Index 
Texte adoptate
Joi, 28 aprilie 2016 - BruxellesEdiţie definitivă
Acordul UE-Georgia privind spațiul aerian comun (aderarea Croației) ***
 Acordul euro-mediteraneean UE-Israel privind serviciile aeriene (aderarea Croației) ***
 Convenția cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale (aderarea Croației) *
 Cerere de ridicare a imunității lui Bolesław G. Piecha
 Protejarea interesului superior al copilului în întreaga UE pe baza petițiilor adresate Parlamentului European
 Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene ***II
 Interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană ***II
 Siguranța feroviară ***II
 Indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare ***I
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Comisia Europeană și agențiile executive
 Descărcarea de gestiune 2014: Rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune acordate Comisiei
 Descărcarea de gestiune 2014: al 8-lea, al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea FED
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Parlamentul European
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Consiliul European şi Consiliul
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Curtea de Justiție
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Curtea de Conturi
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Comitetul Economic şi Social European
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Comitetul Regiunilor
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Serviciul European de Acţiune Externă
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Ombudsmanul European
 Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
 Descărcarea de gestiune 2014: performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor UE
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)
 Descărcarea de gestiune 2014: Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (Oficiul OAREC)
 Descărcarea de gestiune 2014: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT)
 Descărcarea de gestiune 2014: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop)
 Descărcarea de gestiune 2014: Colegiul European de Poliţie (CEPOL)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
 Descărcarea de gestiune 2014: Autoritatea Bancară Europeană (ABE)
 Descărcarea de gestiune 2014: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Europeană de Mediu (AEM)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați (EIGE)
 Descărcarea de gestiune 2014: Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă (EMSA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenţia Europeană a Căilor Ferate (AEF)
 Descărcarea de gestiune 2014: Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Fundaţia Europeană de Formare (ETF)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția de Aprovizionare a Euratom (ESA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)
 Descărcarea de gestiune 2014: Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust)
 Descărcarea de gestiune 2014: Oficiul European de Poliție (Europol)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX)
 Descărcarea de gestiune 2014: Agenția GNSS European (GSA)
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună ARTEMIS
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună pentru aeronautică și mediu (CLEAN SKY)
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună ECSEL
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună ENIAC
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen”
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune
 Descărcarea de gestiune 2014: Întreprinderea comună SESAR
 Banca Europeană de Investiții - Raportul anual pentru 2014
 Atacurile împotriva spitalelor și a școlilor ca încălcări ale dreptului umanitar internațional
 Accesul public la documente în anii 2014-2015
 Lucrătoarele și îngrijitoarele la domiciliu în UE
 Egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală

Acordul UE-Georgia privind spațiul aerian comun (aderarea Croației) ***
PDF 238kWORD 61k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, a unui Protocol de modificare a Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (12227/2014 – C8-0035/2015 – 2014/0134(NLE))
P8_TA(2016)0138A8-0128/2016

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12227/2014),

–  având în vedere proiectul de Protocol (12226/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0035/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0128/2016),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Georgiei.


Acordul euro-mediteraneean UE-Israel privind serviciile aeriene (aderarea Croației) ***
PDF 239kWORD 61k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, a unui Protocol de modificare a Acordului euro-mediteraneean privind serviciile aeriene dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Statului Israel, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (12265/2014 – C8-0102/2015 – 2014/0187(NLE))
P8_TA(2016)0139A8-0129/2016

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12265/2014),

–  având în vedere proiectul de Protocol (12264/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0102/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0129/2016),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Statului Israel.


Convenția cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale (aderarea Croației) *
PDF 238kWORD 61k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la recomandarea de decizie a Consiliului privind aderarea Republicii Croația la Convenția din 18 decembrie 1997 cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale, stabilită în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (COM(2015)0556 – C8-0376/2015 – 2015/0261(NLE))
P8_TA(2016)0140A8-0054/2016

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere recomandarea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2015)0556),

–  având în vedere articolul 3 alineatele (4) și (5) din Actul de aderare a Republicii Croația, în temeiul căruia Parlamentul a fost consultat de către Consiliu (C8-0376/2015),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0054/2016),

1.  aprobă recomandarea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.


Cerere de ridicare a imunității lui Bolesław G. Piecha
PDF 250kWORD 69k
Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind cererea de ridicare a imunității lui Bolesław G. Piecha (2015/2339(IMM))
P8_TA(2016)0141A8-0152/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Bolesław G. Piecha, transmisă la 29 octombrie 2015 de către Procurorul General al Republicii Polone, în legătură cu procedura judiciară intentată de Inspectoratul General Polon de Poliție Rutieră (nr. de ref. CAN-PST-SCW.7421.653220.2014.13.A.0475) și anunțată în plen la 23 noiembrie 2015,

–  având în vedere că Bolesław G. Piecha a renunțat la dreptul său de a fi audiat, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 105 alineatul (2) și articolul 108 din Constituția Republicii Polone, precum și articolul 7b alineatul (1) și articolul 7c alineatul (1) din legea polonă din 9 mai 1996 privind exercitarea funcțiilor unui deputat în parlament sau ale unui senator în senatul polon,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0152/2016),

A.  întrucât Procurorul General al Republicii Polone a transmis o cerere din partea Inspectoratului General polon de Poliție Rutieră, prin care se solicită ridicarea imunității lui Boleslaw G. Piecha, deputat în Parlamentul European ales în Polonia, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni prevăzută la articolul 92a din Codul administrativ din 20 mai 1971, coroborat cu articolul 20 alineatul (1) din Codul rutier din 20 iunie 1997 și că, în particular, infracțiunea presupusă constă din depășirea vitezei admise într-o zonă aglomerată;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European trebuie să beneficieze, pe teritoriul statului membru din care provin, de imunitățile recunoscute deputaților în parlamentul statului membru respectiv;

C.  întrucât articolul 105 alineatul (2) și articolul 108 din Constituția Republicii Polone stipulează că răspunderea penală a unui deputat sau a unui senator nu poate fi angajată fără acordul Seimului sau, respectiv, al Senatului;

D.  întrucât, prin urmare, îi incumbă Parlamentului European să decidă dacă imunitatea lui Bolesław G. Piecha trebuie să fie ridicată sau nu;

E.  întrucât infracțiunea prezumată a fost comisă înainte ca Boleslaw G. Piecha să devină deputat în Parlamentul European; întrucât infracțiunea prezumată menționată a fost comisă în perioada în care Boleslaw G. Piecha era senator polon și că, în consecință, aceasta nu are nicio legătură directă sau evidentă cu exercitarea de către acesta a funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European;

F.  întrucât Boleslaw G. Piecha i-a transmis Inspectoratului General Polon de Poliție Rutieră o declarație ca răspuns la procesul-verbal întocmit de Inspectoratul menționat, prin care acceptă să achite amenda prevăzută pentru această infracțiune sancționată la articolul 92a din Codul administrativ; întrucât, prin urmare, ar fi dificil să se constate existența unui fumus persecutionis, adică o prezumție suficient de întemeiată și exactă că cererea a fost formulată pentru a aduce atingere activității politice a deputatului în cauză,

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Bolesław G. Piecha;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorității competente a Republicii Polone și lui Boleslaw G. Piecha.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Protejarea interesului superior al copilului în întreaga UE pe baza petițiilor adresate Parlamentului European
PDF 338kWORD 88k
Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la protejarea interesului superior al copilului în toată Uniunea Europeană, pe baza petițiilor adresate Parlamentului European (2016/2575(RSP))
P8_TA(2016)0142B8-0487/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special, articolul 24,

–  având în vedere articolele 8 și 20 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, care subliniază obligația guvernelor de a proteja identitatea copiilor, inclusiv relațiile lor familiale;

–  având în vedere Convenția de la Viena din 1963 privind relațiile consulare, în special, articolul 37 litera (b),

–  având în vedere Convenția de la Haga din 29 mai 1993 asupra protecției copilului și cooperării în materia adopției internaționale,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000(1) (Bruxelles IIa),

–  având în vedere Agenda UE pentru drepturile copilului (COM(2011)0060),

–  având în vedere orientările din Documentul de reflecție pentru cel de-al 9-lea Forum european privind drepturile copilului;

–  având în vedere cartografierea sistemelor de protecție a copilului realizată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene;

–  având în vedere numeroasele petiții privind practicile autorităților responsabile cu protejarea interesului copiilor și privind protejarea drepturilor copiilor, încredințarea copiilor, răpirea copiilor și îngrijirea copiilor, primite de-a lungul anilor de Comisia pentru petiții din partea mai multor state membre ale UE; având în vedere recomandările din rapoartele privind vizitele de informare în Germania (23-24 noiembrie 2011) (Jugendamt), în Danemarca (20-21 iunie 2013) (serviciile sociale) și în Regatul Unit (5-6 noiembrie 2015) (adopții neconsensuale),

–  având în vedere rolul și activitățile mediatorului Parlamentului European pentru răpirile internaționale de copii de către unul dintre părinți,

–  având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât interesul superior al copilului trebuie să fie primordial în toate deciziile legate de copii de la toate nivelurile;

B.  întrucât UE poate adopta măsuri privind dreptul familiei care au implicații transfrontaliere [articolul 81 alineatul (3) din TFUE], inclusiv în domeniul adopțiilor;

C.  întrucât creșterea mobilității în UE a determinat tot mai multe probleme legate de protecția transfrontalieră a copiilor care implică retragerea custodiei;

D.  întrucât chestiunile legate de custodia copiilor au un mare impact asupra vieții tuturor persoanelor implicate și asupra societății în ansamblu și întrucât Regulamentul Bruxelles IIa nu este lipsit de lacune, iar viitoarea revizuire a acestuia este o bună oportunitate pentru consolidarea dispozițiilor sale;

E.  întrucât exercitarea unui drept fundamental precum libertatea de circulație și de ședere nu ar trebui să presupună o amenințare mai mare a dreptului copilului la viața de familie;

F.  întrucât copiii ai căror părinți își exercită dreptul la liberă circulație au dreptul de a menține cu regularitate relații personale și contacte directe cu părinții lor, cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește contrar interesului superior al copilului, în conformitate cu articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

1.  reamintește că numărul mare de petiții primite cu privire la cazuri legate de copii indică o problemă majoră de aplicare a Regulamentului Bruxelles IIa;

2.  consideră că toate sistemele de protecție a copiilor ar trebui să aplice mecanisme transnaționale și transfrontaliere care să țină seama de caracteristicile specifice ale conflictelor transfrontaliere;

Protecția copiilor și cooperarea judiciară în UE

3.  invită statele membre să pună în aplicare sisteme de monitorizare și de evaluare (cu statistici socioeconomice și defalcate în funcție de naționalitate relevante) într-un cadru de coordonare națională privind cazurile transfrontaliere care implică copii; recomandă Comisiei să coordoneze transferul de informații între autoritățile competente ale statelor membre;

4.  invită Consiliul să prezinte un raport cu privire la acțiunile specifice puse în aplicare de statele membre pentru a crea sinergii între cele 28 de sisteme naționale de protecție a copiilor;

5.  solicită ca, în Regulamentul Bruxelles IIa revizuit, să se definească mai clar conceptul de „reședință obișnuită”;

6.  subliniază obligația autorităților naționale, prevăzută în Regulamentul Bruxelles IIa, de a recunoaște și aplica hotărârile pronunțate într-un alt stat membru în cazurile care implică copii; invită statele membre să îmbunătățească și să consolideze cooperarea dintre sistemele lor judiciare în cazurile care implică copii;

7.  invită Comisia și statele membre să cofinanțeze și să promoveze stabilirea unei platforme prin care cetățenilor UE care nu sunt resortisanți ai statului respectiv să li se asigure asistență în cauzele în materie de dreptul familiei, precum și înființarea unei linii europene unice de asistență telefonică pentru cazuri de răpire și maltratare a copiilor și pentru consiliere cu privire la procedurile de îngrijire și adopție;

8.  invită Comisia să furnizeze un ghid clar și accesibil cu informații practice pentru cetățenii UE cu privire la dispozițiile instituționale în domeniul protecției copilului, acordând o atenție deosebită adopției sau plasamentului fără consimțământul părinților și drepturilor părinților în diferite state membre;

Rolul serviciilor sociale în domeniul protecției copiilor

9.  invită statele membre să adopte o abordare preventivă și să asigure politici adecvate care dispun de resurse suficiente pentru evitarea pe cât posibil a inițierii unor proceduri de plasament temporar, prin introducerea unor proceduri de alertă timpurie și a unor mecanisme de monitorizare și prin furnizarea unui sprijin adecvat familiilor, care reprezintă îngrijitorii primari, îndeosebi în comunitățile vulnerabile unde există riscul excluziunii sociale;

10.  subliniază că evaluarea adecvată a cazurilor individuale în materie de chestiuni legate de dreptul familiei nu ar trebui să fie periclitată de reducerile bugetare determinate de măsurile de austeritate, îndeosebi în cazul în care este afectată calitatea serviciilor sociale;

11.  invită Comisia și statele membre să prevadă programe de formare și educație specializate pentru asistenții sociali și toți ceilalți profesioniști care se ocupă de cazuri transfrontaliere care implică copii;

12.  invită autoritățile competente dintr-un stat membru care intenționează să trimită asistenți sociali să ancheteze un caz de adopție sau de plasament într-un alt stat membru să informeze autoritățile locale despre desfășurarea anchetei;

Proceduri judiciare în domeniul îngrijirii copilului

13.  invită statele membre ca, în cadrul instanțelor sau al organismelor transfrontaliere de mediere specializate în dreptul familiei, să desemneze camere specializate pentru cazurile transfrontaliere care implică copii; subliniază că este esențial să se monitorizeze în mod adecvat situația ulterioară hotărârii judecătorești, inclusiv atunci când aceasta presupune contactul cu părinții;

14.  invită statele membre să pună în aplicare în mod sistematic dispozițiile Convenției de la Viena din 1963 și să asigure că ambasadele sau reprezentanțele consulare sunt informate de la bun început de toate procedurile de îngrijire a copiilor în care sunt implicați resortisanți de-ai lor și că acestea au acces deplin la documentele relevante; sugerează că autorităților consulare ar trebui să li se permită să participe la toate etapele procedurilor;

15.  invită statele membre să garanteze drepturile de vizită în mod regulat ale părinților, cu excepția cazurilor în care acest lucru ar putea aduce atingere interesului superior al copilului, și să le permită părinților să folosească limba lor maternă în discuțiile cu copiii din timpul vizitelor;

16.  recomandă statelor membre să le ofere părinților, încă de la început și în fiecare etapă a procedurilor legate de copii, informații clare și complete cu privire la proceduri și la posibilele consecințe ale acestora; invită statele membre să informeze părinții cu privire la normele de asistență juridică, de exemplu, punându-le la dispoziție o listă de avocați specializați bilingvi și servicii de interpretare, astfel încât să se evite situațiile în care părinții își dau consimțământul fără înțelegerea pe deplin a implicațiilor angajamentelor lor; recomandă, de asemenea, să li se acorde sprijin adecvat părinților cu dificultăți în alfabetizare;

17.  recomandă stabilirea unor standarde minime pentru audierea unui copil în procedura civilă națională, în conformitate cu articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale;

18.  recomandă audieri separate ale părinților și copiilor în fața unui judecător, a unui expert sau a unui asistent social, pentru a evita influențarea copiilor și pentru ca aceștia să nu devină victime ale unor conflicte de loialitate;

19.  recomandă stabilirea unor praguri pentru durata fiecărei etape a procedurilor transfrontaliere de îngrijire a copiilor, astfel încât membrii familiei extinse a copilului să își manifeste interesul și să solicite adopția copilului sau ca părinții să își poată soluționa problemele și să propună alternative durabile înainte de adoptarea deciziei finale cu privire la adopție; consideră că, înaintea stabilirii unei soluții permanente, cum ar fi adopția, trebuie realizată o evaluare adecvată a situației familiei biologice;

20.  invită statele membre să le acorde părinților care se confruntă cu dependența de alcool sau de droguri o perioadă de timp rezonabilă pentru a avea o șansă reală de a-și reveni înainte de adoptarea de către instanță a deciziei finale privind adopția copilului lor;

21.  invită Comisia să acorde o atenție deosebită recomandărilor privind medierea transfrontalieră primite din partea tuturor părților interesate relevante de la nivel național și european;

Plasamentul și adopția copiilor

22.  susține că, în cadrul UE, nu există niciun mecanism care prevede recunoașterea automată a deciziilor naționale de adopție adoptate în alte state membre; invită statele membre și Comisia să reglementeze recunoașterea adopțiilor interne, ținând seama de interesul superior al copilului și cu respectarea corespunzătoare a principiului nediscriminării;

23.  invită statele membre să încurajeze statele necontractante să adere al Convenția de la Haga din 1993, ceea ce ar garanta că toți copiii beneficiază de aceleași standarde și ar contribui la evitarea unui sistem paralel cu mai puține garanții; solicită statelor membre să evite complicațiile birocratice în procedurile de recunoaștere a adopțiilor internaționale care au fost deja recunoscute în alt stat membru;

24.  subliniază că, indiferent de tipul acordului de plasament sau de adopție, este important ca minorilor să li se asigure opțiunea care le oferă cele mai bune oportunități de a păstra legătura cu contextul lor cultural și de a învăța și folosi limba lor maternă; solicită autorităților statelor membre implicate în procedurile de îngrijire a copiilor să depună toate eforturile posibile pentru a evita separarea fraților;

25.  invită statele membre să le acorde o atenție deosebită și sprijin părinților, în special, femeilor, care au fost victime ale violenței domestice, fie ca minori, fie ca adulți, pentru a evita victimizarea din nou a acestora prin retragerea automată a custodiei copiilor lor;

Răpirea transfrontalieră a copiilor de către unul dintre părinți

26.  invită Comisia să publice rezultatele obținute în ceea ce privește promovarea cooperării transfrontaliere în cazurile de răpire a copiilor, care a fost declarată o prioritate în agenda UE pentru drepturile copilului;

27.  solicită Consiliului să prezinte rapoarte cu privire la rezultatele obținute în ceea ce privește instituirea sistemelor de alertă în cazul răpirii de copii cu implicații transfrontaliere și să încheie acordurile de cooperare relevante în domeniul cazurilor de răpire transfrontalieră pe baza orientărilor Comisiei;

o
o   o

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 338, 23.12.2003, p. 1.


Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene ***II
PDF 329kWORD 69k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția pentru Căi Ferate a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (10578/1/2015 – C8-0415/2015 – 2013/0014(COD))
P8_TA(2016)0143A8-0073/2016

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10578/1/2015 – C8-0415/2015),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Lituaniei, Senatul României și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 octombrie 2013(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0027),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport și transport (A8-0073/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  propune ca actul să fie numit „Regulamentul Zīle-Matīss privind Agenția Europeană a Căilor Ferate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004”(4);

5.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

6.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei privind consiliul de administrație al AEF și procedura de selecție și de concediere a directorului executiv

Comisia regretă faptul că, față de propunerea inițială prezentată de Comisie, textul convenit al noului Regulament AEF deviază de la dispozițiile-cheie convenite de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în 2012, în cadrul Abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE. Acest lucru privește numărul de reprezentanți ai Comisiei în consiliul de administrație al AEF și procedura de selecție și de concediere a directorului executiv. Comisia subliniază, în special, că numirea unui observator din rândul membrilor consiliului de administrație pentru a urmări procedura de selecție aplicată de Comisie pentru numirea directorului executiv nu ar trebui să ducă la dublarea rolurilor în cadrul procedurilor de selecție și de numire [articolul 51 alineatul (1)].

Declarația Comisiei cu privire la resursele bugetare necesare

Cel de al patrulea pachet feroviar conferă AEF noi competențe, în special competența de a elibera autorizații și certificate de siguranță pentru vehicule direct către sectorul de profil. Deși nu este exclus ca AEF să nu dispună încă, în perioada de tranziție, de venituri din taxe și comisioane, agenția trebuie însă să recruteze și să formeze personalul. Pentru a evita perturbarea pieței feroviare, Comisia va depune toate eforturile să rezerve bugetul necesar pentru a acoperi costurile aferente personalului necesar.

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 122.
(2) JO C 356, 5.12.2013, p. 92.
(3) Texte adoptate la 26.2.2014, P7_TA(2014)0151.
(4) Roberts Zīle și Anrijs Matīss au condus negocierile pentru actul respectiv în numele Parlamentului și, respectiv, al Consiliului.


Interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană ***II
PDF 251kWORD 67k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (reformare) (10579/1/2015 – C8-0416/2015 – 2013/0015(COD))
P8_TA(2016)0144A8-0071/2016

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10579/1/2015 – C8-0416/2015),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Lituaniei și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 octombrie 2013(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0030),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport și transport (A8-0071/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  sugerează ca actul să fie citat ca „Directiva Bilbao Barandica-Matīss privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (reformare)”(4)

5.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

6.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, de comun acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa, împreună cu declarația Comisiei referitoare la acesta, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei privind documentele explicative

Comisia reamintește că Parlamentul European, Consiliul și Comisia au recunoscut în Declarația politică comună din 27 octombrie 2011 privind documentele explicative că informațiile pe care statele membre le furnizează Comisiei în ceea ce privește transpunerea directivelor în legislația națională „trebuie să fie clare și precise” pentru a facilita îndeplinirea de către Comisie a sarcinilor sale de monitorizare a aplicării legislației Uniunii. În cazul de față, documentele explicative ar fi putut fi utile în acest scop. Comisia își exprimă regretul că textul final nu conține dispoziții în acest sens.

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 122.
(2) JO C 356, 5.12.2013, p. 92.
(3) Texte adoptate la 26.2.2014, P7_TA(2014)0149.
(4) Izaskun Bilbao Barandica și Anrijs Matīss au condus negocierile pentru actul respectiv în numele Parlamentului și, respectiv, al Consiliului.


Siguranța feroviară ***II
PDF 260kWORD 66k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării directivei Parlamentului European și a Consiliului privind siguranța feroviară (reformare) (10580/1/2015 – C8-0417/2015 – 2013/0016(COD))
P8_TA(2016)0145A8-0056/2016

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10580/1/2015 – C8-0417/2015),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Lituaniei, Senatul României și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 octombrie 2013(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0031),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport și transport (A8-0056/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

5.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa, împreună cu declarația conexă a Comisiei, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei privind documentele explicative

Comisia reamintește că Parlamentul European, Consiliul și Comisia au recunoscut în Declarația politică comună din 27 octombrie 2011 privind documentele explicative că informațiile pe care statele membre le furnizează Comisiei în ceea ce privește transpunerea directivelor în legislația națională „trebuie să fie clare și precise”, pentru a facilita îndeplinirea de către Comisie a sarcinilor sale de monitorizare a aplicării legislației Uniunii. În cazul de față, documentele explicative ar fi putut fi utile în acest scop. Comisia își exprimă regretul cu privire la faptul că textul final nu conține dispoziții în acest sens.

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 122.
(2) JO C 356, 5.12.2013, p. 92.
(3) Texte adoptate la 26.2.2014, P7_TA(2014)0150.


Indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare ***I
PDF 326kWORD 99k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare (COM(2013)0641 – C7-0301/2013 – 2013/0314(COD))
P8_TA(2016)0146A8-0131/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0641),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0301/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Camera Comunelor din Regatul Unit în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 7 ianuarie 2014(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2014(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8‑0131/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 28 aprilie 2016 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2016/1011.)

(1) JO C 113, 15.4.2014, p. 1.
(2) JO C 177, 11.6.2014, p. 42.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 19 mai 2015 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0195).


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Comisia Europeană și agențiile executive
PDF 1168kWORD 825k
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia (2015/2154(DEC))
P8_TA(2016)0147A8-0140/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 iunie 2015 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2014” (COM(2015)0279) și anexele care o însoțesc,

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute (COM(2015)0313) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0124, SWD(2015)0125),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (05583/2016 – C8-0042/2016),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2015 către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi privind protecția bugetului UE până la sfârșitul anului 2014 (COM(2015)0503),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(6);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(7),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(8),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2014(9),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(10),

–  având în vedere declarația de asigurare(11) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(12), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(13), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(14), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE(15),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(16);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(17),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(18),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2014(19),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(20),

–  având în vedere declarația de asigurare(21) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(22), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(23), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(24), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE(25),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(26);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (denumită anterior Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

4. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(27),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(28),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) pentru exercițiul financiar 2014(29),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(30),

–  având în vedere declarația de asigurare(31) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(32), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(33), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(34), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE(35),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”(36),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(37);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (denumită anterior Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(38),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(39),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014(40),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(41),

–  având în vedere declarația de asigurare(42) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(43), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(44), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(45), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE(46),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(47);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

6. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(48),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(49),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014(50),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(51),

–  având în vedere declarația de asigurare(52) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(53), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(54), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(55), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE(56),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(57);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

7. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(58),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(59),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2014(60),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(61),

–  având în vedere declarația de asigurare(62) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(63), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(64), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(65), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE(66),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(67);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (denumită anterior Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport), Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

8. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(68),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0199/2015)(69),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 iunie 2015 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2014” (COM(2015)0279) și anexele care o însoțesc,

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute (COM(2015)0313) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0124, SWD(2015)0125),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2014 (COM(2015)0441) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0170),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(70), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(71) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (05583/2016 – C8-0042/2016),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2014 (05585/2016 – C8-0040/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(72),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(73), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(74), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

1.  aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014(75);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

9. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia și agențiile executive (2015/2154(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2014,

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0140/2016),

A.  întrucât cheltuielile Uniunii contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor de politică și reprezintă, în medie, 1,9 % din cheltuielile publice ale statelor membre ale Uniunii, deși, în anumite cazuri, depășesc cu mult 10 % din acestea;

B.  întrucât, atunci când Parlamentul acordă Comisiei descărcarea de gestiune, verifică dacă fondurile au fost cheltuite în mod legal și regulamentar, pe de o parte, și dacă au fost realizate obiectivele de politică, dacă au fost obținute rezultate corespunzătoare și dacă s-au respectat principiile bunei gestiuni financiare și „cultura performanței”, pe de altă parte;

C.  întrucât procedura de descărcare de gestiune 2014 se referă la un exercițiu în cursul căruia se suprapun două perioade de programare, în multe cazuri cheltuielile contabilizate fiind aferente perioadei de programare 2007-2013;

D.  întrucât principalele priorități ale Comisiei pentru descărcarea de gestiune aferentă exercițiului 2014 sunt următoarele:

   (a) adoptarea unei abordări consolidate bazate pe performanță și orientate către rezultate, pentru a contribui la atingerea unui echilibru între metodele sale tradiționale și punerea în aplicare a unor elemente noi, care reflectă nevoile actuale și viitoare de finanțare din partea Uniunii;
   (b) punerea accentului pe faptul că 2014 reprezintă primul an al unei noi perioade de programare în care s-au introdus elemente importante orientate către rezultate;
   (c) prezentarea unor îmbunătățiri în ceea ce privește disponibilitatea datelor pentru evaluarea avantajelor reale;
   (d) includerea în procedura de descărcare de gestiune a unei evaluări a calității cadrului de reglementare a alocării cheltuielilor de la bugetul Uniunii;
   (e) considerarea procedurii de descărcare de gestiune nu ca fiind strict legată de exercițiul respectiv, ci ca proces continuu, acțiunile întreprinse ca urmare a acesteia jucând un rol esențial;
   (f) considerarea procesului de descărcare de gestiune din perspectiva legăturii strânse dintre bugetul UE și noua paradigmă a politicii macroeconomice a UE(76) ținând cont de scopul real al bugetului Uniunii de a contribui la îndeplinirea obiectivelor politicilor sectoriale ale Uniunii;
   (g) considerarea procesului de descărcare de gestiune ca fiind o platformă importantă pentru formularea unor recomandări privind politicile care să fie aplicate și executate în finanțările acordate de Uniune;

E.  întrucât noile aspecte ale noului cadru financiar multianual (CFM) 2014-2020 care sunt relevante pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014 sunt:

   (a) concentrarea tematică – finanțarea din partea Uniunii ar trebui să sprijine numai domeniile prioritare, și nu toate domeniile; prioritățile ar trebui să fie clar definite și susținute de analize cantitative și, atunci când este cazul, de planuri de realizare fezabile; seria priorităților ar trebui limitată cu strictețe; pentru a atinge rezultate și a obține avantaje concrete, prioritățile ar trebui să beneficieze de finanțare substanțială;
   (b) o abordare și sinergii integrate și teritoriale – programele și proiectele ar trebui să genereze nu numai rezultate și beneficii proprii, ci aceste rezultate și beneficii ar trebui să vină, prin sinergii, în completarea rezultatelor și beneficiilor altor programe și proiecte, respectând în același timp principiul subsidiarității și proporționalității; sinergiile ar trebui să se realizeze într-o zonă geografică anume; pentru ca acest sistem să funcționeze, este important să se creeze o matrice de gestionare prin care să se stabilească condiții corespunzătoare pentru proiectele integrate;
   (c) condiționalitățile și rezerva de performanță – principiul bunei gestiuni financiare se bazează pe faptul că finanțarea din partea Uniunii este alocată în circumstanțe fiscale, macroeconomice și instituționale naționale adecvate, care reprezintă o condiție preliminară pentru acordarea finanțării; pe de altă parte, a fost introdusă rezerva de performanță, ca o răsplată pentru cei ce obțin rezultate bune;
   (d) simplificarea – sistemul de finanțare al Uniunii este deosebit de complicat din mai multe puncte de vedere, ceea ce reprezintă un obstacol în calea gestionării eficace și a măsurării rezultatelor și beneficiilor reale;
   (e) rezultate cuantificate mai exact – este important să se măsoare efectiv rezultatele care au fost obținute și ca, din aceste observații, să se tragă învățăminte în materie de politici; prin urmare, este esențial să se îmbunătățească analiza comparativă și sistemele de analiză a datelor, precum și ca gestionarea să se axeze pe aceste date și pe alți indicatori de ameliorare;

F.  întrucât Comisiei îi revine răspunderea finală pentru execuția bugetului Uniunii, iar statele membre au datoria de a coopera în mod loial cu Comisia, pentru a garanta utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare; întrucât statele membre, îndeosebi în contextul gestiunii partajate a fondurilor, au o responsabilitate deosebită în execuția bugetului Uniunii;

G.  întrucât, în cazul gestiunii partajate a fondurilor, este esențial ca datele comunicate de statele membre să fie corecte și exacte; întrucât este esențial ca statele membre să înțeleagă responsabilitatea care le revine în gestionarea fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate;

A.Capitole generale

Angajamentele Comisiei în ceea ce privește prioritățile descărcării de gestiune

1.  amintește că, în temeiul articolului 319 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, „Comisia depune toate eforturile pentru a da curs observațiilor care însoțesc deciziile de descărcare și celelalte observații ale Parlamentului European cu privire la executarea cheltuielilor, precum și a comentariilor care însoțesc recomandările de descărcare adoptate de Consiliu”;

2.  regretă că răspunsurile Comisiei privind o serie de aspecte rămân ambigue;

3.  ia act de propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce privește secretariatul Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF);

4.  invită Comisia să prezinte Parlamentului, în timp util pentru evaluarea de la jumătatea perioadei a CFM, o comunicare care să conțină propuneri de moduri de a face față provocărilor noi și potențiale care necesită sprijin bugetar din partea Uniunii și în care să explice cum intenționează să reconcilieze în viitor obiectivele de politică pe termen lung (cum ar fi Strategia Europa 2020) cu viitorul CFM post-2020;

5.  reamintește Comisiei că Curtea de Conturi („Curtea”) cere de mai mulți ani introducerea unui plan al fluxurilor de trezorerie pe termen lung; invită Comisia să prezinte un astfel de plan înainte de sfârșitul lui 2016;

6.  invită Comisia să revizuiască Codul de conduită al comisarilor ținând seama de solicitările formulate în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2014, în timp util pentru desfășurarea procedurii de descărcare de gestiune pentru 2015;

7.  îndeamnă Comisia să nu adopte noul cadru pentru grupurile de experți ale Comisiei înainte de desfășurarea unei reuniuni între vicepreședintele Timmermans, Ombudsmanul European, deputați care dețin funcții-cheie în Parlamentul European și reprezentanți ai societății civile pentru a discuta chestiunile finale privind atât conținutul noilor norme orizontale, cât și punerea lor în aplicare;

8.  invită Comisia să transmită direcțiilor sale generale să publice toate recomandările specifice fiecărei țări pe care le-au formulat în contextul semestrului european în rapoartele lor anuale de activitate;

Strategia și misiunea: continuitate și inovare

9.  remarcă necesitatea de a se respecta principiile existente ale descărcării de gestiune, precum și noile aspecte și principii prevăzute de ultimul CFM; constată, prin urmare, că, pentru a evalua primul an al CFM și pentru a adapta mai bine procedura de descărcare de gestiune la noile nevoi și cerințe ale bugetului Uniunii, este nevoie de o abordare inovatoare;

10.  consideră că principala inovație adusă conținutului procedurii de descărcare de gestiune ar trebui să constea în atingerea unui echilibru mai bun între aspectele formale și procedurale ale utilizării bugetului Uniunii, pe de o parte, și abordările bazate pe performanță și orientate către rezultate, pe de altă parte, ținând seama, în același timp, de utilizarea capacității de absorbție;

11.  subliniază că, în trecut, procedura de descărcare de gestiune verifica, în primul rând, legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare; consideră, în contextul inițiativei Comisiei „Un buget al UE axat pe rezultate”, că ar trebui să se acorde mai multă atenție în viitor, în plus față de aceste verificări, analizării chestiunii dacă rezultatele obținute de proiecte și programe corespund obiectivelor avute în vedere;

12.  remarcă faptul că descărcarea de gestiune urmărește crearea unei perspective comune asupra anumitor elemente ale politicii bugetare a Uniunii, în special cele care au fost recent introduse, și anume aspectele legate de performanță și aspectele legate de capacitatea de prevenire și de corecție a sistemelor de supraveghere și de control;

13.  consideră că un buget axat pe rezultate necesită indicatori puternici, solizi și conveniți de comun acord; observă totuși că acești indicatori trebuie în continuare să fie conveniți cu colegiuitorii, cu Comisia și, prin consultări extinse, cu autoritățile statelor membre și cu părțile interesate; salută, în acest sens, înființarea grupului de lucru interinstituțional privind întocmirea bazată pe performanțe a bugetului orientat către rezultate, care și-a început recent activitatea; încurajează toate părțile implicate să accelereze activitatea grupului, asigurând totodată că se cade de acord asupra unui set de indicatori de înaltă calitate;

14.  subliniază că obiectivul principal al bugetului Uniunii este de a aduce avantaje cetățenilor Uniunii și, în paralel, de a proteja interesele financiare ale Uniunii și de a îndeplini obligațiile și obiectivele înscrise în tratate; reamintește că avantajele constă în sprijinul orientat către dezvoltare și către prioritățile actuale, care sunt compatibile cu contextul politicii economice și cu performanța economică, ținând seama și de flexibilitatea necesară pentru a face față unor situații noi care ar putea apărea și situațiilor de urgență; apărarea intereselor financiare ale Uniunii impune utilizarea corectă a cheltuielilor, în conformitate cu normele și fără a comite erori sau fraude; abordarea care ar trebui adoptată în cadrul descărcării de gestiune ar trebui să contribuie la atingerea unui echilibru între aceste elemente;

15.  subliniază, de asemenea, obligația Comisiei de a asigura aplicarea corectă a legislației Uniunii în temeiul articolului 17 alineatul (1) din TUE și solicită Curții să pregătească un raport special în care să evalueze dacă Comisia și-a utilizat în mod corect competențele în materie de sprijin și control al statelor membre la punerea în aplicare a legislației Uniunii;

Obținerea de rezultate de la bugetul Uniunii

16.  remarcă faptul că principiul-cheie al descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014 este reprezentat de soliditatea fluxurilor financiare și a programelor și proiectelor reale care stau la baza acestora, ținând seama de evaluarea utilizării optime a fondurilor Uniunii în toate privințele;

17.  salută faptul că structura și conținutul raportului anual al Curții privind exercițiul financiar 2014 urmează rubricile CFM și pun un accent mai mare pe performanță și pe rezultate; consideră că capitolele raportului referitoare la gestiunea partajată includ rezultatele preliminare ale evaluărilor performanței programelor, ca un exercițiu-pilot;

18.  este conștient de faptul că creșterea nivelului auditului performanței nu poate fi realizată într-o singură etapă, deoarece auditurile performanței se pot efectua numai odată ce actele juridice de bază și bugetul sunt elaborate, cu intenția de a alinia obiectivele de politică cu indicatorii calitativi sau de a produce rezultate măsurabile;

19.  consideră, în acest context, că CFM reprezintă un important pas înainte prin faptul că introduce condiționalitățile ex ante, rezervele de performanță și mai multe posibilități de simplificare și de creare a unor sinergii între fonduri;

20.  subliniază că, deoarece perioadele vizate de strategia pe zece ani a Uniunii și perioada sa bugetară de șapte ani nu sunt aliniate, capacitatea Comisiei de a monitoriza contribuția bugetului Uniunii la Strategia Europa 2020 este limitată în prima jumătate a perioadei vizate de strategie, deși toate datele necesare pentru efectuarea verificărilor anuale sunt disponibile;

21.  subliniază, cu toate acestea, că obiectivele și bugetul pentru rezultate trebuie ajustate în funcție de obiectivele stabilite în tratate, de Strategia Europa 2020 și de politicile sectoriale și de coeziune și trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se putea adapta la situațiile de urgență apărute, cum ar fi criza economică și/sau criza refugiaților;

22.  constată că anul 2014 a fost un an în care s-au absorbit zero fonduri în cazul anumitor programe, fonduri și instrumente din CFM 2014-2020, din cauza adoptării târzii a regulamentelor aplicabile și, prin urmare, a aprobării târzii a legislației secundare și a documentelor de programare;

23.  reamintește că CFM 2014-2020 este primul care pune la dispoziție mai puține mijloace bugetare decât CFM-urile precedente și că presiunea asupra plafoanelor de plăți este cu mult mai mare decât în cazul CFM-urilor precedente;

24.  reamintește că, în rezoluțiile sale(77) care însoțesc deciziile privind descărcarea de gestiune, Parlamentul a invitat, începând cu anul 2013, Comisia să își axeze punerea în aplicare a articolului 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) –privind raportul său de evaluare – pe punerea în aplicare a strategiei pe zece ani pentru ocuparea forței de muncă și creștere a Uniunii și pe performanța și rezultatele reale ale acesteia; salută faptul că Curtea a decis să axeze capitolul 3 al raportului său anual privind exercițiul financiar 2014 pe Strategia Europa 2020 și solicită Curții să dezvolte în continuare această abordare orientată către performanțe și rezultate;

25.  subliniază faptul că arhitectura Strategiei Europa 2020 este extrem de complexă [cuprinzând cinci obiective principale, șapte inițiative emblematice și 11 obiective tematice pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)]; remarcă că aceste diferite instrumente nu sunt prevăzute să transpună, prin sinergii, obiectivele politice ale strategiei în obiective operaționale concrete;

26.  regretă că, în pofida faptului că s-au înregistrat unele progrese, menționate de Curte în raportul său anual pe 2014(78), până în prezent, Comisia a prezentat doar informații limitate într-un singur raport de evaluare cu privire la contribuția bugetului Uniunii la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (în conformitate cu articolul 318 din TFUE); subliniază că CFM 2007-2013 nu impune o raportare amănunțită privind contribuția bugetului UE la Strategia Europa 2020, întrucât el a fost conceput înainte de adoptarea acestei strategii;

27.  salută faptul că s-au implementat deja unele elemente ale unui sistem eficace de monitorizare și raportare, în special în ceea ce privește instrumentele statistice create de Eurostat, dar regretă că revizuirea de către Comisie a Strategiei Europa 2020 a fost amânată până la începutul anului 2016 și că rezultatele consultării publice privind Strategia Europa 2020 nu oferă un feedback substanțial cu privire la rolul finanțării din partea Uniunii;

28.  deplânge faptul că obiectivele de nivel înalt ale Strategiei Europa 2020 nu sunt transpuse sistematic în obiective operaționale în cadrul acordurilor de parteneriat și al programelor observă că legislația actuală nu impune ca Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) să fie structurate în jurul unor obiective tematice;

29.  reamintește că, după cum recunoaște Comisia în răspunsurile sale la observațiile formulate de Curtea(79), obiectivele Uniunii sunt definite în tratate și trebuie urmărite și respectate (de exemplu, politica agricolă comună) și că, în acest context, bugetul Uniunii este alocat pentru diverse activități și se adaptează, în măsura posibilului, la schimbarea priorităților principale ale Uniunii (mai exact, Strategia de la Lisabona, Strategia Europa 2020);

30.  regretă că avantajele care ar putea fi generate de crearea unor sinergii între cele cinci fonduri ESI prin plasarea acestora într-o structură unică formată dintr-un cadru unic de reglementare și gestionare și câte un acord de parteneriat pentru fiecare stat membru nu au fost încă concretizate și că se aplică în continuare norme diferite la nivelul fondurilor și, prin urmare, la nivelul programelor; subliniază că, pentru a se asigura o implementare adecvată a fondurilor ESI, ar trebui să se adopte numai acele acorduri de parteneriat și programe care au fost supuse unei examinări atente;

31.  se așteaptă ca Comisia să raporteze cu privire la contribuția bugetului Uniunii la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020; este de acord că nu este ușor să se raporteze coerent despre îndeplinirea obiectivelor tematice pentru toate cele cinci fonduri ESI și, în consecință, despre modul în care aceste fonduri au contribuit la Strategia Europa 2020; observă că Comisia trebuie să prezinte în 2017 primul raport strategic privind contribuția la Strategia Europa 2020;

32.  subliniază, cu toate acestea, că trei sferturi dintre proiectele finanțate din fondurile structurale și-au îndeplinit în totalitate sau parțial obiectivele de politici și că doar în 2 % dintre cazuri nu a fost atins niciunul dintre obiectivele stabilite în programul operațional sau în acordul de grant;

33.  observă că Curtea s-a concentrat în principal pe analiza coerenței acordurilor de parteneriat încheiate de statele membre cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ca o condiție prealabilă pentru o performanță mai bună; solicită Curții să prezinte, în viitorul său raport anual, informații privind transpunerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în rezultate preconizate în cadrul altor programe și fonduri gestionate direct de Comisie;

34.  subliniază că introducerea unor indicatori de performanță comuni pentru fiecare fond ar reprezenta un pas important, regretând, în același timp, că:

   (a) statele membre nu sunt obligate să includă indicatori comuni în programele lor, cu excepția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și a FEADR, iar etapa inițială de control de la nivelul statelor membre nu prevede realizarea de evaluări ale rezultatelor;
   (b) cu excepția a două fonduri [Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune)], nu există indicatori comuni care să fie aceiași pentru diferitele fonduri;
   (c) obiective de etapă există doar pentru cadrul de performanță, iar obiectivele urmărite nu au întotdeauna un caracter ambițios;
   (d) capacitatea Comisiei Europene de monitorizare și evaluare a performanței rămâne limitată;

35.  ia act de faptul că, potrivit Curții, există puncte slabe inerente cadrului de performanță prevăzut de regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile ESI(80), deoarece obținerea unor rezultate slabe nu duce la pierderea de către statele membre a rezervei de performanță, iar sancțiunile financiare pe care Comisia le poate aplica sunt limitate; consideră, cu toate acestea, că, înainte de a se solicita sancțiuni, ar trebui să existe un sistem mai bun de măsurare a performanței și că eventualele sancțiuni ar trebui să fie precedate de un proces prin care statele membre să fie ajutate să își îmbunătățească performanțele;

36.  invită Comisia să utilizeze mai bine posibilitățile oferite de legislația existentă cu privire la rezerva de performanță, astfel încât să creeze un stimulent financiar veritabil pentru îmbunătățirea în practică a gestiunii financiare; solicită, de asemenea, ca, la următoarea revizuire a legislației, să se recurgă într-o măsură mai mare la rezerva de performanță, ca instrument de consolidare a elementului bazat pe performanțe(81);

37.  ia act de faptul că s-au îmbunătățit orientările oferite de serviciile centrale ale Comisiei pentru raportarea anuală a direcțiilor generale privind performanța, dar reafirmă că obiectivele direcțiilor generale nu se potrivesc cu nevoile de gestionare și că persistă unele dificultăți legate de indicatorii care servesc la monitorizarea performanței; constată, de asemenea, că toți indicatorii introduși în anii anteriori pentru a măsura progresele înregistrate de reformele din Strategia Europa 2020, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național au fost eliminați în 2014 din raportul anual de activitate al Secretarului General al Comisiei, fiind incluși, în schimb, în planurile de gestiune și în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale operaționale;

38.  solicită Comisiei să ia în considerare formularea de propuneri pentru:

   (a) o aliniere mai bună a CFM la Strategia Europa 2020 și propunerea revizuirii acestuia dacă este necesar, pentru a-i îmbunătăți compatibilitatea cu Strategia Europa 2020;
   (b) reflectarea obiectivelor politice de nivel înalt ale Strategiei Europa 2020 în obiectivele de la nivelul Uniunii;
   (c) asigurarea faptului că obiective de la nivelul Uniunii sunt transpuse de către acordurile de parteneriat și de programe în obiective tematice – care pot fi puse în legătură cu obiectivele operaționale de la nivelul statelor membre – sau în programe gestionate direct de către Comisie;

39.  solicită Comisiei să propună legiuitorului ca:

   (a) statele membre să includă în acordurile lor de parteneriat și în programele lor o declarație privind rezultatele cuantificabile pe care intenționează să le obțină cu ajutorul finanțării primite, după caz;
   (b) toate acordurile de parteneriat și toate programele să includă indicatori comuni de rezultat, care să fie aceiași, în măsura posibilului, pentru diferitele fonduri și care să fie astfel concepuți încât să monitorizeze progresul la nivel local, la nivelul statelor membre și la nivelul Uniunii;
   (c) cadrul de performanță să se bazeze, pe cât posibil, pe acești indicatori comuni de rezultat;

40.  solicită Comisiei să includă în următoarele rapoarte de evaluare prevăzute la articolul 318 din TFUE o analiză a eficienței, eficacității și rezultatelor obținute în ceea ce privește creșterea și locurile de muncă în urma planului de investiții în valoare de 315 miliarde EUR anunțat de Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, la 26 noiembrie 2014 în timpul ședinței plenare a Parlamentului;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune acordate Comisiei pentru 2013

41.  regretă că rata de eroare globală a rămas aproape la același nivel și că plățile au fost în continuare afectate de erori materiale;

Capitolul

2013

2014

Operațiuni

Rata de eroare(82)

Operațiuni

/ EUR

Rata de eroare

Venituri

55

0,0 %

55

0,0 %

Competitivitate, cercetare, educație, transport, alte programe

160

4,0 %

166 / 13 miliarde

5,6 %

Coeziune

343

5,3 %

331 / 55,7 miliarde

5,7 %

Domeniul politicii regionale și urbane

168

6,4 %

161

6,1 %

Domeniul de politică Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

175

3,1 %

170

3,7 %

Resurse naturale

360

4,4 %

359 / 57,5 miliarde

3,6 %

FEGA – Susținerea pieței și sprijinul direct

180

3,6 %

183

2,9 %

Dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit

180

7,0 %

176

6,2 %

Europa în lume

182

2,1 %

172 / 7,4 miliarde

2,7 %

Administrație

135

1,1 %

129 / 8,8 miliarde

0,5 %

Total

1 180

4,5 %

1 157 / 142,4 miliarde

4,4 %

42.  regretă lipsa de fiabilitate a controalelor de nivel primar efectuate de statele membre în cadrul gestiunii partajate, precum și faptul că încă persistă deficiențe în ceea ce privește excluderea terenurilor neeligibile din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS); arată că, potrivit raportului anual al Curții pe 2014, atât domeniile care țin de gestiunea partajată, cât și restul cheltuielilor operaționale (care sunt în mare parte gestionate direct de către Comisie) au o rată de eroare estimată de 4,6 %; constată, cu toate acestea, că au fost întreprinse acțiuni de remediere considerabile;

43.  constată cu preocupare că implementarea următoarelor recomandări și condiții din descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2013 nu este încă finalizată:

   (a) un sistem de sancționare în cazul în care statele membre transmit informații incorecte privind programele și în cazul unor raportări incorecte sau false de către agențiile de plăți, inclusiv în ceea ce privește următoarele trei aspecte: statisticile controalelor, declarațiile agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare;
   (b) publicarea nu doar a declarațiilor naționale, ci și a rezumatelor anuale și a declarațiilor de gestiune, în cazul în care s-a decis în mod voluntar prezentarea acestora, în calitate de „documente confidențiale”, dacă este cazul, pentru a oferi o imagine mai completă asupra gestiunii financiare și pentru a o îmbunătăți efectiv; cu toate acestea, nu se știe încă cât de eficace vor fi aceste măsuri, date fiind diferențele dintre structurile din statele membre și răspunderea politică a diferitelor autorități naționale;
   (c) analize și informații privind rezultatele preliminare înregistrate de planul de investiții pentru Europa anunțat de Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în noiembrie 2014, în fața Parlamentului;

44.  constată cu preocupare că, din cele 65 de recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, doar 20 de recomandări au fost implementate integral, 26 de recomandări sunt în curs de a fi implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar 19 recomandări, în ceea ce privește unele aspecte; invită Comisia să adopte recomandările și cerințele Parlamentului și să continue să implementeze recomandările Curții;

45.  subliniază că din punctul de vedere al autorității care acordă descărcarea de gestiune nu este mulțumitor ca, la finalul unor proceduri contradictorii, Comisia și Curtea să ajungă la concluzii diferite; solicită, prin urmare, ambelor instituții să evite un asemenea deznodământ;

46.  solicită Comisiei un plan de acțiune care să prevadă termene-limită și de obiective pentru a consolida prevenirea acestor erori recurente;

Poziția Curții: declarația de asigurare a Curții

47.  salută faptul că Curtea a formulat o opinie clară privind fiabilitatea conturilor pentru 2014, la fel cum a procedat începând din 2007, precum și faptul că Curtea a concluzionat că, în 2014, veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare; constată, de asemenea, cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2014 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;

48.  constată că rezultatele globale corespund în general observațiilor anterioare ale Curții;

49.  regretă faptul că, timp de 21 de ani consecutiv, plățile au fost afectate de erori semnificative din cauza eficacității parțiale a sistemelor de supraveghere și control;

50.  regretă faptul că plățile sunt afectate de o rată de eroare situată, după toate probabilitățile, în jurul valorii de 4,4 %; reamintește că, în ceea ce privește plățile, rata de eroare cea mai probabilă a fost estimată la 4,7 % în exercițiul financiar 2013, la 4,8 % în exercițiul financiar 2012 și la 3,9 % în exercițiul financiar 2011(83); în rândul cheltuielilor specifice, cele mai ridicate niveluri de eroare au fost identificate în domeniul coeziunii economice, sociale și teritoriale (5,7 %) și al competitivității pentru creștere și locuri de muncă (5,6 %); pe de altă parte, cheltuielile administrative sunt asociate cu cea mai scăzută rată de estimare a erorilor identificate (0,5 %);

51.  se întreabă dacă rata de eroare pentru operațiunile specifice se întemeiază pe o bază comparabilă și ar trebui, prin urmare, să servească drept criteriu de referință comparabil; constată că rata de eroare pentru sistemele de rambursare a costurilor (5,5 %) se bazează pe eligibilitatea costurilor, spre deosebire de rata de eroare pentru programele pe bază de drepturi la plată (2,7 %), care se bazează doar pe necesitatea de a îndeplini un set de condiții;

52.  constată că, dacă măsurile corective adoptate de statele membre și de Comisie nu ar fi fost aplicate în cazul plăților auditate de Curte, nivelul de eroare global estimat ar fi fost de 5,5 %, și nu de 4,4 %; prin urmare, îndeamnă Comisia, autoritățile din statele membre sau auditorii independenți să utilizeze toate informațiile disponibile pentru a preveni, a depista și a corecta posibilele erori;

53.  subliniază că, pentru cheltuielile operaționale, nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile în cadrul gestiunii partajate cu statele membre se ridică la 4,6 % (2013: 4,9 %), ceea ce reprezintă în continuare un nivel foarte ridicat; este îngrijorat de faptul că pentru celelalte forme de cheltuieli operaționale, în cazul cărora Comisia are un rol de lider, nivelul estimat de eroare a urcat vertiginos la 4,6 % (2013: 3,7 %);

54.  observă că Comisia recunoaște că cheltuielile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, deoarece, în raportul său de sinteză pe 2014, aceasta prezintă suma supusă riscului ca variind între 3,7 și 5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă între 2,6 % și 3,5 % din plăți; constată că Comisia estimează că, în următorii ani, va identifica și va corecta erori în valoare totală de aproximativ 2,7 miliarde EUR;

55.  împărtășește opinia Curții, potrivit căreia, în pofida îmbunătățirilor aduse analizei impactului acțiunilor corective, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat sau să prezinte o relevanță limitată(84);

56.  este de părere că, pentru mai mult din trei sferturi din cheltuielile pe 2014, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale; constată că Comisia declară în raportul său de sinteză că fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică;

57.  constată că, în cazul a 12 direcții generale ale Comisiei, capacitatea de corecție estimată este mai ridicată decât suma expusă riscului estimată, ceea ce reflectă caracterul multianual al sistemelor de corecție;

58.  invită Comisia să revizuiască metoda de calcul a capacității de corecție în timp util pentru procedura de descărcare de gestiune pentru 2015;

59.  remarcă că, ori de câte ori Comisia deține dovezi privind o capacitate de absorbție redusă în statele membre, Comisia ar trebui să examineze toate dispozițiile de flexibilitate din Regulamentul privind CFM și, într-o primă etapă, să propună măsuri de remediere a capacității de absorbție insuficiente, înainte de a întreprinde alte acțiuni;

60.  subliniază că peste două treimi dintre corecțiile financiare înregistrate pentru rubrica „Coeziune” în 2014 reprezintă cazuri în care autoritățile din statele membre și-au retras cheltuielile declarate și le-au înlocuit cu cheltuieli noi; salută faptul că aceste proceduri sunt limitate în perioada de programare 2014-2020;

61.  solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să evalueze, pentru fiecare domeniu de politică în parte și pentru bugetul Uniunii în general, nivelul de eroare rămas după toate măsurile corective, ținând cont de caracterul multianual al programelor;

62.  invită Comisia să aplice cu strictețe articolul 32 alineatul (5) din noul Regulament financiar în cazul în care nivelul de eroare se menține la un nivel ridicat și să identifice, în consecință, deficiențele sistemelor de control, să analizeze costurile și beneficiile unor posibile măsuri corective și să adopte sau să propună măsuri adecvate în ceea ce privește simplificarea, îmbunătățirea sistemelor de control și restructurarea programelor sau a sistemelor de punere în aplicare, înainte de evaluarea de la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020;

63.  subliniază observația Curții, potrivit căreia, dacă Comisia, autoritățile din statele membre sau auditurile independente ar fi utilizat toate informațiile de care dispuneau, ar fi trebuit să prevină, să depisteze sau să corecteze un procent semnificativ din erori înainte ca acestea să fie comise; își exprimă îngrijorarea legată de faptul că, potrivit Comisiei, este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca erorile să fie rectificate; arată că, dacă s-ar fi utilizat toate informațiile disponibile, nivelul de eroare ar fi putut fi redus cu 3,3 puncte procentuale atât pentru cheltuielile aferente politicii regionale și urbane (6,1 %), cât și pentru cele aferente dezvoltării rurale, mediului, politicilor climatice și pescuitului (6,2 %); subliniază că, dacă s-ar fi utilizat toate informațiile disponibile, nivelul de eroare ar fi putut fi redus cu 2,8 puncte procentuale pentru competitivitatea pentru creștere și locuri de muncă, domeniu gestionat direct de Comisie;

64.  constată că în 2014 s-a pus accentul pe întocmirea bugetului și analiza orientate către rezultate, însoțite de o schimbare a abordărilor metodologice; în acest context, subliniază că este necesară o analiză clară și transparentă a contribuției bugetului Uniunii pe 2014 la rezultatele obținute în ceea ce privește Strategia Europa 2020 și obiectivele de politică sectorială;

65.  constată, de asemenea, că practica elaborării rapoartelor anuale de activitate urmărește să permită identificarea rezultatelor intervențiilor, dar că aceasta evaluează în continuare mai degrabă realizările decât rezultatele;

66.  susține rezervele formulate de directorul general al DG REGIO în raportul său anual de activitate privind sistemele de gestiune și control aferente FEDR/Fondului de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 din 12 state membre (77 de programe) și programele CTE; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

67.  susține rezervele formulate de directorul general al DG AGRI în raportul său anual de activitate privind următoarele posturi de cheltuieli;

   ABB02 – Cheltuieli aferente măsurilor de piață: unde sunt 77,7 milioane EUR expuse riscului și opt elemente de rezervă, care implică patru mecanisme de asistență în șapte state membre: Austria, Franța (unde două măsuri de asistență sunt vizate), Țările de Jos, Polonia, Spania, România și Regatul Unit;
   ABB03 – Plăți directe: unde sunt 831,6 milioane EUR expuse riscului, care implică 15 agenții de plată în șase state membre: Spania (unde 10 agenții de plată sunt vizate), Franța, Regatul Unit (Rural Payments Agency – Anglia), Grecia, Ungaria și Portugalia;
   ABB04 – Cheltuieli aferente dezvoltării rurale: unde sunt 532,5 milioane EUR expuse riscului, care implică 28 de agenții de plată în 16 state membre: Bulgaria, Germania (unde trei agenții de plată sunt vizate), Danemarca, Spania (șase agenții de plată), Franța (două agenții de plată), Regatul Unit (două agenții de plată), Ungaria, Grecia, Italia (unde patru agenții de plată sunt vizate), Lituania, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Suedia;
   ABB05 – Cheltuieli IPARD destinate Turciei: unde sunt 5,07 milioane EUR expuse riscului;

este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

68.  susține rezervele formulate de directorul general al DG EMPL în raportul său anual de activitate; constată că raportul său anual de activitate conține o rezervă referitoare la plățile efectuate pentru perioada de programare 2007-2013, rezervă care este formulată pentru o sumă expusă riscului de 169,4 milioane EUR în 2014, care implică cheltuieli cu sisteme de management și de control pentru 36 de programe operaționale specifice ale Fondului social european (FSE) derulate în Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Spania și Regatul Unit pe durata perioadei de programare 2007-2013; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

69.  solicită directorului general al DG DEVCO să prezinte în raportul său anual de activitate o asigurare mai bine diferențiată în funcție de risc și să direcționeze ulterior o parte mai mare a resurselor de control către domeniile vizate de rezervele specifice;

70.  invită Consiliul să adopte o poziție mai vigilentă privind descărcarea de gestiune și salută poziția critică adoptată de Suedia și de Regatul Unit, care au solicitat Comisiei și Curții:

   să se concentreze pe domeniile și pe beneficiarii cu un risc ridicat de eroare, în loc de a adăuga mai multe controale pentru toți;
   să se concentreze mai degrabă pe controalele ex ante decât pe controalele ex post;
   să păstreze plafoanele de plată în privința cărora s-a ajuns la un acord unanim, în special prin menținerea disciplinei fiscale în raport cu angajamentele, dezangajarea efectivă a creditelor neutilizate pentru a face loc unor priorități și programe noi, creșterea transparenței prin punerea la dispoziție de previziuni pe termen lung, asigurarea unui echilibru între angajamente și plăți și reducerea soldurilor excesive de numerar din cadrul instrumentelor financiare, dat fiind faptul că fonduri neutilizate în valoare de peste 14 miliarde EUR rămân blocate în aceste instrumente și ar putea fi utilizate pentru acoperirea unor nevoi și priorități mai urgente;

salută, de asemenea, apelul adresat de Suedia și Regatul Unit autorităților din statele membre de a utiliza mai bine informațiile disponibile pentru a preveni, a depista și a corecta erorile înainte de a declara Comisiei cheltuielile;

Rezumat

71.  concluzionează că descărcarea de gestiune:

   (a) are drept prioritate includerea unei abordări echilibrate între metodele tradiționale și o axare consolidată pe performanță și rezultate, menținând în toate cazurile obligațiile care decurg din tratate, din politicile sectoriale și asigurând flexibilitatea necesară pentru a face față situațiilor neprevăzute;
   (b) necesită îmbunătățiri în ceea ce privește disponibilitatea și managementul datelor pentru a stabili performanța și rezultatele;
   (c) apreciază o legătură consolidată a bugetului Uniunii cu strategii și concepte-cheie ale politicii Uniunii (cum ar fi Strategia Europa 2020) și corelarea acestora cu politici sectoriale cheie;
   (d) respectă metodele îmbunătățite de gestiune și control care sunt în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;
   (e) prevede posibilitatea de a dezvolta observațiile din descărcările de gestiune precedente sub forma unei monitorizări regulate.
   (f) regretă creșterea semnificativă a nivelului de eroare la cheltuielile operaționale gestionate direct de către Comisie, care a ajuns pentru prima dată să egaleze nivelul de eroare al cheltuielilor realizate în gestiune partajată cu statele membre;
   (a) cea mai mare proporție o constituie în continuare contribuția statelor membre, calculată în funcție de venitul lor național brut (VNB), iar în 2014 această contribuție s-a ridicat la 94,9 miliarde EUR;
   (b) alte surse includ plăți bazate pe TVA colectat în statele membre, care se ridică în total la 17,7 miliarde EUR;
   (c) taxele vamale și taxele agricole reprezintă cea de a treia sursă importantă, contribuind cu 16,4 miliarde EUR;

B.Capitole specifice

Gestiunea bugetară și financiară generală

72.  subliniază că buna gestiune financiară vizează rezultatele concrete ale intervențiilor de la bugetul Uniunii, cu condiția evidentă ca acestea să respecte normele de legalitate și regularitate și să contribuie la valoarea adăugată a bugetului Uniunii din perspectiva Uniunii; subliniază că reducerea ratelor de eroare și a cazurilor de fraudă reprezintă o condiție prealabilă necesară pentru respectarea principiilor bunei gestiuni financiare;

73.  subliniază că nivelul ratei de eroare nu semnifică neapărat fraudă, ineficiență sau risipă, ci o estimare a unor fluxuri financiare care nu ar fi trebuit plătite deoarece nu au fost utilizate în conformitate cu normele și cu regulamentele; subliniază, cu toate acestea, că creșterea considerabilă a erorilor grave în contextul procedurilor de achiziții publice reprezintă un motiv serios de îngrijorare, deoarece statele membre au ani de experiență cu normele actuale în materie de achiziții și, dacă întâmpină dificultăți cu aceste norme, perspectivele nu sunt încurajatoare pentru momentul în care vor trebui să își adapteze legislația și procedurile naționale la noile directive privind achizițiile și concesiunile; recunoaște că rata de eroare nu este un concept bine înțeles de către cetățenii Uniunii și solicită Curții, în acest context, să lanseze o dezbatere cu Comisia pentru a identifica potențialele deficiențe metodologice și a conveni asupra unor standarde comune pentru raportarea ratei de eroare;

74.  recomandă ca normele și regulamentele să fie verificate prin intermediul unui proces de evaluare a impactului normativ (EIN)(85), pentru a li se testa compatibilitatea și conformitatea cu nevoile și cu obiectivele Uniunii, la fel ca în cazul sistemelor bazate pe rambursarea costurilor, în timp ce printre erorile cel mai des întâlnite se numără plățile pentru costuri neeligibile (41 %) și erorile în achizițiile publice (27 %); observă că aceste erori pot fi diferite de o fraudă sau de o înșelăciune deliberată comise în scopul obținerii unui profit;

75.  în acest sens, atrage atenția asupra faptului că execuția bugetului Uniunii pe 2014 s-a realizat conform unor cadre normative diferite, deoarece în anul respectiv au fost în vigoare două cadre normative, aferente perioadei 2007-2013 și, respectiv, 2014-2020;

76.  arată, prin urmare, că este corect și important să se facă distincția între diferitele tipuri de rate ale erorilor legate de diferitele tipuri de cheltuieli bugetare ale Uniunii, deoarece acestea se alocă potrivit unor criterii diferite și este, prin urmare, foarte dificil să fie comparate între ele;

77.  constată că, în efortul său de a sprijini o cultură consolidată a performanței, Raportul anual pe 2014 al Curții acordă o atenție specială chestiunilor care țin de performanța bugetului Uniunii, deoarece complementaritatea veritabilă dintre finanțarea din partea Uniunii și Strategia Europa 2020 a fost testată în cadrul unui proiect-pilot; constată că Curtea a subliniat și a identificat o interconexiune scăzută și deficitară între acordurile de parteneriat/programele operaționale și Strategia Europa 2020; atrage însă atenția asupra faptului că această complementaritate ar trebui analizată în cadrul contextului general al scopurilor specifice ale fondurilor, în temeiul obiectivelor acestora prevăzute în tratat, printre care se numără și coeziunea economică, socială și teritorială;

78.  este preocupat de rata de absorbție a fondurilor, care variază între 50 % și 92 % în statele membre; invită Comisia să prezinte o analiză detaliată a motivelor pentru care unele regiuni continuă să prezinte o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia în considerare măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale care stau la baza acestor deficiențe;

79.  apreciază caracterul inovator al Raportului anual al Curții pe 2014, care a inclus o abordare axată pe rezultate și performanțe, evaluând aplicarea și orientarea intervențiilor de la bugetul Uniunii în raport cu prioritățile Strategiei Europa 2020; consideră că conceptul abordării axate pe rezultate și pe performanță ar trebui aplicat în următorii ani, la elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european;

80.  subliniază că observațiile Curții privind realizările evidențiază necesitatea de a aplica măsuri care să îmbunătățească performanța bugetară și standardele de gestiune partajată;

Performanța bugetară

81.  observă că performanța bugetară înseamnă o concentrare adecvată a cheltuielilor bugetare ale Uniunii asupra unor priorități reale ale Uniunii pentru perioada respectivă;

82.  subliniază că cultura performanței se bazează pe trei piloni-cheie: strategie, simplificare și procedura bugetară;

83.  recomandă continuarea procesului de simplificare atât a procedurilor, cât și a conținutului bugetar, pentru a reduce sarcinile administrative excesive și a limita suprareglementarea în anumite state membre; subliniază că procesul de simplificare nu ar trebui să ducă la dereglementare și nu ar trebui să însemne renunțarea la mecanismele și procedurile de control, ca de pildă auditurile ex ante; subliniază că simplificarea nu ar trebui să cauzeze modificări mult prea frecvente ale cadrului de reglementare, generând sarcini suplimentare pentru administrație și pentru beneficiari și subminând astfel efectele pozitive ale simplificării avute în vedere; salută existența grupului la nivel înalt înființat de Comisie și așteaptă rezultate;

84.  recomandă o îmbunătățire a procedurii bugetare în ceea ce privește furnizarea de informații privind performanța și gestionarea acesteia, inclusiv din perspectiva raportului cost-eficacitate al controalelor, a declarațiilor de asigurare și descărcarea de gestiune, a bazelor de date privind proiectele și a comunicării;

85.  invită Comisia să îmbunătățească comunicarea și cooperarea între actorii implicați în planificarea bugetară, execuție și descărcarea de gestiune, precum și cu publicul larg, aliniind așteptările, împărtășind experiențele legate de execuție și raportând cu privire la obținerea rezultatelor;

86.  invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a utiliza instrumente cum sunt platformele de comunicare socială, sondajele și grupurile-țintă, pentru a măsura gradul de sensibilizare al publicului și a-și îmbunătăți strategia de comunicare pe viitor în ceea ce privește rezultatele proiectelor din perspectiva cetățenilor;

87.  salută noul grup de lucru interinstituțional privind întocmirea bugetului în funcție de performanțe, care își propune să ajungă la o înțelegere comună a principiilor bugetării bazate pe performanță și axate pe rezultate;

88.  recomandă îmbunătățiri corespunzătoare în domenii precum corelarea intensității controalelor cu riscurile, inventarierea raportării cu privire la performanță sau fiabilitatea rezultatelor controalelor comunicate de statele membre;

89.  constată că Comisia a creat o capacitate analitică considerabilă, axată în principal pe sectoarele care prezintă un interes pentru diferitele direcții generale, fără a analiza chestiuni orizontale sau multidisciplinare și nici rezultatele concrete ale politicilor sale (co)finanțate din bugetul Uniunii;

90.  recomandă să se pună accentul pe o abordare axată pe performanță și pe problema eșecurilor/imperfecțiunilor pieței, deoarece această abordare contribuie la canalizarea intervențiilor finanțate de Uniune înspre domeniile în care criteriile de economie, eficiență și eficacitate sunt cel mai bine luate în considerare; subliniază că proiectul ar trebui adaptat la diferite tipuri de imperfecțiuni/eșecuri ale pieței, unul legat de informațiile asimetrice și celălalt de evaluări comerciale de rentabilitate care, în general, nu includ toate externalitățile pozitive și beneficiile sociale mai largi, chiar dacă ambele sunt, în mod justificat, sprijinite prin finanțare din partea Uniunii;

91.  sugerează Comisiei să adopte, atunci când evaluează valoarea adăugată europeană, un criteriu bazat pe ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă proiectul sau activitatea în cauză nu ar fi avut loc sau nu ar fi primit finanțare din partea Uniunii;

92.  solicită clarificări de urgență cu privire la sumele plătite din fondurile Uniunii către societăți din sectorul mass-mediei din fiecare stat membru și cu privire la societățile beneficiare ale plăților și la motivul care a stat la baza lor, fie că a fost vorba despre sporirea vizibilității fondurilor sau de alte motive;

Gestiunea partajată

93.  reamintește că o mare parte din responsabilitatea pentru alocarea corectă a bugetului Uniunii le revine statelor membre, deoarece 76 % dintre cheltuieli se realizează în cadrul gestiunii partajate; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

94.  subliniază că o definiție corectă a nevoilor Uniunii combinată cu prioritățile în materie de dezvoltare ale statelor membre este esențială pentru alocarea corectă;

95.  subliniază că, cu cât se străduiesc statele membre mai mult să îndeplinească obiectivele naționale și cuantificate ale Strategiei Europa 2020, cu atât mai mult cheltuielile bugetare ale Uniunii vor putea fi mai bine direcționate, și cu cât aceste obiective vor reflecta mai bine nevoile economice, sociale, teritoriale și de mediu reale ale Uniunii, cu atât mai bine va asigura Uniunea un mediu pentru buna gestiune financiară; în acest context, recomandă crearea unei platforme permanente alcătuite din reprezentanți ai Comisiei, ai reprezentanțelor guvernelor naționale, inclusiv reprezentanțele permanente, și ai guvernelor și autorităților regionale;

96.  împărtășește opinia Curții potrivit căreia Comisia, autoritățile naționale și auditorii independenți trebuie să utilizeze toate informațiile pertinente disponibile pentru a preveni, a depista și a corecta erorile înainte de rambursare; afirmă cu fermitate că atunci când există date disponibile nu ar trebui să existe niciun motiv pentru care Comisia, autoritățile naționale și auditorii independenți să nu ia măsurile adecvate pentru a preveni, a depista și a corecta erorile;

97.  solicită Curții să pună la punct un sistem, împreună cu autoritățile naționale de audit, care să permită Curții să evalueze măsurile luate de statele membre ca urmare a recomandărilor sale;

98.  invită Comisia să ofere îndrumări statelor membre, astfel încât acordurile de parteneriat și programele operaționale să transpună integral Strategia Europa 2020, precum și să implementeze conceptul de indicatori comuni ai rezultatelor propus în Raportul anual al Curții pe 2014;

99.  consideră că ar fi util ca Parlamentul și Consiliul să găsească împreună o modalitate prin care să abordeze chestiunea cheltuielilor statelor membre în cadrul gestiunii partajate;

100.  sprijină includerea recomandărilor specifice fiecărei țări în acordurile de parteneriat;

101.  îndeamnă Comisia să intensifice negocierile cu statele membre privind necesitatea publicării declarațiilor naționale și rezumatelor anuale;

Corecțiile și recuperările financiare

102.  este preocupat deoarece, în ceea ce privește corecțiile financiare implementate în 2014 (față de plățile primite de la Uniune), unele state membre s-au situat la un nivel de trei ori mai ridicat decât procentajul mediu de 2,3 % (Slovacia la 8,7 %, Republica Cehă la 8,1 %, Grecia la 4,7 %);

103.  constată că, pentru perioada de programare 2007-2013, au fost confirmate corecții financiare în valoare de 209 milioane EUR în cadrul FSE și au fost aplicate corecții în valoare de 156 de milioane EUR, dintre care 95 de milioane EUR au fost confirmate în 2014; observă că statele membre cu cele mai ridicate niveluri de corecții sunt Spania (56 de milioane EUR), România (43 de milioane EUR), Polonia (32 de milioane EUR) și Franța (20 de milioane EUR);

104.  afirmă că sumele cumulative corectate pentru politica de coeziune în perioada 2007-2013 reprezintă 0,9 % din alocările bugetare; împărtășește opinia Comisiei, potrivit căreia se preconizează că corecțiile financiare pentru perioada 2007-2013 vor continua să crească în următorii ani pe măsură ce programele vor începe să se închidă;

105.  constată că, pentru programele FEDR/FC, Comisia a aplicat corecții financiare în valoare de circa 2 miliarde EUR cumulativ de la începutul perioadei de programare 2007-2013, sumă care include 782 de milioane EUR corecții financiare aplicate de statele membre înainte sau în momentul declarării cheltuielilor către Comisie; observă cu preocupare că principalele state membre vizate sunt Republica Cehă (719 milioane EUR), Ungaria (298 de milioane EUR), Grecia (257 de milioane EUR), Spania (237 de milioane EUR), Slovacia (152 de milioane EUR), România (146 de milioane EUR) și Italia (105 milioane EUR);

