind reforma Avocatului Poporului;

12.  rămâne preocupat de faptul că accesul la asistența juridică gratuită este foarte limitat; îndeamnă autoritățile competente să adopte o lege privind asistența judiciară gratuită la nivelul statului, ca o condiție prealabilă pentru garantarea accesului egal, efectiv și nediscriminatoriu la justiție; consideră că implementarea unei astfel de legi este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în statul de drept;

13.  condamnă cu fermitate legea privind ordinea publică din Republica Srpska, care este încă în vigoare și care subminează drepturile democratice fundamentale, cum ar fi libertatea de adunare, de asociere și a mass-mediei; solicită punerea în aplicare completă a legii privind libertatea de acces la informații, care este încă inechitabilă și frecvent limitată prin invocarea dreptului la confidențialitate și la protecția intereselor comerciale ale companiilor care colaborează cu guvernele, lipsindu-i astfel pe cetățeni de accesul la căi de atac eficiente atunci când li se refuză informații; salută adoptarea amendamentelor la Codul Penal al Bosniei și Herțegovinei, care aliniază dispozițiile privind tortura, disparițiile forțate și violul la standardele internaționale; îndeamnă autoritățile să integreze în Codul Penal infracțiunile enumerate în Protocolul adițional la Convenția internațională privind criminalitatea informatică;

14.  consideră că este important să se îmbunătățească cooperarea dintre parlamentul la nivel statal, parlamentele la nivelul entităților și parlamentul districtului Brčko și să se organizeze reuniuni comune ale acestora; ia act de angajamentele asumate în cadrul parteneriatului parlamentar și solicită punerea în aplicare urgentă a recomandărilor rezultate din acestea, precum și operaționalizarea cadrului de cooperare convenit; salută, în acest context, semnarea „Conceptului de mecanism de cooperare parlamentară în Bosnia și Herțegovina în activități legate de procesul de integrare în UE”; solicită îmbunătățirea coordonării generale cu adunările cantonale;

15.  ia act de rolul jucat de Comisia parlamentară mixtă pentru securitate și apărare în asigurarea controlului democratic asupra forțelor armate din Bosnia și Herțegovina; se arată preocupat de fenomenul generalizat al deținerii ilegale de arme de către populație și de volumul încă mare de muniție și de arme aflat sub responsabilitatea forțelor armate; salută progresul realizat de forțele armate în eliminarea munițiilor cu gradul cel mai mare de instabilitate și în construirea unei capacități durabile de gestionare a stocurilor rămase; solicită adoptarea unei abordări cuprinzătoare pentru a face față provocărilor care subzistă în ceea ce privește curățarea de mine a țării până în 2019; invită Comisia și ÎR/VP să își intensifice ajutorul acordat pentru aceste activități;

16.  îndeamnă membrii Grupului de lucru pentru pregătirea amendamentelor la legea electorală din Bosnia și Herțegovina să se asigure că amendamentele la această lege creează baza unor alegeri democratice autentice, ca expresie a suveranității; subliniază că nu se pot realiza alegeri democratice dacă nu se poate exercita în mod permanent o gamă amplă de alte drepturi ale omului și libertăți fundamentale, fără discriminări pe motiv de etnie, religie, sex, opinie politică sau de altă natură, proprietate, naștere sau alt statut și fără restricții arbitrare și nerezonabile;

17.  este de părere că fragmentarea administrației publice, politizarea acesteia și slaba coordonare politică îngreunează realizarea unor reforme instituționale și legislative și afectează furnizarea de servicii publice către cetățeni; invită autoritățile competente de la toate nivelurile să îmbunătățească planificarea politicilor pe termen mediu și să dezvolte un cadru strategic cuprinzător de reformă a administrației publice din întreaga țară, precum și un program de gestiune a finanțelor publice, în conformitate cu principiile europene pentru administrația publică identificate de OCDE/SIGMA pentru țările candidate la aderarea la UE;

18.  recunoaște că agricultura este un sector economic esențial pentru Bosnia și Herțegovina, aproximativ 20 % din populația țării depinzând direct sau indirect de acest sector; salută, așadar, progresele înregistrate în domeniul siguranței alimentare și al politicii veterinare și decizia Comisiei de a aproba exportul de lapte și produse lactate din Bosnia și Herțegovina în UE; încurajează intensificarea eforturilor de aliniere a sistemului oficial de control veterinar și fitosanitar la standardele europene și de stabilire a structurilor instituționale necesare, care ar permite utilizarea Instrumentului pentru asistență de preaderare pentru dezvoltare rurală; invită guvernul să sprijine înființarea unui minister al Agriculturii la nivel statal și elaborarea unei strategii de dezvoltare aferente;

19.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că nu există suficiente mecanisme de cooperare între organizațiile guvernamentale și organizațiile societății civile, inclusiv faptul că capacitatea de a participa la un dialog politic privind agenda de reforme este limitată; consideră esențiale consolidarea rolului societății civile și implicarea cetățenilor în procesul de aderare la UE; își reiterează apelurile pentru crearea și transpunerea în practică a unor mecanisme de consultare publică transparente și integratoare; invită autoritățile competente de la toate nivelurile să îmbunătățească cadrul juridic și cel financiar aplicabil, să adopte o strategie națională privind organizațiile societății civile și să pună la dispoziția acestora o finanțare publică transparentă, pentru a promova o democrație care să fie într-o mai mare măsură participativă și favorabilă incluziunii în întreaga țară; invită organizațiile societății civile și activiștii să își consolideze în mod semnificativ capacitățile și structurile și să coopereze cu autoritățile din Bosnia și Herțegovina și din UE, precum și cu comunitatea internațională; face apel la aceste organisme să le ofere asistență în eforturile lor;

20.  observă că strategia privind combaterea crimei organizate pentru perioada 2014-2016 nu a fost pusă în aplicare în mod coordonat; recomandă să se adopte și să se pună în aplicare o nouă strategie și un plan de acțiune privind spălarea banilor, în conformitate cu recomandările Comitetului de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului (MONEYVAL); subliniază necesitatea unei abordări centrate pe victime și a unei strategii multidisciplinare și cuprinzătoare de combatere a traficului de droguri și de ființe umane; invită autoritățile din UE și din Bosnia și Herțegovina să colaboreze pentru combaterea eficace a traficului de ființe umane și pentru asigurarea de protecție pentru victime; salută adoptarea Planului de acțiune pentru combaterea traficului de ființe umane în Bosnia și Herțegovina 2016-2019, inclusiv modul în care acesta pune accentul pe probleme legate de lucrătorii migranți și cerșetoria forțată în rândul copiilor și solicită punerea sa efectivă în aplicare; este în continuare preocupat de volumul mare de arme ilegale din Bosnia, care sunt transferate cu ușurință în UE; face apel la autoritățile competente să își intensifice eforturile pentru urmărirea în justiție a brokerilor și traficanților de arme, precum și să depună mai multe eforturi pentru a combate proliferarea necontrolată și traficul ilegal de arme, îndeosebi de arme de calibru mic și armament ușor, și printr-o cooperare regională mai strânsă și cooperarea dintre Bosnia și Herțegovina și UE;

21.  invită autoritățile să elaboreze un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei de prevenire și combatere a terorismului pentru perioada 2015-2020; invită autoritățile să își intensifice eforturile pentru a asigura o cooperare mai eficace la nivel național între poliție, agențiile de informații și agențiile de securitate în lupta împotriva terorismului și a extremismului violent; solicită consolidarea capacității Bosniei și Herțegovinei de combatere a terorismului; îndeamnă autoritățile competente să depună eforturi mai mari în lupta împotriva finanțării terorismului, inclusiv prin crearea unui cadru legal care să permită înghețarea activelor grupărilor teroriste; consideră că este esențial ca operațiunile de securitate din Bosnia și Herțegovina să fie coordonate și ca datele să fie partajate în interiorul țării; subliniază că o cooperare mai strânsă între serviciile regionale de securitate este vitală și încurajează intensificarea cooperării în acest sens;

22.  subliniază faptul că Bosnia și Herțegovina a fost afectată semnificativ de fenomenul combatanților străini și al radicalizării; este preocupat de radicalizarea din rândul tinerilor, un număr mare al acestora – în comparație cu celelalte țări din regiune – alăturându-se Daesh; solicită continuarea și consolidarea măsurilor de combatere a radicalizării și terorismului; salută eforturile de consolidare a dialogului interreligios, inclusiv declarația comună a liderilor politici și religioși care condamnă terorismul și extremismul violent; salută primele sentințe pronunțate cu privire la combatanții străini pentru comiterea unor infracțiuni de finanțare a activităților teroriste, instigare publică la comiterea unor acte de terorism, precum și înrolarea în gruparea Daesh și organizarea de activități pentru aceasta; solicită elaborarea urgentă a unor programe eficace de deradicalizare, precum și eforturi urgente pentru a oferi tinerilor din Bosnia și Herțegovina o perspectivă economică mai bună, în conformitate cu Agenda pozitivă pentru tineretul din Balcanii de Vest, descurajându-i astfel să se asocieze unor ideologii radicale și extreme; încurajează eforturile de implicare a presei, a comunității academice și a societății civile pentru o mai bună conștientizare a factorilor de risc care fac posibilă transformarea radicalizării în extremism violent; încurajează dezvoltarea unor rețele naționale și regionale pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, pe baza celor mai bune practici și a instrumentelor disponibile din rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare; încurajează cooperarea mai strânsă cu serviciile de securitate din UE și din țările învecinate, inclusiv pentru schimbul de informații; încurajează operațiunile polițienești desfășurate în întreaga țară, care conduc la arestarea unor persoane suspectate de organizarea, sprijinirea și finanțarea activităților teroriste;

23.  constată că cadrul legal și instituțional pentru respectarea drepturilor omului necesită îmbunătățiri substanțiale; solicită elaborarea unei strategii antidiscriminare la nivelul întregii țări, în cooperare cu organizațiile societății civile; îndeamnă din nou ca în legea împotriva discriminării să se includă definiții clare ale identității de gen și orientării sexuale, precum și ale vârstei și handicapului ca motive de discriminare; solicită implementarea efectivă a acestei legi, precum și consolidarea rolului Ombudsmanului pentru Drepturile Omului; se arată preocupat de discriminarea împotriva persoanelor cu handicap în domenii precum ocuparea forței de muncă, educația, accesul la asistența medicală și furnizarea altor servicii; este preocupat de actele de violență motivate de ură, de discursurile de incitare la ură și de intensificarea amenințărilor la adresa persoanelor LGBTI; încurajează guvernul să soluționeze aceste probleme, printre altele prin acțiuni de sensibilizare privind drepturile persoanelor LGBTI în rândul personalului din sistemul judiciar și din agențiile de punere în aplicare a legii, precum și al publicului larg; remarcă progresele semnificative înregistrate în finalizarea procesului de înregistrare a romilor în evidența populației, însă este în continuare îngrijorat de măsurile limitate adoptate în sensul îmbunătățirii stării de sănătate, a educației și a perspectivelor de angajare ale acestora; îndeamnă autoritățile, în special, să combată discriminarea pe criterii de gen; solicită abrogarea prevederii privind pedeapsa cu moartea care apare în constituția entității Republica Srpska;

24.  regretă absența oricărui progres în ceea ce privește executarea mandatelor din cazurile Sejdić-Finci și Zornić și reamintește faptul că Bosnia și Herțegovina încalcă în continuare hotărârile CEDO din acest context; subliniază încă o dată că neexecutarea acestor mandate generează în continuare discriminarea cetățenilor din Bosnia și Herțegovina și, prin urmare, ar putea pune piedici în calea aderării țării la UE;

25.  îndeamnă la anchetarea și urmărirea fermă și corectă în justiție a persoanelor care comit infracțiuni motivate de ură și care țin discursuri de incitare la ură, inclusiv din motive etnice, precum și a celor care diseminează ideologiile extremiste prin intermediul platformelor de comunicare socială; regretă faptul că Federația rămâne singurul teritoriu din Balcanii de Vest unde sancționarea infracțiunilor motivate de ură nu este reglementată prin dreptul penal și recomandă includerea unei dispoziții în acest sens; în mod similar, solicită includerea unei dispoziții privind discursurile de incitare la ură în dreptul penal al tuturor entităților;

26.  reiterează faptul că legislația electorală și sistemul electoral trebuie să ofere tuturor celor trei popoare constitutive și tuturor celorlalți cetățeni șansa de a-și alege în mod liber și autonom propriii reprezentanți politici legitimi în cadrul instituțiilor și al autorităților;

27.  subliniază rolul important al societății civile în protejarea și promovarea drepturilor minorităților din țară, precum și în promovarea armoniei sociale și a toleranței și în îmbunătățirea înțelegerii de către cetățeni a avantajelor diversității; solicită o implicare mai mare a societății civile în căutarea unor soluții la problemele ridicate de divizarea etnică, pentru a ajuta țara să înainteze pe drumul către UE; solicită, de asemenea, o mai bună coordonare între autoritățile competente și organizațiile societății civile, în scopul de a asigura o mai bună aplicare a legii privind minoritățile;

28.  salută adoptarea Strategiei de punere în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pentru perioada 2015-2018; solicită adoptarea și aplicarea urgentă a Strategie-cadru pentru implementarea Convenției de la Istanbul; este preocupat de absența unui cadru juridic cuprinzător, la nivelul statului, privind violența sexuală, precum și de absența unui mecanism corespunzător de despăgubiri pentru victime; invită autoritățile competente să asigure finanțarea corespunzătoare și îmbunătățirea legislației privind „casele sigure” și să creeze un mecanism armonizat de monitorizare și colectare a datelor privind cazurile de violență împotriva femeilor; solicită, de asemenea, să se depună toate eforturile pentru îmbunătățirea participării femeilor la politică și la viața profesională, să se îmbunătățească situația socială și economică a acestora, în special în ceea ce privește accesul la concediul și la beneficiile de maternitate, precum și să se promoveze, să se protejeze și să se consolideze drepturile femeilor; îndeamnă guvernele de la toate nivelurile să ia măsuri de sensibilizare cu privire la aceste chestiuni, cu ajutorul societății civile, astfel încât femeile să beneficieze de protecția prevăzută de lege;

29.  subliniază rolul esențial al educației în crearea și promovarea unei societăți tolerante și integratoare, precum și în sprijinirea cooperării și coeziunii dincolo de frontierele culturale, religioase și etnice; constată cu regret progresele lente înregistrate în ceea ce privește soluționarea fenomenului „două școli sub același acoperiș”, precum și alte forme de segregare și de discriminare practicate în școli și regretă faptul că nu se lucrează încă la elaborarea unei programe comune de bază; solicită adoptarea unor măsuri concrete pentru începerea desegregării sistemului de învățământ; subliniază că sunt necesare eforturi semnificative pentru îmbunătățirea eficienței sistemului de învățământ fragmentat, garantându-se în același timp dreptul la oportunități de învățământ egale în toate limbile oficiale din Bosnia și Herțegovina și dreptul fiecărei comunități de a beneficia de educație în limba sa; îndeamnă autoritățile să asigure transpunerea efectivă în practică a unor principii de educație favorabile incluziunii în ceea ce privește copiii cu handicap;

30.  salută participarea activă a țării la Platforma pentru educație și formare din Balcanii de Vest, precum și participarea continuă a acesteia la programul Erasmus+ și la Fereastra pentru tineret din Balcanii de Vest, care joacă un rol foarte important în combaterea ratei extrem de ridicate a șomajului în rândul tinerilor; salută, de asemenea, angajamentul Bosniei și Herțegovinei de a participa la studiul PISA al OCDE pentru 2018; consideră că acest studiu este un instrument util pentru dezbaterea calității educației și a reformelor necesare; salută dorințele exprimate de toți cei 13 miniștri ai educației și de toate agențiile aferente, în sensul participării la acest efort comun; solicită Comisiei să ia în considerare finanțarea participării Bosniei și Herțegovinei la acest studiu din fondurile pentru preaderare;

31.  subliniază faptul că instituțiile de presă independente și profesioniste sunt una dintre componentele-cheie ale unei societăți democratice prospere; este preocupat de regresele înregistrate în domeniul libertății de exprimare, de cazurile de exercitare a unor presiuni politice asupra jurnaliștilor și de intimidare a acestora, inclusiv de cazurile în care unele instituții de presă sunt supuse de către autoritățile politice locale și naționale unor inspecții false, financiare sau de altă natură, precum și de continua polarizare politică și etnică a mass-mediei; solicită autorităților competente să desfășoare o anchetă riguroasă în ceea ce privește atacurile asupra jurnaliștilor și să creeze cadrul juridic pentru protecția jurnaliștilor; solicită, de asemenea, adoptarea unor măsuri urgente pentru a asigura independența din punct de vedere politic, instituțional și financiar a Autorității de supraveghere în domeniul comunicațiilor și a garanta transparența asupra proprietarilor trusturilor mass-media, prin eliminarea tuturor lacunelor legislative care afectează în mod sistematic transparența completă; constată că punerea în aplicare a acestor măsuri este esențială pentru a asigura absența oricăror influențe politice neavenite; solicită luarea unor măsuri pentru a asigura pluralismul mass-media și difuzarea de programe în toate limbile oficiale; solicită, de asemenea, consolidarea independenței editoriale și a stabilității financiare a serviciului public de radiodifuziune, ținând cont de importanța existenței unui astfel de serviciu pentru unitatea Bosniei și Herțegovinei; este preocupat de faptul că atacurile cibernetice care vizează site-urile de informații nu fac obiectul unor anchete;

32.  salută progresele înregistrate în reducerea cazurilor nesoluționate restante în cauzele legate de crime de război; ia act de preocupările exprimate de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie cu privire la acțiunile insuficiente întreprinse de Parchetul General ca urmare a solicitărilor repetate de finalizare a cauzelor de crime de război; solicită o revizuire a strategiei naționale privind crimele de război, urmărirea penală mai eficace a actelor de violență sexuală comise în timpul războiului și îmbunătățirea protecției acordate victimelor; solicită măsuri pentru a asigura dreptul acestora la despăgubiri efective;

33.  ia act de unele acțiuni întreprinse și solicită progrese suplimentare în ceea ce privește întoarcerea durabilă a refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării, inclusiv din perspectiva încadrării în muncă, a educației, protecției socială și sănătății la nivel local; reiterează importanța încurajării întoarcerii durabile a acestora în Bosnia și Herțegovina, în special în Republica Srpska; solicită guvernului de la toate nivelurile să îi protejeze să faciliteze și să le accelereze întoarcerea prin introducerea și punerea în aplicare a tuturor măsurilor legislative și administrative necesare; solicită punerea în aplicare efectivă a strategiei revizuite privind anexa VII la Acordul de pace de la Dayton; invită Comisia să asigure asistență financiară și în materie de proiecte adecvată, care ar facilita acest proces; remarcă numărul în continuare ridicat de persoane dispărute și face apel la autoritățile competente să se angajeze într-o cooperare intensă și să își întețească eforturile pentru a găsi cele 7 019 persoane care sunt în continuare dispărute în urma războiului; subliniază că este necesar să se dezvolte în continuare abordări alternative ale justiției, bazându-se, printre altele, pe strategia PNUD privind justiția de tranziție; solicită autorităților din Bosnia și Herțegovina să investească resurse semnificative în programe relevante;

34.  constată că, deși reabilitarea și reconstrucția din Bosnia și Herțegovina din perioada postbelică s-au realizat în mare parte cu succes și au adus țara mai aproape de UE, încă există provocări în ceea ce privește caracterul durabil al procesului de reconciliere; subliniază, prin urmare, importanța educației pentru reconcilierea și înțelegerea reciprocă în societate;

35.  salută creșterea muncii declarate, precum și primele demersuri întreprinse pentru a consolida coordonarea politicilor și pentru a îmbunătăți climatul de afaceri; rămâne preocupat de influența statului asupra economiei, de calitatea finanțelor publice, de gradul ridicat de dependență de finanțarea din împrumuturile internaționale pentru investiții, de originea neclară a investițiilor internaționale și de condițiile dificile de pe piața muncii; subliniază necesitatea găsirii unor soluții la problema reprezentată de șomajul de lungă durată, aflat la un nivel în permanență ridicat (27,6 %), inclusiv șomajul foarte ridicat în rândul tinerilor (62,7 %) și economia informală de amploare, precum și de a îmbunătăți funcționarea pieței forței de muncă;

36.  salută adoptarea unei noi legislații a muncii de către cele două entități; regretă absența unui spațiu economic unic, ceea ce creează probleme mediului de afaceri; recomandă să se îmbunătățească în continuare mediul de afaceri prin consolidarea statului de drept, simplificarea executării contractelor și combaterea corupției; regretă faptul că Bosnia și Herțegovina nu a conceput o strategie pentru IMM-uri la nivel statal;

37.  subliniază necesitatea reformării și armonizării sistemelor fragmentate de protecție socială pe baza nevoilor cetățenilor, pentru a asigura egalitatea de tratament pentru toți; observă că drepturilor sindicale și drepturile lucrătorilor, inclusiv legile în materie de sănătate și securitate, sunt în continuare limitate și subliniază importanța consolidării și armonizării suplimentare a acestor legi în întreaga țară;

38.  recomandă adoptarea unor strategii sectoriale la nivel național în domeniul transporturilor, al energiei și al mediului înconjurător; subliniază că aceste strategii sunt necesare, printre altele, pentru a valorifica pe deplin asistența pentru preaderarea la UE;

39.  salută participarea Bosniei și Herțegovinei la inițiativa grupului celor șase din Balcanii de Vest; subliniază importanța a două mari proiecte de investiții, „Stara Gradiška” și „Svilaj”, care vor facilita comerțul, integrarea regională și creșterea durabilă; îndeamnă autoritățile să asigure aplicarea completă și rapidă a standardelor tehnice și a măsurilor fără caracter normativ în domeniul transporturilor, convenite în cadrul reuniunii la nivel înalt a Băncii Mondiale de la Viena din 2015 (precum alinierea/simplificarea procedurilor de trecere a frontierelor, sistemele informaționale, schemele de întreținere, separarea și accesul la rețea al terțelor părți), înainte de următoarea reuniune la nivel înalt de la Paris din 2016;

40.  solicită ca rezultatele recensământului populației și al locuințelor să fie publicate fără întârziere, deoarece sunt esențiale pentru planificarea economică și socială; arată, totodată, că datele de la recensământul din 2013 vor fi necesare pentru completarea chestionarului pe care Bosnia și Herțegovina îl va primi de la Comisie;

41.  îndeamnă agențiile statistice din Bosnia și Herțegovina să își alinieze statisticile la standardele Eurostat;

42.  este preocupat de regresele înregistrate în domeniul societății informaționale; solicită realizarea de urgență a tranziției către tehnologia digitală; recomandă înființarea organismului de supraveghere pentru acreditarea legilor privind comerțul electronic și semnătura electronică la nivel statal, acestea nefiind încă puse în aplicare din cauza absenței acestui organism; solicită autorităților responsabile să accelereze introducerea cu succes a numărului european pentru apeluri de urgență 112, creat în 2009;

43.  constată că au fost întreprinse măsuri și acțiuni limitate pentru adaptarea la schimbările climatice și că s-au luat măsuri inițiale pentru dezvoltarea rețelei Natura 2000 privind protecția naturii; solicită autorităților competente să creeze un cadru juridic armonizat pentru protecția mediului și pentru acțiuni climatice și să consolideze planificarea strategică și punerea în aplicare a acquis-ului în aceste domenii; face apel la autoritățile competente să prevină poluarea excesivă a aerului conform standardelor de mediu ale UE, inclusiv poluarea cauzată de rafinăria de petrol de la Bosanski Brod; reafirmă necesitatea ca Bosnia și Herțegovina să implementeze pe deplin obligațiile care îi revin cu privire la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991) și Protocolul privind evaluarea strategică de mediu (Kiev, 2003);

44.  face apel la guvernul Bosniei și Herțegovinei să reglementeze și să monitorizeze construcția de hidrocentrale în zone sensibile din punct de vedere ecologic, precum și în zone protejate și care ar putea fi protejate și să mențină integritatea parcurilor naționale existente, cum sunt Parcul Național Sutjeska și Parcul Național Una; recomandă îmbunătățirea calității evaluărilor impactului asupra mediului pentru a ține cont de standardele UE stabilite în directivele privind păsările și habitatele și în directiva-cadru privind apa; încurajează guvernul Bosniei și Herțegovinei să îmbunătățească transparența prin participarea și consultarea publică privind proiectele planificate, la care să participe comunitățile locale, experți științifici și societatea civilă;

45.  felicită Bosnia și Herțegovina pentru că a preluat președinția Comunității Energiei în 2016; este însă preocupat de sancțiunile impuse de Comunitatea Energiei împotriva Bosniei și Herțegovinei; face din nou apel la Bosnia și Herțegovina să adopte măsuri pentru a se conecta la infrastructurile energetice ale țărilor învecinate și să își onoreze obligațiile contractuale în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei;

46.  denunță legea privind liniștea și ordinea publică adoptată în RS în februarie 2015, care incriminează publicarea pe rețelele de socializare online a unor mesaje care perturbă ordinea publică sau care includ conținuturi indecente, jignitoare sau insultătoare, deoarece deschide drumul către limitarea juridică a libertății de exprimare în mediul online și a libertății presei și poate conduce la autocenzură în rândul utilizatorilor rețelelor de socializare;

47.  elogiază rolul constructiv și activ jucat de Bosnia și Herțegovina în promovarea cooperării regionale; consideră că o cooperare concretă în domenii de interes reciproc poate contribui la stabilizarea Balcanilor de Vest; salută acordul privind frontierele încheiat cu Muntenegru; solicită eforturi suplimentare pentru rezolvarea chestiunilor bilaterale pendinte, inclusiv în ceea ce privește demarcarea frontierelor cu Serbia și Croația, precum și căutarea unor soluții pentru poluarea transfrontalieră; salută prima sesiune comună a Consiliului de Miniștri din Bosnia și Herțegovina și a Guvernului sârb, care a avut loc la 4 noiembrie 2015 la Sarajevo;

48.  salută creșterea ratei de aliniere cu deciziile din domeniul PESC, de la 52 % la 62 %; consideră că este necesar, având în vedere cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei la UE, ca politica externă să fie coordonată în mare măsură cu politica externă și de securitate comună a UE;

49.  solicită autorităților din Bosnia și Herțegovina ca, în contextul viitoarelor alegeri locale, să pună în aplicare recomandările aplicabile formulate de observatorii internaționali și locali și de OSCE/ODIHR, pentru a asigura credibilitatea și integritatea procesului electoral; îndeamnă autoritățile să reglementeze de urgență alegerile locale din Mostar;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție ÎR/VP, Consiliului, Comisiei, Președinției Bosniei și Herțegovinei, Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, Adunării Parlamentare a Bosniei și Herțegovinei, precum și guvernelor și parlamentelor Federației Bosniei și Herțegovinei și ale Republicii Srpska, precum și guvernelor din cele 10 cantoane.

(1) JO L 164, 30.6.2015, p. 2.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0276.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0471.


Îndeplinirea obiectivului de combatere a sărăciei în contextul creșterii cheltuielilor curente ale gospodăriilor
PDF 507kWORD 205k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la îndeplinirea obiectivului de combatere a sărăciei în contextul creșterii cheltuielilor curente ale gospodăriilor (2015/2223(INI))
P8_TA(2016)0136A8-0040/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 3, precum și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 9,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 1 și articolul 34 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul Cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006(5),

–  având în vedere adoptarea Directivei 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază(6),

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE(7) și Rezoluția sa din 15 decembrie 2010 referitoare la revizuirea Planului de acțiune privind eficiența energetică(8),

–  având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2015 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2016 – Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură” (COM(2015)0610),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2014 intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758) și avizele Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, precum și rezoluția sa din 15 noiembrie 2011(10) pe aceeași temă,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), precum și rezoluția PE din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020(11),

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 64/292 din 28 iulie 2010 intitulată „Dreptul omului la apă și salubrizare”(12),

–  având în vedere proiectul pilot al Comisiei pentru dezvoltarea unei metodologii comune pentru bugetele de referință în Europa,

–  având în vedere raportul Centrului de cercetare Innocenti al UNICEF (2012) „Măsurarea sărăciei infantile: noi tabele de clasificare a sărăciei infantile în țările bogate ale lumii”(13),

–  având în vedere raportul Centrului de cercetare Innocenti al UNICEF (2014) „Copiii și recesiunea: impactul crizei economice asupra bunăstării copiilor în țările bogate ale lumii”(14),

–  având în vedere Buletinul trimestrial al Comisiei privind ocuparea forței de muncă și situația socială din UE - septembrie 2015(15),

–  având în vedere pachetul de măsuri pentru investițiile sociale adoptat de Comisie la 20 februarie 2013,

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 15 iunie 2011 privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială”(16),

–  având în vedere raportul OCDE intitulat „Împreună: De ce mai puțină inegalitate aduce beneficii tuturor”, din 21 mai 2015,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2013 pe tema „Pentru o acțiune europeană coordonată în vederea prevenirii și combaterii sărăciei energetice”(17),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013 intitulat „Venitul european minim și indicatorii sărăciei”(18),

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 31 martie 2011 privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale(19),

–  având în vedere avizul comun al Comitetului pentru protecție socială (SPC) și Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) din 3 octombrie 2014, intitulat „Revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020”(20),

–  Având în vedere Raportul anual al SPC din 10 martie 2015 intitulat „Situația socială în Uniunea Europeană (2014)”(21),

–  având în vedere studiile intitulate „The State of Lending: The Cumulative Costs of Predatory Practices”(22), iunie 2015 și „Le panier de la ménagère ... pauvre”(23), august 2008,

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 15 februarie 2011 intitulat „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020”(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” (Right2Water)(25),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă(26),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015(27), precum și poziția din 8 iulie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(28),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU privind drepturile copilului(29),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană(30),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind accesul la serviciile bancare de bază(31),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2010 referitoare la rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa(32),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0040/2016),

A.  întrucât, între 2008 și 2013, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE a crescut de la 117 milioane la 122,6 milioane; întrucât în 2013, 16,7 % din populația UE era expusă riscului de sărăcie în urma transferurilor sociale, 9,6 % era într-o situație de lipsuri materiale grave, iar 10,7 % din gospodării erau considerate ca având o intensitate foarte scăzută a muncii; întrucât această evoluție este opusă obiectivului strategic al UE definit în Strategia Europa 2020, care vizează reducerea cu cel puțin 20 de milioane, până în 2020, a numărului de persoane aflate în situație de sărăcie și excluziune socială sau care riscă să ajungă într-o astfel de situație;

B.  întrucât, potrivit metodologiei Eurostat, pragul riscului de sărăcie este stabilit la 60 % din venitul disponibil echivalent mediu național;

C.  întrucât economiile de energie și creșterea eficienței energetice, în special în privința fondului locativ, ar permite multor familii să evite sărăcia energetică; întrucât 10% din cetățenii UE au avut întârzieri în plata facturilor de întreținere în 2015 (37% în statele membre cele mai afectate); întrucât 12 % din cetățenii UE nu au putut să-și încălzească în mod adecvat locuințele în 2014 (60 % în statele membre cele mai afectate); 16% din populația UE trăia în locuințe cu acoperișuri stricate și pereți cu umiditate în 2014 (33% în statele membre cele mai afectate), conform statisticilor SILC;

D.  întrucât numărul șomerilor de lungă durată depășește 12 milioane de persoane, dintre care 62 % au peste doi ani consecutivi de inactivitate; întrucât șomerii de lungă durată au mai multe șanse să fie afectați de sărăcie și de excluziune socială;

E.  întrucât Fondul european de ajutor destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) și continuarea existenței sale într-un moment în care criza socială afectează tot mai mulți europeni sunt importante;

F.  întrucât articolul 34 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că, pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente;

G.  întrucât prețurile bunurilor și serviciilor de bază au crescut, în unele perioade și în unele țări, relativ repede, ceea ce a determinat și o creștere a cheltuielilor familiilor;

H.  întrucât persoanele afectate de „sărăcie cronică”, adesea șomeri de lungă durată, dar uneori și angajați cu salarii scăzute sau persoane celibatare care trăiesc singure cu copii și care nu au un loc de muncă sau care lucrează în medie mai puține ore decât un furnizor principal de venituri pentru familie, sunt identificate în mod constant ca numărându-se printre grupurile cele mai vulnerabile;

I.  întrucât încă nu există indicatori consacrați privind sărăcia absolută;

J.  întrucât locuințele precare sau inadecvate reduc în mare măsură șansele de a duce o viață normală; întrucât calitatea locuințelor (inclusiv izolarea adecvată etc.) persoanelor aflate în situații vulnerabile a scăzut pe durata crizei, din cauza faptului că nu și-au putut plăti cheltuielile de întreținere; întrucât sănătatea fizică a persoanelor care locuiesc o perioadă îndelungată în locuințe de calitate scăzută poate fi afectată;

K.  întrucât creșterea cheltuielilor familiilor pentru locuință, alimente, utilități (electricitate, gaz și apă), transport, cheltuieli medicale sau cheltuieli legate de educație face dificilă realizarea obiectivului de combatere a sărăciei stabilit în Strategia Europa 2020;

L.  întrucât costurile bunurilor și serviciilor de bază și esențiale, în numeroase state membre ale UE, au crescut rapid în ultimii ani, conducând la o creștere a cheltuielilor generale ale familiilor;

M.  întrucât îmbinarea crizei financiare și economice cu scăderea veniturilor familiilor a condus la creșterea ratei șomajului și agravarea excluziunii sociale în interiorul UE, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri de persoane, crescând astfel povara asupra serviciilor sociale;

N.  întrucât șomajul în rândul tinerilor, deja mai ridicat decât la alte grupe de vârstă, a crescut vertiginos în UE după izbucnirea crizei, depășind 20 %, ceea ce expune tinerii riscului de a fi afectați de sărăcie încă de foarte timpuriu; având în vedere observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile copilului al Organizației Națiunilor Unite cu privire la cele mai recente rapoarte periodice ale unor țări europene referitoare la creșterea nivelului de sărăcie și/sau a riscului de sărăcie în rândul copiilor din cauza crizei economice; întrucât această creștere afectează drepturile la sănătate, la educație și la protecție socială;

O.  întrucât sărăcia, care a atins în statele membre ale UE un nivel ridicat de mulți ani, are un impact tot mai mare asupra economiei, dăunează creșterii economice, sporește deficitul bugetelor publice și reduce competitivitatea europeană;

P.  întrucât faptul de a nu dispune de o locuință adecvată sau de un nivel adecvat de încălzire are un impact negativ asupra sănătății, educației, integrării sociale și participării pe piața muncii, în special a persoanelor celor mai vulnerabile; întrucât oamenii suferă din cauza faptului că nu își pot încălzi locuințele, atât în statele membre nordice, cât și în cele sudice; întrucât cifrele EU-SILC arată că, în unele state membre, caracterul excesiv al costurilor pentru locuință (în funcție de statutul de ocupare) este mai pregnant pentru chiriașii din sectorul închirierilor de locuințe private, fapt care poate fi explicat prin calitatea scăzută a locuințelor și prin prețurile ridicate; întrucât multe familii au dificultăți în a face față cheltuielilor pentru bunurile și serviciile esențiale, inclusiv ca urmare a creșterii prețurilor la energie;