106.  constată că, în ceea ce privește FSE, statele membre cu nivelul cel mai ridicat de corecții financiare cumulate sunt România (355 de milioane EUR), Spania (213 milioane EUR) și Polonia (152 de milioane EUR);

107.  consideră că corecțiile și recuperările financiare sunt mijloace eficace de protejare a bugetului Uniunii; regretă însă că, dat fiind cadrul juridic pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, complexitatea procedurilor aferente și numărul nivelurilor de control implicate care caracterizează numeroase domenii, erorile pot fi corectate doar la câțiva ani după producerea lor;

Protejarea intereselor financiare

108.  subliniază că frauda și corupția erodează încrederea în instituțiile publice și democrație și subminează funcționarea pieței interne a Uniunii; constată că este necesară o abordare integrată prin care instituțiile Uniunii (și statele membre) să colaboreze; regretă faptul că mai multe instituții ale Uniunii (Comisia și agențiile, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea) fac publice informațiile privind fraudele în moduri diferite;

109.  recomandă Comisiei să includă toate modalitățile de raportare într-un sistem unic și coerent, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, sporind astfel eficacitatea luptei împotriva fraudei și corupției; reamintește importanța unei legislații coerente în interiorul Uniunii pentru a combate în mod eficient criminalitatea organizată care funcționează la nivel transnațional;

110.  reamintește că transparența este instrumentul cel mai eficace de combatere a abuzurilor și fraudelor; solicită Comisiei să îmbunătățească legislația în acest domeniu prin impunerea obligației de a publica date privind toți beneficiarii fondurilor Uniunii, inclusiv date privind subcontractările;

111.  îndeamnă Comisia să se alăture Convenției penale privind corupția (ETS nr. 173) a Consiliului Europei și să accelereze negocierile privind participarea Uniunii la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), în scopul de a contribui la politici anticorupție mai coordonate în Europa;

112.  invită Comisia să își asume responsabilitatea deplină pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit la bugetul Uniunii și să stabilească principii uniforme de raportare în toate statele membre în vederea asigurării unei colectări de date comparabile, fiabile și adecvate;

113.  salută declarația Comisiei din Raportul său anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare, care reamintește că atât Directiva privind protejarea intereselor financiare (PIF), cât și Regulamentul privind Parchetul European (EPPO) „urmează să completeze și să consolideze cadrul juridic, contribuind în mod considerabil la intensificarea luptei împotriva fraudei”; își reiterează poziția potrivit căreia este nevoie urgentă să se adopte cât mai curând posibil Directiva privind PIF, care trebuie să includă în domeniul său de aplicare TVA și să conțină o definiție clară a infracțiunilor de tip PIF, norme minime privind termenele maxime aplicabile pentru sancțiunile cu închisoarea și norme minime privind termenul de prescripție; reamintește cauza Taricco, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a atras atenția asupra faptului că frauda în materie de TVA reprezintă unul dintre elementele incluse efectiv în domeniul de aplicare a definiției infracțiunilor PIF, astfel cum este prevăzută de Convenția PIF din 1995; invită Comisia să clarifice relațiile dintre Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și să examineze posibilitatea unei abordări integrate mai ferme a acestor agenții pentru sporirea eficacității anchetelor;

114.  salută decizia Comisiei de a crește transparența prin îmbunătățirea sistemului său de grupuri de experți, în special în ceea ce privește procedura de selectare a experților, dezvoltând o nouă politică privind conflictele de interese în cazul experților numiți cu titlu personal, care să dea posibilitatea Parlamentului să exercite un control direct asupra acestor numiri; ia act de cerința ca experții să fie înscriși în registrul de transparență, atunci când este cazul; îndeamnă Comisia, cu toate acestea, să ia în considerare atât recomandările Ombudsmanului European privind componența grupurilor de experți, cât și studiul „Componența grupurilor de experți ai Comisiei și statutul registrului grupului de experți” atunci când redactează amendamente la actualele norme orizontale privind grupurile de experți, pentru a crea o perspectivă mai sistematică și mai transparentă; solicită Comisiei să inițieze un dialog cu Parlamentul, înainte de adoptarea formală a acestor norme, în special în ceea ce privește viitorul raport al Comisiei pentru control bugetar și al Comisiei pentru afaceri juridice referitor la această chestiune; încurajează agențiile europene să analizeze posibilitatea unor reforme în același sens;

115.  subliniază că statele membre nu urmăresc presupuse cazuri de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum le-au fost prezentate de către OLAF; invită Comisia să ia măsuri adecvate și invită OLAF să continue să sprijine statele membre în îmbunătățirea performanțelor acestora în ceea ce privește prevenirea și depistarea fraudelor cu fonduri europene;

116.  invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile; este preocupat de fiabilitatea și calitatea datelor puse la dispoziție de statele membre; invită, prin urmare, Comisia să colaboreze strâns cu statele membre pentru a garanta că datele sunt cuprinzătoare, exacte și fiabile, ținând seama de obiectivul punerii depline în aplicare a modelului de audit unic;

117.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a informa semestrial Parlamentul și Consiliul cu privire la aplicarea de către instituțiile UE a propriilor politici interne anticorupție și așteaptă cu interes viitorul raport la începutul anului 2016; solicită Comisiei să adauge un capitol privind performanțele instituțiilor Uniunii în combaterea corupției și consideră că viitoarele rapoarte ale Comisiei privind combaterea corupției ar trebui să se refere întotdeauna la toate instituțiile și organismele Uniunii;

118.  este preocupat de datele furnizate de Eurodad cu privire la spălarea de bani, potrivit cărora Luxemburgul și Germania se clasează pe primele poziții din punctul de vedere al riscului de spălare de bani; consideră că este esențial ca statele membre să transpună integral directiva Uniunii privind spălarea de bani prin crearea unui registru public în care să fie înscriși proprietarii societăților, inclusiv proprietarii societăților fiduciare;

119.  solicită trecerea de la un registru voluntar la un registru obligatoriu la nivelul Uniunii pentru toate persoanele care desfășoară activități de lobby pe lângă Comisie;

120.  consideră că primul raport anticorupție bienal al Comisiei constituie o încercare promițătoare de a înțelege mai bine fenomenul corupției în toate dimensiunile sale, în vederea găsirii unor soluții eficace pentru a-l combate și a facilita creșterea responsabilității sferei publice față de cetățenii Uniunii; reafirmă, în acest context, importanța unei politici a toleranței zero a Uniunii față de fraudă, corupție și coluziune; consideră însă regretabil faptul că acest raport nu a inclus politicile anticorupție ale instituțiilor Uniunii însele;

121.  solicită ca cel târziu în cel de al doilea raport anticorupție Comisia să efectueze analize aprofundate, atât la nivelul instituțiilor Uniunii, cât și al statelor membre, asupra mediului în care sunt implementate politicile, pentru a identifica factorii critici inerenți, zonele vulnerabile și factorii de risc care conduc la corupție;

122.  invită Comisia să își îndeplinească fără întârziere obligațiile de raportare conform Convenției ONU împotriva corupției;

Rata de eroare în general

123.  constată cu îngrijorare că cele mai frecvente tipuri de erori depistate sunt includerea în declarațiile de cheltuieli a unor costuri neeligibile (41 %), erorile grave în materie de achiziții publice (27 %) și declarațiile incorecte privind suprafața depuse de agricultori (20 %);

124.  constată însă că procentul erorilor grave comise de statele membre în cadrul achizițiilor publice s-a redus semnificativ, de la 45 % în 2013 în domeniul politicilor regionale la 25 % din toate erorile calificate pentru domeniul de politici combinate de coeziune economică, socială și teritorială în 2014;

125.  consideră îngrijorător faptul că în numeroase cazuri de erori cuantificabile Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de informații suficiente pentru a preveni, depista și corecta erorile înainte de a accepta cheltuielile; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat ar fi putut fi cu mult mai mic;

126.  constată că pentru programele pe bază de drepturi la plată nivelul estimat de eroare este de 2,7 % (3 % în 2013), așadar semnificativ mai mic decât pentru cheltuielile care se bazează pe rambursarea costurilor, în cazul cărora nivelul estimat de eroare este de 5,5 % (5,6 % în 2013); invită Comisia să examineze posibilitatea trecerii de la un sistem bazat pe rambursare la un sistem bazat pe drepturi la plată, dacă este cazul, în vederea simplificării;

Cele mai bune practici

127.  îndeamnă statele membre să își ia în serios obligația de a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, așa cum se întâmplă în cazul recomandărilor specifice fiecărei țări și în cadrul procedurii semestrului european; acest lucru ar reflecta o veritabilă schimbare a conceptului de performanță, care ar trebui, de asemenea, să fie urmată de punerea în aplicare a unei evaluări de impact a proceselor, cum ar fi o rezervă de performanță pentru beneficiarii responsabili și sancțiuni și limitări pentru ceilalți;

Evaluarea și analiza principalelor rezultate ale bugetului Uniunii pe 2014

128.  constată că suma totală de aproximativ 142,5 miliarde EUR a reprezentat în 2014 aproape 2 % din cheltuielile publice totale ale statelor membre ale Uniunii, sau 1 % din PIB-ul Uniunii;

129.  solicită ca identificarea efectelor reale ale utilizării bugetului Uniunii asupra indicatorilor macroeconomici ai Uniunii să devină parte din procedura de descărcare de gestiune;

130.  regretă că doar 47 % dintre contribuțiile la instrumentele de inginerie financiară au fost plătite beneficiarilor finali până la sfârșitul anului 2013 în cadrul gestiunii partajate (37 % au fost plătite până la sfârșitul anului 2012) și că sumele în numerar deținute în instrumentele de inginerie financiară în cadrul gestiunii indirecte rămân ridicate (1,3 miliarde EUR în 2014, 1,4 miliarde EUR în 2013);

131.  ia act de recomandarea Curții adresată Comisiei de a prezenta o propunere legislativă de modificare a regulamentului aplicabil privind prelungirea perioadei de eligibilitate pentru instrumentele de inginerie financiară în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, precum și de răspunsul Comisiei;

132.  în urma recomandării Curții, solicită Comisiei să aibă în vedere, în cadrul gestiunii sale bugetare și financiare, constrângerile în materie de capacități care există în unele state membre, pentru a se evita subutilizarea fondurilor și a se majora ratele de absorbție, în special în domeniul fondurilor ESI; recunoaște totodată acțiunile întreprinse până în prezent, cum ar fi înființarea Grupului operativ pentru o mai bună implementare, care a generat deja îmbunătățiri;

133.  solicită Comisiei să ia măsuri pentru a reduce angajamentele restante, inclusiv prin închiderea la timp a programelor pentru perioada 2007-2013 și reducerea lichidităților deținute de administratori;

134.  reiterează faptul că Comisia ar trebui să stabilească anual o previziune privind fluxurile de numerar pe termen lung, ținând cont de plafoanele bugetare, necesarul de plăți, constrângerile legate de capacitate și potențialele retrageri de angajamente, pentru a corela mai bine fondurile disponibile cu necesitățile de plată(86);

135.  este de părere că revizuirea la jumătatea perioadei a CFM, pe care Comisia urmează să o prezinte până la sfârșitul anului 2016, este prima și cea mai bună oportunitate pentru a aborda de manieră structurală nivelul ridicat de angajamente restante (RAL); îndeamnă Comisia să prezinte o propunere de revizuire a Regulamentului privind CFM, pentru a rezolva, printre altele, problema RAL;

Plăți restante

136.  subliniază că angajamentele asumate în 2014 au fost în sumă de 109,3 miliarde EUR, reprezentând 76,6 % din creditele de angajament disponibile și că, prin urmare, un nivel foarte ridicat al creditelor de angajament este disponibil în 2015 (cu un report de 12,1 miliarde EUR, plafonul fiind majorat cu 16,5 miliarde EUR);

137.  regretă faptul că, deși nivelul plăților rămâne în continuare mai mare decât plafonul prevăzut în CFM, utilizarea marjei pentru situații neprevăzute pentru plata cererilor de plată neonorate a crescut cu 1,4 miliarde EUR, ajungând la 25,8 miliarde EUR; subliniază că este important să se respecte pe deplin declarația comună referitoare la planificarea plăților pentru perioada 2015-2016 convenită de Parlament, Consiliu și Comisie în urma asumării angajamentului comun de a reduce la circa 2 miliarde EUR până la sfârșitul lui 2016 acumularea de cereri de plată restante pentru programele de coeziune din perioada 2007-2013; consideră că această situație reprezintă o încălcare a dispozițiilor articolului 310 din TFUE, care prevede că trebuie să existe un echilibru între venituri și cheltuieli în cadrul bugetului;

138.  subliniază că reducerea nivelului angajamentelor restante este preconizată a fi doar temporară, din cauza creșterii plafonului din CFM care a fost solicitată pentru 2015 și pentru exercițiile ulterioare;

139.  subliniază că, în special, până la sfârșitul anului 2014, plățile către statele membre pentru ESI multianuale pentru perioada 2007-2013(87) au ajuns la 309,5 miliarde EUR, reprezentând 77 % din cele 403 miliarde EUR pentru toate programele operaționale, în cadrul cărora cinci state membre, și anume Republica Cehă, Spania, Italia, Polonia și România, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din angajamentele neutilizate din fondurile ESI multianuale;

140.  regretă faptul că întârzierea în ceea ce privește absorbția fondurilor multianuale este semnificativă și poate crea o reală problemă pentru unele state membre(88); în acest sens, sprijină și recunoaște utilitatea aplicării formulelor de flexibilitate, date fiind întârzierea cu care au demarat toate programele;

Venituri

141.  observă că fluxurile de venituri provin din mai multe surse:

142.  salută faptul că, din cele trei recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, două recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar o recomandare este implementată în ceea ce privește unele aspecte;

VNB

143.  subliniază că, atât timp cât nu se va modifica sistemul de venituri proprii al Uniunii, venitul național brut (VNB) este un factor determinant al încasărilor la bugetul Uniunii și subliniază că o măsură corectă și obiectivă este, prin urmare, esențială și reprezintă singurul aspect semnificativ în ceea ce privește veniturile în cadrul arhitecturii bugetare actuale a Uniunii, precum și că este deosebit de important să se dispună de baze de date fiabile și flexibile pentru calcularea contribuțiilor statelor membre;

144.  invită, prin urmare, Comisia să declare că datele referitoare la VNB transmise de statele membre sunt fiabile, iar contribuțiile acestora sunt, așadar, corecte;

145.  reamintește că, în 2014, actualizarea datelor privind VNB a condus la ajustări ale contribuțiilor statelor membre de dimensiuni fără precedent, care s-au ridicat la 9 813 milioane EUR;

146.  subliniază că impactul acestor revizuiri majore ale soldurilor VNB ar fi putut fi de mai mică amploare dacă ar fi existat o politică comună în materie de revizuire la nivelul UE, care să prevadă un calendar armonizat pentru revizuirile majore;

147.  regretă că frauda în domeniul TVA, în special așa-numita fraudă de tip carusel sau fraudă cu firme-fantomă, denaturează concurența, privează bugetele naționale de resurse semnificative și aduce prejudicii bugetului Uniunii; subliniază că decalajul în materie de TVA și pierderile estimate privind colectarea TVA s-au ridicat la 168 de miliarde EUR în 2013; este preocupat deoarece Comisia nu dispune de date fiabile privind frauda în domeniul TVA și frauda de tip carusel; observă că actualul sistem de TVA rămâne fragmentat și creează sarcini administrative semnificative, îndeosebi pentru IMM-uri și întreprinderile online; este preocupat de faptul că noul sistem de răspundere pentru TVA ca resursă proprie nu ar putea să își îndeplinească în totalitate obiectivul de simplificare și subliniază răspunderea statelor membre în ceea ce privește remedierea deficiențelor rețelei Eurofisc și mai buna coordonare a politicilor lor privind taxarea inversă, pentru a facilita schimbul de informații și a contribui la combaterea neregulilor și a fraudelor; solicită Comisiei să propună modificări legislative care să permită verificări încrucișate între datele vamale și cele fiscale și să își axeze monitorizarea statelor membre pe îmbunătățirea timpului de răspuns al acestora la cererile de informații și a fiabilității sistemului de schimb de informații privind TVA;

Măsuri de adoptat în continuare

148.  solicită Comisiei să facă o analiză cu privire la viitorul finanțării Uniunii, evaluând adecvarea bazei pentru resursele proprii;

149.  regretă că propunerile prezentate de Comisie în 2013 vizând introducerea unei politici de revizuire comune a Uniunii au rămas în continuare la stadiul de propuneri, deoarece Comisia nu a mai adoptat ulterior nicio măsură, în pofida faptului că 19 state membre au declarat că s-ar alinia cel puțin parțial la politica de revizuire a Uniunii până în septembrie 2014;

150.  își exprimă satisfacția în legătură cu înființarea Grupului la nivel înalt privind resursele proprii; salută prezentarea primului raport de evaluare pe care respectivul grup l-a prezentat la sfârșitul anului 2014 și este de acord că sistemul s-a transformat treptat într-un sistem dominat de contribuțiile naționale, cu o parte reziduală de resurse proprii cu adevărat europene și autonome; consideră că sistemul actual de resurse proprii ar trebui să evolueze dinspre dezbaterea națională actuală privind contributorii și beneficiarii neți, care îi îndepărtează pe cetățenii Uniunii, către un sistem care să fie în mod clar recunoscut ca fiind în interesul general al Uniunii și al politicilor Uniunii;

151.  subliniază că schimbările generate de lucrările legate de rezerve ar fi fost atenuate dacă ciclul de verificare al Comisiei ar fi fost mai scurt și reamintește că Parlamentul a îndemnat Comisia în rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013:

   (a) să reducă durata ciclului său de verificare a VNB;
   (b) să limiteze recursul la rezervele generale la cazurile excepționale;

152.  constată cu profundă preocupare că Comisia a anunțat că următorul ciclu de verificare va fi finalizat doar în 2019 și că rezervele vor acoperi cel puțin nouă ani, la fel ca în ciclul anterior;

153.  subliniază că, potrivit Curții, calitatea verificărilor efectuate de autoritățile vamale din statele membre nu s-a îmbunătățit; regretă faptul că versiunea actualizată a Ghidului privind auditul în domeniul vamal emis de Comisie în 2014 nu vizează unele dintre deficiențele identificate de Curte, în special în ceea ce privește modul în care trebuie tratate importurile vămuite în alte state membre;

154.  solicită Comisiei:

   (a) să ia măsuri pentru a reduce numărul anilor vizați de rezerve la sfârșitul următorului ciclu de verificare pentru contribuțiile bazate pe VNB;
   (b) să pună în aplicare măsurile necesare pentru a reduce impactul revizuirilor metodelor și surselor prezentate de statele membre pentru calcularea VNB-ului lor;
   (c) să îmbunătățească orientările existente furnizate autorităților vamale ale statelor membre în ceea ce privește controalele pe care le efectuează (în special auditurile postvămuire), precum și
   (d) să se asigure că statele membre dispun de sisteme adecvate pentru pregătirea și gestionarea declarațiilor lor de taxe vamale și cotizații pentru zahăr;
   (e) să mărească capacitatea Eurofisc de a realiza analize de risc astfel încât să acopere sistemul VIES (sistemul transnațional de schimb de informații referitoare la TVA);

Cele mai bune practici

155.  veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, ceea ce constituie un tip de bune practici în sine, la fel ca practica actuală a contribuțiilor statelor membre bazate pe principiul VNB care până în prezent are sens; cu toate acestea, pentru ca acest model să funcționeze în continuare este necesar ca performanțele economice ale statelor membre să fie evaluate permanent; o alternativă pentru creșterea bazei resurselor proprii rămâne în continuare un subiect de actualitate;

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Aspecte generale

156.  salută faptul că structura raportului anual al Curții urmărește, pentru prima dată, rubricile din cadrul CFM, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014; în 2013, capitolul se numea „Cercetare și alte politici interne”; constată însă că această schimbare structurală limitează comparabilitatea constatărilor Curții cu cele din anii anteriori;

157.  constată, de asemenea, că cercetarea și inovarea reprezintă 61 % (8,1 miliarde EUR) din totalul cheltuielilor, prin cel de al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică 2007-2013 (PC7) și Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare 2014-2020 – în timp ce educația, formarea, tineretul și sportul (1,5 miliarde EUR), programele spațiale (1,4 miliarde EUR), transportul (0,8 miliarde EUR) și alte acțiuni și programe (1,5 miliarde EUR) reprezintă restul de 39 %;

158.  reamintește că rubrica 1a a fost drastic redusă în cursul negocierilor privind CFM (- 24 % față de propunerea inițială a Comisiei); este conștient de faptul că rubrica 1a include cheltuieli pentru ameliorarea cercetării și inovării, îmbunătățirea sistemelor de educație și promovarea ocupării forței de muncă, realizarea unei piețe unice digitale, promovarea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, modernizarea sectorului transporturilor și îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri;

159.  subliniază că 90 % dintre cheltuielile din acest domeniu reprezintă granturi pentru beneficiari publici și privați;

160.  salută faptul că, din cele nouă recomandări formulate de Curte în anii 2011-2012, trei recomandări au fost implementate integral, iar șase recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor;

Europa 2020

161.  este conștient de faptul că numărul total cumulat al acordurilor de subvenționare pentru întregul PC7 se ridică la 26 078 (din care 9 627 au fost închise); în același timp, Comisia a lansat programul de lucru pentru 2014-2015 al Orizont 2020, care s-a bucurat de un mare succes, primind 46 097 de propuneri până la 25 februarie 2015; pentru 79 de apeluri închise, 25 903 propuneri au fost eligibile, 3 765 au fost reținute pentru a fi finanțate și au fost semnate 1 410 acorduri de subvenționare;

162.  își exprimă satisfacția cu privire la faptul că Comisia a fost în măsură să îndeplinească majoritatea obiectivelor indicatorilor-cheie de performanță; se îndoiește însă că obiectivul de a investi, până în 2020, 3 % din PIB-ul Uniunii în cercetare și dezvoltare poate fi îndeplinit; invită toate statele membre să se străduiască să facă față acestei provocări; observă că situația pare să fie dificilă în special pentru Croația, Finlanda, Luxemburg, Portugalia, România, Spania și Suedia; invită Comisia să tragă concluzia necesară pentru viitoarea revizuire la jumătatea perioadei a CFM, care trebuie prezentată până la sfârșitul anului 2016;

163.  salută impactul cercetării europene (rețele) asupra combaterii Ebola, îmbunătățirii tratamentelor împotriva cancerului, creării unui spațiu unic european pentru cercetarea clinică, combaterii inundațiilor, sporirii siguranței alimentare și îmbunătățirii siguranței navelor de croazieră, pentru a menționa doar câteva exemple;

164.  salută faptul că evaluarea ex post a PC7 a devenit disponibilă în noiembrie 2015; se așteaptă ca rezultatele și recomandările acesteia să poată fi luate în considerare pentru programele de lucru ale programului Orizont 2020;

165.  ia act cu interes de primele informații disponibile cu privire la „Raportul pe 2015 privind stadiul de avansare al Uniunii inovării”(89), care oferă informații actualizate în legătură cu situația implementării celor 34 de angajamente asumate în cadrul inițiativei emblematice O Uniune a inovării a Strategiei Europa 2020;

166.  reamintește că „provocarea societală 6 (SC6)”, în special științele sociale și umaniste, a reprezentat o prioritate a Parlamentului, pe care acesta a introdus-o în etapa de elaborare a programului Orizont 2020; reamintește importanța acestei componente în domeniile în care Uniunea se confruntă cu provocări deosebite, cum ar fi combaterea șomajului, a radicalizării și a terorismului, sprijinirea migranților, guvernanța economică și monetară, precum și lupta împotriva inegalităților; este preocupat, prin urmare, de faptul că, în cursul fazei de implementare a programului, științele sociale și umaniste au coborât în ierarhia priorităților prin pierderea direcției care le era dedicată și reducerea creditelor de angajament cu 40 %, în timp ce pachetul global alocat programului Orizont 2020 în cadrul CFM 2014-2020 a crescut;

Aspecte de administrare

167.  subliniază că:

   (a) concluziile generale și observațiile privind practica gestiunii partajate sunt valabile pentru competitivitate;
   (b) există sinergii și o abordare integrată între diferitele tipuri de instrumente pentru sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării (C&D&I), însă ar trebui îmbunătățite în continuare;
   (c) Orizont 2020 a implementat norme mai simple spre deosebire de PC7; pe de altă parte, în cadrul Orizont 2020 există domenii care beneficiază de sprijin și care sunt supuse unui risc potențial mai mare, cum ar fi proiectele orientate spre întreprinderi cu participarea IMM-urilor și utilizarea noilor instrumente inovatoare, inclusiv a celor financiare;

168.  invită beneficiarii să utilizeze la maximum certificatele de audit, deoarece acestea reduc ratele de eroare cu 50 % față de declarațiile de cheltuieli necertificate; consideră, cu toate acestea, că nivelul de eroare detectat de auditurile externe ar trebui să se amelioreze substanțial, ținând cont de sprijinul extrem de specializat pe care îl primesc de la Comisie; salută, în acest context, toate orientările, seminariile, modelele și lista celor mai comune erori pe care Comisia le-a pus la dispoziția beneficiarilor și a organismelor de audit, însă solicită Comisiei măsuri mai incisive pentru ca certificatele de audit extern să garanteze cu o mai mare precizie nivelul de eroare;

169.  sprijină eforturile Comisiei de a dezvolta în continuare gestionarea riscurilor în domeniul cercetării; în acest context, salută faptul că, în cazul auditurilor ex post, selecția participanților urmând să fie auditați se bazează deja în mare măsură pe riscuri; Comisia estimează că 83 % dintre auditurile efectuate în perioada 2012-2016 vor fi selectate în funcție de criterii de risc;

170.  salută înființarea unui centru comun de asistență pentru toate serviciile de cercetare din domeniul asistenței juridice, auditului, proceselor comerciale, IT și informațiilor și datelor;

171.  recunoaște că un sprijin semnificativ pentru cercetare și inovare este inclus în acordurile de parteneriat ale fondurilor ESI și în programele operaționale ale statelor membre și ale regiunilor, creând astfel mai multe sinergii; sprijinul se ridică la peste 42 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare de bază și la 118 miliarde EUR pentru cercetare și inovare în sens larg;

Legalitatea și regularitatea; erori

172.  este extrem de preocupat de faptul că Curtea a analizat 166 de operațiuni, dintre care 79 au fost afectate de erori; observă că, ținând cont de cele 53 de erori cuantificate, nivelul estimat de eroare este de 5,6 %;

173.  consideră îngrijorător faptul că, în 27 de cazuri de erori cuantificabile, Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau depista și corecta erorile în cauză înainte de a accepta cheltuielile; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 2,8 puncte procentuale mai mic; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de câțiva ani, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

174.  consideră inacceptabil faptul că nivelul de eroare din PC7 nu s-a redus față de nivelul de eroare din PC6 și că, potrivit declarațiilor Directorului General al DG RTD, nivelul de eroare va fi chiar mai ridicat; consideră că nivelul de eroare pentru programele din PC7 ar fi trebuit să se îmbunătățească, dată fiind experiența acumulată în gestionarea programului; regretă că majorarea dramatică a nivelului de eroare înregistrat în 2014 în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” nu face decât să evidențieze buna gestionare a acestui program în ultimii ani;

175.  regretă că domeniul de cheltuieli„Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” a înregistrat cea mai mare creștere a ratelor de eroare din Uniune, între anii 2013 și 2014;

176.  regretă că sursele erorilor au rămas aceleași:

   (a) în domeniul cercetării (Cercetare): costuri cu personalul calculate incorect, alte costuri directe neeligibile, cum ar fi costuri nejustificate pentru deplasări sau echipamente; costuri indirecte neeligibile care se bazează pe rate eronate ale cheltuielilor de regie sau care includ categorii de costuri neeligibile fără legătură cu proiectul;
   (b) pentru alte instrumente de finanțare (Altele): costuri neeligibile, costuri în sprijinul cărora nu au fost aduse justificări, precum și cazuri de nerespectare a normelor în materie de achiziții publice;

Contribuția pe tipuri de eroare

Cercetare

Altele

Costuri cu personalul calculate incorect

30,5 %

2,5 %

Alte costuri directe neeligibile

17,5 %

13,5 %

Costuri indirecte neeligibile

20 %

 

Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat

 

14 %

Subcontractări neeligibile

2 %

 

Total

70 %

30 %

177.  rămâne convins că Comisia trebuie să depună în continuare eforturi pentru a obține un echilibru acceptabil între atractivitatea programelor pentru participanți și nevoia legitimă de responsabilitate și control financiar; reamintește, în acest context, declarația din 2012 a directorului general, care a atras atenția că o procedură menită să atingă o rată de eroare reziduală de 2 % în toate situațiile nu este o opțiune viabilă(90);

178.  ia act de faptul că directorul general al Direcției Generale Cercetare și Inovare, la fel ca în anii anteriori, a formulat o rezervă orizontală privind rata de eroare reziduală aferentă declarațiilor de cheltuieli din cadrul PC7, implementat direct de către DG RTD, și plăților către întreprinderea comună pentru punerea în aplicare a inițiativei tehnologice comune privind medicamentele inovatoare, în cazul cărora riscul rezidual estimat este de 3 %, iar impactul estimat este de 111,39 milioane EUR;

179.  ia act de faptul că rezerva nu a vizat unele părți ale cheltuielilor PC7 atunci când au existat dovezi că riscurile (și, prin urmare, ratele de eroare reziduală) sunt semnificativ mai mici decât pentru toate cheltuielile; în cadrul DG RTD acest lucru este valabil pentru cheltuielile acordate întreprinderilor comune Fusion for Energy, Clean Sky și Pile de combustie și hidrogen; în afara DG RTD, acest lucru se aplică și cheltuielilor efectuate de Agenția Executivă pentru Cercetare în cadrul programului Marie Curie și tuturor cheltuielilor Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare;

180.  concluzionează că, chiar dacă rezerva orizontală ar putea fi necesară din punct de vedere juridic, aceasta aruncă o lumină negativă asupra gestiunii financiare a Comisiei, în special deoarece Direcția Generală Cercetare și Inovare poate oferi asigurări depline pentru 97 % dintre aceste cheltuieli;

181.  ia act de faptul că, în domeniul cercetării, Comisia a emis ordine de recuperare, în 2014 și în 2015, în valoare de 42 de milioane EUR; 31 de milioane EUR au fost deja recuperate, iar, pentru restul sumelor rămase nerecuperate, în unele cazuri este vorba de falimentul întreprinderilor, în altele de proceduri de executare silită aflate în curs;

182.  regretă informațiile apărute recent în presă care pun la îndoială capacitatea DG RTD de a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii; solicită Comisiei să clarifice circumstanțele, care în presă apar bine documentate și care lasă să se înțeleagă un caz clar de administrare defectuoasă și de prejudicii evidente la adresa intereselor financiare și reputației Uniunii; invită Ombudsmanul European să deschidă o anchetă în acest sens;

183.  regretă că simplificarea care a condus la eliminarea auditurilor ex ante (de exemplu, nu se mai realizează certificări ex ante pentru cheltuielile care depășesc 375 000 EUR) produce erori acumulative, care generează un indice de eroare galopant, care crește de la an la an și care pare puțin probabil să se reducă în cazul programului Orizont 2020, dată fiind multiplicarea organismelor însărcinate cu gestionarea cheltuielilor din cadrul PC7;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

184.  regretă faptul că există o problemă cu analiza secundară a datelor necesare pentru evaluările bazate pe performanță; consideră că aceasta ar trebui să reprezinte o provocare pentru viitorul apropiat; reamintește că este necesar să se îmbunătățească gestionarea informațiilor;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

185.  constată că efectele și rezultatele concrete ale C&D&I din perspectiva comercializării și a contribuției la valoarea adăugată sunt absolut substanțiale;

186.  salută rezultatele pozitive estimate de Grupul de experți la nivel înalt care realizează evaluarea ex post a PC7, și anume: faptul că programul a creat în mod direct peste 1,3 milioane de ani-muncă (prin intermediul unor proiecte finanțate pe o perioadă de 10 ani) și în mod indirect 4 milioane de ani-muncă pe o perioadă de 25 de ani; faptul că fiecare euro cheltuit de PC7 a generat aproximativ 11 euro de efecte economice directe și indirecte prin inovații, noi tehnologii și produse și că contribuția sa financiară la IMM-uri a depășit obiectivul de 15 % și a ajuns la 17 % (5 miliarde euro);

187.  arată că, pentru a consolida abordarea bazată pe performanță, Curtea a prezentat un test-pilot privind indicatorii Strategiei Europa 2020, în cadrul căruia cheltuielile cu C&D joacă un rol important;

188.  solicită Comisiei să transmită Parlamentului planul de acțiune prezentat Consiliului ITER în noiembrie;

189.  insistă să primească din partea Comisiei, până în iunie 2016, o actualizare privind programul unui proiect pe termen lung și costurile aferente pentru ITER, în vederea pregătirii deciziilor bugetare pentru anul următor; reamintește că pentru 2016 au fost rezervate credite de plată în valoare de aproape 475 de milioane EUR pentru ITER;

Instrumente financiare

190.  constată că, îndeosebi pentru programul Orizont 2020, instrumentele financiare foarte avansate și inovatoare reprezintă unul dintre aspectele esențiale ale transpunerii în practică; salută, în acest sens, lansarea în 2014 a unei noi game de produse în cadrul „InnovFin-Finanțare UE pentru inovatori”, o inițiativă comună lansată de Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI și FEI) în cooperare cu Comisia;

191.  solicită Comisiei să prezinte în cadrul viitoarelor proceduri de descărcare de gestiune informații privind implementarea InnovFin în ceea ce privește partea reprezentată de bugetul Uniunii care participă la acest fond de investiții;

192.  atrage atenția că anumite sectoare și politici obțin mai greu finanțare prin intermediul instrumentelor financiare, de exemplu infrastructurile feroviare, cercetarea teoretică sau de bază, aceste sectoare fiind expuse astfel riscului de a fi excluse din acțiunile finanțate de Uniune;

Cele mai bune practici

193.  constată că activitățile de audit din acest domeniu s-au intensificat, iar coordonarea de către Serviciul comun de audit s-a îmbunătățit, acesta fiind conceput ca un serviciu de gestiune partajată pentru cheltuielile tuturor direcțiilor generale, agențiilor executive și întreprinderilor comune implicate în cercetare și inovare;

194.  consideră că externalizarea către agenții specializate, conform unor modalități specifice, ar putea constitui o bună practică în contextul gestionării unor programe de anvergură din acest domeniu; deoarece această practică a fost introdusă de curând, nu este posibil să se tragă concluzii concrete, dar ea reprezintă, cu toate acestea, o metodă și un model extrem de inovator;

Măsuri de adoptat în continuare

195.  concluzionează că Comisia ar trebui:

   (a) să adopte un set de măsuri pentru a reduce nivelul relativ ridicat al ratei de eroare din acest domeniu, să îmbunătățească gestionarea datelor și informațiilor în scopul de a analiza și proiecte de C&D&I foarte avansate și de a le testa impactul real comparativ cu potențialul programului Orizont 2020;
   (b) să prezinte un raport de evaluare din perspectivă bugetară a experienței curente în contextul unei noi practici constând în utilizarea unor agenții specializate în acest domeniu(91), precum și să raporteze cu regularitate cu privire la respectarea indicatorilor aplicabili ai Strategiei Europa 2020;

196.  invită DG Cercetare și Inovare să îmbunătățească gestionarea informațiilor, în special în conformitate cu o cultură a performanței, să includă toate părțile interesate, îndeosebi pe cele mai noi, și să îmbunătățească gestionarea informațiilor cu beneficiarii din statele membre; recomandă o cooperare mai strânsă cu auditori independenți care se concentrează nu doar pe erori, ci și pe ciclul de performanță, incluzând o evaluare adecvată a riscurilor; de asemenea, normele de reglementare ar trebui să fie supuse unei analize de impact;

197.  invită DG Cercetare și Inovare să își publice, în raportul său anual de activitate, contribuția la recomandările specifice fiecărei țări, pe larg și detaliat, întrucât aceste recomandări ar trebui să demonstreze modul în care direcția generală facilitează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

198.  constată că Comisia a lansat o consultare a părților interesate privind simplificările suplimentare care ar trebui introduse pentru programul Orizont 2020; solicită informații cu privire la modul în care vor fi transpuse în practică simplificările suplimentare;

199.  subliniază că simplificarea și participarea la programul Orizont 2020 ar trebui să constituie, de asemenea, principiul director al acordului de grant adnotat; subliniază că, spre deosebire de PC7, în cadrul programului Orizont 2020 costurile facturate intern, inclusiv costurile cu personalul, trebuie să fie împărțite și raportate în funcție de categorii de costuri diferite; prin urmare, solicită Comisiei să revizuiască adnotările și să permită ca costurile facturate intern să fie eligibile la fel ca alte costuri directe, fără a fi împărțite pe categorii de costuri și fără înregistrarea timpului de lucru pentru servicii;

Coeziune economică, socială și teritorială

Aspecte generale

200.  salută faptul că structura raportului anual al Curții urmărește, pentru prima dată, rubricile din CFM, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014; în 2013, raportul anual al Curții avea două capitole distincte: unul referitor la „Politică regională, transport și energie” și celălalt referitor la „Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”; consideră însă că această schimbare de politică limitează comparabilitatea constatărilor Curții cu cele din anii anteriori;

201.  ia act de faptul că coeziunea economică, socială și teritorială redistribuie o parte substanțială a bugetului Uniunii, care în 2014 s-a ridicat la 54,4 miliarde EUR; 80 % din această sumă a fost alocată în favoarea politicii regionale și urbane, în special prin intermediul FEDR și al Fondului de coeziune, iar restul de 20 % a fost alocat în principal prin FSE pentru scopuri referitoare la ocuparea forței de muncă și afaceri sociale;

202.  subliniază că FEDR și Fondul de coeziune au sprijinit, în perioada respectivă, în special domenii printre care se numără proiectele de infrastructură, crearea și păstrarea locurilor de muncă, inițiative de dezvoltare economică regională și activități ale IMM-urilor (FEDR), precum și investiții în infrastructură în domeniul mediului și transportului (Fondul de coeziune);

203.  subliniază că FSE sprijină investițiile în capitalul uman și acțiunile care vizează ameliorarea capacității de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor la schimbările apărute în ceea ce privește modurile de lucru, îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, consolidarea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate, precum și creșterea capacității și a eficienței administrațiilor și serviciilor publice; este de părere că, în pofida existenței unor indicatori de performanță, rezultatele investițiilor FSE sunt, drept urmare, mai dificil de cuantificat;

204.  salută faptul că, dintre cele 16 recomandări făcute de Curte în anii 2011-2012, opt recomandări au fost implementate integral, șapte recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor și o recomandare este implementată în ceea ce privește unele aspecte;

Europa 2020

205.  ia act de faptul că, în ceea ce privește politica regională și urbană, patru cei mai importanți indicatori-cheie de performanță (ICP) sunt: numărul de locuri de muncă create, numărul de întreprinderi care cooperează cu instituțiile de cercetare sprijinite, numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin și capacitatea suplimentară a producției de energie regenerabilă; deși realizările globale prezentate în rapoartele de implementare ale statelor membre au crescut în medie cu 29 % față de exercițiul anterior, nu toate obiectivele vor fi atinse din cauza crizei economice, potrivit Comisiei; invită Comisia să tragă concluzia necesară pentru viitoarea revizuire la jumătatea perioadei a CFM, care trebuie prezentată până la sfârșitul anului 2016;

206.  salută eforturile Comisiei de a crește și mai mult contribuția politicii de coeziune la guvernanța economică a Uniunii, prin demersul de a examina toate acordurile de parteneriat și programele operaționale pentru perioada 2014-2020, pentru a garanta că recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate până la sfârșitul lunii iunie 2014, s-au reflectat în mod adecvat în strategiile statelor membre privind dezvoltarea și competitivitatea;

207.  constată că, până la sfârșitul anului 2015, au fost utilizate în medie 89 % dintre fondurile pentru perioada de programare 2007-2013 (ținând cont de rata de absorbție), Italia (79 %), România (70 %) și Croația (59 %) fiind rămase în urmă;

208.  subliniază că doi dintre cei mai importanți indicatori de performanță din domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale sunt rata șomajului și numărul de locuri de muncă create și/sau menținute; salută faptul că constatările preliminare ale evaluării ex post a perioadei de programare 2007-2013 arată că 8,8 milioane de participanți la FES au obținut (sau și-au menținut) un loc de muncă ca urmare a intervențiilor FES în această perioadă până la sfârșitul anului 2013; salută, de asemenea, faptul că peste 300 000 de persoane care au primit sprijin din partea FES au devenit liber-profesioniști și peste 50 000 de întreprinderi nou-înființate au fost sprijinite;

209.  acordă o deosebită atenție Garanției pentru tineret; prin urmare, ia act cu satisfacție de faptul că, în 2014, 110 300 de tineri șomeri au participat la acțiunile finanțate prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI); sunt alocate deja 1,3 milioane EUR pentru proiecte pe teren; în acest context, își exprimă recunoștința pentru orientările furnizate în Raportul special nr. 3/2015 al Curții de Conturi și pentru reacția constructivă a Comisiei la respectivele constatări; cu toate acestea, subliniază că în unele state membre există în continuare dificultăți în a implementa Garanția pentru tineret și în a asigura o rezervă de proiecte suficientă pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI);

210.  ia act de constatările din raportul Comisiei privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), în care se indică faptul că pentru cele două exerciții combinate (2014-2015), 7 636 de lucrători (44,9 % dintre beneficiari) și-au găsit un nou loc de muncă la sfârșitul perioadei de execuție a FEG;

211.  împărtășește opinia Comisiei conform căreia ratele șomajului (în special ale șomajului pe termen lung) și procentul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) sunt indicații cu privire la dezechilibrele de pe piața muncii; constată că cele cinci state în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al șomajului pe termen lung (ca procent din populația activă) din Uniune sunt Grecia (19,5 %), Spania (12,9 %), Croația (10,1 %), Slovacia (9,3 %) și Portugalia (8,4 %), față de media de 5,1 % de la nivelul Uniunii; constată, de asemenea, că statele în care se înregistrează cea mai mare rată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) sunt Cipru (33,7 %), Bulgaria (30,9 %), Ungaria (30,3 %), Grecia (30,0 %) și România (26,9 %), față de o medie de 16,37 % la nivelul Uniunii;

212.  salută realizările înregistrate de implementarea programelor FEDR/FC 2007-2013, ilustrate de o serie de indicatori esențiali raportați anual de către statele membre, și rezultatele evaluărilor preliminare ale celor mai recente date disponibile, care arată că au fost create aproximativ 950 000 de locuri de muncă, că 36 000 de întreprinderi au cooperat cu instituții de cercetare, că peste 270 000 de întreprinderi au beneficiat de sprijin și că capacitatea suplimentară a producției de energie din surse regenerabile a depășit 4 000 de megawați;

213.  salută faptul că, pentru prima dată, Curtea a încercat să evalueze și performanța programelor în cadrul unui exercițiu-pilot și că auditul a concluzionat că 89 dintre cele 186 de proiecte (48 %) au atins (sau au depășit) toate obiectivele care fuseseră specificate pentru a măsura performanța proiectului; ia act de faptul că, pentru 56 de proiecte (30 %), Curtea a constatat că unul sau mai mulți indicatori specificați pentru proiect nu au atins valoarea-țintă preconizată și că în 17 cazuri (9 %) termenul-limită pentru atingerea obiectivelor a fost respectat numai pentru o parte dintre obiective până la momentul realizării auditului; încurajează Curtea să continue să perfecționeze acest exercițiu, în special pentru programele din cadrul noii perioade de programare 2014-2020;

Aspecte de administrare

214.  subliniază că cheltuielile de la rubrica 1b din CFM se realizează în gestiune partajată; în acest domeniu, responsabilitatea primară în ceea ce privește implementarea programelor operaționale și prevenirea, detectarea și corectarea cheltuielilor neconforme revine statelor membre;

215.  subliniază insistent faptul că, în special în ceea ce privește politica de coeziune, importanța gestiunii partajate este substanțială și specifică, din două motive: programele sunt implementate în statele membre și în regiunile acestora, în conformitate cu normele comune ale Uniunii, dar respectând nevoile lor specifice; în al doilea rând, există, de asemenea, finanțare partajată atunci când proiectele sunt cofinanțate de statele membre și beneficiari, în multe cazuri;

216.  consideră inacceptabil faptul că în 21 de cazuri de erori cuantificabile identificate la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, a depista și a corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 1,6 puncte procentuale mai mică; în plus, Curtea a constatat că în 13 cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale; aceste erori au contribuit cu 1,7 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de câțiva ani, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

217.  subliniază că în cadrul FSE cele mai frecvente probleme depistate în materie de eligibilitate sunt următoarele: cheltuieli declarate în afara perioadei de eligibilitate (Republica Cehă, Germania), salarii exagerate (Germania, Finlanda, Polonia, Portugalia), costuri ce nu au legătură cu proiectul (Polonia, Portugalia, Țările de Jos), nerespectarea normelor naționale de eligibilitate (Polonia) și venituri ce nu au fost deduse (Austria); cele mai frecvente exemple de nerespectare a normelor privind achizițiile publice sunt următoarele: atribuire directă nejustificată (Germania, Italia), atribuirea directă nejustificată a unor lucrări/servicii suplimentare, excluderea nelegitimă a ofertanților, conflict de interese și criterii de selecție discriminatorii (Finlanda);

218.  observă că Curtea a analizat 161 de operațiuni în domeniul regional și urban (101 au vizat FEDR, 55 au vizat FC și 5 au vizat instrumente financiare) și 170 de operațiuni din cadrul FSE; constată că 135 din 331 de operațiuni au fost afectate de erori; observă că Curtea estimează rata de eroare la 5,7 % (rata de eroare a FEDR și FC este estimată la 6,1 %, rata de eroare a FSE este estimată la 3,7 %);

219.  solicită Comisiei să creeze un instrument eficace care să contribuie la îmbunătățirea fiabilității activităților de control și audit realizate de autoritățile naționale; reamintește importanța creșterii transparenței cu privire la datele referitoare la achizițiile publice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și controalele prin publicarea datelor referitoare la beneficiarii contractelor și la subcontractanți;

220.  ia act de faptul că, potrivit tuturor rezultatelor auditurilor disponibile la sfârșitul lunii noiembrie 2015, 90 % dintre verificările care vizează gestionarea programelor FEDR/Fondului de coeziune funcționează în mod adecvat sau au făcut obiectul unor mici îmbunătățiri; reamintește că principalele cauze ale erorilor comise de statele membre sunt structurile de management complexe și pierderea expertizei ca urmare a ratei ridicate de rotație a personalului sau a alocării insuficiente de personal cauzate de constrângerile bugetare;

221.  solicită Comisiei să ofere statelor membre stimulente mai puternice pentru a crește și mai mult gradul de utilizare a instrumentelor financiare inovatoare în cadrul politicii lor regionale, ținând totodată seama de experiențele din perioada 2007-2013 pentru a evita blocarea fondurilor în instrumente financiare;

222.  atrage atenția asupra recomandărilor din Raportul special al Curții de Conturi nr. 10/2015 intitulat „Este necesară intensificarea eforturilor de soluționare a problemelor legate de achizițiile publice din cadrul cheltuielilor UE privind politica de coeziune” și salută reacția pozitivă a Comisiei la constatările Curții;

223.  este mulțumit de faptul că Comisia a publicat, în octombrie 2015, un document intitulat „Achizițiile publice - Orientări pentru responsabili privind modul de evitare a erorilor celor mai comune în cadrul proiectelor finanțate prin fonduri europene structurale și de investiții”; cu toate acestea, constată cu regret că principala sursă de eroare în ceea ce privește cheltuielile de la rubrica „Coeziune economică, socială și teritorială” în ansamblu o reprezintă în continuare încălcările normelor privind achizițiile publice, care reprezintă aproape jumătate din rata de eroare estimată; reamintește că printre încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice se numără, de exemplu, atribuirile directe și nejustificate ale unor contracte, lucrările sau serviciile suplimentare, excluderea ilegală a ofertanților, precum și cazurile în care există conflicte de interese și criteriile de selecție discriminatorii; consideră că pentru a combate erorile și abuzurile este esențială o politică de transparență totală în ceea ce privește datele contractanților și ale subcontractanților;

224.  salută instituirea de către Comisie, în noiembrie 2014, a unui grup operativ pentru o mai bună implementare pentru Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Italia (partea de sud), România, Slovacia și Slovenia, pentru a evita dezangajarea fondurilor;

225.  reamintește că în cadrul juridic privind fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) 2014-2020 au fost introduse, de asemenea, condiționalități ex ante pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor Uniunii, care vizează, printre altele, sistemele de achiziții publice ale statelor membre; în acest context, au fost adoptate planuri de acțiune pentru 12 țări (Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Croația, Italia, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia), care vor fi evaluate până în 2016; subliniază că îndeplinirea condiționalităților ex ante este o condiție prealabilă pentru finanțare; solicită să se asigure transparența deplină necesară privind finanțarea proiectelor de infrastructură, inclusiv publicarea analizelor ex ante și ex post a sustenabilității economice, de mediu și sociale a proiectelor;

226.  solicită Comisiei să facă publică întreaga documentație privind proiectul de cale ferată de mare viteză Lyon-Torino și finanțarea acestuia;

227.  salută faptul că DG REGIO a realizat, începând cu 2009, 265 de misiuni de audit; DG REGIO a concluzionat că activitatea a 42 de autorități de audit responsabile de auditarea a aproximativ 91 % dintre creditele FEDR/Fondul de coeziune în perioada 2007-2013 poate fi considerată în general fiabilă; în ceea ce privește DG EMPL, la sfârșitul anului 2014 au fost evaluate 87 din cele 92 de autorități de audit (94,6 %); acestea acoperă 113 din 118 programe operaționale, reprezentând 99,1 % din programarea financiară pentru perioada de programare 2007-2013;

228.  constată că întreruperile și procedurile de pre-suspendare au vizat 121 de programe din cadrul FEDR/Fondul de coeziune și cereri de plată în valoare de aproape 7,9 miliarde EUR depuse de statele membre; constată, de asemenea, că pentru FSE Comisia a trimis 11 scrisori de avertizare și 18 scrisori de pre-suspendare, că a instituit 31 de întreruperi ale plăților și a suspendat 11 programe operaționale și că, în total, au fost întrerupte cereri de plată în valoare de 1,3 miliarde EUR;

229.  ia act de faptul că, în 2014, ca urmare a supravegherii stricte și a politicii de întrerupere a DG REGIO și DG EMPL și ca urmare a numărului tot mai mare de planuri de acțiune, au fost confirmate corecții financiare în valoare de 840 de milioane EUR și au fost executate 854 de milioane EUR pentru FEDR/FC pentru toate perioadele de programare (decise în 2014 și în exercițiile anterioare); ia act, de asemenea, de faptul că pentru FSE pentru perioada 2007-2013 au fost acceptate/decise corecții financiare în valoare de 209 milioane EUR și au fost executate 155,9 milioane EUR (decise în 2014 și în exercițiile anterioare);

230.  constată cu satisfacție că, în 2014, datorită rolului de supraveghere al Comisiei, autoritățile de certificare au aplicat corecții financiare în valoare de 782 de milioane EUR înainte de a declara Comisiei cheltuielile pentru FEDR/FC, evitându-se astfel plata unor cheltuieli incorecte de la bugetul UE;

231.  este preocupat de faptul că, potrivit Curții, strategia Europa 2020 nu este transpusă în mod sistematic prin obiective tematice în obiective operaționale în cadrul acordurilor de parteneriat și al programelor; constată totuși că strategia este transpusă în obiective operaționale la nivelul programelor aferente fondurilor ESI prin intermediul unor obiective specifice aliniate la cele 11 obiective tematice; consideră că rezultatele pot fi evaluate în mod semnificativ numai când obiectivele tematice și programele operaționale sunt aliniate, iar indicatorii de performanță și valorile de referință fac posibilă măsurarea progreselor;

232.  observă că acordurile de parteneriat și regulamentul general pe de o parte creează norme comune care ar trebui să încurajeze o abordare integrată, dar, pe de altă parte, fiecare dintre fonduri este gestionat prin intermediul unui regulament specific și al unor proceduri specifice;

233.  ia act cu interes de faptul că, în viitorul apropiat, Curtea va prezenta un audit special al acordurilor de parteneriat și al cadrului centrat pe performanțe al politicii de coeziune;

234.  regretă, în ceea ce privește exercițiul 2014, că numărul programelor operaționale care fac obiectul unor rezerve a crescut de la 73 la 77 în cazul programelor aferente FEDR/Fondului de coeziune și a rămas constant în ceea ce privește 36 de programe operaționale din cadrul FSE; impactul financiar estimat al acestor rezerve a scăzut de la 423 de milioane EUR în 2013 la 224 de milioane EUR în 2014 pentru FEDR/Fondul de coeziune și a crescut de la 123,2 milioane EUR în 2013 la 169,4 milioane EUR în 2014 pentru FSE;

235.  este de acord cu proiectul strategiei comune de audit pentru perioada 2014-2020, în care se va acorda prioritate unor audituri tematice în două domenii: fiabilitatea sistemelor de raportare a datelor privind performanța (o nouă caracteristică legată de axarea politicii pe rezultate) și instrumentele financiare;

236.  regretă faptul că statele membre nu au adoptat încă integral utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri în cadrul FSE; salută raportul intitulat „Opțiunile simplificate în materie de costuri în cadrul Fondului social european”, în cadrul căruia DG EMPL se așteaptă ca, în perioada de programare 2014-2020, în medie 35 % dintre costuri să fie solicitate prin opțiunile simplificate, unele state membre (Italia, Spania, Suedia și Țările de Jos) urmând să depășească cu mult acest nivel, în timp ce altele (Bulgaria, Letonia, Slovacia și Ungaria) se vor situa cu mult sub acest nivel; sprijină eforturile depuse de DG EMPL pentru a promova utilizarea opțiunilor simplificate de către statele membre și îndeamnă statele membre să valorifice pe deplin potențialul opțiunilor simplificate în materie de costuri;

237.  apreciază, în acest context, înființarea de către Comisie a unui grup la nivel înalt pentru simplificare, în interesul beneficiarilor fondurilor ESI; dorește să primească copii ale rapoartelor pe care grupul le va publica începând cu februarie 2016;

238.  salută eforturile Comisiei de a încuraja statele membre să utilizeze instrumentul IT ARACHNE pentru extragerea datelor, cu scopul de a preveni activitățile frauduloase; reamintește statelor membre că acest instrument IT este pus la dispoziție gratuit;

239.  salută faptul că, în 2014, Comisia a lansat o primă serie de patru studii pentru a evalua integrarea elementelor politicii de coeziune reformate în exercițiul de programare pentru perioada 2014-2020; reamintește că temele celor patru studii sunt următoarele: condiționalitățile ex ante, principiul parteneriatului, cadrul de performanță și „noile dispoziții” (care acoperă o gamă largă de elemente noi de programare, cum ar fi evaluarea sarcinii administrative pentru beneficiari și acțiunile planificate pentru reducerea acesteia, principiile orizontale, abordările teritoriale etc.); dorește să primească copii ale studiilor atunci când acestea vor fi finalizate;

Legalitatea și regularitatea; erori

240.  este îngrijorat de faptul că Curtea a analizat 161 de tranzacții în domeniul politicii regionale și urbane și 170 de tranzacții în domeniul politicii muncii și protecției sociale, dintre care 135 au fost afectate de erori (75 în domeniul politicii regionale și urbane și 60 în domeniul politicii muncii și protecției sociale); notează că pe baza a 25 erori cuantificate rata de eroare estimată ar urma să fie de 6,1 % în domeniul politicii regionale și urbane și pe baza a 28 erori cuantificate rata de eroare estimată ar urma să fie de 3,7 % în domeniul politicii muncii și protecției sociale, ceea ce duce la o rată de eroare cea mai probabilă pentru politica de coeziune în ansamblu de 5,7 %;

241.  i se pare frustrant că în 21 de cazuri de erori cuantificabile identificate la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, a depista și a corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie; tot frustrant este și faptul că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 1,6 puncte procentuale mai mică; în plus, Curtea a constatat că în 13 cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale; aceste erori au contribuit cu 1,7 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de ceva ani deja, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

242.  constată cu regret că, la fel ca în exercițiile anterioare, nivelul de eroare, chiar și în ceea ce privește unele declarații finale de cheltuieli care făcuseră obiectul auditurilor externe și al verificărilor externe ale cheltuielilor, indică existența unor deficiențe la nivelul controalelor ex ante în ceea ce privește FED; subliniază că erorile legate de nerespectarea normelor privind achizițiile publice și de lipsa documentelor de justificare a cheltuielilor reprezintă aproape o treime din rata de eroare estimată;

243.  subliniază că, dacă verificările efectuate de statele membre ar fi fost pe deplin fiabile în ambele domenii de politică, nivelul de eroare estimat ar fi putut fi redus cu 3,3 puncte procentuale în domeniul politicii regionale și urbane și cu 3,2 puncte procentuale în domeniul muncii și protecției sociale;

244.  îndeamnă Comisia să precizeze, până la 1 iulie, care sunt planurile sale în vederea remedierii acestei situații, pentru a îmbunătăți în mod substanțial gestionarea financiară la nivelul statelor membre; este ferm convins că descărcarea de gestiune ar trebui să depindă de realizarea progreselor necesare în acest domeniu;

245.  regretă că sursele erorilor au rămas aceleași:

   (a) în domeniul politicii regionale și urbane (regional): neconformitate cu normele în materie de achiziții publice, declararea unor costuri neeligibile și nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat;
   (b) în domeniul muncii și protecției sociale (muncă): declararea unor costuri neeligibile, proiect sau beneficiar neeligibil, precum și situații de neconformitate cu normele în materie de ajutoare de stat; cele mai frecvente probleme depistate în materie de eligibilitate sunt următoarele: cheltuieli declarate în afara perioadei de eligibilitate (Republica Cehă, Germania), salarii exagerate (Germania, Finlanda, Polonia, Portugalia), costuri ce nu au legătură cu proiectul (Polonia, Portugalia, Țările de Jos), nerespectarea normelor naționale de eligibilitate (Polonia) și venituri ce nu au fost deduse (Austria); cele mai frecvente exemple de nerespectare a normelor privind achizițiile publice sunt următoarele: atribuire directă nejustificată (Germania, Italia), atribuirea directă nejustificată a unor lucrări/servicii suplimentare, excluderea nelegitimă a ofertanților, conflict de interese și criterii de selecție discriminatorii (Finlanda);

Contribuția pe tipuri de eroare

Regional

Muncă

Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat

44,9 %

2,9 %

Costuri neeligibile

21,5 %

5,6 %

Ajutoare de stat

21,2 %

 

Proiect sau beneficiar neeligibil

 

3,9 %

Total

87,6 %

12,4 %

246.  regretă faptul că erori de aceeași natură sunt depistate frecvent timp de mai mulți ani în același stat membru; recunoaște faptul că suspendarea și întreruperea plăților efectuate de către Comisie garantează că se întreprind acțiuni corective în cazurile în care se identifică deficiențe; invită Comisia să intensifice monitorizarea sistemelor de gestionare și control de la nivel național și regional în lumina acestei constatări și să relaxeze monitorizarea în țările în care sistemele de gestionare și control s-au dovedit fiabile;

247.  este preocupat de încălcările normelor privind achizițiile publice înregistrate în cadrul procedurii de ofertare pentru sisteme informatice de monitorizare în perioadele de finanțare 2007-2013 și 2014-2020, care dau naștere, de asemenea, unor suspiciuni de fraudă; constată că aceste erori au fost depistate de autoritățile de audit cehe; este pe deplin de acord cu Comisia privind faptul că nu trebuie efectuată nicio plată până când nu se aplică măsurile de corecție respective și nu este finalizată ancheta poliției;

248.  constată cu îngrijorare problemele legate de achizițiile publice pentru sistemele de monitorizare a cheltuielilor din fondurile structurale în perioada 2007-2013 și, de asemenea, în perioada 2014-2020 și solicită clarificări cu privire la cauza apariției acestor probleme în fiecare perioadă de finanțare, precum și la stadiul actual al investigațiilor privind fraudele și al recuperării fondurilor obținute ilegal;

249.  subliniază că, potrivit cifrelor incluse în raportul anual de activitate pe 2014 al DG Politică Regională și Urbană, riscul de eroare, calculat ca media ponderată a estimării pentru fiecare program operațional sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de Fondul de coeziune, se situează sub 1 % în nouă state membre (în șase state membre în 2013), acest procent având valoarea de 4 % sau mai mult în numai două state membre (față de cinci state membre în 2013);

250.  subliniază că, potrivit cifrelor incluse în raportul anual de activitate pe 2014 al DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, riscul de eroare, calculat ca media ponderată a estimării pentru fiecare program operațional sprijinit de Fondul social european, se situează sub 1 % în nouă state membre (la fel ca în 2013), acest procent având valoarea de 4 % sau mai mult în șase state membre (valoarea cea mai mare fiind de 7,9 %), în timp ce în 2013 acest procent a depășit 4 % în cinci state membre (valorile cele mai mari fiind de 8,8 % și 9,3 %);

251.  subliniază că, pe parcursul ultimilor trei ani, Curtea nu a identificat nicio eroare cuantificabilă legată de utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri; aceasta demonstrează faptul că proiectele care au utilizat opțiuni simplificate în materie de costuri sunt mai puțin predispuse la erori decât proiectele care utilizează costuri reale;

252.  consideră că ar fi util ca Comisia să prezinte o analiză specifică a normelor naționale de eligibilitate (atât pentru perioada 2007-2013, cât și pentru perioada 2014-2020) și pe această bază să pregătească orientări pentru statele membre privind simplificarea și eliminarea normelor inutil de complexe și de complicate (suprareglementare);

253.  observă că respectarea normelor privind ajutoarele de stat pare să fie un instrument important pentru a reduce la minimum erorile în programele de coeziune;

254.  subliniază că este important să se acorde un pic de atenție problemei subraportării erorilor și supraraportării corecțiilor financiare de către autoritățile naționale în statele membre;

255.  își exprimă preocuparea în ceea ce privește controalele asupra fondurilor pentru refugiați, care sunt, în situațiile de urgență, atribuite adesea de către statele membre fără a respecta normele existente; consideră că este esențial ca Comisia să introducă un sistem de control mai riguros, și pentru a asigura respectarea drepturilor omului ale refugiaților și ale solicitanților de azil;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

256.  constată cu satisfacție că fiabilitatea datelor raportate pentru rapoartele de control anuale aferente FEDR/Fondului de coeziune și FSE ale statelor membre a crescut; regretă totuși că în unele cazuri rata de corecție din partea Comisiei a depășit 1,5 % și datele au fost considerate nefiabile;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

257.  apreciază că, în privința dovezilor privind rezultatele reale ale politicii și performanțele atinse, Curtea a folosit pentru prima dată o abordare bazată pe performanțe în privința complementarității bugetului Uniunii cu Strategia Europa 2020; consideră că rezultatele realizate prin implementarea acestei strategii de către fondurile structurale sunt foarte importante pentru indicatorul economic principal „PIB pe cap de locuitor” la nivelul întregii Uniuni, precum și pentru alți indicatori;

258.  consideră important să se evalueze dacă și în ce măsură au fost finalizate proiectele FEDR, FC și FSE (până la sfârșitul lui 2014) și atinse obiectivele acestora;

259.  regretă că mecanismele de finanțare bazate pe performanță reprezintă mai degrabă excepția decât regula; notează că în cele mai multe cazuri neîndeplinirea obiectivelor proiectului convenite în acordurile de grant nu a influențat nivelul fondurilor primite din partea Uniunii;

260.  reamintește că implementarea celor 51 de proiecte prioritare în Grecia trebuie accelerată; în plus, 14 proiecte - care vizează, printre altele, cadastrul și registrul național - au fost identificate drept proiecte dificil de implementat, care riscă să fie anulate; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la evoluția situației în raportul Comisiei privind măsurile adoptate în urma descărcării de gestiune pe 2014;

261.  reamintește că raportul Biroului de audit din Republica Cehă OPTP/2014/SM/01 privind procedura de achiziții pentru sistemul de monitorizare pentru 2014-2020, prezentat Comisiei în aprilie 2015, menționează cheltuieli nejustificate în valoare de 9 milioane EUR; salută faptul că Comisia a transmis o scrisoare de avertizare privind posibilitatea întreruperii plăților, solicitând autorităților cehe să aplice corecții financiare corespunzătoare; dorește să cunoască modul în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a evaluat această situație;

Instrumente de inginerie financiară

262.  ia act de faptul că autoritățile de administrare din statele membre au raportat că, la sfârșitul lui 2014, funcționau în total 1 025 de instrumente de inginerie financiară (FEI) (inclusiv 73 de fonduri de participare și 952 de fonduri specifice): 90 % erau instrumente de inginerie financiară pentru întreprinderi, 6 % pentru proiecte de dezvoltare urbană și 4 % pentru fonduri destinate eficienței energetice/surselor regenerabile de energie; mai ia la cunoștință că aceste instrumente de inginerie financiară au fost constituite în 25 de state membre și au beneficiat de sprijin financiar din partea a 183 de programe operaționale; că valoarea totală a contribuțiilor programelor operaționale (PO) plătite instrumentelor de inginerie financiară s-a ridicat la 16 miliarde EUR, inclusiv 10,9 miliarde EUR pentru FEDR și FSE; și că plățile către beneficiarii finali au atins 9,19 miliarde EUR la sfârșitul lui 2014, din care 5,8 miliarde EUR fonduri structurale, atingând, astfel, o rată de absorbție de aproape 57 % din valoarea PO;

263.  notează că, potrivit ultimului și foarte cuprinzătorului studiu care evaluează corect practica FEI în cadrul politicii de coeziune în perioada 2007–2013, FEI oferă multe avantaje, dar au și unele deficiențe, care ar trebui eliminate; analiza arată totuși că utilizarea lor în rândul statelor membre diferă radical; solicită Comisiei să analizeze principalele motive din spatele acestor diferențe dramatice între statele membre și să găsească un stimulent pentru ca ele să fie mai active în utilizarea FEI în domeniile în care acestea și-au demonstrat eficacitatea;

264.  constată că este o diferență vizibilă între volumul resurselor financiare pompate în FEI și suma redistribuită beneficiarilor finali; consideră că acest lucru ar putea însemna că unele sume substanțiale au fost doar „parcate” în FEI pentru a evita riscul dezangajării; solicită Comisiei să contribuie la eliminarea acestei caracteristici negative a utilizării FEI și consideră că noua prevedere pentru 2014-2020 privind realizarea plăților către FEI în tranșe reprezintă o măsură pozitivă în acest sens;

265.  consideră că proliferarea spectaculoasă a FEI va duce neapărat la o abordare complet nouă a modului cum sunt cheltuiți banii publici de către autoritățile din administrația publică și organismele de control și audit, ceea ce într-o oarecare măsură presupune o „nouă cultură” în mediul instrumentelor financiare inovatoare; solicită Comisiei să efectueze teste care să verifice gradul de pregătire pentru acest mediu;

266.  notează că FEI ar putea contribui substanțial la eficiență, eficacitate și economie în utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene, dacă acestea sunt puse în practică în mod judicios, întrucât ele sunt în mod natural orientate spre atingerea unui rezultat sau spre generarea de performanțe; solicită, de asemenea, Comisiei să reflecte acest tip de avantaj în politica de cheltuieli bugetare a Uniunii;

267.  ia notă de faptul că, până în 2014, au fost implementate un total de 53 de instrumente financiare, limitate în primul rând la sprijinirea IMM-urilor, în 7 state membre finanțate de FSE și că, în total, 16 716 IMM-uri (din care 11 286 microîntreprinderi) s-au aflat printre beneficiari pentru un buget total FSE de 472 milioane EUR;

268.  reamintește că implementarea FEI în timpul perioadei de programare 2007-2013 a mers încet din cauza:

   (a) complexității normelor;
   (b) alocării, în unele cazuri, a unor resurse mai mari decât nevoile reale;
   (c) implementării pe fondul crizei financiare;

269.  salută faptul că în timpul perioadei de programare 2014–2020 cadrul de reglementare prevede că utilizarea FEI se bazează pe o evaluare obligatorie „ex ante” în vederea identificării nevoilor de investiții și evitării angajării excesive de fonduri ale Uniunii;

270.  salută deci crearea, împreună cu Banca Europeană de Investiții, a unei platforme tehnice consultative comune în materie de instrumente financiare (fi-compass) pentru a sprijini implementarea FEI pe tot cuprinsul perioadei 2014-2020;

Cele mai bune practici

271.  salută tendința de simplificare, reducere a suprareglementării și îmbunătățire a administrării comune care a mers mână în mână cu noi elemente ale politicii de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020, care pare să fie o bună practică metodologică și care se reflectă în multe măsuri concrete precum identificarea complementarității cu Planul de investiții pentru Europa prin coexistența pașnică a fondurilor SIE cu FEIS (Fondul european de investiții strategice), dublând aria de acoperire pentru FEI, oferind șansa unor inițiative cu țintă precisă, de exemplu pentru IMM-uri, creând echipe operative pentru o mai bună implementare, introducând o concentrare tematică pe creșterea inteligentă și implementarea cercetării și a strategiilor inovatoare respectând strategiile de specializare inteligentă, sau contribuția politicii de coeziune la politicile relevante ale Uniunii în domenii precum economia digitală, energia și afacerile sociale, printre altele;

272.  salută crearea de către Comisie a unui grup la nivel înalt pentru simplificare, beneficiarii având posibilitatea să participe la identificarea obstacolelor și barierelor din calea simplificării și să găsească modalități de a le elimina; invită Comisia să examineze procedurile reușite de simplificare, recunoscute de Curte, cum ar fi Orizont 2020 și simplificarea costurilor indirecte prin rambursare forfetară, pentru a generaliza această metodă și în alte domenii de politică;

273.  cere Comisiei să analizeze sau să revizuiască posibilitatea de a extinde la alte programe sistemul de plăți pentru sumele cuvenite, care generează mult mai puține erori decât sistemul de rambursare a costurilor, care dă naștere la majoritatea erorilor;

274.  invită Comisia să monitorizeze modul în care statele membre îmbunătățesc normele de audit și controalele pentru a crea o bază comună a celor mai bune practici, mai ales în domeniul achizițiilor publice și al luptei împotriva fraudei și corupției;

Măsuri de adoptat în continuare

275.  trage concluzia că Comisia ar trebui:

   (a) să fi identificat probe ale impactului intervențiilor FEDR, FSE și FC din perioada 2007–2013 pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;
   (b) să facă în așa fel încât prioritățile Uniunii să fie mult mai strâns interconectate cu politica de coeziune;
   (c) să continue procesul de simplificare deja început, inclusiv promovarea simplificării în materie de costuri;
   (d) să susțină în continuare sinergiile din cadrul politicii de coeziune, precum și între politica de coeziune și alte intervenții bugetare ale Uniunii;

276.  este de acord cu rezervele Comisiei în domeniul coeziunii economice, sociale și teritoriale și cere să fie informat în legătură cu dezvoltarea programelor vizate de raportul Comisiei în urma deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune;

277.  îndeamnă Comisia să continue să abordeze riguros deficiențele „controalelor de nivel primar” în statele membre, deoarece unele dintre cele mai importante erori sunt generate la acest nivel;

278.  solicită Comisiei să raporteze în legătură cu adoptarea OSC de către statele membre în raportul ulterior deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune a Comisiei pe 2014;

279.  este de acord cu opinia Curții, potrivit căreia Comisia ar trebui să extindă la toate statele membre evaluarea pe care o realizează cu privire la fiabilitatea corecțiilor financiare raportate de autoritățile de certificare și la impactul său asupra calculării de către Comisie a ratei de eroare reziduală. solicită Comisiei să raporteze în legătură cu rezultatele obținute în raportul ulterior deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune;

280.  este de acord cu opinia Curții, potrivit căreia Comisia ar trebui să consolideze și mai mult sistemul de control pentru autoritățile în domeniul auditului și să raporteze în legătură cu rezultatele obținute în raportul ulterior deciziei Parlamentului privind descărcarea de gestiune;

281.  solicită DG REGIO și DG EMPL să publice, în rapoartele lor anuale de activitate respective, contribuțiile aduse la pregătirea recomandărilor specifice fiecărei țări elaborate de Comisie și să prezinte modul în care sprijină statele membre în implementarea lor, întrucât aceste recomandări ar trebui să demonstreze modul în care DG-urile contribuie la progresele înregistrate de statele membre în direcția îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

Resurse naturale

Aspecte generale

282.  constată că domeniul de cheltuieli referitor la resursele naturale acoperă în principal diferite tipuri de activități din cadrul Politicii agricole comune (PAC) care are ca obiective creșterea productivității agricole, asigurarea unui nivel de trai decent pentru comunitatea agricolă, stabilizarea piețelor și garantarea aprovizionării la prețuri rezonabile; este conștient de faptul că două fonduri îndeplinesc această funcție: Fondul european de garantare agricolă (FEGA) redistribuie ajutoarele/plățile directe acordate de UE și finanțează măsurile de intervenție pe piață și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) cofinanțează programele de dezvoltare rurală pe bază de proiecte;

283.  solicită Comisiei să se asigure că nu sunt puse la dispoziție fonduri UE pentru a sprijini direct sau indirect luptele cu tauri; consideră că creditele PAC sau orice alte credite din bugetul UE nu ar trebui utilizate pentru finanțarea unor activități care implică torturarea animalelor;