Q.  întrucât sărăcia energetică este legată de sărăcia generală și este rezultatul unei serii de condiții subiacente, inclusiv probleme legate de sănătate și de handicap, lipsa accesului la oferte adaptate sau servicii online, venituri mici, tipul de sistem de încălzire utilizat în locuințe și calitatea și performanța energetică a fondului locativ;

R.  întrucât șomerii, familiile monoparentale, familiile cu venituri reduse, persoanele văduve, persoanele cu maladii permanente, persoanele vârstnice, tinerii, persoanele cu dizabilități și minoritățile sunt printre cele mai vulnerabile în fața riscului de sărăcie și suferă în special din cauza costului ridicat al vieții;

S.  întrucât decalajul mare dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea bunăstării și a unui venit minim înseamnă că în unele state membre bunăstarea reduce riscul de sărăcie cu 60 % și în altele cu doar 15 %; întrucât impactul mediu al protecției sociale asupra reducerii riscului de sărăcie în UE este de 35 %;

T.  întrucât următorul raport al Eurofound intitulat „Locuințele din Europa” va include un model estimativ care arată că, din cauza nivelului actual de inadecvare a locuințelor (potrivit datelor din 2011), costul total al cheltuielilor medicale se ridică la peste 170 miliarde EUR pe an pentru economiile țărilor UE 28; întrucât, în cazul în care s-ar realiza toate lucrările de reparații, s-ar economisi aproximativ 8 miliarde EUR de cheltuieli medicale în primul an, beneficiile continuând să se acumuleze ulterior;

U.  întrucât ONU a afirmat că dreptul omului la apă și la salubrizare presupune că fiecare persoană are dreptul la apă pentru uz personal și casnic de bună calitate, în condiții sigure, accesibile, la prețuri abordabile, în cantitate suficientă și de o calitate acceptabilă; întrucât ONU a afirmat, de asemenea, că procentul de 3 % din veniturile gospodăriilor ar trebui să fie considerat drept suma maximă plătită pentru serviciile de alimentare cu apă, acolo unde aceste servicii se plătesc; întrucât privatizarea serviciilor de alimentare cu apă are un impact negativ asupra gospodăriilor care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de sărăcie;

V.  întrucât sărăcia energetică este o problemă tot mai frecventă în Europa, iar situația se va agrava probabil în următorii câțiva ani, ca urmare a creșterilor preconizate ale prețurilor energiei, a creșterii concomitente a inegalității veniturilor și a sărăciei în general, a lipsei unor sisteme de încălzire corespunzătoare, precum și a calității generale scăzute a izolării locuințelor, în special în țările mediteraneene;

W.  întrucât există cu 12 milioane mai multe femei decât bărbați care trăiesc în sărăcie în UE; întrucât printre factorii care contribuie la această inegalitate se numără diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați, procentul mare al femeilor care au un loc de muncă nesigur și faptul că femeile sunt adesea forțate să fie inactive din punct de vedere economic ca urmare a costului prohibitiv al îngrijirii copiilor;

X.  întrucât discrepanțele de gen în privința remunerării, a programului de lucru și a duratei vieții profesionale cu care femeile se confruntă pe parcursul carierei au un efect direct asupra situației lor la pensie; întrucât femeile cu vârstă de peste 65 de ani se confruntă cu un risc substanțial mai mare de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații de aceeași vârstă, întrucât venitul mediu din pensie al unei femei este în prezent mai mic decât al unui bărbat, adesea în mod substanțial mai mic;

Y.  întrucât Uniunea energetică trebuie să ofere soluții eficiente la problema sărăciei energetice, care afectează peste 100 de milioane de europeni, prin îmbunătățirea situației celor mai vulnerabili consumatori, prin creșterea eficienței energetice pentru aceștia și prin elaborarea unor măsuri corective care să ofere persoanelor în situație de precaritate accesul la energie la prețuri accesibile;

Z.  întrucât Directiva 2012/27/UE solicită statelor membre să elaboreze programe de creștere a nivelului de conștientizare, precum și de informare și consiliere a persoanelor și gospodăriilor cu privire la eficiența energetică;

AA.  întrucât situația de sărăcie a unei familii reprezintă un aspect indivizibil, trebuie evidențiat efectul pe care îl are aspectul energetic asupra sărăciei;

AB.  întrucât reabilitarea fondului locativ național în vederea creșterii eficienței utilizării energiei va avea un impact direct asupra cheltuielilor pentru energie, în special pentru familiile cu mai puține resurse și va stimula crearea de locuri de muncă;

AC.  întrucât 22 348 834 de gospodării (aproximativ 11 % din populația UE) cheltuiesc pentru locuință peste 40 % din venitul de care dispun; întrucât Semestrul european a identificat cheltuielile excesive pentru locuință ca o „tendință socială care trebuie urmărită”; întrucât 21 942 491 de gospodării (aproximativ 10,8 % din populația UE) se confruntă cu dificultăți în a-și menține locuința la o temperatură adecvată; întrucât UE și statele membre ar trebui să identifice, să aplice și să mențină de urgență măsuri de politică care să ajute familiile să-și poată plăti cheltuielile de întreținere a locuinței, printre care și acordarea unor alocații pentru locuință;

AD.  întrucât prețurile de pe piața energiei tind să se egalizeze în Europa, însă puterea de cumpărare nu se egalizează în același ritm;

AE.  întrucât accesul la o locuință este un drept fundamental, care poate fi considerat o condiție necesară pentru exercitarea și accesul la alte drepturi fundamentale și la o viață demnă; întrucât garantarea accesului la asistență pentru o locuință decentă și adecvată este o obligație internațională a statelor membre, pe care Uniunea trebuie să o ia în considerare, dreptul de acces la o locuință și la asistență pentru locuință fiind recunoscut la articolul 34 din Carta drepturilor fundamentale a UE, la articolele 30 și 31 din Carta socială revizuită a Consiliului Europei, la articolul 25 din Declarația universală a drepturilor omului, precum și în constituțiile a numeroase state membre;

AF.  întrucât cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor europene o reprezintă cheltuielile cu locuința; întrucât creșterea prețurilor legate de locuință (teren, proprietate, chirie, consum de energie) este o sursă de instabilitate și de neliniște și ar trebui considerată o preocupare majoră;

AG.  întrucât condițiile locative precare și sărăcia energetică sunt mai pregnante în țările cu o pondere mai mică a locuințelor sociale de închiriat (și anume în țările estice și mediteraneene);

AH.  întrucât procentul fondului locativ de locuințe sociale de închiriat din fondul locativ total indică faptul că țările vestice și nordice au o pondere mai mare de locuințe sociale publice comparativ cu media din UE, în timp ce țările estice și mediteraneene mențin un fond locativ de locuințe sociale minim (aproximativ 5 %) sau nu dispun deloc de un sector al locuințelor sociale;

AI.  întrucât cercetările Eurofound arată că, pentru multe persoane cu venituri scăzute, restanțele la utilități reprezintă principalul tip de datorie, fapt care este uneori trecut cu vederea;

AJ.  întrucât locuințele sociale au un rol esențial în atingerea obiectivului Strategiei Europa 2020 de reducere a sărăciei, deoarece contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de incluziune și coeziune socială, promovează mobilitatea profesională și contribuie la combaterea sărăciei;

AK.  întrucât raportul Eurofound intitulat „Reducerea frecvenței neaccesării prestațiilor sociale” evidențiază în mod clar problema pe care o reprezintă faptul că persoanele îndreptățite nu beneficiază întotdeauna de sistemele de prestații sociale și de asigurare a unui venit minim; întrucât nu este suficientă crearea acestor sisteme, ci trebuie asigurat și accesul persoanelor care au dreptul la ele; întrucât economiile realizate pe termen lung ca urmare a prestațiilor care sunt accesate în mod prompt, eficace și eficient de populația-țintă, trebuie luate, de asemenea, în considerare;

AL.  întrucât criza a avut un impact asupra condițiilor de acces la locuințe pentru gospodării, precum și asupra investițiilor în locuințele sociale în UE, deoarece cheltuielile publice destinate investițiilor în locuințe sociale au fost afectate în mare măsură, iar aceasta impune statelor membre și Uniunii obligația de a acționa urgent pentru a garanta dreptul de acces la locuințe decente, la prețuri abordabile;

AM.  întrucât sărăcia și excluziunea socială rămân determinanți sociali esențiali ai sănătății și condițiilor de viață, inclusiv ai speranței de viață, având în vedere în special impactul sărăciei infantile asupra sănătății și calității vieții copiilor;

AN.  întrucât Comitetul pentru protecție socială al Consiliului Uniunii Europene și-a exprimat, în cadrul avizului său din 20 mai 2010, preocuparea cu privire la faptul că actuala criză economică și financiară va avea consecințe negative asupra accesului cetățenilor la serviciile medicale și asupra bugetelor sectoarelor sanitare din cadrul statelor membre;

AO.  întrucât actuala criză economică și financiară poate afecta grav sectorul serviciilor medicale din mai multe state membre, atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea;

AP.  întrucât restricțiile cauzate de actuala criză economică și financiară ar putea submina grav viabilitatea financiară și organizațională pe termen lung a sistemelor de sănătate din statele membre, împiedicând astfel accesul egal la servicii medicale pe teritoriile lor;

AQ.  întrucât combinarea sărăciei cu alte forme de vulnerabilitate, precum vârsta fragedă sau vârsta înaintată, dizabilitățile sau apartenența la o minoritate, crește riscul apariției inegalităților în materie de sănătate și întrucât o stare de sănătate precară poate duce, la rândul ei, la sărăcie și/sau la excluziune socială;

AR.  întrucât, potrivit celor mai recente cifre ale Eurostat, 21 % dintre gospodăriile din UE 28 nu au acces la internet și 20 % dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani declară că nu au utilizat niciodată internetul; întrucât în Țările de Jos proporția gospodăriilor cu acces la internet este cea mai mare (95 %), în timp ce Bulgaria închide acest clasament cu doar 54 %;

AS.  întrucât piața unică digitală este una dintre cele 10 priorități ale noii Comisii, iar în viitor 90 % dintre locurile de muncă vor necesita competențe informatice; întrucât, deși 59 % dintre cetățenii europeni au acces la rețeaua 4G, în zonele rurale acest procent nu depășește 15 %;

AT.  întrucât locurile de muncă decente reprezintă cel mai bun mod de a evita riscul de sărăcie și de excluziune socială, iar competențele și accesul la tehnologiile informației și comunicațiilor sunt atuuri incontestabile în căutarea unui loc de muncă;

AU.  întrucât rezoluția 64/292 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 28 iulie 2010, intitulată „Dreptul omului la apă și salubritate”, recunoaște că dreptul la apă potabilă sigură și curată este un drept fundamental, esențial pentru exercitarea dreptului la viață și a tuturor drepturilor omului;

AV.  întrucât caracterul intersectorial al aspectelor legate de gen ale sărăciei necesită o strategie globală de combatere a discriminării multiple și abordarea unor probleme precum locuințele, costurile energetice, serviciile publice, siguranța locului de muncă, locurile de muncă precare și politicile de impozitare;

AW.  întrucât obiectivele de combatere a sărăciei nu pot fi îndeplinite fără a combate sărăcia femeilor, pentru că egalitatea de gen, autonomizarea economică și emanciparea femeilor sunt necesare pentru o convergență ascendentă în reducerea sărăciei;

AX.  întrucât colectarea de date și elaborarea de politici privind sărăcia, cheltuielile de subzistență și veniturile pe baza gospodăriilor ca unitate constitutivă presupune uniformitate și distribuirea egală a resurselor între membrii gospodăriei; întrucât în practică gospodăriile diferă, iar distribuția poate să fie inegală și să varieze în funcție de gen, necesitând o abordare a elaborării de politici bazată pe costuri și venituri individuale;

AY.  întrucât 17 % dintre gospodăriile monoparentale, în mod covârșitor conduse din femei, se află în imposibilitate de a-și încălzi casele, comparativ cu numai 10% din populația generală; întrucât prețurile cu ridicata la energie au scăzut, în timp ce prețurile cu amănuntul au crescut, determinând creșterea costurilor; întrucât, din păcate, lipsește o definiție la nivelul UE a sărăciei energetice, în timp ce fenomenul afectează în mod disproporționat femeile;

AZ.  întrucât ratele șomajului în rândul femeilor tinere sunt mai ridicate decât în rândul altor grupe de vârstă, ceea ce expune tinerele la riscul de sărăcie de la o vârstă fragedă;

BA.  întrucât, deși costurile în creștere ale gospodăriilor și sarcina exagerată reprezentată de costurile pentru locuințe constituie unul dintre motivele pentru lipsa de adăpost a femeilor, se impune o cercetare mai amănunțită a ratelor și cauzelor pentru care femeile își pierd sau își părăsesc casele; întrucât îndatorarea gospodăriilor și îndatorarea individuală au o legătură directă cu costurile gospodăriilor și reprezintă un factor-cheie de sărăcie și excluziune socială,

Recomandări de bază

Pe baza recomandărilor elaborate în această rezoluţie:

1.  solicită Comisiei și statelor membre să investească la maximum în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și să adopte o strategie integrată de combatere a diferitelor sale forme printr-o abordare holistică, care să lege politicile economice, de educație, de ocupare a forței de muncă, de transport, de energie și politicile sociale pe baza practicilor optime;

2.  invită statele membre să semneze un moratoriu european privind deconectarea de la rețeaua de încălzire pe timp de iarnă, prin care să se garanteze că, pe o perioadă definită de iarnă, nicio gospodărie nu poate fi deconectată de la rețeaua de energie, iar cele care au fost deconectate sunt reconectate, subliniind că cheltuielile respective aparțin, prin natura lor, responsabilității publice, pentru că politicile sociale se încadrează în responsabilitățile guvernelor; invită statele membre să evalueze măsurile necesare pentru respectarea standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind temperatura adecvată în locuințe;

3.  invită Comisia să efectueze o evaluare de impact cu privire la sistemele de venit minim în UE și să preconizeze măsuri suplimentare, ținând seama de condițiile economice și sociale din fiecare stat membru, precum și să evalueze dacă sistemele respective permit gospodăriilor să-și acopere nevoile personale de bază; invită Comisia ca, pe această bază, să evalueze modalitățile și mijloacele pentru a acorda, la nivelul statelor membre, un venit minim adecvat, în conformitate cu practicile și tradițiile naționale și respectând caracteristicile fiecăruia, pentru a susține convergența socială pe întreg teritoriul UE;

4.  solicită statelor membre să asigure o utilizare mai eficientă, mai precis direcționată și mai atent monitorizată a Fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile SIE) de către autoritățile naționale, regionale și locale, pentru a contracara sărăcia energetică, creșterea costurilor vieții, excluziunea socială, precaritatea locativă și calitatea nesatisfăcătoare a fondului locativ; consideră că Comisia ar trebui să permită o mai mare flexibilitatea în acest domeniu;

5.  invită Comisia și statele membre să organizeze un summit consacrat reducerii sărăciei, sărăciei extreme și excluziunii sociale, precum și accesului la o viață decentă;

Politicile UE pentru realizarea obiectivului de combatere a sărăciei

6.  consideră regretabilă creșterea numărului de persoane afectate de sărăcie și excluziune socială sau expuse riscului de a fi afectate, în pofida faptului că obiectivul Strategiei Europa 2020 vizează reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane din această categorie; regretă, de asemenea, că indicele sărăciei a înregistrat ameliorări doar în unele state membre; solicită Comisiei și statelor membre să își reînnoiască angajamentul pentru obiectivul de reducere a sărăciei, a cărui îndeplinire se îndepărtează din ce în ce mai mult;

7.  solicită statelor membre să ofere tuturor o susținere adecvată, inclusiv un venit minim, atât timp cât e necesar, și să ofere diferite tipuri de compensații esențiale pentru a contracara situația de sărăcie în cazul în care costurile nu pot fi diminuate pe termen lung; subliniază importanța definirii criteriilor de selecție pentru a beneficia de un regim adecvat de venit minim;

8.  solicită statelor membre să-și reanalizeze și să-și adapteze toate politicile care pot conduce la creșterea sărăciei;

9.  invită Comisia să analizeze posibilitatea extinderii Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane după perioada de programare 2014-2020, precum și a unei mai bune coordonări cu alte fonduri europene, în special cu Fondul social european (FSE), și cu politicile active privind ocuparea forței de muncă, în vederea facilitării intrării pe piața muncii a celor mai defavorizate persoane și a evaluării măsurii în care au beneficiat de program grupurile aflate în situațiile cele mai grave de precaritate și vulnerabilitate, cum ar fi femeile tinere, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și femeile în vârstă;

10.  solicită statelor membre să faciliteze accesul structurilor asociative de luptă împotriva sărăciei la fondurile europene ale FEAD fără a adăuga sarcini administrative pentru aceste structuri, care adeseori au personal insuficient;

11.  invită Comisia și statele membre să stabilească mecanisme de recunoaștere a competențelor dobândite mai degrabă în mod informal decât formal;