284.  constată că printre alte domenii se numără activitățile din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (FEP: Fondul european pentru pescuit) și activitățile pentru protecția mediului (protecție și ameliorare, utilizarea rațională a resurselor naturale), îndeosebi în cadrul LIFE (un program pentru mediu);

285.  constată cu părere de rău că, din cele 21 de recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, 5 recomandări au fost implementate integral, 4 recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar 12 recomandări sunt implementate în ceea ce privește unele aspecte;

Aspecte de administrare

286.  observă că cheltuielile din cadrul PAC au loc prin administrare comună (cofinanțare din partea statelor membre; de asemenea, plățile directe sunt distribuite prin agenții de plată, existând responsabilitatea pentru eligibilitatea beneficiarilor și efectuarea plăților către aceștia); că FEP este și el administrat în comun; și că administrarea LIFE se face centralizat de către Comisie;

287.  subliniază că problema eficienței alocării este cauzată și de fiabilitatea limitată și actualizarea cu întârziere a bazei de date LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole); constată cu satisfacție că toate statele membre auditate au corectat carențele din sistemul LPIS, însă regretă că anumite deficiențe importante persistă încă în unele state membre; îndeamnă Comisia să facă uz de instrumentele de care dispune, care au fost întărite în temeiul noii legislații privind PAC(92), atunci când sistemele naționale prezintă deficiențe semnificative și persistente;

288.  subliniază că una dintre deficiențele identificate constă în imperfecțiunile planurilor de acțiune ale statelor membre pentru dezvoltare rurală;

289.  recomandă Comisiei să furnizeze statelor membre orientări pentru a aborda aceste probleme și să contribuie la luarea unor decizii juste de către acestea;

290.  salută auditul de monitorizare realizat de Curte pentru a evalua dacă deficiențele constatate la statele membre în perioada 2007-2013 în privința LPIS au fost remediate;

291.  constată cu satisfacție că deficiențele din cadrul LPIS fuseseră abordate în toate statele membre care au făcut obiectul auditului; regretă totuși că anumite deficiențe importante persistă în continuare în Grecia, Spania și Italia; îndeamnă Comisia să facă uz de instrumentele de care dispune, care au fost întărite în temeiul noii legislații privind PAC, atunci când sistemele naționale prezintă deficiențe semnificative și persistente;

292.  constată cu îngrijorare că se poate produce o subestimare a nivelului de eroare raportat pentru exercițiul financiar de un organism de certificare în cadrul unei proceduri de consolidare a asigurării(93); subliniază că, per ansamblu, pentru cele șase state membre care optaseră pentru aplicarea voluntară a procedurii, Curtea a constatat că deficiențele care afectau aplicarea procedurii făceau ca nivelurile de eroare raportate să fie nefiabile, iar Comisia este nevoită să aplice coeficienți de majorare ratelor de eroare raportate;

293.  regretă profund faptul că organismul de atestare din Grecia a subestimat în foarte mare măsură nivelul de eroare raportat pentru exercițiul financiar 2014 în cadrul „îmbunătățirii procedurii de asigurare” și subliniază că, per ansamblu, pentru cele șase state membre care optaseră pentru aplicarea voluntară a acestei proceduri (Grecia, Bulgaria, România, Italia, Luxemburg, Regatul Unit), Curtea a constatat că deficiențele care afectau aplicarea procedurii de către statele membre făceau ca nivelurile de eroare raportate să fie nefiabile, cu excepția Luxemburgului;

294.  regretă că Curtea a identificat deficiențe în sistemele de control legate de tranzacțiile în domeniul dezvoltării rurale ale celor cinci agenții de plată pe care le-a vizitat în 2014 în Irlanda, Italia (Campania), Portugalia, România și Suedia, mai ales în ceea ce privește verificările legate de condițiile de eligibilitate pentru condițiile de mediu, dimensiunea maximă a întreprinderilor și procedura de achiziții publice;

295.  regretă că, în domeniul dezvoltării rurale, cea mai mare parte a erorilor și deficiențelor sistemice nu au fost abordate în planurile de acțiune examinate de Curte;

296.  salută faptul că potrivit constatărilor Curții, Comisia a administrat în mod satisfăcător procedura de validare financiară pentru 2014;

297.  atrage atenția cu preocupare asupra faptului că, în 2014, procedurile de conformitate mai aveau încă o durată excesivă; subliniază că reducerea numărului dosarelor deschise cu 15 % față de 2013 nu a fost suficientă, deoarece au mai rămas 180 de dosare deschise la sfârșitul lui 2014;

298.  subliniază că auditul Curții privind gestionarea transferului de know-how și a măsurilor consultative a scos la iveală că un număr considerabil de servicii similare sunt finanțate de mai multe fonduri ale Uniunii (de exemplu FSE, precum și FEADR) și că aceasta implică riscul de dublă finanțare și presupune dublarea unor structuri costisitoare de administrare;

299.  regretă faptul că, potrivit constatărilor Curții, sprijinul acordat de Uniune pentru infrastructura rurală nu a fost decât într-o mică măsură rentabil; regretă faptul că nevoia finanțării de către Uniune a dezvoltării rurale nu a fost justificată în mod clar în toate cazurile, iar coordonarea cu alte fonduri a fost nesatisfăcătoare și că procedura de selecție nu a asigurat întotdeauna finanțarea proiectelor cu cel mai bun raport cost-eficacitate; invită Comisia și statele membre să colecteze date pertinente și fiabile privind eficacitatea și eficiența măsurilor finanțate, pentru a se gestiona cheltuielile în funcție de rezultate;

Legalitatea și regularitatea; erori

300.  este profund preocupat că Curtea a procedat la examinarea unui eșantion de 183 de tranzacții pentru FEGA care au presupus sprijinirea pieței și sprijin direct și a unui eșantion de 176 de tranzacții pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit, din care 177 erau afectate de erori (93 pentru agricultură legate de sprijinirea pieței și sprijin direct și 84 pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit); notează că, pe baza a 88 de erori cuantificate, rata de eroare estimată ar urma să fie de 2,9 % FEGA sprijinirea pieței și sprijin direct și, pe baza a 41 de erori cuantificate, rata de eroare estimată ar urma să fie de 6,2 % pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit, ceea ce duce la o rată probabilă de eroare pentru „resurse naturale” în ansamblu de 3,6 %; observă cu satisfacție că situația s-a îmbunătățit, întrucât, fără ecocondiționalitate, rata cea mai probabilă de eroare pentru „resurse naturale” în ansamblu ar fi de 3,6 %;

301.  i se pare inacceptabil că, în 26 de cazuri de erori cuantificabile identificate în domeniul FEGA, sprijinirea pieței și sprijin direct la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie; observă că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul subcapitol ar fi fost cu 0,6 puncte procentuale mai mică; remarcă, în plus, faptul că Curtea a constatat că, în 34 de cazuri, erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale și că aceste erori au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; Curtea a constatat totodată că, în 15 de cazuri de erori cuantificabile identificate în domeniul dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații pentru a preveni, detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie și că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul subcapitol ar fi fost cu 3,3 puncte procentuale mai mică; de asemenea, Curtea a constatat că în trei cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale; în plus, Curtea a constatat că în trei cazuri erorile pe care le-a identificat au fost comise de autoritățile naționale și că aceste erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat; consideră că această situație, care a rămas neschimbată de ceva ani deja, reprezintă o dovadă de lipsă de conștiinciozitate;

302.  regretă că sursele erorilor au rămas aceleași;

   (a) în cazul măsurilor FEGA de sprijinire a pieței și sprijin direct (pentru agricultură): cereri incorecte sau neeligibile din partea beneficiarilor (supradeclararea suprafeței agricole, parcele de teren neeligibile), beneficiari, activități, proiecte sau cheltuieli neeligibile, încălcări ale ecocondiționalității și erori administrative;
   (b) pentru dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit (cheltuieli în domeniul rural): cereri incorecte sau neeligibile din partea beneficiarilor (supradeclararea suprafeței agricole, parcele de teren neeligibile), beneficiari, activități, proiecte sau cheltuieli neeligibile, încălcări ale ecocondiționalității, nerespectarea angajamentelor de agromediu și nerespectarea normelor privind achizițiile publice;

Contribuția pe tipuri de eroare

Agricultura

Dezvoltarea rurală

Supradeclararea hectarelor eligibile

28 %

6 %

Beneficiar, activitate, proiect sau cheltuieli neeligibile

6 %

16 %

Încălcări ale ecocondiționalității

15 %

1 %

Erori administrative

15 %

 

Nerespectarea angajamentelor în materie de agromediu

 

10 %

Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat

 

3 %

Total

63 %

37 %

303.  este deosebit de preocupat de cazurile suspectate de eludare intenționată a criteriilor de eligibilitate; ia act de faptul că acele cazuri au fost transmise mai departe către OLAF și solicită OLAF să comunice rezultatul investigațiilor în raportul de monitorizare al Comisiei;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

304.  subliniază că este de importanță crucială ca LPIS să fie fiabil și actualizat, ceea ce ar trebui să reducă erorile;

305.  întrucât ratele de eroare comunicate de statele membre pentru fiecare agenție de plăți nu sunt întotdeauna fiabile, DG AGRI ajustează acest nivel de eroare în principal pe baza auditurilor Comisiei și Curții efectuate în ultimii trei ani;

306.  subliniază că chiar dacă în 2014 autoritățile de certificare au dat o evaluare pozitivă pentru toate statisticile de control FEGA-IACS raportate de statele membre, Comisia a trebuit să corecteze, în sensul majorării, ratele de eroare comunicate de 17 dintre cele 69 de agenții de plăți, rata de eroare reziduală depășind 2 %, în 5 cazuri fiind de peste 5 %(94), în special în Spania (Andaluzia, Cantabria, Extremadura și La Rioja) și în Ungaria; subliniază că per total rata de eroare pentru plățile directe din cadrul PAC a crescut de la 0,55 % la 2,54 % ca urmare a ajustărilor efectuate de DG AGRI;

307.  subliniază că chiar dacă în 2014 autoritățile de certificare au dat o evaluare pozitivă pentru 88 % din statisticile de control FEADR raportate de statele membre, Comisia a fost obligată să corecteze, în sensul majorării, ratele de eroare comunicate de 43 dintre cele 72 de agenții de plăți, rata de eroare ajustată depășind 2 % (în 14 cazuri fiind de peste 5 %), din Bulgaria, Danemarca, Spania (Andaluzia și Valencia), Franța (ODARC și ASP), Regatul Unit (Anglia), Grecia, Irlanda, Lituania, Letonia, Țările de Jos, Portugalia și România; subliniază că per total rata de eroare pentru plățile pentru dezvoltarea rurală a crescut de la 1,52 % la 5,09 % ca urmare a ajustărilor efectuate de DG AGRI;

308.  subliniază că există riscul de a subestima rata de eroare ajustată de Comisie, la nivel de agenție de plată individuală, deoarece ajustările se efectuează numai când este disponibil auditul Comisiei sau cel al Curții;

309.  observă însă că, potrivit Curții, metodologia Comisiei reprezintă o abordare valabilă, care poate constitui o bază suficientă pentru a emite rezerve la nivelul diferitelor agenții de plăți;

310.  subliniază că structura de aplicare a politicii este foarte fragmentată în cazul dezvoltării rurale(95), ceea ce limitează aria de acoperire a auditului de conformitate al Comisiei pentru cheltuielile din cadrul FEADR;

311.  constată că, din moment ce media corecțiilor financiare din ultimii trei ani pentru FEGA corespunde cu 1,2 % din cheltuielile vizate, respectiv 1 % pentru FEADR, Comisia a aplicat corecții financiare care acoperă cu puțin sub jumătate din nivelul ratei de eroare ajustate pentru FEGA (2,6 % în 2014) și o cincime din nivelul ratei de eroare ajustate pentru FEADR (5,1 % în 2014); constată, de asemenea, că în ultimii trei ani recuperările au reprezentat 0,3 % din cheltuieli pentru FEGA și 0,9 % pentru FEADR;

312.  subliniază că, pe baza datelor comunicate de Comisie în privința corecțiilor și recuperărilor financiare, pe de o parte (1,9 % din cheltuieli), și a ratei de eroare ajustate agregate, pe de altă parte (5,1 %), cifrele pe 2014 arată că în cazul FEADR, capacitatea de corecție este insuficientă pentru a reduce cheltuielile expuse riscului sub pragul de semnificație, până la sfârșitul perioadei de programare(96);

313.  constată că declarația de asigurare dată de directorul general al DG AGRI conține trei rezerve față de cheltuielile din 2014 executate în gestiune partajată cu statele membre și o rezervă legată de gestiunea indirectă, care vizează în total 1 446,9 milioane EUR (1 451,9 milioane EUR în 2013); observă că suma cea mai mare supusă riscului în 2014 este cea din cadrul ABB03 (Plăți directe); salută aceste eforturi intense depuse de direcția generală pentru a monitoriza și corecta datele furnizate de autoritățile statelor membre, potrivit dispozițiilor articolului 66 din Regulamentul financiar; subliniază că deficiențele și corecțiile astfel identificate în cadrul sistemelor naționale reprezintă o parte substanțială a datelor pe care se bazează declarația de asigurare; invită Comisia să îmbunătățească în continuare datele care stau la baza declarației de asigurare;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

314.  constată că a fost identificată o concentrare relativ puternică, dar mai degrabă formală pe criteriile de performanță (potrivit Curții, nu mai puțin de 93 % din proiectele examinate), în vreme ce, prin contrast, măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor nu pare să fi fost la fel de riguroasă;

315.  constată că, potrivit raportului anual de activitate al directorului general al DG AGRI, venitul aferent factorilor de producție în agricultură a fost stabil în 2014 (ICP 1); subliniază că, potrivit Comisiei(97), venitul agricol pe lucrător este influențat pozitiv de reducerea forței de muncă agricolă; solicită Comisiei să prezinte sistematic rapoarte pe această temă în raportul său anual de activitate;

316.  constată cu surprindere că, potrivit raportului anual de activitate al directorului general al DG AGRI, rata de ocupare a forței de muncă în zona rurală (IPC 4) a fost stabilă în 2014, cu toate că numărul de fermieri din Uniune este în continuă scădere;

317.  consideră că situația descrisă în raportul anual de activitate al DG AGRI(98) nu este sustenabilă, 44,7 % din totalul fermelor din Uniune fiind ferme de semisubzistență, adică cu un venit anual mai mic de 4 000 EUR; constată, de asemenea, că, potrivit raportului privind distribuirea ajutoarelor directe către producătorii agricoli pentru anul financiar 2014 adoptat de către Comisie la 15.12.2015:

   (a) în medie 80 % dintre beneficiarii sprijinului direct din partea PAC primesc circa 20 % din plăți și
   (b) 79 % dintre beneficiarii sprijinului direct din partea PAC primesc 5 000 EUR sau mai puțin pe an.

318.  invită DG AGRI să consemneze în raportul său anual de activitate pe 2015 o serie largă de indicatori economici și de mediu, prezentând un tablou general bine echilibrat privind starea agriculturii din Uniune și contextul său mai general, pentru a permite colegislatorilor să evalueze mai exact rezultatele PAC și să inițieze un proces de reflecție în cunoștință de cauză cu privire la orientarea sa în viitor;

319.  solicită DG AGRI să prezinte în raportul său anual informații privind modul în care evoluează distribuirea ajutorului agricol pentru venit și, în special, să ofere detalii cu privire la efectele noilor forme de sprijin, cum ar fi plata redistributivă, introduse prin reforma PAC din 2013;

320.  apreciază că Curtea s-a concentrat în cadrul unui exercițiu pilot de performanță pe 71 de proiecte de dezvoltare rurală, care au inclus investiții în active corporale;

321.  salută rezultatele atinse în perioada 2007-2013 de politica pentru dezvoltare rurală conform datelor preliminare (sfârșitul lui 2014), în care sunt menționate microîntreprinderile (73 300) și tinerii agricultori (164 000) care au beneficiat de sprijin, precum și sprijinul pentru inovare care vizează introducerea de noi produse sau tehnologii în 136 000 de gospodării agricole;

322.  regretă că Curtea a demonstrat existența unor deficiențe la nivelul direcționării măsurilor și al selectării proiectelor, precum și faptul că lipseau probe cu privire la caracterul rezonabil al costurilor;

323.  regretă că Curtea a identificat deficiențe în sistemele de control legate de tranzacțiile în domeniul dezvoltării rurale ale celor cinci agenții de plată pe care le-a vizitat în 2014 în Irlanda, Italia (Campania), Portugalia, România și Suedia, mai ales în ceea ce privește verificările legate de condițiile de eligibilitate pentru condițiile de mediu, dimensiunea maximă a întreprinderilor și procedura de achiziții publice;

Instrumente de inginerie financiară

324.  notează că utilizarea FEI în acest domeniu este absolut neglijabilă și mai degrabă excepțională;

325.  regretă că Curtea a detectat deficiențe în ceea ce privește efectul de pârghie și efectul de reînnoire al facilităților de finanțare în sectorul dezvoltării rurale și a concluzionat că FEI nu au fost încununate de succes în perioada 2007-2013(99); solicită Comisiei să pună în aplicare măsuri pentru a stimula beneficiarii în măsură suficientă, astfel încât să genereze o valoare adăugată semnificativă;

326.  constată că Comisia a lansat o procedură de atestare a conformității pentru a colecta informații detaliate și exacte cu privire la existența unui risc de conflict de interese în cadrul Fondului de stat pentru intervenții în agricultură din Republica Cehă și subliniază că neluarea măsurilor necesare pentru a preveni un conflict de interese ar putea obliga în cele din urmă autoritatea competentă din Republica Cehă să retragă acreditarea agenției de plată și/sau ar putea duce la aplicarea de către Comisie a unor corecții financiare; solicită Comisiei să acționeze rapid și să prezinte Parlamentului un raport privind această chestiune până în iunie 2016; invită OLAF să informeze fără întârziere Parlamentul cu privire la decizia sa de a deschide sau nu un dosar;

327.  constată că, după sfârșitul perioadei de eligibilitate a FEI, resursele din investiții reinjectate în fonduri pot fi utilizate de statele membre și pot deveni resurse naționale în temeiul cadrului juridic în vigoare; regretă faptul că, astfel, resursele prevăzute inițial pentru anumite instrumente financiare pot fi transferate ulterior către alte sectoare și întreprinderi individuale; invită Comisia să creeze condițiile necesare pentru ca statele membre să utilizeze aceste resurse în același sector;

Cele mai bune practici

328.  notează că analiza detaliată a Curții și-a propus să constate dacă sprijinul din partea Uniunii era direcționat către obiective clar definite corespunzând unor nevoi teritoriale și structurale, precum și unor dezavantaje structurale identificate; aceasta a testat, de asemenea, criteriul de performanță aferent direcționării și selecției; consideră că versiunea îmbunătățită a cadrului comun de monitorizare și evaluare (CMEF), elaborată de DG AGRI, în ceea ce privește abordarea din punctul de vedere al performanței, conține o serie de indicatori specifici care vor permite Comisiei să măsoare progresele realizate și să raporteze cu privire la acestea;

Măsuri de adoptat în continuare

329.  trage concluzia că Comisia ar trebui:

   (a) să ia măsuri corespunzătoare pentru ca planurile de acțiune ale statelor membre să fie mai incisive pentru a identifica cauzele cele mai frecvente ale erorilor; să revizuiască strategia privind auditurile de conformitate din domeniul dezvoltării rurale;
   (b) să analizeze impactul reformei PAC asupra performanței sectorului și prioritățile sale în privința sprijinului bugetar din partea Uniunii;
   (c) să faciliteze sinergiile în domeniul resurselor naturale pentru a elimina eterogenitatea actuală a măsurilor de sprijin;
   (d) să prezinte Parlamentului un raport detaliat privind implementarea plafonării plăților directe în cadrul PAC pentru fiecare stat membru în parte;

330.  solicită ca:

   (a) Comisia să aibă în vedere prezentarea, în raportul anual de activitate al DG AGRI, de informații privind modul în care evoluează distribuirea ajutorului agricol pentru venit;
   (b) statele membre să depună mai multe eforturi pentru a include în bazele lor de date LPIS informații fiabile și actualizate pentru a evita efectuarea de plăți pentru terenuri neeligibile;
   (c) Comisia să elaboreze propuneri în vederea sancționării raportării incorecte sau false de către agențiile de plăți, inclusiv în ceea ce privește următoarele trei aspecte: statisticile controalelor, declarațiile agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare;
   (d) Comisia să ia măsuri corespunzătoare care să prevadă că planurile de acțiune ale statelor membre în domeniul dezvoltării rurale cuprind acțiuni destinate să remedieze cauzele de eroare constatate în mod frecvent;
   (e) Comisia să își revizuiască strategia privind auditurile de conformitate în domeniul dezvoltării rurale pentru a determina dacă, în cazul statelor membre cu programe regionale, deficiențele de la nivelul sistemelor identificate într-o anumită regiune sunt prezente și în celelalte regiuni, în special în cazul măsurilor de investiții;
   (f) Comisia să se asigure că noua procedură de asigurare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor, care va deveni obligatorie începând cu exercițiul financiar 2015, este aplicată în mod corect de către organismele de certificare și generează informații fiabile cu privire la nivelul de eroare;
   (g) statele membre să evalueze în ce măsură este necesară sprijinirea unor activități de transfer de cunoștințe și de consiliere care sunt deja disponibile pe piață la un preț rezonabil și, dacă există o necesitate justificată în acest sens, statele membre să se asigure că costurile activităților pentru care se acordă sprijin nu depășesc costurile unor activități similare oferite pe piață;
   (h) Comisia să asigure complementaritatea fondurilor Uniunii, astfel încât să se reducă riscul dublei finanțări și duplicarea eforturilor administrative în transferul cunoștințelor și măsurile consultative;
   (i) Comisia să încurajeze statele membre să instituie un instrument financiar unic care să poată pune la dispoziție atât împrumuturi, cât și garanții, intensificându-se astfel activitatea acestuia și mărindu-i-se masa critică;
   (j) Comisia să stabilească standarde și ținte adecvate pentru efectul de levier și de reînnoire, pentru a spori eficacitatea instrumentelor financiare pentru perioada de programare 2014-2020;
   (k) Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente să reducă, în măsura în care este posibil, reportările creditelor de angajament, care s-au ridicat la 0,9 milioane EUR (50 %) in 2014; subliniază că în 2013 Curtea a prezentat observații similare și că nu dispunem încă de informații cu privire la măsurile corective;

Europa în lume

Aspecte generale

331.  notează că acest domeniu acoperă cheltuielile aferente activităților de politică externă, susținerii țărilor candidate și pre-candidate, precum și asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar pentru țările în curs de dezvoltare și țările învecinate care nu fac parte din activitățile finanțate de Fondurile europene de dezvoltare;

332.  notează că rubrica 4 de la Europa în lume funcționează cu o sumă totală de 7,4 miliarde EUR, cheltuielile fiind bazate pe instrumente de cooperare și metode de acordare a sprijinului;

333.  remarcă că în prezent sunt fără îndoială trei domenii relevante pentru agenda privind extinderea și vecinătatea: parteneriat, extindere și sinergii cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE);

334.  salută faptul că, dintre cele opt recomandări făcute de Curte în anii 2011-2012, patru recomandări au fost implementate integral, două recomandări au fost implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor și două recomandări sunt implementate în ceea ce privește unele aspecte;

Aspecte de administrare

335.  observă că există administrare directă la această secțiune, cheltuielile fiind gestionate de Comisie și direcțiile sale generale; aceasta are loc de la sediul central din Bruxelles sau prin delegațiile Uniunii din anumite țări sau în cooperare cu organizațiile internaționale;

336.  constată cu surprindere că delegațiile cu nivelul cel mai ridicat al riscului, măsurat de indicatorii-cheie de performanță 5 (punerea în aplicare la timp) și 6 (obiectiv atins), sunt diferite de delegațiile notate ca având rezultatele cele mai scăzute; consideră că acest lucru ridică întrebări cu privire la calitatea și seriozitatea raportării din partea unor delegații;

337.  constată cu multă îngrijorare că, potrivit rapoartelor privind gestionarea asistenței externe în legătură cu 2 598 de proiecte conduse de delegațiile UE:

   805 proiecte în valoare de 13,7 miliarde EUR (45,53 % din suma totală) se află în întârziere,
   610 proiecte în valoare de 9,9 miliarde EUR (32,96 %) nu vor realiza obiectivele stabilite inițial,
   500 de proiecte în valoare de 8,6 miliarde EUR (29 %) se află în întârziere și nu vor realiza obiectivele stabilite inițial,
   915 proiecte în valoare de 15 miliarde EUR (50 %) fie se află în întârziere, fie nu vor realiza obiectivele stabilite inițial,
   măsurile de sprijin bugetar reprezintă aproape o cincime din proiectele care înregistrează cele mai grave probleme;

338.  salută faptul că Comisia a introdus un sistem de monitorizare a proiectelor în curs de derulare și că rapoartele privind gestionarea asistenței externe oferă o imagine la sfârșitul anului asupra proiectelor care se confruntă cu unele întârzieri în implementare sau în cazul cărora există riscul de a nu îndeplini unul sau mai multe dintre obiectivele stabilite inițial;

339.  încurajează Comisia să continue să monitorizeze aceste proiecte și să ia măsurile corespunzătoare pentru a permite ca proiectele să își atingă obiectivul în intervalul de timp stabilit; solicită Comisiei să prezinte un raport actualizat privind situația proiectelor respective și o invită să includă în acest raport programele de ajutor din domeniul politicii de vecinătate;

340.  regretă faptul că proiectele care se confruntă cu probleme de punere în aplicare sunt vizitate mai rar de către personalul delegațiilor decât proiectele care nu înregistrează probleme;

341.  observă, pe baza datelor din rapoartele privind gestionarea asistenței externe din 2014, că 77 % dintre proiectele care au primit un steguleț roșu pentru indicatorul-cheie de performanță 5 au fost vizitate și 23 % nu, 74 % dintre proiectele care au primit un steguleț galben pentru indicatorul-cheie de performanță 5 au fost vizitate și 26 % nu, iar 71 % dintre proiectele care au primit un steguleț verde pentru indicatorul-cheie de performanță 5 au fost vizitate și 29 % nu;

342.  reamintește că Parlamentul a solicitat Comisiei să prezinte măsurile luate pentru îmbunătățirea performanțelor delegațiilor Uniunii în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea resurselor, administrarea financiară și auditurile și să transmită Parlamentului concluziile la care a ajuns în urma analizei rapoartelor privind gestionarea asistenței externe (EAMR), împreună cu aceste rapoarte;

343.  constată că, în cazul a 22 de delegații care au îndeplinit criteriile de referință pentru mai puțin de 60 % din indicatorii-cheie de performanță în 2014, au fost transmise Parlamentului European planuri de acțiune, în mod oficial, la 5 noiembrie 2015; constată, de asemenea, că concluziile la care a ajuns DG DEVCO pe baza rapoartelor privind gestionarea asistenței externe au fost prezentate în raportul anual de activitate al DG DEVCO pentru 2014;

344.  insistă ca Comisia să nu recurgă în niciun caz la procedura contradictorie prevăzută la articolul 163 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii pentru a amâna sau a bloca adoptarea unui raport special al Curții;

345.  reafirmă cu tărie că pentru consolidarea încrederii este nevoie de măsuri de întărire a răspunderii delegațiilor Uniunii prin intermediul EAMR elaborate și semnate de șefii delegațiilor Uniunii;

346.  consideră că EAMR elaborate și semnate de șefii delegațiilor Uniunii sunt un instrument util de management intern pentru a permite Comisiei să identifice din timp problemele cu proiectele și să le rezolve încă din etapa de implementare; regretă că aceste rapoarte nu sunt anexate la rapoartele de activitate anuale ale DG DEVCO și DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (NEAR), așa cum se prevede la articolul 3 din Regulamentul financiar; regretă că aceste rapoarte sunt considerate confidențiale în mod sistematic, deși, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, acestea „se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial”;

347.  regretă că performanța generală a delegațiilor Uniunii în implementarea programelor de asistență externă măsurată prin indicatorii-cheie de performanță utilizați în EAMR pe 2014 s-a înrăutățit față de 2013; constată totuși că aceste rapoarte prezintă o evaluare a unor proiecte aflate în curs și că performanța este influențată de factori ce nu pot fi controlați de delegațiile Uniunii, inclusiv calitatea guvernanței în țările beneficiare, situația securității, crizele politice, seriozitatea partenerilor care trebuie să le implementeze etc.;

348.  este conștient că evaluările rezultate din rapoartele privind gestionarea asistenței externe oferă doar o imagine instantanee a situației fiecărui proiect la sfârșitul anului și că impactul real al dificultăților identificate poate fi evaluat doar la finalul proiectului;

349.  roagă insistent Comisia să folosească EAMR pentru a remedia deficiențele identificate, așa încât proiectele să atingă obiectivele stabilite inițial; așteaptă din partea Comisiei să asigure că proiectele de asistență externă sunt planificate într-un termen realist, așa încât să se reducă ponderea proiectelor întârziate; așteaptă din partea Comisiei să prezinte Parlamentului rapoarte privind acțiunile corective luate pentru a remedia situația delegațiilor cu probleme grave de implementare;

350.  observă că doar o mică parte a proiectelor în curs de desfășurare au fost apreciate ca având probleme grave care să justifice o avertizare; salută acțiunile corective preconizate, care ar putea genera un rezultat pozitiv până la finalul perioadei de implementare;

351.  este în același timp de părere că șefilor delegațiilor Uniunii ar trebui să li se reamintească cu regularitate, în timpul recrutării și înaintea detașării, sarcinile care le revin în ceea ce privește responsabilitățile de gestionare și control în cadrul asigurării managementului aferent portofoliului lor delegat de operațiuni (procese de gestionare esențiale, gestionarea controlului, înțelegerea și evaluarea adecvată a indicatorilor-cheie de performanță), furnizarea de rapoarte de calitate și complete în contextul redactării raportului anual de activitate și îi îndeamnă să nu se concentreze exclusiv pe aspectele politice ale funcției lor;

352.  își exprimă preocuparea cu privire la gestionarea de către Uniune a asistenței externe în țările terțe; subliniază faptul că un euro din doi este plătit cu întârziere (la momentul ultimului raport fiind afectate 805 proiecte) și un euro din trei nu și-a atins obiectivul prevăzut (în cazul a 610 proiecte), iar ambele probleme afectează un euro din patru (500 de proiecte); este preocupat de faptul că, în ceea ce privește sprijinul bugetar, aproape o cincime (18,5 %) dintre aceste măsuri sunt tardive și nu își ating obiectivele, iar aproape jumătate dintre proiectele FED sunt afectate de aceleași probleme legate de implementare; este îngrijorat că proiectele care se confruntă cu probleme fac obiectul vizitelor mai rar decât cele fără probleme; solicită Comisiei să prezinte un raport actualizat privind situația proiectelor respective și o invită să includă în acest raport programele de ajutor din domeniul politicii de vecinătate;

353.  este conștient că impactul real al dificultăților identificate poate fi evaluat doar la finalul proiectului; consideră că impactul financiar al dificultăților și întârzierilor survenite în punerea în aplicare a proiectelor ar trebui să fie evaluat cu atenție și că acesta poate reprezenta doar o parte foarte limitată a cheltuielilor;

354.  consideră că, în orientările generale, șefii delegațiilor Uniunii ar trebui îndrumați în mod clar în ceea ce privește definiția rezervelor și componentele acestora;

355.  consideră că, pe baza informațiilor de gestiune și a indicatorilor-cheie de performanță, este important să fie identificate și consolidate tendințele, astfel încât să se evalueze ciclurile de programare pentru a îmbunătăți eficacitatea sectorială generală a ajutorului Uniunii pentru dezvoltare;

356.  salută intensificarea monitorizării desfășurate de Comisie în raport cu proiectele finanțate de Uniune în taberele din Tindouf, în 2015 fiind efectuate în total 24 de misiuni de monitorizare, iar personalul Comisiei responsabil de acțiunile umanitare petrecând în aceste tabere până la două săptămâni în fiecare lună; salută toate eforturile depuse de Comisie pentru a asigura o eficiență maximă în utilizarea fondurilor Uniunii în tabere și ia act de faptul că, în cazul Tindouf, mărfurile destinate acțiunilor umanitare sunt scutite de taxe vamale;

Legalitatea și regularitatea; erori

357.  constată că Curtea a analizat 172 de operațiuni, dintre care 43 au fost afectate de erori; observă că, ținând cont de cele 28 de erori cuantificate, nivelul estimat de eroare este de 2,7 %;

358.  apreciază că Curtea a publicat o rată de eroare specifică în privința cheltuielilor gestionate direct de Comisie (fiind excluse tranzacțiile cu mai mulți donatori și cele de sprijin bugetar) și regretă că rata de eroare pentru aceste tranzacții specifice a fost calculată la 3,7 %; i se pare frustrant faptul că în șapte cazuri de erori cuantificabile, Comisia dispunea de suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau depista și corecta erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor; constată că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 0,2 puncte procentuale mai mică;

359.  constată că printre principalele erori se numără cheltuieli neeligibile declarate de beneficiarii financiari (inclusiv perioada, taxele, nerespectarea regulii de origine sau documentație insuficientă) și validare și acceptare insuficiente ale plăților din partea Comisiei;

Contribuția pe tipuri de eroare

Europa în lume

Cheltuieli neeligibile

57 %

Servicii/lucrări/furnituri nefurnizate

24 %

Absența unor documente care să justifice cheltuielile

8 %

Nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat

6 %

Calcularea incorectă a cheltuielilor declarate

4 %

Total

100 %

360.  apreciază că Curtea a publicat o rată de eroare specifică în privința cheltuielilor gestionate direct de Comisie, fiind excluse tranzacțiile cu mai mulți donatori și cele de sprijin bugetar; regretă că rata de eroare pentru aceste tranzacții specifice a fost cuantificată la 3,7 %;

361.  subliniază că operațiunile de sprijin bugetar examinate de Curte nu au fost afectate de erori privind legalitatea și regularitatea; consideră totuși că Comisia ar trebui să prevadă un sistem de monitorizare constantă a fondurilor acordate drept sprijin bugetar, inclusiv a mecanismelor permanente de control, pentru a verifica respectarea condițiilor de acces la această formă de sprijin;

362.  regretă că Curtea a observat încă o dată, în 2014, eroarea sistemică care constă în a înregistra cheltuieli ce se bazau pe estimări proprii, și nu pe costuri suportate, plătite și acceptate pe care o detectase deja în exercițiul financiar 2013; dar ia act cu satisfacție de faptul că DG ELARG și-a corectat validările incorecte din conturile pe 2013 și 2014 în mai 2014, revizuind, totodată, instrucțiunile prevăzute în manualul ELARG de contabilitate;

363.  reamintește că, în declarația sa de asigurare(100), Directorul general al Europe Aid a declarat că procedurile de control instituite furnizează garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente dar a emis o rezervă globală cu privire la faptul că rata de eroare se situează la peste 2 %, fapt care demonstrează că procedurile de control nu au reușit să prevină, să depisteze și să corecteze erori semnificative;

364.  consideră fundamentală posibilitatea de a suspenda acordarea fondurilor de preaderare nu numai în cazul unor abuzuri dovedite asupra lor, ci și în cazul în care țara în curs de aderare încalcă în orice fel drepturile consacrate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

Aspecte legate de fiabilitatea datelor

365.  constată că, din cauza naturii cheltuielilor și a teritoriilor unde sunt alocate, gestionarea datelor în acest domeniu diferă vizibil de orice altă secțiune a bugetului Uniunii;

Abordare bazată pe performanțe și rezultate

366.  observă că, dată fiind natura sprijinului, îmbunătățirea managementului riscului și sistemele de control mai stricte contribuie substanțial la o concentrare asupra performanței;

Instrumente de inginerie financiară

367.  observă că în acest domeniu FEI nu reprezintă un element central; dacă există vreo oportunitate pentru acest tip de sprijin, el este utilizat mai degrabă prin acțiuni ale FED;

Măsuri de adoptat în continuare

368.  trage concluzia că Comisia ar trebui:

   (a) să urmeze recomandarea Curții de a crea și implementa proceduri de control intern pentru a garanta că plățile de refinanțare se bazează pe cheltuielile efective și să înăsprească controalele ex ante pentru contractele de grant, recurgând inclusiv la planificarea bazată pe riscuri și vizite de monitorizare;
   (b) să reflecte actuala și brusca schimbare a setului de priorități în privința acordării eficiente a sprijinului financiar din partea Uniunii vizând nu doar aspectele teritoriale (Ucraina, Turcia, Balcanii de Vest, țările din Parteneriatul Estic, printre altele), ci și pe cele tematice;

369.  solicită Comisiei să stabilească și să implementeze proceduri de control intern pentru a se asigura că prefinanțările sunt validate și închise pe baza cheltuielilor suportate efectiv, excluzându-se angajamentele juridice.

370.  susține întru totul instrucțiunile date de Comisie în raportul său de sinteză(101) prin care îndeamnă DG DEVCO „să țină seama într-o mai mare măsură de rezultatul controalelor efectuate, pentru a oferi garanții mai bine diferențiate în funcție de risc și își mobilizeze ulterior mai multe resurse de control către zonele care fac obiectul unor rezerve, ținând cont de raportul relativ costuri/beneficii al diferitelor controale”;

371.  solicită Comisiei:

   (a) să furnizeze Parlamentului anual o evaluare globală a EAMR, precum și
   (b) să indice în rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR măsurile luate pentru a remedia situația delegațiilor cu probleme de implementare, să scurteze termenele în cazul sprijinului bugetar și să simplifice programele;

Administrație

372.  observă că acest domeniu foarte specific se referă la cheltuielile efectuate de instituțiile și alte organisme ale Uniunii, iar Comisia are adesea, în acest context, un rol de furnizor de servicii pentru celelalte instituții;

373.  subliniază că aproximativ 60 % din suma totală reprezintă costurile cu personalul; celelalte posturi includ, printre altele, clădirile, echipamentele, energia, comunicațiile și TI;

374.  solicită tuturor instituțiilor și agențiilor Uniunii să implementeze articolul 16 din Statutul funcționarilor, publicând anual informații privind înalții funcționari care au părăsit administrația Uniunii, precum și o listă a conflictelor de interese; solicită ca structura independentă menționată anterior să evalueze compatibilitatea locurilor de muncă post-Uniune sau a situației în care funcționarii și foștii deputați în Parlamentul European trec din sectorul public în sectorul privat (așa-numita chestiune a „ușilor turnante”) și riscul unui conflict de interese și să definească perioade clare de existență a stării de incompatibilitate, care ar trebui să acopere cel puțin perioada pentru care se acordă indemnizații tranzitorii;

375.  subliniază că cinci foști funcționari au fost angajați în 2014 în calitate de consilieri speciali, fiind remunerați, de exemplu, pentru 43 de săptămâni într-un caz și pentru 30 de săptămâni în alte două cazuri; invită Comisia să prezinte informații suplimentare prin care să explice de ce nu au fost prelungite contractele inițiale în loc să li se plătească foștilor funcționari menționați anterior comisioane zilnice și să informeze dacă s-a ținut cont de acele contracte inițiale și, dacă da, în ce mod, precum și dacă s-au plătit pensii în același timp;

376.  subliniază că, prin creșterea numărului de ore de lucru de la 37,5 la 40 de ore pe săptămână în cadrul revizuirii Statutului funcționarilor, s-a economisit echivalentul a aproximativ 2 900 de posturi și că această creștere practic compensează reducerile de personal cu 5 % pe o perioadă de câțiva ani care au fost convenite în cadrul reformei Statutului funcționarilor; invită Comisia să prezinte un raport transparent cu indicații anuale privind reducerea planificată a numărului de posturi și să țină seama în acest sens de prelungirea timpului de lucru;

377.  subliniază că, pentru fiecare membru al Comisiei, procedura de descărcare de gestiune are prioritate față de alte reuniuni, întrucât comisia competentă a Parlamentului consideră că fiecare comisar răspunde în fața Parlamentului;

378.  subliniază rolul important al celor care denunță nereguli; invită Comisia să se asigure că fiecare instituție a Uniunii pune în aplicare norme privind protecția denunțătorilor; invită Comisia să promoveze o legislație privind protecția persoanelor care denunță nereguli în Uniune;

379.  solicită ca toate instituțiile și agențiile Uniunii care încă nu au făcut acest lucru să adopte de urgență norme interne privind semnalarea neregulilor și să aplice o abordare comună privind obligațiile ce le revin, axându-se pe protecția persoanelor care denunță neregulile; solicită acordarea unei atenții deosebite protecției persoanelor care semnalează nereguli în contextul Directivei privind protecția secretelor comerciale; invită Comisia să propună dispoziții legislative privind nivelul minim de protecție în Uniune a persoanelor care semnalează nereguli; invită instituțiile și agențiile să modifice Statutul funcționarilor pentru a garanta că aceștia au obligația formală de a raporta toate tipurile de nereguli, dar și pentru a stabili măsuri adecvate de protecție a persoanelor care semnalează nereguli; invită instituțiile și agențiile să pună în practică fără întârziere articolul 22 litera (c) din Statutul funcționarilor;

380.  își exprimă preocuparea în legătură cu numărul de sinucideri au avut loc în cadrul administrației; consideră că, pentru a preîntâmpina reproducerea unor astfel de incidente, este oportun ca Comisia să realizeze o analiză temeinică a stării de bine a personalului;

381.  constată cu părere de rău că, din cele opt recomandări formulate de Curte în perioada 2011-2012, nu a fost implementată integral nicio recomandare, cinci recomandări sunt implementate în ceea ce privește majoritatea aspectelor, iar trei recomandări sunt implementate în ceea ce privește unele aspecte;

382.  ia act de faptul că nivelul concediilor medicale în cadrul Comisiei rămâne stabil; salută înființarea unui grup de ajutor psihosocial datorită căruia s-a redus numărul zilelor de absență, de la 2 200 în 2010 la 772 în 2014; este preocupat însă de faptul că intervenția a fost necesară în 868 de cazuri, chiar dacă nivelul de satisfacție a fost de 95 %;

383.  ia act de faptul că peste 250 de membri ai personalului care nu au fost incluși în noile cabinete au fost integrați în direcții generale sau găzduiți de acestea, iar aproximativ 550 de membri ai personalului din noile cabinete au fost incluși în noua Comisie Juncker;

384.  consideră că imunitatea de jurisdicție penală de care se bucură personalul Uniunii în statele membre, ce datează de 64 de ani, este un privilegiu de mult timp depășit; solicită ca acest privilegiu în temeiul Protocolului la Tratat să se limiteze la personalul Uniunii în țări terțe;

Legalitatea și regularitatea; erori

385.  constată că Curtea a analizat 129 de operațiuni, dintre care 20 au fost afectate de erori; observă că, ținând cont de cele 12 erori cuantificate, nivelul estimat de eroare este de 0,5 %;

386.  ia act de faptul că printre principalele erori se numără alocațiile personalului și beneficiile conexe ineligibile sau calculate incorect, plățile pentru servicii neacoperite de contractul existent și alte cheltuieli fără o justificare adecvată;

Contribuția pe tipuri de eroare

Administrație

Alocațiile personalului și beneficiile conexe ineligibile sau calculate incorect

70 %

Plățile pentru servicii neacoperite de contractul existent

22 %

Alte cheltuieli fără o justificare adecvată

8 %

Total

100 %

Codul de conduită și conflictele de interese

387.  observă atenția deosebită pe care publicul și mass-media o acordă aspectelor legate de integritate, ceea ce înseamnă că buna funcționare a codurilor de conduită implică o atenție permanentă; subliniază că un cod de conduită reprezintă o măsură de prevenire eficace doar dacă este aplicat în mod adecvat, iar respectarea sa este verificată în mod sistematic, nu numai în caz de incidente; subliniază faptul că este necesară o revizuire a codului de conduită până la sfârșitul anului 2017;

388.  încurajează instituțiile și agențiile Uniunii să sensibilizeze într-o măsură mai mare funcționarii lor cu privire la politica în materie de conflicte de interese, în paralel cu activitățile de sensibilizare aflate în curs și cu includerea integrității și transparenței printre punctele obligatorii de luat în discuție în cadrul procedurilor de recrutare și de evaluare a performanțelor; consideră că în legislația referitoare la conflictele de interese ar trebui să se facă distincția între reprezentanții aleși și funcționarii publici; consideră că asemenea dispoziții sunt necesare și în statele membre în cazul funcționarilor și angajaților din sectorul public implicați în administrarea și monitorizarea subvențiilor acordate de Uniune; invită Comisia să prezinte un proiect de temei juridic pentru această chestiune;

389.  consideră că Comisia ar trebui să dea publicității, din proprie inițiativă, documentele referitoare la recomandările formulate de Comitetul ad-hoc pe probleme de etică cu privire la activitățile profesionale în care se angajează foștii comisari după expirarea mandatului, modificând informațiile cu caracter comercial sau personal în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;

390.  invită Comisia să revizuiască codul de conduită al comisarilor până la sfârșitul lui 2017, incluzând o definiție a ceea ce constituie un „conflict de interese”, precum și introducând criterii de apreciere a compatibilității activităților profesionale după expirarea mandatului și prelungind până la trei ani perioada de incompatibilitate pentru comisari; invită Comisia să solicite statelor membre să indice clar toate conflictele de interese potențiale ale candidaților pe care îi propun pentru posturile de membri ai Comisiei și să explice cum este definită noțiunea de conflict de interese în legislațiile lor interne respective; în cazul în care interpretarea noțiunii de conflict de interese diferă în legislațiile naționale și în normele aplicate de Comisie în acest sens, consideră statele membre ar trebui să respecte interpretarea dată de Comisie;

391.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită, în această privință, prevenirii conflictelor de interese și a practicilor de corupție în cazul agențiilor descentralizate, care sunt deosebit de vulnerabile, având în vedere că sunt relativ necunoscute publicului și că sunt situate pe întreg teritoriul UE;

392.  subliniază că o măsură importantă în ceea ce privește conflictele de interese o reprezintă creșterea transparenței Președintelui Comisiei, a comitetului ad-hoc pe probleme de etică din cadrul Comisiei și a Secretariatului General atunci când se analizează potențialele situații de conflict; invită Comisia să publice, în mod proactiv, avizele comitetului pe probleme de etică, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pentru a permite publicului să tragă Comisia la răspundere pentru deciziile luate; repetă recomandarea Parlamentului privind reforma comitetului ad-hoc pe probleme de etică în vederea extinderii competențelor sale și a includerii de experți independenți;

393.  estimează că în codul de conduită pentru comisari ar trebui să fie prevăzută o descriere mai clară a atribuțiilor comitetului ad hoc pe probleme de etică, precum și cerința ca membrii acestuia să fie experți independenți;

394.  invită Comisia să publice declarațiile de interese într-un format deschis, care poate fi citit automat;

395.  consideră că angajații guvernamentali recrutați în cadrul cabinetului unui comisar european ar trebui, de preferință, să nu fie însărcinați cu relațiile cu statul lor membru de origine, cu excepția cazului în care s-a realizat anterior o evaluare adecvată a oricărui conflict posibil cu interesele legitime ale Comisiei;

Conflicte de interese în cadrul gestiunii partajate și în țări terțe în legătură cu gestionarea fondurilor UE

396.  atrage atenția asupra faptului că unele state membre nu au legi privind miniștrii care să excludă posibilitatea ca demnitarii să dețină în totalitate sau parțial întreprinderi;

397.  consideră că posibilitatea ca întreprinderile deținute de acești demnitari ai Uniunii să poată solicita fonduri din partea Uniunii sau să poată primi astfel de fonduri în calitate de subcontractanți, în timp ce proprietarii și demnitarii înșiși sunt simultan responsabili pentru utilizarea adecvată a fondurilor în cauză, respectiv pentru controlarea utilizării lor, reprezintă un grav conflict de interese;

398.  invită Comisia să includă pe viitor, în toate actele legislative ale Uniunii, o clauză privind plățile care să prevadă că întreprinderile din statele membre ale Uniunii și din țări terțe care sunt deținute de demnitari nu pot solicita și nu pot primi finanțare din partea Uniunii;

Transparența

399.  consideră că toate datele privind execuția bugetară în cadrul UE ar trebui să fie transparente și justificabile prin publicare, inclusiv cheltuielile statelor membre legate de gestiunea partajată;

400.  subliniază principiul conform căruia Comisia ar trebui să înceteze, la toate nivelurile, contactele cu lobbyiști neînregistrați;

401.  invită Comisia să extindă practica de a înregistra informațiile referitoare la reuniunile cu lobbyiști, pentru a include toate persoanele implicate în procesul de elaborare a politicilor Uniunii, solicitând direcțiilor sale generale rapoarte periodice cu privire la reuniunile care au loc în cadrul serviciilor sale respective și publicând aceste informații într-un mod ușor accesibil pe site-ul Comisiei;

402.  consideră că Comisia ar trebui să aibă obligația de a înregistra și a publica toate contribuțiile lobbyiștilor/reprezentanților grupurilor de interese privind proiectele de politici și acte legislative sub forma unei „amprente legislative”; sugerează ca această amprentă legislativă să conțină informații detaliate cu privire la lobbyiștii ale căror opinii au avut un impact substanțial asupra propunerilor Comisiei;

403.  salută publicarea unei liste a înalților funcționari care părăsesc Comisia și invită Comisia să îi includă pe toți membrii cabinetului în definiția înalților funcționari;

Grupurile de experți

404.  îndeamnă Comisia să dea curs recomandărilor Ombudsmanului privind conflictele de interese legate de grupurile de experți și să amâne adoptarea unor noi norme orizontale până când Parlamentul își va putea exprima opinia pe baza lucrărilor în curs privind un raport din proprie inițiativă elaborat în comun de comisiile CONT și JURI;

Altele

Migrația și refugiații

405.  salută informațiile cu privire la fondurile ce pot fi utilizate pentru a atenua criza provocată de fluxul ridicat de refugiați(102);

406.  consideră că fondurile Uniunii utilizate pentru politica privind migrația ar trebui să facă obiectul unui control și al unor audituri pe bază de indicatori de performanță;

407.  atrage atenția asupra actualei crize a migrației și subliniază că această criză trebuie soluționată prin intermediul unei soluții coerente la nivelul Uniunii; ia act de fondurile alocate în 2014 domeniului migrației și gestionării frontierelor externe și invită Curtea să analizeze posibilitatea elaborării rapide a unui raport special privind eficacitatea acestor fonduri, în care să prezinte concluzii ce vor fi integrate în procesul aflat în desfășurare de actualizare a politicii Uniunii în materie de migrație și control al frontierelor;

408.  se referă la punctele 234 și 235 din rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru 2013; solicită informații actualizate cu privire la cooperarea în curs cu International Management Group (IMG), precum și informații din partea Comisiei, în special cu privire la actualele și noile contracte și plăți;

409.  solicită clarificări cu privire la proiectele din Grecia care nu au fost finalizare și care nu mai pot fi finanțate după 31 decembrie 2015; solicită clarificări cu privire la ce se va întâmpla cu fiecare dintre aceste proiecte;

OLAF

410.  consideră că OLAF este un actor esențial în lupta împotriva corupției și consideră că este extrem de important ca această instituție să funcționeze într-un mod eficace și independent; recomandă, în conformitate cu Regulamentul privind OLAF, să i se ofere Comitetului de supraveghere al OLAF acces la informațiile necesare pentru îndeplinirea eficace a mandatului său în ceea ce privește controlul activităților OLAF, precum și să i se confere independență bugetară;

411.  subliniază că statele membre nu urmăresc presupuse cazuri de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum le-au fost prezentate de către OLAF; invită Comisia să ia măsuri adecvate și invită OLAF să continue și să își accelereze analiza privind motivele pentru care statele membre nu urmăresc presupusele cazuri, să prezinte Parlamentului constatările sale în acest sens și să continue să sprijine statele membre în îmbunătățirea performanțelor acestora în ceea ce privește prevenirea și depistarea fraudelor cu fonduri europene;

412.  ia act de efortul depus de OLAF pentru a pune în practică majoritatea recomandărilor formulate de Comitetul său de supraveghere(103); își exprimă dorința de a fi informat totuși dacă recomandările respective au fost puse în aplicare sau nu și dacă există diferențe fundamentale în acest sens; se așteaptă ca, în viitor, OLAF să precizeze clar domeniile și măsura în care se îndepărtează de la recomandările inițiale ale Comitetului de supraveghere; constată că 2014 a fost primul an în care Comitetul de supraveghere a hotărât să monitorizeze evoluția recomandărilor formulate anterior; invită OLAF și Comitetul de supraveghere să repete acest exercițiu în fiecare an;

413.  îndeamnă OLAF să pună în aplicare recomandările privind participarea directă a directorului general la investigații, deoarece articolul 7 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 prevede în mod clar că investigațiile trebuie să fie efectuate de către personalul desemnat de directorul general și nu de către directorul general însuși, întrucât acest lucru poate crea situații cu obiective contradictorii;

414.  solicită OLAF să pună în aplicare recomandarea Comitetului de supraveghere de a include verificarea oricărui potențial conflict de interese dintre sarcinile unui expert național și participarea sa la activitățile de investigare în cazul respectiv;

415.  este ferm convins de necesitatea de a informa Comitetul de supraveghere cu privire la toate cazurile respinse în care au fost transmise informații autorităților judiciare naționale, în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, pentru a proteja garanțiile procedurale ale persoanelor vizate de acuzații; solicită OLAF să pună cât mai curând în aplicare recomandarea Comitetului de supraveghere;

416.  ia act de faptul că, în 2014, OLAF a încheiat un număr total de 307 investigații și activități coordonate; ia act de faptul că OLAF a emis recomandări în cazul a 147 dintre aceste investigații, ceea ce înseamnă o rată de urmărire subsecventă de 47 %; constată că, înainte de 2011, rata a fost de peste 50 % în mod regulat; se așteaptă ca OLAF să ia măsuri pentru a-și restabili eficacitatea în mod permanent prin îmbunătățirea procedurii de selecție; este de părere că OLAF ar trebui să ia din nou în considerare Recomandarea nr. 31 a Comitetului de supraveghere în vederea creșterii eficacității proprii;

417.  ia act de eforturile depuse în comun de OLAF și de Comitetul de supraveghere în vederea ajungerii la un acord privind noile mecanisme de lucru; își repetă apelul lansat în legătură cu bugetul pe 2013 cu privire la soluționarea rapidă a problemelor rămase între OLAF și Comitetul său de supraveghere, astfel încât acestea să-și poată îndeplini efectiv îndatoririle legale în condițiile actuale de cooperare limitată între ele; invită Comisia să-și asume în întregime rolul și să caute activ o soluție pe termen lung care să fie pusă în practică fără întârziere;

418.  așteaptă decizia colegiului de ridicare a imunității directorului general al OLAF pentru a permite autorităților judiciare belgiene să investigheze posibila înregistrare ilegală a convorbirilor telefonice (consemnate de OLAF) purtate între un martor (îndemnat de OLAF să facă apelul telefonic) și o persoană de la sediul OLAF, sub asistența investigatorilor OLAF;

419.  subliniază că, pentru a asigura coerența cu mandatul său, Comitetul de supraveghere ar trebui să dispună de personal autonom care să nu facă parte din administrația OLAF și care să se bucure de autonomie financiară; salută eforturile depuse în permanență de Comisie în acest sens;

420.  îndeamnă OLAF să acorde Comitetului de supraveghere acces la documentele pe care Comitetul de supraveghere le consideră necesare pentru a-și îndeplini sarcinile în conformitate cu responsabilitățile sale din cadrul mandatului legislativ;

421.  constată că, în 2014, OLAF a întreprins măsuri semnificative pentru a spori gradul de protecție a intereselor financiare ale Uniunii la nivelul Comisiei și al statelor membre, finalizând măsurile prioritare din cadrul strategiei multianuale de combatere a fraudelor, care se axează atât pe elaborarea de strategii antifraudă la nivelul serviciilor Comisiei și al agențiilor, cât și pe sprijinirea statelor membre în elaborarea propriilor strategii de combatere a fraudelor;

422.  subliniază că, în 2014, OLAF a recomandat recuperarea unui cuantum record de resurse financiare în folosul bugetului Uniunii, care s-a ridicat în total la 901 milioane EUR, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul față de 2013; subliniază că în 2014 a crescut și suma totală recuperată de autoritățile competente în urma recomandării OLAF de a se recupera 206,5 milioane EUR (în 2013 această sumă a fost de 117 milioane EUR);

423.  îndeamnă OLAF să elaboreze norme interne privind semnalarea neregulilor în conformitate cu noul Statut al funcționarilor din 2014;

424.  reamintește că Comisia a primit din partea instanțelor belgiene o cerere de ridicare a imunității personalului său; insistă asupra faptului că Comisia ar trebui să coopereze pe deplin cu autoritățile judiciare belgiene;

425.  menționează că raportul anual al OLAF pe 2014 specifică activitățile de investigare și rezultatele obținute pe sectoare; solicită OLAF să prezinte în următorul raport anual informații detaliate privind tipul investigațiilor și rezultatele obținute în toate sectoarele;

Acordurile privind tutunul

426.  reamintește că, în luna mai 2015, Comisia a promis să prezinte cât mai curând evaluarea sa privind acordul cu Philip Morris International (PMI); subliniază că Comisia a amânat publicarea evaluării de mai multe ori și că aceasta a fost publicată în cele din urmă la 24 februarie 2016, cu o zi înainte de o dezbatere în plen pe acest subiect în cadrul Parlamentului; este ferm convins că astfel de întârzieri în publicare reprezintă o greșeală gravă din partea Comisiei în ceea ce privește obligațiile sale în materie de transparență, atât față de Parlament, cât și față de cetățeni, subminând astfel capacitatea Parlamentului de a-și exprima în timp util punctul de vedere asupra acestei chestiuni complexe și delicate;

427.  subliniază că, în 2004, atunci când a fost încheiat pentru prima dată, acordul PMI era un instrument inovator pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun, dar subliniază faptul că împrejurările de pe piață și cadrul de reglementare au suferit modificări substanțiale de la acea dată; subliniază că acordurile încheiate cu cele mai mari patru companii de tutun(104) nu tratează caracteristici importante ale comerțului ilicit cu tutun practicat în prezent, în special proporția ridicată a comerțului pe care o reprezintă în momentul actual țigările ieftine fără marcă; invită Comisia să propună un plan de acțiune prin care să prevadă noi măsuri pentru soluționarea de urgență a acestei probleme;

428.  este de părere că toate elementele cuprinse în acordurile privind tutunul vor fi incluse în noul cadru juridic compus din Directiva privind produsele din tutun(105) (TPD) și Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCCT);

429.  reamintește că Parlamentul și-a exprimat, la 9 martie 2016(106), opinia potrivit căreia că acordul cu PMI nu ar trebui să fie reînnoit, prelungit sau renegociat;

430.  îndeamnă Comisia să instituie la nivelul Uniunii, înainte de data expirării acordului cu PMI, toate măsurile necesare pentru urmărirea și localizarea produselor din tutun fabricate de PMI și să inițieze acțiuni în judecată pentru orice confiscare ilegală a produselor fabricate de această societate până la aplicarea completă a tuturor dispozițiilor din Directiva privind produsele din tutun, astfel încât să nu se formeze un vid normativ în perioada dintre expirarea acordului cu PMI și intrarea în vigoare a DPT și a CCCT;

431.  invită PMI să aplice în continuare dispozițiile din acordul actual referitoare la urmărire și localizare și la obligația de diligență („cunoaște-ți clientela”), indiferent de faptul dacă acordul va fi sau nu prelungit;

432.  invită Comisia să propună un regulament suplimentar, nou, prin care să se instituie un sistem independent de urmărire și localizare și să se introducă dispoziții privind diligența („cunoaște-ți clientela”) care să se aplice tutunului tăiat brut, filtrelor și tipurilor de hârtie utilizate de industria tutunului, ca un instrument suplimentar de combatere a contrabandei și a produselor contrafăcute;

433.  regretă faptul că Comisia a înregistrat întârzieri în evaluarea acordurilor privind tutunul; invită Comisia să realizeze aceste evaluări cât mai curând posibil și să pună în evidență rezultatele obținute în urma investițiilor realizate cu ajutorul fondurilor furnizate de societățile care produc articole din tutun în temeiul acestor acorduri;

434.  este preocupat de constatarea Ombudsmanului European(107), care a declarat că, cu excepția DG Sănătate, Comisia nu aplică integral normele și orientările OMS din cadrul ONU referitoare la transparență și la activitatea de lobby în domeniul produselor din tutun; consideră, așadar, că această situație pune în pericol credibilitatea și integritatea Comisiei;

435.  îndeamnă toate instituțiile vizate ale Uniunii să pună în aplicare articolul 5 alineatul (3) din CCCT a OMS, în conformitate cu recomandările incluse în orientările aferente acesteia; îndeamnă Comisia să publice fără întârziere acordurile de evaluare încheiate cu societățile care produc articole din tutun, precum și o evaluare a impactului privind punerea în aplicare a CCCT a OMS;

Școlile europene

436.  subliniază faptul că o sumă de 164,2 milioane EUR a fost alocată din bugetul UE pentru a finanța școlile europene, această sumă fiind echivalentul a 59 % din bugetul operațional al acestor școli;

437.  este deosebit de preocupat de concluziile formulate în raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2014, potrivit cărora: „Având în vedere deficiențele persistente constatate la nivelul sistemelor de contabilitate și control, Curtea nu este în măsură să confirme faptul că conturile consolidate aferente exercițiului 2014 nu au fost afectate de denaturări semnificative”;

438.  constată că directorul general al DG Resurse Umane și Securitate (DG HR) și-a menținut rezerva din motive de reputație în raportul de sinteză al Comisiei din 2014 în legătură cu școlile europene, iar reprezentantul Comisiei Europene a votat împotriva acordării descărcării de gestiune pentru conturile școlilor europene aferente exercițiilor 2012 și 2013; regretă faptul că reprezentanții statelor membre nu privesc problemele respective la fel de serios;

439.  reamintește că Parlamentul, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei pentru exercițiul 2010, a pus deja sub semnul întrebării „structurile decizionale și de finanțare prevăzute în Convenția privind școlile europene;” și a solicitat Comisiei „să analizeze, împreună cu statele membre, posibilitatea revizuirii acestei convenții și să raporteze până la 31 decembrie 2012 cu privire la progresul realizat în acest sens”; constată că Parlamentul nu a mai primit vreodată raportul privind progresele înregistrate;

440.  sprijină pe deplin cele 11 de recomandări formulate de Curte în raportul său din 11 noiembrie 2015 cu privire la conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2014, care se referă la aspecte privind contabilitatea, personalul, procedurile de achiziții, standardele de control și plățile;

441.  invită Comisia să prezinte, până la 1 iulie 2016, un raport cu privire la progresele înregistrate de școlile europene în procesul de punere în aplicare a recomandărilor Curții și a planului de acțiune al Comisiei;

442.  invită autoritatea bugetară să înscrie în rezervă o parte din creditele alocate de la bugetul Uniunii pentru finanțarea școlilor europene, urmând ca acestea să fie atribuite pe parcursul procedurii bugetare din 2017, cu titlu prioritar, cabinetului Secretarului General, în cazul în care nu s-au realizat suficiente progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Curții;

Euronews

443.  constată că Euronews a primit 18 milioane EUR de la bugetul Uniunii în 2014, deși Comisia nu este acționar al postului și este preocupat de faptul că structura de conducere actuală a Euronews ar putea să nu permită deplina independență și autonomie față de acționarii săi internaționali; invită Comisia, în temeiul contribuției sale financiare importante, să se asigure că Euronews respectă principiile bunei gestiuni financiare și toate acordurile juridice cu Comisia, inclusiv carta obligatorie privind independența editorială;

Rezumat

444.  în lumina acestor observații, formulează următoarele concluzii:

   (a) principiile bunei gestiuni financiare reprezintă elemente esențiale care stau la baza gestiunii bugetului Uniunii;
   (b) evaluările de impact și de risc trebuie considerate o parte integrantă a acestui proces;
   (c) actuala strategie referitoare la simplificare este importantă pentru a asigura o gestiune financiară corespunzătoare și eficientă; această strategie trebuie să fie însoțită de standarde înalte în domeniul disciplinei bugetare;
   (d) practicile de gestiune partajată ar putea face obiectul unor măsuri de îmbunătățire în direcția creșterii compatibilității între politicile Uniunii și cele ale statelor membre;
   (e) un efort sporit de sprijinire a protecției intereselor financiare este esențial;
   (f) rata de eroare globală rămâne aproape stabilă la 4,4 %, totuși tipologia erorilor este foarte eterogenă;
   (g) nu au fost identificate probleme serioase în privința veniturilor; principiul VNB rămâne esențial pentru acest succes; adecvarea veniturilor reprezintă totuși o problemă;
   (h) o rată de eroare mai înaltă decât media a fost identificată în cheltuielile pentru competitivitate în materie de creștere economică și locuri de muncă, deși în același timp o monitorizare temporară în acest domeniu a evidențiat semne clare ale unei abordări axate pe performanță;
   (i) sprijinul pentru coeziune a relevat o rată de eroare evident mai înaltă pentru politica regională și urbană în comparație cu cea pentru afaceri sociale; abordarea axată pe performanță este sprijinită și prin instrumentele de inginerie financiară (FEI), în special în unele state membre;
   (j) o gestionare și o procesare mai eficientă a datelor ar contribui, fără îndoială, la o abordare mai avansată a performanței;
   (k) domeniul resurselor naturale dispune de potențial pentru a dezvolta sprijinul bazat pe proiecte, pentru îmbunătățirea eficienței resurselor Uniunii; în plus, se pot aduce îmbunătățiri semnificative în management și în sprijinul instituțional, în special la nivelul statelor membre;

Rezultate generale și recomandări strategice

445.  consideră că descărcarea de gestiune 2014:

   (a) creează o nouă paradigmă pentru înțelegerea efectelor și beneficiilor bugetului Uniunii de manieră mai amplă, pentru a acoperi toate aspectele, inclusiv erorile, legalitatea, absorbția, performanța și rezultatele ca sistem; și invită Comisia și pe ceilalți actori relevanți să continue dezvoltarea unei metodologii și a unui cadru adecvate pentru a continua valorificarea cu și mai mare rigoare a abordării axate pe performanță;
   (b) indică faptul că testul de performanță utilizat în Strategia Europa 2020 este un pas în direcția cea bună, deși compatibilitatea acestuia cu cadrul politicii economice a UE necesită adaptări ulterioare, inclusiv o analiză globală a cheltuielilor cu indicatori macroeconomici relevanți și o actualizare regulată a priorităților politicii economice și sociale a Uniunii;
   (c) identifică posibilități de îmbunătățire în gestiunea bugetară și salută eforturile de simplificare a acesteia, inclusiv studiul de impact în ceea ce o privește; precizează că un proces de monitorizare periodic este foarte benefic;
   (d) invită instituțiile relevante ale Uniunii să își adapteze sistemele de gestiune și de procedură pentru a implementa cu succes noile elemente provenite din nevoile bugetare curente și viitoare ale Uniunii, pentru a-i permite bugetului Uniunii să își realizeze potențialul de manieră optimă.
   au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 2 616 755 356 EUR și credite de plată în valoare de 937 182 847 EUR pentru politicile de transport, inclusiv pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei, securitatea transporturilor și drepturile pasagerilor, precum și pentru agențiile de transport,
   au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 239 313 549 EUR și credite de plată în valoare de 71 213 206 EUR pentru cercetarea și inovarea legată de transporturi, inclusiv pentru SESAR și întreprinderea comună Shift2Rail,
   au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 75 078 470 EUR și credite de plată în valoare de 80 731 327 EUR pentru cheltuielile administrative;

C.Avizele comisiilor

Afaceri externe

446.  este preocupat de creșterea ratei erorilor semnificative de la rubrica 4 pentru exercițiul financiar 2014; susține toate recomandările făcute de Curte în raportul său anual și îndeamnă Comisia să pună în practică prompt recomandările din anii precedenți care nu au fost încă implementate integral;

447.  salută faptul că DG NEAR a remediat eroarea sistemică ce i-a afectat cheltuielile în 2013 și că a operat în cadrul sistemelor sale modificările substanțiale cerute de Curte; apreciază, de asemenea, faptul că raportul anual de activitate al DG ECHO a fost considerat corect în urma auditului efectuat de Curte;

448.  observă cu îngrijorare erorile identificate în contextul verificării cheltuielilor aferente contractelor de subvenții, care constituie peste 50 % dintre erorile identificate de Curte la rubrica 4; constantă că cel mai important tip de eroare se referă la cheltuieli neeligibile; subliniază că este important să se prevină sau să se detecteze și să se corecteze erorile înainte de a accepta cheltuielile, printr-o mai bună aplicare a controalelor ex-ante; constată cu deosebită îngrijorare faptul că EuropeAid nu a reușit să detecteze erorile; îndeamnă Comisia să se asigure că eforturile depuse până în prezent pentru a rezolva aceste probleme cu verificarea cheltuielilor vor fi intensificate și să dea curs integral recomandării privind supravegherea subvențiilor, făcute de Curte în raportul său anual pe 2011;

449.  subliniază că, în cazurile în care Comisia decide să finanțeze, eventual prin intermediul Băncii Europene de Investiții, proiecte de infrastructură de mare anvergură cu un impact major asupra mediului, este necesară o evaluare ex-ante corespunzătoare, obiectul exercițiului fiind de a verifica sustenabilitatea financiară, de mediu și socială a acestora, și solicită ca finanțarea acordată de Uniune în țări terțe să fie canalizată către proiecte care garantează că sunt sustenabile din punct de vedere financiar și că sunt utile din punct de vedere economic și social;

450.  recunoaște progresele continue înregistrate de Comisie în acreditarea tuturor misiunilor din cadrul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu „evaluarea bazată pe șase piloni”; salută în special faptul că cele mai mari trei misiuni au devenit conforme; subliniază necesitatea ca Comisia să acrediteze toate misiunile în conformitate cu recomandările Curții;

451.  salută înființarea platformei de sprijinire a misiunilor și își reînnoiește apelul adresat Comisiei de a face eforturi în direcția înființării unui veritabil centru de servicii comune (CSC), împreună cu un sistem de management integrat al resurselor, ca o modalitate de a îmbunătăți rapiditatea desfășurării misiunilor și eficiența costurilor aferente acestora; propune ca depozitul permanent pentru misiunile politicii de securitate și apărare comune (PSAC) să fie modernizat, astfel încât să deservească și misiunile PSAC existente și să fie administrat de viitorul CSC;

452.  regretă faptul că au existat întârzieri semnificative în achiziția unor echipamente și a unor servicii esențiale destinate misiunilor PSAC, precum și efectele negative ale acestor întârzieri asupra funcționării misiunilor; reamintește faptul că Curtea a evidențiat această ineficiență în Raportul său special din 2012 privind asistența acordată de Uniune în Kosovo, concluzia sa fiind că normele privind achizițiile publice prevăzute în Regulamentul financiar nu sunt concepute pentru misiuni PSAC, „în cazul cărora sunt necesare uneori răspunsuri rapide și flexibile”; regretă că recenta revizuire a Regulamentului financiar nu a adus normelor financiare modificările necesare; își reafirmă opinia potrivit căreia gestionarea liniilor bugetare relevante ar trebui delegată comandantului operațiilor civile, la fel cum s-a procedat și în cazul șefilor de delegații ale Uniunii;

453.  reamintește faptul că eficiența misiunilor de instruire și de consiliere din cadrul PSAC este îngreunată foarte mult de dificultățile instituționale ale Uniunii în a furniza chiar și echipamente de sprijin de bază pentru aceste acțiuni; salută în acest context eforturile depuse de Comisie pentru a pune în aplicare Comunicarea comună privind consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare; invită Comisia să prezinte propunerile legislative necesare pentru crearea, cât mai curând posibil, a unui fond special, astfel încât să poată fi inclus în bugetul Uniunii în cursul evaluării de la jumătatea perioadei a CFM;

454.  salută rapoartele speciale din 2015 ale Curții privind EUPOL Afganistan și sprijinul acordat de Uniune luptei împotriva torturii și a pedepsei cu moartea; îndeamnă Comisia să pună în aplicare, în contextul acestor rapoarte, toate recomandările făcute de Curte;

455.  subliniază că este important să se țină seama de criterii referitoare la context atunci când se evaluează eficacitatea proiectelor Uniunii în țările terțe, deoarece acțiunile de ajutor extern ale Uniunii se desfășoară adesea în regiuni afectate de crize și în medii dificile din punct de vedere politic.