12.  subliniază că inițiativele precum Garanția pentru tineret trebuie transpuse în practică din perspectiva unei viziuni globale asupra situației forței de muncă în regiunile în care sunt implementate; acest lucru impune recalificarea centrelor de ocupare a forței de muncă pentru a asista utilizatorii, a lua în considerare toate circumstanțele specifice ale acestora, a îmbunătăți competențele și a acorda atenție sectoarelor în dezvoltare, prin intermediul unui contact direct cu întreprinderile, în vederea determinării competențelor pe care le vor aștepta de la potențialii angajați;

13.  salută intenția Comisiei de a propune crearea unui pilon european al drepturilor sociale; reamintește că acesta trebuie să respecte articolul 9 din TFUE;

14.  este de acord cu intenția Comisiei de a asigura un rating de triplu A pentru Uniune prin prezentarea unor noi măsuri, în vederea creșterii eficienței politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, care să includă o strategie clară de combatere a aspectelor de gen ale excluziunii sociale;

15.  solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze, să adopte și să implementeze un cadru UE pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020, constând în măsuri și acțiuni concrete și ocupându-se inclusiv de sărăcia energetică;

16.  reamintește avizul Comitetului Economic și Social European, intitulat „Pentru o acțiune europeană coordonată în vederea prevenirii și combaterii sărăciei energetice” și ia act de recomandarea acestuia privind „crearea unui observator european privind sărăcia, care să se concentreze în principal asupra sărăciei energetice, care să integreze toate părțile interesate și să contribuie la definirea indicatorilor europeni ai sărăciei energetice (în colaborare cu Eurostat), la evaluarea situației actuale, la identificarea celor mai bune practici și la formularea unor recomandări pentru a preveni mai bine și a trata problema și pentru a crea o solidaritate europeană în domeniu”. subliniază importanța creării unor indicatori de dezvoltare și a colectării datelor privind consumul gospodăriilor și costurile legate de sărăcia energetică, pentru a oferi informații fiabile și a permite o elaborare a politicilor bazată de realități concrete și o monitorizare eficientă;

17.  consideră că sărăcia și excluziunea socială au o componentă intergenerațională și, de aceea, subliniază necesitatea de a facilita accesul la educație copiilor care trăiesc în locuințe aflate sub pragul sărăciei și susține politicile destinate evitării abandonului școlar prematur;

18.  invită Consiliul și statele membre, în contextul sărăciei în creștere, să își intensifice eforturile pentru a veni în sprijinul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce presupune o puternică perspectivă de gen, de exemplu sub forma unei recomandări a Consiliului, pentru a atinge obiectivul de reducere a sărăciei stabilit în Strategia Europa 2020;

19.  reiterează importanța autonomizării femeilor și fetelor prin educație, inclusiv prin educație formală și informală, precum și rolul educației în combaterea stereotipurilor de gen, în combaterea stigmatizării din cauza sărăciei și în majorarea veniturilor prin incluziunea femeilor în sectoare în care au fost subreprezentate, precum știința, tehnologia, ingineria și antreprenoriatul și invită Comisia să integreze obiective în materie de formare profesională a femeilor în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări;

20.  solicită ca fiecare stat membru să prezinte o traiectorie detaliată a planului său de reducere a sărăciei și modul în care strategia sa abordează aspectele specifice genului ale sărăciei și ale excluziunii sociale;

Resursele și veniturile gospodăriilor sărace

21.  subliniază că un venit decent este un element fundamental pentru a putea trăi în demnitate; subliniază că, deși a avea un loc de muncă poate fi esențial pentru ieșirea din sărăcie, este important să existe un venit minim suficient pentru a satisface nevoile umane de bază; reamintește că 16,7 % din populația UE 28 în 2013 era expusă riscului de sărăcie în urma transferurilor sociale, însemnând că venitul lor disponibil se afla sub pragul național al riscului de sărăcie, iar sărăcia persoanelor încadrate în muncă și sărăcia absolută rămân la un nivel inacceptabil de ridicat;

22.  invită Comisia, în cadrul Semestrului european, să facă recomandări statelor membre cu privire la politicile de implementat și reformele de realizat pentru a combate eficient sărăcia și excluziunea socială, în vederea promovării convergenței sociale, ținând seama de particularitățile fiecărui stat membru;

23.  reamintește avizul Comitetului Economic și Social European privind „Venitul european minim și indicatorii sărăciei”; ia act de faptul că acest aviz susține un cadru european pentru un venit minim adecvat, care ar trebui să stabilească standarde și indicatori comuni, să ofere metode pentru monitorizarea implementării sale și să îmbunătățească dialogul între actori, statele membre și instituțiile UE; consideră că un astfel de cadru ar trebui să fie bazat pe realități dovedite și pe drepturi, să ia în considerare contextul social și economic din fiecare stat membru și să respecte principiul subsidiarității;

24.  subliniază că sistemele de venit minim ar trebui să prevină căderea gospodăriilor într-o precaritate materială gravă și să le asigure ieșirea din aceasta și ar trebui să prevadă un venit superior pragului de sărăcie; reamintește că regimurile de venit minim reprezintă un instrument esențial pentru conformitatea cu articolul 9 din TFUE, garantând o protecție socială adecvată, reducerea excluziunii sociale, participarea în societate, protecția sănătății umane și o mai mare egalitate de șanse; este de acord cu opinia Comitetului Economic și Social European că regimurile de venit minim trebuie să fie însoțite de învățare pe tot parcursul vieții, implicarea actorilor și politici active ale pieței de muncă, care să urmărească asistarea șomerilor pentru a se reintegra pe piața muncii și a găsi locuri de muncă decente;

25.  invită Comisia și statele membre să ofere informații, consiliere și susținere persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la consumul lor de energie, să sprijine actorii neguvernamentali și autoritățile locale oferind recomandări bine direcționate privind energia și formare pentru consilierii din sectorul energiei, precum și să oblige furnizorii de energie să ofere informații pe facturile de energie pentru gospodării cu privire la modalitățile de a reduce consumul de energie și de a crește eficiența energetică;

26.  încurajează statele membre și Comisia să aibă, atunci când este cazul, o atitudine proactivă în elaborarea politicilor legate de adecvarea locuințelor, pentru a asigura accesul la locuințe de calitate; solicită statelor membre să aplice o politică rezonabilă privind închirierile atunci când sunt necesare măsuri sociale urgente și subliniază că aceasta ar trebui însoțită de programe locative și comunitare pe termen lung, care să mărească fondul locativ pentru diferitele categorii vizate de persoane social defavorizate; subliniază că sunt în continuare necesare măsuri eficace în întreaga Europă pentru a împiedica apariția bulelor imobiliare, cum ar fi reglementările privind protecția consumatorului pe piața creditelor ipotecare; încurajează politicile de sector care ajută familiile cu dificultăți financiare să rămână în reședința lor principală;

27.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure dreptul fundamental al cetățenilor europeni la ajutor pentru locuință ca precondiție a demnității umane; solicită recunoașterea importanței închirierii de locuințe la prețuri abordabile pentru a facilita accesul persoanelor cu venituri mici la o locuință și invită statele membre să asigure un număr suficient de locuințe cu prețuri abordabile;

28.  subliniază că sărăcia în rândul persoanelor în vârstă constituie o problemă majoră în multe state membre; solicită, prin urmare, statelor membre să reformeze sistemele de pensii, pentru a garanta un nivel adecvat al veniturilor provenite din pensii, precum și viabilitatea și securitatea sistemelor de pensii;

29.  invită Comisia să se ocupe de problema persoanelor fără locuință ca formă extremă de sărăcie, în special de decesele pe timp de iarnă ale persoanelor fără adăpost sau care trăiesc în locuințe neîncălzite; solicită statelor membre să-și reevalueze progresele în privința eradicării formelor extreme de sărăcie de acest tip;

30.  întrucât UE și statele membre ar trebui să identifice, să aplice și să mențină de urgență măsuri de politică care să ajute familiile să-și poată plăti cheltuielile de întreținere a locuinței, printre care și acordarea unor alocații pentru locuință, având în vedere că 22 348 834 de locuințe (aproximativ 11 % din populația UE) cheltuiesc pentru locuință peste 40 % din venitul lor disponibil și că 21 942 491 de gospodării (aproximativ 10,8 % din populația UE) întâmpină dificultăți în menținerea unei temperaturi adecvate în locuință;

31.  reamintește că familiile cu venituri mici și cele care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de sărăcie sunt mai dependente de asigurarea unor servicii publice abordabile și de înaltă calitate; solicită statelor membre să aloce suma necesară din cheltuielile publice pentru a oferi servicii publice de înaltă calitate și abordabile familiilor cu venituri reduse;

Cheltuielile curente ale gospodăriilor sărace

32.  salută demersurile Comisiei pentru un buget de referință, care constituie un pas în direcția bună, având în vedere faptul că a aborda într-un mod mai echilibrat problema veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor sărace constituie încă o provocare de surmontat; subliniază că bugetele de referință care reflectă cheltuielile gospodăriilor ar putea fi utilizate pentru a determina sprijinul de acordat și a testa adecvarea acestuia; consideră că un astfel de instrument are o valoare esențială pentru revigorarea coeziunii sociale a Uniunii, pentru reducerea inegalităților și pentru realizarea obiectivului privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale al Strategiei Europa 2020; subliniază faptul că reducerea cheltuielilor curente ale gospodăriilor sărace va avea un impact pozitiv asupra acestora, precum și asupra economiei, în special la nivel local, și a coeziunii sociale;

33.  reamintește că gospodăriile sărace își cheltuiesc cea mai mare parte a venitului pe alimente, locuință și utilități; invită, prin urmare, Comisia să asigure o conexiune mai bună între politicile sale în vederea combaterii sărăciei, să îmbunătățească schimburile de bune practici și să faciliteze un dialog regulat cu persoanele sărace, pentru a se asigura că acestea pot contribui la evaluarea politicilor care îi afectează;

34.  subliniază faptul că nu există până în prezent o definiție a sărăciei energetice la nivelul Uniunii și, prin urmare, sunt foarte dificil de evaluat în mod adecvat gravitatea, cauzele și consecințele acestui aspect al sărăciei în Uniune; solicită Comisiei să elaboreze, împreună cu părțile interesate, o definiție comună a sărăciei energetice și să identifice factorii care contribuie la vulnerabilitatea gospodăriilor;

35.  solicită Comisiei să realizeze evaluări de impact și să ofere informații cu privire la practicile optime de combatere a sărăciei energetice în statele membre în acest context; subliniază faptul că prețurile la energie trebuie fie abordabile pentru toți cetățenii Uniunii;

36.  subliniază că este extrem de importantă prevenirea situației în care și mai mulți tineri cad victime sărăciei energetice în viitor;

37.  constată că s-a dovedit că educația economică și financiară la vârste fragede îmbunătățește procesul decizional în domeniul economic mai târziu în viață, inclusiv costurile de gestionare și veniturile; recomandă schimbul de bune practici și promovarea unor programe educaționale care să vizeze femeile și fetele din grupurile vulnerabile și din comunitățile marginalizate care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială;

38.  subliniază că o proporție semnificativă de persoane care se confruntă cu sărăcia energetică sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială și, prin urmare, nu-și pot permite investițiile inițiale necesare pentru achiziționarea unor echipamente de eficientizare energetică, cum ar fi cele pentru izolare sau surse regenerabile de energie; subliniază că aceasta creează un cerc vicios al cheltuirii continue pe factura la utilități a unei părți mai mari din venitul gospodăriei decât este necesar, în timp ce problema ineficienței energetice sau a lipsei energiei, printre altele, nu sunt abordate;

39.  solicită Comisiei, Institutului European pentru Egalitatea de Gen (IEEG) și statelor membre să efectueze cercetări asupra problemei femeilor lipsite de adăpost, a cauzelor și factorilor determinanți, întrucât fenomenul este reflectat în mod inadecvat de datele actuale; constată că printre elementele specifice genului care ar trebui să fie luate în considerare se numără dependența economică a femeilor, locuințele temporare sau evitarea serviciilor sociale;

40.  sprijină inițiativa de a formula un buget de referință orientativ și solicită Comisiei să includă considerente specifice genului atunci când îl concepe, inclusiv inegalitățile de gen cu care se confruntă gospodăriile;

41.  consideră că speranța de viață mai lungă a femeilor trebuie să fie, de asemenea, luată în considerare ca un eventual factor de vulnerabilitate și excluziune;

Orientarea finanțărilor și a politicilor către combaterea sărăciei și a sărăciei energetice

42.  invită statele membre și UE să acorde microcredite sau împrumuturi fără dobândă ori cu rate mici ale dobânzii, de exemplu prin intermediul BEI, familiilor cu venituri mici, pentru a le sprijini investițiile în avans în energii regenerabile și în eficiența energetică, cum ar fi în izolare, energie solară și echipamente eficiente energetic;

43.  îndeamnă statele membre ca investițiile pe care le realizează, atât în locuințele noi, cât și în renovarea locuințelor existente deja, să se bazeze pe eficiență energetică;

44.  reamintește că direcționarea anumitor politici și a fondurilor Uniunii în vederea reducerii cheltuielilor la energie ale gospodăriilor sărace, prin investiții în energiile regenerabile și eficiența energetică, au efecte pozitive multiple pe termen mediu: îmbunătățirea condițiilor de viață și a sănătății persoanelor în cauză, reducerea costurilor gospodăriilor, ajutând astfel familiile sărace, o creștere a investițiilor locale, crearea de locuri de muncă și avansarea în direcția obiectivelor Strategiei UE 2020;

45.  subliniază, de asemenea, necesitatea monitorizării utilizării fondurilor și a simplificării informațiilor și a accesului la aceste resurse;

46.  insistă asupra importanței combaterii sărăciei nu doar din punct de vedere social sau politic, ci și din punct de vedere economic, cu efecte pe termen mediu; insistă ca, printre prioritățile Comisiei, să fie inclusă și necesitatea combaterii actualei dinamici a inegalității, care limitează considerabil creșterea economică și influențează în mod extrem de negativ coeziunea și nivelul de sărăcie;

47.  subliniază rolul UE și al statelor membre în reducerea costurilor energiei pentru gospodării, în ceea ce privește statele membre prin asigurarea securității furnizării, pentru a împiedica fluctuații majore ale prețurilor și speculațiile pe piața energiei, prin crearea unor interconexiuni mai strânse, a unei integrări mai accentuate a pieței și a investițiilor în energiile sustenabile, prin creșterea investițiilor în cercetarea din domeniul energiilor regenerabile, precum și prin consolidarea politicilor de sprijin pentru eficiența energetică a gospodăriilor, acordând o atenție specială gospodăriilor neconectate la rețea, care trăiesc în condiții de precaritate și excluziune socială; consideră că protecția consumatorilor ar trebui să constituie o prioritate a Uniunii;

48.  consideră regretabile speculațiile financiare legate de resursele naturale și sursele de energie, în special cele care nu pot fi relocate, precum energia hidroelectrică, de exemplu și solicită, în consecință, Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare, pentru a reduce costurile energetice ale gospodăriilor sărace, de exemplu prin utilizarea venitului obținut în urma unei impozitări adecvate;

49.  salută faptul că investițiile în eficiența energetică și în sursele regenerabile sunt eligibile în cadrul fondurilor ESI 2014-2020, având în vedere importanța acestora în reducerea cheltuielilor energetice ale gospodăriilor; încurajează Comisia și statele membre să exploateze întregul potențial al fondurilor europene în vederea combaterii sărăciei energetice; subliniază că trebuie îndepărtate obstacolele pentru o utilizare eficientă a acestora, cum ar fi accesibilitatea fondului de coeziune pentru organizațiile mai mici sau lipsa informațiilor privind condițiile de solicitare a acordării finanțării;

50.  reamintește că, pentru direcționarea către beneficiarii care lucrează cu familiile sărace sau care fac parte din acestea sunt necesare anumite condiții prealabile, care sunt îndeplinite mai bine de fondurile ESI decât de fondurile mai mari, cum ar fi FEDR;

51.  invită statele membre și Comisia să faciliteze utilizarea mecanismelor de finanțare încrucișată între FEDER și FSE, în special în ceea ce privește proiectele legate de sursele regenerabile și de eficiența energetică care vizează gospodăriile în situație de sărăcie energetică; subliniază avantajele multiple oferite de programele care cooptează mai multe fonduri în soluționarea unor aspecte transversale, precum cele legate de sărăcia energetică;

52.  subliniază că locuințele familiilor cu venituri mici din regiunile rurale tind să aibă o calitate foarte precară, indiferent că aparțin chiriașilor sau proprietarilor; reamintește că aceasta se adaugă la așa-numitul efect al costului ridicat al utilităților, nemaifiind loc de investiții care vizează reducerea costului energiei; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească modul în care LEADER și FEADR contribuie la combaterea sărăciei energetice în zonele rurale, prin direcționarea programelor operaționale și a fondurilor spre producția de energie regenerabilă diversificată, în special în rețelele locale, care să includă măsuri de eficiență energetică pentru clădirile destinate gospodăriilor în situație de sărăcie energetică;

53.  reamintește că chiriașii au un acces limitat la fonduri destinate eficienței energetice, întrucât ei nu sunt proprietarii locuinței; reamintește că chiriașii sunt mai puțin stimulați să investească întrucât se mută mai ușor și mai des decât proprietarii locuinței; salută proiectul-pilot al Comisiei intitulat „Sărăcia energetică – evaluarea impactului crizei și revizuirea măsurilor actuale și a eventualelor măsuri noi din statele membre”, care urmărește abordarea acestei probleme; invită Comisia să elaboreze, pe baza rezultatelor acestui proiect-pilot, dispoziții referitoare la deschiderea fondurilor UE pentru măsurile de eficiență energetică luate de chiriași;