Dezvoltare și cooperare

456.  reamintește că cheltuirea fondurilor Uniunii destinate ajutorului pentru dezvoltare și ajutorului umanitar se realizează adesea într-un context extrem de dificil, ceea ce creează dificultăți suplimentare în cadrul proceselor de implementare și evaluare a proiectelor și de control al cheltuielilor; riscul apariției erorilor este, prin urmare, mai ridicat în cazul ajutorului pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar decât în alte domenii de politică ale Uniunii;

457.  ia act de faptul că, potrivit Curții, 57 % dintre erori sunt legate de cheltuieli neeligibile; sprijină recomandarea Curții adresată EuropeAid de a-și îmbunătăți controalele ex ante și de a se folosi mai bine de vizitele la fața locului pentru a detecta erorile;

458.  salută faptul că, potrivit Curții, procedurile de control instituite de DG ECHO pentru tranzacțiile financiare funcționează în mod corect și că sistemul său de raportare este fiabil; felicită DG ECHO pentru acest lucru;

459.  subliniază că cheltuielile efectuate pentru obiective legate de securitate prezintă importanță pentru sprijinirea dezvoltării și sunt deosebit de relevante în cadrul eforturilor actuale de a trata în mod cuprinzător raportul dintre securitate și dezvoltare și de a îndeplini obiectivul nr. 16 al Agendei de dezvoltare, însă evidențiază faptul că această finanțare nu constituie ajutor pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări și, în prezent, nu poate fi pusă la dispoziție din bugetul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului sau din bugetul Fondului european de dezvoltare (FED);

460.  constată că, în 2014 au fost finanțate din instrumente de cooperare pentru dezvoltare (ICD) două proiecte referitoare la gestionarea frontierelor Libiei în valoare de 12,9 milioane EUR; reamintește că principalul obiectiv al ICD este reducerea sărăciei; își reafirmă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că programele de dezvoltare pot fi utilizate în scopuri care nu sunt direct legate de dezvoltare; reamintește că o astfel de abordare nu va ajuta Uniunea să își atingă obiectivul de utilizare a 0,7 % din VNB pentru acordarea de asistență oficială pentru dezvoltare;

461.  ia act de valoarea potențială a cadrului privind rezultatele al DG DEVCO, lansat în 2015, dar și de riscurile asociate identificate de Curte în Raportul său special nr. 21/2015; consideră, de asemenea, că este necesar să se adopte măsuri pentru a evita anumite riscuri de natură politică, legate de faptul că eforturile ar putea fi concentrate în mod disproporționat asupra atingerii unui număr limitat de rezultate cuantificabile incluse de DG DEVCO în cadrul privind rezultatele, în detrimentul altor rezultate legate de obiectivele politicii Uniunii de cooperare pentru dezvoltare, precum și al rezultatelor de natură calitativă; subliniază faptul că este important ca acest cadru privind rezultatele să fie considerat un instrument complementar în raport cu alte mecanisme de monitorizare și raportare;

462.  salută Raportul special al Curții de Conturi nr. 18/2014 privind sistemul de evaluare și sistemul de monitorizare axată pe rezultate implementate în cadrul EuropeAid; invită DG DEVCO să remedieze de urgență diversele puncte slabe din sistemele sale de evaluare și monitorizare subliniate în raportul special al Curții, în special cele legate de deficiențele grave ale sistemului de evaluare al DG DEVCO; subliniază faptul că funcționarea deficitară a sistemului de evaluare crește riscurile selectării unor proiecte de o calitate insuficientă sau care nu își ating obiectivele; constată cu îngrijorare că Comisia și Curtea au opinii diferite în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor referitoare la eficacitatea operațiunilor de sprijin bugetar; consideră că există o legătură între deficitul de personal existent la nivelul delegațiilor Uniunii și în Unitatea „Evaluare” a DG DEVCO și problemele semnalate de Curte; consideră că acest lucru ilustrează consecințele negative pe care reducerile de personal le pot avea asupra funcționării eficiente a programelor Uniunii;

463.  este încrezător că DG DEVCO va adopta măsurile necesare pentru a remedia diferitele deficiențe existente la nivelul sistemelor sale de evaluare și monitorizare, care au fost semnalate în Raportul special nr. 18/2014 al Curții de Conturi;

464.  solicită introducerea unor competențe de control formale în legătură cu FED, eventual prin intermediul unui acord instituțional cu caracter obligatoriu, în conformitate cu articolul 295 din TFUE;

465.  este profund îngrijorat de constatările Curții prezentate în Raportul său special nr. 11/2015 privind gestionarea de către Comisie a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului (APP); observă faptul că Curtea își exprimă îndoielile cu privire la viabilitatea acestor acorduri din cauza dificultăților de aplicare a conceptului de pescuit al stocurilor excedentare; observă, de asemenea, că Curtea readuce serios în discuție calitatea monitorizării de către Comisie a punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului; regretă și faptul că, potrivit Curții, evaluările ex post ale acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sunt insuficient utilizate la elaborarea acordurilor ulterioare; îndeamnă Comisia să pună în aplicare cât mai curând posibil numeroasele recomandări ale Curții;

466.  reamintește că deficitul acut de credite de plată, prezent în mod constant pe durata exercițiului 2014, a dus la exacerbarea dificultăților pe care le întâmpină DG ECHO în elaborarea unor răspunsuri adecvate la crizele umanitare tot mai grave din vecinătatea Uniunii și de pe glob; salută faptul că punerea la dispoziție, în cadrul bugetelor 2015 și 2016 ale Uniunii, a unui volum de credite mai bine adaptat la nevoile de finanțare a permis soluționarea, în mare măsură, a problemelor DG ECHO legate de deficitul de plăți;

467.  regretă că, din cauza creditelor de plată insuficiente din 2014, nu s-au putut realiza în anul respectiv plățile aferente sprijinului bugetar care trebuia acordat Marocului și Iordaniei conform angajamentelor asumate, în cuantum total de 43 de milioane EUR; consideră că acest lucru dăunează grav credibilității Uniunii;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

468.  constată cu îngrijorare că nivelul estimat de eroare în domeniul de politică „ocuparea forței de muncă și afaceri sociale” a fost de 3,7 % în 2014, ceva mai ridicat decât în exercițiul anterior (3,1 %); subliniază că acest lucru reprezintă un regres în atingerea unei rate de eroare de sub 2 %;

469.  salută faptul că raportul Curții analizează execuția bugetului Uniunii ținând seama de Strategia Europa 2020; ia act de observația conform căreia contribuția de la bugetul Uniunii nu este identificată separat în contextul realizării țintelor principale, cum ar fi cele privind ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

470.  salută, de asemenea, recomandările Curții privind alinierea într-o mai mare măsură a Strategiei Europa 2020 și a CFM și transpunerea obiectivelor de politică la nivel înalt în ținte operaționale utile și subliniază importanța unei axări pe performanțe și pe rezultate, precum și pe valoarea adăugată, în special în cazul țintelor principale privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, în cazul cărora Comisia nu are competența de a impune un cadru legal cu caracter obligatoriu; invită Comisia să elaboreze în continuare indicatori de rezultat și sisteme de monitorizare pentru a compara rezultatele cu obiectivele convenite, în scopul unei mai bune informări la stabilirea obiectivelor viitoare și al îmbunătățirii eficienței cheltuielilor de la bugetul Uniunii;

471.  ia act de observațiile Curții privind riscul sporit de nereguli în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care participă la programul Orizont 2020; susține răspunsul Comisiei conform căruia implicarea IMM-urilor în acest program este crucială pentru generarea de creștere economică și crearea de locuri de muncă, observă că normele administrative pentru IMM-uri au fost simplificate și subliniază că o simplificare suplimentară ar genera o mai mare implicare a IMM-urilor; subliniază importanța creării unor locuri de muncă sustenabile prin intermediul IMM-urilor;

472.  constată că IMM-urile sunt principalii creatori de locuri de muncă în Europa și consideră că se poate face mai mult pentru a spori participarea acestora la programele de finanțare ale Uniunii; solicită Comisiei să introducă măsuri suplimentare care să încurajeze participarea activă a IMM-urilor, inclusiv aplicarea principiului de a gândi mai întâi la scară mică;

473.  constată că natura intangibilă a investițiilor în capitalul uman, diversitatea activităților și implicarea mai multor parteneri, adesea de mici dimensiuni, în realizarea proiectelor continuă să constituie principalele riscuri de nereguli care afectează cheltuielile din FSE; invită Comisia să întreprindă în continuare acțiuni specifice de reducere a riscurilor, atât cu caracter preventiv, cât și cu caracter corectiv;

474.  ia act de constatările din Raportul special nr. 17/2015 al Curții de Conturi cu privire la redirecționarea unor finanțări FSE în perioada 2012-2014; observă cu preocupare deficiențele din raportarea Comisiei privind impactul acestor fonduri și consideră că, pentru a asigura soliditatea răspunderii financiare și eficiența utilizării fondurilor UE, sunt absolut necesare mai multe acțiuni orientate către o elaborare a politicilor bazată pe rezultate;

475.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că rate mai ridicate de eroare, urmate de suspendări și întreruperi, ar putea afecta încheierea cu succes a programelor 2007-2013;

476.  consideră că promovarea utilizării pe o scară mai largă a unor opțiuni simplificate în materie de costuri poate duce la reducerea sarcinii administrative, la mai puține erori și la o orientare mai accentuată asupra performanței și rezultatelor; subliniază, cu toate acestea, că opțiunile simplificate în materie de costuri ar trebui aplicate într-un climat de securitate juridică și de încredere, alături de o evaluare a beneficiilor și cu implicarea totală a actorilor de la toate nivelurile; subliniază că opțiunile simplificate în materie de costuri ar trebui să rămână o opțiune aflată la dispoziția statelor membre;

477.  insistă ca statele membre să evite complicarea suplimentară a normelor și cerințelor legate de implementarea FSE, care impune sarcini adiționale pentru beneficiari și crește riscul de eroare;

478.  își exprimă îngrijorarea că, din cele 178 de tranzacții examinate de Curte în domeniul de politică „ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”, 62 (34,8 %) au fost afectate de erori, dintre care 12 au fost erori cuantificabile de peste 20 % (6,7 %); îndeamnă Comisia să ia măsuri corective și să aplice proceduri stricte pentru a reduce riscurile de nereguli în acest domeniu de politică, precum și să monitorizeze cazurile de cheltuieli neeligibile identificate de Curte;

479.  regretă faptul că numărul programelor din cadrul FSE cu o rată de eroare de peste 5 % a crescut de la 18,8 % în 2013 la 22,9 % în 2014, precum și că volumul plăților afectate de aceste rate a crescut semnificativ, de la 11,2 % la 25,2 %;

480.  atrage atenția asupra observației repetate a Curții potrivit căreia procentul de eroare ar fi mai scăzut dacă autoritățile naționale ar utiliza mai bine informațiile disponibile înainte de a trimite cereri de plată Comisiei; insistă, în această privință, ca statele membre și autoritățile naționale să efectueze un control mai detaliat și să evite să solicite rambursarea unor cheltuieli incorecte;

481.  încurajează statele membre să utilizeze Arachne, un instrument de evaluare a riscurilor, și încurajează Comisia să continue să furnizeze statelor membre orientări pertinente și asistență tehnică pentru implementarea corectă a cerințelor de management și control în perioada 2014-2020; insistă ca Comisia să consolideze schimburile de bune practici între statele membre;

482.  invită Comisia să dea curs recomandările Curții pentru a se asigura că execuția bugetului Uniunii contribuie mai bine la realizarea țintelor principale privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale din Strategia Europa 2020; se așteaptă, în acest sens, ca statele membre și Comisia să utilizeze indicatori de performanță mai buni și să îmbunătățească raportarea rezultatelor obținute în perioada 2014-2020;

Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

483.  dorește să reitereze faptul că, în conformitate cu TFUE, Parlamentul European acordă Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la execuția bugetară după examinarea conturilor, a situațiilor financiare, a raportului de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, a raportului anual al Curții coroborat cu răspunsurile instituțiilor auditate, a declarației de asigurare și a oricărui raport special pertinent emis de Curte;

484.  amintește că 2014 este prevăzut a fi primul an de execuție a noului CFM, menit să stabilească volumul și alocarea cheltuielilor Uniunii pentru perioada 2014-2020, și că, prin urmare, rata de execuție este mai scăzută decât în anii precedenți;

485.  ia act de prezentarea domeniilor de politici legate de mediu și de sănătate din Raportul anual al Curții de Conturi Europene referitor la exercițiul financiar 2014; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că domeniile de politici legate de mediu și de climă apar din nou în capitolul dedicat și dezvoltării rurale și pescuitului; își reiterează criticile față de structura lipsită de logică a domeniilor de politici care intră în componența acestui capitol; nu împărtășește opinia potrivit căreia decizia politică de grupare a domeniilor de politici ar trebui luată de către Curte; îndeamnă Curtea să își revizuiască abordarea în următorul raport anual;

486.  consideră demn de remarcat, în acest context, că rata de eroare cea mai ridicată din raportul Curții de Conturi Europene privind exercițiul 2014, și anume 6,2 %, față de media de 4,4 %, se înregistrează la capitolul care include dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul și sănătatea; de asemenea, constată că multe dintre deficiențele principale identificate de Curtea de Conturi Europeană sunt similare cu cele deja semnalate în rapoartele privind cei trei ani precedenți;

487.  observă că punctele de vedere ale Curții și ale Comisiei cu privire la modul în care ar trebui calculate erorile nu coincid; constată că, potrivit Comisiei, rata de eroare reprezentativă anuală calculată de Curte ar trebui analizată ținând seama de caracterul multianual al corecțiilor financiare și recuperărilor nete;

488.  observă că Curtea nu a formulat nicio observație privind gestionarea politicilor în materie de sănătate publică, siguranță alimentară și mediu și politici climatice;

489.  în ceea ce privește execuția generală a rubricilor bugetare consacrate mediului, politicilor climatice, sănătății publice și siguranței alimentare în 2014, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară își exprimă satisfacția; reamintește și cu această ocazie că mai puțin de 0,5 % din bugetul Uniunii este consacrat instrumentelor de politici menționate mai sus, fără a pierde din vedere valoarea adăugată evidentă la nivelul Uniunii în aceste domenii și sprijinul de care se bucură din partea cetățenilor europeni politicile Uniunii în materie de mediu și climă, dar și de sănătate publică și siguranță alimentară;

490.  este mulțumit de activitatea desfășurată de cele cinci agenții descentralizate care țin de domeniul de competență al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și care au atribuții tehnice, științifice sau manageriale care ajută instituțiile Uniunii să elaboreze și să pună în aplicare politici în domeniul mediului, climei, sănătății publice și siguranței alimentare, precum și de modul în care sunt executate bugetele acestora;

Măsuri privind mediul și clima

491.  subliniază că la dispoziția DG ENV a fost pusă suma de 352 041 708 EUR în credite de angajament și că 99,7 % din aceste credite au fost executate; consideră că, în ceea ce privește creditele de plată, proporția de 95,03 % în care a fost utilizată suma disponibilă de 290 769 321 EUR este satisfăcătoare; constată, de asemenea, că cheltuielile administrative ale programului LIFE+ sunt executate pe durata a două exerciții bugetare (prin reportări automate) și că, dacă nu se ține seama de aceste cheltuieli administrative, rata de execuție a plăților ajunge la 99,89 %;

492.  ia act de faptul că DG CLIMA și-a majorat la 99,7 % nivelul de execuție pentru creditele de angajament în valoare de 102 694 032 EUR și la 93,1 % pentru creditele de plată în valoare de 32 837 296 EUR și că, dacă nu se ține seama de cheltuielile administrative, rata de execuție a plăților ajunge la 98,5 %;

493.  este mulțumit de rata globală de execuție a bugetului operațional aferent programului LIFE+, care a fost în 2014 de 99,9 % pentru creditele de angajament și de 97,4 % pentru creditele de plată; constată că, în 2014, cererilor de propuneri de proiecte din statele membre le-a fost alocată suma de 283 121 194 EUR, o sumă de 40 000 000 EUR a fost folosită pentru finanțarea operațiunilor din cadrul instrumentelor financiare Mecanismul de finanțare a capitalului natural și Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică, 8 952 827 EUR au venit în sprijinul activităților operaționale desfășurate de organizații neguvernamentale implicate în protecția și îmbunătățirea calității mediului la nivelul Uniunii și în elaborarea și punerea în aplicare a politicii și legislației Uniunii, iar o sumă de 49 502 621 EUR a fost utilizată pentru măsuri menite să vină în sprijinul rolului Comisiei de inițiere și monitorizare a acțiunilor de dezvoltare a politicilor și de elaborare a legislației; constată că o sumă de 20 914 622 EUR a fost folosită ca ajutor administrativ pentru programul LIFE și ca ajutor operațional pentru Agenția EASME;

494.  este conștient de faptul că rata de plăți pentru acțiunile din cadrul programului LIFE+ este întotdeauna ușor mai scăzută în comparație cu creditele de angajament, dar rata de execuție este una ridicată;

495.  constată că o sumă de 4 350 000 EUR a fost alocată sub formă de contribuții la convenții, protocoale și acorduri internaționale la care Uniunea este parte sau în legătură cu care este implicată în activități de pregătire;

496.  consideră satisfăcător progresul înregistrat în implementarea a 12 proiecte-pilot și a șase acțiuni pregătitoare, care se ridică, în total, la 2 950 000 EUR; este conștient de faptul că execuția acestor acțiuni poate fi împovărătoare pentru Comisie, din cauza sumelor mici disponibile comparativ cu procedurile necesare pentru execuție (de exemplu, planurile de acțiune, cererile de propuneri); încurajează autoritatea bugetară să se concentreze în viitor pe proiecte-pilot și pe acțiuni pregătitoare cu o veritabilă valoare adăugată pentru Uniune;

Sănătatea publică

497.  amintește că 2014 este primul an de aplicare a noilor programe: Programul de acțiune în domeniul sănătății a fost adoptat la 11 martie 2014 [Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(108)], iar cadrul financiar comun pentru alimente și furaje a fost adoptat la 27 iunie 2014 [Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(109)];

498.  constată că DG SANTE a fost responsabilă, în 2014, de execuția sumei de 244 221 762 EUR înscrisă la liniile bugetare consacrate sănătății publice, din care o proporție de 96,6 % a fost angajată în mod satisfăcător; este conștient de faptul că aproximativ 75 % din acest buget este transferat direct către trei agenții descentralizate (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Medicamente); ia act, de asemenea, de faptul că rata de execuție a creditelor de angajament depășește 98,9 % pentru toate liniile cu excepția Agenției Europene pentru Medicamente, în cazul căreia subutilizarea creditelor de angajament corespunde rezultatului din exercițiul 2013, sumă care a fost reutilizată în exercițiul 2015;

499.  ia act de faptul că rata de execuție a creditelor de plată este de 98,8 %, ceea ce reflectă o rată foarte bună de execuție;

500.  observă că rata de execuție pentru programul de acțiune în domeniul sănătății publice 2008-2014 este, de asemenea, foarte bună (99,7 % atât la creditele de angajament, cât și la creditele de plată) și că creditele rămase neutilizate se referă în principal la veniturile alocate care pot să fie utilizate și în 2015;

501.  este mulțumit de faptul că aplicarea tuturor celor zece proiecte-pilot și a celor cinci acțiuni pregătitoare care țin de responsabilitatea DG SANTE în domeniul sănătății publice este foarte avansată și toate creditele de angajament aferente (6 780 000 EUR) au fost utilizate;

Siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor

502.  ia act de faptul că rata de execuție pentru siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor este de 96,8 %; menționează însă că, dacă se ține seama de reportarea neautomată a sumei de 6 800 000 EUR, rata de execuție ajunge la 100 % din creditele disponibile;

503.  ia act de faptul că, la fel ca în exercițiul anterior, contribuția Uniunii la programele de combatere a tuberculozei a fost cea mai importantă și că, pe de altă parte, contribuția Uniunii la programele de combatere a bolii limbii albastre a fost în continuare una redusă;

504.  constată că principalii factori care au determinat neutilizarea sumei de 8 100 000 EUR din capitolul Siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor pot fi explicați mai ales după cum urmează: o sumă de 500 000 EUR este aferentă veniturilor alocate pentru diferitele programe care pot fi utilizate în 2015 (adică nicio subutilizare), o sumă de 800 000 EUR este aferentă veniturilor alocate care practic nu pot fi reutilizate în 2015 (privind credite C5 din cadrul programelor vechi), iar o sumă de 6 800 000 EUR este aferentă fondului de urgență; ia act de faptul că această ultimă sumă a fost reportată în 2015 (pentru măsuri de combatere a pestei porcine africane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia în 2014);

505.  recunoaște că, în ceea ce privește creditele de plată din 2014, rata de execuție de la capitolul bugetar destinat siguranței alimentelor și hranei pentru animale, sănătății și bunăstării animalelor și sănătății plantelor este de 99,0 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 2013 (99,9 %); ia act de faptul că, pe durata exercițiului de transfer global, s-au solicitat, dar nu s-au primit, credite de plată suplimentare și că, până la sfârșitul anului, s-a înregistrat o singură plată care nu a putut fi realizată în întregime, dar, cu acordul statelor membre, suma restantă a fost plătită la începutul lunii ianuarie în 2015;

506.  este mulțumit de faptul că execuția tuturor celor trei proiecte-pilot și a acțiunii pregătitoare care țin de responsabilitatea DG SANTE în domeniul siguranței alimentare este foarte avansată și că toate creditele de angajament aferente (1 250 000 EUR) au fost utilizate;

507.  consideră, pe baza datelor disponibile și a raportului de execuție, că i se poate acorda Comisiei descărcarea de gestiune pentru cheltuielile aferente politicii privind mediul și clima și politicii privind sănătatea publică și siguranța alimentară pentru exercițiul financiar 2014.

Transport și turism

508.  constată că în bugetul 2014, astfel cum a fost adoptat definitiv și apoi modificat în cursul exercițiului, în mod specific pentru politicile din domeniul transporturilor, s-au inclus credite de angajament în valoare totală de 2 931 147 377 EUR și au fost puse la dispoziție credite de plată în valoare de 1 089 127 380 EUR; constată, de asemenea, că din aceste sume:

509.  salută rata de execuție ridicată care a fost înregistrată în 2014 și care se ridică la 98,2 % pentru creditele de angajament destinate politicilor din domeniul mobilității și al transporturilor și rata de execuție deosebit de ridicată de 95,2 % pentru creditele de plată; ia act de faptul că valoarea angajamentelor restante a crescut în 2014 cu 1 653 372 424 EUR în raport cu suma totală de 5 647 143 046 EUR și că creșterea sumelor restante este de obicei mai accentuată la începutul noului CFM întrucât plățile pentru proiectele noi se efectuează ulterior; cu toate acestea, invită Comisia și statele membre să se asigure că proiectele din domeniul transporturilor sunt puse în aplicare în mod corespunzător;

510.  regretă faptul că, în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, care include transporturile și pentru care cuantumul din sectorul transporturilor care a fost auditat reprezintă eșantionul cel mai mic (0,8 miliarde EUR) din fondurile totale auditate (13 miliarde EUR), nivelul de eroare estimat a fost de 5,6 % în 2014, situându-se la un nivel mai ridicat decât rezultatele echivalente raportate în 2013 (4,0 %) și fiind cauzat în principal de rambursarea unor costuri neeligibile din proiectele de cercetare, dar și de nerespectarea normelor privind achizițiile publice; invită Comisia să adopte toate măsurile necesare pentru a remedia această situație (inclusiv prin realizarea unor verificări ex ante mai aprofundate pentru a detecta și corecta erorile înainte de rambursare);

511.  evidențiază faptul că, în 2014, nu au existat proiecte finanțate prin MIE deoarece termenul-limită al primei cereri de propuneri de proiecte a expirat în martie 2015, precum și faptul că instrumentul de datorie al MIE, care urma să fie gestionat de către Banca Europeană de Investiții (BEI), a fost aprobat abia la sfârșitul exercițiului 2014; observă că, în 2014, Curtea de Conturi a auditat șase tranzacții din sectorul transporturilor (DG Mobilitate și Transporturi) și a constatat că două dintre acestea erau afectate de erori cuantificabile; salută, astfel, faptul că procentul tranzacțiilor afectate de erori în 2014 (33 %) a scăzut față de cel înregistrat în 2013 (62 %) și în 2012 (49 %); invită Comisia și alți actori relevanți să garanteze respectarea normelor privind achizițiile publice și eligibilitatea costurilor aferente viitoarelor proiecte de transport;

512.  ia act de faptul că, în conformitate cu strategia multianuală de control a Comisiei, care ține seama de impactul recuperărilor și al corecțiilor financiare și de efectele controalelor și auditurilor desfășurate pe durata punerii în aplicare a programului, în cazul TEN-T a rezultat o rată de eroare reziduală de 0,84 %;

513.  atrage atenția asupra numărului mare de proiecte de înaltă calitate care nu au putut fi adoptate în cadrul cererilor de propuneri din 2014 aferente MIE-Transporturi din cauza lipsei fondurilor disponibile; consideră că este necesar să se asigure o finanțare suficientă pentru proiectele MIE-T; regretă faptul că bugetul MIE a fost redus prin finanțarea furnizată Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); reamintește, cu toate acestea, că punctul 17 din Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (110) prevede o flexibilitate de 10 % pentru majorarea bugetului MIE în cadrul procedurii bugetare anuale și că această flexibilitate există în mod independent de finanțarea FEIS; insistă asupra faptului că implementarea proiectelor convenite de Parlament și Consiliu în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(111) ar justifica o astfel de majorare a bugetului MIE;

514.  încurajează Comisia să continue să supravegheze îndeaproape execuția instrumentelor financiare inovatoare pentru a valorifica potențialul investițiilor UE și a atrage finanțare din noi surse pentru proiectele de infrastructură TEN-T, printre aceste surse numărându-se Fondul Marguerite, Instrumentul de garantare a împrumuturilor (LGTT) și inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI); solicită totodată Comisiei să garanteze faptul că contribuția bugetului UE la aceste instrumente este gestionată și utilizată în mod corespunzător;

515.  ia act de disponibilitatea informațiilor privind proiectele de transport și turism în diverse baze de date, precum Sistemul de transparență financiară, baza de date INEA pentru proiectele TEN-T, proiectele cofinanțate prin Fondul de coeziune și fondurile regionale, precum și CORDIS pentru proiectele Orizont 2020; solicită să se asigure integrarea informațiilor referitoare la proiectele de transport furnizate de aceste instrumente pentru a avea o imagine mai clară, în amonte și în aval, a procesului de alocare a fondurilor UE; reiterează faptul că este important să se publice o listă anuală ușor accesibilă a proiectelor de transport și turism, care să conțină o bază de date online, cu posibilitate de căutare, a proiectelor cofinanțate de Uniune, în care să se precizeze cuantumul exact al finanțării în scopul unei mai bune transparențe;

516.  subliniază că, în perioada 2014-2020, proiectele de transport vor fi finanțate din diferite surse, inclusiv din MIE, Fondul de coeziune, Fondul european de dezvoltare regională și FEIS; invită, așadar, Comisia să creeze sinergii care vor permite o alocare mai eficientă a fondurilor puse la dispoziție de aceste surse de finanțare diferite;

517.  recunoaște faptul că, în ceea ce privește fondurile UE, principiul „tot ce nu este cheltuit se pierde” poate determina statele membre să propună, cu ocazia procedurilor de selecție, proiecte al căror impact este redus; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în trecut, fondurile UE au fost utilizate pentru o serie de investiții cu rentabilitate scăzută în sectorul transporturilor, ca urmare a unei selecții deficitare a proiectelor; salută noul cadru juridic aplicabil în perioada 2014-2020, care pune accentul în mai mare măsură pe evaluarea raportului costuri-beneficii și pe procesele de revizuire a proiectelor;

518.  salută faptul că întreprinderea comună Shift2Rail a fost înființată în iunie 2014, cu scopul de a spori competitivitatea industriei feroviare europene; ia act de faptul că se vor desfășura proceduri de descărcare de gestiune separate privind întreprinderea comună Shift2Rail, odată ce aceasta va deveni autonomă din punct de vedere financiar în anii următori; regretă, cu toate acestea, întârzierile înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei întreprinderi comune, precum și faptul că pentru IMM-uri este foarte dificil să aibă acces la aceasta;

519.  consideră că Comisia ar trebui să garanteze o transparență totală a procesului de gestiune a fondurilor, asigurând faptul că interesul public este protejat și că acesta prevalează, în toate circumstanțele, asupra oricăror interese private;

520.  constată că în bugetul 2014, astfel cum a fost adoptat definitiv și apoi modificat în cursul exercițiului, în mod specific pentru turism, s-au inclus credite de angajament în valoare totală de 11 226 160 EUR și au fost puse la dispoziție credite de plată în valoare de 6 827 266 EUR; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului proiectelor finanțate pentru a defini mai bine prioritățile viitoare în materie de cheltuieli, care ar trebui să corespundă statutului UE ca destinație turistică favorită la nivel mondial, și care ar trebui să transforme sectorul turismului într-un domeniu potențial de creștere de importanță determinantă pentru economia UE; invită Comisia să includă rezultatele proiectelor-pilot și ale acțiunilor pregătitoare în planificarea bugetară pentru exercițiul următor și să pună la dispoziție o listă anuală ușor accesibilă a proiectelor din acest sector;

521.  propune ca, în ceea ce privește sectoarele care țin de competența Comisiei pentru transport și turism, Parlamentul să acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014.

Dezvoltare regională

522.  ia act de faptul că în Raportul anual al Curții din 10 noiembrie 2015 privind execuția bugetului pe 2014 al Uniunii Europene s-a constatat că rata de eroare cea mai probabilă din cadrul politicii de coeziune este estimată a fi de 5,7 %, reprezentând o creștere față de 2013 (5,3 %); își exprimă îngrijorarea cauzată de această creștere, semnificativă mai ales pentru că este vorba despre erori cu implicații financiare și efecte negative importante asupra bugetului; subliniază faptul că jumătate din rata de eroare estimată în cadrul politicii de coeziune este determinată de complexitatea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, precum și de cazuri de încălcare a acestor proceduri, cum ar fi atribuirea directă nejustificată a contractelor, conflictul de interese și criterii de selecție discriminatorii;

523.  ia act de răspunsurile Comisiei la raportul Curții, potrivit cărora reducerea în medie a ratei de eroare în comparație cu perioada 2000-2006 se datorează îmbunătățirii sistemelor de gestiune și de control; invită Comisia să asigure informarea în timp util a autorităților și formarea acestora în ceea ce privește normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat; în acest context, salută elaborarea Planului de acțiune privind achizițiile publice; ia act de aplicarea inițiativei „Pacte de integritate” și îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare ex ante corespunzătoare în ceea ce privește potențialul lor de a îmbunătăți efectiv transparența și eficiența în domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI; invită statele membre ca până în 2016 să îndeplinească condiționalitatea ex ante privind achizițiile publice și să transpună directivele din 2014 privind achizițiile publice în sistemele lor juridice până în aprilie 2016, pentru a se evita neregulile și pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă și eficientă a proiectelor și obținerea rezultatelor scontate și, prin urmare, realizarea obiectivelor politicii de coeziune; invită Comisia să supravegheze cu strictețe acest proces, asigurând consilierea și asistența tehnică necesară pentru statele membre în contextul transpunerii corecte a acestor directive în legislația națională;

524.  amintește că nu toate neregulile constituie fraude și că trebuie să se facă o diferență între neregulile nefrauduloase și cele frauduloase; consideră că neregulile care nu constituie fraude sunt generate adesea de sisteme defectuoase de gestiune financiară și de control și de insuficiența capacității administrative, fie că este vorba de cunoașterea normelor, fie de cunoștințele tehnice de specialitate privind lucrări sau servicii specifice; invită Comisia și statele membre să se asigure că se stabilesc sisteme de gestiune și de control financiar adecvate, eficiente și eficace, în conformitate cu normele relevante ale cadrului de reglementare, dar care să țină seama de situația națională în materie de reglementare;

525.  invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale să se asigure că beneficiarii au la dispoziție informații coerente cu privire la condițiile de finanțare, în special în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor și plafoanele relevante de rambursare;

526.  ia act de faptul că punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre presupune, în funcție de sistemul instituțional al fiecărui stat, recurgerea la proceduri și norme naționale substanțiale care constituie un nivel suplimentar și ar putea duce la nereguli și, în consecință, la pierderea fondurilor ESI și la mărirea decalajelor dintre statele membre; invită Comisia să contribuie la simplificarea punerii în aplicare la nivel național și regional, respectând în același timp caracteristicile instituționale specifice ale statelor membre și oferindu-le acestora lămuririle necesare pentru punerea în aplicare a reglementărilor; reamintește Comisiei și statelor membre de Rezoluția Parlamentului referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020, precum și de necesitatea de a lua măsurile necesare pentru a limita la nivelul minim necesar sarcina administrativă și de reglementare excesivă, permițând astfel o mai bună absorbție a fondurilor ESI și evitând comiterea de erori de către beneficiarii finali, în special de către IMM-uri; regretă faptul că reprezentanții statelor membre au fost excluși de Comisie din grupul de experți la nivel înalt privind simplificarea monitorizării pentru beneficiarii fondurilor ESI, neținându-se astfel seama de opinia acestora pentru a se îmbunătăți sistemul;

527.  consideră capacitatea administrativă ca fiind esențială pentru utilizarea regulamentară și eficientă a fondurilor ESI și invită Comisia și statele membre să intensifice schimbul de cunoștințe și de bune practici cu privire la teme specifice legate de punerea în aplicare (de exemplu, achizițiile publice, ajutoarele de stat, criteriile de eligibilitate și pista de audit) în special în ceea ce privește potențialii beneficiari care au mai puține capacități administrative și financiare; recomandă, în acest context, organizarea unor activități specifice, dar cuprinzătoare pentru a forma funcționarii publici și autoritățile care lucrează la proiecte finanțate din fonduri ESI, precum și beneficiarii (de exemplu, cursuri de formare și de perfecționare, seminare sau furnizarea de sprijin tehnic și administrativ);

528.  salută crearea de către Comisie a noului instrument TAIEX REGIO PEER 2 PEER pentru a facilita schimburile la nivel orizontal între autoritățile de management, de certificare și de audit din statele membre, menite să sprijine statele membre în vederea îmbunătățirii capacităților administrative; subliniază că este important să se intensifice eforturile de desemnare a autorităților, ceea ce reprezintă o condiție indispensabilă pentru depunerea cererilor de plată, pentru a se asigura faptul că punerea în aplicare a programelor și fluxul de resurse nu întâmpină obstacole; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să pună în aplicare efectiv și în mod eficient toate instrumentele disponibile pentru detectarea timpurie și prevenirea riscurilor în cadrul politicii de coeziune, mai exact instrumentele de extragere a datelor, cum ar fi ARACHNE, pentru detectarea timpurie și prevenirea riscurilor în cadrul procedurii de achiziții publice; întrucât în cadrul activităților Grupului operativ pentru o mai bună punere în aplicare se află și activități care ar putea mări eficiența, eficacitatea și valoarea adăugată a proiectelor din domeniul politicii de coeziune care au fost deja puse în aplicare, Comisia este invitată să evalueze aceste caracteristici prin intermediul unor indicatori calitativi;

Agricultură și dezvoltare rurală

529.  consideră că PAC, fiind una dintre primele politici europene, reprezintă un instrument important cu impact extins de care dispune Uniunea, nu doar în ceea ce privește producția alimentară și serviciile ecosistemice, ci și în ceea ce privește îmbunătățirile socioeconomice și cele legate de gen reale și potențiale din zonele rurale, precum și în ceea ce privește eforturile de combatere a depopulării zonelor rurale, luând în considerare nevoia dezvoltării conceptului de economie circulară; consideră că PAC contribuie astfel la echilibrul dintre regiunile Uniunii, acordând sprijin financiar și punând la dispoziție instrumente importante care îi ajută pe tinerii fermieri să își înceapă activitatea în agricultură și să asigure continuitatea între generații;

530.  observă că DG AGRI a muncit mult în 2014 cu autoritățile statelor membre, astfel încât acestea să își crească capacitatea de a preîntâmpina erorile legate de cheltuielile agricole și de a-și pune în aplicare programele de dezvoltare rurală; recunoaște impactul pozitiv pe care l-au avut acțiunile DG AGRI, care reiese din raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru 2014, și consideră că, împreună cu acțiunile statelor membre, acțiunile sale ar trebui să asigure o bază solidă pentru anii-cheie din perioada de cheltuieli 2014-2020;

531.  solicită ca, în cazuri extreme, agențiilor de plăți cu performanțe slabe persistente să li se retragă acreditarea;

532.  consideră că realizările și rezultatele coerente sunt esențiale în cadrul PAC, care garantează o producție alimentară sigură și stabilă, se aplică pe întreg teritoriul Uniunii și are un impact pozitiv la nivel social, economic și de mediu, acoperind producția de culturi și de produse alimentare de toate tipurile;

533.  constată că venitul aferent factorilor de producție în agricultură pentru fiecare lucrător din statele membre care au aderat la Uniune în 2004 sau ulterior (UE-N13) reprezintă doar un sfert din venitul aferent factorilor de producție în agricultură generat în UE-15(112);

534.  salută îmbunătățirile față de cifrele din raportul anual pe 2013 și constată că Curtea a concluzionat că, în ceea ce privește politica agricolă, procentul de operațiuni verificate denotă o reducere a ratei de eroare față de 2013; observă că rata de eroare pentru 2014 este de 2,9 % (față de 3,6 % în 2013) pentru operațiunile din cadrul FEGA auditate în 17 state membre și de 6,2 % (în scădere față de 7 %, cifra înregistrată în 2013) pentru operațiunile din domeniul dezvoltării rurale, mediului și pescuitului auditate în 18 state membre și constată o rată medie pentru capitolul „Resurse naturale” de 3,6 %;

535.  subliniază că este necesar să se dezvolte o metodologie comună de calculare a ratei de eroare, într-un efort de a garanta că aceasta este precisă și că nu apar diferențe semnificative între rata de eroare indicată de Comisie și cea stabilită de Curte;

536.  atrage atenția asupra declarației Comisiei(113) potrivit căreia erorile în materie de ecocondiționalitate (de exemplu, declarații în timp util privind circulația animalelor, datele reuniunilor sau termenele) nu afectează eligibilitatea plăților (confirmată deja de Curte) și că, pentru mai multă claritate, rata de eroare privind ecocondiționalitatea ar trebui scăzută din rata de eroare globală;

537.  subliniază că diferențele dintre modurile în care sunt puse în aplicare normele privind plățile cuplate în statele membre denaturează concurența, cum ar fi, de exemplu, în sectorul laptelui;

538.  salută introducerea de către Comisie a unor orientări noi pentru stabilirea corecțiilor financiare în cadrul gestiunii partajate pentru nerespectarea normelor privind achizițiile publice(114);

539.   remarcă faptul că anul 2014 a fost un an de tranziție, în care s-au efectuat plăți semnificative pentru ultima parte a perioadei de finanțare 2007-2013 și în care elementele finale (actele de punere în aplicare și actele delegate) au fost transpuse în practică la jumătatea anului pentru perioada de finanțare a PAC 2014-2020; remarcă, de asemenea, faptul că și anii 2015 și 2016 ar trebui considerați ani de tranziție, în care atât fermierii, cât și autoritățile statelor membre au trebuit să aplice pe deplin pentru prima dată ecologizarea și alte schimbări semnificative în materie de politici, schimbări care presupun norme noi și complexe și un număr ridicat de solicitanți noi pentru plățile directe, dat fiind faptul că punerea în aplicare a multora dintre acțiunile multianuale prevăzute de planurile de dezvoltare rurală (PDR) ale statelor membre va începe abia în 2016 și că va fi necesar să se acorde o atenție deosebită noilor instrumente introduse în cadrul reformei;

540.  salută reducerea ratelor de eroare comparativ cu 2013 și ia act de eforturile semnificative depuse și de resursele importante alocate în acest sens, în special prin sprijinul informațional și tehnic acordat de Comisie autorităților din statele membre la punerea în aplicare, dar consideră că o simplă măsurare a erorilor nu constituie, în sine, o măsurare a performanței sau a rezultatelor;

541.   reamintește Comisiei faptul că un cadru normativ complex creează riscul comiterii unor erori neintenționate, care este, în cele din urmă, suportat de beneficiari; solicită ca această abordare să fie sprijinită printr-o politică rezonabilă, proporțională și eficace referitoare la sancțiuni, evitând astfel situațiile în care pentru aceeași eroare se aplică o penalizare dublă, atât prin intermediul sistemului de plăți, cât și prin sistemul de ecocondiționalitate; îndeamnă Comisia să asigure într-o mai mare măsură proporționalitatea penalizărilor în raport cu tipul de eroare; solicită instituirea de instrumente care să permită o abordare care să ofere mai multe stimulente, să fie mai axată pe rezultate, să poată oferi rate reduse de inspecție și de eroare și să poată înlesni realizarea distincției dintre eroare și fraudă, garantând totodată că fermierii pot în continuare să asigure producția alimentară vitală ce reprezintă elementul central al acestei politici; consideră că continuarea eforturilor de simplificare și raționalizare a PAC este unul dintre punctele esențiale pentru atragerea de noi persoane în agricultură și menținerea lor și a abilităților lor în acest domeniu, pentru a asigura un sector agricol înfloritor în viitor în UE;

542.  salută faptul că Curtea analizează modalitățile de măsurare a performanței în raportul său anual, îndeosebi deoarece Comisia intenționează să își axeze cheltuielile pe rezultate, dar atrage, cu toate acestea, atenția asupra dificultății de a estima rezultatele unor programe de finanțare multianuale, aceasta fiind, în prezent, metoda privilegiată de executare a măsurilor de mediu din cadrul pilonului al doilea cu ajutorul unui instrument care examinează un singur an și invită Curtea să își explice orientarea către performanță, în special în ceea ce privește cheltuielile agricole; cu toate acestea, invită Curtea ca, în cadrul evaluării de performanță realizate, să ia în considerare obiectivele multiple ale politicii de dezvoltare rurală, pentru a evita utilizarea de indicatori simpliști care poate duce la interpretări greșite;

543.  ia act de opinia Curții, care reiese din auditurile sale, potrivit căreia Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) contribuie semnificativ la prevenirea și reducerea nivelurilor de eroare în regimurile la care se aplică(115) și ia act de observația potrivit căreia toate statele membre auditate au corectat carențele din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) prin măsuri de remediere(116);

544.  salută propunerea Comisiei de simplificare a IACS prin intermediul unor controale preliminare de prevenire, fapt care va permite administrațiilor naționale să identifice problemele legate de cererile fermierilor și să realizeze corecturi și ar trebui să conducă la scăderea numărului de penalizări;

545.  se alătură principalelor recomandări ale Curții: statele membre să asigure informații și imagini fiabile și actualizate privind LPIS, pentru a reduce riscul de erori asociate cu terenurile eligibile supradeclarate; Comisia să solicite ca planurile de acțiune ale statelor membre să includă măsuri de remediere a cauzelor celor mai frecvente ale erorilor, să își revizuiască strategia proprie privind auditurile de conformitate din domeniul dezvoltării rurale și să asigure aplicarea corectă a procedurii de asigurare a legalității și regularității operațiunilor, care va fi obligatorie începând din 2015;

546.  ia act de acordul dintre Comisie și Curte potrivit căruia cheltuielile cu dezvoltarea rurală se supun unor norme și condiții de eligibilitate complexe, în parte datorită naturii acestei politici și caracterului eterogen al regiunilor europene; solicită, de asemenea, să fie consolidate simplificarea și măsurile de prevenire prevăzute de normele aferente perioadei 2014-2020 și solicită ca această simplificare să se realizeze la nivelul statelor membre în cadrul noilor programe de dezvoltare rurală și să fie tratată cu prioritate, ca mijloc important de reducere a ratelor de eroare și de creștere a eficienței și flexibilității, mărind astfel capacitatea de absorbție, în special pentru programele mici, care, din cauza inflexibilității de care au dat dovadă în trecut, au atras mai puțin interes și/sau au prezentat rate de eroare ridicate în permanență;

547.  invită Comisia să prezinte în timp util un plan detaliat de reducere a birocrației în contextul PAC;

548.  îndeamnă atât Comisia, cât și autoritățile din statele membre să abordeze și să reducă în continuare caracterul complex al plăților directe, ori de câte ori acest lucru este posibil, și să acorde o prioritate deosebită simplificării măsurilor de ecologizare – în special dacă în cadrul statelor membre există numeroase niveluri diferite implicate în gestionarea FEGA și a fondurilor de dezvoltare rurală –, cu abordări diferite pentru cei doi piloni, dacă este necesar; subliniază faptul că diferențele majore dintre statele membre în ceea ce privește plățile directe lărgesc decalajul de competitivitate dintre fermierii care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice;

549.  se așteaptă ca Comisia să profite urgent și pe deplin de procesul de simplificare a PAC, în special în ceea ce privește simplificarea cadrului normativ complex și împovărător care reglementează ecocondiționalitatea și ecologizarea și care afectează, în cele din urmă, agricultorii din întreaga Europă; subliniază faptul că procesul de simplificare ar trebui să se concentreze pe simplificarea sarcinii administrative și nu ar trebui să pericliteze principiile și normele convenite în cadrul ultimei reforme a PAC, care ar trebui păstrate neschimbate; consideră că o astfel de simplificare nu ar trebui să presupună revizuirea cheltuielilor în domeniul PAC aferente perioadei 2013-2020;

550.  subliniază că, din cauza achizițiilor de teren agricol de către investitori, exploatațiile mici conduse de proprietari se confruntă cu o presiune tot mai mare și că o parte a plăților directe sunt efectuate către concerne internaționale;

551.  subliniază că este important să existe indicatori de performanță comparabili și cifre comparabile pentru același tip de programe din regiuni diferite și speră că se vor realiza progrese în acest context în perioada 2014-2020, cu scopul de a asigura o mai bună gestiune financiară a PAC, care să fie ancorată în nevoile fiecărui stat membru;

552.  arată că PAC joacă un rol semnificativ în promovarea incluziunii sociale – îndeosebi, dar nu exclusiv, prin eforturi de cooperare –, în reducerea sărăciei și în dezvoltarea economică din zonele rurale prin crearea de locuri de muncă, prin inițiativa LEADER și prin introducerea unor servicii și infrastructuri noi sau îmbunătățite; solicită să se analizeze efectul global al celor doi piloni ai PAC în zonele rurale, precum și obiectivele pentru care și modurile în care sunt alocate finanțările, punându-se accentul pe beneficiarii finali reali;

553.  observă că se preconizează că cheltuielile vor genera beneficii atât pentru zonele rurale, cât și pentru consumatori, în general, și reamintește că beneficiarii finali își cheltuiesc banii pe bunuri sau servicii din comunitățile lor locale sau angajând oameni în exploatațiile lor, contribuind astfel la menținerea în mediul rural a populației în acele regiuni în care agricultura și silvicultura reprezintă deseori principalele motoare ale economiei zonelor rurale și izolate;

554.  constată că impactul interdicției impuse de Rusia asupra importurilor de produse agricole, la jumătatea anului 2014, reprezintă o provocare majoră; pledează pentru o mai bună gestionare în faza inițială a tuturor măsurilor de urgență pentru a asigura direcționarea corespunzătoare a fondurilor și, dacă este necesar, recuperarea rapidă a sumelor declarate în mod ilegal; în acest context, salută eforturile continue ale Comisiei de a identifica debușee comerciale alternative pentru surplusurile agricole și de a sprijini sectoarele afectate de interdicție; salută eforturile Comisiei de a identifica debușee comerciale pentru preluarea surplusului de produse agricole și invită statele membre să depună eforturi comune în vederea eliminării obstacolelor din calea extinderii debușeelor comerciale; subliniază importanța acordului TTIP, care poate compensa închiderea unor piețe de schimb tradiționale;

555.  salută decizia Comisiei de instituire a schemelor de ajutor excepționale pentru unele state în urma pierderilor înregistrate în sectorul laptelui și invită Comisia să aibă în vedere alte măsuri de ajutor pentru sectoarele care se confruntă cu probleme similare;

556.  își exprima îngrijorarea că în multe state membre accesul femeilor din mediul rural la piața muncii este limitat și invită Comisia să își asume angajamentul de a îmbunătăți și stimula accesul femeilor din mediul rural la piața muncii ca o prioritate în viitoarele sale inițiative din domeniul dezvoltării și să aloce niveluri adecvate de finanțare pentru un program european similar garanției europene pentru tineret, de tip „Garanția europeană pentru femeile din mediul rural”, stabilind obiective aparte pentru categoria femeilor din mediul rural;

557.  îndeamnă Comisia să precizeze normele privind recunoașterea organizațiilor de producători, în special din sectorul fructelor și legumelor, și să scurteze și mai mult durata de realizare a auditurilor efectuate de Comisie, pentru a oferi securitate juridică beneficiarilor și pentru a evita erorile inutile;

558.  ținând cont de obiectivul din tratat(117) privind asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori, consideră că accesul echitabil pentru toți consumatorii este pus în pericol acolo unde se impune un TVA excesiv asupra produselor alimentare, ceea ce crește totodată riscul de fraudă în domeniul TVA;

559.  consideră că obiectivele din perioada de programare 2007-2013 rămân obiective importante și că Uniunea trebuie să se concentreze, în perioada actuală, pe îmbunătățirea viabilității exploatațiilor și a sectorului agricol, pe promovarea unui mai bun echilibru în lanțul alimentar cu scopul de a consolida organizațiile de producători, de a sprijini sistemele de calitate, lanțurile scurte de aprovizionare, piețele locale, cooperativele sociale, serviciile ecosistemice și dezvoltarea teritorială echilibrată, exclusiv în zonele rurale aferente noilor PDR, evitând în același timp, așteptările sau cheltuielile exagerate în materie de mediu;

560.  reamintește că, din toate auditurile Curții privind cheltuielile din 2014, doar trei cazuri au fost înaintate spre investigare către OLAF(118) sub suspiciunea existenței unor condiții de obținere a ajutorului create artificial (entități noi înființate de întreprinderi consolidate sau de grupuri de persoane), iar unul fusese deja identificat drept riscant de către autoritățile naționale, înaintea auditului Curții;

561.  remarcă faptul că punerea în aplicare a politicii ar putea fi și mai mult îmbunătățită; insistă, prin urmare, să fie informat cu privire la îmbunătățirile în ceea ce privește urmărirea și realizarea obiectivelor de politică și respectarea normelor;

562.  cere Comisiei să evalueze eficacitatea plăților pentru promovarea vânzărilor în țările terțe și să se asigure că aceste măsuri nu elimină producătorii locali de pe piață;

563.  observă că, în momentul în care raportul anual de activitate pe 2014 era pregătit de DG AGRI, existau un număr de elemente IPARD pentru care nu erau informații disponibile și că unele informații trebuie actualizate (numărul exploatațiilor agricole sprijinite, creșterea valorii brute, numărul exploatațiilor care introduc standardele Uniunii) și consideră totodată că este necesară o analiză permanentă în noua perioadă de finanțare;

564.  ia act de faptul că raportul anual al Curții pentru 2014 prezintă rezultate bune, dar solicită, cu toate acestea, Curții să informeze Parlamentul cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia pentru a adopta o metodologie de analiză care să fie într-o mai mare măsură multianuală, pe măsură ce își dezvoltă abordarea mai orientată înspre performanță avută în vedere.

Pescuit

565.  ia act de comunicarea Comisiei către Parlament, Consiliu și Curte privind conturile anuale ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2014; ia, de asemenea, act de raportul anual al Curții privind exercițiul financiar 2014; ia act de raportul anual de activitate pe 2014 al DG MARE; ia act de Raportul special al Curții nr. 11/2015 referitor acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului;

566.  ia act de avizele Curții privind legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente conturilor; ia act de avizul defavorabil al Curții privind creditele de plată, pentru care rata globală de eroare a fost de 4,4 %, fără o rată de eroare specifică referitoare la domeniul pescuitului; solicită ca pescuitul să fie tratat separat și nu împreună cu agricultura, pentru a asigura o transparență sporită în domeniul pescuitului;

567.  ia act de rezerva DG MARE cu privire la sistemul de gestiune și control al programelor din Fondul european pentru pescuit din unele state membre;

568.  are asigurări că sistemul de control intern pus în aplicare de DG MARE oferă asigurări suficiente privind gestionarea adecvată a riscului legat de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor;

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

569.  ia act de faptul că adoptarea după 1 ianuarie 2014 a programelor în gestiune partajată pentru FEPAM și alte fonduri ESI a condus la o revizuire tehnică a CFM pentru transferarea creditelor neutilizate din exercițiul 2014 în exercițiile următoare;

570.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că marea majoritate a statelor membre au transmis programul lor operațional referitor la FEPAM cu mare întârziere, ceea ce a dus la întârzieri importante în procesul de mobilizare a fondurilor; reamintește că statele membre sunt responsabile de execuția creditelor în gestiune partajată;

571.  consideră că statele membre trebuie să îmbunătățească instrumentele și canalele pe care le utilizează pentru a transmite informații Comisiei; recomandă Comisiei să exercite o presiune mai mare asupra statelor membre pentru a furniza date fiabile;

572.  îndeamnă Comisia să pună la dispoziția statelor membre tot sprijinul posibil pentru a asigura utilizarea adecvată și valorificarea deplină a resurselor FEPAM, cu niveluri ridicate de execuție, în conformitate cu prioritățile și nevoile respective, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului;

Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii

573.  salută faptul că, începând cu 1 ianuarie 2014, Agenției i-a fost încredințată competența privind FEPAM; ia act de memorandumul de acord semnat între DG MARE și Agenție la 23 septembrie 2014; subliniază că este nevoie să se promoveze furnizarea de către Agenție a unui sprijin de înaltă calitate tuturor beneficiarilor săi pentru cele 19 acțiuni FEPAM;

Raportul special nr. 11/2015 al Curții de Conturi Europene (Descărcarea de gestiune 2014): Sunt acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului bine gestionate de către Comisie?

574.  invită Comisia să ia în considerare recomandările Curții;

575.  regretă costurile financiare generate de subutilizarea tonajelor de referință adoptate în cadrul unor protocoale recente; propune să se asigure o mai bună corelare între plățile pentru drepturile de acces și capturile efective; invită Comisia să se asigure că plățile de sprijin sectorial sunt consecvente cu alte plăți de sprijin realizate din bugetul UE și cere să se îmbunătățească rezultatele obținute de către țările partenere în punerea în aplicare a matricei de acțiuni stabilite în comun;

576.  subliniază că, după cum a remarcat Curtea, complementaritatea și concordanța acordurilor din domeniul pescuitului negociate în cadrul aceleiași regiuni pot fi ameliorate, pentru a exploata la maximum potențialul acestor acorduri la nivel regional;

577.  subliniază că informațiile furnizate în cadrul evaluărilor independente ex post nu au fost întotdeauna suficient de complete, consecvente sau comparabile, ceea ce le-a redus utilitatea pentru procesul decizional și negocieri; ia act, în plus, de faptul că aceste evaluări nu analizează în mod suficient măsura în care acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului își îndeplinesc toate obiectivele, de exemplu, nu fac referire la ocuparea forței de muncă în regiunile Uniunii care depind de pescuit și nu cuprind informații cu privire la aprovizionarea cu pește a pieței Uniunii;

578.  își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de informații fiabile, verificabile și accesibile privind stocurile de pește și efortul de pescuit al flotelor naționale sau al altor flote străine care au primit acces, deoarece unul dintre obiectivele principale ale acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului este de a pescui numai stocurile excedentare, iar acest obiectiv s-a dovedit foarte dificil de pus în practică;

579.  îndeamnă Comisia să monitorizeze mai îndeaproape execuția sprijinului sectorial pentru a asigura eficacitatea acestuia;

580.  insistă asupra necesității de a monitoriza cu eficacitate acțiunile finanțate de Uniune pentru sprijinul sectorial în cadrul unor acorduri internaționale, prin intermediul unor matrice elaborate cât mai detaliat posibil; subliniază, de asemenea, nevoia de a se cere majorarea proporției destinate sprijinului sectorial; își exprimă convingerea că, în final, partea comercială a acordurilor va trebui să fie condiționată de un sprijin sectorial eficace, substanțial și monitorizat suficient;

581.  ia act cu îngrijorare de faptul că protocoalele în vigoare în prezent nu prevăd posibilitatea realizării de plăți parțiale atunci când rezultatele sunt doar parțial realizate; admite că, în cazul nerealizării sau a realizării parțiale a rezultatelor, plata sprijinului sectorial pentru următorul an se suspendă până la îndeplinirea obiectivelor; cu toate acestea, invită Comisia ca, acolo unde este posibil, să includă în noile protocoale posibilitatea efectuării de plăți parțiale pentru sprijin sectorial;

Descărcarea de gestiune

582.  propune, pe baza datelor disponibile, să se acorde Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la cheltuielile din domeniile afacerilor maritime și pescuitului pentru exercițiul financiar 2014.

Cultură și educație

583.  constată cu satisfacție faptul că, în primul său an de funcționare, programul Erasmus+ a păstrat consolidarea competențelor și a capacității de inserție profesională ca prioritate absolută, și-a îndeplinit obiectivul preconizat de creare a unor legături mai strânse între programele și evoluția politicilor Uniunii din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, a sporit eficiența măsurilor Uniunii, astfel încât să fie luat mai bine în considerare obiectivul învățării pe tot parcursul vieții și a contribuit la contracararea inegalităților sociale, economice și teritoriale prin facilitarea accesului unui număr mare de cetățeni europeni la măsurile propuse; subliniază, cu toate acestea, că există o serie de probleme legate de secțiunea Tineret a programului Erasmus+ care privesc accesul la finanțare, în comparație cu programul precedent, „Tineret în acțiune”; regretă faptul că Comisia nu a alocat resurse bugetare suficiente programului Erasmus+ pentru a îmbunătăți comunicarea privire la schimbările globale introduse în cadrul noilor linii ale programului, ceea ce ar fi permis unui număr mai mare de proiecte ale școlilor să beneficieze de facilitățile oferite de Erasmus+;

584.  consideră că, deși descentralizarea sporită a plăților destinate programului Erasmus+ poate să răspundă mai ușor unora dintre cerințele programului de la nivel național și local, în funcție de acțiunile-cheie, o astfel de descentralizare trebuie să fie evaluată pentru a împiedica transformarea sa într-un obstacol în calea realizării obiectivelor strategice ale programului Erasmus+, în special în ceea ce privește tineretul;

585.  observă că programul Erasmus+ contribuie la integrarea tinerilor europeni pe piața muncii, la promovarea capacității de inserție profesională și la dezvoltarea de noi competențe; constată că acest program stimulează inițiativele în domeniile cetățeniei, voluntariatului și internaționalizării tineretului și sportului; constată că Erasmus+ ajută la îmbunătățirea calității educației, a formării profesionale de tip formal și informal, precum și a învățării pe tot parcursul vieții; de asemenea, remarcă faptul că programul întărește sentimentul de cetățenie europeană pe baza înțelegerii și respectării drepturilor omului;

586.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la suspendarea de facto a plăților destinate programului Erasmus+ Tineret din Grecia, astfel cum s-a subliniat în raportul pe 2015 al Forumului European al Tineretului referitor la punerea în aplicare a programului;

587.  ia act de dificultățile semnalate de DG EAC din cadrul Comisiei și de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) în faza inițială de punere în aplicare a programelor Erasmus+, Europa Creativă și Europa pentru cetățeni, în special în legătură cu unele întârzieri în ceea ce privește lansarea cererilor de propuneri și plata fondurilor; speră că acestea sunt circumstanțe excepționale și, prin urmare, așteaptă cu nerăbdare anii următori, în care aceste programe vor intra într-o fază caracterizată de o mai mare stabilitate comparativ cu acest prim an de punere în practică; recomandă ca programul Erasmus+ să includă mai multe proiecte la scară mică, care se află în centrul experiențelor inovatoare din toate cele trei domenii: educația, tineretul și sportul;

588.  salută măsurile întreprinse pentru instaurarea unor modele de finanțare bazate pe sume forfetare și pe costuri unitare, care simplifică gestiunea financiară atât pentru beneficiarii fondurilor Uniunii, cât și pentru Uniune însăși; subliniază totuși că, în special în secțiunea Tineret a Erasmus+, aceste sume forfetare și costuri unitare sunt, de asemenea, insuficiente pentru finanțarea cheltuielilor operaționale cheie ale asociațiilor de tineret și ONG-urilor; susține că investițiile Uniunii în cadrul programului ar trebui majorate în continuare;

589.  reamintește că orice întârziere în efectuarea plăților finale de către EACEA afectează direct drepturile beneficiarilor, punând astfel în pericol asociațiile și proiectele culturale, creativitatea și diversitatea societății civile în domeniul culturii; încurajează EACEA să își îmbunătățească în continuare sistemele de control și de plată;

590.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că Școlile europene nu au tratat problemele pe care Curtea le-a reamintit și pune în evidență recomandările adresate Consiliului superior al Școlilor europene, prin care se solicita punerea în practică a unui sistem de rotație pentru posturile sensibile, precum și abordarea altor aspecte vulnerabile care pot periclita principiile de bază ale transparenței și bunei gestiuni financiare; ia act de adoptarea, în 2014, a noului Regulament financiar pentru Școlile europene, care reprezintă - dacă este pus în aplicare în mod corespunzător - una dintre metodele posibile de abordare a aspectelor critice identificate de Curte; invită Consiliul superior al Școlilor europene să analizeze posibilitatea centralizării unor posturi care sunt descentralizate în prezent, cum ar fi funcția de contabil și să examineze modul în care poate fi încurajată o separare a rolurilor de ordonanțare, de execuție și de control al tranzacțiilor financiare, astfel încât să se reducă la minimum riscul de eroare și fraudă; consideră că ar fi oportună o revizuire cuprinzătoare a guvernanței, gestionării și organizării sistemului Școlilor europene, având în vedere îngrijorările exprimate și faptul că 60 % din bugetul Școlilor europene, 177 de milioane EUR, provine de la bugetul Uniunii;

591.  constată că discrepanța dintre programarea pe șapte ani a CFM și programarea pe zece ani a priorităților politice și strategice ale Uniunii ar putea afecta negativ consecvența evaluării rezultatelor obținute prin programele Uniunii; constată că apropiata revizuire a CFM reprezintă un eveniment determinant pentru gestionarea cheltuielilor Uniunii, deoarece prin acest proces se garantează faptul că programele de investiții ale Uniunii rămân eficiente; insistă asupra unei simplificări profunde a formularelor și criteriilor de candidatură, în special în ceea ce privește proiectele la scară mică, atât în cadrul Erasmus+, cât și al programului Europa creativă;

592.  își exprimă îngrijorarea cu privire la plățile restante ale Comisiei, care s-au ridicat la 26 de miliarde EUR în 2014 – din care jumătate au fost considerate „anormale”, adică nu au fost facturate la sfârșitul exercițiului financiar, astfel cum a arătat Serviciul de Cercetare al Parlamentului European – numai în cazul Erasmus+ înregistrându-se un volum al plăților restante de 202 milioane EUR; ia act de faptul că aceste restanțe sunt cauzate în parte de un CFM excesiv de rigid, care nu permite realocarea fondurilor și are marje înguste, parțial din cauza neîndeplinirii de către statele membre a propriilor angajamente în ceea ce privește creditele de plată;

593.  subliniază că programul „Europa pentru cetățeni” a instituit o legătură unică și directă între Uniune și cetățenii săi, cu scopul de a sprijini acțiunile și petițiile inițiate de cetățeni, precum și drepturile civile; consideră că nivelul de finanțare actual este mult prea redus și subliniază că la punerea în aplicare a programului ar trebui să fie respectat conținutul acestuia, astfel încât domeniul său de aplicare să fie extins prin includerea unor inițiative care promovează valorile cetățeniei europene; se opune cu fermitate oricărei reduceri suplimentare a bugetului sau oricăror întârzieri de plată în ceea ce privește programul Europa pentru cetățeni 2014-2020;

Libertăți civile, justiție și afaceri interne

594.  ia act de constatarea Curții, potrivit căreia conturile consolidate ale Uniunii prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2014; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la faptul că, pentru al 21-lea an consecutiv, sistemele de supraveghere financiară și de control supuse examinării au fost doar parțial eficace în a asigura legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor;

595.  își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că plățile subiacente conturilor sunt afectate de o rată de eroare care depășește pragul de semnificație; reamintește, prin urmare, necesitatea unei gestiuni bugetare riguroase și solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a reduce rata de eroare;

596.  ia act de noua prezentare a raportului anual al Curții privind conturile aferente cheltuielilor de la rubrica 3 („Securitate și cetățenie”) din CFM; solicită ca aceste cheltuieli să fie incluse în raportul prezentat anul viitor, ținând cont de majorarea bugetului; este de acord că este necesară o nouă abordare, orientată înspre investirea bugetului UE, și nu înspre cheltuirea acestuia;

597.  regretă faptul că, în unele state membre, legislația privind conflictele de interese ale membrilor parlamentului, guvernului și consiliilor locale este vagă și insuficientă; invită Comisia să examineze această situație și să prezinte, dacă este cazul, propuneri în acest domeniu; consideră că toate propunerile prezentate în acest domeniu ar trebui să se aplice și membrilor Comisiei, aflați în funcție sau candidați la un astfel de post;

598.  subliniază că este necesar să se asigure un raport costuri-beneficii optim și să se tragă învățăminte din proiectele anterioare, în cadrul cărora deficiențele din managementul Comisiei au generat întârzieri și depășiri ale costurilor bugetate, așa cum s-a întâmplat în cazul dezvoltării Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), care a fost finalizat cu șase ani mai târziu decât fusese planificat și a costat de opt ori mai mult decât bugetul inițial;

599.  constată că, deși Fondul pentru frontierele externe a contribuit la managementul frontierelor externe, valoarea sa adăugată s-a dovedit limitată; observă că rezultatul global nu a putut fi cuantificat, din cauza deficiențelor care au afectat monitorizarea de către autoritățile responsabile și a lacunelor grave din evaluările realizate de Comisie și de statele membre.

Aspecte de gen

600.  reamintește că, așa cum se menționează la articolul 8 din TFUE, egalitatea dintre femei și bărbați este una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană și este promovată de Uniune; consideră că perspectiva egalității de gen trebuie să fie integrată în toate politicile și, prin urmare, acest lucru trebuie să fie luat în considerare în cadrul procedurilor bugetare;

601.  reamintește Comisiei că anumite linii bugetare ar putea contribui în mod indirect la perpetuarea inegalității de gen, execuția lor având efecte negative asupra femeilor; invită, prin urmare, Comisia să utilizeze, atât pentru liniile bugetare noi, cât și pentru cele existente, o analiză bugetară care să țină seama de dimensiunea de gen și, acolo unde este posibil, să opereze schimbările de politică necesare pentru a asigura că inegalitatea de gen nu apare în mod indirect;

602.  reamintește Comisiei angajamentul său recent de a întocmi bugetul în funcție de rezultate și reiterează solicitarea Parlamentului referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, ceea ce ar permite evaluarea mai exactă a execuției bugetare din perspectiva genurilor;

603.  invită Comisia să efectueze o evaluare a impactului pe care l-a avut finanțarea Uniunii asupra promovării egalității de gen;

604.  invită Uniunea să majoreze cota din FSE dedicată dezvoltării de servicii publice de înaltă calitate la prețuri accesibile în domeniul îngrijirii copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor dependente (femeile fiind cele care se ocupă de îngrijirea acestora în cele mai multe cazuri), ținând seama, de asemenea, de dovezile furnizate de Indicele egalității de gen, elaborat recent de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE);

605.  invită Comisia și statele membre să asigure formarea completă a funcționarilor publici care participă la luarea de decizii privind cheltuielile pentru a garanta deplina înțelegere a efectelor deciziilor lor asupra egalității de gen;

606.  solicită tuturor instituțiilor Uniunii să evalueze dacă există o paritate reală în ceea ce privește distribuția posturilor în cadrul instituțiilor și al organismelor Uniunii, furnizând în cadrul procedurii de descărcare de gestiune statistici defalcate pe sexe privind numărul și gradele angajaților.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(7) JO L 51, 20.2.2014.
(8) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(9) JO C 367, 5.11.2015, p. 2.
(10) JO C 409, 9.12.2015, p. 73.
(11) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(12) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(13) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(14) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(15) JO L 343, 19.12.2013, p. 46.
(16) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(17) JO L 51, 20.2.2014.
(18) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(19) JO C 367, 5.11.2015, p. 9.
(20) JO C 409, 9.12.2015, p. 90.
(21) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(22) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(23) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(24) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(25) JO L 341, 18.12.2013, p. 73.
(26) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(27) JO L 51, 20.2.2014.
(28) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(29) JO C 367, 5.11.2015, p. 2.
(30) JO C 409, 9.12.2015, p. 56.
(31) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(32) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(33) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(34) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(35) JO L 341, 18.12.2013, p. 69.
(36) JO L 363, 18.12.2014, p. 183.
(37) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(38) JO L 51, 20.2.2014.
(39) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(40) JO C 367, 5.11.2015, p. 12.
(41) JO C 409, 9.12.2015, p. 247.
(42) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(43) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(44) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(45) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(46) JO L 346, 20.12.2013, p. 58.
(47) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(48) JO L 51, 20.2.2014.
(49) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(50) JO C 367, 5.11.2015, p. 10.
(51) JO C 409, 9.12.2015, p. 379.
(52) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(53) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(54) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(55) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(56) JO L 346, 20.12.2013, p. 54.
(57) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(58) JO L 51, 20.2.2014.
(59) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(60) JO C 367, 5.11.2015, p. 10.
(61) JO C 409, 9.12.2015, p. 362.
(62) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(63) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(64) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(65) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(66) JO L 352, 24.12.2013, p. 65.
(67) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(68) JO L 51, 20.2.2014.
(69) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(70) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(71) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(72) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(73) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(74) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(75) Texte adoptate, P8_TA(2016)0148.
(76) Printre altele, Strategia Europa 2020, semestrul european, pachetul de șase acte legislative, pachetul de două acte legislative și recomandările specifice fiecărei țări; calea de urmat ar putea fi respectarea cu strictețe a recomandărilor specifice fiecărei țări ca un criteriu de referință pentru alocarea eficientă a fondurilor de la bugetul UE.
(77) Rezoluția Parlamentului European din 17 aprilie 2013 conținând observațiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (JO L 308, 16.11.2013, p. 27), punctul 328; Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (JO L 266, 5.9.2014, p. 32), punctele 314 și 315; Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 (JO L 255, 30.9.2015, p. 27) punctul 305.
(78) Raportul anual al Curții pe 2014 , punctul 3.10.
(79) Raportul anual al Curții pe 2014 , punctul 3.5
(80) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(81) Raportul anual al Curții pe 2014, punctul 3.65.
(82) Cifrele pentru 2013 au fost recalculate pentru a corespunde structurii Raportului anual pe 2014 și pentru a permite astfel realizarea unei comparații între cele două exerciții.
(83) Conform Raportului anual al Curții pentru 2014, nivelul comparabil de eroare estimat pentru 2013 și 2012 a fost cu 0,2 și, respectiv, 0,3 puncte procentuale mai scăzut, deoarece Curtea a actualizat modul în care cuantifică încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice.
(84) Raportul anual al Curții, punctele 1.54 și 1.65.
(85) Deoarece EIN reprezintă un instrument foarte eficace de a face gestiunea financiară cu adevărat corectă.
(86) Planul de plăți, adoptat de Comisie în martie 2015, care prezintă măsurile pe termen scurt de reducere a nivelului facturilor neplătite nu este instrumentul potrivit; nivelul ridicat al angajamentelor restante necesită o perspectivă pe termen lung.
(87) Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), sursa raportul anual al Curții pe 2014.
(88) Ratele de absorbție variază între 50 % și 92 % în statele membre.
(89) Răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris suplimentare adresate comisarului Moedas, întrebarea nr. 3.
(90) Raportul de activitate pe 2012 al Direcției Generale Cercetare și Inovare, p. 45 și următoarele.
(91) Ca INEA.
(92) „Reducerea și suspendarea plăților lunare și interimare”; a se vedea articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).
(93) A se vedea Raportul anual al Curții pe 2014, punctele 7.44-7.50.
(94) A se vedea tabelul: Anexa 10- 3.2.8 privind raportul anual de activitate pe 2014 al DG AGRI.
(95) Politica de dezvoltare rurală este implementată prin 46 de măsuri, iar măsurile prin programele de dezvoltare rurală coordonate la nivel național sau regional.
(96) Raportul anual al Curții, pe 2014 pct. 7.71.
(97) A se vedea răspunsul comisarului Hogan la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 7b. audierea organizată de Comisia CONT la 14 ianuarie 2016.
(98) Raport anual de activitate al directorului general al DG AGRI p. 17.
(99) Raportul special nr. 5/2015 al Curții de Conturi Europene: Reprezintă instrumentele financiare o soluție de succes și de perspectivă pentru domeniul dezvoltării rurale?
(100) A se vedea Raportul anual de activitate pe 2014 al Europe Aid, p. 115.
(101) Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2014 (COM(2015)0279), p. 21.
(102) Răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate comisarului Thyssen, întrebările nr. 48 și 49;
(103) A se vedea documentul Măsurile întreprinse în urma Rezoluției Parlamentului European referitoare la Raportul anual pe 2014 al Comitetului de supraveghere a OLAF, adoptat de Comisie la 23 septembrie 2015.
(104) Philip Morris International, British American Tobacco, Japan Tobacco International și Imperial Tobacco Limited.
(105) Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE (JO L 127, 29.4.2014, p. 1).
(106) Rezoluția Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la Acordul privind tutunul (acordul PMI) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0082).
(107) http://www.ombudsman.europa.eu/ro/press/release.faces/ro/61027/html.bookmark.
(108) Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune al Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 1).
(109) Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).
(110) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(111) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
(112) DG AGRI – Raportul anual pe 2014 – pagina 12.
(113) Raportul anual al Curții pe 2014 – răspunsul la punctul 7.15.
(114) Raportul anual al Curții pe 2014 – răspunsul la punctul 7.32.
(115) Raportul anual al Curții pe 2014 – punctul 7.35.
(116) Raportul anual al Curții pe 2014 – punctul 7.40.
(117) Articolul 39 alineatul (1) litera (e) din TFUE.
(118) Raportul anual al Curții pe 2014 – punctul 7.30.