54.  reamintește statelor membre că cel puțin 20 % din resursele totale ale FSE din fiecare stat membru sunt alocate obiectivului de „promovare a incluziunii sociale, de combatere a sărăciei și a oricărui tip de discriminare”, precum și că Fondul european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate poate fi, de asemenea, utilizat pentru măsuri de incluziune socială;

55.  subliniază eliberarea imediată de povară și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru gospodăriile cele mai sărace în momentul în care gospodăriilor respective li se asigură resurse de energie regenerabilă la scară mică la cost redus, cum ar fi panouri solare pentru casele care nu sunt conectate la rețeaua de energie;

O conexiune între obiectivele sociale și politica energetică

56.  salută faptul că legislația privind politica energetică europeană recunoaște o serie de obiective sociale în cadrul politicilor în materie de eficiență energetică, în special Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică și Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor; consideră regretabil faptul că dispozițiile relevante ale Directivei 2012/27/UE, care prevăd orientarea către gospodăriile afectate de sărăcia energetică și către locuințele sociale [articolul 7 alineatul (7)] nu sunt utilizate la potențialul lor maxim de către statele membre; invită Comisia ca, în revizuirea și evaluarea de impact a pachetului privind eficiența energetică, să evalueze implementarea și utilizarea articolului 7 alineatul (7) și a articolului 5 alineatul (7); invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare, pe baza acestei evaluări, consolidarea articolul 7, în special a alineatului (7), astfel încât să încurajeze statele membre să includă o serie de obiective sociale în sistemele lor de obligații legate de eficientizarea energetică;

57.  reamintește că autoritățile locale au, de asemenea, un rol în promovarea unor instrumente alternative de finanțare, inclusiv modele de tip cooperativ, și în promovarea unor acorduri colective de cumpărare, pentru a le permite consumatorilor să își combine cererile de energie și, astfel, să conducă la prețuri mai mici la energie; invită Comisia și statele membre să promoveze rolul autorităților locale în reducerea sărăciei energetice;

58.  invită statele membre să respecte standardele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind temperatura adecvată în locuințe, sprijinind grupurile cele mai vulnerabile, în special copiii mici, persoanele în vârstă, persoanele cu maladii cronice și persoanele cu handicap, astfel încât să se le protejeze sănătatea și calitatea vieții;

59.  îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri imediate pentru a combate munca precară, care împiedică o persoană să aibă un venit regulat și sigur, creând astfel o barieră în calea unui buget de succes și în achitarea facturilor casnice;

60.  solicită Comisie și statelor membre să ofere tuturor acces la o energie abordabilă, fiabilă, sustenabilă și modernă, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare sustenabilă ale ONU;

Locuințele și sărăcia

61.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri ferme privind locuințele sociale și să crească investițiile în eficiența energetică a locuințelor sociale destinate închirierii, prin fondurile europene; recomandă statelor membre să extindă acordarea de locuințe sociale de calitate, pentru a garanta accesul tuturor, și în special al celor mai defavorizate persoane, la o locuință adecvată; încurajează statele membre să utilizeze în mai mare măsură oportunitățile de a oferi locuințe sociale, prin structuri legale alternative; recomandă statelor membre să susțină alianțele consumatorilor;

62.  subliniază importanța unor servicii de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile, care să permită părinților să-și reia activitatea profesională și să-și mărească veniturile; subliniază importanța acestui aspect, în special, pentru familiile monoparentale și invită Comisia și statele membre să introducă imediat măsuri de îmbunătățire a dispozițiilor privind îngrijirea copiilor;

63.  constată că creșterea eficienței energetice, renovarea și energia din surse regenerabile sunt elemente-cheie pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice; își exprimă îngrijorarea că politicile de renovare a locuințelor adesea nu reușesc să vizeze persoanele cele mai vulnerabile; insistă că politicile de renovare a locuințelor trebuie să vizeze în primul rând gospodăriile sărace, excluse din punct de vedere economic și vulnerabile, acordându-se o atenție deosebită celor care se confruntă cu inegalități de gen și discriminare multiplă;

64.  subliniază rolul important al întreprinderilor sociale și al modelelor de afaceri alternative precum cooperativele și societățile mutuale în ceea ce privește facilitarea incluziunii sociale și a autonomizării economice a femeilor, în special din comunitățile marginalizate, precum și creșterea independenței lor economice;

65.  invită Comisia și statele membre să implice actorii și să organizeze procese deliberative care să promoveze și să faciliteze angajarea directă a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, în special a femeilor și a fetelor, în elaborarea politicilor de incluziune socială la toate nivelurile;

66.  invită Comisia și statele membre să introducă măsuri de încetare a diferenței excesive de remunerare între bărbați și femei în UE, care în prezent se ridică la 16 %, iar în ceea ce privește pensiile, la 39 %, și subliniază importanța capitală a acestei măsuri pentru mamele singure, ale căror costuri de întreținere a locuinței se pot dovedi cu adevărat împovărătoare;

67.  constată că părinții singuri, dintre care majoritatea sunt femei, sunt expuși unui risc mai mare decât riscul mediu de sărăcie (34 %); constată că un factor major care contribuie la acest risc sporit este faptul că, din cauza costurilor de îngrijire a copiilor, părinții singuri fie se confruntă cu excluderea de la locul de muncă, fie sunt încadrați la un loc de muncă nesigur, slab remunerat; invită insistent statele membre să acționeze pentru a legifera un venit de subzistență care să garanteze satisfacerea nevoilor de bază ale lucrătorilor;

68.  constată că discrepanțele de gen în privința remunerării și a pensiilor sunt factori majori care contribuie la sărăcia femeilor; constată impactul pe termen lung asupra sărăciei femeilor pe care îl au excluziunea femeilor din sectoare ale economiei dominate în mod tradițional de bărbați, precum tehnologia, știința, conducerea de nivel superior și procesul decizional, precum și supra-reprezentarea femeilor în sectoare cu salarii comparativ mai mici, precum serviciile de îngrijire, serviciile publice, locurile de muncă cu fracțiune de normă și locurile de muncă precare cu salarii mici; își exprimă îngrijorarea referitoare la faptul că feminizarea sărăciei este parțial cauzată de existența de mult timp a unor norme care impun inegalitatea de gen, ceea ce conduce la prioritatea acordată în cadrul politicii industriale și a acordurilor salariale sectoarelor dominate de bărbați, cum ar fi sectorul financiar;

69.  solicită statelor membre și Comisiei să abordeze problema sărăciei și excluziunii sociale a femeilor prin inițiative care să garanteze locuri de muncă de înaltă calitate cu un venit de subzistență în sectoarele dominate de femei; subliniază rolul pe care sindicatele îl pot avea în reprezentarea și autonomizarea femeilor la locul de muncă și în combaterea excluziunii; solicită statelor membre să propună și să efectueze anchete privind salariile, pe categorii de angajatori și pe sectoare, pentru a demonstra schemele salariale inegale care afectează femeile și bărbații de la același loc de muncă, ca mijloc de accelerare a progresului către o salarizare egală;

70.  subliniază că, în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, trebuie să fie implementate politici specifice care să abordeze circumstanțele speciale ale grupurilor vulnerabile și ale comunităților marginalizate, care se confruntă cu forme specifice de inegalitate de gen și cu discriminare multiplă; solicită Comisiei și statelor membre să continue să elaboreze politici care abordează sărăcia și excluziunea socială cu care se confruntă femeile cu handicap, femeile în vârstă, refugiatele și migrantele, femeile de etnie romă și femeile din minoritățile etnice, femeile din zonele rurale și din cartierele defavorizate, mamele singure, precum și elevele de liceu și studentele;

Sărăcia și accesul la îngrijiri de sănătate

71.  reamintește faptul că accesul în condiții de egalitate la asistență medicală universală de calitate este un drept fundamental recunoscut la nivel internațional, în special în UE;

72.  reamintește că accesul la asistență medicală este deseori limitat din cauza constrângerilor financiare sau regionale (de exemplu, în zonele slab populate), în special, pentru îngrijirile de rutină (cum ar fi serviciile medicale stomatologice sau oftalmologice) și pentru prevenirea afecțiunilor conexe;

73.  subliniază că combinarea sărăciei cu alte forme de vulnerabilitate, precum vârsta fragedă sau vârsta înaintată, handicapul sau apartenența la o minoritate, crește și mai mult riscurile apariției inegalităților în materie de sănătate și că o stare de sănătate precară poate duce, la rândul ei, la sărăcie;

74.  subliniază importanța serviciilor de sănătate și de îngrijire pentru eliminarea lacunelor în materie de capacități, prin promovarea integrării sociale a persoanelor și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

75.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune privind e-Sănătatea 2012-2020: asistență medicală inovatoare pentru secolul XXI”, care stabilește inițiative suplimentare, în special pentru îmbunătățirea accesului la serviciile medicale, reducerea costurilor pentru sănătate și asigurarea unui plus de egalitate între cetățenii europeni;

76.  invită Comisia și statele membre să depună în continuare eforturi în vederea combaterii inegalităților socioeconomice, fapt ce va permite, în cele din urmă, reducerea unor inegalități în materie de sănătate; invită, de asemenea, Comisia și statele membre, pe baza valorilor universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității, să își concentreze atenția asupra nevoilor grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele care trăiesc în sărăcie;

77.  invită statele membre să soluționeze problemele de inegalitate legate de accesul la servicii medicale care afectează viața de zi cu zi, de exemplu în domeniul stomatologiei și în cel al oftalmologiei;

78.  invită insistent Comisia să depună toate eforturile pentru a încuraja statele membre să ofere rambursări pacienților și să facă urgent tot ce este necesar pentru a reduce inegalitățile în materie de acces la medicamente pentru tratarea acelor probleme de sănătate sau boli precum osteoporoza postmenopauză și boala Alzheimer, costuri care nu sunt rambursabile în anumite state membre;

Tehnologiile informației și comunicațiilor și sărăcia

79.  regretă faptul că strategia privind piața unică digitală pentru Europa publicată de Comisie nu ține seama de necesitatea garantării unui acces universal, egal și neîngrădit la noile tehnologii, la noile piețe și la noile rețele de telecomunicații digitale, în special pentru persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială;

80.  încurajează statele membre și Comisia să implementeze strategii de reducere a decalajului digital și de promovare a accesului egal la noile tehnologii ale informației și comunicațiilor, în special pentru persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială;

Apa și sărăcia

81.  reamintește faptul că Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite recunoaște dreptul la apă potabilă curată și de calitate, precum și la facilități de salubritate ca un drept al omului; constată însă că în anumite regiuni, în special în cele rurale și cele izolate, accesul la apă nu este garantat și că un număr din ce în ca mai mare de persoane se confruntă cu dificultăți în a-și plăti facturile la apă; solicită Comisiei și statelor membre să facă de urgență tot posibilul pentru a se asigura că toată lumea are acces la apă potabilă; încurajează statele membre să asigure un minim de furnizare a apei și să protejeze drepturile omului în cazul familiilor vulnerabile;

82.  încurajează astfel statele membre să depună toate eforturile pentru a se asigura că întreaga lor populație are acces la apă potabilă, cât mai curând;

o
o   o

83.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 169, 1.7.2015, p.1.
(2) JO L 72, 12.3.2014, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(6) JO L 257, 28.8.2014, p. 214.
(7) JO L 315, 14.11.2012, p. 1.
(8) JO C 169 E, 15.6.2012, p. 66.
(9) JO L 153, 18.6.2010, p. 13.
(10) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57.
(11) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.
(12) http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/64/292&Lang=F
(13) http://www.unicef-irc.org/publications/pdf/rc10_fre.pdf
(14) https://www.unicef.fr/sites/default/files/userfiles/2014_Bilan12_Innocenti.pdf
(15) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=2345&furtherNews=yes
(16) JO C 248, 25.8.2011, p. 130
(17) JO C 341, 21.11.2013, p. 21.
(18) JO C 170, 5.6.2014, p. 23
(19) JO C 166, 7.6.2011, p. 18.
(20) Aviz comun al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și Comitetului pentru protecție socială adresat Consiliului, Consiliul UE, 13809/14 SOC 662 EMPL 120 EDUC 297 ECOFIN 876, 3 octombrie 2014.
(21) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=7744&visible=0
(22) Center for responsible lending, Durham, http://www.responsiblelending.org/state-of-lending/cumulative/ , http://www.uvcw.be/no_index/cpas/panier-etude-qualitative.pdf
(23) Ricardo Cherenti, Federația belgiană a centrelor publice locale de acțiune socială, http://www.uvcw.be/no_index/cpas/panier-etude-quantitative.pdf
(24) Avizul Comitetului pentru protecție socială (CPS) destinat Consiliului, Consiliul Uniunii Europene, 6491/11, SOC 124, 15 februarie 2011.
(25) Texte adoptate, P8_TA(2015)0294.
(26) Texte adoptate, P8_TA(2015)0264.
(27) JO L 268, 15.10.2015, p. 28.
(28) Texte adoptate, P8_TA(2015)0261.
(29) Texte adoptate, P8_TA(2014)0070.
(30) JO C 65, 19.2.2016, p. 40.
(31) JO C 349 E, 29.11.2013, p. 74.
(32) JO C 70 E, 8.3.2012, p. 8.


Sectorul privat și dezvoltarea
PDF 423kWORD 204k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la sectorul privat și la dezvoltare (2014/2205(INI))
P8_TA(2016)0137A8-0043/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un rol mai puternic pentru sectorul privat în realizarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în țările în curs de dezvoltare” (COM(2014)0263) și concluziile Consiliului pe această temă din 23 iunie 2014 și 12 decembrie 2014,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat mondial pentru eradicarea sărăciei și dezvoltare durabilă în perioada ulterioară anului 2015” (COM(2015)0044),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O viață decentă pentru toți” (COM(2013)0092) și concluziile Consiliului pe această temă din 25 iunie 2013,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637) și concluziile Consiliului pe această temă din 14 mai 2012,

–  având în vedere Planul de acțiune pentru investiții private în obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), prezentate în Raportul UNCTAD privind investițiile mondiale în 2014(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la promovarea dezvoltării prin practici responsabile în afaceri, în special în ceea ce privește rolul industriilor extractive în țările în curs de dezvoltare(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(3),

–  având în vedere Raportul său din 19 mai 2015 privind finanțarea pentru dezvoltare(4) și mai ales apelul său la alinierea sectorului privat la obiectivele de dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la rolul drepturilor de proprietate, al regimului proprietății și al creării de bogăție în eradicarea sărăciei și în promovarea dezvoltării durabile în țările în curs de dezvoltare(5),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind activitățile Platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe de la instituirea acesteia până la sfârșitul lui iulie 2014 (COM(2014)0733),

–  având în vedere Declarația de la Paris din 2 martie 2005 privind eficacitatea ajutorului și Agenda pentru acțiune de la Accra din 4 septembrie 2008,

–  având în vedere Raportul special nr. 16/2014 al Curții de Conturi Europene privind „Eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu creditele acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale UE”,

–  având în vedere Parteneriatul de la Busan pentru eficacitatea cooperării pentru dezvoltare din 1 decembrie 2011(6), în special punctul 32, care se referă la necesitatea de a „recunoaște rolul central al sectorului privat în promovarea inovării, crearea de bunăstare, venituri și locuri de muncă, mobilizarea resurselor naționale și contribuția adusă în acest fel la reducerea sărăciei”,

–  având în vedere Declarația comună privind cooperarea public-privat(7) și Parteneriatul pentru prosperitate(8) care au rezultat din discuțiile pe tema sectorului privat purtate la Busan,

–  având în vedere documentul final, intitulat „Viitorul pe care ni-l dorim”, al Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă Rio+20 din 20-22 iunie 2012(9),

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului(10),

–  având în vedere Pactul mondial al ONU și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale: complementarități și contribuții distincte(11),

–  având în vedere Cadrul de politici de investiții pentru dezvoltarea durabilă al UNCTAD(12),

–  având în vedere Strategia de dezvoltare a sectorului privat 2013-2017 a Grupului Băncii Africane pentru Dezvoltare intitulată „Sprijinirea transformării sectorului privat în Africa”(13),

–  având în vedere Declarația tripartită a OIM de stabilire a unor principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială(14),

–  având în vedere declarația de la Lima a ONUDI intitulată „Către o dezvoltare industrială durabilă și favorabilă incluziuniiˮ(15),

–  având în vedere Agenda OIM privind munca decentă,

–  având în vedere articolul 9 alineatul (2) litera (b) din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, care prevede obligația de a asigura că organizațiile private care oferă utilități și servicii libere sau destinate publicului iau în considerare toate aspectele accesibilității persoanelor cu handicap(16),

–  având în vedere Strategia UE 2011-2014 pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor (COM(2011)0681),

–  având în vedere cadrul de dezvoltare post-2015, care consideră sectorul privat ca fiind principalul partener de implementare, și rolul său în tranziția către economia verde,

–  având în vedere Orientările voluntare pentru guvernanța responsabilă a proprietății funciare din 2010(17),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizele Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru comerț internațional (A8-0043/2016),

A.  întrucât rolul sectorului public este esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); întrucât sectorul privat constituie motorul creșterii economice și al creării de bogăție în toate economiile de piață, generând 90 % dintre locurile de muncă și venituri în țările în curs de dezvoltare; întrucât sectorul privat reprezintă, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), 84 % din PIB în țările în curs de dezvoltare și are capacitatea de a oferi o bază sustenabilă pentru mobilizarea resurselor interne, ducând la o reducere a dependenței de ajutoarele externe, cu condiția de a fi reglementat în mod corespunzător, de a respecta drepturile omului și standardele de mediul și de a fi legat de realizarea unor îmbunătățiri concrete pe termen lung în materie de economie internă, de dezvoltarea durabilă și reducerea inegalităților;