Descărcarea de gestiune 2014: Rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune acordate Comisiei
PDF 758kWORD 347k
Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014 (2015/2206(DEC))
P8_TA(2016)0148A8-0127/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere rapoartele speciale ale Curții de Conturi elaborate în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0267/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia sa din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia(5) și rezoluția sa conținând observații, care face parte integrantă din decizia în cauză,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2014 (05583/2016 – C8-0042/2016),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(6) al Consiliului, în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0127/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

B.  întrucât rapoartele speciale ale Curții de Conturi conțin informații cu privire la aspecte importante ale execuției bugetare, care sunt utile Parlamentului în exercitarea funcției sale de autoritate care acordă descărcarea de gestiune;

C.  întrucât observațiile Parlamentului cu privire la rapoartele speciale ale Curții de Conturi fac parte integrantă din Decizia sa menționată anterior din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III – Comisia,

Partea I - Raportul special nr. 18/2014 al Curții de Conturi intitulat „Sistemul de evaluare și sistemul de monitorizare axată pe rezultate implementate în cadrul EuropeAid”

1.  salută publicarea raportului special care examinează sistemul de evaluare și sistemul de monitorizare axată pe rezultate implementate în cadrul EuropeAid și își prezintă observațiile și recomandările mai jos;

Comentarii generale

2.  este deosebit de preocupat de faptul că sistemele de evaluare și de monitorizare axată pe rezultate ale EuropeAid nu sunt suficient de fiabile, de nivelul nesatisfăcător de supraveghere și de monitorizare a procesului de evaluare a programelor, precum și de faptul că EuropeAid nu poate garanta că personalul și resursele financiare sunt adecvate și sunt alocate în mod eficient diverselor activități de evaluare;

3.  subliniază că este esențial ca Parlamentul, în calitate de autoritate de control bugetar, să aibă acces la informațiile necesare pentru a-și forma o imagine clară privind măsura în care au fost îndeplinite obiectivele majore ale Uniunii;

4.  este de părere că audierile organizate nu doar cu funcționari ai Comisiei și ai SEAE, ci și cu beneficiari și cu experți independenți vor permite o evaluare mai cuprinzătoare a contribuției EuropAid la obiectivele Uniunii;

5.  reamintește că, pentru a onora angajamentele asumate de Comisia Europeană în ceea ce privește asigurarea calității, este necesar să existe un feedback extern, obiectiv și imparțial în legătură cu performanța proiectelor și programelor de asistență ale Comisiei;

6.  consideră că rezultatele evaluărilor reprezintă elemente-cheie care trebuie avute în vedere în cadrul procesului de revizuire politică și de revizuire a politicilor individuale, acestea permițând ajustarea obiectivelor politice strategice și creșterea nivelului general de coerență cu celelalte politici ale Uniunii; în acest sens, este de părere că este esențial ca evaluările să fie independente, transparente și făcute publice;

7.  consideră că, dacă se investește în analizarea și agregarea rezultatelor diferitelor tipuri de evaluări, se poate obține, pe de o parte, o imagine globală a tendințelor existente și se pot valorifica, pe de altă parte, învățămintele dobândite, sporind astfel eficacitatea proceselor de evaluare și facilitând obținerea unor date mai fiabile necesare pentru desfășurarea procesului decizional și de elaborare a politicilor, precum și pentru asigurarea continuității proiectelor existente legate de instrumentele de asistență specifice;

8.  consideră că partajarea cunoștințelor prin toate instrumentele și mijloacele disponibile este crucială atât pentru dezvoltarea unei culturi a evaluării, cât și pentru a sprijini o cultură eficace a performanței;

9.  încurajează Curtea să examineze toate mecanismele de finanțare ale EuropAid, în scopul de a asigura un raport optim costuri-beneficii, precum și eficacitatea finanțării din partea Uniunii în promovarea obiectivelor și valorilor Uniunii; consideră că proiectele finanțate de Uniune ar trebui aliniate la obiectivele sale privind politicile din țările învecinate, ținând cont de responsabilitatea beneficiarilor granturilor și de caracterul fungibil al fondurilor UE;

10.  sprijină recomandările Curții referitoare la sistemele de evaluare și de monitorizare axată pe rezultate implementate în cadrul EuropeAid;

Recomandările Curții

11.  ia act de faptul că Curtea a formulat recomandări cu privire la utilizarea eficientă a resurselor pentru sistemul de evaluare și pentru sistemul de monitorizare axată pe rezultate, precum și cu privire la prioritizarea și monitorizarea evaluărilor, la aplicarea procedurilor de control al calității, la demonstrarea rezultatelor obținute, la urmărirea situației acțiunilor întreprinse ca răspuns la constatările formulate în urma evaluărilor și a monitorizării axate pe rezultate și la diseminarea acestor constatări;

12.  consideră că EuropeAid ar trebui să mențină în continuare mecanisme adecvate de gestionare a informațiilor și să efectueze cu regularitate evaluări ale nevoilor sale, astfel încât să asigure o repartizare în cunoștință de cauză a resurselor umane și a celor financiare în funcție de rezultatele evaluărilor programelor și ale monitorizării axate pe rezultate;

13.  consideră că, pentru se asigura că evaluările efectuate reflectă prioritățile organizației, EuropeAid ar trebui:

   să definească criterii clare de selecție în vederea prioritizării evaluărilor programelor și să documenteze modul în care au fost aplicate aceste criterii pentru întocmirea planurilor de realizare a evaluărilor, ținând seama totodată de complementaritatea cu monitorizarea axată pe rezultate;
   să își îmbunătățească în mod considerabil sistemul de monitorizare și de raportare cu privire la punerea în aplicare a planurilor de realizare a evaluărilor, incluzând în acest sistem, printre altele, o analiză a cauzelor eventualelor întârzieri și o descriere a măsurilor adoptate pentru a le combate;
   să consolideze sistemul de supraveghere la nivel global a activităților sale de evaluare a programelor;

14.  consideră că, pentru a asigura calitatea evaluărilor programelor și a monitorizării axate pe rezultate, EuropeAid ar trebui:

   să insiste ca unitățile operaționale și delegațiile să aplice cerințele în materie de control al calității, inclusiv cerința utilizării, în cazul evaluărilor programelor, a unui grup de referință și a documentării controalelor de calitate efectuate;
   să verifice cu regularitate aplicarea acestor controale;

15.  consideră că, pentru a spori capacitatea sistemului de evaluare de a furniza informații adecvate cu privire la rezultatele obținute, EuropeAid ar trebui:

   să aplice cu mai multă rigurozitate dispozițiile de reglementare care prevăd stabilirea unor obiective SMART (specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp) și a unor indicatori verificabili;
   să aducă modificări sistemului de monitorizare, astfel încât acesta să continue să furnizeze date privind programele timp de cel puțin trei ani după finalizarea acestora; precum și
   să mărească în mod considerabil procentul evaluărilor ex post ale programelor;

Partea a II-a - Raportul special nr. 22/2014 al Curții de Conturi intitulat „Obținerea de economii: menținerea sub control a costurilor aferente finanțărilor acordate de UE pentru proiectele de dezvoltare rurală”

16.  salută Raportul special al Curții intitulat „Obținerea de economii: menținerea sub control a costurilor aferente finanțărilor acordate de UE pentru proiectele de dezvoltare ruralăˮ și sprijină concluziile și recomandările din acest raport;

17.  relevă faptul că politica de dezvoltare rurală a Uniunii este esențială pentru încurajarea competitivității agriculturii și pentru asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale, precum și pentru politicile climatice; subliniază importanța dezvoltării teritoriale a economiilor și comunităților rurale, inclusiv a creării și păstrării locurilor de muncă;

18.  regretă faptul că Comisia nu a oferit orientări și nu a diseminat bune practici la începutul perioadei de programare 2007-2013 și nu s-a asigurat că sistemele de control ale statelor membre erau eficace înainte ca acestea să înceapă să aprobe finanțări; subliniază faptul că, începând cu anul 2012, Comisia a adoptat o atitudine mai activă și o abordare mai coordonată;

19.  ia notă de faptul că s-au constatat multe lacune legate de controlul exercitat de statele membre cu privire la costurile aferente finanțărilor acordate pentru dezvoltarea rurală; observă că Comisia este de acord că un control mai bun al costurilor ar putea genera economii la nivelul finanțărilor acordate pentru proiectele de dezvoltare rurală, obținându-se totodată aceleași realizări și rezultate și atingându-se aceleași obiective; salută faptul că s-au identificat abordări viabile, rentabile și că acestea ar putea fi aplicate pe scară mai largă, precum și faptul că Comisia a acceptat constatările Curții și și-a exprimat intenția de a coopera cu statele membre pentru a îmbunătăți controlul costurilor aferente dezvoltării rurale în perioada de programare 2014-2020;

20.  împărtășește opinia Curții, potrivit căreia Comisia și statele membre ar trebui să verifice, într-o etapă timpurie a noii perioade de programare, că sistemele de control funcționează eficient și că sunt eficace în raport cu riscurile;

21.  subliniază faptul că Comisia ar trebui să încurajeze statele membre să utilizeze lista de verificare și criteriile elaborate de Curte și incluse în anexa I(7);

22.  subliniază faptul că statele membre și Comisia ar trebui să coopereze astfel încât abordările urmate în cazul tuturor programelor de dezvoltare rurală să îndeplinească criteriile stabilite de Curte pentru a aprecia dacă sistemele de control iau în considerare riscurile de specificații excesive, prețuri necompetitive și modificări ale proiectelor și dacă vizează domeniile unde există cele mai mari riscuri; consideră că din acest proces ar trebui să facă parte o evaluare ex ante a sistemelor de control, care să fie realizată de către serviciile de audit intern (sau alte organisme de audit sau de control) ale autorităților statelor membre;

23.  consideră că statele membre ar trebui: să aplice pe scară mai largă abordări rentabile care au fost deja identificate; să aprecieze costurile în raport cu realizările sau cu rezultatele preconizate; să verifice dacă costurile standard au condus la plăți în exces; să utilizeze prețurile reale ale pieței drept prețuri de referință pentru echipamente și utilaje etc., și nu prețurile de catalog ale furnizorilor; să verifice dacă costurile sunt rezonabile și atunci când au fost urmate proceduri de achiziții publice; să impună un nivel crescut al cerințelor și/sau controalelor în cazul măsurilor care beneficiază de subvenții ridicate etc.;

24.  salută faptul că Comisia s-a angajat să furnizeze orientări privind controalele și sancțiunile din domeniul dezvoltării rurale, inclusiv o secțiune specifică privind caracterul rezonabil al costurilor și lista de verificare destinată autorităților de management, anexată la raportul special; ia notă de faptul că, în perioada de programare 2014-2020, formarea profesională și schimbul de experiență se vor încadra în activitățile Rețelei europene pentru dezvoltare rurală;

Partea a III-a - Raportul special nr. 23/2014 al Curții de Conturi intitulat „Erori la nivelul cheltuielilor pentru dezvoltare rurală: care sunt cauzele și cum sunt ele remediate?”

25.  se declară îngrijorat de rata ridicată de eroare identificată de Curtea de Conturi în domeniul politicii de dezvoltare rurală; constată, cu toate acestea, că în ultimii trei ani s-a înregistrat o ușoară tendință descrescătoare;

26.  recunoaște eforturile întreprinse de statele membre și de Comisie pentru reducerea erorilor la nivelul cheltuielilor pentru dezvoltare rurală, mai ales în această perioadă de dificultăți economice și austeritate fiscală;

27.  constată, în baza concluziilor propriilor audituri ale Comisiei și ale celor întreprinse de statele membre, faptul că Comisia a introdus sau este pe cale să introducă măsuri corective în numeroase domenii dintre cele identificate în Raportul special al Curții;

28.  reamintește că, în rapoartele sale anuale, Curtea a afirmat că autoritățile naționale ar fi dispus în numeroase cazuri de informații suficiente pentru a preveni sau a depista și a corecta erorile înainte de a declara Comisiei cheltuielile în cauză, ceea ce ar fi redus semnificativ rata de eroare;

29.  subliniază faptul că, cu cât procedurile de punere în aplicare a regulilor sunt mai simple, cu atât numărul de erori va fi mai scăzut; își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, în următorii ani, rata de eroare ar putea crește din nou, având în vedere complexitatea noilor norme referitoare la politica agricolă comună reformată; solicită, prin urmare, o veritabilă simplificare a PAC, corelată cu orientări mai clare puse la dispoziția autorităților naționale și a fermierilor;

30.  consideră că costurile de administrare și control (4 miliarde EUR) pentru întreaga PAC sunt substanțiale și că ar trebui pus accentul pe îmbunătățirea eficienței controalelor și nu pe creșterea numărului acestora; în acest context, solicită Comisiei și statelor membre să se concentreze pe cauzele primare de eroare la nivelul cheltuielilor pentru dezvoltare rurală; consideră că statele membre ar trebui să întreprindă următoarele acțiuni corective și preventive, dacă acest lucru este necesar:

   (a) Achiziții publice

în aplicarea principiului condiționalității ex ante, statele membre ar trebui să elaboreze și să asigure un ghidaj detaliat pentru beneficiari cu privire la aplicarea normelor privind achizițiile publice;

în acest proces ar trebui să fie implicate și autoritățile naționale cu expertiză în monitorizarea conformității cu normele privind achizițiile publice; atenția ar trebui să se concentreze asupra principalelor trei tipuri de neconformități: atribuirea directă nejustificată, în lipsa unei proceduri competitive și corecte; aplicarea necorespunzătoare a criteriilor de selecție și de atribuire și lipsa egalității de tratament între ofertanți;

   (b) Eludarea intenționată a normelor

pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate specifice ale programelor proprii de dezvoltare rurală, statele membre ar trebui să stabilească orientări care să le permită inspectorilor să identifice indiciile unor potențiale acțiuni frauduloase;

   (c) Plăți de agromediu

statele membre ar trebui să își lărgească sfera de aplicare a controalelor administrative, pentru a include angajamentele ce pot fi verificate în baza unei documentații justificative și care în prezent sunt verificate doar prin intermediul controalelor la fața locului (5 %); în plus, sistemul de reduceri și penalități ar trebui să fie conceput astfel încât să aibă un efect disuasiv real asupra celor care ar putea încălca normele;

31.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape implementarea programelor de dezvoltare rurală și să verifice, în auditurile de conformitate întreprinse, normele aplicabile, printre care și cele adoptate la nivel național, după caz, pentru a reduce astfel riscul repetării erorilor și deficiențelor identificate în perioada de programare 2007-2013;

32.  consideră că există în continuare numeroase ambiguități în metodologiile de calcul al ratei de eroare, nu numai între cele utilizate de Comisie și de statele membre, dar și între metodologiile utilizate de diversele servicii ale Comisiei, ceea ce face și mai complicată introducerea de legislație națională în statele membre; solicită Comisiei să aplice o metodologie uniformă de calcul al ratei de eroare, care să se reflecte pe deplin în metodologiile utilizate de statele membre;

33.  sprijină o utilizare mai intensivă a metodelor simplificate de calcul al costurilor acolo unde este relevant și cu respectarea dispozițiilor legislative și solicită Comisiei și statelor membre să analizeze în ce măsură caracteristicile unui domeniu de aplicare mai concentrat, un set de criterii de eligibilitate limitate și recurgerea la opțiuni de costuri simplificate pot fi reproduse în conceperea și implementarea unui număr crescut de măsuri de sprijin, fără periclitarea obiectivelor de ansamblu ale respectivelor măsuri;

34.  solicită Comisiei și statelor membre să analizeze modalitățile de îmbunătățire a schemei de stimulare a investițiilor în procesarea de produse agricole și să analizeze plățile pentru agromediu astfel încât, pe cât posibil, angajamentele să poată fi controlate prin verificări administrative efectuate de statele membre;

35.  solicită Comisiei să efectueze o analiză cauzală detaliată a corelațiilor negative dintre rata de execuție financiară și rata de eroare;

Partea a IV-a – Raportul special nr. 24/2014 al Curții de Conturi intitulat „Este bine gestionat sprijinul acordat de UE pentru prevenirea și repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii și de dezastre naturale?”

36.  invită Comisia să stabilească criterii comune pentru a identifica gradul de risc de producere a incendiilor în pădurile din Europa pentru a pune capăt definirii arbitrare și inconsecvente a zonelor care prezintă un risc ridicat de producere a incendiilor, precum și procesului de evaluare și selecție deficitar realizat de statele membre;

37.  îndeamnă statele membre să realizeze o selecție a acțiunilor lor preventive în conformitate cu nevoile reale pe care le implică riscul de incendiu și ținând seama de cerințele prevăzute de măsura 226, nu de alte obiective economice sau de mediu; insistă, în acest sens, asupra necesității ca beneficiarii să dovedească în mod necondiționat și pe baza unor documente exacte nevoia lor de a beneficia de sprijin în cadrul acestei măsuri; sprijină recomandarea Curții, care insistă asupra necesității de a acorda prioritate acțiunilor în pădurile cele mai importante din punct de vedere ecologic, cum ar fi zonele forestiere Natura 2000;

38.  ținând seama de constatările alarmante ale Curții privind costurile standard pentru acțiuni similare în diferite regiuni, solicită stabilirea unui plafon rezonabil și verificabil pentru acordarea sprijinului și instituirea unei obligații de a oferi justificări bine întemeiate în cazul oricărei modificări a acestuia;

39.  invită statele membre să își coordoneze și să își structureze mai bine politicile în materie de incendii forestiere; sprijină crearea unei platforme europene prin intermediul căreia beneficiarii să împărtășească și să promoveze bunele practici;

40.  regretă în special faptul că Curtea a constatat existența unor deficiențe grave și persistente în perioada de programare 2014-2020, acestea datorându-se unui cadru de monitorizare care s-a dovedit, în mod sistematic, ineficace; îndeamnă Comisia să ia imediat măsuri pentru a îmbunătăți sistemul său de monitorizare și control;

41.  invită Comisia să sprijine furnizarea unor informații armonizate privind rolul multifuncțional al pădurilor și al resurselor forestiere, prin încurajarea creării unui sistem european de informare în domeniul forestier, bazat pe date naționale, și a integrării acestuia în cadrul unei platforme europene de date;

42.  insistă, de asemenea, ca statele membre să pună în aplicare un sistem de control robust, care să prevadă cerința de a reține documentele și informațiile relevante; invită, în acest sens, Comisia să se asigure că se acordă sprijin doar în cazul în care statele membre au pus în aplicare un astfel de sistem de control corespunzător și care poate fi revizuit;

43.  invită statele membre să raporteze periodic privind efectele acțiunilor întreprinse și reducerea numărului de incendii sau de dezastre naturale, precum și a numărului de zone afectate;

Partea a V-a - Raportul special nr. 1/2015 al Curții de Conturi intitulat „Transportul pe căile navigabile interioare în Europa: din 2001, nu s-au mai observat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește ponderea modală și condițiile de navigație”

44.  salută Raportul special al Curții de Conturi Europene intitulat „Transportul pe căile navigabile interioare în Europa: din 2001, nu s‑au mai observat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește ponderea modală și condițiile de navigație” și își afirmă sprijinul în privința rezultatelor, concluziilor și recomandărilor acestuia;

45.  notează că sectorul de transport al Uniunii este esențial pentru definitivarea pieței unice, pentru competitivitatea IMM-urilor și pentru creșterea economică generală în Europa;

46.  concluzionează că ritmul dezvoltării modului de transport pe căi navigabile interioare este întârziat față de cel înregistrat de transporturile rutiere și feroviare, în pofida unui deceniu de investiții; solicită să se intensifice în mod semnificativ eforturile depuse în acest sens de către Comisie și statele membre;

47.  încurajează Comisia și statele membre să utilizeze foile de parcurs pentru cercetare, dezvoltare și inovare și în sectorul căilor navigabile interioare, ca și în alte sectoare, și să includă echipamentele și infrastructurile portuare în acest sector în vederea asigurării compatibilității evoluțiilor tehnologice cu cerințele aplicabile altor moduri de transport, asigurându-se astfel transportul multimodal;

48.  consideră că punerea în aplicare a obiectivelor stabilite în cartea albă din 2001 și în evaluarea acesteia la jumătatea perioadei, realizată în 2006, precum și în programele NAIADES (programul de acțiune european integrat pentru transportul pe căile navigabile interioare) din 2006 și din 2013 a fost ineficientă, parțial din cauza unei lipse de implicare din partea statelor membre;

49.  observă faptul că interesul statelor membre de a investi într-o politică de transport comunitară a scăzut și că acestea acordă prioritate finanțării unor proiecte concepute pentru a fi puse în aplicare la nivel național, regional și local, precum și faptul că procesele de selecție a proiectelor sunt decentralizate, astfel încât Comisia nu este în măsură să sprijine proiectele eligibile în ordinea priorităților;

50.  subliniază că statele membre și-au asumat obligația juridică de a asigura finanțare națională pentru punerea în funcțiune a rețelei centrale, în vederea transformării căilor navigabile de importanță strategică ale Europei în coridoare de transport de mare capacitate;

51.  observă că rolul de coordonare strategică deținut de Comisie a fost diminuat, fapt care a condus la o disparitate între proiectele puse în aplicare și prioritățile de la nivelul Uniunii;

52.  atrage atenția asupra faptului că prin cercetări bazate pe rapoartele speciale ale Curții(8) se poate ajunge la concluzii similare celor referitoare la căile navigabile interne și în cazurile altor sectoare de transport finanțate din bugetul Uniunii; remarcă faptul că, în sectoare precum transportul public urban și infrastructura aeroportuară, proiectele se confruntă adesea cu:

   (a) problema valorii adăugate scăzute după punerea lor în aplicare;
   (b) măsurarea deficitară a rezultatelor;
   (c) acordarea unei atenții insuficiente rentabilității;
   (d) lipsa evaluării impactului;
   (e) lipsa de armonizare a planurilor regionale, naționale și supranaționale;
   (f) subutilizarea infrastructurii, având drept efect diminuarea impactului general;
   (g) lipsa sustenabilității;
   (h) deficiențe privind elaborarea proiectelor și politica de mobilitate;
   (i) absența unei politici solide în materie de mobilitate;
   (j) o cooperare dificilă între Comisie și autoritățile din statele membre;

53.  consideră că concluziile menționate mai sus, împreună cu observațiile referitoare la transportul pe căile navigabile interne, indică aspecte „orizontale” comune pe întregul teritoriu al UE; consideră că finanțarea acordată de Uniune în domeniul transporturilor în general nu poate produce rezultate optime ca urmare a faptului că planificarea strategică nu este pusă în aplicare în mod satisfăcător, precum și a lipsei de coerență, a absenței rezultatelor sustenabile și a gradului redus de a eficiență și de eficacitate;

54.  este de părere că rezultatele unei politici sustenabile sunt realizabile prin cooperare intensă între statele membre, pe de o parte, și între statele membre și Comisie, pe de altă parte, în scopul de a proteja dezvoltarea transportului pe căile navigabile interne;

55.  recomandă atât Comisiei, cât și statelor membre să acorde toată atenția cuvenită angajamentelor comune, deoarece sectorul de transport al Uniunii operează într-un mediu complex influențat de variabile economice, politice și juridice, în care stabilirea rețelelor multimodale se confruntă cu dificultăți și limitări legate de nearmonizarea priorităților și de angajamente inconsecvente;

56.  recomandă statelor membre să se concentreze pe proiectele privind căile navigabile interioare care se află în legătură directă cu coridoarele rețelei centrale, pentru a asigura un impact maxim și cele mai directe beneficii pentru îmbunătățirea transportului pe căi navigabile interioare;

57.  recomandă statelor membre să aplice principiul „mai puțin înseamnă mai mult” atunci când investesc în transportul pe căi navigabile - resursele limitate ale Uniunii ar trebui să fie alocate proiectelor cu cel mai înalt grad de prioritate, pentru a elimina în mod eficient blocajele și pentru a institui o rețea navigabilă integrată la nivelul Uniunii;

58.  recomandă statelor membre să aibă în vedere posibilitățile oferite de Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(9) (Regulamentul TEN-T) și de Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 ale Parlamentului European și al Consiliului(10) (Regulamentul privind Mecanismul pentru interconectarea Europei), care constituie instrumente esențiale pentru raționalizarea proiectelor, astfel încât să poată fi îndeplinite obiectivele stabilite de către Comisie începând cu 2001;

59.  recomandă să se valorifice la maximum oportunitățile de investiții oferite de instrumentul TEN-T și de Mecanismul pentru interconectarea Europei, punând accentul în mod deosebit pe coridoarele de importanță strategică ale Uniunii (o rețea centrală și completă) și impunând anumite cerințe standardizate referitoare la infrastructură pe întreaga lungime a rețelei, cu termene legale obligatorii pentru punerea în aplicare a proiectelor;

60.  recomandă ca, în vederea sincronizării fondurilor puse la dispoziție de ESI, TEN-T și de Mecanismul pentru interconectarea Europei, să se utilizeze o planificare și abordări strategice detaliate, pentru a îndeplini în mod efectiv și eficient obiectivele legate de transportul pe căi navigabile interioare;

61.  recomandă ca obiectivul creării unor centre intermodale de transport de-a lungul rețelei centrale să fie luat în considerare ca o condiție prealabilă esențială în procesul de trecere de la transportul rutier al bunurilor și mărfurilor la cel pe căi navigabile interioare;

62.  recomandă statelor membre să ia în considerare rolul de coordonare al Comisiei în cazul proiectelor strategice pe termen lung, cum ar fi cel al coridoarelor rețelei centrale;

63.  recomandă Comisiei să identifice și să analizeze toate aspectele orizontale, concentrându-se în special pe planificarea strategică, pe cooperarea cu și între statele membre, pe procedura de selecție a proiectelor și pe punerea lor în aplicare, pentru a permite ca în perioada actuală de programare să fie luate în considerare concluziile de mai sus;

64.  consideră că Comisia trebuie să asigure orientare și asistență tehnică intensivă statelor membre, înainte de depunerea propunerilor de proiect și pe tot parcursul etapei de punere în aplicare a proiectelor selectate, pentru a elimina dificultățile identificate în domeniul transportului pe căi navigabile;

65.  recomandă Comisiei să își direcționeze fondurile către acele proiecte care au cea mai mare relevanță pentru transportul pe căi navigabile interioare și să pună la dispoziție planuri detaliate pentru eliminarea blocajelor;

66.  recomandă Comisiei să aloce în ordinea priorităților fonduri către proiectele și inițiativele din statele membre care își propun să îmbunătățească transportul pe căi navigabile prin soluții inovatoare, precum navigație de înaltă tehnologie, combustibili alternativi și nave eficiente; consideră că Comisia ar trebui să încurajeze programe multilaterale de schimb de know-how și cunoștințe la nivel european care să se desfășoare și între diferitele porturi din Uniune;

67.  recomandă Comisiei să îmbunătățească, în rândul statelor membre și regiunilor acestora, gradul de informare cu privire la instrumentele de finanțare disponibile pentru sprijinirea transportului pe căi navigabile interioare, în vederea eliminării blocajelor existente de-a lungul coridoarelor principale;

68.  consideră că este necesar să se îmbunătățească coordonarea între statele membre în scopul dezvoltării transportului pe căi navigabile interioare, prin facilitarea eforturilor depuse în acest domeniu și prin angajamente și condiționalități mai stricte, care să creeze cadrul adecvat pentru dezvoltarea coridoarelor rețelei centrale multimodale instituite prin regulamentele privind Mecanismul pentru interconectarea Europei și TEN-T;

69.  consideră că Comisia ar trebui să negocieze o serie de măsuri specifice și fezabile pentru eliminarea blocajelor, iar statele membre ar trebui să ajungă la un acord în privința acestor măsuri, sub forma unui program de punere în aplicare;

70.  invită Comisia să își actualizeze obiectivele strategice și recomandările pentru căile navigabile interioare și să propună o strategie și un plan de acțiune ale Uniunii privind căile navigabile interioare începând din 2020;

71.  consideră că evaluarea ex ante a operațiunilor privind transportul pe căi navigabile interioare realizată de către Comisie ar trebui să evalueze rezultatele în contextul obiectivelor generale stabilite începând cu 2001 și al instituirii rețelei centrale;

Partea a VI-a - Raportul special nr. 2/2015 al Curții de Conturi intitulat „Fondurile acordate de UE pentru stațiile de epurare a apelor uzate urbane din bazinul hidrografic al Dunării: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a ajuta statele membre să îndeplinească obiectivele politicii UE în domeniul apelor uzate”

72.  consideră că aglomerațiilor cu o populație echivalentă (p. e.) sub 2 000 care dispun de sisteme de colectare ar trebui să li se solicite să prezinte rapoarte din care să rezulte dacă tratarea apelor uzate este adecvată, date fiind cerințele de la articolul 7 din Directiva 91/271/CEE(11) a Consiliului (Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale); remarcă faptul că, în cazul aglomerațiilor unde nu există sisteme de colectare, rapoartele prezentate ar trebui să precizeze dacă au fost prevăzute măsuri adecvate în planurile de management al bazinelor hidrografice;

73.  sprijină observația Curții, potrivit căreia Comisia ar trebui să verifice numărul raportat de statele membre pentru aglomerațiile cu o p. e. peste, respectiv sub 2 000, în acele cazuri în care s-au remarcat modificări semnificative, în special reclasificarea dintr-o categorie în alta;

74.  subliniază faptul că este necesar ca statele membre să fie încurajate să stabilească obligații juridice clare în privința racordării gospodăriilor la rețelele de canalizare existente atunci când nu există astfel de obligații sau termenele stabilite sunt vagi;

75.  constată că timpul necesar pentru evaluarea conformității cu prevederile Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale ar trebui scurtat, solicitându-le statelor membre să prezinte datele în termen de șase luni de la data de referință stabilită de Comisie; constată, de asemenea, că Comisia ar trebui să monitorizeze situația pentru a depista probleme legate de perioade lungi de raportare în temeiul altor directive ce reglementează aspecte de mediu;

76.  insistă asupra necesității accelerării ratei de absorbție a fondurilor de investiții ale Uniunii de către statele membre în domeniul apelor reziduale, deoarece s-au constatat întârzieri în state membre incluse în acest raport, iar absorbția fondurilor Uniunii a fost lentă; solicită Comisiei Europene să ofere asistență tehnică, juridică și administrativă beneficiarilor pentru a asigura finalizarea proiectelor în curs în timp util;

77.  constată, potrivit informațiilor disponibile, faptul că Comisia recunoaște că rata de absorbție la sfârșitul lui 2013 a fost destul de scăzută în toate statele membre vizate, ceea ce a generat un risc de dezangajare la nivelul programelor [articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(12)]; subliniază, cu toate acestea, faptul că există motive obiective pentru acest lucru, cum ar fi necesitatea consolidării capacității tehnice, juridice și administrative în statele membre în cauză; constată, în plus, pe baza informațiilor transmise de Comisie, că plățile efectuate pentru majoritatea proiectelor au loc de cele mai multe ori în ultimii ani de punere în aplicare (2014 și 2015 pentru perioada de programare 2007-2013);

78.  consideră că ar trebui să li se solicite statelor membre să furnizeze informații actualizate cu privire la cuantumul fondurilor suplimentare de care vor avea nevoie pentru a asigura respectarea termenelor de punere în aplicare prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, atât pentru aglomerațiile cu p. e. peste 2 000, cât și pentru cele cu p. e. sub 2 000 care dispun de sisteme de colectare; salută introducerea cadrului structurat de punere în aplicare și informare (SIIF), un instrument de raportare care ar trebui să îmbunătățească procesul de raportare la nivel național;

79.  subliniază necesitatea desfășurării proiectelor necesare în statele membre pentru a asigura respectarea de către aglomerațiile neconforme a dispozițiilor din Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale;

80.  subliniază că este necesar să se îmbunătățească performanța de mediu a serviciilor de alimentare cu apă finanțate de Uniune și relevă faptul că Comisia Europeană ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a monitoriza punerea în aplicare a legislației aferente și a asigura respectarea termenelor stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor din Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale; consideră că pe întreg teritoriul Uniunii ar trebui să se asigure un nivel echivalent de protecție a mediului;

81.  consideră că statele membre ar trebui încurajate să analizeze și să disemineze informații cu privire la posibilitățile de reducere a costurilor, spre exemplu prin valorificarea potențialului de producție de energie din nămolurile de epurare sau prin utilizarea acestor nămoluri ca materie primă prețioasă pentru recuperarea fosforului;

82.  remarcă faptul că plățile finale pentru „proiectele majore” aprobate în cadrul unui program operațional ar trebui să fie condiționate de existența unei soluții adecvate de reutilizare a nămolurilor de epurare; încurajează statele membre să urmeze aceeași abordare în cazul proiectelor aprobate la nivel național;

83.  încurajează statele membre să pună în aplicare o politică responsabilă de tarifare pentru apele uzate și să adapteze, dacă este necesar, dispozițiile legale în domeniul tarifării apei astfel încât tarifele să nu poată fi mai scăzute decât nivelul de accesibilitate universal acceptat de 4 %;

84.  încurajează statele membre să asigure faptul că proprietarii publici de stații de epurare a apelor uzate, precum municipalitățile, asigură disponibilitatea unor fonduri suficiente pe termen lung pentru activitățile necesare de întreținere și de reînnoire a acestor infrastructuri;

Partea a VII-a - Raportul special nr. 3/2015 al Curții de Conturi intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”

85.  salută Raportul special al Curții intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea” și sprijină recomandările formulate în cadrul acestuia;

86.  ia act de faptul că Curtea evaluează inițiativa la jumătatea perioadei de punere în aplicare a acesteia și salută ambiția Curții de a începe într-o etapă mai timpurie evaluarea utilizării fondurilor Uniunii;

87.  subliniază că Garanția pentru tineret este un factor-cheie pentru a răspunde șomajului în rândul tinerilor; salută faptul că șefii de stat și de guvern din Uniune au decis să aloce 6,4 miliarde EUR din fondurile Uniunii (3,2 miliarde EUR din Fondul social european și 3,2 miliarde EUR de la o nouă linie bugetară) pentru finanțarea Garanției pentru tineret; subliniază că acest lucru este un început bun, dar insuficient pentru succesul Garanției pentru tineret; solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că pot fi găsite fonduri suplimentare pentru a sprijini Garanția pentru tineret pe parcursul perioadei de șapte ani;

88.  constată că finanțarea pentru încadrarea în muncă a tinerilor include fondurile europene structurale și de investiții (fondurile ESI), precum și instrumente ca Erasmus+, Erasmus pentru tineri antreprenori și alte programe; subliniază că trebuie să se obțină o sinergie mai bună între toate sursele disponibile;

89.  consideră că mecanismul de finanțare a Garanției pentru tineret este foarte complex, având în vedere diferitele opțiuni puse la dispoziție prin intermediul Fondului social european și al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; solicită Comisiei să furnizeze orientări autorităților din statele membre, luând în considerare în mod corespunzător faptul că autoritățile locale, regionale și naționale se confruntă cu provocări diferite la implementarea programului și, prin urmare, necesită orientări specifice;

90.  consideră că Comisia a dedicat resurse importante pentru a se asigura că această măsură va avea succes în diminuarea șomajului în rândul tinerilor; regretă, însă, că mult mai puțină atenție a fost acordată coordonării implementării acesteia de către statele membre;

91.  subliniază că nu doar disponibilitatea finanțării, ci și absorbția cu succes a fondurilor reprezintă o condiție necesară pentru o punere în aplicare eficientă a Garanției pentru tineret; prin urmare, regretă faptul că în mai multe regiuni din Europa capacitatea de absorbție a fondului FSE este foarte scăzută; solicită statelor membre să asigure resursele administrative și umane necesare pentru a utiliza fondurile puse la dispoziție în scopul implementării adecvate a Garanției pentru tineret;

92.  consideră că, în pofida necesității de a îmbunătăți capacitatea de absorbție, statele membre, în cadrul implementării garanției, și Comisia, în contextul rolului său de monitorizare, ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe rezultate pentru a asigura efecte pe termen lung ale fondurilor investite;

93.  solicită Comisiei să dezvolte un sistem complex de monitorizare, inclusiv un set de standarde pentru a evalua punerea în aplicare a măsurilor asociate Garanției pentru tineret și a evalua succesul lor în statele membre; invită, totodată, Comisia să aibă în vedere includerea unor obiective obligatorii pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor în cadrul semestrului european;

94.  consideră că este fundamental să se combine execuția eficientă a fondurilor disponibile de către statele membre cu furnizarea unei asistențe ample de către Comisie pentru a remedia deficiențele în implementare;

95.  ia act de faptul că Uniunea nu are competențe în materie de legislație obligatorie cu privire la politicile active în domeniul pieței forței de muncă, dar subliniază necesitatea depunerii unor eforturi de către Comisie pentru a oferi statelor membre exemple de bune practici privind modul de implementare a Garanției pentru tineret, utilizând drept model în special practicile identificate de Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

96.  îndeamnă statele membre să utilizeze fondurile Uniunii și să se angajeze pe calea unor reforme care să remedieze deficiențele în ceea ce privește educația, formarea competențelor, stabilirea parteneriatelor public-private, precum și consolidarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și a accesului pe piața forței de muncă;

97.  pentru a asigura o punere în aplicare suficientă și un impact pozitiv pe termen lung, solicită statelor membre să inițieze reforme instituționale acolo unde este necesar și să faciliteze cooperarea între comunitățile locale, autoritățile din domeniul educației, birourile publice de ocupare a forței de muncă, sectoarele și întreprinderile locale, sindicate și asociațiile de tineret; consideră că acest lucru este esențial pentru a se ajunge la o planificare mai bună a capacităților și o utilizare strategică orientată spre rezultate a finanțării din diversele surse disponibile;

98.  reamintește statelor membre că ar trebui să se angajeze să majoreze volumul finanțării naționale care vine în completarea creditelor alocate din FSE și YEI pentru a asigura creșterea necesară a nivelului ocupării forței de muncă în rândul tinerilor;

99.  salută propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european(13), de a crește valoarea inițială a prefinanțării acordate programelor operaționale sprijinite prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, majorând astfel prefinanțarea inițială stabilită în 2015 de la aproximativ 1 % la 30 % pentru alocarea destinată Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că, pentru a permite o implementare rapidă a programelor operaționale sprijinite prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Comisia ar trebui să se angajeze să plătească statelor membre suma aferentă prefinanțării imediat după intrarea în vigoare a regulamentului de modificare;

100.  solicită Comisiei să introducă un mecanism cuprinzător de monitorizare care să includă Cadrul de indicatori pentru monitorizarea Garanției pentru tineret în combinație cu indicatorii de rezultat preconizați, axându-se pe rezultate și evaluând statutul profesional al persoanelor care beneficiază de măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

101.  consideră că politicile privind piața muncii axate pe ofertă trebuie să fie luate în considerare împreună cu politicile din domeniul educației, tineretului și protecției sociale, precum și într-un context macroeconomic extins;

102.  remarcă faptul că raportul anual pe 2016 al Comisiei privind punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și viitoarele rapoarte speciale ale Curții de Conturi privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor reprezintă oportunități majore pentru a aborda deficiențele existente atât la nivelul Comisiei, cât și la nivel național, regional și local;

Partea a VIII-a - Raportul special nr. 4/2015 al Curții de Conturi intitulat „Care a fost contribuția asistenței tehnice în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale?”

103.  solicită Comisiei să clarifice sfera și modul de aplicare a asistenței tehnice acordate statelor membre în domeniul dezvoltării rurale; consideră că Comisia ar trebui să clarifice mai ales distincția dintre cheltuieli operaționale/„de consolidare a capacităților” și costurile administrative/de sprijin bugetar eligibile, mai ales în cazul statului de plată;

104.  îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape implementarea asistenței tehnice de către statele membre;

105.  solicită Comisiei să ia măsurile ce se impun pentru a asigura că cheltuielile administrative generale, precum întreținerea obișnuită a sistemelor de TI, nu sunt deduse de la liniile bugetare privind asistența tehnică;

106.  invită Comisia să le solicite statelor membre ca, pe viitor, să raporteze separat costurile administrative/de „sprijin bugetar” pentru dezvoltare rurală, astfel încât să se poată vedea cu mai mare ușurință ce parte din finanțarea pentru asistență tehnică este cheltuită pentru acest tip de sprijin;

107.  solicită Comisiei să stabilească, împreună cu statele membre, un cadru de performanță adecvat pe baza căruia să fie pusă în aplicare finanțarea pentru asistență tehnică; consideră, în special, că nevoile Comisiei și ale statelor membre în materie de asistență tehnică ar trebui să fie evaluate în mod corespunzător și ar trebui să fie instituit un mecanism care să servească la definirea obiectivelor și la măsurarea progreselor înregistrate către îndeplinirea acestor obiective;

Partea a IX-a - Raportul special nr. 5/2015 al Curții de Conturi intitulat „Reprezintă instrumentele financiare o soluție de succes și de perspectivă pentru domeniul dezvoltării rurale?”

108.  solicită Comisiei să identifice provocările și obstacolele din domeniul dezvoltării rurale și caracteristicile specifice acestui domeniu, pentru a încuraja statele membre să își evalueze și să își formuleze mai bine bugetul necesar pentru instrumentele financiare și să evite supracapitalizarea, care conduce la angajarea fondurilor, fără o contribuție la punerea în aplicare a politicilor Uniunii; solicită, de asemenea, să fie facilitat accesul beneficiarilor finali pentru a permite o utilizare mai activă a instrumentelor financiare la nivel regional, în special comparativ cu granturile;

109.  solicită statelor membre să ofere informații fiabile și cuantificabile pentru a se stabili tipul adecvat de fonduri și a se aloca resursele financiare în consecință; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să instituie sisteme de monitorizare pentru a putea evalua eficacitatea instrumentelor financiare;

110.  solicită Comisiei să ofere îndrumări și să promoveze activ un nivel mai înalt de calitate a evaluărilor ex ante obligatorii pentru instrumentele financiare introduse pentru perioada de programare 2014-2020, pentru a identifica lacunele specifice și a se evita supracapitalizarea; solicită, în plus, ca statele membre să stabilească rata de expunere la riscuri prin intermediul unei expertize tehnice adecvate;

111.  solicită Comisiei să stabilească standarde și ținte adecvate pentru efectul de levier și efectul de reînnoire, cu scopul de a spori eficacitatea instrumentelor financiare pentru perioada de programare 2014-2020; solicită Comisiei și statelor membre să realizeze o evaluare aprofundată înainte de a dezvolta și utiliza pe viitor instrumente financiare în domeniul dezvoltării rurale, pe baza contribuției acestor instrumente la implementarea politicilor UE și a eficacității pentru beneficiari;

112.  solicită Comisiei și statelor membre să stabilească dispoziții tranzitorii clare aplicabile între perioadele de programare, pentru a stimula efectele și sustenabilitatea pe termen lung ale instrumentelor financiare;

113.  solicită Comisiei să încurajeze statele membre să instituie un instrument financiar unic care să poată pune la dispoziție atât împrumuturi, cât și garanții, intensificându-se astfel activitatea acestuia și mărindu-i-se masa critică;

114.  solicită statelor membre să identifice modalități de remediere a deficiențelor de selecție în gestionarea granturilor pentru măsuri de investiții, aceste deficiențe putând genera efecte de balast sau de dislocare; solicită statelor membre să aplice, din acest motiv, indicatori adecvați și clar definiți, cum ar fi rentabilitatea investițiilor și previziunile privind situațiile fluxului de numerar, pentru a asigura viabilitatea proiectelor;

115.  solicită statelor membre să examineze modul în care granturile și instrumentele financiare pot fi combinate în cadrul programului operațional pentru a oferi cel mai bun raport calitate-preț, optimizând efectele de levier și de reînnoire;

116.  solicită Comisiei să instituie norme de aplicare operaționale bine definite, inclusiv privind politica de ieșire, în timp util și înainte de sfârșitul perioadei de programare 2007-2013;

Partea a X-a - Raportul special nr. 6/2015 al Curții de Conturi intitulat „Integritatea și implementarea schemei EU ETS”

117.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că nu a putut fi furnizată o analiză completă a eficienței diferitelor sisteme de alocare puse în aplicare de statele membre în cursul fazei II a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (2008-2012), o astfel de analiză fiind extrem de importantă pentru a adopta recomandări politice pe baza rezultatelor auditului Curții;

118.  observă că evaluarea Curții a vizat implementarea fazei II a EU-ETS (2008-2012), în timp ce pentru faza III a EU-ETS (2013-2020) au fost decise și puse în aplicare reforme semnificative, inclusiv măsuri de armonizare la nivelul Uniunii;

119.  salută îmbunătățirile semnificative aduse cadrului pentru protejarea integrității ETS, prin care o mare parte a pieței la vedere a certificatelor de emisii a fost inclusă în domeniul de aplicare al Directivei privind piețele instrumentelor financiare(14) și al Directivei privind abuzul de piață(15) și al Regulamentului privind abuzul de piață(16); invită Comisia să aibă în vedere măsuri complementare conform recomandărilor Curții, inclusiv măsuri care îi vizează pe traderii obligați să participe la piață;

120.  solicită insistent Comisiei și statelor membre să asigure transparența și supravegherea eficace la nivelul Uniunii a pieței certificatelor de emisii, precum și proceduri de cooperare în care să fie implicate autoritățile naționale de reglementare și Comisia;

121.  consideră că Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, ar trebui să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a sistemelor în cauză în statele membre și să ofere mai mult sprijin în cadrul acestui proces; consideră necesar să se atingă un echilibru just între monitorizarea, raportarea și verificarea riguroasă și sarcina administrativă; afirmă faptul că Comisia are obligația de a asigura previzibilitatea deciziilor juridice și certitudinea juridică, ținând astfel cont de îndrumările Consiliului European;

122.  reamintește faptul că Curtea a evaluat integritatea și implementarea EU ETS, dar și că o analiză a eficacității sistemului ETS și a realizărilor acestuia este necesară, inclusiv o evaluare a interacțiunii dintre legislația europeană și legislațiile naționale, acordând o atenție deosebită măsurilor axate pe promovarea energiilor regenerabile și pe eficiența energetică, care au, de asemenea, un impact profund asupra emisiilor de CO2 și, în consecință, asupra pieței carbonului;

123.  solicită Curții să includă în analiza sa sectoarele industriale afectate, în special din perspectiva necesității de a asigura certitudinea juridică și previzibilitatea, precum și informații referitoare la măsura în care este garantat un cadru juridic fiabil și la modul în care ajustările recente ale cadrului ETS este posibil să fi afectat eficacitatea sistemului;

124.  este preocupat de faptul că, la momentul realizării auditului, riscul de fraude în domeniul TVA comise în cadrul ETS nu era încă pe deplin îndepărtat, deoarece o treime dintre statele membre nu implementaseră încă legislația privind procedura de taxare inversă; invită statele membre să facă acest lucru fără întârziere;

125.  consideră că este esențial să se adopte toate măsurile necesare pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon și a asigura condiții echitabile de concurență la nivel internațional, precum și aplicarea măsurilor existente de alocare gratuită a cotelor de emisii; solicită Comisiei să realizeze o evaluare referitoare la sectoarele industriale și la întreprinderile vulnerabile față de riscul relocării emisiilor de carbon și să identifice cu claritate domeniile în care sectoarele industriale europene au suferit pierderi economice în raport cu țările care nu aplică o legislație strictă în domeniul climei;

Partea a XI-a - Raportul special nr. 7/2015 al Curții de Conturi intitulat „Misiunea de poliție a UE în Afganistan: rezultate mixte”

126.  cere Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să utilizeze în practică cunoștințele dobândite atât în urma misiunii EUPOL în Afganistan, cât și în urma altor misiuni în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), cu scopul de a facilita transferul de cunoștințe și efectele sinergice între diferitele misiuni; cere orientări orizontale mai clare din partea SEAE pentru misiunile PSAC, atunci când este cazul; subliniază că coordonarea între toți actorii implicați la nivelul Uniunii, inclusiv statele membre, precum și cu alți actori internaționali este esențială pentru succesul misiunilor actuale și viitoare;

127.  solicită ca SEAE să-și asume într-o măsură mai mare responsabilitatea pentru principalul său instrument financiar din Afganistan, Fondul fiduciar pentru lege și ordine (LOTFA) gestionat de PNUD, care este criticat pentru gestionare defectuoasă și lipsă de transparență; reiterează, de asemenea, necesitatea de a utiliza toate canalele de finanțare adecvate pentru viitoarele misiuni ale PSAC, inclusiv fondurile fiduciare ale UE, într-un mod eficient pentru a garanta realizarea obiectivelor politice ale misiunilor și o gestiune financiară corectă;

128.  cere Comisiei și SEAE să creeze sinergii și referințe transversale între activitățile desfășurate în cadrul proiectelor, precum și o legătură puternică și eficientă între obiectivele misiunii și etapele de referință, după cum se prevede în planul de implementare a misiunii (PIM);

129.  consideră că teme cum ar fi egalitatea de gen, capacitarea femeilor și educația trebuie să joace un rol important în programele de pregătire ale EUPOL și ale altor misiuni ale PSAC; constată, în acest context, că EUPOL a obținut rezultate bune în activitățile legate de pregătire, dar mai puțin bune în cele vizând îndrumarea și consilierea;

130.  cere Comisiei și SEAE să coordoneze mai bine în prealabil misiunile PSAC cu alte misiuni bilaterale ale Uniunii și cu eforturile internaționale care au obiective similare; solicită în acest sens o mai bună cooperare și coordonare între Uniune și statele sale membre prin promovarea sinergiilor într-un cadru european; cere ca mandatul actualelor sau viitoarelor misiuni ale PSAC să stabilească clar responsabilitățile pentru coordonarea cu alți actori ai Uniunii, inclusiv cu statele membre;

131.  cere Comisiei și SEAE să acorde o atenție deosebită procedurilor de achiziții pentru a se asigura că acestea sunt adaptate la necesitățile operaționale ale PSAC; subliniază că implementarea proiectelor a avut de suferit din cauza unor proceduri de achiziții greoaie care au condus la performanțe scăzute, iar folosirea unor proceduri simplificate sau flexibile a condus la o creștere a numărului de proceduri finalizate cu încheierea contractelor;

132.  cere Comisiei și SEAE să mărească în continuare eficacitatea misiunilor PSAC, îmbunătățind sustenabilitatea pe termen lung a rezultatelor obținute; recunoaște, cu toate acestea, că sprijinul din partea Uniunii și a comunității internaționale este un factor decisiv pentru realizarea acestor obiective pe termen lung;

133.  cere Comisiei și SEAE să examineze realizările obținute de Uniune după retragerea treptată a EUPOL până la sfârșitul lui 2016, mai ales posibilitatea unui angajament ulterior după 2016;

134.  solicită Comisiei și SEAE să elaboreze cu mult timp înainte orientări detaliate cu privire la reducerea și încheierea misiunilor, precum și la lichidarea bunurilor de care acestea dispun;

Partea a XII-a – Raportul special nr. 8/2015 al Curții de Conturi intitulat „Permite sprijinul financiar acordat de UE o abordare corespunzătoare a nevoilor microîntreprinzătorilor?”

135.  salută Raportul special al Curții de Conturi intitulat „Permite sprijinul financiar acordat de UE o abordare corespunzătoare a nevoilor microîntreprinzătorilor?” și sprijină, în principiu, recomandările formulate în acest raport;

136.  ia act de faptul că microcreditele, chiar dacă sunt considerate, în continuare, un instrument încă imatur, sunt utilizate din ce în ce mai frecvent în Uniune, impactul lor asupra pieței forței de muncă fiind relevant, întrucât au contribuit la crearea a peste 250 000 de locuri de muncă (conform datelor referitoare la exercițiul 2013);

137.  consideră că există diferențe substanțiale între instrumentele financiare aferente granturilor Fondului social european (FSE) și cele aferente Instrumentului european de microfinanțare Progress, care sunt utilizate, în general, în scopuri diferite; consideră că mecanisme de sprijin diferite pot fi adecvate pentru condiții de piață diferite;

138.  observă că, în acest raport de audit, Curtea de Conturi compară două mecanisme financiare diferite, care se bazează pe abordări neasemănătoare și au obiective diferite; subliniază faptul că FSE și microfinanțarea Progress diferă din multe puncte de vedere, mai precis în ceea ce privește structura, normele aplicabile și grupurile-țintă vizate, cel de al doilea instrument fiind dedicat în mod exclusiv microfinanțării, în timp ce primul acoperă o gamă mult mai largă de aspecte;

139.  subliniază faptul că aceste două instrumente financiare sunt complementare și aduc numeroase beneficii utilizatorilor de microcredite prin intermediul celor trei tipuri de modalități de finanțare puse la dispoziție - finanțările nerambursabile, împrumuturile și garanțiile; consideră că finanțările nerambursabile - care pot fi acordate doar prin intermediul FSE - sunt la fel de necesare pentru satisfacerea cererii de microcredite ca și celelalte două instrumente, iar performanța lor ar trebui evaluată ținând seama de rolul lor complementar;

140.  subliniază faptul că obiectivele urmărite la acordarea microfinanțării prezintă importanță pentru îmbunătățirea incluziunii sociale, combaterea șomajului și creșterea accesului la finanțare pentru persoanele aflate în șomaj, pentru alte categorii dezavantajate și pentru microîntreprinderi; consideră, în acest sens, că funcția principală a finanțărilor nerambursabile și a instrumentelor financiare trebuie să fie aceea de a oferi sprijin persoanelor fizice și microîntreprinderilor pentru a depăși obstacolele întâmpinate în efortul lor de realizare a obiectivelor sus-menționate;

141.  consideră că finanțările nerambursabile au un rol fundamental pentru îndeplinirea obiectivelor legate de creșterea economică, incluziune și ocuparea forței de muncă, prevăzute în Comunicarea Comisiei intitulată „Promovarea muncii decente pentru toți – contribuția UE la punerea în aplicare a agendei pentru muncă decentă în lume” (COM(2006)0249) și în Comunicarea Comisiei intitulată „Un angajament comun pentru ocuparea forței de muncă” (COM(2009)0257), precum și în Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(17) privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI);

142.  subliniază necesitatea unui sistem de microfinanțare consolidat, ținând seama de faptul că acesta este un instrument de promovare a dezvoltării economice și sociale, menit să acorde asistență celor care au în mod real nevoie de sprijin;

143.  subliniază că obiectivul îmbunătățirii situației generale a grupurilor vulnerabile a fost relativ neglijat de instrumentele financiare, iar această problemă trebuie remediată prin intermediul EaSI în perioada de programare 2014-2020;

144.  subliniază faptul că nu s-a putut asigura un grad suficient de complementaritate între microfinanțarea Progress și FSE, astfel încât să poată fi respectată cerința ca toți furnizorii de microcredite să colaboreze cu entități (în special în cazul celor sprijinite de FSE) care să furnizeze servicii de formare și de mentorat;

145.  salută faptul că majoritatea deficiențelor detectate de Curte și a recomandărilor formulate de aceasta au fost deja abordate de Comisie în noul cadru de reglementare (2014-2020);

Partea a XIII-a – Raportul special nr. 9/2015 al Curții de Conturi intitulat „Sprijinul Uniunii Europene pentru lupta împotriva torturii și pentru abolirea pedepsei cu moartea”

146.  salută raportul special dedicat sprijinului acordat de Uniune demersurilor care vizează combaterea torturii și abolirea pedepsei cu moartea și își prezintă observațiile și recomandările mai jos;

147.  reamintește că drepturile omului reprezintă o piatră de temelie a acțiunii externe și a relațiilor bilaterale și multilaterale ale Uniunii; consideră că acest domeniu de politică ar trebui să beneficieze de o atenție constantă, având în vedere că reprezintă o prioritate cheie a Uniunii;

148.  subliniază faptul că Uniunea este profund angajată în prevenirea și eliminarea tuturor formelor de tortură și de maltratare, precum și în abolirea pedepsei cu moartea; remarcă faptul că principalul instrument utilizat în acest sens este Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), prin care se atribuie granturi organizațiilor societății civile, în vederea implementării proiectelor relevante;

149.  ia act de faptul că, în perioada de programare 2007-2013, o sumă de 100,9 milioane EUR din bugetul IEDDO a fost alocată pentru finanțarea unor proiecte având drept obiectiv combaterea torturii și abolirea pedepsei cu moartea; subliniază, cu toate acestea, faptul că această sumă este relativ redusă atunci când se iau în considerare obiectivele ambițioase ale IEDDO și domeniul său global de aplicare;

150.  subliniază faptul că distribuirea finanțării către un număr vast de beneficiari – din peste 120 de țări din întreaga lume – diminuează impactul finanțării IEDDO; îndeamnă Comisia să își stabilească mai bine prioritățile și să se concentreze asupra unei game mai restrânse de obiective pentru a îmbunătăți impactul instrumentului; subliniază că resursele trebuie să se concentreze asupra țărilor în cazul cărora se constată existența unor nevoi semnificative și asupra problemelor cu un potențial real de ameliorare; salută faptul că, în contextul cererii de propuneri pentru 2015, Comisia a inițiat deja demersurile necesare pentru a asigura orientarea IEDDO către o gamă mai restrânsă de obiective;

151.  ia act de constatarea Curții, potrivit căreia proiectele finanțate nu sunt întotdeauna bine coordonate cu alte inițiative ale Uniunii, cum ar fi măsurile tradiționale de sprijin pentru dezvoltare și dialogul cu țările partenere, nu au fost incluse într-o abordare coerentă și strategică și nu s-au completat reciproc în mod corespunzător; încurajează Comisia să elaboreze o strategie globală pentru a asigura complementaritatea activităților care urmăresc aceleași obiective și a evita dubla finanțare;

152.  încurajează SEAE și Comisia să asigure faptul că eforturile lor și impulsul politic sunt orientate către obiectivele de primă importanță, îmbunătățind totodată capacitatea de acțiune pe teren a delegațiilor Uniunii, cu scopul de a spori eficacitatea și de a promova o cultură orientată către rezultate și impact în cadrul politicilor care vizează drepturile omului și democrația;

153.  invită SEAE și Comisia să sporească, la nivel general, eficacitatea dialogurilor privind drepturile omului, a strategiilor de țară și a orientărilor specifice prin asigurarea faptului că aspectele fundamentale legate de drepturile omului, cum ar fi abolirea pedepsei cu moartea și combaterea torturii sunt abordate în mod sistematic, în toate etapele procesului de elaborare a politicilor, în relațiile cu țările terțe;

154.  consideră că este necesar să se intensifice în continuare acțiunile de monitorizare reciprocă și de programare în comun desfășurate de SEAE și de Comisie cu privire la aspectele legate de drepturile omului, pentru a asigura faptul că poziția acestor instituiții se aliniază într-o mai mare măsură la strategiile politice și în domeniul drepturilor omului de la nivel local;

155.  solicită să se pună în aplicare o abordare strategică și bazată în mai mare măsură pe criterii calitative în cadrul procesului global de selecție a cererilor primite în urma lansării cererilor de propuneri; încurajează Comisia ca, la punerea în aplicare a acestui instrument, să urmărească o viziune pe termen lung, bazată pe obiective concrete și măsurabile;

156.  îndeamnă SEAE și delegațiile Uniunii să își concentreze în mod sistematic atenția asupra evoluțiilor pozitive sau regreselor din toate țările și să utilizeze toate mijloacele de influență care le stau la dispoziție; sprijină rolul jucat de delegațiile Uniunii în procesul de analiză și de elaborare a politicilor, precum și atribuțiile lor în materie de coordonare și de raportare;

157.  subliniază că acest instrument permite realizarea unui exercițiu de cartografiere oportun, menit să analizeze situația și evoluția drepturilor omului în lume; subliniază că prezența constantă a UE și interesul manifestat de aceasta pot crea cadrul necesar pentru realizarea unor schimbări în privința torturii și a pedepsei cu moartea; evidențiază totuși faptul că Comisia trebuie să dezvolte o abordare strategică în ceea ce privește această chestiune;

158.  ia act de faptul că Comisia obține informații detaliate cu privire la situația drepturilor omului din alte țări prin intermediul unor canale diferite și utilizează aceste informații pentru a defini prioritățile; constată cu îngrijorare că, deși Comisia are la dispoziție strategii de țară specifice privind drepturile omului, care conțin o analiză aprofundată a situației din țara respectivă și formulează priorități-cheie în domeniu, acestea nu au fost luate în considerare în mod corespunzător în scopul alocării fondurilor și al coordonării altor acțiuni ale Uniunii; subliniază că valoarea adăugată a strategiilor de țară este limitată din cauza naturii lor strict confidențiale; invită Comisia să asigure accesul evaluatorilor de proiecte la aceste strategii pentru a putea obține o valoare adăugată maximă;

159.  salută faptul că pentru finanțarea proiectelor se utilizează o abordare în funcție de cerere și consideră că aceasta este o bună modalitate de a asigura implicarea unor organizații cu experiență și motivate, care propun proiecte de înaltă calitate; constată cu satisfacție că această abordare ascendentă încurajează organizațiile societății civile să își conceapă proiectele în conformitate cu propriile capacități administrative, operaționale și geografice și cu propria lor strategie;

160.  regretă faptul că organizațiile locale de mai mici dimensiuni din sfera societății civile ar putea fi dezavantajate atunci când solicită granturi din cauza procedurilor îndelungate și complicate aplicabile cererilor de finanțare, a cerințelor lingvistice și/sau a cerințelor referitoare la experiență; invită Comisia să accelereze și să simplifice procesul de tratare a cererilor de finanțare pentru a încuraja organizațiile să prezinte proiecte de calitate;

161.  salută faptul că Comisia organizează seminarii și sesiuni de formare pentru organizațiile societății civile locale, promovează parteneriatele și permite acordarea de subgranturi, iar în ultimii patru ani a organizat un seminar al societății civile înainte de lansarea cererilor de propuneri la nivel mondial, pentru a oferi posibilitatea de a introduce IEDDO printre sursele de finanțare;

162.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că lipsa de autonomie a organizațiilor pune în pericol continuitatea activităților lor, creând riscul reducerii nivelului de expertiză; salută faptul că Comisia depune eforturi pentru a atenua dependența financiară a acestor organizații, oferindu‑le acestora posibilitatea de a angaja personal însărcinat cu strângerea de fonduri în cadrul proiectelor finanțate prin IEDDO;

163.  subliniază faptul că, potrivit evaluării efectuate de Curte, impactul proiectelor era, în general, dificil de măsurat, întrucât impactul urmărit este adesea intangibil, nu există ținte stabilite pentru indicatorii de performanță, iar raportarea realizată de organizațiile societății civile către Comisie este axată pe activități;

164.  are în vedere faptul că lupta împotriva torturii și abolirea pedepsei cu moartea reprezintă procese pe termen lung, impactul și rezultatele acestora sunt dificil de cuantificat și, pe de altă parte, IEDDO abordează chestiuni sensibile în contexte politice dificile, iar punerea sa în aplicare necesită o gestionare atentă și de lungă durată;

165.  subliniază, în acest sens, faptul că sistemele utilizate pentru măsurarea impactului sunt mai curând neperformante, ca urmare a neclarității cadrelor logice pentru proiecte și a absenței unor valori de referință și ținte bine definite; invită Comisia să clarifice cerințele cadrelor logice pentru proiecte cu scopul de a îmbunătăți rezultatele și a spori valoarea adăugată a acestora;

166.  invită Comisia să pregătească o evaluare aprofundată a impactului finanțării oferite de IEDDO și să formuleze concluzii în urma acestei analize; încurajează Comisia să țină seama de impactul și de rezultatele diferitelor tipuri de proiecte pe durata procedurii de selecție; salută faptul că Comisia a adoptat deja măsuri pentru a îmbunătăți evaluarea de impact a proiectelor în domeniul drepturilor omului și invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele obținute;

167.  remarcă faptul că evaluările proiectelor au la bază un sistem de punctare și o grilă de evaluare standardizată, cu criterii care acoperă aspecte precum concepția, relevanța, capacitatea, fezabilitatea, eficacitatea, sustenabilitatea și raportul cost-eficacitate, iar granturile sunt atribuite proiectelor care obțin punctajele cele mai mari; constată din raportul Curții că grilele de evaluare standardizate prezintă anumite deficiențe în ceea ce privește îndrumările pentru punctarea criteriilor stabilite; invită Comisia să clarifice aceste îndrumări și să își reorienteze atenția către îmbunătățirea grilelor de evaluare standardizate;

168.  solicită Comisiei să atenueze deficiențele care afectează sistemul de evaluare, astfel cum a subliniat Curtea de Conturi; salută totuși o anumită flexibilitate în procesul de evaluare a proiectelor în domeniul drepturilor omului, care nu poate fi considerat ca fiind doar un exercițiu pur formal; subliniază că este nevoie să se facă apel la bunul simț, conform observațiilor anterioare ale autorității care acordă descărcarea de gestiune;

169.  constată din raportul Curții că obiectivele majorității cererilor de propuneri erau descrise în linii generale; constată, pe baza observațiilor Comisiei, că se preferă o strategie bazată pe o abordare holistică în cazul cererilor de propuneri; solicită, cu toate acestea, Comisiei să garanteze faptul că fondurile IEDDO sunt utilizate în mod eficace, prin asigurarea fezabilității, viabilității și a valorii adăugate a proiectelor, acest obiectiv putând fi realizat prin stabilirea unor cerințe minime referitoare la rezultatele proiectelor în cadrul cererilor de propuneri;

170.  salută faptul că organizațiile societății civile care doresc să obțină un grant trebuie mai întâi să depună o notă conceptuală în care să descrie trăsăturile principale ale proiectului pe care îl propun; consideră că nota conceptuală este un instrument de preselecție a proiectelor eficient din punctul de vedere al timpului și al costurilor;

171.  constată din raportul Curții că selecția proiectelor a fost bine documentată, însă a dat dovadă de lipsă de rigoare, nefiind adoptate măsuri pentru a remedia punctele slabe ale proiectelor după ce acestea au fost identificate; ia act cu satisfacție de faptul că concluziile globale ale comisiilor de evaluare au fost raportate suficient de detaliat; salută faptul că activitățile din cadrul proiectelor s-au desfășurat în general conform planului și au fost eficiente din punctul de vedere al costurilor; solicită, în acest sens, Comisiei să asigure o mai mare consecvență a evaluărilor proiectelor;

172.  constată din raportul Curții că organizațiile beneficiare au interpretări diferite în ceea ce privește costurile indirecte care sunt acoperite de sumele forfetare, fapt care poate conduce la o subevaluare a activității organizației sau la acoperirea unor cheltuieli neeligibile; invită Comisia să clarifice normele privind sumele forfetare;

173.  salută noul plan de acțiune al Uniunii privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019, care reflectă un angajament politic reînnoit, menit să asigure o coerență și o consecvență sporită în cadrul întregii game de politici externe și instrumente financiare ale Uniunii;

174.  salută faptul că Comisia a început deja să pună în aplicare abordarea bazată pe drepturi și va continua să facă acest lucru prin integrarea acestei abordări în procedurile și modelele pe care le utilizează, prin definirea de foi de parcurs și organizarea de sesiuni de formare;

Partea a XIV-a – Raportul special nr. 10/2015 al Curții de Conturi intitulat „Este necesară intensificarea eforturilor de soluționare a problemelor legate de achizițiile publice din cadrul cheltuielilor UE privind politica de coeziune”

175.  salută constatările și recomandările Raportului special al Curții de Conturi intitulat „Este necesară intensificarea eforturilor de soluționare a problemelor legate de achizițiile publice din cadrul cheltuielilor UE privind politica de coeziune”;

176.  constată că, în condițiile în care bugetul total alocat politicii de coeziune în perioada 2007-2013 a fost de 349 de miliarde EUR, acest domeniu de politică joacă un rol cheie pentru reducerea disparităților economice și sociale dintre regiunile din Europa; subliniază prin urmare importanța unor proceduri corecte de achiziții publice, dat fiind că acestea au fost identificate de Curtea de Conturi ca una dintre sursele principale de erori în executarea bugetului politicii de coeziune a Uniunii;

177.  subliniază faptul că un procent de 40 % din proiectele puse în aplicare în perioada 2007-2013 au fost afectate de erori la nivelul procedurilor de achiziții publice, iar atribuirea directă nejustificată a contractelor, aplicarea necorespunzătoare a criteriilor de selecție și tratamentul părtinitor în cadrul procesului de selecție au constituit principalele erori;

178.  constată că sursele principale de eroare au fost lipsa capacității administrative, transpunerea incorectă a directivelor Uniunii de către statele membre, interpretarea incorectă a legislației și insuficienta planificare;

179.  atrage atenția asupra faptului că complexitatea cadrului juridic și administrativ aplicabil achizițiilor publice este considerată drept una dintre cauzele de eroare; constată că 90 % dintre cele 69 de autorități de audit au conchis că actualul nivel de complexitate este mai înalt decât ar fi cazul; remarcă faptul că aproape jumătate dintre acestea au declarat că principalul domeniu de la nivelul procesului de achiziții publice care ar avea nevoie de îmbunătățiri ar putea fi simplificarea procedurilor;

180.  solicită prin urmare statelor membre să evite reglementările ce depășesc prevederile directivelor Uniunii; consideră că acest lucru ar încuraja și ar facilita participarea IMM la procedurile de achiziții publice;

181.  subliniază că principala constatare a Curții a fost aceea că statele membre și Comisia nu depun eforturi suficiente pentru a efectua analize periodice și sistematice ale achizițiilor publice și că lipsa datelor coerente și detaliate nu a permis analizarea, soluționarea și prevenirea acestor erori;

182.  împărtășește opinia Curții, conform căreia Comisia ar trebui să constituie o bază de date pentru a analiza frecvența, gravitatea și cauzele erorilor din procedurile de achiziții publice; consideră că Comisia ar trebui să se asigure că obține informații substanțiale și fiabile din partea statelor membre cu privire la nereguli;

183.  salută abordarea proactivă a Comisiei pentru perioada de programare 2014-2020, de sprijinire a planurilor naționale de acțiune de implementat până în 2016, prin activități de ghidare, monitorizare și asistență tehnică; admite că, prin această abordare proactivă, Comisia intenționează să reducă riscul unei eventuale suspendări a plăților către programele operaționale după 2016;

184.  se așteaptă ca, la nivelul Comisiei, decizia de suspendare a plăților și de aplicare a unor corecții financiare acelor state membre care nu au atins obiectivele stabilite să fie adoptată ca soluție de ultim resort, după epuizarea tuturor celorlalte metode de prevenire, corectare și asistență;

185.  salută faptul că, deși Comisia depune de mult timp eforturi pentru a aborda problema erorilor din procedurile de achiziții publice, care deveniseră evidente în cazul politicii de coeziune, în prezent Comisia își coordonează mai bine eforturile depuse în acest domeniu, în contextul planului de acțiune privind achizițiile publice; invită în acest context Comisia să continue aplicarea acestui plan și să raporteze anual cu privire la progresele înregistrate;

186.  se așteaptă ca Comisia să instituie un grup la nivel înalt, cu rol de lider în soluționarea erorilor din procedurile de achiziții publice, care să promoveze simplificarea acestora;

187.  încurajează Comisia și statele membre să fructifice oportunitățile oferite de procedurile electronice de achiziții, cu ridicat potențial de îmbunătățire a transparenței licitațiilor și de facilitare a accesului la acestea, inclusiv pentru IMM, și totodată de prevenire a neregulilor și a fraudelor;

188.  încurajează Comisia și statele membre să-și continue eforturile în domeniul schimbului de experiență și de bune practici;

189.  salută crearea instrumentului informatic de alertare cu privire la fraude ARACHNE și invită toate statele membre să înregistreze date complete și fiabile, pentru a asigura funcționarea adecvată a programului;

Partea a XV-a – Raportul special nr. 11/2015 al Curții de Conturi intitulat „Gestionează Comisia în mod corespunzător acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului?”