B.  întrucât, conform indicelui de sărăcie umană al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, 1,2 miliarde de persoane câștigă mai puțin de 1,25 USD pe zi; întrucât inegalitățile sunt în creștere și reprezintă, alături de sărăcie, una dintre amenințările majore la adresa stabilității mondiale;

C.  întrucât există o corelație clară între dezvoltarea unei industrii prelucrătoare puternice și reducerea sărăciei legate de piață: o creștere cu 1 % a valorii adăugate a industriei prelucrătoare pe cap de locuitor scade rata sărăciei cu aproape 2 %;(18)

D.  întrucât sunt necesare investiții importante, fondurile necesare în țările în curs de dezvoltare fiind estimate la 2 400 miliarde USD pe an peste ceea ce se cheltuiește în prezent; întrucât finanțarea privată poate veni în completarea finanțării publice, dar nu o poate înlocui;

E.  întrucât 2012 a fost declarat de către ONU Anul internațional al cooperativelor, pentru a evidenția rolul jucat de acestea în asigurarea dezvoltării, emanciparea persoanelor, consolidarea demnității umane și contribuția la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM); întrucât sectorul cooperativelor numără, la nivel mondial, circa 800 de milioane de membri provenind din peste 100 de țări și se estimează că este sursa a peste 100 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume;

F.  întrucât întreprinderile mici, mijlocii și microîntreprinderile, care reprezintă baza tuturor economiilor de piață, se confruntă cu sarcini de reglementare mult mai mari în țările în curs de dezvoltare decât în Uniunea Europeană și întrucât cele mai multe dintre acestea își desfășoară activitatea în economia informală, caracterizată de volatilitate și lipsită de protecție juridică, drepturi ale lucrătorilor sau acces la finanțare; întrucât, potrivit raportului Băncii Mondiale intitulat „Doing Business 2014”(„Desfășurarea de activități economice în 2014”), țările cele mai sărace sunt de fapt cele care sunt supuse numărului cel mai mare de sarcini de reglementare(19);

G.  întrucât industrializarea (în special prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și a industriilor mici și mijlocii locale) este un motor al bunăstării și dezvoltării;

H.  întrucât în Declarația ONU privind dreptul la dezvoltare din 1986 se afirmă că dezvoltarea este un drept fundamental al omului; întrucât declarația se angajează să adopte o strategie bazată pe drepturile omului, caracterizată de respectarea tuturor drepturilor omului (economice, sociale, culturale, civile și politice); întrucât declarația se angajează, în egală măsură, să consolideze cooperarea internațională;

I.  întrucât investițiile străine directe (ISD) au potențialul de a contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), așa cum se reflectă în propunerea UNCTAD privind investițiile în favoarea ODD (un plan de acțiune pentru promovarea contribuțiilor sectorului privat(20)), cu condiția ca ISD să fie corect reglementate și corelate cu îmbunătățiri concrete în economia internă, inclusiv în ceea ce privește transferul de tehnologie și crearea de oportunități de formare pentru forța de muncă locală, inclusiv femei și tineri;

J.  întrucât tarifele de import joacă un rol esențial în ceea ce privește asigurarea de venituri publice și posibilitatea industriilor în formare de a se dezvolta în cadrul piețelor interne ale țărilor în curs de dezvoltare; întrucât tarifele de import pentru produsele agricole prelucrate pot crea premisele generării de valoare adăugată și creării de locuri de muncă în economiile rurale, promovând, totodată, și securitatea alimentară;

K.  întrucât 60 % dintre locurile de muncă din țările în curs de dezvoltare sunt locuri de muncă în sectorul informal în întreprinderi mici, mijlocii și microîntreprinderi și întrucât 70 % dintre acestea nu primesc finanțare de la instituțiile financiare, chiar dacă au nevoie de aceasta pentru a se dezvolta și a crea locuri de muncă;

L.  întrucât 51 din primele 100 de entități economice din lume sunt corporații și întrucât primele 500 de corporații multinaționale reprezintă aproape 70 % din comerțul mondial;

M.  întrucât valoarea adăugată a industriei prelucrătoare pe cap de locuitor din țările industrializate este de 10 ori mai mare decât cea din țările în curs de dezvoltare și de 90 de ori mai mare decât cea din țările cel mai puțin dezvoltate(21);

N.  întrucât cerințele impuse de investitorii și de piețele financiare de la nivel mondial limitează, de facto, marja de manevră fiscală a țărilor dezvoltate și a țărilor în curs de dezvoltare; întrucât, potrivit FMI, țările în curs de dezvoltare sunt în mod deosebit afectate de evaziunea fiscală practicată de întreprinderi, deoarece se bazează într-o măsură mai mare decât țările membre ale OCDE pe impozitul pe profit pentru a obține venituri; întrucât statele membre ale UE recurg pe scară largă la practici care facilitează evaziunea fiscală a corporațiilor transnaționale și a persoanelor fizice;

O.  întrucât Grupul la nivel înalt care îl consiliază pe Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, cu privire la agenda de dezvoltare post-2015 a concluzionat, în urma consultării a 250 de directori generali de întreprinderi (cu venituri anuale în valoare de 8 000 de miliarde USD) din 30 de țări, că sustenabilitatea trebuie integrată în strategiile întreprinderilor pentru ca acestea să poată să profite de oportunitățile comerciale de creștere durabilă; întrucât disponibilitatea sectorului privat de a contribui la dezvoltarea durabilă este adeseori împiedicată de lipsa de modele clare de angajare a întreprinderilor în parteneriate cu sectorul public; întrucât sectorul privat este un potențial furnizor de bunuri și servicii pentru comunitățile și persoanele sărace, reducând costurile, extinzând gama de opțiuni și personalizând produsele și serviciile în funcție de nevoile specifice ale acestora și contribuind în același timp la răspândirea garanțiilor și standardelor sociale și de mediu;

P.  întrucât, în lipsa unei definiții acceptate pe scară largă, parteneriatele public-privat (PPP) pot fi definite ca acorduri multilaterale între actori privați, organisme publice și organizații ale societății civile (OSC) care încearcă să atingă un obiectiv public reciproc avantajos prin punerea în comun a resurselor și/sau a expertizei;

Q.  întrucât Instituțiile Europene de Finanțare a Dezvoltării (EDFI), un grup format din 15 instituții bilaterale care joacă un rol important în asigurarea finanțării pe termen lung pentru sectorul privat al economiilor în curs de dezvoltare și de reformare, încearcă să investească în întreprinderi cu o gamă largă de efecte în materie de dezvoltare, mergând de la electricitate fiabilă și apă curată la finanțarea IMM-urilor și asigurarea accesului pe piață pentru fermele mici;

R.  întrucât PPP au constituit timp de decenii o formă comună de capital în țările dezvoltate, în special în țările europene și în SUA, și sunt în prezent utilizate pe scară largă în țările în curs de dezvoltare de majoritatea donatorilor, reprezentând aproximativ 15-20 % din totalul investițiilor în infrastructură;

S.  întrucât 2,5 miliarde de persoane, majoritatea femei și tineri provenind din țări în curs de dezvoltare, sunt în continuare excluse din comunitățile de afaceri și din sectorul financiar oficial și nu beneficiază de oportunități de a deveni proprietari ai afacerilor sau ai terenurilor; întrucât există o disparitate constantă de gen de circa 6-9 puncte procentuale în cadrul grupelor de venit din țările în curs de dezvoltare; întrucât dialogul social reprezintă un mijloc important de susținere a egalității de gen la locul de muncă și de inversare a modelului de subreprezentare a comunităților de afaceri din țările în curs de dezvoltare;

T.  întrucât PPP bine concepute și eficient implementate au capacitatea de a mobiliza finanțare privată și publică pe termen lung, de a genera inovare în tehnologii și modele de afaceri și de a include mecanisme integrate care să garanteze că aceste parteneriate sunt responsabile pentru rezultatele în materie de dezvoltare;

U.  întrucât PPP din țările în curs de dezvoltare sunt, până în prezent, concentrate mai ales în domeniile energiei, infrastructurilor și telecomunicațiilor, iar potențialul lor în sectoare precum agricultura, educația, tehnologiile ecologice, cercetarea și inovarea, serviciile medicale și drepturile de proprietate rămâne în mare măsură neexploatat;

V.  întrucât aproape două treimi din împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) statelor din Africa, Caraibe și Pacific (statele ACP) în ultimii zece ani au fost direcționate către operațiunile din sectorul privat; întrucât Facilitatea pentru investiții de la Cotonou a BEI a fost recunoscută drept un fond reînnoibil speculativ unic pentru finanțarea investițiilor cu risc ridicat care să vină în sprijinul dezvoltării sectorului privat;

W.  întrucât, în pofida faptului că 45 de milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sunt angajate anual în țările în curs de dezvoltare(22), 34 % dintre întreprinderile din 41 de țări recunosc că nu găsesc lucrătorii de care au nevoie;

X.  întrucât, în contextul agendei schimbării, finanțarea mixtă este recunoscută ca un instrument important pentru mobilizarea de resurse suplimentare prin combinarea subvențiilor UE cu împrumuturi sau capitaluri proprii provenite de la finanțatori din sectorul public și privat; întrucât, cu toate acestea, Raportul special nr. 16/2014 al Curții de Conturi Europene privind utilizarea finanțării mixte a concluzionat că pentru aproape jumătate dintre proiectele examinate nu există dovezi suficiente pentru a considera că granturile au fost justificate, în vreme ce, pentru unele dintre aceste cazuri, au existat indicii potrivit cărora investițiile ar fi fost făcute fără contribuția UE;

Y.  întrucât industria prelucrătoare, care număra circa 470 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial în 2009 și circa o jumătate de miliard de locuri de muncă la nivel mondial în 2013(23), are un potențial ridicat de creare de locuri de muncă și de generare a bogăției, precum și pentru muncă decentă și de înaltă calificare;

Z.  întrucât bogăția mondială este tot mai concentrată în mâinile unei mici elite înstărite și se preconizează că, până în 2016, persoanele cele mai bogate, reprezentând un procentaj de 1 % din populația totală, vor deține mai mult de jumătate din bogăția mondială;

AA.  întrucât impozitarea echitabilă și progresivă având la bază criteriile bunăstării și justiției sociale joacă un rol important în reducerea inegalităților, modelând redistribuirea bogăției de la cetățenii cu venituri ridicate la cei mai nevoiași dintr-o țară,

Strategia pe termen lung pentru colaborarea cu sectorul privat

1.  recunoaște faptul că, dacă sunt reglementate în mod corespunzător, investițiile sectorului privat realizate în țările în curs de dezvoltare pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU; salută și este de acord cu Concluziile Consiliului din 12 decembrie 2014 privind un rol mai pregnant al sectorului privat în cooperarea pentru dezvoltare; salută inițiativa Comisiei de a susține sectorul privat pentru ca acesta să devină, alături de alte organizații de dezvoltare guvernamentale și neguvernamentale și de modele de afaceri favorabile incluziunii cum sunt cooperativele și întreprinderile sociale, un partener important în atingerea dezvoltării durabile și favorabile incluziunii în cadrul ODD-urilor ONU, ceea ce implică un angajament din partea sectorului privat față de buna guvernare, reducerea sărăciei și crearea de bogăție prin investiții sustenabile, precum și față de reducerea inegalităților, promovarea drepturilor omului și a standardelor de mediu și capacitarea economiilor locale; subliniază că rolurile diferite ale sectorului privat și ale sectorului public trebuie să fie înțelese pe deplin și recunoscute de toate părțile implicate;

2.  invită Comisia să se implice în continuare de manieră activă în discuțiile privind Agenda 2030, recunoscând totodată diversitatea sectorului privat și provocările întâmpinate în ceea ce privește reducerea sărăciei persoanelor celor mai marginalizate și la care se ajunge cel mai greu; consideră că orice politică a UE care urmărește să implice sectorul privat în dezvoltare trebuie să precizeze care parte a sectorului privat este vizată;

3.  subliniază că viitoarele parteneriate din cadrul agendei de dezvoltare 2030 trebuie să se concentreze mai mult asupra combaterii sărăciei și a inegalității; reamintește că ajutorul oficial pentru dezvoltare (ODA) trebuie să rămână un mijloc esențial de eradicare a tuturor formelor de sărăcie și de satisfacere a nevoilor sociale de bază în țările în curs de dezvoltare și nu poate fi înlocuit cu finanțări private; recunoaște posibilitățile de mobilizare a finanțării private cu ODA în condiții de transparență, responsabilitate, asumare și aliniere la prioritățile țărilor vizate și la riscurile legate de sustenabilitatea datoriei;

4.  solicită să se realizeze mai multe investiții publice în servicii publice care să fie accesibile tuturor, în special în ceea ce privește sectorul transporturilor, accesul la apă potabilă, sănătatea și educația;

5.  consideră că sectorul privat și cel public ating nivelul maxim de eficacitate atunci când cooperează pentru a crea un mediu sănătos pentru investiții, activitatea economică și bazele creșterii economice; subliniază că toate parteneriatele și alianțele cu sectorul privat trebuie să se axeze pe priorități aferente unor valori comune care să alinieze obiectivele de afaceri cu obiectivele în materie de dezvoltare ale UE și să respecte standardele internaționale privind eficacitatea dezvoltării; consideră că acestea trebuie să fie concepute și gestionate în comun cu țările partenere în cauză pentru a asigura că riscurile, responsabilitățile și profiturile sunt împărțite, pentru a garanta eficiența din punctul de vedere al costurilor și pentru a avea obiective de dezvoltare precise, verificări periodice, răspunderi clare și transparență;

6.  salută rolul jucat de investițiile sectorului privat străin în țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește accelerarea dezvoltării interne; subliniază, de asemenea, importanța încurajării investițiilor responsabile care sprijină piețele locale și contribuie la reducerea sărăciei;

7.  sprijină activitatea Asociației instituțiilor europene de finanțare a dezvoltării (EDFI), deoarece membrii acesteia asigură capital întreprinderilor din țările în curs de dezvoltare prin investiții directe în companii, precum și indirect, furnizând capital băncilor comerciale locale și fondurilor de investiții de pe piețele emergente, concentrându-se pe microîntreprinderi și pe întreprinderile mici și mijlocii (MIMM); îndeamnă Comisia să favorizeze acest tip de programe în cadrul finanțării și cooperării sale, deoarece sectorul privat din țările în curs de dezvoltare este de o importanță crucială;

8.  solicită elaborarea unor standarde mai eficace în materie de transparență și răspundere pentru întreprinderile UE din domeniul tehnologiei în ceea ce privește exportul de tehnologii care pot fi utilizate pentru a încălca drepturile omului, a ajuta corupția sau a acționa împotriva interesele de securitate ale UE;

9.  subliniază că politicile UE în domeniile comerțului, investițiilor și dezvoltării sunt interconectate și au un impact direct asupra țărilor în curs de dezvoltare; reamintește că articolul 208 din Tratatul de la Lisabona stabilește principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării și solicită ca obiectivele cooperării pentru dezvoltare să fie luate în considerare în politicile care sunt susceptibile să influențeze țările în curs de dezvoltare; solicită evaluarea tuturor politicilor comerciale și de investiții în ceea ce privește impactul asupra dezvoltării, în special din perspectiva accesului universal la bunuri și servicii de interes general; subliniază importanța îmbunătățirii capitolelor referitoare la dezvoltarea durabilă în toate acordurile comerciale bilaterale viitoare, cu scopul de a include sisteme obligatorii de informare pentru sectorul privat;

10.  subliniază necesitatea de a analiza modul în care sectorul privat poate fi implicat într-o mai mare măsură în cadrul politicii europene de vecinătate, pentru a contribui la generarea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă în vecinătatea Europei, de exemplu prin împărtășirea cunoștințelor privind asigurarea accesului la capital;

11.  invită Comisia să promoveze, să sprijine și să finanțeze cu prioritate parteneriatele de tip public-public și să prevadă, pentru programele în domeniul dezvoltării care sunt puse în aplicare în cooperare cu sectorul privat, realizarea unor evaluări ex-ante obligatorii ale impactului social și ale impactului asupra sărăciei, care să fie accesibile publicului;

12.  invită UE să prevadă obligativitatea unor consultări oficiale cu organizațiile societății civile și cu comunitățile afectate în mod direct și indirect de proiectele din domeniul dezvoltării;

13.  subliniază potențialul enorm al valorii adăugate a UE în crearea de parteneriate cu sectorul privat, în strânsă coordonare cu statele sale membre și cu organizațiile internaționale competente, multe dintre acestea având un palmares verificat în ceea ce privește cooperarea cu sectorul privat; subliniază că o economie de piață pe deplin funcțională, bazată pe statul de drept, rămâne un motor important al dezvoltării economice și sociale și că politica de dezvoltare a UE ar trebui să reflecte acest lucru;

14.  salută „Cadrul pentru colaborarea întreprinderilor cu Organizația Națiunilor Unite”, care subliniază faptul că un sector privat solid ce susține creșterea economică este esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și că sectorul privat „aduce contribuții importante la progresul economic, social și ecologic comun”;

15.  salută implicarea sectorului privat în Forumul OCDE la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului; salută, în special, inițiativele luate în acest context cu privire la modalități inovatoare de mobilizare a fondurilor sectorului privat în favoarea dezvoltării și Declarația comună de la Buzan din 2011 privind „Extinderea și consolidarea cooperării dintre sectorul public și cel privat pentru o creștere amplă, favorabilă incluziunii și durabilă”;