190.  salută cadrul juridic mai stabil oferit de acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului față de acordurile individuale; constată că armatorii europeni și-au exprimat preferința pentru acest tip de acorduri și au solicitat Comisiei să extindă rețeaua de acorduri încheiate;

191.  solicită Comisiei să respecte mai strict clauza de exclusivitate; constată că, deși sunt anumiți factori care nu depind de Comisie, aceasta trebuie să înceapă procesul de negociere a unui nou protocol cu mult timp înainte de expirarea protocolului în vigoare; îndeamnă Comisia să scurteze pe cât posibil rundele de negociere;

192.  îndeamnă Comisia să îmbunătățească coerența dintre acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului și alte inițiative ale Uniunii și sursele de finanțare ale Uniunii din sectorul pescuitului, să definească strategii regionale de dezvoltare a guvernanței în domeniul pescuitului și să se asigure că protocoalele negociate în aceeași regiune sunt consecvente cu strategia regională relevantă și cu dispozițiile privind alte fonduri ale Uniunii;

193.  solicită Comisiei să se concentreze mai mult pe condițiile tehnice restrictive, cum ar fi o definiție restrânsă a zonelor de pescuit; subliniază că acest lucru ar putea afecta profitabilitatea flotei externe a Uniunii;

194.  solicită Comisiei să ia în considerare ratele de utilizare înregistrate pentru protocoalele anterioare și să depună eforturi pentru a garanta o corelație mai bună între plățile pentru drepturile de acces și capturile efective, asigurându-se în același timp că activitățile de pescuit nu sunt afectate;

195.  ia act cu preocupare de faptul că costul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului negociate de către Comisie a fost relativ ridicat față de trecut; solicită Comisiei să țină seama de principiile economiei, eficienței și eficacității în pregătirea negocierilor pentru acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului în vederea garantării rentabilității acestora și a conformității lor cu buna gestiune financiară;

196.  consideră că evaluările ex post ar trebui să se concentreze asupra obținerii unei analize coerente și comparabile cu privire la rentabilitatea fondurilor publice cheltuite în temeiul protocoalelor și să includă o analiză cuprinzătoare și critică a eficacității acestora pentru Uniune și pentru țara parteneră în cauză;

197.  încurajează Comisia să își consolideze competențele de negociere; subliniază importanța contribuției financiare totale a Uniunii în favoarea țărilor partenere;

198.  îndeamnă Comisia să recurgă la datele cele mai recente pentru raportul său ex post; solicită Comisiei să pună raportul la dispoziția părților interesate în timp util;

199.  solicită Comisiei să promoveze acceptarea licențelor electronice sau a unei liste de nave autorizate din țările partenere pentru întreaga perioadă de valabilitate a licențelor; subliniază necesitatea reducerii întârzierilor în procesul de solicitare a licențelor; solicită Comisiei să identifice și să reducă blocajele procedurale;

200.  invită Comisia să se asigure că noua bază de date privind capturile este pe deplin utilizată de statele membre de pavilion și furnizează date fiabile, care să poată fi consolidate, monitorizate și actualizate;

201.  constată că Comisia a creat o bază de date care permite gestionarea datelor privind capturile; constată, de asemenea, că această bază de date ar trebui să conțină date săptămânale privind capturile din statele membre, defalcate pe zone de pescuit; constată cu preocupare că această bază de date nu era operațională la momentul auditului efectuat de Curte, deoarece statele membre nu se conformaseră încă cerințelor de raportare care le-au fost impuse; invită Comisia să remedieze acest aspect în parteneriat cu statele membre și să includă date clare și consecvente privind capturile finale efective pentru a evita posibilele consecințe financiare negative atunci când captura finală este mai mare decât tonajul de referință;

202.  îndeamnă Comisia să monitorizeze mai îndeaproape acordarea sprijinului sectorial pentru a asigura eficacitatea și rentabilitatea acestuia; îndeamnă Comisia să asigure coordonarea efectivă a acțiunilor desfășurate de țările partenere; invită Comisia să includă în protocoale condiții formale de eligibilitate pentru acțiunile care urmează să fie finanțate;

203.  invită Comisia să se asigure că plățile de sprijin sectorial sunt coerente cu alte plăți de sprijin bugetar și se bazează pe rezultatele obținute de către țările partenere în punerea în aplicare a matricei de acțiuni stabilite în comun;

204.  constată cu preocupare că, deși plățile pentru sprijin sectorial ar trebui efectuate odată ce țările partenere sunt în măsură să demonstreze rezultatele atinse, protocoalele aflate în vigoare în prezent nu prevăd deocamdată posibilitatea unor plăți parțiale atunci când rezultatele sunt doar parțial îndeplinite; constată, pe baza observațiilor Curții, că, în cazul nerealizării sau a realizării parțiale a rezultatelor, plata sprijinului sectorial pentru următorul an se suspendă până la îndeplinirea obiectivelor; cu toate acestea, invită Comisia ca, acolo unde este posibil, să includă în noile protocoale posibilitatea efectuării de plăți parțiale pentru sprijin sectorial.

Partea a XVI-a – Raportul special nr. 12/2015 al Curții de Conturi intitulat „Prioritatea pe care și-a stabilit-o UE de a promova o economie rurală bazată pe cunoaștere a fost afectată de gestionarea defectuoasă a măsurilor de transfer de cunoștințe și a măsurilor de consiliere”

205.  invită statele membre să instituie proceduri pentru a analiza nevoile în materie de cunoștințe și de competențe ale actorilor din mediul rural, care să meargă mai departe decât definirea unor teme generale, în special în cadrul cererilor de propuneri sau al procedurilor de ofertare și solicită Comisiei să furnizeze orientări suplimentare, formulate de o manieră precisă și nu în termeni generali, privind modul în care statele membre ar trebui să efectueze astfel de analize recurente;

206.  invită statele membre să se asigure că sprijinul pentru înființarea unor servicii de consiliere noi se acordă numai dacă există un deficit demonstrat la nivelul serviciilor relevante din zonele vizate și dacă există o nevoie de finanțare pentru personal, spații și/sau dotări noi;

207.  invită statele membre să selecteze prestatorii de servicii care urmează să primească fonduri publice asigurând o concurență echitabilă și transparentă, indiferent dacă recurg la cereri de propuneri sau la proceduri de achiziții publice oficiale;

208.  recomandă statelor membre să ia în considerare orientările pentru responsabili în materie de achiziții publice privind modul de evitare a erorilor celor mai comune în cadrul proiectelor finanțate prin fonduri europene structurale și de investiții;

209.  solicită Comisiei să furnizeze orientări specifice suplimentare referitoare la furnizarea serviciilor pe plan intern, la subcontractare și la evaluarea furnizării serviciilor de către consorții și să monitorizeze în mod adecvat procedurile statelor membre pentru a se asigura că selectarea activităților de transfer de cunoștințe și de consiliere este competitivă, echitabilă și transparentă;

210.  invită statele membre să evalueze în ce măsură este necesară sprijinirea unor activități de transfer de cunoștințe și de consiliere, care sunt deja disponibile pe piață la un preț rezonabil și, dacă există o necesitate justificată în acest sens, solicită statelor membre să se asigure că costurile activităților pentru care se acordă sprijin nu depășesc costurile unor activități similare oferite pe piață;

211.  solicită Comisiei să se sprijine pe primele măsuri luate pentru a asigura complementaritatea fondurilor Uniunii, astfel încât să se reducă riscul dublei finanțări și duplicarea eforturilor administrative;

212.  invită statele membre să instituie sisteme de feedback care să utilizeze informațiile obținute în urma monitorizării și a evaluării în scopul îmbunătățirii cererilor de propuneri sau a procedurilor de ofertare viitoare și solicită Comisiei să furnizeze orientări statelor membre privind modul în care acestea ar putea pune în aplicare astfel de proceduri recurente de obținere a feedbackului și să verifice dacă statele membre au instituit aceste proceduri;

213.  solicită Comisiei să crească, fără întârziere, profilul de risc al măsurilor de transfer de cunoștințe și al măsurilor de consiliere și să își îmbunătățească în consecință monitorizarea și gestionarea;

214.  invită statele membre să facă schimb de bune practici și să continue evaluarea proiectelor lor cu scopul de a dispune de o bază solidă pentru perioada de implementare 2014-2020;

215.  invită Comisia să prezinte o evaluare cuprinzătoare a serviciilor de consultanță, punând accentul pe rezultate și pe efecte, în scopul de a evita o evaluare pur cantitativă a investițiilor;

216.  solicită Comisiei să promoveze schimbul de bune practici privind abordările metodologice prin intermediul activităților de colaborare în rețea;

Partea a XVII-a – Raportul special nr. 13/2015 al Curții de Conturi intitulat „Sprijinul UE acordat țărilor producătoare de lemn în cadrul planului de acțiune FLEGT”

217.  salută raportul special dedicat sprijinului acordat de Uniune țărilor producătoare de lemn în cadrul planului de acțiune referitor la aplicarea legislației, a guvernanței și a schimburilor comerciale în domeniul forestier (FLEGT) și își prezintă observațiile și recomandările mai jos;

218.  consideră că inițiativa FLEGT este esențială pentru îmbunătățirea administrării forestiere, pentru conservarea pădurilor și pentru asigurarea respectării legii, în special prin recurgerea la toate mijloacele posibile, la acordurile de parteneriat voluntare sau la obligația de diligență financiară, printre altele, în scopul de a soluționa problema mondială pe care o reprezintă exploatarea ilegală a lemnului și de a contribui la garantarea exporturilor de lemn către Uniune;

219.  regretă totuși deficiențele cumulative identificate în etapa de punere în aplicare a planului de acțiune FLEGT și a proiectelor aferente, în prezent fiind necesară o evaluare rapidă și completă a acestor deficiențe;

220.  afirmă cu convingere că, în prezent, după alocarea sumei de 300 de milioane EUR în perioada 2003-2013 pentru a sprijini acțiunile din cadrul FLEGT, este necesar să se realizeze o analiză costuri-beneficii aprofundată a contribuției pe care a avut-o procesul FLEGT la reducerea exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent, dar și să se eficientizeze procesul de elaborare a mecanismelor existente, pentru a spori eficacitatea acestor mecanisme din perspectiva rezultatelor și a impactului lor;

221.  regretă ritmul lent în care este pus în aplicare planul de acțiune FLEGT, adoptarea tardivă a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(18) (Regulamentul UE privind lemnul), precum și faptul că desprinderea învățămintelor legate de finanțarea globală a FLEGT de către Comisie s-a realizat cu întârziere;

222.  solicită Comisiei să stabilească obiective și criterii clare pe baza cărora să definească direcțiile prioritare ale măsurilor sale de sprijin; invită Comisia, prin urmare, să depună eforturi pentru a asigura reformarea sistemului actual, în cadrul căruia finanțarea Uniunii este pusă la dispoziție din bugete diferite, și să aibă în vedere posibilitatea de a utiliza un buget unitar, clar definit;

223.  solicită Comisiei să consolideze rapid cadrele existente în ceea ce privește transparența și responsabilitatea, prin intermediul unor măsuri de monitorizare și de raportare periodică, prevăzând în acest scop proceduri adecvate de evaluare a progreselor; îndeamnă Comisia, de asemenea, să asigure o monitorizare a punerii în aplicare a Regulamentului UE privind lemnul în statele membre și să raporteze cu privire la acest proces, luând totodată măsurile legale necesare pentru a asigura aplicarea regulamentului menționat;

224.  invită Comisia să asigure o mai bună coordonare a eforturilor sale de combatere a exploatării forestiere ilegale și o mai bună integrare a acestora în cadrul diferitelor politici și servicii relevante ale Uniunii;

225.  reamintește faptul că trasabilitatea produselor din lemn, care se poate asigura prin instituirea unui regim de licențe operațional care să guverneze schimburile dintre Uniune și țările exportatoare de lemn, garantând faptul că lemnul a fost obținut în mod legal, ar trebui considerată drept un obiectiv cheie permanent, în special având în vedere factorii identificați de Curte, cum ar fi corupția larg răspândită, slabele capacități de punere în aplicare a legii sau o insuficientă evaluare a riscurilor și a constrângerilor asociate proiectelor;

226.  invită Comisia să negocieze, în contextul viitoarelor acorduri comerciale bilaterale sau multilaterale pe care le va încheia, standarde referitoare la importul de lemn, pentru a nu submina progresele realizate prin intermediul planului de acțiune FLEGT în cadrul relațiilor cu țările producătoare de lemn;

227.  consideră că lacunele în materie de guvernanță din cadrul sistemului FLEGT ar trebui abordate fie în contextul evaluării externe a acțiunilor FLEGT, fie de către Comisie, în mod ad hoc;

Partea a XVIII-a - Raportul special nr. 14/2015 al Curții de Conturi intitulat „Facilitatea de investiții pentru țările ACP: aduce aceasta o valoare adăugată?”

228.  salută raportul special a cărui temă este valoarea adăugată a Facilității de investiții pentru țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) drept un exemplu concret și pozitiv de monitorizare subsecventă de către Curte a procedurilor de descărcare de gestiune pentru exercițiile 2012 și 2013, în care Parlamentul ceruse elaborarea unui raport special privind performanța și alinierea la politicile Uniunii în materie de dezvoltare și la obiectivele activităților de creditare externă ale Băncii Europene de Investiții (BEI), înainte de revizuirea intermediară a mandatului extern al BEI și de revizuirea intermediară a facilității de investiții;

229.  consideră că includerea în planul de lucru al Curții de Conturi a unui audit privind Facilitatea de investiții pentru țările ACP este o bună practică în materie de cooperare între Parlament și Curte și de control realizat prin colaborarea dintre aceste două instituții;

230.  consideră că acest raport de audit reprezintă o etapă importantă, deoarece este primul audit realizat de Curte în acest domeniu specific; regretă faptul că facilitatea de investiții nu este inclusă în domeniul de aplicare al auditului efectuat de Curte în vederea elaborării declarației de asigurare anuale;

231.  ia act de concluziile pozitive privind concordanța Facilității de investiții pentru țările ACP cu obiectivele politicii de dezvoltare a Uniunii, precum și efectul catalizator al acesteia; salută buna cooperare dintre BEI și Comisie, în special în etapa de prospectare și selectare a proiectelor;

232.  cu toate acestea, regretă faptul că valoarea adăugată adusă de facilitatea de investiții pentru țările ACP nu a putut fi mai precis identificată de către Curte; prin urmare, invită Curtea ca, în viitoarele sale rapoarte speciale, să ofere mai multe exemple concrete și să identifice unele proiecte pentru a-și ilustra mai bine concluziile și recomandările; invită Curtea să valorifice această primă experiență pentru a-și perfecționa mijloacele de evaluare a efectului de levier și de catalizare, precum și a adiționalității unor astfel de facilități; invită, de asemenea, Curtea să analizeze valoarea adăugată nu numai prin prisma tripticului clasic (economie, eficiență, eficacitate), ci și în sens mai larg, incluzând și un al doilea triptic (ecologie, egalitate și etică);

233.  este de acord cu recomandările Curții; prin urmare, cere Comisiei să țină seama de recomandările Curții în cadrul viitoarelor sale propuneri legislative și negocieri, cum ar fi în cadrul revizuirii mandatului extern al BEI sau al acordului post-Cotonou;

234.  prin urmare, recomandă o adaptare rapidă a facilității de investiții și a politicii BEI în funcție de concluziile COP21 și de eventualele obiective de dezvoltare ale mileniului post-2015, ca un act de coerență politică din partea Uniunii; consideră că lupta împotriva schimbărilor climatice și a tuturor consecințelor sale directe și indirecte, în special în țările cele mai sărace ale lumii, ar trebui să devină o prioritate și mai importantă;

235.  consideră că este esențial ca BEI să consacre în continuare timp pentru politica de diligență necesară, combinată cu instrumente de evaluare a rezultatelor pentru a ajunge la un grad mai ridicat de cunoaștere a profilului intermediarilor financiari și al beneficiarilor și, de asemenea, pentru a evalua mai bine impactul proiectelor asupra beneficiarilor finali; cere BEI să ia în considerare cu seriozitate recomandările Curții și să îmbunătățească practicile actuale pentru a consolida valoarea adăugată a Facilității de investiții pentru țările ACP;

236.  consideră că toate fondurile provenite din impozitele plătite de contribuabilii Uniunii trebuie să facă obiectul descărcării de gestiune acordate de Parlament; prin urmare, reiterează și crede puternic în faptul că Facilitatea de investiții pentru țările ACP gestionată de BEI în numele Uniunii ar trebui să facă obiectul procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului, deoarece este finanțată din banii contribuabililor din Uniune;

237.  ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI, Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre urmează să fie reînnoit în 2015; reamintește poziția Parlamentului, care sprijină actualizarea mandatului Curții în această privință, incluzând eventualele instrumente financiare noi ale BEI care implică fonduri publice acordate de Uniune sau de Fondului european de dezvoltare ;

Partea a XIX-a – Raportul special nr. 15/2015 al Curții de Conturi intitulat „Sprijinul acordat în scopul dezvoltării energiei din surse regenerabile în Africa de Est în cadrul Facilității ACP‑UE pentru energie”

238.  salută raportul special dedicat Facilității ACP-UE pentru energie din surse regenerabile în Africa de Est și își prezintă observațiile și recomandările mai jos:

239.  salută faptul că, începând cu cea de-a doua cerere de propuneri din cadrul facilității pentru energie, studiul de fezabilitate preliminar a devenit obligatoriu; subliniază faptul că astfel de studii de fezabilitate ar trebui să se bazeze pe scenarii precise și realiste; relevă totodată faptul că scenariile ar trebui să includă deja estimări privind modul în care comunitățile locale pot fi implicate în implementarea proiectului, pentru a crește participarea la nivel local și promovarea proiectului;

240.  este de părere că legătura dintre fezabilitatea proiectului și sustenabilitatea socioeconomică și de mediu ar trebui să fie mai fermă, pentru a asigura nu doar eficiența, coerența și vizibilitatea proiectelor de investiții ale facilității pentru energie, ci și eficacitatea și rezultate mai ample în regiunile vizate;

241.  consideră că monitorizarea proiectelor și a riscurilor asociate ar trebui realizată în mod regulat și ar trebui însoțită de măsuri rapide de atenuare, în vederea ajustării, dacă va fi cazul, a strategiei de achiziții și a procesului de selectare și implementare; consideră că constatările din rapoartele de monitorizare ar trebui folosite în realizarea cererilor de propuneri viitoare;

242.  cere ca facilitatea pentru energie să garanteze că părțile interesate de la nivel local, cum ar fi ONG-urile sau comunitățile locale, sunt implicate pe întreaga durată a proiectelor, de la etapa de lansare și până la etapa de post-finalizare a proiectelor, ținând seama cu atenție de cerințele unor astfel de proiecte specifice; solicită sprijin continuu pentru consolidarea capacităților locale printr-o ofertă de formare adecvată pe întreaga durată a proiectului, principalul scop fiind de a ameliora în continuare participarea la nivel local și de a promova coordonarea, astfel încât proiectul să fie viabil și sustenabil și după expirarea perioadei de finanțare;

243.  cere Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO) din cadrul Comisiei să se asigure că partenerii în execuția proiectelor răspund tuturor cererilor de informații suplimentare privind implementarea proiectului (proiectelor); cere DG DEVCO să se concentreze în special pe activitățile de potențială corupție și/sau de fraudă din partea partenerilor în implementarea proiectelor, evitând totodată sarcinile administrative inutile; invită DG DEVCO ca, în cazuri de corupție și/sau fraudă, să rezilieze de drept contractele și să caute parteneri noi în regiune;

244.  cere Comisiei să asigure coerența politicilor și cooperarea strânsă cu ceilalți actori de pe teren, în special cu organismele ONU și cu SE4ALL („Energie durabilă pentru toți”), fără a se limita la actorii din domeniul energiei, cu scopul de a ajunge la cele mai bune rezultate posibile pentru oamenii care trăiesc în regiune și pentru mediu; consideră că sinergiile cu alte proiecte de pe teren, inclusiv cu proiectele aflate în etapa de planificare, ori de câte ori este posibil, ar trebui exploatate de către toate proiectele pe cât de mult posibil;

Partea a XX-a – Raportul special nr. 16/2015 al Curții de Conturi intitulat „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie, prin dezvoltarea pieței interne a energiei”

245.  invită statele membre să-și coordoneze atât investițiile în infrastructura energetică, cât și modalitatea în care își reglementează piețele energiei, pentru a asigura funcționarea corectă și continuă a pieței interne a energiei și pentru a asigura folosirea optimă a fondurilor Uniunii;

246.  consideră că reformele pieței energiei ar trebui să pornească de la nivelul statelor membre; consideră că punerea în aplicare a pachetelor privind energia stabilite de comun acord, în special a celui de al treilea pachet privind energia, ar crea condițiile necesare pentru realizarea pieței interne a energiei;

247.  ținând cont de viitoarea abordare regională a securității energetice, subliniază că este important ca fiecare stat membru să fie capabil să asigure infrastructura necesară atât pentru a exporta și importa energie, cât și pentru a acționa ca țară de tranzit pentru electricitate și gaze naturale;

248.  subliniază că toate proiectele energetice viitoare ale Uniunii trebuie să respecte legislația acesteia și principiile uniunii energetice: diversificarea, securitatea aprovizionării, accesibilitatea, competitivitatea și accesibilitatea;

249.  consideră că îmbunătățirea și consolidarea conexiunilor cu statele membre învecinate ar trebui considerată o prioritate; încurajează dezvoltarea unor capacități bidirecționale (fluxuri bidirecționale) la fiecare interconexiune transfrontalieră prin implicarea statelor membre traversate de coridoarele în cauză;

250.  afirmă că punerea în aplicare a proiectelor strategice privind infrastructura contribuie la aspectele pe termen mediu și lung ale securității energetice;

251.  invită Comisia să îi atribuie Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei resurse financiare mai mari și competențele necesare și consideră că ar trebui să i se permită Agenției să recruteze personal suplimentar pentru a permite monitorizarea deplină și efectivă a piețelor energiei;

Partea a XXI-a - Raportul special nr. 17/2015 al Curții de Conturi intitulat „Sprijinul acordat de Comisie în contextul echipelor de acțiune pentru tineri: reușit o redirecționare a fondurilor în cadrul FSE, însă nu s-a pus un accent suficient pe rezultate”

252.  salută raportul Curții, aprobă recomandările acesteia și se arată mulțumit de faptul că Comisia le acceptă și le va lua în considerare în viitor; salută faptul că Comisia a implementat aceste recomandări în cadrul legal 2014-2020 privind Fondurile structurale și de investiții europene (ESI), oferind astfel garanția unui mai bun raport costuri-beneficii, și anume prin intermediul cadrului și al rezervei de performanță, prin condiționalități ex ante, prin rezultate comune și prin indicatori de rezultate;

253.  ia act de faptul că șomajul în rândul tinerilor este un aspect grav în întreaga Uniune și că ar trebui dedicate resursele necesare la nivelul Uniunii și la nivel național pentru abordarea acestei probleme; încurajează cu tărie statele membre să utilizeze sprijinul existent la nivelul Uniunii;

254.  ia act de faptul că echipele de acțiune pentru tineri au reprezentat în principal un exercițiu politic și că au fost anunțate ca atare de la început, sarcina lor fiind aceea de a convinge guvernele naționale să redirecționeze fondurile neutilizate pentru a aborda problema șomajului în rândul tinerilor, fără a impune în același timp proceduri administrative și/sau legale suplimentare și fără a aloca noi fonduri;

255.  ia act de faptul că această sarcină este dificilă din punct de vedere politic și constată meritul echipelor de acțiune pentru tineri în transmiterea informațiilor la cel mai înalt nivel politic, în reunirea diferitelor autorități politice și administrative și în a le convinge să acorde prioritate șomajului în rândul tinerilor față de alte inițiative;

256.  subliniază că este necesar să se acorde atenție deosebită performanțelor și rezultatelor și este mulțumit de faptul că în noul cadru de reglementare pentru perioada de programare 2014-2020 se includ dispoziții privind raportarea de către statele membre cu privire la rezultatele obținute;

257.  constată că, adeseori, statele membre care au cea mai mare nevoie de finanțare suferă și din cauza unor capacități administrative deficitare, ceea ce face ca accentul să se pună pe gestionarea proiectului, și nu pe gestionarea obiectivelor investiției;

258.  constată că efectele investițiilor sunt în continuare monitorizate în mare măsură prin indicatori cantitativi care nu reflectă toate aspectele bunelor practici de evaluare; observă că randamentul nu este același lucru cu rezultatul;

259.  invită Comisia să instituie un mecanism de alertă timpurie împotriva creditelor neutilizate din fondurile ESI, pentru ca statele membre să aibă timpul necesar să realoce fondurile în cauză către măsuri care vizează încadrarea în muncă a tinerilor;

260.  așteaptă cu interes raportul Curții privind „Garanția pentru tineret a UE - punerea în aplicare în statele membre”, care urmează să fie finalizat la începutul anului 2017 și sugerează ca rezultatele aferente să fie luate în considerare la revizuirea intermediară a cadrului financiar multianual ;

Partea XXII – Raportul special nr. 20/2015 al Curții de Conturi intitulat „Raportul cost-eficacitate al sprijinului acordat de Uniunea Europeană în domeniul dezvoltării rurale pentru investițiile neproductive în agricultură”

261.  recomandă Comisiei să încurajeze statele membre să pună în aplicare programe naționale de integrare cu un mai mare grad de sinergie cu alte măsuri de dezvoltare rurală și cu alte programe de protecție a mediului și ar trebui să monitorizeze implementarea acestora de către statele membre în cauză prin intermediul rapoartelor lor anuale de punere în aplicare din 2017;

262.  recomandă Comisiei să furnizeze statelor membre orientări în ceea ce privește criteriile de selecție a investițiilor neproductive pentru perioada de programare 2014-2020 și să verifice dacă acestea aplică proceduri adecvate pentru selectarea proiectelor; în acest context, recomandă statelor membre și să garanteze că procedurile de selecție a investițiilor neproductive sunt transparente, făcute publice și aplicate eficient și să verifice efectiv respectarea criteriilor aferente;

263.  recomandă Comisiei să garanteze că, în cursul evaluărilor din perioada de programare 2014-2020, contribuția investițiilor neproductive la îndeplinirea obiectivelor de agromediu ale Uniunii este monitorizată sau cel puțin evaluată în mod specific;

264.  recomandă Comisiei să încurajeze și să ajute statele membre în care valoarea sprijinului acordat investițiilor neproductive este semnificativă să definească indicatorii de rezultat specifici pentru investițiile neproductive care sunt finanțate cel mai frecvent pentru a garanta o mai bună monitorizare și evaluare a contribuției investițiilor neproductive la realizarea obiectivelor de agromediu ale UE; în această privință, solicită statelor membre statele membre să prezinte informații referitoare la acești indicatori în rapoartele lor anuale de punere în aplicare începând din luna iunie 2016 și să includă evaluarea rezultatelor investițiilor neproductive în planurile lor de evaluare;

265.  recomandă Comisiei să ofere orientări suplimentare privind definirea criteriilor de stabilire a caracteristicilor de profitabilitate a investițiilor neproductive care beneficiază de cele mai mari rate de sprijin, iar statele membre ar trebui să adopte fără întârziere astfel de criterii și să le utilizeze pentru a adapta intensitatea sprijinului;

266.  solicită statelor membre ar trebui să pună în aplicare, fără întârziere, proceduri prin care să garanteze că investițiile care beneficiază de sprijin nu implică costuri mai mari decât costurile unor tipuri de bunuri, servicii sau lucrări similare disponibile pe piață; consideră că, în această privință, statele membre ar trebui să definească criterii și/sau costuri de referință corespunzătoare în funcție de care costurile investițiilor neproductive să fie verificate în mod sistematic în cadrul controalelor administrative;

267.  pentru a aproba programele de dezvoltare rurală ale statelor membre pentru perioada de programare 2014-2020, recomandă Comisiei să folosească informațiile furnizate de acestea în ceea ce privește caracterul controlabil și verificabil al măsurilor pentru a garanta că statele membre definesc și aplică proceduri adecvate privind caracterul rezonabil al costurilor și să verifice dacă pun în aplicare în mod efectiv controalele prevăzute în acest sens; de asemenea, Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește stabilirea procedurilor de verificare a caracterului rezonabil al costurilor;

268.  înainte de a efectua primele controale la fața locului pentru perioada de programare 2014-2020, recomandă statelor membre să definească o metodă pentru a consolida și analiza în timp util informațiile privind cauzele erorilor constatate în timpul acestor controale și să adopte măsurile necesare pentru a ameliora sistemele de gestionare și control aferente regimului de sprijin pentru investițiile neproductive;

269.  recomandă Comisiei să ia în considerare punctele slabe identificate de Curte în domeniul cheltuielilor aferente investițiilor neproductive și, în colaborare cu statele membre, să adopte măsurile corespunzătoare pentru a asigura gestiunea financiară adecvată a acestui tip de investiții;

Partea XXIII – Raportul special nr. 22/2015 al Curții de Conturi intitulat „Supravegherea de către UE a agențiilor de rating de credit este stabilită pe baze solide, dar nu este încă pe deplin eficace”

270.  subliniază că obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind agențiile de rating de credit(19) este de a introduce „[...] o abordare de reglementare comună pentru a spori integritatea, transparența, responsabilitatea, buna guvernanță și independența activităților de rating de credit, contribuind la calitatea ratingurilor de credit acordate în Uniune și la buna funcționare a pieței interne și asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a investitorilor.” (articolul 1 din regulament);

271.  recunoaște că Curtea și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) au fost de acord în privința a numeroase aspecte ale auditului și recomandărilor;

272.  salută faptul că ESMA a stabilit baze solide pentru o supraveghere eficace a agențiilor de rating de credit din Uniune într-o perioadă scurtă de timp; observă, cu toate acestea, că Curtea consideră că procedura este greoaie, din cauza împărțirii sale în două etape, și anume cea de verificare a caracterului complet al unei cereri și cea de verificare a conformității, astfel cum prevede regulamentul;

273.  împărtășește opinia Curții conform căreia, în cursul procesului de înregistrare, ESMA ar trebui să își documenteze în mod corespunzător evaluarea cu privire la toate cerințele de reglementare referitoare la metodologiile de rating de credit, probele aferente procesului de aprobare trebuind să fie păstrate nu numai în corespondența internă, ci și în cadrul unor dosare specifice;

274.  salută faptul că Curtea și ESMA sunt de acord cu abordarea bazată pe riscuri a ESMA; consideră că procesul de identificare a riscurilor ar trebui să fie transparent, inteligibil și ușor de urmărit;

275.  consideră că toate investigațiile ar trebui documentate în mod corespunzător, astfel încât să se demonstreze și să se garanteze că toate concluziile sunt susținute de analize corespunzătoare ale probelor; constată că, în acest scop, Curtea recomandă să se introducă un instrument informatic specific de supraveghere; ia act de poziția ESMA potrivit căreia instrumentele sale actuale de monitorizare au fost eficace; cu toate acestea, își exprimă în continuare convingerea că un instrument informatic specific ar fi cea mai bună soluție pentru a gestiona informațiile într-un mod transparent, inteligibil și ușor de urmărit, ținând seama de ratele normale de rotație a personalului; prin urmare, solicită ESMA să prevadă introducerea unui astfel de instrument informatic în planificarea sa bugetară;

276.  reamintește că unul dintre obiectivele și responsabilitățile Regulamentului privind agențiile de rating de credit este de a garanta independența și a evita conflictele de interese (a se vedea anexa 1 la Regulamentul privind agențiile de rating de credit); consideră, prin urmare, că și agențiile de rating de credit verifică activitățile de tranzacționare ale analiștilor de rating; consideră însă și că ESMA ar trebui să supravegheze, în mod structurat, sistemele instituite de agențiile de rating de credit pentru tratarea conflictelor de interese;

277.  reamintește dispozițiile articolului 23 din Regulamentul privind agențiile de rating de credit, care prevede următoarele: „În îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament, nici ESMA, nici Comisia și nicio autoritate publică din statele membre nu intervine asupra conținutului ratingurilor de credit sau asupra metodologiilor.”; consideră că, prin urmare, odată ce înregistrarea s-a încheiat, punerea în aplicare a metodologiilor agențiilor de rating de credit poate fi monitorizată numai prin intermediul procedurilor de supraveghere continuă;

278.  este de acord că ESMA ar trebui să examineze toate aspectele importante legate de elaborarea și punerea în aplicare a metodologiilor agențiilor de rating de credit care nu au fost încă acoperite; este îngrijorat de faptul ca sarcina respectivă nu poate fi realizată pe deplin din cauza lipsei de resurse;

279.  regretă că sistemul actual nu garantează o protecție eficace a piețelor în cazul unei scurgeri de informații confidențiale și solicită ESMA să își amelioreze sistemul de control pentru a preveni și a contracara aceste acțiuni care pot conduce la denaturarea piețelor;

280.  regretă că actualele norme privind moneda unică nu garantează faptul că toate agențiile de rating de credit înregistrate pe lângă ESMA sunt pe picior de egalitate; face apel la Banca Centrală Europeană și la legiuitorul european să remedieze situația respectivă cât mai curând posibil;

281.  recunoaște că registrul central va fi integrat în platforma europeană de rating (articolul 11a din Regulamentul privind agențiile de rating de credit), care a fost creată în 2013 și pentru care lucrările sunt în curs de desfășurare; solicită ESMA să asigure fiabilitatea datelor raportate de agențiile de rating de credit;

282.  invită ESMA să îmbunătățească și să armonizeze în continuare practicile în materie de publicare a informațiilor între agențiile de rating de credit;

283.  salută intenția ESMA de a-și îmbunătăți în continuare site-ul de internet și de a publica, în special, toate actele legislative aplicabile și documentele relevante, precum și de a face site-ul mai ușor de utilizat;

284.  constată că o parte a terminologiei utilizate în metodologia Regulamentului privind agențiile de rating de credit poate lăsa loc la interpretări și, prin urmare, ar putea avea un efect negativ asupra punerii în aplicare a regulamentului; invită, prin urmare, ESMA și Curții să transmită Parlamentului și Comisiei o listă a dispozițiilor legislative care ar putea beneficia de clarificări suplimentare;

Partea XXIV – Raportul special nr. 2/2016 al Curții de Conturi intitulat „Raportul pe 2014 referitor la măsurile adoptate în urma rapoartelor speciale ale Curții de Conturi Europene”

285.  salută faptul că 23 din 44 de recomandări au fost implementate integral;

286.  salută, totodată, faptul că, într-o mare măsură, Comisia a acceptat recomandările suplimentare ale Curții cuprinse în actualul raport special;

287.  constată, pe de altă parte, că, potrivit Curții, 18 din cele 44 de recomandări au fost fie implementate parțial, fie deloc sau nu s-au putut verifica;

   (a) în domeniul politicii agricole (10 recomandări) acțiunile de întreprins pe baza recomandărilor se refereau de multe ori la Comisie și statele membre, opinia Comisiei fiind că în ceea ce o privește și-a îndeplinit responsabilitatea;
   (b) în domeniul politicii sociale (2 recomandări), aflat sub administrare comună, Curtea a considerat că performanța și eficacitatea nu au fost măsurate suficient;
   (c) în domeniul relațiilor externe (3 recomandări), Curtea a considerat că Comisia ar trebui să evalueze direct cât de rezonabile sunt costurile proiectelor și să se bazeze mai puțin pe cunoștințele despre piață ale organizațiilor internaționale; precum și că Comisia ar fi trebuit să optimizeze calitatea și securitatea Sistemului informațional comun pentru relațiile externe (CRIS); precum și
   (d) în domeniul concurenței (3 recomandări) Curtea a fost de părere că ar trebui gestionate mai bine investigațiile preliminare, redus numărul de plângeri nefondate și îmbunătățită interfața de raportare a ajutoarelor de stat (SARI);

288.  subliniază că din punctul de vedere al autorității care acordă descărcarea de gestiune nu este acceptabil ca, la finalul unor proceduri contradictorii, Comisia și Curtea ajung la concluzii diferite; roagă deci ambele instituții să evite un asemenea deznodământ;

289.  solicită Curții să specifice clar în recomandările sale la ce fel de acțiuni se așteaptă din partea Comisiei și, respectiv, din partea statelor membre;

290.  solicită Curții să pună la punct un sistem, împreună cu autoritățile naționale de audit, care să permită Curții să evalueze măsurile luate de statele membre ca urmare a recomandărilor sale;

291.  subliniază că nu a primit încă din partea Comisiei o explicație satisfăcătoare privind motivele pentru care a considerat, în decursul timpului, foarte important ca direcțiile generale să dispună de resurse proprii de audit intern, pentru ca până la urmă să regrupeze încă o dată aceste resurse de audit intern în cadrul Serviciului de Audit Intern începând cu aprilie 2015;

o
o   o

292.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) A se vedea, în Anexa I la raportul special, lista de verificare elaborată de Curtea de Conturi Europeană pentru evaluarea concepției sistemelor de control în raport cu riscurile asociate costurilor din domeniul dezvoltării rurale.
(8) Raportul special nr. 1/2014 intitulat „Eficacitatea proiectelor de transport public urban cofinanțate de UE” și Raportul special nr. 21/2014 intitulat „Infrastructurile aeroportuare finanțate de UE: beneficii insuficiente în raport cu costurile”.
(9) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(10) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
(11) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).
(12) Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).
(13) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).
(14) Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).
(15) Directiva 2014/57/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață (Directiva privind abuzul de piață) (JO L 173, 12.6.2014, p. 179).
(16) Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (Regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).
(17) Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială ( „EaSI” ) și de abrogare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20.12.2013, p. 238).
(18) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p. 23).
(19) Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1).


Descărcarea de gestiune 2014: al 8-lea, al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea FED
PDF 267kWORD 87k
Decizie
Decizie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2203(DEC))
P8_TA(2016)0149A8-0137/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2014 (COM(2015)0379 – C8-0248/2015),

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondul european de dezvoltare (COM(2015)0295),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2014, însoțit de răspunsurile Comisiei(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 12 februarie 2016 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2014 (05219/2016 – C8-0036/2016, 05220/2016 – C8-0037/2016, 05223/2016 – C8-0038/2016, 05224/2016 – C8-0039/2016),

–  având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194 și SWD(2015)0195),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(3), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(4),

–  având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(5),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(6),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(7),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(8),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(9),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(10),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(11),

–  având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(12),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(13),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0137/2016),

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2014;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2014 (2015/2203(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2014 (COM(2015)0379 – C8-0248/2015),

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondul european de dezvoltare (COM(2015)0295),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2014, însoțit de răspunsurile Comisiei(14),

–  având în vedere declarația de asigurare(15) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 12 februarie 2016 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2014 (05219/2016 – C8-0036/2016, 05220/2016 – C8-0037/2016, 05223/2016 – C8-0038/2016, 05224/2016 – C8-0039/2016),

–  având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194 și SWD(2015)0195),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(16), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(17),

–  având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(18),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(19),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(20),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(21),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(22),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(23),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(24),

–  având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(25),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(26),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0137/2016),

1.  ia act de conturile anuale finale ale celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare, care sunt prezentate în tabelul 2 din raportul anual al Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2014;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (serie L).

(1) JO C 373, 10.11.2015, p. 289.
(2) JO C 379, 13.11.2015, p. 124.
(3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(4) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
(5) JO L 344, 19.12.2013, p. 1.
(6) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(7) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(8) JO L 247, 9.9.2006, p. 32.
(9) JO L 210, 6.8.2013, p. 1.
(10) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
(11) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
(12) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
(13) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.
(14) JO C 373, 10.11.2015, p. 289.
(15) JO C 379, 13.11.2015, p. 124.
(16) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(17) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
(18) JO L 344, 19.12.2013, p. 1.
(19) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(20) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(21) JO L 247, 9.9.2006, p. 32.
(22) JO L 210, 6.8.2013, p. 1.
(23) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
(24) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
(25) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
(26) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Parlamentul European
PDF 662kWORD 276k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea I - Parlamentul European (2015/2155(DEC))
P8_TA(2016)0150A8-0135/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0200/2015)(2),

–  având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea I – Parlamentul European(3),

–  având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2014,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 164, 165 și 166,

–  având în vedere Decizia Biroului din 27 aprilie 2005 privind normele interne referitoare la execuția bugetului Parlamentului European(7), în special articolul 13,

–  având în vedere Decizia Biroului din 16 iunie 2014 privind normele interne referitoare la execuția bugetului Parlamentului European(8), în special articolul 22,

–  având în vedere articolul 94 și articolul 98 alineatul (3), precum și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0135/2016),

A.  întrucât Președintele a adoptat la 8 iulie 2015 conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014;

B.  întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat la 18 septembrie 2015 că deține asigurări rezonabile cu privire la faptul că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate conform obiectivelor stabilite și conform principiului bunei gestiuni financiare;

C.  întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.  acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea I - Parlamentul European (2015/2155(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea I - Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0135/2016),

A.  întrucât, în certificarea conturilor finale pe 2014, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

B.  întrucât, pe baza auditului său, Curtea de Conturi a concluzionat că acesta nu a identificat nicio deficiență majoră în ceea ce privește sistemele selectate și rapoartele anuale de activitate ale instituțiilor și organismelor;

C.  întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-a trimis un chestionar, iar răspunsurile primite au fost discutate de Comisia pentru control bugetar în prezența vice-președintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern;

D.  întrucât sunt posibile în continuare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și întrucât se impune controlul necesar pentru a asigura că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii,

Conturile Parlamentului European

1.  constată că creditele finale ale Parlamentului s-au ridicat în 2014 la 1 755 631 742 EUR, respectiv 20,13 % din rubrica 5 din cadrul financiar multianual (CFM) destinat cheltuielilor administrative în 2014 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor reprezentând o creștere cu 0,3 % față de bugetul pe 2013 (1 750 463 939 EUR);

2.  constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2014 au fost de 174 436 852 EUR (2013: 158 117 371 EUR), inclusiv 26 979 032 EUR în venituri alocate (2013: 25 991 783 EUR);

3.  reamintește că patru capitole au însumat în 2014 72 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare);

4.  ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014, și anume:

(a)  Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2014:

1 755 631 742

reportări neautomate din exercițiul financiar 2013:

734 000

reportări automate din exercițiul financiar 2013:

277 774 604

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2014:

26 979 032

reportări corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2013:

106 934 452

Total:

2 168 053 830

(b)  Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2014 (EUR)

angajamente:

2 138 652 789

plăți efectuate:

1 742 390 229

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

383 988 975

credite reportate neautomat:

0

credite anulate:

39 918 558

(c)  Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2014:

174 436 852

(d)  Total bilanț la 31 decembrie 2014 (EUR)

1 476 824 398

5.  constată că 71 500 000 EUR au fost transferați de la rubrici de credite provizorii și din alte surse pentru a sprijini finanțarea chiriei anuale, precum și a extinderii și modernizării clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg; observă că această sumă reprezintă 4 % din creditele finale pentru 2014;

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2014 și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente

6.  reamintește că Curtea de Conturi efectuează o evaluare specifică pentru cheltuielile administrative și de alt tip ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii, inclusiv Parlamentul European, și că, per ansamblu, probele de audit indică faptul că cheltuielile administrative nu sunt afectate de un nivel de erori materiale; ia act de faptul că verificările asupra operațiunilor indică faptul că nivelul de eroare estimat existent în cadrul rubricii 5 din CFM „Administrație” este de 0,5 % (mai scăzut decât nivelul de 1 % înregistrat în 2013);

7.  reamintește că auditul a implicat examinarea unui eșantion alcătuit din 129 de operațiuni de plată, inclusiv 92 de plăți de salarii și pensii, de alocații conexe și alte cheltuieli cu personalul, din 14 plăți privind contracte legate de clădiri și din 23 de plăți legate de alte cheltuieli (energie, comunicații, tehnologia informației etc.); subliniază că, din cele 129 de tranzacții auditate, 20 (sau 15,5 %) au fost afectate de eroare; ia act de faptul că, pentru cele 12 erori cuantificabile, nivelul estimat de eroare este de 0,5 %;

8.  subliniază recomandarea Curții de Conturi, potrivit căreia Parlamentul ar trebui să își consolideze controalele privind cheltuielile rambursate de către partidele politice europene organizațiilor lor afiliate, precum și să elaboreze norme adecvate pentru partidele politice europene privind achizițiile publice și să le monitorizeze punerea în aplicare prin verificări corespunzătoare și printr-o mai bună îndrumare; insistă pentru deplina transparență a cheltuielilor realizate de partidele politice europene și solicită în mod insistent, totodată, ca în viitor comisia competentă să analizeze și să discute detaliat aceste informații în contextul procedurii ordinare de descărcare de gestiune;

Raportul anual al auditorului intern

9.  observă că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 25 ianuarie 2016, auditorul intern și-a prezentat raportul anual semnat la 16 iulie 2015 și a precizat că a efectuat în 2014 următoarele activități de audit asupra activității administrației Parlamentului:

   o monitorizare transversală a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern - fazele I și II din activitatea sa din 2014;
   o activitate de consultanță privind procedurile de gestiune și de control intern în cadrul Direcției de sprijinire a democrației (DG EXPO);
   o reexaminare periodică a proiectului imobiliar Konrad Adenauer - a se vedea „Faza 2 a raportului: Estimare, raportare și control al costurilor proiectului”;
   un audit al salariilor și indemnizațiilor tranzitorii ale deputaților;
   un audit al procesului de acordare a granturilor din cadrul DG Comunicare (DG COMM);
   un audit al sistemelor de informații privind infrastructura și operațiunile IT - a se vedea „Activitatea 1 - primul raport: Optimizarea resurselor și continuitatea IT”;
   un audit al implementării Codului de conduită privind multilingvismul, în ceea ce privește serviciile de interpretariat;

10.  subliniază că, în auditul său privind procesul de acordare a granturilor, auditorul intern a concluzionat că sunt posibile în continuare ameliorări semnificative în ceea ce privește anumite proceduri de management și control, furnizându-se astfel mai multe asigurări că programul de granturi își îndeplinește obiectivele prin:

   asigurarea faptului că programul multianual de granturi este pe deplin aliniat la obiectivele strategiei de comunicare pe termen lung a instituției și sprijină aceste obiective;
   asigurarea faptului că valoarea adăugată a programului se măsoară prin indicatori de performanță și prin instrumente adecvate;
   încheierea de acorduri cu un număr mai restrâns de parteneri strategici capabili să propună un plan de acțiune care ar acoperi întreaga perioadă a acordului de parteneriat;
   îmbunătățirea evaluării proiectelor propuse prin definirea unei metodologii comune pentru studierea acestora de către toate comisiile de evaluare;
   îmbunătățirea evaluării financiare și operaționale a proiectelor finalizate în stadiul final de plată, mai precis pentru a evalua dacă acțiunile au fost realizate în conformitate cu obiectivele lor inițiale;

Auditul cadrului de control intern al Parlamentului

11.  constată că, la sfârșitul anului 2014, după progrese substanțiale, mai erau deschise doar 4 dintre cele 452 de acțiuni vizând cadrul de control intern convenite inițial; invită auditorul intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele realizate în direcția acestor acțiuni;

Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013

12.  ia act de răspunsurile scrise la rezoluția sa din 2013 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013(9), pusă la dispoziția Comisiei sale pentru control bugetar la 15 octombrie 2015; salută prezentarea efectuată de Secretarul General ca răspuns la diferitele întrebări și solicitări adresate de Parlament în această rezoluție, precum și schimbul de opinii ulterior cu deputații;

13.  ia act de faptul că datele prezentării proiectului de raport pentru descărcarea de gestiune a Parlamentului nu au permis să se adreseze întrebări suplimentare Secretarului General;

14.  ia act de răspunsul Secretarului General privind măsura în care aplicația ePetition este accesibilă deputaților și publicului în general; solicită Secretarului General să comunice Parlamentului rezultatele consultării cu Serviciul Juridic și să realizeze o evaluare a costurilor tehnice și bugetare legate de îmbunătățirea accesului la aplicație;

15.  reamintește că serviciile de cantine vizează să ofere servicii de alimentație rapide deputaților și personalului; este preocupat de spațiul limitat din cantine în perioadele de vârf, în special în săptămânile de sesiune de la Strasbourg; salută disponibilitatea noului spațiu exterior, care va remedia parțial această problemă când vremea o va permite; cere administrației să îmbunătățească în continuare serviciile cantinei de la Strasbourg, folosind mai eficient toate spațiile disponibile;

16.  constată că Parlamentul a început să aplice „contracte cu preț fix” pentru serviciile de catering; atrage atenția că fondurile bugetare necesare pentru serviciile de catering au fost relativ nesemnificative, reprezentând doar 0,23 % din bugetul anual; se așteaptă ca prețurile din unitățile de catering ale Parlamentului să rămână stabile după majorările substanțiale repetate ale prețurilor meniurilor oferite;

17.  ia act de faptul că noile contracte pentru serviciile de catering din Bruxelles încheiate în 2015 nu mai prevăd exclusivitatea pentru un singur furnizor de servicii de catering; se așteaptă ca unitățile de catering mai mici din Bruxelles planificate a fi instituite să fie gestionate astfel încât să permită IMM-urilor să ofere servicii de catering și să promoveze accesul unei game variate de furnizori de servicii de catering la contractele respective, pentru a asigura calitatea serviciilor la prețuri abordabile;

18.  constată cu preocupare că majorarea prețurilor a dus la o tarifare dezavantajoasă nejustificată, în special pentru asistenți, stagiari și vizitatori; subliniază că, din cauza acestor majorări, prețurile din interiorul Parlamentului sunt practic echivalente în prezent cu prețurile din restaurantele și bistrourile din zonă; în plus, ia act cu îngrijorare de faptul că, deși prețurile au crescut, calitatea mâncării a scăzut considerabil;

19.  consideră că, în numeroase săptămâni de circumscripție și de sesiune plenară, cantinele și cafenelele nu sunt folosite pe deplin; sugerează ca, în acordurile cu furnizorii de servicii de catering, să se aibă în vedere opțiunea de a afecta personalul acestor firme și în cadrul altor activități, în cursul săptămânilor pe durata cărora nu sunt deschise toate cantinele și cafenelele;

20.  cere administrației să evalueze și să propună tarife care să țină cont de normele noi, asigurând totodată posibilitatea de a oferi reduceri de preț stagiarilor, cu variante de meniuri la prețuri abordabile;

21.  regretă că administrația nu este în măsură să prezinte date privind numărul variabil de mese servite în timpul diferitelor zile și săptămâni parlamentare; se întreabă cum poate fi exercitat controlul asupra furnizorilor contractuali atunci când lipsesc astfel de informații de bază; invită administrația să pună la dispoziția comisiei competente contractul de catering care a intrat în vigoare la 26 septembrie 2015 și să ofere detalii cu privire la felurile de mâncare servite;

22.  subliniază că, potrivit raportului Curții de Conturi, adoptat la 11 iulie 2014, este posibil să se economisească circa 114 milioane EUR pe an de la bugetul Uniunii dacă Parlamentul și-ar centraliza activitățile; reamintește apelul adresat Parlamentului și Consiliul de a aborda necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare, cu scopul de a genera economii pe termen lung;

Descărcarea de gestiune 2014

23.  observă calitatea schimbului de opinii care a avut loc la 4 februarie 2016 între vicepreședintele responsabil pentru buget, Secretarul General și Comisia pentru control bugetar, în prezența membrului de resort al Curții de Conturi și a auditorului intern; salută disponibilitatea Secretarului General și îl invită să valorifice mai frecvent posibilitatea de a participa la dezbateri privind aspectele care au impact asupra bugetului Parlamentului, în cadrul Comisiei pentru control bugetar;

24.  ia act de semnarea acordului de cooperare cu Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor la 5 februarie 2014; solicită să se stabilească dispoziții concrete și detaliate privind funcționarea serviciilor comune celor trei instituții; insistă asupra faptului că punerea în aplicare a acordului trebuie să aibă un caracter echilibrat și să aducă beneficii celor trei instituții în mod egal; invită toate instituțiile ca, la revizuirea intermediară a acordului, să realizeze o evaluare a impactului acordului în ceea ce privește resursele umane, sinergiile, valoarea adăugată și conținutul, precum și o analiză detaliată a economiilor la buget și/sau a creșterii cheltuielilor de la buget rezultate în urma acordului, acordând o atenție deosebită capitolelor legate de personal; solicită să fie informat în continuare cu privire la acțiunile întreprinse în urma acordului;

25.  reamintește că, în contextul acordului menționat, vor fi transferați la Parlament cel mult 80 de funcționari ai CESE și CoR (persoane provenind din cadrul serviciului de traducere și asistenți), care vor lucra pentru noul Serviciu de Cercetare al Parlamentului European (EPRS); consideră că transferurile în cauză ar face posibilă creșterea productivității interne a Parlamentului, alocându-se mai puține resurse bugetare pentru externalizarea studiilor, evaluărilor sau a analizelor; ia act cu îngrijorare de faptul că, până în prezent, au fost transferați la EPRS 25 de funcționari de la CESE și 24 de la CoR, însă cea mai mare parte a acestora au aproape vârsta de pensionare, ceea ce a atras după sine economii importante la capitolul personal pentru cele două instituții și creșterea drastică a cheltuielilor din bugetul Parlamentului, atât pe termen scurt (salarii), cât și pe termen mediu și lung (pensii);

26.  salută publicarea numelor prestatorilor de servicii pe pagina principală a fiecărui deputat în Parlamentul European, pe lângă datele privind asistenții parlamentari acreditați (APA) și asistenții locali recrutați de deputat;

27.  regretă transferul responsabilităților administrației către birourile deputaților; solicită o analiză efectuată de administrație și cu privire la aceasta pentru a verifica ce obligații (de exemplu, responsabilitatea de a-i asigura pe stagiari) pot fi înapoiate administrației;

28.  insistă că este necesar ca lucrările organelor de decizie din cadrul Parlamentului, îndeosebi ale Biroului, să fie mai transparente și mai accesibile; solicită publicarea pe internet a ordinilor de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor și transmiterea lor în timp util și în mod sistematic deputaților;

29.  subliniază că sarcina administrativă pentru birourile deputaților a crescut, de asemenea, în mod general, și cere simplificarea formularelor care trebuie folosite pentru proceduri parlamentare interne, cum ar fi recrutarea noilor asistenți;

30.  ia act de faptul că, după o întârziere considerabilă, au fost adoptate norme interne privind denunțarea neregulilor, acestea fiind în vigoare din ianuarie 2016; își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că normele sus-menționate nu garantează protecția persoanelor care denunță nereguli și solicită Parlamentului să se asigure că drepturile acestora sunt pe deplin respectate; cere Biroului să extindă normele interne privind persoanele care denunță nereguli la APA și solicită ca, în cazul asistenților locali, să se aplice legislația națională echivalentă;

31.  cere lămuriri privind modul în care este organizată colaborarea oficială și neoficială cu OLAF privind validarea cheltuielilor deputaților; avertizează că în cel puțin un caz au fost transmise informații către terți; consideră acest lucru o încălcare a independenței deputaților în exercitarea propriilor mandate;

32.  ia act de faptul că a fost dificil să se distingă pe deplin între activitățile politice ale Președintelui și pregătirea sa în calitate de candidat emblematic („Spitzenkandidat”) al Partidului său la alegerile europene din 2014 și că a fost, de asemenea, dificil să se facă această distincție pentru ceilalți candidați în calitate de „Spitzenkandidaten”; consideră că nu s-a făcut o distincție neechivocă între cele două roluri; solicită o separare clară între sarcinile titularilor unei funcții oficiale și candidaturile lor în campaniile electorale la nivel european; regretă utilizarea cel puțin indirectă a personalului Parlamentului pentru a ajuta la pregătirea campaniei și cere ca pe viitor această practică să nu se mai repete; regretă, în acest sens, că Președintele a transformat profilul de Twitter al Președinției Parlamentului European în profilul său personal și l-a folosit în campanie;

33.  încredințează EPRS sarcina de a realiza o analiză comparativă a cadrului legal care se aplică compatibilităților candidaților care candidează în campanii electorale în cadrul altor organizații internaționale și în statele membre (alegere în calitate de prim-ministru, secretar general, cancelar etc.);

34.  observă că, în perioada cuprinsă între 22 ianuarie și 18 aprilie, majoritatea misiunilor internaționale oficiale întreprinse de Președinte au fost pe lângă reprezentanțe guvernamentale și oficiale afiliate partidelor și organizațiilor socialiste; solicită informații suplimentare în această privință;

35.  solicită informații suplimentare privind modul în care s-a desfășurat campania electorală în cazul tuturor candidaților emblematici („Spitzenkandidaten”) și să se precizeze dacă aceștia au fost însoțiți în perioada campaniei electorale de funcționari și de alți membri ai personalului statutar care nu se aflau în concediu; salută informațiile suplimentare prezentate de Președinte și cere același grad de transparență și din partea celorlalți candidați;

Indemnizația pentru cheltuieli generale (ICG)

36.  reamintește că ICG este destinată să acopere cheltuielile suportate în statul membru în care a fost ales deputatul respectiv, cum ar fi chiria pentru birourile deputaților, echipamente, materiale, documente sau organizarea logistică a evenimentelor; ia act de faptul că un sistem cuprinzător de control al indemnizației parlamentare plătite deputaților ar necesita între 40 și 75 de posturi administrative suplimentare, ceea ce contravine schemei de reducere a personalului;

37.  pledează pentru transparență deplină în ceea ce privește indemnizațiile pentru cheltuieli generale, pentru a permite cetățenilor europeni să fie informați cu privire la cheltuielile generale ale deputaților în Parlamentul European; îndeamnă Biroul să revizuiască lista cheltuielilor care pot fi acoperite de ICG;

38.  reiterează apelul privind asigurarea unei transparențe sporite în ceea ce privește ICG a deputaților; invită Biroul Parlamentului să lucreze la definirea unor norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în cadrul acestei indemnizații, fără a genera costuri suplimentare și noi sarcini administrative pentru membri;

39.  reamintește Biroului că este necesar ca ICG să fie auditate de urgență;

Gestiunea sistemului de subvenții pentru grupurile de vizitatori

40.  salută alinierea mai bună a subvențiilor acordate de Parlament grupurilor de vizitatori cu costurile reale suportate în această privință; cu toate acestea, este profund îngrijorat de faptul că aceasta este singura acțiune critică identificată de auditorul intern al Parlamentului;

41.  este preocupat de faptul că fondurile alocate în 2014 pentru subvenționarea grupurilor de vizitatori sunt în continuare plătite, în majoritatea cazurilor, în numerar: cheltuielile efectuate în 2013, în valoare de 24 593 928,16 EUR, au fost plătite în proporție de 73,14 % în numerar și de 26,86 % prin transfer bancar, iar cheltuielile efectuate în 2014, în valoare de 22 281 749,46 EUR, au fost plătite în proporție de 71,15 % în numerar și de 28,85 % prin transfer bancar;

42.  ia act de constatarea inclusă de Curtea de Conturi în analiza sa panoramică a gestiunii financiare a bugetului Uniunii, potrivit căreia practica plăților în numerar la care se recurge pentru a rambursa cheltuielile suportate de grupurile de vizitatori reprezenta un „factor de risc ridicat”; solicită, prin urmare, ca plățile în numerar să fie, pe cât posibil, limitate în cazul rambursării costurilor pentru grupurile de vizitatori; subliniază riscul semnificativ pentru reputația Parlamentului și pentru securitatea instituției pe care îl implică plățile în numerar către grupurile de vizitatori; ia act de preocupările de natură practică și solicită o evaluare a unor metode alternative eficiente de efectuare a plăților, înainte de adoptarea noilor norme care reglementează primirea grupurilor de vizitatori;

Registrul de transparență și conflictele de interese

43.  salută faptul că Comisia a început o procedură de consultare publică cu privire la revizuirea Registrului actual de transparență al Comisiei și al Parlamentului și extinderea acestuia la Consiliu; cere ca, imediat după consultarea publică, să se instituie un grup de lucru interinstituțional, care să elaboreze propuneri privind revizuirea registrului, a codului de conduită care însoțește respectivul registru, precum și a funcționării acestuia;

44.  solicită, în plus, ca administrația Parlamentului să elaboreze un raport cu privire la foștii manageri, directori generali, directori și membri ai consiliilor de administrație din cadrul unor ONG-uri europene relevante care sunt în prezent deputați în Parlament;

45.  solicită să se elaboreze un raport al administrației Parlamentului cu privire la utilizarea sediilor Parlamentului de către grupuri de interese și alte organizații externe; solicită Biroului să examineze compatibilitatea acestor evenimente cu activitatea parlamentară, având grijă, totodată, ca Parlamentul să rămână o instituție deschisă dezbaterii publice și comunicării cu societatea civilă;

46.  reamintește obligația deputaților de a informa imediat administrația cu privire la orice modificare a declarațiilor lor de interese; regretă faptul că CV-urile și declarațiile de interese ale deputaților aleși în 2014 au fost încărcate foarte târziu pe site-ul de internet al Parlamentului;

47.  îndeamnă Parlamentul să adopte norme privind publicarea tuturor contribuțiilor lobbyiștilor/reprezentanților grupurilor de interese la proiectele de politici, acte legislative și amendamente, sub forma unei „amprente legislative”;

48.  solicită Biroului să creeze posibilitatea tehnică pentru ca deputații care doresc să își publice calendarul pe pagina lor web oficială, și în special întâlnirile cu lobbyiștii, să poată face acest lucru;

Direcția Generală Politici Interne și Direcția Generală Politici Externe

49.  ia notă de faptul că, în 2014, costurile aferente delegațiilor, adunărilor parlamentare mixte, delegațiilor ad-hoc și misiunilor de observare a alegerilor în afara Uniunii au fost reduse de la 5 794 360 EUR (2013) la 1 351 212 EUR (2014) în urma observațiilor formulate de Parlament în rezoluția sa menționată mai sus privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 și din cauza reducerii numărului de misiuni datorate perioadei de tranziție de la o legislatură la alta, fapt ce a dus în practică la suspendarea călătoriilor delegațiilor timp de câteva luni; regretă totuși că unele misiuni ale Parlamentului au fost extrem de costisitoare, în special în cazul destinațiilor îndepărtate; se așteaptă ca în viitorul apropiat să se furnizeze informații suplimentare pentru a justifica aceste costuri și ca ele să fie reduse în continuare și solicită publicarea costurilor aferente fiecărei misiuni în raportul de activitate anual;

50.  consideră oportun să se evalueze posibilitatea de a reduce numărul de călătorii al delegațiilor prin folosirea de instrumente informatice, precum videoconferințele;

51.  solicită să se adopte măsuri pentru a actualiza și a îmbunătăți de urgență conținutul paginilor de internet ale delegațiilor interparlamentare; consideră, de asemenea, că este esențial ca, în limitele bugetului, întrunirile publice ale delegațiilor să fie transmise în direct prin webstreaming, cum este cazul reuniunilor comisiilor parlamentare;

Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară

52.  reamintește că noul serviciu de cercetare pentru deputați a început să pună la dispoziția deputaților individuali o capacitate de cercetare specializată prin intermediul publicațiilor de informare vizând toate domeniile politice majore; observă că, în primul său an complet de activitate, serviciul de cercetare a elaborat peste 450 de publicații, a răspuns la 1 675 de solicitări de cercetare din partea deputaților și a gestionat 745 de solicitări similare primite de la alți clienți din cadrul Parlamentului; ia act de faptul că acest serviciu permite accesul la o cantitate mare de informații relevante care ar trebui să reducă în mod semnificativ măsura în care se recurge la expertiza externă, ducând la economii considerabile; solicită ca documentele de informare vizând toate domeniile politice majore să fie traduse în limbile oficiale ale statelor membre;

53.  solicită definirea mai clară a sarcinilor diferitelor sectoare ale serviciului (serviciul de cercetare, evaluarea impactului) și ca aceste domenii de responsabilitate să fie aduse la cunoștința deputaților;

54.  invită Unitatea pentru evaluarea ex ante a impactului să își îmbunătățească vizibilitatea, evidențiind, prin e-mail, serviciile excelente pe care le furnizează membrilor comisiei și raportorilor, precum și metodele sale de lucru; încurajează desfășurarea unor sesiuni de formare pentru consilierii și asistenții deputaților; solicită o îmbunătățire substanțială a resurselor de personal disponibile în acest domeniu, deoarece acest lucru va contribui în mod semnificativ la capacitatea Parlamentului de a participa în calitate de partener egal în cadrul procesului decizional;

55.  apreciază că până acum nu s-au înregistrat reclamații care să pună în evidență caracterul părtinitor al evaluărilor de impact și în acest sens roagă insistent unitatea să garanteze și pe mai departe neutralitatea în acest sens;

56.  îndeamnă DG EPRS să își diferențieze și mai mult publicațiile de pozițiile oficiale ale Parlamentului pentru a evita confuzia în rândul populației și mass-media; salută introducerea notei de declinare a responsabilității în toate publicațiile; cere DG EPRS să facă această notă mai vizibilă și nu doar pe ultima pagină și să introducă elemente suplimentare ca să se facă ușor distincția față de pozițiile oficiale adoptate de Parlament;

Direcția Generală Comunicare

57.  ia act de faptul că VoteWatch a primit două granturi (149 172 EUR în 2012 și 350 000 EUR în 2013) pentru cofinanțarea unor proiecte specifice legate de alegerile europene; solicită o evaluare a valorii adăugate a acestor proiecte;

58.  este preocupat de lipsa de rezultate concrete a activităților de comunicare ale Parlamentului, dată fiind rata tot mai mică de participare la alegerile europarlamentare, precum și necunoașterea în general de către populație a rolului și activităților Parlamentului;

59.  critică prezentarea de date statistice pe site-ul Parlamentului cu privire la explicațiile voturilor, intervențiile în plen, întrebările parlamentare, amendamente, propunerile de rezoluție, întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei care par concepute în așa fel încât să demonstreze care deputați în Parlament ar fi „activi” pe platforme precum MEPRanking; solicită Parlamentului să oprească furnizarea de cifre brute în cadrul statisticilor și să ia în considerare criterii mai adecvate pentru a identifica un deputat ca „activ”;

60.  constată că DG COMM solicită într-un mod foarte energic reducerea cheltuielilor și un accent mai mare pe eficiență; solicită acordarea unei atenții sporite introducerii eficace, mai degrabă decât costisitoare, a tehnologiilor informației și comunicării (TIC); constată că, în ciuda sumelor mari cheltuite pentru site-ul Parlamentului, acesta rămâne complex, greoi pentru căutări și nu reușește să genereze vizibilitatea dorită; recomandă o revizuire a strategiei de marketing; subliniază că un site web transparent și accesibil este un factor cheie pentru implicarea cetățenilor;

61.  solicită un motor de căutare nou și eficient pentru site-ul Parlamentului, care să ofere atât o optimizare solidă și o pagină de rezultate foarte cuprinzătoare, pe lângă un efort țintit de facilitare a accesului la site printr-o recunoaștere îmbunătățită a cuvintelor-cheie; recomandă o cooperare interinstituțională intensă pentru a conecta toate bazele de date de pe site-urile instituțiilor Uniunii; constată că acest lucru va asigura o mai mare transparență a activităților Uniunii pentru toți cetățenii;

Casa Istoriei Europene

62.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că lucrările la clădirea Eastman, care va găzdui Casa Istoriei Europene, au continuat să înregistreze întârzieri; solicită un plan de comunicare/proiecte de promovare și privind site-ul de internet/un plan de marketing care să detalieze modul în care Casa Istoriei Europene urmează să atingă nivelul dorit de impact;

63.  reamintește că lucrările ar fi trebuit să fie finalizate până la sfârșitul lui 2014; se așteaptă ca bugetul global convenit inițial pentru construcția proiectului să fie respectat, în ciuda întârzierilor, și prima expoziție să se deschidă la sfârșitul lui 2016;

64.  solicită separarea strictă a conținutului informativ de cel furnizat în cadrul Parlamentariumului deja existent; avertizează din nou cu privire la riscul unor costuri ulterioare prea ridicate, care nu sunt în niciun caz proporționale cu obiectivul acestei facilități;

Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European

65.  salută faptul că Parlamentariumul este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Bruxelles și a găzduit 340 500 de vizitatori în 2014 (în 2013 s-au înregistrat 337 000 de vizitatori); subliniază importanța informării autorităților belgiene cu privire la aceste cifre și la beneficiile aferente;

66.  este îngrijorat că linia bugetară pentru Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European a crescut cu 24 % față de exercițiul anterior, deși, prin comparație, numărul vizitatorilor a crescut cu doar 1 %;

67.  recomandă ca statul membru în care sunt situate instalațiile Parlamentariumului să finanțeze în parte costurile lor de înființare și de funcționare;

Premiul Lux

68.  constată că cheltuielile aferente Premiului LUX Film s-au ridicat în 2014 la 391 506 EUR, sumă care este semnificativ redusă față de anii anteriori (2013: 448 000 EUR; 2012: 434 421 EUR) și care a acoperit selecția oficială, competiția - inclusiv subtitrarea în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii și copiile pentru proiecțiile în cele 28 de state membre -, precum și ceremonia de decernare a premiilor; reamintește că publicitatea și promovarea Premiului LUX Film, împreună cu Premiul Saharov și drepturile femeilor, urmărește să ilustreze angajamentul Parlamentului față de valori consensuale precum drepturile omului și solidaritatea, precum și angajamentul său față de diversitatea culturală și lingvistică; regretă faptul că rezultatul sondajului privind vizibilitatea și impactul Premiului LUX, solicitat în rezoluția de descărcare de gestiune pe 2013, nu este încă disponibil; solicită ca rezultatele acestui studiu să fie puse la dispoziția publicului până la jumătatea lunii mai 2016 și să fie prezentate în mod oficial Comisiei sale pentru control bugetar și Comisiei sale pentru cultură și educație;

Direcția Generală Personal

69.  constată că în 2014 au fost recrutați 309 funcționari și alte persoane cu contract temporar pentru Secretariat și 8 agenți temporari pentru grupurile politice; ia act de faptul că, la 31 decembrie 2014, un număr total de 6 040 de funcționari și de agenți temporari își desfășurau activitatea în cadrul Parlamentului (din care 5 295 la Secretariat și 745 în cadrul grupurilor politice); subliniază că, pentru anul 2013, aceste cifre erau următoarele: 6 105 (numărul total), 5 308 (la Secretariat) și 797 (în cadrul grupurilor politice);

70.  solicită introducerea unor cerințe mai clare de calificare a personalului, mai ales în funcții sensibile, precum secretariatele de comisii sau unitatea pentru evaluarea ex ante a impactului; solicită verificarea respectării unor cerințe specifice în ceea ce privește neutralitatea ideologică și politică a personalului; solicită ca Parlamentului să îi fie prezentate criteriile de selecție a personalului;

71.  scoate în lumină faptul că, în 2014, 114 foști agenți temporari pentru sesiunile plenare de la Strasbourg au fost recrutați de Parlament ca agenți contractuali; subliniază că hotărârea unei instanțe franceze referitoare la acești „intérimaires” nu poate justifica decizia de a-i angaja pe baza Statutului funcționarilor;

72.  subliniază că în cadrul revizuirii din 2014 a Statutului funcționarilor și al actualului CFM începând cu 1 ianuarie 2014, 67 de posturi (66 permanente și 1 temporar) au fost eliminate din schema de personal pentru a obține reducerea de 5% din numărul de posturi în perioada 2013-2017, excluzând grupurile politice;

73.  subliniază că prin creșterea numărului de ore de lucru de la 37,5 la 40 de ore pe săptămână în cadrul revizuirii Statutului funcționarilor s-a economisit echivalentul a peste 350 de posturi și că această creștere practic compensează reducerile de personal cu 5 % pe o perioadă de câțiva ani care au fost convenite în cadrul reformei Statutului funcționarilor; invită Parlamentul să prezinte un raport transparent cu date anuale privind reducerea planificată a numărului de posturi și să țină seama în acest sens de prelungirea timpului de lucru;

74.  constată că ponderea funcționarilor de sex feminin rămâne foarte mare și că această pondere a crescut până la 59,2 % la sfârșitul lui 2014, față de 58,8 % la sfârșitul lui 2013; este îngrijorat de lipsa parității în cadrul administrației, femeile ocupând 30 % din posturile de șef de unitate, 34 % din posturile de director și 18,2 % din posturile de director general; solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru; reamintește că, dintre directorii și șefii de unitate recrutați în 2014, 1 din 8 directori și 9 din 31 de șefi de unitate erau femei; este de părere că procedura de recrutare ar trebui să fie echilibrată; își reafirmă apelul în favoarea unei reprezentări mai echilibrate a femeilor în posturi de conducere superioară;

75.  regretă că Parlamentul nu a publicat încă informații anuale privind înalții funcționari care au părăsit administrația UE, și nici o listă a cazurilor de conflicte de interese potențiale care au fost tratate, potrivit cerințelor de la articolul 16 alineatul (4) din Statutul funcționarilor;

76.  constată că la sfârșitul lui 2014 la Parlament lucrau 1 686 (2013: 1 763) APA, în timp ce 4 453 asistenți locali aveau un contract de muncă încheiat cu un membru al Parlamentului;

77.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul de asistenți locali angajați de fiecare deputat a variat considerabil în 2014, între zero și 46 de asistenți (față de 2013 când au fost angajați între zero și 43); subliniază că 91 de deputați au recrutat peste 10 asistenți locali în 2014 (față de 84 de deputați în 2013);

78.  apreciază că Biroul a adoptat la 26 octombrie 2015 un nou set de norme privind administrarea alocațiilor de asistență parlamentară, înăsprind condițiile aferente rambursării contractelor cu asistenți locali, și anume prin alocarea a cel puțin 25% din alocația de asistență parlamentară în scopul acoperirii cheltuielilor cu asistenții acreditați;

79.  constată că la sfârșitul anului 2014 APA reprezentau 26,7 % din personalul Parlamentului; reamintește că contractele a circa 1 700 APA angajați în cursul celei de-a șaptea legislaturi parlamentare s-au încheiat în iulie 2014 și că Direcția Generală Personal a lansat o operațiune de amploare pentru recrutarea a 1 686 de APA înainte de sfârșitul lui 2014 pentru a munci alături de deputați în timpul celei de a opta legislaturi;

80.  subliniază faptul că diurnele primite de APA care se deplasează la Strasbourg sunt cu cel puțin 21 % mai mici decât cele încasate de celelalte categorii de personal statutar; regretă faptul că Biroul nu a dat curs solicitării exprimate de Parlament la punctul 74 din Rezoluția sa din 29 aprilie 2015; solicită din nou Biroului să ia măsurile necesare pentru a pune capăt acestei inegalități și să alinieze diurnele APA la cele ale celorlalți membri ai personalului statutar;

81.  regretă faptul că Biroul nu a dat curs solicitării de la punctul 71 din Rezoluția Parlamentului din 29 aprilie 2015; cere Biroului să ia de urgență măsurile necesare pentru ca Comitetul consultativ pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă a APA să aibă o componență echilibrată și să includă cel puțin doi reprezentanți ai APA;

82.  ia act cu satisfacție de măsurile adoptate pentru organizarea gestionării contractelor asistenților parlamentari acreditați la începutul celei de a opta legislaturi și, în special, de buna funcționare a aplicației APA People; cu toate acestea, consideră că ar fi fost necesar să se aloce mai mult personal administrativ unor servicii implicate în procesul de recrutare a APA, pentru mai multă rapiditate și eficiență; subliniază faptul că resursele umane și tehnice puse la dispoziție nu au fost suficiente pentru a se evita întârzierea în semnarea contractelor unor asistenți, inclusiv întreruperea unor contracte, sau întârzierile în calcularea cheltuielilor și a altor tipuri de indemnizații și, prin urmare, în efectuarea plății salariilor; recunoaște, cu toate acestea, că procesul s-a îmbunătățit în mod semnificativ în comparație cu 2009 și consideră că Parlamentul trebuie să persevereze în eforturile sale de a crește rapiditatea și fluiditatea procedurilor sale de recrutare;

83.  cere Secretarului General și Biroului să analizeze și să ofere soluții la problemele privind APA, așa cum este, de exemplu, cazul întârzierilor în semnarea contractelor de la începutul prezentei legislaturi, întreruperea contractelor, consecințele devansării datelor alegerilor europene pentru perioadele minime de cotizație prevăzute etc.; cere ca reprezentanții APA să fie asociați în demersurile de găsire a acestor soluții;

84.  ia act de progresele înregistrate pentru adaptarea cursurilor de formare la necesitățile specifice ale APA; consideră, fără îndoială, că este fundamental să se avanseze pe această cale, în special în ceea ce privește formările specifice, orarele adaptate și cursurile intensive de limbi străine, care se organizează numai în perioadele în care mare parte din APA trebuie să își ia concediul anual; cere să se ia, de asemenea, în considerare circumstanțele speciale ale APA atunci când se stabilesc orarele de organizare a activităților destinate creșterii a gradului de confort la locul de muncă (mindfulness), conferințelor care au loc în pauza de prânz etc.;

85.  ia act de raportul de evaluare a Statutului asistenților realizat de Parlament și prezentat în iulie 2015; regretă faptul că raportul se limitează practic la evaluarea rezultatelor aplicației APA-People și la semnalarea unora dintre problemele cu care administrația s-a confruntat în punerea în aplicare a statutului și a normelor interne de aplicare; își manifestă nemulțumirea și dezacordul complet față de unele judecăți de valoare emise în a doua parte a raportului; consideră, prin urmare, că evaluarea realizată nu își îndeplinește obiectivele, cu excepția cazului aplicației APA-People; solicită, prin urmare, Parlamentului să realizeze o evaluare globală și exhaustivă a statutului și a normelor de aplicare înainte de sfârșitul acestui an; această evaluare trebuie să cuprindă, de asemenea, toate aspectele cu caracter juridic care prezintă dificultăți, cu scopul ca, în viitorul apropiat, să se pună bazele îmbunătățirii, adaptării și reformării diferitelor norme; solicită, de asemenea, ca reprezentanții oficiali ai APA să fie asociați acestui proces, mai ales având în vedere rolul foarte pozitiv pe care l-au jucat în cadrul primei revizuiri;

86.  solicită ca, pentru a asigura transparența, raportul anual al Parlamentului să reflecte activitățile organizate și finanțate de Comitetul personalului din bugetul instituției, precizându-se tipurile de activități, cheltuielile suportate și măsura în care este asigurată buna gestiune financiară;

87.  solicită să i se prezinte rezultatele evaluării aplicației APA People utilizată pentru recrutarea APA, care a fost lansată la începutul legislaturii actuale;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică

88.  subliniază că noua strategie pe termen mediu în privința clădirilor va presupune eforturi pentru găsirea de noi sedii care să corespundă nevoilor Parlamentului într-un perimetru situat aproape de clădirile principale; subliniază că planul multianual privind lucrările de renovare ar trebui să se bazeze pe previziuni realiste și detaliate atât în privința parametrilor financiari, cât și a termenelor de execuție; reamintește că Parlamentul este proprietarul a 81 % din suprafața totală pe care o ocupă și că bugetul trebuie protejat împotriva costurilor de renovare a clădirilor care se învechesc, ceea ce va fi o provocare majoră pentru Parlament în următorii ani;

89.  ia act de faptul că, în cele trei locuri de desfășurare a activității, Parlamentul ocupă un perimetru total de 1,1 milioane m2; consideră că este primordial să se stabilească măsuri corespunzătoare prin care să se asigure sustenabilitatea clădirilor Parlamentului în raport cu creșterea costurilor de întreținere;

90.  afirmă cu insistență că trebuie manifestată prudență maximă înainte de angajarea de noi achiziții sau închirieri și că trebuie monitorizat și ajustat periodic planul strategic în materie de clădiri și consideră că conceptele cuprinse în Cadrul de execuție strategică ar trebui să îi ofere Parlamentului și posibilitatea de a reduce nevoia de clădiri noi, deoarece în acest mod determină organizația să pună un accent mai puternic pe rezultate și pe echilibrul între viața profesională și cea privată; scoate în evidență faptul că tehnologiile disponibile în mod curent și practicile precum munca la distanță ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a timpului și la întărirea dimensiunii ecologice a Parlamentului;

91.  constată că din iunie 2014 încoace circa 1 000 de angajați de la DG-urile IPOL, EXPO și EPRS s-au mutat în clădirea de pe Square de Meeûs; reamintește că această mutare a constituit prima etapă majoră în procesul de eliberare a cât mai mult spațiu pentru deputați în clădirile principale ale Parlamentului; dorește să fie informat cu privire la următoarele etape ale acestui proces și să i se prezinte un calendar clar al eliberării unor birouri suplimentare;

92.  solicită administrației să asigure spații de lucru în clădirile principale ale PE pentru personalul care lucrează în Square de Meeûs, inclusiv o sală unde să poată consulta documentele cu acces restricționat pentru deputați;

93.  regretă că nu s-a putut, în cele din urmă, să se încheie un acord de cooperare între Parlament și Comisie cu privire la gestionarea în comun a Caselor Europei; îndeamnă cele două instituții să ajungă la un acord acceptabil pentru ambele părți care să stabilească un cadru pentru a cumpăra sau a închiria imobile și pentru a simplifica procedurile administrative și financiare aferente gestiunii de zi cu zi a Caselor Europei; solicită ierarhiei politice să intervină, dacă este cazul;

94.  consideră că trebuia făcută de mult timp o renovare a clădirii Paul-Henri Spaak, inclusiv o extindere a clădirii menită să ofere mai mult spațiu pentru sălile de seminare pentru vizitatori și pentru birourile deputaților; susține planificarea administrației, dar insistă că ea trebuie derulată pe baza numărului actual de deputați și nu pe baza numărului eventual corespunzător unei extinderi – posibile dar nerealiste – a Uniunii;

95.  cere să se facă o planificare concretă și o estimare a costurilor pentru lucrările de renovare; se pronunță pentru o mai mare transparență și o participare mai activă a fiecărui deputat la deciziile care au o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor administrative și financiare ale instituției; consideră insuficiente informațiile furnizate și acordurile prealabile încheiate la nivelul Conferinței președinților și al Biroului; cere ca toate documentele strategice privind organizarea și dezvoltarea în continuare a Parlamentului să fie distribuite tuturor membrilor săi;

96.  se arată preocupat de propunerea de a internaliza serviciul șoferilor și de costurile suplimentare generate cu acest prilej, care reprezintă o creștere de peste 50 % în 2017 comparativ cu 2016;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe și Direcția Generală Traduceri

97.  constată că, potrivit calculelor Parlamentului, numărul mediu de ore pe care funcționarii interpreți l-au petrecut în cabine în 2014 pentru efectuarea de servicii de interpretare a fost de 10,7 ore/săptămână; constată totuși că orele petrecute de interpreți în cabină reprezintă doar o parte a activității desfășurate de aceștia, întrucât printre sarcinile interpreților se numără și pregătirea reuniunilor, învățarea de limbi străine și împrospătarea cunoștințelor, perioadele de gardă, formarea profesională pe o temă dată și alte formări specializate; îi solicită Secretarului General să furnizeze indicatori care să permită cuantificarea tuturor activităților desfășurate de interpreți; deplânge diferențele existente între interpreți în privința misiunilor de interpretare încredințate, acestea variind între 6 și 16 ore pe săptămână ca medie anuală, ceea ce duce la apariția unor inegalități în privința volumului de muncă al interpreților; recunoaște faptul că anul 2014, fiind un an electoral, a fost un an atipic din punctul de vedere al intensității activității parlamentare desfășurate;

98.  constată cu îngrijorare că metoda de calcul aferentă statisticilor nu a fost clarificată și îi cere administrației să își explice mai bine procesele reprezentanților respectivi ai interpreților;

99.  cere administrației să excludă concediul de odihnă și concediul medical atunci când calculează media orelor petrecute de interpreți în cabină;

100.  reiterează importanța multilingvismului pentru legitimitatea democratică a instituției; salută faptul că datorită politicii eficiente de utilizare eficientă a resurselor în domeniul multilingvismului adoptate de Birou în 2011 și a reformelor organizatorice ulterioare, au putut fi obținute economii la liniile bugetare aferente serviciilor de interpretare; solicită ca la stabilirea condițiilor de lucru să se țină cont de măsurile de siguranță menite să protejeze atât calitatea serviciilor furnizate de interpreți, cât și sănătatea acestora; subliniază, în acest context, că ar trebui să se țină seama și de nevoile apărute ca urmare a modificărilor intervenite în structura activității Parlamentului, precum și de obligația de a asigura utilizarea eficientă a resurselor; solicită Secretarului General să depună în continuare eforturi pentru a coopera îndeaproape cu interpreții;

101.  afirmă cu insistență că mai pot fi încă obținute creșteri ale eficienței serviciilor de interpretare, frânate în prezent de norme care datează din 2005 și care nu mai sunt compatibile cu modul în care au loc în prezent reuniunile instituției; solicită să se examineze posibilitatea de a crește eficiența și în cadrul unităților de sprijin administrativ ale DG INTE;

102.  solicită o analiză care să evalueze dacă este garantată prezența unui număr corespunzător de interpreți interni în timpul perioadelor de lucru principale ale Parlamentului;

103.  solicită Direcției Generale Interpretare și Conferințe să ia toate măsurile de management necesare pentru a îmbunătăți instrumentele informatice și asistența tehnică pentru interpreți, aducându-le la nivelul celor de care dispune Comisia, pentru a spori productivitatea misiunilor de interpretare, a realinia volumele de lucru ale fiecărui interpret, a asigura prezența și disponibilitatea interpreților în timpul perioadelor de lucru principale ale Parlamentului, respectând totodată pe deplin drepturile sociale ale interpreților; invită, în concluzie, Secretarul General să elaboreze și să prezinte un nou concept menit să asigure o utilizare eficientă și eficace din punct de vedere al costurilor a resurselor de personal, reamintind totodată faptul că acest concept ar trebui să se sprijine pe un acord cu interpreții;

104.  consideră că îmbunătățirea cadrului general de furnizare a serviciilor de interpretare, în special în cadrul cooperării interinstituționale cu Comisia, ar permite utilizarea mai eficientă a acestor servicii;

105.  se arată îngrijorat de împrăștierea responsabilității pentru organizarea de reuniuni și conferințe între diferite direcții generale;

Direcția Generală Finanțe

Agenția de turism

106.  apreciază faptul că instrucțiunile DG FINS adresate agenției de turism de a căuta cele mai bune prețuri sunt efectiv implementate; încurajează în continuare agenția de turism să intensifice activitățile de comparare a prețurilor și să încerce să ajungă la acorduri cu principalele companii aeriene pentru a obține o mai mare flexibilitate, precum și prețuri mai avantajoase, asigurând totodată faptul că există posibilitatea de a efectua modificări sau anulări ale călătoriilor; solicită agenției de turism să caute activ bilete și oferte mai ieftine atunci când face rezervări și, în general, să propună prețuri mai competitive, luând în considerare toate companiile aeriene; solicită DG FINS să întocmească un sondaj în rândul utilizatorilor privind nivelul de satisfacție față de serviciile oferite de agenția de turism pentru a identifica și alte domenii unde este loc de îmbunătățire;

107.  ia act de dificultățile legate de satisfacerea cererilor de aranjamente de călătorie pentru o instituție de mărimea și cu responsabilitățile și particularitățile Parlamentului (flexibilitate, anulare în ultimul moment) inerente naturii activității sale;

108.  cere DG FINS ca în cooperare strânsă cu DG SAFE și DG COMM să reevalueze planurile de urgență pentru situații neprevăzute pentru a face față mai bine noilor amenințări la adresa securității, mai ales în cazul misiunilor între diferitele sedii ale instituției;

Fondul facultativ de pensii

109.  constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii, calculat pe baza activelor fondului, a crescut la 270,3 milioane EUR la sfârșitul anului 2014 (de la 207,9 milioane EUR în 2013); atrage atenția că acest lucru provoacă motive de îngrijorare legate de epuizarea prematură a capitalului fondului;

110.  subliniază că pasivele viitoare preconizate ale fondului se întind pe mai multe decenii; solicită Biroului să ia în calcul opțiuni de creștere a lichidității fondului;

111.  solicită ca rezultatele evaluării externe cerute de Parlament în rezoluția sa menționată mai sus referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 să fie transmise cât mai curând posibil; consideră că responsabilitatea principală pentru actualul nivel al deficitului înregistrat de fond îi revine consiliului de administrație al fondului facultativ de pensii; solicită ca fondul să funcționeze după un concept unic, pentru a-și reduce pasivele; solicită Biroului ca, imediat după primirea evaluării externe, să facă o propunere privind un plan de acțiune cuprinzător, care să trateze chestiunea responsabilităților Parlamentului; consideră necesar să se reducă drepturile de pensie ale membrilor participanți la fond;

112.  solicită Biroului să facă o evaluare a situației actuale a fondului de pensii cât mai curând posibil;

Asistență parlamentară

113.  apreciază normele noi, mai stricte care se aplică asistenților locali și furnizorilor de servicii; constată că unele puncte ale noilor norme rămân vagi, fiind o sursă de interpretare eronată; solicită să se clarifice și mai mult aceste puncte, mai ales în ceea ce privește activitățile conexe ale asistenților locali și ale prestatorilor de servicii; afirmă răspicat că ambele grupuri ar trebui ținute sub observație foarte strictă;

114.  salută crearea Portalului electronic al deputaților; consideră că acesta este un instrument performant și necostisitor pentru analiza financiară în concordanță cu politica „zero hârtie” urmată de Parlament; solicită DG FINS să promoveze activ utilizarea lui în rândul tuturor deputaților;

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică

115.  remarcă faptul că politica Parlamentului în materie de securitate a informațiilor necesită o strategie coordonată și armonizată privind securitatea la nivelul instituției;

116.  cere întărirea sistemelor de securitate informatică pentru a proteja informațiile de tentativele de acces neautorizat, asigurând totodată publicarea lor, precum și de întreruperea accesului, modificare sau distrugere, pentru a le asigura integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea;

117.  solicită crearea unui sistem de alertă rapidă în caz de urgențe care să permită DG ITEC, în colaborare cu DG SAFE, să trimită mesaje prompte prin SMS sau e-mail deputaților și membrilor personalului care aleg ca numele lor să fie inclus într-o astfel de listă de comunicare ce urmează să fie utilizată în situații specifice de urgență în materie de securitate;

118.  ia act de faptul că a fost efectuat un audit extern al TIC de către o parte terță independentă, așa cum s-a cerut în cursul descărcării de gestiune pe 2013; mai notează că obiectivul acestui audit a fost acela de a evalua capacitățile de securitate ale sectorului TIC al Parlamentului și expunerea potențială a sistemelor sale la amenințările cibernetice, cu scopul de a dezvolta un plan de întărire a securității TIC, incluzând o propunere de foaie de parcurs pentru a crește nivelul general de securitate a Parlamentului; se pronunță în favoarea unui regulament în domeniul securității informatice care să garanteze că Parlamentul este capabil să își protejeze în mod eficace sistemele informatice, asigurând totodată siguranța și securitatea deputaților în fața atacurilor informatice;

119.  este îngrijorat că evaluarea organizării, maturității și capacităților structurii de securitate TIC a Parlamentului efectuată în conformitate cu standardele ISO 27002:2013 și cele mai bune practici internaționale a scos la iveală un nivel relativ slab de maturitate a securității organizaționale;

120.  solicită efectuarea periodică a unor teste de stres ale sistemelor de securitate ale Parlamentului în domeniul TIC;

121.  remarcă că Biroul a adoptat o politică de securitate a sistemelor TIC în cadrul reuniunii sale din 7 septembrie 2015; subliniază nevoia urgentă de a implementa o politică de securitate TIC mai robustă, în concordanță cu foaia de parcurs a Parlamentului către o strategie globală de securitate a informațiilor;

Direcția Generală Securitate și Siguranță

122.  ia act de faptul că internalizarea serviciilor de securitate a fost finalizată la Bruxelles în decembrie 2014 și la Strasbourg la 1 iulie 2015 în urma adoptării unui concept de securitate globală; subliniază că este nevoie de măsuri de securitate suplimentare și de o revizuire urgentă a conceptului de securitate globală adoptat de Birou în 2011 având în vedere contextul de securitate actual;

123.  se arată preocupat de abordările diferite adoptate de autoritățile de la Bruxelles și Strasbourg în privința securității sediilor Parlamentului; consideră indispensabilă cooperarea strânsă cu autoritățile belgiene, franceze și luxemburgheze pentru a îmbunătăți perimetrul de securitate din jurul clădirilor Parlamentului;

124.  cere verificarea tuturor membrilor personalului de securitate pentru a garanta capacitatea acestora de a-și îndeplini sarcinile, atât din perspectiva fiabilității, cât și din cea a nivelului de competență profesională;

125.  cere insistent ca îmbunătățirea securității în clădirile Parlamentului și în imediata lor vecinătate să fie considerată o prioritate majoră; consideră că este necesar să se asigure echipamente și condiții de lucru adecvate pentru personalul de securitate, dată fiind situația actuală în materie de securitate;

126.  solicită revizuirea măsurilor de securitate a clădirilor și înăsprirea controalelor la intrarea în parcarea Parlamentului prin intermediul recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare; solicită introducerea unui punct de control extern centralizat pentru verificarea tuturor furnizorilor care intră în clădirile Parlamentului;

127.  reamintește incidentele legate de furturile din birourile deputaților; cere DG INLO și DG SAFE să asigure un nivel mai înalt de securitate și transparență în privința contractanților și a personalului de întreținere care au acces la birouri;

128.  consideră fundamentală existența unor verificări solide înainte de angajare, a unor proceduri cu caracter obligatoriu aferente personalului care părăsește instituția, a unor structuri corespunzătoare de gestionare a securității și a unei formări corespunzătoare în domeniul gestionării crizelor;

129.  reamintește incidentul din 7 octombrie 2014 în care au fost implicați protestatari kurzi; solicită o evaluare cuprinzătoare și confidențială a serviciilor de securitate ale Parlamentului; salută înființarea, într-o primă etapă, a unui grup la nivel înalt alcătuit din reprezentanți ai Parlamentului, Comisiei, Consiliului și ai statului belgian pentru intensificarea cooperării în domeniul securității; se pronunță în favoarea continuării cooperării cu serviciile de securitate naționale și internaționale;

130.  subliniază necesitatea unui nivel mai ridicat de cooperare între DG SAFE și DG ITEC, pentru a asigura un nivel corespunzător de protecție a informației și comunicațiilor în Parlament;

131.  observă că, în prezent, atunci când se confruntă cu probleme legate de securitate și de combaterea terorismului, instituțiile și organele Uniunii au resurse separate, norme și echipamente diferite, care nu sunt compatibile; consideră că această situație nu înseamnă doar că resursele sunt gestionate defectuos de administrațiile respective [bugetul alocat anual cheltuielilor legate de securitate ale Comisiei și Parlamentului este de circa 40 de milioane de euro pentru fiecare instituție, Consiliul având un buget de circa 15 milioane de euro, iar Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), un buget de peste 5 milioane de euro pentru securitatea sediului, numai la Bruxelles], ci ar putea și să crească vulnerabilitatea instituțiilor Uniunii;

132.  este preocupat de contextul de securitate actual, în care o amenințare teroristă gravă plutește deasupra întregii Europe și dincolo de ea, în special de la atacurile coordonate de la Bruxelles și Paris și de la atacul dejucat din trenul Thalys; invită toate instituțiile Uniunii să promoveze în mod activ cooperarea consolidată între ele, precum și cu autoritățile naționale ale țărilor-gazdă în care își au sediul, au birouri sau delegații sau își îndeplinesc sarcinile;

133.  îndeamnă Secretarul General, precum și autoritățile administrative respective ale Comisiei, Consiliului, SEAE și comisiilor parlamentare să examineze potențialele temeiuri ale unei politici interinstituționale de securitate comune, inclusiv un plan de acțiune pentru a dezvolta elemente comune, cum ar fi activități și metodologii de evaluare a riscurilor, personal și mijloace pentru protecția autorităților politice respective și a personalităților invitate, programe de instruire și resurse pentru personalul de securitate, echipamente și tehnologii de control al accesului, securitatea informatică și securitatea comunicațiilor, precum și gestionarea resurselor specializate, care ar trebui să fie în sinergie cu autoritățile competente ale țărilor care găzduiesc locurile principale de desfășurare a activității, birourile externe și delegațiile Uniunii;

Parlamentul ecologic

134.  salută concluziile pozitive ale auditului realizat de Curtea de Conturi Europeană în 2013 și 2014 care a subliniat că, din cele 14 instituții europene controlate, Parlamentul European este instituția care a elaborat strategia cea mai ambițioasă în materie de reducere a emisiilor de CO2;

135.  atrage atenția asupra faptului că videoconferințele și munca la distanță ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a timpului și la întărirea aspectului ecologic al Parlamentului, reducându-se costurile administrative și cele de deplasare;

136.  subliniază necesitatea de a implementa conceptul de achiziții publice ecologice pentru toate contractele și procedurile de ofertare; solicită obiective obligatorii ambițioase pentru contractele ecologice, în special în materie de alimentație și cantine, vehicule și transport, apă și echipamente sanitare, hârtie, gestionare a deșeurilor, echipamente informatice și de procesare a imaginii, iluminat, curățenie, precum și mobilier;

Achiziții publice ecologice și EMAS

137.  invită Secretarul General să elaboreze un plan pentru reducerea numărului de cufere disponibile pentru deplasările parlamentare; propune să se introducă un sistem de cufere la cerere sau un sistem de partajare a cuferelor, reducându-se astfel impactul acestui sistem în ceea ce privește cheltuielile financiare și emisiile de carbon;

138.  salută măsurile suplimentare vizând compensarea emisiilor inevitabile; solicită Parlamentului să elaboreze și alte politici de compensare a CO2;

Grupurile politice (postul bugetar 4 0 0)

139.  constată că, în 2014, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

Primul semestru 2014

Al doilea semestru 2014

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate*

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu (2015)

PPE

11 147

7 813

11 311

101 %

7 649

8 772

7 744

6 485

74 %

9 960

S&D

7 956

4 619

8 415

106 %

4 160

7 663

4 194

6 435

84 %

5422

ECR

2 128

1 053

2 731

128 %

450

2 886

457

1 745

60 %

1598

ALDE

3 401

1 759

3 644

107 %

1 516

2 813

1 531

1 847

66 %

2498

GUE/NGL

1 374

417

1 519

111 %

272

2 153

272

1 170

54 %

1255

Verts/ALE

2 211

1 388

2 689

122 %

911

2 081

912

1 707

82 %

2 146

EFDD

1 229

1 137

1 544

126 %

822

2 002

827

1 164

58 %

1287

Deputați neafiliați

753

441

715

95 %

92

1 238

92

566

46 %

533

Total

30 200

18 626

32 567

 

15 872

29 608

16 030

21 118

 

29 442

* toate sumele sunt exprimate în mii EUR

Partide politice europene și fundații politice la nivel european

140.  constată că, în 2014, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează(10):

Partidul

Abrevierea

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

2 126

9 327

13 605

85%

345

Partidul Socialiștilor Europeni

PES

1 083

5 297

7 864

85%

78

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

759

2 813

3 582

85%

173

Partidul Ecologist European

EGP

575

1 918

2 493

84%

50

Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

ECR

373

1 943

2 376

85%

0

Partidul Stângii Europene

SE

282

1 219

1 501

85%

54

Partidul Democrat European

EDP/PDE

123

565

730

85%

13

Democrații Europeni

EUD

49

274

340

85%

0

Alianța Liberă Europeană

ALE

126

526

708

85%

0

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

73

388

475

85%

4

Alianța europeană pentru Libertate

AEL

93

521

614

84%

-3

Alianța mișcărilor naționale europene

AEMN

117

363

480

85%

37

Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației

MELD

124

635

941

85%

5

Total

 

5 903

25 789

35 709

85%

756

(*) toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

141.  constată că, în 2014, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează(11):

Fundația

Abrevierea

Afiliată partidului

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

 

Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”

WMCES

PPE

831

4 203

5 034

85%

 

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PES

636

3 087

3 723

85%

 

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

169

941

1 110

85%

 

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

174

914

1 088

85%

 

Transformă Europa

TE

SE

111

587

698

85%

 

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

43

265

308

85%

 

Centrul Maurits Coppieters

CMC

ALE

48

216

264

85%

 

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

ECR

195

915

1 110

85%

 

Fundația europeană pentru Libertate

EFF

AEL

45

244

289

85%

 

Organizația pentru Cooperare Europeană Interstatală

OEIC

EUD

21

135

156

85%

 

Fundația Politică Creștină Europeană

CPFE

ECPM

37

187

224

85%

 

Fundația pentru o Europă a Libertăților și Democrației

FELD

MELD

62

271

333

85%

 

Identități și tradiții europene

ITE

AEMN

42

174

216

85%

 

Total

 

 

2 414

12 139

14 553

85%

 

(*) toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

 

-

2.229

11 325

13 554

85%

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 247, 28.7.2015, p. 1.
(4) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(5) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) PE 349.540/Bur/ann/fin.
(8) PE 422.541/Bur.
(9) Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European (JO L 255, 30.9.2015, p. 3).
(10) Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.
(11) Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Consiliul European şi Consiliul
PDF 336kWORD 96k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2015/2156(DEC))
P8_TA(2016)0151A8-0101/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0201/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0101/2016),

1.  amână decizia sa de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2015/2156(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0101/2016),

A.  întrucât transparența și controlul conturilor publice sunt principii democratice generale, pe care și Uniunea trebuie să le respecte;

B.  întrucât procedura de descărcare de gestiune este parte componentă a conceptului de democrație reprezentativă,

C.  întrucât, în temeiul articolului 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentului European îi revine responsabilitatea exclusivă de a acorda descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene,

D.  întrucât bugetul Consiliului constituie o secțiune a bugetului Uniunii Europene;

E.  întrucât, în temeiul articolului 319 alineatul (2) din TFUE, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informație necesară privind execuția cheltuielilor și funcționarea sistemelor de control financiar,

F.  întrucât, în temeiul articolului 335 din TFUE, fiecare instituție a UE se bucură de autonomie administrativă, iar, în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”), instituțiile sunt responsabile individual pentru execuția secțiunilor din buget care le sunt destinate;

G.  întrucât, dacă nu este informat în mod corespunzător, Parlamentul nu este în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

H.  întrucât, cu ocazia atelierului referitor la dreptul Parlamentului European de a acorda Consiliului descărcarea de gestiune, organizat de Parlament la 27 septembrie 2012, specialiști în domeniul juridic și din lumea academică au convenit asupra dreptului la informare al Parlamentului;

1.  constată că, pe baza acțiunilor sale de audit, Curtea de Conturi a considerat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2014 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

2.  ia act de faptul că, în Raportul său anual pentru 2014, Curtea de Conturi a remarcat că, în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la Consiliul European și Consiliu, au fost depistate un număr mic de erori legate de calcularea costurilor cu personalul și unele deficiențe în gestionarea alocațiilor familiale;

3.  invită Consiliul European și Consiliul să îmbunătățească gestionarea deficiențelor constatate și să corecteze erorile remarcate de Curtea de Conturi;

4.  observă că, în 2014, Consiliul European și Consiliul au dispus de un buget global de 534 200 000 EUR (535 511 300 EUR în 2013), cu o rată a execuției bugetare de 91,3 %; remarcă creșterea ratei de utilizare în 2014;

5.  ia act de reducerea cu 1,3 milioane EUR (-0,2 %) a bugetului Consiliului pentru 2014;

6.  este preocupat în continuare de rata ridicată de subutilizare care vizează aproape toate categoriile; solicită încă o dată elaborarea unor indicatori-cheie de performanță pentru a îmbunătăți planificarea bugetară;

7.  este preocupat de numărul foarte mare de credite reportate din 2014 în 2015, în special cele pentru imobilizările corporale; este ferm convins că această tendință care se repetă de a reporta credite contravine principiilor anualității și bunei gestiuni financiare prevăzute în Regulamentul financiar;

8.  constată că transferurile majore din cadrul liniilor bugetare ale Consiliului ar putea fi evitate printr-o mai bună programare bugetară;

9.  reiterează faptul că bugetul Consiliului European ar trebui să fie separat de cel al Consiliului, pentru a contribui la transparența gestiunii financiare a acestor instituții și a îmbunătăți responsabilizarea acestora;

10.  insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie răspunzător și transparent, ca și celelalte instituții și invită Consiliul să se înscrie în Registrul de transparență al Uniunii;

11.  își reiterează invitația adresată Consiliului European și Consiliului de a trimite Parlamentului raportul lor anual de activitate împreună cu o prezentare cuprinzătoare a tuturor resurselor umane de care dispun ambele instituții, defalcate în funcție de categorie, grad, sex, cetățenie și participarea la cursuri de formare profesională;

12.  afirmă că rapoartele anuale ale instituțiilor și agențiilor UE ar putea juca un rol important în asigurarea respectării transparenței, responsabilității și integrității; invită instituțiile și agențiile UE să includă în rapoartele lor anuale un capitol standard privind aceste componente;

13.  consideră regretabil faptul că Consiliul nu a adoptat încă un cod de conduită; consideră că toate instituțiile și agențiile Uniunii ar trebui să convină asupra unui cod de conduită comun, care este indispensabil pentru transparența, responsabilitatea și integritatea lor; face un apel la instituțiile și organismele Uniunii care încă nu au un cod de conduită să elaboreze un astfel de document cât mai curând;

14.  invită Consiliul să pună în aplicare fără întârziere norme privind denunțarea neregulilor;

15.  solicită publicarea pe internet a unei declarații clare privind interesele financiare ale membrilor Consiliului;

16.  constată cu îngrijorare lipsa normelor de integritate, a declarațiilor privind conflictele de interese și a informațiilor biografice detaliate pentru Președintele Consiliului European și membrii cabinetului său; constată, de asemenea, lipsa unor norme comune de integritate pentru reprezentanții naționali din cadrul Consiliului; invită Consiliul să ia măsuri pentru a remedia situația și să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport în acest sens;

17.  salută proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a regimului financiar al persoanelor care ocupă o funcție publică de rang înalt în cadrul UE și economiile prevăzute în cuprinsul său;

18.  invită Consiliul să elaboreze orientări anticorupție detaliate și politici independente în cadrul structurilor sale;

19.  constată cu îngrijorare lipsa alarmantă de transparență a procesului legislativ, a negocierilor, a pozițiilor statelor membre și a reuniunilor Consiliului; îndeamnă Consiliul să publice documentele relevante și să instituie un sistem clar de raportare care să permită publicului să urmărească procedurile legislative într-o manieră deschisă și transparentă;

20.  este îngrijorat de lipsa de transparență a trilogurilor și a reuniunilor de conciliere; invită Consiliul să îmbunătățească în mod sistematic transparența și integritatea în cadrul negocierilor;

21.  ia act de rezultatele înregistrate de comitetul interinstituțional pentru traduceri și interpretare în stabilirea unei metodologii armonizate care permite compararea directă a costurilor de traducere ale tuturor instituțiilor; salută faptul că Consiliul furnizează date în conformitate cu această metodologie;

22.  subliniază că unul dintre principalele obiective financiare ale Secretariatului General al Consiliului pentru 2014, și anume predarea clădirii Europa până la finalul anului 2015, nu a fost atins; regretă această întârziere și solicită să fie informat cu privire la consecințele financiare ale amânării;

23.  solicită din nou Consiliului să își anexeze politica imobiliară la raportul anual de activitate, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și neexcesive;

Motivele pentru amânarea deciziei de acordare a descărcării de gestiune

24.  reafirmă că Consiliul ar trebui să dea dovadă de transparență și să fie pe deplin responsabil în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care îi sunt încredințate, participând pe deplin și cu bună-credință la procedura anuală de descărcare de gestiune, așa cum fac și alte instituții ale Uniunii; în acest sens, consideră că supravegherea eficace a execuției bugetului Uniunii necesită cooperarea dintre Parlament și Consiliu prin intermediul unui acord de lucru; regretă dificultățile întâmpinate până în prezent în cursul procedurii de descărcare de gestiune; subliniază necesitatea de a îmbunătăți capacitatea de dialog între cele două instituții pentru a găsi fără întârziere o soluție care să permită respectarea mandatului prevăzut de tratate și a obligației de răspundere față de cetățeni;

25.  remarcă faptul că procedura de acordare a descărcării de gestiune separat pentru fiecare instituție și organism al Uniunii este o practică care se aplică de mult timp și care a fost dezvoltată pentru a garanta transparența și responsabilitatea democratică față de contribuabilii Uniunii; subliniază că aceasta garantează efectiv dreptul și obligația Parlamentului de a controla întregul buget al Uniunii;

26.  observă că, în scrisoarea sa din 23 ianuarie 2014, Comisia a opinat că toate instituțiile participă pe deplin la acțiunile întreprinse în continuarea observațiilor formulate de Parlament în cadrul exercițiului de descărcare de gestiune și că toate instituțiile ar trebui să coopereze pentru a asigura buna funcționare a procedurii de descărcare de gestiune, cu respectarea deplină a dispozițiilor aplicabile din TFUE și din legislația secundară aplicabilă;

27.  evidențiază faptul că, în scrisoarea sa, Comisia declară că nu va supraveghea execuția bugetelor altor instituții și că formularea de răspunsuri la întrebările adresate unei alte instituții ar încălca autonomia instituției în cauză în ceea ce privește execuția secțiunii care îi revine din buget;

28.  reamintește că fiecare instituție prevăzută la articolul 2 litera (b) din Regulamentul financiar dispune de autonomie pentru a-și executa propria secțiune din buget în temeiul articolului 55 din Regulamentul respectiv; afirmă că, potrivit practicii și interpretării normelor în vigoare și pentru a menține transparența și responsabilitatea democratică față de contribuabilii Uniunii, Parlamentul acordă descărcarea de gestiune fiecărei instituții în parte;

29.  subliniază competența Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolelor 316, 317 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolelor 55 și 164-167 din Regulamentul financiar ; consideră că dispozițiile respective constituie un temei juridic suficient pentru ca Parlamentul să-și poată exercita dreptul de a adopta o decizie de acordare în mod separat a descărcării de gestiune Consiliului, pe lângă dreptul său de a acorda Comisiei descărcarea de gestiune; susține că acordarea sau neacordarea descărcării de gestiune constituie un drept al Parlamentului, precum și o datorie pe care acesta o are față de cetățenii Uniunii;

30.  subliniază că, din 2009, Consiliul a refuzat să se supună exercițiului de descărcare de gestiune practicat de Parlamentul European, neacceptând să prezinte informațiile necesare, să răspundă la întrebările scrise și să asiste la audierile și la dezbaterile privind execuția bugetului său și că, astfel, peste 3 miliarde EUR din fondurile publice au fost cheltuite în absența unui control adecvat; consideră că acest lucru reprezintă un semnal negativ transmis cetățenilor Uniunii;

31.  își repetă afirmația că, fără o cooperare din partea Consiliului, Parlamentul nu este în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

32.  consideră că această situație reprezintă o nerespectare gravă a obligațiilor care rezultă din tratate, îndeosebi a principiului cooperării loiale dintre instituții, și că trebuie găsită rapid o soluție pentru ca întregul buget al Uniunii să poată fi controlat; în acest sens, face referire la articolul 15 din TFUE care prevede că fiecare instituție, organ, oficiu sau agenție a Uniunii asigură transparența lucrărilor proprii;

33.  afirmă din nou că un control bugetar eficace se poate aplica numai dacă Parlamentul cooperează cu Consiliul, elementele principale ale acestei cooperări fiind reuniuni oficiale între reprezentanți ai Consiliului și ai Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, acordarea de răspunsuri la întrebările adresate de membrii comisiei în baza unui chestionar scris și prezentarea de documente la cerere care să servească drept material subiacent pentru controalele bugetare;

34.  reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune celorlalte instituții după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebările sale; regretă faptul că Parlamentul se confruntă constant cu dificultăți atunci când trebuie să primească răspunsuri din partea Consiliului;

35.  ia act de scrisoarea adresată de Secretarul General al Consiliului ca răspuns la invitația Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului de a participa, la 11 ianuarie 2016, la un schimb de opinii; subliniază faptul că scrisoarea nu răspunde la invitație, nici la chestionarul scris trimis Secretariatului General al Consiliului la 25 noiembrie 2015 și conținând întrebări ale deputaților în Parlament, ci doar reiterează poziția Consiliului privind schimbul de informații financiare exprimată deja în trecut;

36.  consideră că procedura de descărcare de gestiune este un instrument important al responsabilității democratice față de cetățenii Uniunii;

37.  invită Consiliul să demareze negocieri cu Parlamentul European, pentru a se asigura că acesta din urmă își poate exercita dreptul de acces la informații privind execuția bugetului Consiliului; consideră că acest lucru atrage după sine obligația Consiliului de a furniza informațiile solicitate;

38.  regretă faptul că nu toate instituțiile Uniunii respectă aceleași standarde în ceea ce privește transparența și consideră că Consiliul ar trebui să îmbunătățească acest aspect;

39.  consideră că, deși situația ar putea fi îmbunătățită între timp printr-o mai bună cooperare între instituțiile europene în cadrul tratatelor, în cele din urmă, ar putea fi necesară o revizuire a tratatelor, pentru a face procedura de descărcare de gestiune să fie mai clară, și anume, Parlamentului European să i se confere competența explicită de a acorda descărcarea de gestiune în mod individual tuturor instituțiilor și organelor Uniunii;

40.  solicită Comisiei să modifice Regulamentul financiar pentru a preciza obiectivele procedurii de descărcare de gestiune și pentru a defini în mod clar sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării regulamentului în cauză; subliniază că acest lucru este necesar pentru a asigura responsabilitatea instituțiilor Uniunii, cu scopul de a proteja interesele financiare ale cetățenilor Uniunii; subliniază că nu ar trebui să existe excepții.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 5.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Curtea de Justiție
PDF 260kWORD 80k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea IV - Curtea de Justiție (2015/2157(DEC))
P8_TA(2016)0152A8-0123/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0202/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0123/2016),

1.  acordă grefierului Curții de Justiție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Justiție aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Curții de Justiție, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă, precum și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea IV - Curtea de Justiție (2015/2157(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea IV - Curtea de Justiție,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0123/2016),

1.  constată cu satisfacție că, în raportul său anual pentru 2014, Curtea de Conturi nu a constat, în ceea ce privește Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”), nicio deficiență semnificativă în legătură cu aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2.  salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2014, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

3.  remarcă faptul că, în 2014, Curtea de Justiție a dispus de credite în valoare de 355 367 500 EUR (354 880 000 EUR în 2013), iar rata de execuție a fost de 99 %; salută faptul că rata de execuție a creditelor a crescut în 2014 față de 2013 (96,3 %);

4.  ia act de faptul că bugetul Curții de Justiție este pur administrativ, fiind alocat în proporție de peste 75 % pentru persoanele care lucrează în instituție, suma rămasă fiind utilizată pentru clădiri, mobilier, echipamente și alte cheltuieli;

5.  salută productivitatea activității judiciare a Curții de Justiție în 2014, când au fost depuse 1 691 de cauze în fața celor trei instanțe și au fost finalizate 1 685 de cauze;

6.  constată că Curtea de Justiție a închis 719 cauze în 2014 (față de 701 în 2013) și a fost sesizată pentru 622 de cauze noi (față de 699 în 2013); salută rezultatele statistice pozitive și consideră că performanțele pot fi îmbunătățite pe viitor;

7.  ia act de faptul că, în 2014, Tribunalul a înregistrat 912 cauze noi, a închis 814 cauze și avea 1 423 de cauze pe rol, ceea ce reprezintă o creștere generală a numărului de proceduri față de 2012 și 2013;

8.  atrage atenția că înființarea a nouă posturi temporare de secretari în cadrul Tribunalului în 2014 a consolidat echipa judiciară a acestuia, asigurându-i eficiența și un nivel sporit de performanță;

9.  observă că, în 2014, Tribunalul Funcției Publice a finalizat 152 de cauze, comparativ cu 184 în 2013, și mai avea 216 cauze pe rol; remarcă faptul că, în 2014, Tribunalul a fost mai puțin eficient în activitatea sa judiciară generală;

10.  încurajează Curtea de Justiție să îmbunătățească în continuarea utilizarea resurselor existente; consideră că reformele interne realizate în 2014, și anume reforma Regulamentului de procedură al Tribunalului și al Tribunalului Funcției Publice și dezvoltarea de aplicații informatice pentru a îmbunătăți gestionarea procedurilor și comunicării, au contribuit la optimizarea utilizării resurselor;

11.  salută planul Curții de Conturi de a realiza un audit al Curții de Justiție pentru a-i evalua performanțele, în urma cererii pe care Parlamentul i-a adresat-o în cadrul descărcării de gestiune pentru 2013;

12.  ia act de informațiile furnizate în ianuarie 2016 cu privire la lista activităților externe desfășurate de judecători, care a fost solicitată în cursul schimbului de opinii care a avut loc în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European cu privire la descărcarea de gestiune pentru 2014; regretă faptul că nu este menționat numărul judecătorilor care participă la diverse evenimente; solicită prezentarea unei imagini de ansamblu asupra tuturor activităților externe realizate de fiecare judecător, printre care cele academice, prelegerile și participarea la alte evenimente și pregătirea acestora în timpul de lucru, nu doar asupra activităților aprobate oficial; solicită comunicarea tuturor resurselor utilizate în conexiune cu activitățile externe ale judecătorilor, precum servicii de traducere, grefieri și șoferi;

13.   consideră că publicul larg ar trebui să aibă acces la toate informațiile privind activitățile externe ale fiecărui judecător; solicită ca aceste informații să fie publicate pe site-ul Curții de Justiție și incluse în rapoartele sale anuale de activitate (RAA);

14.  solicită publicarea pe site-ul de internet al Curții de Justiție a unei declarații privind interesele financiare ale judecătorilor;

15.  se așteaptă ca reforma care are loc în cadrul Tribunalului să facă obiectul unei evaluări de impact pentru a confirma că modificările sunt adecvate și că simplifică arhitectura judiciară a Curții de Justiție;

16.  constată cu satisfacție îmbunătățirile aduse aplicației e-Curia și numărul sporit de state membre care au început să o utilizeze în 2014; regretă totuși că trei state membre nu utilizează aplicația;

17.  invită Curtea de Justiție să utilizeze într-o și mai mare măsură noile tehnologii pentru a face posibilă o reducere și mai mare a numărului de documente imprimate și a numărului de reuniuni care necesită traducere și interpretare, fără a afecta responsabilitățile Curții;

18.  ia act de faptul că activitatea direcției de traducere a fost considerată satisfăcătoare; consideră că se pot realiza noi economii în legătură cu documentele nejudiciare, aplicând un regim de traducere limitat;

19.  ia act de participarea Curții de Justiție la grupul de lucru interinstituțional privind indicatorii-cheie de activitate și performanță la nivel interinstituțional (KIAPI), care analizează, printre altele, costurile traducerilor; regretă faptul că, în continuare, Curtea nu furnizează date în conformitate cu metodologia armonizată convenită în cadrul KIAPI;

20.  reiterează solicitarea privind anexarea ordinii de zi a reuniunilor Curții de Justiție la rapoartele sale anuale de activitate;

21.  constată că, în continuare, numărul femeilor care ocupă posturi de conducere în cadrul Curții de Justiție este redus și solicită ca acest dezechilibru să fie corectat cât mai curând posibil;

22.   consideră nesatisfăcător răspunsul dat de Curtea de Justiție la întrebarea nr. 26 adresată de Parlamentul (pensiile); solicită Curții de Justiție să dea un răspuns clar și detaliat, ca și celelalte instituții; consideră că Curtea ar trebui să ofere răspunsuri la toate întrebările adresate de Parlament și solicită deplină transparență din partea Curții cu privire la regimul de pensii;

23.  constată că parcul auto al Curții de Justiție numără 75 de vehicule oficiale și implică costuri de 1 168 251 EUR; constată că salariile șoferilor s-au ridicat la 2 434 599 EUR în 2014; consideră că aceste costuri sunt excesiv de ridicate și în contradicție cu tendința generală a instituțiilor Uniunii de a limita utilizarea vehiculelor oficiale; își reiterează solicitarea adresată Curții de Justiție de a reduce numărul de autoturisme oficiale puse la dispoziția membrilor săi și a personalului; subliniază că serviciile private extinse prestate de șoferi sunt suportate din banii contribuabililor Uniunii; recomandă Curții să examineze aceste aspecte într-un context interinstituțional și o îndeamnă să promoveze în mod activ mobilitatea cu caracter ecologic;

24.  salută măsurile luate de Curtea de Justiție pentru a respecta principiul achizițiilor publice ecologice și sprijină menținerea acestei strategii;

25.  remarcă cu satisfacție că politica imobiliară a Curții de Justiție este anexată la raportul său anual de activitate.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Curtea de Conturi
PDF 267kWORD 85k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea V - Curtea de Conturi (2015/2158(DEC))
P8_TA(2016)0153A8-0107/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0203/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0107/2016),

1.  acordă Secretarului General al Curții de Conturi descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Conturi aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea V - Curtea de Conturi (2015/2158(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea V - Curtea de Conturi,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0107/2016),

1.  observă că conturile anuale ale Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) sunt auditate de un auditor extern independent - PricewaterhouseCoopers SARL – pentru a aplica aceleași principii de transparență și răspundere pe care Curtea le aplică entităților pe care le auditează ea însăși; ia act de opinia auditorului potrivit căreia „situațiile financiare oferă o imagine fidelă și reală a poziției financiare a Curții”;

2.  subliniază că, în 2014, Curtea a dispus de credite finale în valoare totală de 133 498 000 EUR (142 761 000 EUR în 2013) și că rata globală de execuție a bugetului a fost de 98,8 % în comparație cu 92 % în 2013; salută îmbunătățirea ratei de execuție în condițiile unui buget redus;

3.  subliniază că bugetul Curții este pur administrativ, o sumă mare fiind utilizată pentru cheltuielile pentru persoanele care lucrează în instituție;

4.  recunoaște rolul crucial pe care îl joacă Curtea în a garanta că fondurile Uniunii sunt cheltuite în mod mai eficient și mai inteligent; reamintește faptul că Curtea de Conturi are o poziție preeminentă pentru a oferi autorității legislative și autorității bugetare avize valoroase privind rezultatele și efectele obținute de politicile Uniunii, cu scopul de a îmbunătăți economia, eficiența și eficacitatea activităților finanțate de Uniune;

5.  salută proiectul de reformă inițiat de Curte la sfârșitul anului 2014 care a avut scopul de a eficientiza procesul de audit, de a transforma Curtea într-o organizație structurată în funcție de sarcini și de a crește atenția acordată personalului acesteia; invită Curtea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la obiectivele realizate și la impactul constatat al acestei reforme;

6.  reamintește Curții că Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit la punctul 54 din Abordarea comună privind agențiile descentralizate din 2012 că toate aspectele legate de astfel de audituri externe externalizate „rămân în responsabilitatea deplină a CCE, care gestionează toate procedurile administrative și de achiziții care se impun și le finanțează din bugetul propriu, împreună cu orice alte costuri aferente auditurilor externe externalizate”; regretă profund că noua abordare de audit care implică auditori din sectorul privat a condus la creșterea sarcinii administrative în cazul agențiilor descentralizate; ia act cu îngrijorare de faptul că aceasta a dus la o creștere a sarcinii administrative cu 85 %, adică peste 13 000 de ore în comparație cu precedentul audit realizat de Curte, ceea ce reprezintă o medie de 3,5 angajați în echivalent normă întreagă; regretă că timpul petrecut cu atribuirea și gestionarea contractelor de audit a reprezentat peste 1 400 de ore de lucru suplimentare pentru agențiile descentralizate și că valoarea totală a cheltuielilor suplimentare pentru auditurile externe realizate de sectorul privat în 2014 s-a ridicat la 550 000 EUR; își reiterează apelul adresat Curții de a urma abordarea comună convenită și de a recruta și a remunera auditorii externi ai agențiilor, precum și de a oferi orientări mai bune auditorilor privați pentru a reduce în mod semnificativ sarcina administrativă;

7.  constată cu satisfacție intenția Curții de a efectua o evaluare a Curții de Justiție pentru a evalua performanța acesteia, în urma solicitării pe care Parlamentul a formulat-o în rezoluția sa din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013(6);

8.  pe baza acestei cooperări pozitive, cere Curții să întocmească un raport special în care să ilustreze dacă Comisia și-a utilizat în mod adecvat competențele în ceea ce privește sprijinirea și controlarea statelor membre în procesul de execuție a bugetului Uniunii;

9.  sprijină Curtea în eforturile sale de a aloca mai multe resurse auditurilor performanței; se așteaptă ca organizarea în funcție de sarcini a personalului de audit să permită Curții să aloce resursele într-un mod mai flexibil, fără a aduce atingere misiunii sale; consideră că, în conformitate cu dispozițiile articolului 287 alineatul (3) din TFUE, ar trebui să se urmărească o cooperare mai strânsă între Curtea și instituțiile naționale supreme de audit, în special în ceea ce privește realizarea rapoartelor de audit al performanței (raportul calitate-preț) diferitelor politici și programe ale UE și auditul mecanismelor de gestiune partajată; se așteaptă ca regimul de asigurare a accesului la programul anual de lucru al Curții să permită obținerea unor rezultate concrete;

10.  ia act de inițiativa Curții de a-și reforma sistemul de camere; își exprimă interesul de a avea mai multe informații cu privire la această propunere;

11.  ia act de faptul că, potrivit Curții, în anul 2014 s-a stabilit un record în ceea ce privește rezultatele obținute de instituție; salută noile instrumente folosite, cum ar fi analiza panoramică;

12.  ia act de faptul că termenele pentru elaborarea de rapoarte speciale s-au scurtat din 2008, deși nu se încadrează încă în obiectivul de 18 luni; subliniază că obiectivul trebuie să fie realist, astfel încât să nu se compromită calitatea rapoartelor;

13.  încurajează Curtea să analizeze relația dintre numărul și promptitudinea rapoartelor speciale;

14.  subliniază că recomandările din rapoartele speciale sunt adesea neclare și consideră că ar trebui să menționeze în mod consecvent comportamentele pozitive și negative ale țărilor în cauză;

15.  ia act cu satisfacție de faptul că obligația de reducere cu 5 % a personalului este pusă în aplicare fără a avea un impact negativ asupra politicii Curții de consolidare a serviciilor sale de audit; invită Curtea să se asigure că reducerile suplimentare nu vor afecta calitatea rapoartelor sale;

16.  invită Curtea să asigure, pe lângă merit și experiență, echilibrul geografic al personalului, în special în posturile de conducere și în rândul directorilor;

17.  apreciază eforturile întreprinse de Curte pentru îmbunătățirea echilibrului de gen în rândul personalului; subliniază și salută creșterea numărului de femei în rândul auditorilor, ceea ce va avea, fără îndoială, urmări cu privire la prezența lor în poziții de responsabilitate în acest domeniu, precum și crearea unei rețele de femei auditor; subliniază necesitatea eforturilor în această direcție;

18.  apreciază eforturile Curții referitoare la formarea profesională a auditorilor săi, pentru a eficientiza managementul și actualizarea informației; felicită Curtea cu ocazia colaborării sale cu Universitatea din Metz/Nancy pentru organizarea de cursuri de audit european și încurajează Curtea să inițieze contacte cu alte universități europene în același scop;

19.  ia act de faptul că soldul fondurilor disponibile în cadrul contractului încheiat pentru a achitarea contravalorii clădirii K3 va fi utilizat pentru a finanța modernizarea clădirii K2; dorește să afle amploarea acestor lucrări;

20.  își reiterează apelul de a include politica imobiliară a Curții în raportul său anual de activitate;

21.  recunoaște că Curtea a depus eforturi în vederea reducerii costurilor de traducere; consideră că s-ar putea avea în vedere un acord de cooperare pentru traducere în cadrul strategiei Curții 2013-2017 – așa cum au și comitetele consultative cu Parlamentul – pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce costurile; cere Curții să externalizeze serviciile de traducere, ca modalitate de a realiza economii suplimentare;

22.  ia act de rezultatele la care a ajuns comitetul interinstituțional pentru traduceri și interpretare, prin care se stabilește o metodologie armonizată ce permite compararea directă a costurilor de traducere ale tuturor instituțiilor; salută faptul că Curtea pune la dispoziție date în conformitate cu această metodologie;

23.  invită Curtea să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru instituție;

24.  ia act de faptul că punerea în aplicare a recomandărilor Serviciului de Audit Intern de a revizui normele incluse în ghidul privind misiunile a fost amânată din motive tehnice;

25.  remarcă primii pași ai Curții către un mediu informatizat; sprijină obiectivele Curții, dar așteaptă ca Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului să continue să primească câteva copii pe suport de hârtie ale rapoartelor Curții; sprijină strategia de mediu implementată de Curte până în prezent, inclusiv atenția acordată reducerii consumului de energie, creșterea utilității videoconferințelor, instalarea unui sistem de recuperare a apei de ploaie și promovarea mobilității durabile;

26.  salută claritatea mai mare a mesajelor Curții transmise prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă; se așteaptă ca aceste îmbunătățiri să continue;

27.  apreciază cooperarea dintre Curte și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului și salută feedbackul oferit periodic ca răspuns la solicitările Parlamentului.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 5.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea V – Curtea de Conturi (JO L 255, 30.9.2015, p. 123).


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Comitetul Economic şi Social European
PDF 268kWORD 93k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European (2015/2159(DEC))
P8_TA(2016)0154A8-0111/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0204/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0111/2016),

1.  acordă Secretarului General al Comitetului Economic și Social European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Economic și Social European aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Comitetului Economic și Social European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European (2015/2159(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 18 noiembrie 2015 prin care a închis ancheta privind reclamația 1770/2013/JF împotriva Comitetului Economic și Social European,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0111/2016),

1.  salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2014 nu au fost afectate de erori semnificative;

2.  observă cu îngrijorare că, în ceea ce privește Comitetul Economic și Social European (CESE), în Raportul său anual pe 2014, Curtea de Conturi a constatat deficiențe în patru cazuri din cele 15 proceduri de achiziții examinate;

3.  apreciază faptul că, pentru a răspunde observațiilor făcute de Curtea de Conturi, CESE a creat un serviciu specific de sprijin pentru procedurile de achiziții publice pentru a ajuta direcțiile implicate, mai puțin direcția pentru logistică, care dispune deja de un asemenea serviciu; se așteaptă ca el să fie pe deplin funcțional în a doua jumătate a anului 2016;

4.  constată că, în 2014, bugetul CESE s-a ridicat la 128 559 380 EUR (130 104 400 EUR în 2013), ceea ce reprezintă o reducere de 1,19 % față de bugetul anual din 2013, cu o rată de execuție de 95,6 %; remarcă faptul că rata de execuție a crescut în 2014, însă își exprimă regretul față de faptul că nu a mai atins cei 96,8 % din 2012;

5.  subliniază că bugetul CESE este pur administrativ, o mare parte fiind alocat pentru cheltuielile cu persoanele care lucrează în instituție, suma rămasă fiind utilizată pentru clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse;

6.  ia act de observațiile formulate ca urmare a Rezoluției din 29 aprilie 2015 a Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 anexate la raportul anual de activitate al CESE(6);

7.  ia act de faptul că, în 2014, CESE a elaborat mai puține rapoarte și avize și a organizat mai puține reuniuni legate de activitatea legislativă; este însă surprins de creșterea numărului de avize juridice prezentate de unitatea juridică în perioada respectivă; solicită să fie informat cu privire la motivele acestei creșteri;

8.  constată că, la 5 februarie 2014, a fost semnat un acord de cooperare între CESE și Parlament, cu două anexe privind cooperarea administrativă și impactul bugetar, împreună cu un acord paralel între Parlament și Comitetul Regiunilor, cu scopul de a consolida cooperarea politică și administrativă;

9.  salută răspunsul CESE la solicitarea formulată de Parlament în rezoluția sa menționată mai sus referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 de a realiza o evaluare individuală a impactului acestui acord de cooperare atât în ceea ce privește resursele umane, cât și cheltuielile, sinergiile, valoarea adăugată și calitatea conținutului;

10.  consideră că acordul de cooperare mai poate fi îmbunătățit, în special în domeniul politic; consideră că Parlamentul, CESE și Comitetul Regiunilor pot dezvolta noi sinergii care vor crește productivitatea în domeniile vizate de acordul de cooperare la toate nivelurile și cere să se instituie dispoziții concrete și detaliate privind funcționarea serviciilor partajate de către cele trei instituții; cere realizarea unei anchete de satisfacție în rândul membrilor CESE cu privire la serviciile furnizate de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European; solicită să fie informat în continuare cu privire la acțiunile întreprinse în urma acordului de cooperare;

11.  solicită ca, în cadrul procedurii de revizuire la jumătatea perioadei a acordului de cooperare, să fie inclusă, de asemenea, o evaluare detaliată pentru fiecare instituție a economiilor bugetare și a creșterii cheltuielilor bugetare apărute în urma acestuia;

12.  ia act de faptul că CESE a pus în aplicare noile norme privind rambursarea cheltuielilor de deplasare ale membrilor pe baza costurilor reale, în urma cererilor specifice ale Parlamentului formulate anul trecut în rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2013; salută faptul că sistemul a devenit pe deplin operațional odată cu începerea noului mandat al CESE actual, în toamna anului 2015;

13.  constată cu îngrijorare că totalul cheltuielilor de călătorie și diurnelor rambursate beneficiarilor CESE s-a ridicat la 17 375 864 EUR; îndeamnă instituția să pună la punct o strategie sistematică pentru a reduce substanțial aceste cheltuieli și diurne;

14.  ia act de faptul că, în cadrul acordului de cooperare, în 2014 CESE a avut un sold pozitiv de 1 560 000 EUR; ia act cu preocupare de faptul că, în baza respectivului acord de cooperare, au fost transferați 36 de funcționari de la CESE și 24 de la Comitetul Regiunilor, toți acești funcționari fiind afectați serviciilor de traducere și, în marea lor majoritate, fiind foarte aproape de vârsta de pensionare, ceea ce implică economii importante la capitolele referitoare la personal (salarii și pensii) pentru CESE și Comitetul Regiunilor, precum și creșterea substanțială a cheltuielilor Parlamentului, atât a celor pe termen scurt (salariile), cât și a celor pe termen lung (pensiile);

15.  regretă creșterea costurilor aferente misiunilor personalului de la 338 366 EUR în 2013 la 387 481 EUR în 2014 (14,5%);

16.  solicită ca raportul anual de activitate să prezinte o imagine de ansamblu a personalului care ocupă funcții de conducere și ca datele respective să fie defalcate în funcție de naționalitate, gen și poziție ocupată;

17.  salută colaborarea strânsă dintre CESE și Comitetul Regiunilor în elaborarea normelor interne privind denunțătorii, deoarece aceste instituții au în comun anumite servicii și o parte din personal; consideră, totuși, că aprobarea acestor norme a durat prea mult în cazul CESE; salută, cu toate acestea, faptul că normele se aplică cu caracter retroactiv;

18.  remarcă o ușoară creștere în 2014 a ponderii unuia dintre genuri în rândul personalului de conducere (40 % față de 39 % în 2013); regretă, cu toate acestea, faptul că subzistă o discrepanță la acest capitol, care nu se regăsește la alte categorii; subliniază importanța stabilirii de obiective pe termen mediu care să permită realizarea echilibrului necesar, precum și a continuării eforturilor active în acest sens;

19.  salută lansarea de către CESE a unui curs specific privind „Etica și integritatea”, al cărui scop este de a îmbunătăți cunoștințele și gradul de informare cu privire la drepturile și obligațiile personalului; consideră, cu toate acestea, că acest curs nu ar trebui să fie obligatoriu doar pentru personalul nou-angajat, ci pentru întregul personal;

20.  regretă faptul că CESE nu a implementat încă toate măsurile solicitate de Parlament la punctul 24 al rezoluției sale privind descărcarea de gestiune pe 2013, menționată anterior; își exprimă dezaprobarea față de decizia adoptată de CESE de a nu transmite Biroului Parlamentului,membrilor și personalului său informații specifice cu privire la cele două sentințe ale Curții de Justiție pronunțate împotriva CESE, precum și față de soluția aleasă de CESE, care a inclus aceste informații în alte publicații cu caracter general; speră ca aceste tipuri de lacune să se soluționeze odată cu elaborarea noilor norme privind persoanele care semnalează nereguli și ca, prin urmare, în acest caz specific lacunele să se rectifice cu caracter retroactiv;

21.  speră ca, odată cu aplicarea noilor norme privind persoanele care semnalează nereguli, CESE va lua imediat măsuri eficiente necesare pentru a garanta recunoașterea, respectarea și tratamentul adecvat al persoanelor care semnalează nereguli în respectivele cazuri care au fost recunoscute de Tribunalul Uniunii înainte de adoptarea normelor; îi solicită, de asemenea, CESE să ia măsurile necesare pentru a pune capăt odată pentru totdeauna tuturor atacurilor la adresa acestor persoane realizate de diverse publicații ale CESE;

22.  regretă faptul că Ombudsmanul European, în decizia sa prin care a închis ancheta privind reclamația 1770/2013/JF împotriva CESE, citată anterior, a declarat că CESE a acceptat doar parțial propunerile Ombudsmanului privind soluționarea cazului de administrare defectuoasă; regretă faptul că CESE nu a recunoscut faptul că în cazul respectiv au existat elemente de administrare defectuoasă și nici nu a admis că decizia de realocare a reclamantului în alt post ar constitui o eroare; regretă faptul că CESE nu este de acord să recunoască aceste erori în principiu, deși în practică a acceptat unele recomandări din partea Ombudsmanului de a acorda compensații reclamantului pentru nedreptățile suferite;

23.  ia act de informațiile oferite de CESE legate de acțiunile întreprinse ca urmare a Rezoluției sus-menționate privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2013 și care vizează utilizarea echipamentelor de videoconferință; solicită să fie informat în continuare cu privire la progresele realizate în acest sens; consideră că utilizarea echipamentelor de videoconferință și a altor tehnologii similare va permite CESE să reducă semnificativ costurile deplasărilor și reuniunilor;

24.  ia act de faptul că numărul reuniunilor la care s-a apelat la videoconferință s-a dublat față de 2013; ia act de faptul că s-a apelat la videoconferință la reuniunile unde nu era nevoie de interpretare; încurajează CESE să se folosească cu succes de formările lingvistice pentru a reduce nevoia de interpretare, eficientizând, astfel, activitatea instituției;

25.  încurajează CESE să practice o politică de informare și comunicare mai activă și să își intensifice prezența în rețelele de socializare;

26.  ia act de eforturile CESE de a îmbunătăți vizibilitatea instituției printr-o politică de informare și comunicare eficace; este de acord cu demersurile de consolidare a cooperării interinstituționale pentru a îmbunătăți comunicarea și vizibilitatea, precum și pentru a crește prezența membrilor instituțiilor de la nivel național și încurajează CESE să își continue acțiunile în această direcție; în acest sens, va aprecia orice efort prin care va reuși să intensifice fluxul de informații, conformându-se, astfel, mai bine și cerințelor de transparență;

27.  ia act cu satisfacție de tendința de reducere a ratei serviciilor de interpretare solicitate, dar neutilizate, de la 5,1% în 2013 la 4,3% în 2014; se așteaptă ca, în urma clauzelor negociate în cadrul acordului de cooperare, să se efectueze reduceri suplimentare ale costurilor de interpretare;

28.  consideră surprinzătoare reducerea cu 1 % față de 2013 a volumului de traduceri externalizate; se așteaptă ca această tendință să se modifice după punerea în aplicare a acordului de cooperare, care prevede creșterea procentului de traduceri externalizate după transferarea personalului implicat în traduceri la Parlament;

29.  ia act de rezultatul la care ajuns comitetul interinstituțional pentru traduceri și interpretare, prin care se stabilește o metodologie armonizată ce permite compararea directă a costurilor de traducere ale tuturor instituțiilor; salută faptul că CESE furnizează date în conformitate cu această metodologie;

30.  regretă faptul că un eveniment major a trebuit să fie amânat în 2014; solicită din nou CESE să planifice mai bine organizarea evenimentelor pe care le găzduiește;

31.  salută includerea rezultatelor și consecințelor cazurilor închise de Oficiul European de Luptă Antifraudă în 2014 în raportul anual de activitate;

32.  salută decizia CESE de a anexa politica sa imobiliară la raportul anual de activitate;

33.  ia act de cooperarea dintre CESE și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, mai ales în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European (JO L 255, 30.9.2015, p. 128).


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Comitetul Regiunilor
PDF 351kWORD 104k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (2015/2160(DEC))
P8_TA(2016)0155A8-0132/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0205/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0132/2016),

1.  acordă Secretarului General al Comitetului Regiunilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Regiunilor aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Comitetului Regiunilor, Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (2015/2160(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0132/2016),

1.  constată că, în Raportul său anual pe 2014, în cazul Comitetului Regiunilor („Comitetul”), Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2.  constată că, pe baza acțiunilor sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2014 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

Gestiunea bugetară și financiară

3.  remarcă faptul că, în 2014, Comitetul a dispus de un buget aprobat de 87 600 000 EUR (87 373 000 EUR în 2013), din care 86 300 000 EUR în credite de angajament, cu o rată de utilizare de 98,5 %; salută creșterea ratei de utilizare în 2014;

4.  observă că nu au fost atinși doi dintre cei trei indicatori de impact pentru obiectivul nr. 4 al Direcției Administrație și Finanțe (asigurarea unui mediu eficace de control intern și monitorizarea punerii în aplicare a Regulamentului financiar): rata de rentabilitate a corecțiilor aplicate angajamentelor sau plăților juridice sau bugetare s-a situat sub obiectivul de 4 %, iar numărul excepțiilor financiare a crescut cu 6 % în 2014, în loc să scadă cu 3 %;

5.  este preocupat de creșterea numărului de excepții: 87 de excepții financiare și trei excepții administrative; subliniază că cele trei excepții administrative au avut legătură cu nerespectarea procedurilor interne; constată că în 2014 s-au efectuat patru derogări (față de o derogare în 2013) de la normele privind achizițiile sau gestiunea contractelor, iar majoritatea rapoartelor de derogare (58 din 81) au legătură cu lipsa sau insuficiența angajamentelor juridice; solicită informații detaliate cu privire la cum s-au realizat aceste derogări și la sumele implicate; solicită, până în iunie 2016, un raport complet privind acțiunile corective întreprinse pentru a preveni astfel de situații;

6.  ia act de cele 13 transferuri care au avut loc de la o linie bugetară la alta în cadrul exercițiului financiar 2014; consideră că transferurile referitoare la bugetul pentru comunicare al grupurilor politice și la tipărirea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene puteau fi prevăzute în bugetul aprobat inițial;

Economii și cheltuieli administrative

7.  subliniază că bugetul Comitetului este pur administrativ, o mare parte fiind utilizat pentru cheltuielile cu persoanele care lucrează în instituție, suma rămasă fiind utilizată pentru clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse;

8.  observă totuși că în 2014 a fost cheltuită o sumă totală de 8 277 556 EUR numai pentru indemnizațiile de deplasare și ședință ale membrilor și ale membrilor supleanți ai Comitetului, plus 409 100 EUR pentru cheltuielile de misiune și de deplasare ale personalului; consideră că numărul misiunilor este extrem de ridicat (787), fiind extrem de ridicate și cheltuielile generate de membri pentru indemnizații de deplasare și de ședință; consideră că misiunile membrilor trebuie să fie descrise clar în cuprinsul unui raport anual de activitate (RAA), care să prezinte în detaliu cheltuielile și să conțină o analiză cost-beneficiu; subliniază că se face referire la misiunile membrilor în mod vag, imprecis și fără a se prezenta cifre exacte; îndeamnă Comitetul să includă în toate cazurile în RAA toate datele privind misiunile membrilor;

9.  consideră că suma totală de 9 594 089 EUR, plătită de Comitet pentru chirii în 2014 (locatori externi), este prea ridicată; reamintește că, chiar și după retragerea contribuției din partea Comitetului Economic și Social European (CESE), în valoare de 1 181 382 EUR, suma netă plătită de Comitet este oricum mai mare decât cota contabilă a acestor plăți pentru chirie, diferența fiind înscrisă drept cheltuieli cu clădirile (852 464 EUR); subliniază că cea mai mare parte a pasivelor Comitetului provin din tranzacții generate de clădirile închiriate (95,6 % în 2014), iar la sfârșitul lui 2014 datoria financiară pentru chirie s-a ridicat la 65 051 695 EUR; invită Comitetul să identifice soluții împreună cu Parlamentul și Comisia, cum ar fi utilizarea generalizată în comun a clădirilor și sălilor de reuniune și conferință, pentru a reduce costurile;

10.  solicită Comitetului să anexeze la raportul său anual de activitate politica sa imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

11.  ia act de economiile realizate în ceea ce privește serviciile de interpretare; regretă că în RAA al Comitetului nu sunt prezentate informații detaliate privind rata de utilizare și rata de anulare a serviciilor de interpretare; solicită ca aceste informații să fie incluse în RAA al Comitetului pentru 2015;

12.  constată cu satisfacție că Comitetul a inclus în raportul său anual de activitate pentru 2013 informații privind serviciile de interpretare neutilizate; consideră pozitivă reducerea ratei serviciilor de interpretare neutilizate de la 3,23 % în 2012 la 2,51 % în 2013; este de părere că această rată poate fi redusă și mai mult; invită Comitetul să-și planifice mai eficient reuniunile;

13.  constată creșterea gradului de utilizare a videoconferințelor de către Comitet; regretă însă întârzierea înregistrată în introducerea unei infrastructuri portabile pentru videoconferințe și solicită să fie informat despre evoluțiile în acest domeniu în RAA al Comitetului pentru 2015; ia act de faptul că, potrivit informațiilor furnizate de Comitet, s-a apelat la videoconferință la reuniunile unde nu era nevoie de interpretare; încurajează Comitetul să se folosească inteligent de cursurile de formare lingvistică pentru a reduce nevoia de interpretare și a mări eficiența și productivitatea activității Comitetului; invită Comitetul să informeze din nou, până la sfârșitul lui iunie 2016, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acest aspect;

14.  îndeamnă să se recurgă cât mai mult la videoconferințe și la alte instrumente de acest fel pentru a se reduce semnificativ costurile; nu înțelege ce valoare adăugată pot genera misiunile în Grecia și Italia în număr atât de mare (77 și, respectiv, 125) pentru cetățenii acelor țări sau pentru alți cetățeni ai Uniunii;

Cooperare și acorduri

15.  salută adoptarea în 2014 a Cartei privind guvernanța pe mai multe niveluri în Europa, lansată pe baza unui angajament de a dezvolta noi forme de dialog și parteneriat între toate autoritățile publice din Uniune, astfel încât să fie optimizate politicile publice și cheltuielile publice și să fie îmbunătățită punerea în aplicare a politicilor; solicită să fie informat cu privire la strategia proiectului în această privință și la rezultatele sale;

16.  constată că la 5 februarie 2014 a fost semnat un acord de cooperare între Parlament, Comitet și CESE, cu obiectivul de a se dezvolta cooperarea politică; ia act de aprobarea unei anexe privind cooperarea administrativă;

17.  consideră că se poate îmbunătăți și mai mult colaborarea între Parlament și Comitet pe baza acordului de cooperare, în special în ceea ce privește aspectele politice; invită ambele instituții să cerceteze dacă pot fi găsite noi sinergii care să mărească productivitatea din domeniile vizate de acordul de cooperare și solicită să fie informat cu privire la evoluțiile înregistrate sub acest aspect; cere să se instituie dispoziții specifice detaliate privind funcționarea serviciilor partajate de către Parlament, Comitet și CESE;

18.  cere realizarea unei anchete de satisfacție în rândul membrilor Comitetului cu privire la serviciile furnizate de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European; solicită să fie informat în continuare cu privire la evoluțiile legate de acordul de cooperare;

19.  solicită ca, în evaluarea acordului la mijlocul perioadei, să fie inclusă, de asemenea, o prezentare defalcată pe instituție a economiilor bugetare și a creșterii cheltuielilor bugetare apărute în urma acordului de cooperare;

20.  ia act de faptul că, în cadrul acordului de cooperare dintre CESE, Comitetul Regiunilor și Parlament, în 2014 Comitetul Regiunilor și CESE au avut un sold bugetar pozitiv; ia act cu preocupare de faptul că, în baza respectivului acord, au fost transferați 24 de funcționari de la Comitetul Regiunilor și 36 de funcționari de la CESE aparținând serviciilor de traducere, în mare parte fiind vorba de persoane foarte aproape de vârsta de pensionare, consecința fiind că ambele instituții vor realiza economii importante la capitolele bugetare aferente personalului (salarii și pensii), în timp ce cheltuielile Parlamentului vor crește substanțial, atât pe termen scurt (salariile), cât și pe termen lung (pensiile);

21.  ia act de faptul că în 2015 a fost semnat un nou acord bilateral de cooperare administrativă între Comitet și CESE; cere să fie ținut la curent cu privire la această cooperare bilaterală în contextul evaluării de la jumătatea perioadei;

22.  ia act de cooperarea dintre Comitet și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, mai ales în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune;

Gestionarea resurselor umane

23.  regretă faptul că nu a fost realizat obiectivul nr. 2 al Direcției Traducere (îmbunătățirea metodelor de lucru și optimizarea gestiunii resurselor umane și financiare); este îngrijorat de rata de execuție redusă a liniei bugetare 1420 (externalizarea traducerilor și instrumente de traducere); constată în special că rata execuției bugetare pentru mai multe linii aferente traducerilor a fost cu mult mai scăzută decât media pe anii precedenți;

24.  ia act de rezultatul obținut de comitetul interinstituțional pentru traduceri și interpretare, prin care se stabilește o metodologie armonizată ce permite compararea directă a costurilor de traducere ale tuturor instituțiilor; salută faptul că Comitetul pune la dispoziție date în conformitate cu această metodologie;

25.  constată că persistă numărul scăzut de femei în posturile de conducere din cadrul Comitetului; solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a se corecta fără întârziere acest dezechilibru;

26.  regretă faptul că mai puțin de 35 % dintre cadrele de conducere sunt femei, deși personalul este compus în proporție de peste 60 % din femei; subliniază, totodată, că doar 28 % din posturile de conducere de nivel superior sunt ocupate de femei; invită Comitetul să corecteze această situație dezechilibrată în privința femeilor;

Achizițiile și gestionarea contractelor

27.  subliniază că comitetul de audit a analizat practicile actuale privind achizițiile ale Comitetului și a formulat recomandări cu privire la îmbunătățirea circuitelor financiare, însoțite de 15 măsuri pentru consolidarea sistemelor de control; solicită, până la sfârșitul lui iunie 2016, informații despre grupul de asigurare a calității achizițiilor și despre eficacitatea acestuia, precum și o descriere a recomandărilor comitetului de audit în această privință și a măsurilor întreprinse pe baza acestor recomandări;

28.  regretă faptul că a crescut numărul derogărilor de la normele privind achizițiile sau gestionarea contractelor, de la 1 în 2013 la 4 în 2014; ia act de faptul că această excepție se datorează unei erori de procedură în cadrul unei proceduri comune în domeniul continuității serviciilor IT, la care Comitetul a fost asociat cu Parlamentul; cere Comitetului să ia măsurile necesare pentru a garanta că situații de acest tip nu se vor mai repeta; invită Comitetul să soluționeze fără întârziere problema actuală a tuturor excepțiilor raportate care sunt datorate nerespectării Regulamentului financiar sau a propriului regulament de procedură; observă că numărul excepțiilor reprezintă, cu toate acestea, doar 0,4 % din operațiunile vizate;

Auditul intern

29.  constată că comitetul de audit, creat în 2013, s-a întrunit în 2014 de două ori; este preocupat de rezultatele acțiunilor întreprinse în urma auditului privind performanța proiectelor informatice; consideră că performanța proiectelor și a aplicațiilor informatice reprezintă o deficiență identificată ca atare în mod clar, fără ca să se întreprindă aproape nicio acțiune în această privință; regretă profund că, dintre cele 15 recomandări ale autorității de audit, a fost închisă numai una; solicită, până la sfârșitul lui iunie 2016, o analiză a impactului acestor proiecte informatice și a valorii lor adăugate pentru cetățenii Uniunii;

30.  constată cu satisfacție că 16 dintre cele 18 recomandări formulate de auditori cu privire la rezultatele comunicărilor scrise externe au fost închise și că, potrivit celui de al doilea raport de monitorizare, riscurile de ineficiență și ineficacitate datorate celor două recomandări rămase deschise sunt considerate scăzute.