16.  salută faptul că proporția ajutorului bilateral necondiționat a crescut în mod continuu, dar își exprimă preocuparea cu privire la persistența formelor de ajutor condiționat formale și informale(24); invită UE și statele sale membre să pună în aplicare angajamentul pe care și l-au asumat în cadrul Consensului european privind dezvoltarea de a „promova furnizarea în mai mare măsură a unui ajutor necondiționat dincolo de recomandările OCDE existente”; subliniază potențialul de stimulare a creșterii al ajutorului necondiționat suplimentar, care ar fi în beneficiul industriilor locale din țările în curs de dezvoltare; solicită o creștere a ajutorului efectiv („real aid”) și dezvoltarea sustenabilă a lanțurilor valorice locale/regionale; solicită capacitarea suplimentară a actorilor locali și punerea accentului pe dezvoltarea unor lanțuri valorice locale/regionale sustenabile; subliniază importanța asumării responsabilității la nivel local și regional, a propriilor strategii naționale și programe de reformă ale țărilor partenere, a implicării proiectelor de dezvoltare și a valorii adăugate oferite de garantarea lanțurilor de aprovizionare locale; consideră că politica de dezvoltare joacă un rol important în eliminarea cauzelor profunde ale actualelor fluxuri migratorii care se îndreaptă spre Uniunea Europeană;

17.  recunoaște, totodată, dreptul tuturor țărilor, în special al țărilor în curs de dezvoltare, de a impune restricții de capital temporare pentru a împiedica declanșarea unor crize financiare provocate de fluxurile financiare private pe termen scurt și volatile; solicită eliminarea constrângerilor aduse acestui drept din cuprinsul tuturor acordurilor comerciale și de investiții, inclusiv la nivelul OMC;

18.  subliniază că, în contextul sprijinului pe care îl acordă sectorului privat, UE trebuie să țină seama de aspectele legate de accesibilitate, deoarece excluderea unor segmente importante ale populației, cum ar fi cel al persoanelor cu dizabilități, blochează accesul întreprinderilor la o piață deloc neglijabilă;

Susținerea sectorului prival local în țările în curs de dezvoltare

19.  subliniază faptul că MIMM-urile din țările în curs de dezvoltare se pot confrunta cu sarcini de reglementare mult mai dificile decât cele din interiorul UE și că nu dispun de protecție juridică și de drepturi de proprietate, funcționând în cadrul economiei informale volatile; evidențiază, în acest context, importanța sistemelor de înregistrare funciară; subliniază că este necesar să se promoveze sectorul privat local în țările în curs de dezvoltare, prin metode precum facilitarea accesului la finanțare, promovarea antreprenoriatului etc.; invită Comisia, alți donatori și agențiile de dezvoltare să își crească sprijinul pentru consolidarea capacităților IMM-urilor locale;

20.  invită UE să promoveze strategiile de dezvoltare aflate în responsabilitatea autorităților naționale, valorificând contribuțiile sectorului privat la dezvoltare prin definirea unui cadru de cooperare cu sectorul privat în domeniul dezvoltării care să pună accentul pe cooperativele, IMM-urile și microîntreprinderile de la nivel național, în special pe micile exploatații agricole, întrucât acestea au cel mai mare potențial de încurajare a dezvoltării echitabile în țările beneficiare;

21.  subliniază că este necesar să se intensifice sprijinul acordat parteneriatelor cu țările în curs de dezvoltare, pentru modernizarea cadrului normativ al acestora prin crearea unui mediu favorabil inițiativelor private, asigurând mecanisme de sprijin pentru întreprinderi și găsind în același timp echilibrul just între crearea unui climat care să stimuleze investițiile și protejarea intereselor publice și a mediului prin reglementare; constată că este necesar să se faciliteze instituirea, în țările în curs de dezvoltare, a unor sisteme bancare și a unor administrații fiscale fiabile, care să poată asigura o guvernanță financiară și o gestiune eficientă a fondurilor publice și private; invită guvernele partenere să introducă o clauză de caducitate prin care măsurile redundante să poată fi anulate; observă că legislația ar trebui să facă obiectul unor evaluări de impact care să măsoare dispariția locurilor de muncă și amenințările la adresa standardelor de mediu;

22.  invită UE să consolideze capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a mobiliza veniturile interne pentru a combate evaziunea fiscală, corupția și fluxurile financiare ilegale și, în special, să ajute țările cel mai puțin dezvoltate și statele fragile să își construiască instituții administrative mai eficace și mai stabile, inclusiv prin dezvoltarea unor regimuri fiscale echitabile și eficace; în acest scop, solicită UE să își intensifice asistența financiară și tehnică acordată țărilor în curs de dezvoltare, pentru a asigura un nivel mai ridicat de transparență și răspundere; solicită UE și statelor sale membre, precum și tuturor organizațiilor, țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare semnatare ale Parteneriatului din 2011 de la Busan privind eficacitatea cooperării pentru dezvoltare să își respecte angajamentele de intensificare a eforturilor în vederea combaterii corupției și a fluxurilor financiare ilegale;

23.  solicită DG DEVCO să colaboreze cu DG Growth în procesul de reproducere a structurilor de sprijin regional pentru MIMM-uri în țările în curs de dezvoltare, după modelul Rețelei întreprinderilor europene, pentru a le ajuta să intre în legalitate, să primească acces la finanțare și la capital, să obțină acces pe piață și să depășească obstacolele juridice, sprijinind, în special, consolidarea organizațiilor intermediare care le reprezintă; subliniază faptul că aceste structuri ar putea, de asemenea, să devină cu timpul piste de lansare pentru parteneriate public-private la nivel local și regional, în domenii variind de la întreprinderile agricole la formarea profesională și programele de servicii medicale, facilitând astfel consolidarea capacităților, schimbul de cunoștințe și de experiență și punerea în comun a resurselor locale și internaționale;

24.  reiterează că UE îi revine răspunderea de a sprijini un regim fiscal mondial echitabil, care implică instituirea unor cerințe realmente obligatorii privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte a corporațiilor transnaționale, introducerea unor registre publice ale beneficiarilor efectivi ai întreprinderilor, fondurilor și ai altor entități juridice similare, asigurarea schimbului automat de informații fiscale și a unei distribuiri echitabile a drepturilor de impozitare la negocierea cu țările în curs de dezvoltare a tratatelor privind fiscalitatea și investițiile; consideră, de asemenea, că instituțiile de finanțare a dezvoltării (IFD) ar trebui să investească numai în întreprinderile și fondurile care sunt dispuse să divulge public proprietatea efectivă și să prezinte rapoarte privind conturile lor financiare pentru fiecare țară în parte;

25.  reamintește că regimurile tarifare reprezintă o componentă esențială a unui cadru de reglementare care să susțină dezvoltarea unui sector privat favorabil săracilor și crearea de locuri de muncă; constată însă cu preocupare că acordurile de parteneriat economic (APE) impun reducerea taxelor la import pentru o gamă largă de sectoare economice din țările ACP, în condițiile în care eliminarea tuturor taxelor percepute pentru importurile din UE ar determina o scădere considerabilă a veniturilor tarifare, care, în unele cazuri, ar putea însemna o pierdere de 15-20 % din veniturile guvernamentale; îndeamnă UE să asigure faptul că politica sa comercială este compatibilă cu principiul coerenței politicii pentru dezvoltare;

26.  salută Pachetul de finanțare a impactului (PFI) în valoare de 500 milioane EUR acordat de BEI în cadrul Facilității pentru investiții Cotonou, care permite BEI să își majoreze angajamentul alături de sectorul privat în domenii mai riscante și în medii care prezintă mai multe provocări; regretă reducerea pachetului de împrumuturi acordate de BEI țărilor din Asia; subliniază că toate investițiile realizate de BEI în cadrul Facilității pentru investiții Cotonou ar trebui să se alinieze la strategiile de dezvoltare aflate în responsabilitatea țărilor beneficiare, în conformitate cu principiul asumării democratice a responsabilității;

27.  subliniază că în țările fragile și în țările aflate în perioade postconflict obstacolele care îngrădesc dezvoltarea sectorului privat sunt mai importante decât în alte regiuni și necesită o abordare mai bine direcționată, pentru a putea crea un cadru mai favorabil investițiilor și a elimina normele excesiv de restrictive și depășite care reglementează sectorul afacerilor, a combate practicile abuzive și nivelul ridicat de corupție; în acest context, recomandă Comisiei să se angajeze, alături de țările partenere și de sectorul privat, într-un proces de dialog vizând reformarea politicilor, astfel încât să poată fi depășită neîncrederea profundă dintre guverne și sectorul privat, alimentată în mod cronic de comportamentele care urmăresc obținerea unor foloase necuvenite, de favoritism și de lipsa legitimității;

28.  invită Comisia, statele membre și țările în curs de dezvoltare să își intensifice eforturile pentru promovarea emancipării economice a femeilor și instituirea unor mecanisme de sprijin pentru femeile antreprenor; observă că o abordare orientată spre economii față de includerea financiară a femeilor are un palmares certificat; recomandă o abordare care integrează dimensiunea de gen în toate programele de parteneriat, combinată cu formarea antreprenorială pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități și rețelele specifice de investitori providențiali care se adresează femeilor; solicită să se acorde mai mult sprijin femeilor antreprenor de la nivel local, pentru a le permite să beneficieze de pe urma creșterii generate de sectorul privat; recomandă adoptarea unor măsuri de monitorizare a procesului de emancipare economică a femeilor și observă că, potrivit FMI, venitul pe cap de locuitor ar crește semnificativ dacă femeile ar contribui la forța de muncă la un nivel egal cu bărbații;

Implicarea sectorului întreprinderilor europene și internaționale în realizarea dezvoltării sustenabile

29.  subliniază că potențialul contribuției sectorului privat la dezvoltarea durabilă pe termen lung merge dincolo de resursele financiare, experiența și cunoștințele de specialitate ale acestuia și include instituirea la fața locului a unor lanțuri valorice și lanțuri de distribuție, care duce la crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei și a inegalităților, promovarea drepturilor și oportunităților pentru femei și a durabilității mediului, o acoperire și eficacitate mai bune și accesul sporit la produse, servicii și tehnologii disponibile la prețuri accesibile; solicită ca eforturile UE pentru dezvoltare să joace un rol semnificativ în punerea în aplicare a standardelor convenite la nivel internațional, cum sunt Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și standardele Organizației Internaționale a Muncii, și să includă colaborarea cu întreprinderile și investitorii pentru a asigura respectarea principiilor directoare și a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale în cadrul activităților desfășurate de aceștia și al lanțurilor lor de aprovizionare din țările în curs de dezvoltare;

30.  subliniază faptul că dialogul social este esențial pentru a garanta că sectorul privat se implică într-adevăr în dezvoltare; insistă asupra responsabilității care le revine țărilor în curs de dezvoltare de a sprijini dialogul social dintre angajatorii din sectorul privat, lucrători și guvernele naționale, în vederea consolidării bunei guvernanțe și a stabilității statului; solicită, în special, țărilor în curs de dezvoltare să asigure extinderea dialogului social, care ar trebui să includă zonele industriale de export (ZIE) și clusterele industriale;

31.  subliniază că sectorul privat, și în special IMM-urile locale, trebuie să fie parte a dialogului pe teme de politici, alături de toți ceilalți parteneri în materie de dezvoltare, pentru a facilita înțelegerea reciprocă și a răspunde în mod adecvat așteptărilor, asigurând o eficiență și o transparență corespunzătoare; în acest context, subliniază rolul important al delegațiilor UE din țările în curs de dezvoltare în calitate de facilitatori ai unor astfel de dialoguri; subliniază rolul pozitiv jucat de cooperative, care catalizează dezvoltarea integratoare din punct de vedere social, precum și capacitatea acestora de a facilita autonomizarea comunităților prin crearea de locuri de muncă și generarea de venituri; subliniază, în special, că lucrătorii au creat cooperative și asociații de partajare a serviciilor, care să le permită să se angajeze în activități independente în cadrul economiei informale, în timp ce, în zonele rurale, cooperativele de economii și de credit asigură accesul la servicii bancare, care sunt indisponibile pentru numeroase comunități, și finanțează crearea de microîntreprinderi și de întreprinderi mici; recunoaște faptul că sectorul privat include actori precum întreprinderile sociale și organizațiile de promovare a comerțului echitabil, care și-au integrat în activitatea pe care o desfășoară principii sociale și de mediu; invită Comisia să recunoască aceste eforturi în activitatea sa de definire a rolului sectorului privat în cadrul politicii de dezvoltare;

32.  invită Comisia să susțină propunerea investitorilor și a altor părți interesate de a sprijini norme obligatorii pentru raportarea de către întreprinderi a aspectelor legate de drepturile omului, de drepturile sociale și de mediu, incluse printre noile obiective de dezvoltare durabilă propuse de ONU, în conformitate cu Directiva UE privind raportarea nefinanciară;

33.  invită UE să contribuie la edificarea și la consolidarea unor structuri, rețele și instituții reprezentative pentru actorii din sectorul privat de la nivel național, în special pentru MIMM-uri, consolidând rolul acestora în cadrul procesului de elaborare a politicilor de la nivel național și regional;

34.  subliniază că una dintre principalele constrângeri în ceea ce privește creșterea participării private în țările în curs de dezvoltare este generată de lipsa de proiecte admisibile pentru finanțare din cauza slabei calități a cadrelor juridice, instituționale și fiscale, a capacităților nesatisfăcătoare de punere în aplicare și a resurselor insuficiente pentru planificarea și pregătirea proiectelor de investiții; solicită să se majoreze asistența tehnică acordată sectorului întreprinderilor publice din țările partenere, pentru a le permite acestora să își dezvolte capacitatea de asumare a responsabilității pentru gestionarea PPP-urilor și să își asume responsabilitatea la finalul proiectului; subliniază că este necesar ca sectorul privat să planifice investiții pe termen lung pentru a obține profiturile scontate, deoarece, în caz contrar, o strategie bazată exclusiv pe interesele acționarilor ar putea să fie lipsită de viziunea pe termen lung, necesară pentru a realiza progrese în sectoarele sociale, care au o importanță cheie pentru dezvoltarea umană;

35.  ia act de faptul că participarea sectorului privat în infrastructură în țările în curs de dezvoltare a crescut în mod considerabil, de la 18 miliarde USD în 1990 la 150 de miliarde USD în 2013; solicită continuarea angajamentelor în acest sector și observă că lipsa accesului la infrastructură constituie un obstacol major în calea dezvoltării sectorului privat, subminând productivitatea și crearea de locuri de muncă;

36.  subliniază potențialul enorm pentru PPP în agricultură, în baza unui cadru legislativ clar definit privind drepturile de proprietate și securitatea proprietății funciare, pentru a preveni acapararea terenurilor și a asigura o producție agricolă efectivă mai mare; salută lansarea, în 2014, a unui program UE de consolidare a administrării funciare în țările africane; recomandă ca UE și delegațiile sale să aibă un rol din ce în ce mai important în colaborarea cu guvernele partenere, precum și cu BEI, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (FIDA) și alte organisme similare, în ceea ce privește cooperarea cu sectorul privat pentru a dezvolta soluții bazate pe piață pentru provocările agricole; subliniază necesitatea de a crea stimulente financiare pentru a evita excluderea populațiilor sărace din regiuni îndepărtate și a agricultorilor care cultivă recolte care nu sunt de interes comercial major sau care sunt susceptibile de a nu fi atractive pentru partenerii agroalimentari; subliniază faptul că printre garanții ar trebui să se numere evaluarea riscurilor sociale și de mediu, consultarea cu reprezentanți legitimi ai comunităților afectate, cu consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al acestora, pe tema proiectului în cauză și sprijinul juridic pentru aceste comunități, atunci când este necesar; invită Comisia să sprijine proiectele cu proceduri de monitorizare și să negocieze revizuirea contractelor în cazurile care s-au dovedit a fi dăunătoare pentru populația locală;

37.  subliniază riscurile asociate PPP-urilor în agricultură, printre care acapararea terenurilor, care trebuie prevenită; subliniază că este important ca sprijinul să se acorde cu prioritate micilor fermieri, îndeosebi femeilor; invită Comisia să asocieze toate PPP din sectorul agricol care implică fonduri UE cu măsuri cuprinzătoare pentru protejarea micilor fermieri, a păstorilor și a altor utilizatori de terenuri vulnerabili împotriva potențialelor pierderi ale accesului la terenuri agricole sau la apă; subliniază faptul că printre garanții ar trebui să se numere evaluarea riscurilor sociale și de mediu drept condiție pentru lansarea proiectului în cauză, și sprijinul juridic pentru aceste comunități, atunci când este necesar; recomandă înlocuirea proiectelor Noii alianțe G8 cu inițiativele din cadrul Programului general pentru dezvoltarea agriculturii în Africa (PGDAA); subliniază că compensațiile financiare și sociale trebuie să constituie angajamente obligatorii și că întotdeauna ar trebui luate în considerare planuri de dezvoltare alternative;

38.  recomandă ca UE să continue să sprijine proiecte din domeniul energiei regenerabile și al energiei ecologice în țările în curs de dezvoltare, îndeosebi în zonele rurale îndepărtate, în mod sustenabil; salută faptul că una dintre prioritățile pachetului de finanțare a impactului (IFE) al BEI este investiția în energie, recunoscută pe larg ca un element esențial în impulsionarea creșterii economice în Africa; se așteaptă ca instrumente inovatoare de finanțare să aibă rol de catalizator pentru investițiile din sectorul privat în energia din surse regenerabile, eficiența energetică și accesul la energie; încurajează, de asemenea, BEI și instituțiile financiare europene de dezvoltare să finanțeze în continuare proiecte de investiții în sprijinul atenuării efectelor schimbărilor climatice în Africa și al adaptării la acestea, în conformitate cu angajamentul și obligațiile asumate de UE în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC); reamintește că ar trebui acordată prioritate proiectelor descentralizate, la scară mică și în afara rețelelor privind energia din surse regenerabile, pentru a asigura accesul la energie în zonele rurale, evitând în același timp eventualele consecințe negative sociale și asupra mediului ale infrastructurii energetice la scară mare;

39.  îndeamnă UE să elaboreze un cadru normativ robust, bazat pe criterii de eficacitate a dezvoltării, în cadrul căruia sectorul privat trebuie să își desfășoare activitatea, inclusiv pentru promovarea unor PPP-uri contractuale pe termen lung; îndeamnă UE să promoveze PPP-urile numai în cazul în care, în baza unei analize privind eficiența din punctul de vedere al costurilor, nu sunt disponibile alte opțiuni financiare mai puțin riscante și costisitoare; invită UE să pună în aplicare politici eficace de protecție pentru proiectele PPP în vederea garantării drepturilor omului, inclusiv ale femeilor;

40.  salută progresele realizate în ceea ce privește punerea în comun a resurselor publice și private în domeniul asistenței medicale și în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la medicamente, cât și în vederea exploatării din ce în ce mai intense a potențialului pentru transferul de tehnologii în țările în curs de dezvoltare; recomandă ca UE să devină un mediator în deschiderea de căi de cooperare dincolo de accesul la medicamente, în vederea reformării sistemelor de sănătate disfuncționale din țările în curs de dezvoltare; subliniază că sprijinul pentru IMM-urile și industriile mici și mijlocii locale poate fi consolidat nu numai prin instrumente de finanțare, ci și prin transfer de tehnologie, consolidarea capacităților, dezvoltarea durabilă a furnizorilor și legături comerciale;

41.  subliniază importanța eliminării decalajului dintre sistemul de învățământ și piața forței de muncă din țările în curs de dezvoltare; solicită Comisiei să faciliteze programele și să sprijine PPP-urile care implică toate părțile interesate vizate, de la școli, universități, centre de formare și până la actori din sectorul privat, pentru a oferi oportunități pentru educație și formare profesională relevante pentru piață; încurajează înființarea unor instituții de formare profesională bazate pe un sistem dual, care să permită tinerilor să urmeze un program de ucenicie axat pe aspectele practice ale profesiei și, în același timp, să beneficieze de o formare teoretică în cadrul unor școli profesionale specializate;

42.  atrage atenția că trebuie consolidate capacitățile guvernelor din țările în curs de dezvoltare în calitate de autorități de reglementare pentru a atinge cu succes dezvoltarea durabilă;

Principiile cooperării cu sectorul privat

43.  subliniază că cooperarea cu sectorul întreprinderilor necesită o abordare flexibilă, adaptată nu doar în funcție de rezultatele preconizate, ci, de asemenea, ținând seama de măsura în care condițiile locale sunt favorabile întreprinderilor și investițiilor private; recomandă o abordare diferențiată în ceea ce privește țările cel mai puțin dezvoltate și statele fragile; observă că investițiile și implicarea sectorului privat în domeniile aferente obiectivelor de dezvoltare durabilă variază considerabil de la o țară în curs de dezvoltare la alta; solicită donatorilor să acorde marea parte a ajutorului lor țărilor cel mai puțin dezvoltate sub formă de granturi;

44.  salută criteriile enunțate în comunicarea Comisiei privind sectorul privat și dezvoltarea pentru furnizarea de sprijin direct pentru sectorul privat; solicită instituirea unui cadru clar definit care să reglementeze toate parteneriatele cu sectorul privat, prin aplicarea unor criterii de referință cum sunt acțiunile care vizează microîntreprinderile, strategiile de acces la credite și integrarea profesională a grupurilor defavorizate, a femeilor și tinerilor, care trebuie să asigure respectarea principiului coerenței politicilor pentru dezvoltare, a principiilor eficacității dezvoltării și a obiectivelor politicilor de dezvoltare, în special reducerea sărăciei și inegalităților; consideră că orice decizie privind promovarea utilizării PPP-urilor prin finanțare mixtă în țările în curs de dezvoltare ar trebui să se bazeze pe o evaluare amănunțită a acestor mecanisme în ceea ce privește impactul asupra dezvoltării, răspunderea și transparența, și pe lecțiile desprinse din experiența trecută;

45.  este preocupat de faptul că nu există întotdeauna mecanisme de protecție pentru a garanta utilizarea adecvată a finanțelor publice; subliniază că în cursul etapei pregătitoare a proiectului trebuie să se convină asupra unor indicatori cuantificabili ai producției și asupra unor mecanisme de monitorizare și evaluare, asigurându-se în același timp că investițiile respectă drepturile internaționale ale omului, standardele sociale și de mediu și transparență, precum și că sectorul privat achită impozitele care îi revin; subliniază importanța evaluării riscurilor, a sustenabilității datoriei, a transparenței și a protecției investițiilor; subliniază importanța rolului oficial consultativ și de control al parlamentelor naționale și al societății civile pentru a asigura o transparență și o răspundere depline; recomandă ca, în țările în curs de dezvoltare în care se desfășoară un proiect de dezvoltare, să se asigure un acces efectiv la justiție și despăgubiri pentru victimele abuzurilor corporative;

46.  invită Comisia și statele membre să se asigure că întreprinderile implicate în parteneriate de dezvoltare sunt aliniate la ODD-uri și se ghidează după și respectă principiile responsabilități sociale a întreprinderilor (RSI); sprijină ferm diseminarea și punerea în aplicare eficace și complete ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului în interiorul și în afara UE și subliniază necesitatea de a se lua toate măsurile politice și legislative necesare pentru remedierea lacunelor legate de punerea în aplicare efectivă a acestor principii, inclusiv în ceea ce privește accesul la justiție; recomandă ca toate întreprinderile care desfășoară activități în țările în curs de dezvoltare să asigure un nivel de transparență în conformitate cu orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, contribuind în mod pozitiv la bunăstarea socială și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare și cooperând cu organizațiile societății civile; subliniază că este necesar ca statele membre să elaboreze planuri naționale pentru punerea în aplicare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și, în special, a Orientărilor OCDE privind diligența necesară referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone afectate de conflicte și cu risc ridicat;

47.  subliniază necesitatea ca politica comercială și de dezvoltare a UE să respecte marja de manevră în ceea ce privește politica și politicile economice a țărilor în curs de dezvoltare, îndeosebi a țărilor cel mai puțin dezvoltate, să mențină tarife de import esențiale acolo unde este necesar și să promoveze crearea de locuri de muncă calificate și decente în sectoarele locale de producție și prelucrare alimentară ca posibili factori de stimulare a unei valori adăugate mai ridicate pe piața internă, a creșterii industriale, a creșterii și diversificării exporturilor, componente-cheie ale unei modernizări economice și sociale integratoare; invită UE și statele sale membre să promoveze măsuri concrete pentru a garanta că întreprinderile multinaționale plătesc impozite în țările în care sunt generate profiturile acestora și să promoveze acțiuni eficace de informare defalcate pe țări de către sectorul privat, consolidând astfel capacitățile de mobilizare a resurselor interne și a concurenței loiale;

48.  încurajează UE să sprijine procesul în curs de desfășurare de elaborare a unui instrument internațional al ONU obligatoriu din punct de vedere juridic privind societățile transnaționale și alte întreprinderi comerciale, în legătură cu drepturile omului, întrucât acesta va clarifica obligațiile societăților transnaționale în domeniul drepturilor omului, precum și pe cele ale societăților în legătură cu statul și vor asigura crearea unor căi de atac eficace pentru victime în cauzele în care este evident că jurisdicția națională nu poate realiza în mod eficace o urmărire penală a societățile respective;

49.  salută opinia Comisiei conform căreia trebuie sprijiniți pilonii strategici ai Agendei OIM privind munca decentă, ca o modalitate de abordare a inegalității și a excluziunii sociale, în special în rândul celor mai marginalizate persoane, printre care femeile, copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap; subliniază că este necesar ca întreprinderile să sprijine tratamentul echitabil al lucrătorilor și să asigure condiții de muncă sigure și sănătoase, protecția socială și dialogul social, permițând totodată o relație constructivă între lucrători, conducere și contractanți;

Calea de urmat: măsuri care trebuie adoptate pentru a face din sectorul privat un partener durabil în cadrul politicii de dezvoltare

50.  invită instituțiile și organele europene să instituie un cadru clar, structurat, transparent și responsabil de reglementare a parteneriatelor și alianțelor cu sectorul privat în țările în curs de dezvoltare și subliniază că, în paralel cu acordarea unui rol mai important sectorului privat, este important să se elaboreze garanții corespunzătoare și să se consolideze capacitățile instituționale;

51.  invită UE și statele sale membre să elaboreze o strategie clară și concretă pentru a asigura faptul că sectorul privat respectă prioritățile în domeniul dezvoltării stabilite de guvernele naționale și de societatea civilă în țările în curs de dezvoltare;

52.  solicită înființarea, la nivelul UE, a unor platforme sectoriale multilaterale care să reunească sectorul privat, organizații ale societății civile, ONG-uri, grupuri de reflecție, guvernele partenere, donatori, cooperative, întreprinderi sociale și alte părți interesate, în vederea depășirii rezervelor și lipsei de încredere între parteneri și a soluționării provocărilor care apar în mod involuntar în urma intervențiilor comune în vederea dezvoltării; subliniază, în acest sens, rolul important al delegațiilor UE din țările în cauză ca mediatori ai unor astfel de dialoguri; observă că propunerea Comisiei de a consolida mecanismele existente, cum ar fi Forumul privind politica de dezvoltare, constituie un pas în direcția bună;

53.  recunoaște recomandarea Curții de Conturi, potrivit căreia Comisia demonstrează în mod clar adiționalitatea financiară și legată de dezvoltare a granturilor UE pentru proiectele cu finanțare mixtă; sprijină intenția Comisiei de a extinde sfera de aplicare a finanțării mixte pentru a include și alte domenii în afara infrastructurii, cum ar fi agricultura durabilă, sectoarele sociale și dezvoltarea sectorului privat local, dacă Comisia prezintă argumente convingătoare în acest sens; insistă, cu toate acestea, ca toate operațiunile cu finanțare mixtă să fie pe deplin coerente cu principiile eficacității dezvoltării, cum sunt asumarea, răspunderea și transparența, asigurându-se că acestea urmăresc ODD; invită Comisia să evalueze mecanismele de combinare a împrumuturilor și granturilor și să își consolideze capacitățile de gestionare în ceea ce privește proiectele cu finanțare mixtă, astfel cum a recomandat Curtea de Conturi; invită Comisia să democratizeze structura de guvernanță a Platformei UE de finanțare mixtă și mecanismele regionale de finanțare mixtă, prin colaborarea adecvată cu toate părțile interesate de la nivel local, printre care guvernele partenere, parlamentele naționale, actorii din sectorul privat, sindicatele și comunitățile locale; îndeamnă Comisia să consolideze criteriile pentru instituirea de granturi și stabilirea sumelor acestora și să specifice în detaliu valoarea adăugată a finanțării mixte în cadrul fiecăruia dintre proiectele sale;

54.  solicită o extindere a actualului mandat al BEI în ceea ce privește împrumuturile externe, pentru a spori rolul acesteia în realizarea dezvoltării durabile și, în special, pentru ca aceasta să joace un rol mai activ în noua strategie pentru sectorul privat, prin finanțarea mixtă, cofinanțarea proiectelor și prin dezvoltarea sectorului privat local; solicită, de asemenea, o mai mare transparență și răspundere în cadrul parteneriatelor și proiectelor care au legătură cu BEI; reamintește că operațiunile de finanțare ale BEI garantate de Uniune și derulate în țările în curs de dezvoltare ar trebui să aibă drept obiectiv principal reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei; invită BEI și celelalte instituții financiare de dezvoltare din statele membre să asigure că întreprinderile care beneficiază de sprijin din partea lor nu comit fraude fiscale;

55.  invită Comisia să garanteze că parteneriatele și împrumuturile acordate sectorului privat din țările cu venituri reduse și din statele fragile sunt asociate cu granturi directe pentru organizații ale societății civile și sunt în concordanță cu prioritățile de dezvoltare ale țării, pentru a asigura implicarea cetățenilor și procese multilaterale între organizațiile societății civile, autoritățile locale și sindicate;

56.  invită Comisia să se asigure că toate delegațiile UE dispun de personal calificat, care a fost pregătit în mod activ pentru a facilita și a implementa parteneriate cu actori din sectorul privat; observă că angajamentul privind accelerarea procesului de stabilire a unor sedii comune ale BEI și ale delegațiilor UE reprezintă un pas în direcția corectă; invită Comisia să aplice pe teren cele mai bune practici ale statelor membre, ambasadele acestora constituind de obicei un „prim punct de contact” pentru actorii din sectorul privat;

57.  solicită un angajament mai ferm din partea Comisiei, atunci când este vorba de a da mai multă greutate importanței sale politice și de a identifica posibilități de dialog cu guvernele și autoritățile locale partenere, pentru a facilita o interacțiune mai bună și mai pozitivă cu sectorul privat; subliniază faptul că documentele de strategie de țară, programele indicative naționale și sprijinul bugetar pot constitui cele mai valoroase instrumente pentru realizarea reformelor mediului de afaceri în țările partenere și pentru promovarea industrializării naționale; recomandă UE să aprobe planul de acțiune al UNCTAD privind investițiile în ODD; atrage atenția asupra faptului că conceperea, structurarea și punerea în aplicare a PPP-urilor reprezintă în continuare un proiect dificil și complex și că succesul lor depinde și de crearea unui mediu propice în care acestea să funcționeze;

58.  subliniază că responsabilitatea pentru o acțiune comună eficace incumbă nu numai donatorilor și întreprinderilor implicate, ci și guvernelor partenere; invită UE să depună eforturi pentru a consolida capacitățile țărilor partenere, în scopul de a evalua momentul oportun pentru implicarea în proiecte de tip PPP; subliniază că buna guvernare, statul de drept, un cadru pentru reforma întreprinderilor, măsurile anticorupție, gestiunea finanțelor publice și instituții publice eficace sunt de o importanță capitală pentru investiții, inovare și dezvoltarea sectorului privat;

59.  solicită să se pună în mai mare măsură accentul pe îmbunătățirea coordonării donatorilor și pe programarea în comun, precum și să se acorde o atenție specială atingerii unor rezultate cuantificabile în materie de dezvoltare, pentru a maximiza impactul politicii de dezvoltare a UE și a asigura responsabilitatea deplină pentru cheltuielile pentru dezvoltare;

o
o   o

60.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, UNCTAD, UNIDO și Grupului la nivel înalt pentru agenda post-2015.

(1) http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/wir2014_en.pdf
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0163.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0059.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2015)0196.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0250.
(6) http://www.oecd.org/development/effectiveness/49650173.pdf
(7) http://www.mofa.go.jp/mofaj/annai/honsho/seimu/nakano/pdfs/hlf4_5.pdf
(8) http://www.ifc.org/wps/wcm/connect/topics_ext_content/ifc_external_corporate_site/idg_home/p4p_home
(9) http://www.uncsd2012.org/content/documents/727The%20Future%20We%20Want%2019%20June%201230pm.pdf
(10) http://www.ohchr.org/Documents/Publications/GuidingPrinciplesBusinessHR_EN.pdf
(11) http://www.oecd.org/corporate/mne/34873731.pdf
(12) http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/diaepcb2012d5_en.pdf
(13) http://www.afdb.org/fileadmin/uploads/afdb/Documents/Policy-Documents/2013-2017_-_Private_Sector_Development_Strategy.pdf
(14) http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_emp/---emp_ent/---multi/documents/publication/wcms_094386.pdf
(15) http://www.unido.org/fileadmin/Lima_Declaration.pdf
(16) http://www.un.org/disabilities/documents/convention/convention_accessible_pdf.pdf
(17) http://www.fao.org/nr/tenure/voluntary-guidelines/en/
(18) http://www.unido.org/fileadmin/user_media/Services/PSD/WP4_2014_Industrialisation_and_social_well-being.pdf
(19) Grupul Băncii Mondiale, „Doing Business 2014: Understanding Regulations for Small and Medium-Size Enterprisesˮ („Desfășurarea de activități economice în 2014: înțelegerea reglementărilor destinate întreprinderilor mici și mijlocii” ), 29 octombrie 2013.
(20) http://unctad.org/en/PublicationChapters/wir2014ch4_en.pdf
(21) http://www.unido.org/fileadmin/user_media/Services/PSD/WP4_2014_Industrialisation_and_social_well-being.pdf
(22) Crearea unui cadru orientat către ocuparea forței de muncă pentru o creștere puternică, durabilă și echilibrată, în documentul de discuție pentru Conferința comună OIM-FMI intitulat „Challenges of Growth, Employment and Social Cohesionˮ („Provocările creșterii, ocupării forței de muncă și coeziunii socialeˮ), OIM, 2010.
(23) https://www.unido.org/fileadmin/user_media/Research_and_Statistics/UNIDO_IDR_2013_main_report.pdf
(24) ActionAid (2005): Real Aid, An Agenda for Making Aid Work (Ajutorul efectiv: o agendă pentru a face ajutoarele să dea rezultate), p. 4.

Notă juridică