31.  ia act de aprobarea de către Secretarul General (în 2015) a auditului privind adecvarea sistemului de stabilire a drepturilor statutare și solicită informații suplimentare cu privire la cele 19 recomandări referitoare la revizuirea procedurilor pentru subdelegare, îmbunătățirea analizei riscurilor legată de rezultatele verificărilor, stabilirea sau revizuirea procedurilor și a listelor de verificare, aplicarea politicii privind formarea, publicarea deciziilor privind numirile, transferurile și statutul; îndeamnă Comitetul să prezinte până la sfârșitul lui iunie 2016 un plan de acțiune conceput de serviciul care a fost supus auditului, plan ce ar trebui să conțină termene-limită pentru punerea în practică a măsurilor de corecție necesare;

Normele privind denunțarea, conflictele de interese și situațiile privind „ușile turnante”

32.  salută adoptarea de către Comitet a unei decizii de stabilire a unor norme privind denunțarea(6), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016; consideră, totuși, că stabilirea acestor norme a durat prea mult; invită Comitetul să le publice și să informeze, în RAA, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele realizate în ceea ce privește punerea lor în aplicare; salută, cu toate acestea, strânsa colaborare a Comitetului Regiunilor cu Comitetul Economic și Social European în elaborarea normelor interne ale acestora privind denunțarea, întrucât aceste instituții au în comun anumite servicii și o parte din personal; salută, de asemenea, faptul că normele respective sunt puse în aplicare cu caracter retroactiv;

33.  consideră inacceptabil faptul că un caz de denunțare este tratat de Comitet din 2003 și că, în pofida hotărârilor Tribunalului Funcției Publice din 2013(7) și 2014(8) și a rezoluției Parlamentului din 29 aprilie 2015 referitoare la descărcarea de gestiune(9), Comitetul nu a pus încă în executare aceste hotărâri, nu a recunoscut drept legitime acțiunile reclamantului, nici nu a închis acest caz; îndeamnă Comitetul să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a soluționa această situație fără întârziere și să recunoască public faptul că concluziile denunțătorului au fost corecte, astfel cum au declarat Oficiul European de Luptă Antifraudă și alte organisme ale Uniunii; invită Comitetul să informeze din nou Parlamentul despre progresele realizate în acest caz de denunțare până la sfârșitul lui iunie 2016;

34.  ia act de faptul că, potrivit Comitetului, în exercițiul financiar 2014 nu s-a produs nicio situație de conflict de interese; îndeamnă, de asemenea, Comitetul să publice CV-urile și declarațiile de interese ale tuturor membrilor și ale personalului de conducere și să adopte o politică internă și norme clare privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și a situațiilor de „uși turnante”, în conformitate cu orientările publicate de Comisie; se așteaptă ca Comitetul să pună CV-urile, declarațiile de interese și normele susmenționate la dispoziția Parlamentului până la sfârșitul lui iunie 2016;

Rezultatele globale, planificarea și gestionarea strategică

35.  ia act de eforturile depuse de Comitet și de realizările sale în ceea ce privește îmbunătățirea politicii sale de informare și comunicare; încurajează Comitetul să consolideze cooperarea interinstituțională pentru a îmbunătăți comunicarea și a crește gradul de vizibilitate și să depună eforturi pentru a asigura faptul că membrii instituțiilor sunt prezenți în mai mare măsură la nivel național; salută, în acest sens, orice noi eforturi din partea Comitetului având drept obiectiv optimizarea fluxului de informații și, astfel, creșterea transparenței;

36.  subliniază că trebuie tratate fără întârziere riscurile identificate în cadrul auditurilor și al analizelor riscurilor ce au fost efectuate, îndeosebi în domeniul gestiunii financiare și în ceea ce privește aspectele operaționale sau organizaționale; solicită, până la sfârșitul lui iunie 2016, o prezentare detaliată a măsurilor de atenuare a riscurilor propuse de Comitet și un calendar clar pentru punerea lor în practică;

37.  solicită Comitetului să informeze Parlamentul cu privire la acțiunile destinate să încurajeze participarea cetățenilor Uniunii, cum ar fi situații în care au avut loc interacțiuni cu cetățenii și aceștia s-au implicat și în care au fost obținute rezultate directe (măsurabile, precise și cu un impact vizibil) în urma unei astfel de participări.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) Decizia nr. 508/2015 a Comitetului Regiunilor din 17 decembrie 2015 de stabilire a normelor în materie de denunțare.
(7) Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (prima cameră) din 7 mai 2013, Robert McCoy/Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene (cauza F-86/11; ECLI:EU:F:2013:56).
(8) Hotărârea Tribunalului Funcției Publice (prima cameră) din 18 noiembrie 2014, Robert McCoy/Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene (cauza F-156/12; ECLI:EU:F:2014:247).
(9) Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (JO L 255, 30.9.2015, p. 132).


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Serviciul European de Acţiune Externă
PDF 281kWORD 104k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (2015/2163(DEC))
P8_TA(2016)0156A8-0136/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0208/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99 și 164-167,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0136/2016),

1.  acordă Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Serviciului European de Acțiune Externă aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Serviciului European de Acțiune Externă, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor, precum și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (2015/2163(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0136/2016),

1.  salută faptul că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a continuat execuția bugetului său fără ca acesta să fie afectat de un nivel semnificativ de eroare, iar nivelul global al erorilor din bugetul administrativ a fost estimat de Curtea de Conturi la 0,5 %

2.  observă că Curtea de Conturi nu a identificat nicio deficiență semnificativă în sistemele selectate și în raportul anual de activitate;

3.  invită SEAE să își îmbunătățească sistemele de monitorizare în vederea actualizării în timp util a situației personale a angajaților, ceea ce ar putea avea impact asupra calculării alocațiilor familiale; este preocupat de faptul că alocațiile personalului au fost deja un motiv de îngrijorare și au făcut obiectul unor erori în exercițiile precedente; solicită efectuarea de către Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale, în numele SEAE, a unor controale mai riguroase cu privire la această chestiune;

4.  invită SEAE să depună în continuare eforturi pentru a sprijini și monitoriza punerea în aplicare, în cadrul delegațiilor, a normelor și procedurilor privind achizițiile, prin accesul la consiliere, formare și îndrumare din partea sediului, în special pentru achiziția serviciilor de securitate;

5.  este conștient de eforturile depuse pentru a structura mai bine controalele ex ante și ex post ale operațiunilor din cadrul SEAE; în acest context, invită SEAE să reducă rata erorilor depistate în ceea ce privește angajamentele și plățile aflate în curs de verificare, rată estimată în prezent la 18 %

6.  constată că bugetul final pentru exercițiul 2014 dedicat sediului SEAE a fost de 518,6 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,9 % față de bugetul din exercițiul financiar precedent, bugetul fiind împărțit după cum urmează: 212,9 milioane EUR pentru sediul SEAE și 305,7 milioane EUR pentru delegațiile Uniunii; constată că, pe lângă bugetul propriu al SEAE, Comisia a contribuit cu 271 de milioane EUR pentru a compensa administrarea personalului Comisiei în rețeaua delegațiilor;

7.  ia act de faptul că, la sediul SEAE, un procent de 65 % din buget este destinat plății salariilor și a altor drepturi ale personalului statutar și extern (și anume 138,2 milioane EUR) și 14 % (sau 29,9 milioane EUR) pentru clădiri și cheltuieli conexe, precum și pentru sisteme informatice (inclusiv sisteme și echipamente pentru informații clasificate, reprezentând 12,7 %, adică 27,1 milioane EUR);

8.  constată că, pentru delegațiile Uniunii, 305,7 milioane EUR au fost împărțite după cum urmează: 103,4 milioane EUR (33,7 %) pentru remunerarea și drepturile personalului statutar, 59,8 milioane EUR (19,6 %) pentru personalul extern și serviciile externe, 19 milioane EUR (6,2 %) pentru alte cheltuieli aferente personalului, 103,1 milioane EUR (33,8 %) pentru clădiri și 20,4 milioane EUR (6,7 %) pentru alte cheltuieli administrative;

9.  constată că SEAE este acum pe deplin responsabil pentru toate costurile administrative legate de funcționarea delegațiilor, cu excepția delegațiilor aflate în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP); reamintește că un proces de bugetare adecvat și, în special, o simplificare a structurii bugetului rămân o provocare majoră pe termen scurt pentru a raționaliza circuitele financiare și a contribui la consolidarea funcționării SEAE;

10.  invită SEAE să simplifice actualele aranjamente bugetare și să le facă mai puțin rigide, pentru a permite o utilizare flexibilă, dar eficace a personalului delegațiilor, în interesul Uniunii;

11.  ia act de noua organigramă și de raționalizarea corespunzătoare a unei structuri de conducere, care conținea anterior un procent considerabil de cadre superioare, în favoarea unui număr mai mic de niveluri ierarhice; cu toate acestea, constată cu regret că cadrul administrativ și financiar intern al SEAE este în continuare excesiv de complex și de rigid; observă că actuala structură nu permite SEAE să reacționeze prompt în situațiile de criză și că, de asemenea, accesul la informațiile cruciale se face într-o perioadă lungă de timp; invită SEAE să pregătească, în cooperare cu Comisia, Consiliul și statele membre, o reformă suplimentară pentru a-și raționaliza procesele interne și a-și simplifica structura;

12.  este în continuare preocupat de dezechilibrul constant din componența efectivelor SEAE în ceea ce privește genul și naționalitatea; salută progresele înregistrate recent, dar observă că dezechilibrul dintre sexe, mai ales în rândul gradelor superioare și al cadrelor de conducere, rămâne considerabil; regretă procentajul scăzut al reprezentării unuia dintre sexe în rândul posturilor de conducere de la sediul SEAE (16 %) și în cadrul posturilor de șefi de delegații (23 %) și se așteaptă să constate o îmbunătățire a echilibrului de gen în rapoartele anuale viitoare; își reiterează preocuparea cu privire la numărul disproporționat de posturi cu grade superioare în cadrul SEAE;

13.  îndeamnă SEAE să revizuiască formula de ocupare a posturilor, asigurând echilibrul dintre angajații proveniți din statele membre și cei proveniți din instituțiile Uniunii; insistă asupra faptului că această formulă ar trebui să se aplice tuturor nivelurilor ierarhice, în special șefilor de delegații, în aceste posturi fiind puternic suprareprezentați diplomații proveniți din statele membre, cu 59 dintre cei 128 de șefi de delegații provenind din statele membre (46 %), dintre care doar 20 provin din state membre care au aderat la UE în 2004, 2007 și 2013; consideră această suprareprezentare drept un semnal greșit trimis statelor membre care au aderat la UE începând cu anul 2004; este de părere că, pentru a reprezenta și a reflecta diversitatea din cadrul Uniunii, este necesară o reprezentare mai echilibrată a angajaților proveniți din statele membre și din instituțiile Uniunii, dar și a angajaților proveniți din diversele state membre;

14.  subliniază că echilibrul geografic, și anume raportul dintre naționalitatea angajaților și mărimea statelor membre, ar trebui să rămână în continuare un element important al gestionării resurselor, în special în ceea ce privește statele membre care au aderat la Uniune începând din 2004 și ai căror cetățeni reprezintă în prezent 18 % din personal la nivel de „administrator” (AD) de la sediu și din delegații, față de un procent al populației Uniunii de 21 %, situație în cazul căreia se așteaptă în continuare realizarea de progrese;

15.  observă că SEAE și-a redus în 2014 numărul angajaților de la sediu cu 17 posturi ca urmare a punerii în aplicare a politicii de reducere cu 5 % a personalului;

16.  constată că obiectivul statutar potrivit căruia cel puțin o treime din personalul la nivel de administrator (AD) din cadrul SEAE ar trebui să conțină diplomați din statele membre a fost atins în 2013 și a fost depășit ușor în 2014, când a atins nivelul de 33,8 %;

17.  constată însă existența unui număr relativ ridicat de experți naționali detașați din statele membre (407 în 2014, dintre care 350 la sediu și 57 în delegații) și solicită precizări suplimentare privind drepturile lor, costurile pe care le implică aceștia pentru bugetul SEAE și potențialele conflicte de interese; consideră că ar trebui elaborată în continuare o politică clară privind experții naționali detașați;

18.  încurajează continuarea procesului de reflecție care are loc în prezent în cadrul SEAE cu privire la viitorul reprezentanților speciali ai UE și la relația lor cu trimișii speciali și cu SEAE;

19.  subliniază importanța adoptării de măsuri pentru a integra într-o măsură mai mare reprezentanții speciali ai UE în structura administrativă și în posturile de conducere ale SEAE, în scopul de a îmbunătăți interacțiunea și coordonarea, a exploata sinergiile și a asigura un bun raport cost-eficacitate; salută eforturile în vederea adoptării unor măsuri pentru a integra într-o măsură mai mare reprezentanții speciali ai UE și salută informația potrivit căreia SEAE negociază cu statele membre cu privire la această chestiune; solicită să fie informat cu privire la progresele înregistrate în continuare în legătură cu acest aspect;

20.  subliniază că transparența și răspunderea sunt cerințe esențiale nu doar pentru controlul democratic, ci și pentru funcționarea adecvată și credibilitatea misiunilor desfășurate sub drapelul Uniunii; reiterează importanța pe care o acordă Parlamentul controlului asupra diferitelor misiuni și operațiuni din domeniul politicii de securitate și apărare comune (PSAC);

21.  constată înființarea unor centre de servicii comune ca mijloc de a îmbunătăți atât sprijinul centralizat în materie de logistică, achiziții și suport administrativ acordat misiunilor civile PSAC și reprezentanților speciali ai UE, cât și viteza de desfășurare și raportul cost-eficacitate al acestor misiuni; constată, de asemenea, că o platformă de sprijin pentru misiuni este în curs de înființare, fără ca acest lucru să ducă la dublarea unor funcții;

22.  salută continuarea în 2014 a dezvoltării proiectelor de co-amplasare a delegațiilor Uniunii cu reprezentanțele statele membre, prin semnarea a 17 memorandumuri de înțelegere în materie de co-amplasare, ceea ce face ca numărul total al angajamentelor de co-amplasare să fie de 50; invită SEAE să continue pe această cale și să informeze în mod regulat Comisia pentru control bugetar pe această temă;

23.  subliniază că șefii delegațiilor Uniunii sunt în continuare supraîncărcați cu sarcini administrative din cauza caracterului rigid al Regulamentului financiar; consideră că șefilor delegațiilor ar trebui să li se pună la dispoziție instrumente adecvate pentru a gestiona în mod eficace și a supraveghea delegațiile, fără ca acest lucru să genereze o sarcină administrativă excesivă; salută, în acest context, discuția cu privire la identificarea sarcinilor care ar putea fi îndeplinite de la distanță și posibilitatea înființării unor centre regionale de sprijin administrativ, care vor reduce o parte din aceste sarcini și care ar putea face parte în viitor dintr-o soluție mai generală; își repetă apelul adresat SEAE și Comisiei de a examina toate soluțiile la această problemă în scopul realizării unor economii importante;

24.  încurajează SEAE să consolideze coordonarea și supravegherea cooperării consulare locale dintre ambasadele și consulatele statelor membre ale Uniunii și să examineze în continuare posibilitatea de a oferi servicii consulare prin intermediul delegațiilor Uniunii; își reiterează apelul către SEAE de a pregăti o analiză detaliată a implicațiilor financiare și a economiilor care ar urma să fie realizate;

25.  îndeamnă SEAE să instituie o cooperare, o coordonare și sinergii mai strânse între activitățile desfășurate în străinătate de delegațiile Uniunii și de ambasadele statelor membre;

26.  este preocupat în legătură cu eficacitatea și cu eforturile depuse de delegațiile Uniunii din străinătate; îndeamnă SEAE să își continue cu regularitate programul de evaluare a delegațiilor și să prezinte în raportul său anual de activitate o sinteză a principalelor deficiențe și dificultăți întâmpinate în funcționarea delegațiilor Uniunii pe baza planului de acțiune stabilit pentru fiecare delegație ca urmare a misiunii de evaluare;

27.  consideră că șefilor delegațiilor Uniunii ar trebui să li se reamintească cu regularitate, în timpul recrutării și înaintea detașării, sarcinile care le revin în ceea ce privește responsabilitățile de gestionare și control în cadrul asigurării managementului aferent portofoliului lor delegat de operațiuni (procese de gestionare esențiale, gestionarea controlului, înțelegerea și evaluarea adecvată a indicatorilor-cheie de performanță), pentru a nu se concentra exclusiv pe aspectele politice ale funcției lor;

28.  observă că opt delegații au emis o declarație de asigurare cu o rezervă legată de probleme la achiziții, lipsa resurselor umane și/sau constrângeri locale extreme în materie de securitate;

29.  este de părere că șefilor delegațiilor Uniunii ar trebui să li se ofere, în orientările operaționale generale, îndrumări clare cu privire la definiția rezervei și componentele acesteia, elementele de luat în calcul la emiterea unei rezerve, cum ar fi nivelul riscurilor financiare și de reputație aflate în joc, deficiențele operaționale, constrângerile interne și externe identificate și impactul aferent asupra gestionării operațiunilor de finanțare și plăți; reamintește că eventuala emitere a unei rezerve ar trebui să identifice în mod clar procesul care se confruntă cu deficiențe recurente sau temporare, făcând în același timp corelația cu funcționarea, gradul de adecvare și performanța setului de standarde de control intern (SCI);

30.  salută punerea efectivă în aplicare a standardelor de control intern la încheierea chestionarului intern realizat în 2014 la sediul și în cadrul delegațiilor SEAE, cu excepția chestiunii continuității activității, în cazul căreia este necesară în continuare o îmbunătățire rapidă a procedurilor de management; consideră util să se adopte o abordare dinamică și globală la procesarea informațiilor legate de management, a indicatorilor de performanță și a standardelor de control intern, deoarece fiecare tip de informație, pe baza bunelor practici internaționale vizând atingerea unor obiective politice și operaționale clar definite, contribuie la calitatea generală și la caracterul exhaustiv al proceselor de management, precum și la eficiența și eficacitatea managementului politicilor Uniunii;

31.  invită SEAE și EuropeAid să consolideze supravegherea șefilor de delegații în calitatea lor de ordonatori de credite subdelegați ai Comisiei, pentru a le spori nivelul de răspundere în lanțul global de asigurări prin furnizarea unor rapoarte calitative și exhaustive (cu așa-numitul raport privind gestionarea asistenței externe) în contextul elaborării rapoartelor anuale de activitate ale SEAE și, respectiv, EuropeAid;

32.  îndeamnă SEAE și EuropeAid să asigure că delegațiile Uniunii iau măsuri pentru a elimina deficiențele identificate în programele și proiectele de asistență externă încă din etapa transpunerii în practică, astfel încât programele și proiectele în curs de desfășurare să își îndeplinească obiectivele și să evite întârzierile;

33.  invită Comisia să își întețească eforturile și să reducă angajamentele restante [să reducă RAL (angajamente restante), RAC (angajamente necontractate) și RAP (angajamente neplătite)], precum și să scurteze perioada medie de implementare a proiectelor;

34.  salută publicarea, în cadrul exercițiului legat de rapoartele privind gestionarea asistenței externe care acoperă anul 2015, a unor orientări îmbunătățite și mai cuprinzătoare, care consolidează supravegherea de către șefii delegațiilor și vizează atât responsabilitatea, cât și cerințele în materie de raportare;

35.  este conștient că evaluările rezultate din rapoartele privind gestionarea asistenței externe oferă doar o imagine instantanee a situației fiecărui proiect la sfârșitul anului și că impactul real al dificultăților identificate poate fi evaluat doar la finalul proiectului;

36.  salută semnarea acordului administrativ dintre Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și SEAE, în conformitate cu noul regulament al OLAF care a intrat în vigoare;

37.  deplânge faptul că normele și orientările operaționale aplicabile statutului denunțărilor nu sunt încă finalizate în cadrul politicii externe și de securitate comune; îndeamnă SEAE să finalizeze și să adopte până la sfârșitul anului 2016 aceste norme;

38.  consideră că SEAE și Comisia ar trebui să dezvolte funcții de sprijin pentru a asista desfășurarea rapidă, eficientă și consecventă a misiunilor PSAC, asigurând pentru întreg personalul o instruire pre-detașare privind procedurile și politicile Uniunii, orientări cuprinzătoare privind sarcinile operaționale, profitând la maximum de învățămintele trase din misiunile PSAC precedente, pentru a facilita transferul de cunoștințe și efectele de sinergie dintre diferitele misiuni;

39.  invită SEAE să sporească responsabilitatea principalului său instrument financiar din Afganistan, Fondul fiduciar pentru lege și ordine în Afganistan gestionat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (și fonduri fiduciare cu donatori multipli din alte țări terțe), care este criticat pentru administrare defectuoasă și lipsa transparenței; reiterează, de asemenea, necesitatea de a utiliza toate canalele de finanțare adecvate pentru viitoarele misiuni ale PSAC, inclusiv fondurile fiduciare ale UE, într-un mod eficient pentru a garanta realizarea obiectivelor politice ale misiunilor și o gestiune financiară corectă;

40.  subliniază că unele misiuni PSAC implică costuri ridicate în materie de securitate; subliniază totodată că un mediu de lucru sigur este esențial pentru transpunerea eficace în practică a proiectelor și pentru recrutarea de personal calificat; invită SEAE să examineze cheltuielile aferente securității din bugetul misiunii în scopul de a asigura fonduri suficiente pentru realizarea obiectivului real al misiunii;

41.  invită SEAE și Comisia să acorde o atenție deosebită procedurilor de achiziții și în materie de resurse umane, pentru a asigura că acestea corespund nevoilor operaționale ale PSAC; atrage atenția că transpunerea în practică a proiectelor a suferit din cauza unor proceduri de achiziții greoaie, care au generat rezultate sub așteptări;

42.  încurajează SEAE, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea rezultatelor misiunilor PSAC, să asigure că planificarea operațională a tuturor activităților pe care le derulează ține cont de aspectele legate de sustenabilitate, prin evaluarea sistematică a necesităților locale și a capacității de a susține aceste rezultate;

43.  invită SEAE și Comisia să coordoneze mai bine în prealabil misiunile PSAC cu alte misiuni bilaterale ale UE și cu eforturile internaționale care au obiective similare; în acest sens, solicită o mai bună cooperare și coordonare între Uniune și statele sale membre, prin promovarea sinergiilor;

44.  reiterează necesitatea îmbunătățirii cooperării dintre statele membre în domeniul politicii lor externe și de securitate pentru a realiza reduceri ale costurilor; subliniază că acest lucru este esențial pentru ca statele membre să poată reacționa în mod ferm la provocări de securitate comune într-o perioadă în care acestea se intensifică în mod considerabil;

45.  constată cu regret că SEAE îi lipsesc în continuare o strategie și o viziune de ansamblu asupra instituției, ceea ce îngreunează reacțiile rapide la evenimentele neprevăzute din lumea care evoluează cu rapiditate; invită SEAE să își clarifice viziunea asupra viitorului, pentru a conferi o direcție misiunii sale, altfel deficitar implementate, și să furnizeze un sprijin de înaltă calitate instituțiilor Uniunii și statelor membre în acțiunile lor de politică externă; în acest sens, invită SEAE să își dezvolte cunoștințe de specialitate privind chestiuni globale cum sunt schimbările climatice sau securitatea energetică;

46.  îndeamnă SEAE și Comisia să transpună în practică învățămintele trase din cazul EULEX, în strânsă coordonare cu Parlamentul, examinând împreună modalitățile de punere în aplicare a recomandărilor formulate în raportul Jacqué comandat de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, și să soluționeze orice problemă rămasă nerezolvată;

47.  solicită Curții de Conturi să includă, în următorul său raport anual, o analiză a acțiunilor întreprinse de SEAE în urma recomandărilor formulate de Parlament în cadrul prezentei rezoluții.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 5.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Ombudsmanul European
PDF 262kWORD 84k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VIII - Ombudsmanul European (2015/2161(DEC))
P8_TA(2016)0157A8-0121/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0206/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5) al Consiliului, în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0121/2016),

1.  acordă Ombudsmanului European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Ombudsmanului European aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Ombudsmanului European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VIII - Ombudsmanul European (2015/2161(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VIII - Ombudsmanul European,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0121/2016),

1.  constată cu satisfacție faptul că, în raportul său anual pentru 2014, Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții din cadrul Ombudsmanului European (denumit în continuare „Ombudsmanul”);

2.  salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2014 nu au fost afectate de erori semnificative;

3.  subliniază că bugetul Ombudsmanului este pur administrativ, ridicându-se în 2014 la 9 857 002 (9 731 371 EUR în 2013), din care suma de 7 977 702 EUR a fost alocată titlului I (cheltuieli cu personalul instituției), suma de 1 346 800 EUR a fost alocată titlului II (clădiri, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse), iar suma de 532 500 EUR a fost alocată titlului III (cheltuieli aferente exercitării de către instituție a misiunilor sale specifice);

4.  ia act de faptul că, din totalul creditelor, 97,87 % au fost angajate (98,20 % în 2013) și 93,96 % au fost plătite (91,82 % în 2013), cu o rată de utilizare de 97,87 % (98,20 % în 2013), ceea ce reprezintă o scădere a ratei de utilizare;

5.  observă o creștere deosebită în 2014 a angajamentelor în ceea ce privește membrii instituției; solicită Ombudsmanului să prezinte o descriere amănunțită a acestor sume în raportul său privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pe 2014;

6.  salută faptul că, în conformitate cu noua sa Strategie pentru 2019, Ombudsmanul a întreprins anchete din proprie inițiativă, adoptând o abordare mai sistematică și mai sistemică față de chestiuni complexe ce se încadrează în mandatul său; consideră că acest lucru reprezintă un instrument eficace și invită Ombudsmanul să informeze periodic autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul acestor anchete și să stabilească în mod clar sarcinile coordonatorului; cu toate acestea, reamintește că prioritatea Ombudsmanului trebuie să fie tratarea reclamațiilor primite de la cetățeni într-un termen rezonabil și că, în niciun caz, anchetele din proprie inițiativă nu trebuie realizate în detrimentul acestei priorități;

7.  salută crearea unui nou post denumit „coordonator al anchetelor din proprie inițiativă”; consideră că această măsură reprezintă un progres pe calea îmbunătățirii eficienței și invită Ombudsmanul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele, impactul și eficacitatea acestui post;

8.  solicită Secretariatului Ombudsmanului European se respecte principiul transparenței, în special în ceea ce privește identificarea și atribuirea unor responsabilități clare, și să asigure actualizarea periodică a paginii de internet a Ombudsmanului, care trebuie să reflecte cu exactitate organigrama instituției;

9.  constată că Strategia pentru 2019 introduce noi indicatori-cheie de performanță (ICP), care conțin obiective foarte specifice; constată, pe baza tabelului de sinteză al ICP, că unele dintre obiective nu au fost îndeplinite; observă, în acest context, că rezultatele Ombudsmanului au fost mai scăzute în ceea ce privește proporția anchetelor închise în termen de 12 și 18 luni, precum și, de asemenea, în ceea ce privește proporția cazurilor pentru care decizia de admisibilitate este adoptată în termen de o lună; invită Ombudsmanul să elaboreze o strategie pentru eliminarea eventualelor deficiențe în această privință și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția situației;

10.  salută faptul că numărul anchetelor închise raportat la numărul anchetelor în curs la sfârșitul exercițiului precedent (2013) a atins cel mai ridicat nivel de până acum, cu o medie de 1,4 anchete închise pentru fiecare anchetă în curs, față de obiectivul de 1,1; evidențiază că procentul anchetelor închise în termen de 12 și 18 luni a scăzut în 2014; ia act de observația Ombudsmanului privind faptul că noua Strategie pentru 2019, inclusiv anchetele din proprie inițiativă, a influențat numărul cazurilor închise; solicită Ombudsmanului să îi furnizeze explicații clare autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la impactul măsurilor sus-menționate în viitorul raport privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune;

11.  subliniază că numărul de reclamații care nu intră în domeniul de competență al Ombudsmanului este în continuare foarte ridicat, în special din partea cetățenilor anumitor state membre, cum ar fi Spania și Polonia, ceea ce, fără îndoială, cauzează un grad ridicat de frustrare în rândul cetățenilor cu privire la instituțiile Uniunii în general și la instituția Ombudsmanului în special; invită, în acest sens, Ombudsmanul European să își îmbunătățească politica de informare și comunicare și să stabilească o cooperare mai puternică, mai fluentă și mai regulată cu rețeaua europeană a avocaților poporului și cu avocații poporului de la nivel național și regional, pentru a remedia această situație;

12.  constată, pe baza tabelului de sinteză al indicatorilor-cheie de performanță, că nivelul de satisfacție în rândul angajaților Ombudsmanului este mai scăzut decât nivelul preconizat; constată, pe baza informațiilor prezentate de Ombudsman, că acest lucru are legătură în principal cu schimbările profunde care au avut loc în cadrul instituției, iar de atunci chestiunea a fost remediată printr-o serie de măsuri; invită Ombudsmanul să asigure în continuare un nivel ridicat al satisfacției personalului;

13.  salută faptul că raportul anual de activitate (RAA) prezentat de Ombudsman este bine structurat, clar și ușor de citit; salută intensificarea strategiei de comunicare externă și prezența mai puternică pe rețelele de socializare;

14.  invită Ombudsmanul să depună în continuare eforturi pentru a asigura coerența RAA și a-i conferi un caracter pe deplin cuprinzător, deoarece acest raport este un instrument important de evaluare a activității Ombudsmanului;

15.  ia act de numărul ridicat de delegații ale personalului Ombudsmanului European între Bruxelles și Strasbourg – 212 în total, care au costat 126 000 EUR, la care s-a adăugat un cost estimat de 60 000 EUR sub formă de ore de muncă pierdute din cauza deplasărilor personalului său; îndeamnă Ombudsmanul să reducă, în măsura posibilului, numărul de delegații și să utilizeze la maximum videoconferințele și alte mijloace tehnice de acest fel, după modelul altor instituții, pentru a evita deplasările inutile și pentru a reduce considerabil costurile; reamintește, de asemenea, Ombudsmanului că aceste deplasări au un efect asupra mediului sub formă de emisii de CO2 și că, prin urmare, este important ca Ombudsmanul să își asume responsabilitățile în acest sens și să informeze Parlamentul cu privire la progresele realizate;

16.  își exprimă preocuparea față de politica de recrutare a Ombudsmanului, inclusiv în ceea ce privește recurgerea la proceduri de urgență prin care foști stagiari au fost angajați direct în baza unor contracte pe termen scurt; regretă faptul că, în 2014, trei agenți temporari au fost angajați fără să fi trecut prin nicio procedură de selecție; invită Ombudsmanul să își alinieze de urgență criteriile de selecție a personalului la criteriile de calitate, transparență, obiectivitate și egalitate de șanse, caracteristice funcției publice europene;

17.  salută progresele realizate în 2015 de către Ombudsman în ceea ce privește îmbunătățirea echilibrului de gen; cu toate acestea, subliniază că datele disponibile pentru 2014 arată existența în continuare a unui grad ridicat de disparitate, în special în ceea ce privește posturile AST (21/9), precum și posturile de conducere (9/2) și insistă asupra importanței de a stabili obiective pe termen mediu care să permită realizarea echilibrului necesar și de a depune în continuare, în mod activ, eforturi în acest sens;

18.  solicită Ombudsmanului să introducă în RAA un tabel cu totalitatea resurselor umane, defalcat pe naționalitate, gen și grad, pentru a se asigura astfel o mai mare transparență; în plus, solicită Ombudsmanului să răspundă întrebărilor adresate de Parlament și de celelalte instituții cu privire la pensii;

19.  își reiterează apelul de anul trecut ca Ombudsmanul să introducă în RAA pe 2015 proporția serviciilor de interpretare solicitate dar neutilizate în 2014;

20.  salută economiile realizate la liniile bugetare aferente traducerii și publicațiilor;

21.  invită din nou Ombudsmanul să includă în RAA, respectând normele în vigoare privind confidențialitatea și protecția datelor, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat Ombudsmanul sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru instituție;

22.  ia act de calculele realizate de Ombudsman, conform cărora s-ar putea realiza o economie de 195 000 EUR dacă instituția ar avea un sediu unic; observă că sediul Ombudsmanului este legat de sediul Parlamentului și, prin urmare, consideră că Ombudsmanul trebuie inclus în toate dezbaterile privind centralizarea sediului Parlamentului; subliniază că centralizarea sediului trebuie promovată activ.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 5.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2014: bugetul general al UE - Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
PDF 256kWORD 77k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (2015/2162(DEC))
P8_TA(2016)0158A8-0109/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2015)0377 – C8-0207/2015)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0109/2016),

1.  acordă Autorității Europene pentru Protecția Datelor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Autorității Europene pentru Protecția Datelor, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Serviciului European de Acțiune Externă, precum și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (2015/2162(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0109/2016),

1.  ia act de concluzia Curții de Conturi („Curtea”) potrivit căreia, în ansamblu, plățile executate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor („Autoritatea”) pentru cheltuieli administrative și de altă natură, în cursul exercițiului care s-a încheiat la 31 decembrie 2014, nu conțin erori semnificative, iar sistemele examinate de supraveghere și control al cheltuielilor administrative și de altă natură au fost eficace;

2.  constată că, în raportul anual al Curții privind execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2014 („raportul Curții”), Curtea nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții ale Autorității;

3.  remarcă faptul că, în 2014, Autoritatea a dispus de un buget alocat total în valoare de 8 012 953 EUR (7 661 409 EUR în 2013), iar rata de execuție a fost de 92 % (84,7 % în 2013); salută rezultatul îmbunătățit;

4.  regretă faptul că raportul Curții a fost marcat ca fiind confidențial în raportul anual de activitate al Autorității („RAA”) pentru 2014;

5.  subliniază că bugetul Autorității este pur administrativ, o mare parte fiind alocat pentru persoanele care lucrează în instituție, suma rămasă fiind utilizată pentru clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse;

6.  constată că toate recomandările restante făcute de Serviciul de audit intern au fost în 2014, inclusiv recomandarea privind securizarea datelor din cuprinsul reclamațiilor;

7.  constată că, pe lângă recomandările formulate de auditul intern și conforme cu planul strategic de audit intern al Autorității, a fost adoptat pentru prima dată un plan de achiziții pentru exercițiul 2014; încurajează Autoritatea să își îmbunătățească autonomia financiară;

8.  regretă faptul că Autoritatea nu a pus la dispoziție informații complete cu privire la politica sa în materie de conflicte de interese; îndeamnă Autoritatea să adere la normele prevăzute la articolul 16 din Statutul funcționarilor, să adopte norme obligatorii clare privind practica „ușilor turnante”, în conformitate cu orientările publicate de Comisie și să pună la dispoziția Parlamentului informații cu privire la aceste chestiuni în cadrul RAA pe 2015;

9.  constată că Autoritatea a adoptat în 2015 o decizie privind normele interne în materie de denunțare; solicită Autorității să includă aceste informații în RAA pe 2015 și să asigure deplina conformitate cu articolul 22c din Statutul funcționarilor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014;

10.  observă că sunt disponibile foarte puține informații privind procedurile de achiziții și criteriile de selecție a contractanților; constată că, pentru 2014, o singură decizie de atribuire a unui contract este publicată pe site-ul Autorității; solicită Autorității să prezinte pe site-ul său internet și în RAA pe 2015 o listă a tuturor procedurilor de atribuire de contracte la care a participat, chiar dacă au fost lansate de alte instituții, precum și procedurile și criteriile de selecție aferente;

11.  ia act de acordul la care au ajuns Parlamentul și Consiliul la sfârșitul anului 2015 în legătură cu noul cadru legislativ privind protecția datelor, propus de Comisie la 25 ianuarie 2012;

12.  își reiterează solicitarea de a fi informat cu privire la utilizarea echipamentelor de videoconferință în 2014; salută informațiile cu privire la utilizarea unor noi echipamente, cum ar fi echipamentul Voxbox din Parlamentul European;

13.  susține utilizarea unor indicatori-cheie de performanță pentru evaluarea eficacității utilizării resurselor; solicită Autorității să includă în continuare tabloul de bord în rapoartele sale anuale de activitate;

14.  își reiterează solicitarea adresată în 2015 privind includerea politicii imobiliare a Autorității în raportul său anual de activitate, în special deoarece este important ca costurile acestei politici să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive; invită, prin urmare, Autoritatea includă în RAA pe 2015 și să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune informații privind politica sa imobiliară;

15.  își reiterează solicitarea adresată în 2015 de a primi un tabel exhaustiv al tuturor resurselor umane de care dispune Autoritatea, defalcate pe grade, sexe și naționalitate; observă că acest tabel ar trebui să fie inclus în mod automat în rapoartele anuale de activitate ale Autorității; invită, prin urmare, Autoritatea să includă în RAA pe 2015 și să furnizeze Parlamentului un tabel exhaustiv al tuturor resurselor umane, astfel cum este descris la prezentul punct;

16.  ia act de faptul că nivelul creditelor alocate pentru misiuni, deplasări și alte cheltuieli conexe ale membrilor și personalului său a rămas neschimbat în 2014; solicită Autorității să reducă aceste cheltuieli, ori de câte ori este posibil, fără a aduce atingere rolului instituției;

17.  invită Autoritatea ca, până la sfârșitul lunii mai 2016, să prezinte, în rapoartele sale anuale de activitate, informații detaliate privind misiunile efectuate de membrii și personalul său, inclusiv costul fiecărei misiuni;

18.  ia act de reducerea liniilor bugetare aferente traducerii, publicațiilor și activităților Autorității.

(1) JO L 51, 20.2.2014.
(2) JO C 377, 13.11.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 10.11.2015, p. 1.
(4) JO C 377, 13.11.2015, p. 146.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2014: performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor UE
PDF 361kWORD 121k
Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014: performanțe, gestiune financiară și control (2015/2205(DEC))
P8_TA(2016)0159A8-0080/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2014,

–  având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere rapoartele anuale specifice ale Curții de Conturi(1) privind conturile anuale ale agențiilor descentralizate pentru exercițiul financiar 2014,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(2) al Consiliului, în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(4), în special articolul 110,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0080/2016),

A.  întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1271/2013 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

1.  reamintește importanța sarcinilor realizate de agenții și impactul lor direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii; reamintește, de asemenea, importanța autonomiei agențiilor, în special a agențiilor de reglementare și a celor care îndeplinesc funcția de colectare de informații independente; reamintește că principalul scop al înființării agențiilor a fost realizarea de evaluări tehnice și științifice independente;

2.  ia act, din sinteza rezultatelor obținute în urma auditurilor anuale efectuate de Curtea de Conturi în 2014 cu privire la agențiile și alte organisme ale Uniunii („sinteza Curții”), de faptul că bugetul agențiilor pe 2014 s-a ridicat la circa 1,9 miliarde EUR, reprezentând o scădere cu aproximativ 5 % față de 2013 și un procentaj de aproximativ 1,4 % din bugetul general al Uniunii; subliniază că un procentaj de aproximativ 63 % (1,2 miliarde EUR) provine din fonduri ale Uniunii, restul veniturilor provenind din taxe percepute sau din alte surse;

3.  observă că personalul agențiilor este format din 6 578 de funcționari permanenți și agenți temporari, reprezentând o creștere cu 0,64 % în comparație cu exercițiul precedent și un procentaj de 14 % din totalul funcționarilor Uniunii prevăzut de bugetul general al Uniunii; remarcă și faptul că pentru agenții mai lucrează și alte circa 3 200 de persoane reprezentând personal contractual sau detașat; subliniază că mărirea efectivului de personal s-a concentrat în special în acele agenții cărora le-au fost încredințate sarcini suplimentare, în agențiile cu responsabilități de supraveghere în sectorul financiar și în agențiile executive cărora li s-au atribuit responsabilități suplimentare în cadrul Orizont 2020 și al altor programe;

Abordarea comună și foaia de parcurs a Comisiei

4.  reamintește că, în iulie 2012, Parlamentul, Consiliul și Comisia au adoptat o abordare comună privind agențiile descentralizate („Abordarea comună”), un acord politic referitor la gestionarea și reformarea în viitor a agențiilor; ia act de faptul că acțiunile întreprinse în continuarea acestui acord țin de responsabilitatea Comisiei;

5.  ia act de raportul Comisiei referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Abordării comune și de eforturile depuse în comun de Comisie și de agențiile descentralizate, care au condus la progrese demonstrate; consideră că acest lucru va asigura o conducere mai echilibrată, ameliorarea eficienței și a responsabilității, precum și creșterea coerenței; în plus, ia act de faptul că, potrivit Rețelei agențiilor Uniunii („Rețeaua”), agențiile au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea acțiunilor prevăzute în Abordarea comună, rata de finalizare a acțiunilor relevante la nivel de agenție, prevăzute în foaia de parcurs, fiind de 99 %;

6.  salută, în acest sens, orientările prezentate de Comisie în consultare cu agențiile privind indicatorii de performanță, cu scopul de a evalua rezultatele obținute de directorii executivi ai agențiilor, precum și orientările elaborate de Comisie pentru adoptarea normelor de aplicare privind agențiile legate de angajarea personalului; se așteaptă ca orientările în cauză să ajute agențiile să își simplifice procesele, economisind astfel timp și resurse;

Gestiunea bugetară și financiară

7.  reamintește că anualitatea este unul dintre cele trei principii contabile de bază, alături de unitate și echilibru, principii indispensabile pentru a asigura o execuție eficientă a bugetului Uniunii; ia act, din sinteza Curții, de faptul că nivelul ridicat de credite de angajament reportate rămâne problema cea mai frecventă în materie de gestiune bugetară și financiară, care a afectat 28 de agenții; subliniază, cu toate acestea, că reportările sunt adesea justificate parțial sau în totalitate de natura multianuală a programelor operaționale ale agențiilor și nu indică neapărat deficiențe în planificarea și execuția bugetului și nici nu contravin întotdeauna principiului bugetar al anualității; recunoaște că reportările care rezultă în urma acestor programe operaționale sunt de multe ori planificate în prealabil de către agenții și comunicate Curții de Conturi, ceea ce facilitează distincția explicită între reportări planificate și reportări neplanificate;

8.  ia act de faptul că un nivel ridicat de anulare a reportărilor din exercițiile anterioare a fost remarcat de Curtea de Conturi în opt cazuri; observă că aceste reportări indică faptul că creditele reportate fuseseră angajate pe baza unor nevoi supraestimate sau în mod nejustificat; îndeamnă agențiile respective să ia măsuri pentru a evita în viitor această situație; ia act de faptul că, potrivit Rețelei, nivelul de anulare este relevant pentru gradul de corectitudine a estimării nevoilor financiare de către agenții și reprezintă un indicator mai bun privind buna planificare bugetară decât nivelul reportărilor; ia act de faptul că, potrivit Rețelei, agențiile în cauză au luat diverse măsuri pentru a-și îmbunătăți sistemele de monitorizare bugetară și a soluționa această problemă;

9.  reamintește agențiilor că Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei (Regulamentul financiar cadru) prevede un raport anual de activitate consolidat care combină informațiile din rapoartele anuale de activitate, din rapoartele de audit intern și extern, precum și din rapoartele financiare și care trebuie trimis până la data de 1 iulie a fiecărui an Comisiei, Curții de Conturi și autorității care acordă descărcarea de gestiune; solicită agențiilor care nu au făcut-o încă să includă informații detaliate privind auditurile interne și externe în raportul lor anual de activitate consolidat;

10.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, transpunerea în practică a Regulamentului financiar cadru de către agenții ridică în multe cazuri probleme în ceea ce privește realizarea unor cheltuieli bugetare eficiente și simplificate, în special în legătură cu achizițiile publice, programarea multianuală, gestionarea indirectă a granturilor și documentația complexă pentru pachetul de consolidare a conturilor; invită Comisia și Rețeaua să examineze în continuare posibilitatea de a simplifica normele, ținând seama de necesitățile diferite ale agențiilor;

11.  constată cu satisfacție că conturile finale ale tuturor agențiilor descentralizate prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acestora la 31 decembrie 2014, precum și rezultatele operațiunilor lor și fluxurile lor de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar aplicabil și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;

12.  constată cu satisfacție că, în cazul tuturor agențiilor descentralizate, operațiunile subiacente conturilor anuale aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2014 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

13.  își exprimă îngrijorarea legată de faptul că anumite agenții sunt finanțate parțial din taxe plătite de sectorul respectiv, iar aceste legături financiare le pot afecta independența; invită agențiile să adopte măsuri care să apere independența activităților lor externe și interne;

Cooperarea dintre agenții și cu alte instituții – servicii comune și sinergii

14.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, 93 % dintre agenții au declarat că partajează servicii cu alte agenții și instituții; constată că 75 % dintre agenții au încheiat acorduri de cooperare, acorduri de lucru și memorandumuri de înțelegere pentru cooperarea cu alte agenții, instituții și state membre; remarcă faptul că acordurile generale sunt puse în aplicare pe bază anuală, cu mai multe acțiuni individuale concrete în domeniul serviciilor administrative și al serviciilor operaționale specifice; încurajează agențiile să folosească mai multe servicii în comun în cazul în care acest lucru duce la reducerea costurilor și la creșterea eficienței; subliniază că, în cazul în care serviciile sunt comune, costurile ar trebui împărțite în mod echitabil între agențiile sau instituțiile participante pentru ca o parte să nu suporte întregul cost al serviciilor;

15.  recomandă Parlamentului, Comisiei și Consiliului să aibă în vedere posibilitatea de a amplasa orice agenție nouă care ar putea deveni necesară în viitor în vecinătatea altor agenții, înlesnind astfel folosirea în comun a serviciilor lor;

16.  ia act de avizul Rețelei privind fuzionarea agențiilor; reamintește că evaluarea eficienței sub acest aspect ține de competența Grupului de lucru interinstituțional pentru agențiile descentralizate; încurajează Comisia să inițieze o analiză a impactului pe termen lung al fuzionării agențiilor descentralizate care își desfășoară activitatea în același domeniu general de politică sau care îndeplinesc sarcini asemănătoare;

17.  salută orientările referitoare la procedurile de achiziții desfășurate în comun de agenții și la participarea agențiilor la procedurile de achiziții coordonate de Comisie; recunoaște avantajele – nu numai pentru agenții, ci și pentru Comisie– obținute de pe urma creării de sinergii și a punerii în comun a procedurilor de achiziții în cadrul Abordării comune; regretă, în acest context, că Comisia intenționează să înceapă să perceapă taxe administrative agențiilor pentru serviciile pe care le oferă; reamintește Comisiei că și agențiile sunt finanțate din bugetul Uniunii și că perceperea acestor taxe ar putea determina o participare mai scăzută la procedurile comune de achiziții; invită Comisia să reexamineze perceperea de taxe agențiilor care participă la proceduri de achiziții coordonate de Comisie;

Gestionarea resurselor umane

18.  reamintește că punctul 27 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5) prevede reducerea treptată cu 5 % a personalului din toate instituțiile, organismele și agențiile în perioada 2013-2017; ia act de faptul că majoritatea agențiilor au atins sau au depășit deja obiectivul de reducere cu 5 % a personalului în comparație cu organigramele lor din 2012; reamintește faptul că Comisia a început să aplice reducerea cu 5 % în cadrul schemei sale de personal pe 2013, calculul său bazându-se pe numărul posturilor din 2012; afirmă că Comisia a operat o reducere suplimentară cu 5 % a personalului agențiilor pentru a crea un fond de redistribuire din care să aloce posturi agențiilor cu sarcini noi sau agențiilor nou înființate; invită Comisia să realizeze o analiză SWOT a agențiilor și a programelor lor anuale de lucru, astfel încât să poată decide în cunoștință de cauză care agenții au nevoie de personal suplimentar și care nu;

19.  reamintește poziția Parlamentului exprimată în cadrul procedurii bugetare, potrivit căreia personalul finanțat din taxele plătite de sector, și deci nefinanțat de la bugetul UE, nu ar trebui să fie afectat de reducerea anuală de 1 % aplicată de Uniune; îndeamnă Comisia să trateze în mod separat agențiile care sunt finanțate în principal de la bugetul Uniunii și să propună un cadru specific pentru agențiile finanțate în primul rând de către sector, care să fie proporțional cu serviciile furnizate de către agenții;

20.  încurajează toate agențiile să urmărească echilibrul de gen în cadrul personalului de conducere de nivel superior; constată că în anumite agenții cifrele sunt deosebit de nesatisfăcătoare; solicită Rețelei să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport detaliat privind măsurile luate pentru a asigura echilibrul de gen în cadrul personalului de conducere de nivel superior din toate agențiile descentralizate; în plus, îndeamnă statele membre să urmărească echilibrul de gen la numirea membrilor consiliilor de administrație;

Conflictele de interese și transparența

21.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, peste 80 % dintre toate agențiile descentralizate au o strategie antifraudă; remarcă faptul că, dintre cele patru agenții rămase, trei urmau să elaboreze și să adopte o strategie antifraudă în 2016, în timp ce a patra, Oficiul European de Poliție, aplică principiile și standardele definite în strategia antifraudă a Comisiei, împreună cu un model financiar puternic care implică realizarea permanentă de activități de verificare ex-ante și ex-post; constată că toate strategiile adoptate țin seama de metodologia și orientările Oficiului European de Luptă Antifraudă privind strategiile antifraudă;

22.  ia act de opinia agențiilor, potrivit căreia încrederea cetățenilor Uniunii în instituțiile, agențiile și organismele acesteia este de cea mai mare importanță; ia act de faptul că agențiile au introdus o serie de măsuri și de instrumente concrete pentru a aborda corespunzător riscurile unor conflicte de interese reale sau percepute; invită agențiile să ia în considerare elaborarea unei strategii pentru a se apropia de cetățenii Uniunii; constată că toate agențiile au adoptat deja politici pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și că aceste politici sunt conforme cu Orientările Comisiei referitoare la prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul agențiilor descentralizate ale UE; constată că aceste politici includ, printre altele, măsuri pentru detectarea riscurilor potențiale într-un stadiu incipient, identificarea celor mai bune practici în alte entități, cum ar fi Comisia, alte agenții și Oficiul European de Luptă Antifraudă, precum și politici privind conflictele de interese pentru membrii personalului și colaboratorii care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor; invită agențiile să analizeze avantajele și dezavantajele existenței unor reglementări comune privind conflictele de interese;

23.  cere să se facă progrese la nivel general în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției în sectorul public, în special în instituțiile și agențiile Uniunii, printr-o abordare holistică, începând cu îmbunătățirea accesului public la documente și înăsprirea normelor privind conflictele de interese, introducerea sau consolidarea registrelor de transparență și furnizarea unor resurse suficiente pentru măsurile de asigurare a respectării legii, precum și prin îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și a cooperării cu țările terțe relevante;

24.  ia act cu îngrijorare de faptul că unele agenții nu au adoptat încă orientări privind denunțarea neregulilor; solicită ca toate instituțiile și agențiile UE care încă nu au făcut acest lucru să adopte de urgență norme interne privind semnalarea neregulilor și să aplice o abordare comună privind obligațiile ce le revin, axându-se pe protecția denunțătorilor; invită instituțiile și agențiile să acorde o atenție deosebită protecției denunțătorilor în contextul Directivei ce urmează a fi adoptată în curând a Parlamentului European și a Consiliului protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale; invită Comisia să propună dispoziții legislative privind nivelul minim de protecție în Uniune a denunțătorilor; invită instituțiile și agențiile să garanteze nu doar obligația formală a acestora de a raporta toate tipurile de nereguli, ci și măsuri adecvate de protecție a denunțătorilor; invită instituțiile și agențiile să pună în aplicare fără întârziere articolul 22c din Statutul funcționarilor;

25.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, 16 agenții (52 %) utilizează grupuri de experți, grupuri și comitete științifice și aproape toate țin cont de preocupările exprimate de Ombudsmanul European în cadrul anchetei din proprie inițiativă (OI/6/2014/NF), deschise la 12 mai 2014, cu privire la politicile de personal pentru aceste grupuri; îndeamnă agențiile care încă nu țin cont de acești factori să o facă fără întârziere; invită agențiile să aplice noile norme care ar trebui să fie adoptate de Comisie privind grupurile de experți;

26.  constată că 29 de agenții (peste 90 %) au adoptat politici privind publicarea CV-urilor și a declarațiilor de interese ale membrilor consiliilor de administrație, ale personalului de conducere și ale experților externi și interni; constată, de asemenea, că 23 de agenții (74 %) își publică CV-urile și declarațiile de interese pe site-urile lor de internet; ia act cu îngrijorare de faptul că unele agenții întâmpină dificultăți legate de publicarea CV-urilor sau a declarațiilor de interese ale membrilor consiliilor lor de administrație, întrucât nu există niciun mecanism care să îi oblige pe membrii consiliilor de administrație să furnizeze aceste documente; îi îndeamnă pe membrii consiliilor de administrație ale agențiilor care încă nu au furnizat documente care să ateste absența conflictelor de interese să prezinte aceste documente în vederea publicării lor fără întârziere pe site-urile agențiilor respective pentru a spori transparența;

27.  solicită tuturor instituțiilor și agențiilor Uniunii să implementeze articolul 16 din Statutul funcționarilor, publicând anual informații privind înalții funcționari care au părăsit administrația, precum și o listă a conflictelor de interese; solicită ca toate instituțiile și agențiile Uniunii să evalueze compatibilitatea posturilor ocupate după perioada de activitate în cadrul instituțiilor UE sau situațiile în care funcționari publici și foști deputați în Parlamentul European trec din sectorul public în sectorul privat (chestiunea „ușilor turnante”) și dacă este posibil să existe un conflict de interese, precum și să definească perioade clare de existență a stării de incompatibilitate, care ar trebui să acopere cel puțin perioada pentru care se acordă indemnizații tranzitorii;

28.  subliniază că este necesar să se crească integritatea și să se îmbunătățească cadrul etic, printr-o mai bună aplicare a codurilor de conduită și a principiilor etice, pentru a consolida o cultură comună și eficace a integrității în toate instituțiile și agențiile Uniunii;

29.  invită instituțiile și agențiile Uniunii care au introdus coduri de conduită, inclusiv Parlamentul, să accelereze măsurile de punere în aplicare a codurilor, cum ar fi verificarea declarațiilor de interese financiare;

30.  invită toate agențiile să utilizeze cadrul care urmează să fie creat de noul Acord interinstituțional privind registrul de transparență obligatoriu pentru a-și orienta interacțiunile cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii, astfel încât activitățile de lobby să devină mai transparente;

Performanță

31.  observă că principiul rentabilității economice și al valorii adăugate europene se aplică și în cazul agențiilor, care ar trebui să asigure o informare corespunzătoare a cetățenilor în legătură cu rezultatele activităților agențiilor; remarcă importanța obținerii de rezultate; subliniază că multe agenții nu includ în mod explicit și responsabil în rapoartele lor anuale informații cu privire la eficacitatea și eficiența activităților lor; reiterează faptul că este important ca Rețeaua să facă parte din noul grup de lucru interinstituțional privind performanța, pentru a se ajunge la o înțelegere comună a principiului bugetului bazat pe performanță și orientat către rezultate, precum și pentru a se identifica posibile îmbunătățiri ale modelelor de performanță aplicate în prezent în cadrul agențiilor; solicită Curții de Conturi să realizeze o evaluare a performanței și a rezultatelor agențiilor și să își prezinte constatările în timp util, înainte de revizuirea cadrului financiar multianual din 2016;

Comunicare și vizibilitate

32.  observă că, potrivit Rețelei, aproape toate agențiile au menționat pe site-ul lor de internet faptul că sunt agenții ale Uniunii, cu excepția Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, care declară că este un organism independent ce oferă consiliere Parlamentului, Consiliului și Comisiei; constată, de asemenea, că 50 % dintre agenții au publicat informații pe site-urile lor de internet în toate limbile Uniunii, patru agenții au oferit informații în 23 de limbi ale Uniunii, 22 % oferă informații în cel puțin două limbi, iar 9 % dintre agenții au site-uri disponibile numai în limba engleză, unele dintre ele având intenția de a pune la dispoziție și informații în limba germană; observă, de asemenea, că o abordare multilingvă deplină nu poate fi pusă momentan în practică de către toate agențiile din cauza resurselor suplimentare necesare; invită agențiile să aibă în vedere utilizarea unor instrumente de tip rețea socială, a anchetelor și a grupurilor-țintă pentru a măsura gradul de informare a publicului și a evalua modalitățile de îmbunătățire a strategiei lor de comunicare în viitor;

33.  ia act de declarația Rețelei potrivit căreia agențiile și-au asumat angajamentul ferm de a-și consolida prezența pe platformele de comunicare socială; constată că numai câteva agenții nu sunt încă prezente pe platformele de comunicare socială, dar că sunt hotărâte să comunice în acest mod în viitorul apropiat; observă că activitățile de promovare pe platformele de comunicare socială includ rapoarte, evenimente, oportunități de angajare și achiziții publice; constată, de asemenea, că activitățile de pe platformele de comunicare socială sunt integrate cu alte instrumente de comunicare ale agențiilor;

34.  invită agențiile să-și intensifice și mai mult eforturile și să-și îmbunătățească politicile de comunicare și să asigure o mai mare vizibilitate a activităților lor prin intermediul diverselor instrumente de pe rețelele sociale, pentru a-și face cunoscute activitățile și realizările și pentru a asigura informarea corespunzătoare a cetățenilor cu privire la activitatea lor.

Alte observații

35.  ia act de faptul că, pe baza contribuțiilor agențiilor, Comisia a elaborat orientări cuprinzând dispoziții standard pentru acordurile privind sediul semnate între agențiile descentralizate și statele membre gazdă; observă că, în ianuarie 2016, patru agenții purtau încă negocieri cu statul membru gazdă, comparativ cu 10 agenții în exercițiul precedent; reiterează importanța acestor acorduri pentru funcționarea și securitatea agențiilor; îndeamnă agențiile și statele membre care nu au încheiat un acord privind sediul să facă acest lucru fără întârziere;

36.  atrage atenția asupra importanței aspectelor sociale ale acordurilor privind sediul agențiilor cu țara lor gazdă, cum ar fi previzibilitatea condițiilor sociale și de viață ale personalului (taxele de școlarizare, aspecte legate de statut etc.);

37.  reamintește cu preocupare faptul că unele agenții au în continuare două sedii și consideră că este necesar să se elimine cât mai curând posibil sediile „duble” care nu prezintă o valoare adăugată operațională;

38.  solicită instituțiilor și organismelor UE să aplice cu strictețe măsurile referitoare la discreție și la excludere în achizițiile publice, realizând verificări adecvate în toate cazurile, precum și să aplice criteriile de excludere pentru a elimina companiile în cazul unor eventuale conflicte de interese, acest lucru fiind esențial pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii;

39.  reamintește Curții de Conturi că Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit la punctul 54 din Abordarea comună că toate aspectele legate de auditurile externe externalizate „rămân în responsabilitatea deplină a [Curții], care gestionează toate procedurile administrative și de achiziții care se impun”; solicită Comisiei să confirme urgent că Abordarea comună se aplică în continuare; regretă profund că noua abordare de audit care implică auditori din sectorul privat a condus la creșterea sarcinii administrative a agențiilor cu 85 %, adică peste 13 000 de ore suplimentare sau o medie de 3,5 angajați în echivalent normă întreagă, în comparație cu precedentul audit realizat de Curtea de Conturi; regretă că timpul petrecut cu atribuirea și gestionarea contractelor de audit a reprezentat peste 1 400 de ore de lucru suplimentare pe persoană pentru agențiile descentralizate și că valoarea totală a cheltuielilor suplimentare pentru auditurile externe realizate de sectorul privat în 2014 s-a ridicat la 550 000 EUR; invită Curtea de Conturi să ofere orientări mai bune auditorilor privați pentru a reduce în mod semnificativ sarcina administrativă crescută;

40.  solicită tuturor instituțiilor și agențiilor UE să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate;

41.  recomandă Parlamentului, Comisiei și Consiliului să ia în considerare fuzionarea agențiilor mai mici care îndeplinesc sarcini similare sau interconectate; argumentează că acest lucru ar asigura creșterea eficienței pe termen lung;

42.  afirmă că rapoartele anuale ale instituțiilor și agențiilor UE ar putea juca un rol important în asigurarea respectării transparenței, responsabilității și integrității; invită instituțiile și agențiile UE să includă în rapoartele lor anuale un capitol standard privind aceste componente;

43.  ia act de publicarea simultană a foilor de parcurs care inițiază revizuirea regulamentelor de instituire a celor trei agenții tripartite ale Uniunii, CEDEFOP, EU-OSHA și Eurofound; subliniază că revizuirile ar trebui să păstreze rolurile-cheie ale acestor agenții cu o reputație deosebită, precum și natura lor tripartită, asigurând participarea activă a autorităților naționale, a sindicatelor și a reprezentanților patronatelor la conducerea și funcționarea lor;

44.  reafirmă faptul că discutarea proiectelor de programe anuale de activitate și a strategiilor multianuale ale agențiilor în cadrul comisiilor competente contribuie la asigurarea concordanței dintre aceste programe și strategiile și prioritățile politice efective, însă subliniază necesitatea de a alinia ciclul bugetar al Uniunii la Strategia UE 2020 pentru a putea monitoriza pe deplin performanța fiecărei agenții în contextul contribuției sale la realizarea obiectivelor UE 2020 și pentru a prezenta un raport cuprinzător privind această performanță;

45.  ia act de bunele practici în materie de colaborare între agenții în ceea ce privește condițiile de viață și de muncă, formarea profesională și sănătatea și securitatea în muncă, care optimizează sinergiile și cooperarea între agenții și cresc complementaritatea reciprocă a acestora; salută de asemenea și încurajează continuarea schimburilor de bune practici între Comisie și agenții;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 409, 9.12.2015, p. 1.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(4) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2014: Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)
PDF 366kWORD 100k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2191(DEC))
P8_TA(2016)0160A8-0087/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2014,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2014 (05584/2016 – C8-0089/2016),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(4), în special articolul 24,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0087/2016),

1.  acordă directorului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2014;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind închiderea conturilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2014 (2015/2191(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2014,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Agenției(7),

–  având în vedere declarația de asigurare(8) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a Agenției în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2014 (05584/2016 – C8-0089/2016),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(9), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(10), în special articolul 24,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(11),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(12), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0087/2016),

1.  ia act de conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei care sunt prezentate în anexa la raportul Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2014;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3. Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2191(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2014,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0087/2016),

A.  întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, bugetul definitiv al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („Agenția”) aferent exercițiului financiar 2014 a fost de 10 880 000 EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 8,8 % față de 2013; întrucât bugetul Agenției provine în întregime de la bugetul Uniunii;

B.  întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru exercițiul financiar 2014 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2013

1.  constată că, potrivit raportului Curții, în ceea ce privește două observații formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2012 și notate ca fiind „în desfășurare” în raportul Curții pentru exercițiul 2013, au fost întreprinse acțiuni corective și ambele recomandări sunt notate în prezent în raportul Curții ca fiind „finalizate”; observă, în plus, că, în ceea ce privește cele trei observații formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2013, au fost întreprinse acțiuni corective, iar în prezent două dintre aceste trei observații sunt notate ca fiind „finalizate”, iar pentru cea de-a treia apare mențiunea „nu se aplică”;

2.  constată că, potrivit informațiilor furnizate de Agenție:

   un sold ridicat de numerar, în valoare de 5 500 000 EUR, înregistrat la sfârșitul exercițiului, care reprezintă rezultatul unui buget rectificativ legat de punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(13) („REMIT”), a fost echilibrat pe parcursul exercițiului 2014 și a fost redus la 3 300 000 EUR la sfârșitul lui 2014; constată cu satisfacție că, potrivit raportului Curții, măsura corectivă respectivă a fost finalizată;
   Consiliul de administrație al Agenției a adoptat la 31 ianuarie 2015 politica revizuită a acesteia privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; constată, de asemenea, că noua politică se aplică personalului Agenției, membrilor și membrilor supleanți ai tuturor celor trei consilii ale Agenției, precum și președinților și vicepreședinților grupului de lucru al Agenției și coordonatorilor grupului de lucru, care au dreptul să dirijeze activitățile grupurilor de lucru ale Agenției;
   majoritatea CV-urilor și declarațiilor de interese ale membrilor Consiliului de administrație al Agenției, ale președinților și vicepreședinților grupului de lucru al Agenției, precum și ale coordonatorilor grupului de lucru au fost publicate pe pagina de internet a Agenției; invită Agenția să analizeze și să publice fără întârziere și celelalte CV-uri și declarații de interese, așa cum prevede politica sa;

Gestiunea bugetară și financiară

3.  ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2014 au condus la o rată de execuție bugetară de 95 %, fiind astfel realizat obiectivul preconizat de Agenție; această rată de execuție bugetară reprezintă o reducere de 2,53 % față de 2013; constată, de asemenea, că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 69,84 %, ceea ce reprezintă o creștere de 14,84 % în comparație cu 2013; consideră că rata de execuție a creditelor de plată se situează sub obiectivul Agenției de 75 %, ceea ce se datorează în principal reînnoirii sau negocierii către sfârșitul anului a contractelor anuale ale Agenției, precum și caracterului multianual al punerii în aplicare a REMIT;

4.  regretă faptul că nu s-a ajuns la un acord privind posibilele contribuții în folosul Agenției din partea țărilor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, deoarece cel de-al treilea pachet privind energia nu a fost încă inclus în Acordul privind Spațiul Economic European;

Angajamente și reportări

5.  ia act de faptul că reportările de credite de la titlul II (cheltuieli administrative) s-au ridicat la 980 000 EUR, ceea ce reprezintă 41 % din creditele de la titlul II (cheltuieli administrative); constată, de asemenea, că aceste reportări sunt legate în principal de studiile pentru punerea în aplicare a REMIT, precum și de contractele anuale care au fost reînnoite la sfârșitul anului;

6.  ia act de faptul că o sumă de 1 570 000 EUR din creditele angajate la titlul III a fost reportată în 2015, ceea ce reprezintă 62 % din creditele angajate pentru cheltuieli operaționale; constată, de asemenea, că rata reportărilor de la titlul III a fost redusă cu 29 % comparativ cu exercițiul 2013; subliniază că aceste reportări se referă în principal la activitatea complexă multianuală legată de punerea în aplicare a REMIT, pentru care a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014(14), la 17 decembrie 2014;

7.  constată că, în conformitate cu raportul Curții, Agenția a efectuat, la sfârșitul lui 2014, două plăți de prefinanțare din creditele primite la sfârșitul lui 2013 cu titlu de buget rectificativ în valoare de 1 560 000 EUR; constată că aceste plăți au fost efectuate în baza unor contracte pentru servicii legate de proiectul REMIT, prestate în perioada 2015-2017; ia act de faptul că Agenția a fost obligată să suspende o parte din implementarea REMIT din cauză că Regulamentul REMIT a fost adoptat cu întârziere față de data preconizată inițial; înțelege că aceste plăți vor permite Agenției să-și finanțeze activitățile viitoare legate de REMIT și contractele atribuite, conform planului inițial; subliniază totuși că, deși implementarea REMIT are un caracter complex și multianual, un nivel ridicat al reportărilor și al plăților de prefinanțare contravine principiului bugetar al anualității; observă că Agenția ar trebui să îmbunătățească în continuare planificarea și execuția bugetului său anual;

Procedurile de achiziții publice și de recrutare

8.  constată cu satisfacție că Agenția adoptat în aprilie 2014 politica sa revizuită privind procedurile de recrutare și activitatea comitetului de selecție; constată, de asemenea, că această politică conține condiții specifice pentru interviuri și testele scrise, precum și dispoziții stricte pentru asigurarea anonimatului candidaților; ia act de afirmația Agenției potrivit căreia această politică reprezintă un progres în ceea ce privește angajamentul său de a asigura transparența și tratamentul egal al personalului;

Controale interne

9.  ia act de faptul că analiza efectuată de Agenție a stadiului de implementare a standardelor de control intern (SCI) nu a scos la iveală nicio lacună semnificativă în 2014; constată, de asemenea, că, în urma analizei stadiului de implementare, Agenția consideră că respectă cerințele minime ce stau la baza tuturor SCI; invită Agenția să continue îmbunătățirea controalelor sale interne și să garanteze eficacitatea controalelor introduse, precum și faptul că acestea contribuie la realizarea obiectivelor sale;

Auditul intern

10.  constată că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a realizat un audit al Agenției în conformitate cu planul său strategic de audit al Agenției pentru 2013-2015, tema auditului fiind „Elaborarea de orientări-cadru și aviz cu privire la codurile de rețea”; constată că, în cadrul auditului, IAS a identificat aspecte ce trebuie îmbunătățite și a formulat o recomandare notată ca „foarte importantă”, precum și cinci recomandări notate ca „importante”;

11.  ia act de faptul că, drept răspuns la recomandările formulate de IAS, Agenția a pregătit un plan de acțiune pentru a elimina deficiențele identificate; constată că IAS a considerat că planul de acțiune abordează în mod corespunzător riscurile identificate;

12.  constată că 10 dintre cele 11 recomandări emise de IAS în urma auditului său din 2013 au fost închise, iar o recomandare notată ca „importantă” în auditul din 2013 este identificată ca fiind realizată parțial și finalizată în cursul anului 2015;

Performanță

13.  constată că Agenția și-a revizuit sistemul de indicatori-cheie de performanță (ICP), introducând o deosebire între indicatorii de performanță și ICP pentru a oferi conducerii informații mai exacte dacă sunt sau nu îndeplinite obiectivele globale ale Agenției; constată că noul sistem urma să fie aplicat în 2015, în cadrul noii structuri a programului de lucru al Agenției;

14.  salută faptul că, pentru a înregistra operațiunile bugetare și pentru a ține evidența lor, Agenția folosește ABAC, același sistem financiar ca cel folosit de Comisie, sistemul SAP fiind integrat ca sistem periferic („back-end”) pentru contabilitate;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

15.  afirmă că rapoartele anuale ale Agenției ar putea juca un rol important în respectarea principiilor transparenței, responsabilității și integrității; invită Agenția să includă în raportul său anual un capitol standard privind aceste componente;

Alte observații

16.  subliniază că, în temeiul acordului privind sediul încheiat între Agenție și statul membru gazdă, pe teritoriul statului membru gazdă va fi înființată o Școală Europeană; regretă faptul că, după mai bine de patru ani de la intrarea în vigoare a acordului, această Școală Europeană nu a fost încă înființată; ia act de afirmația Agenției potrivit căreia guvernul statului membru gazdă evaluează modificările și măsurile legislative necesare pentru a găsi soluția optimă; încurajează Agenția și statul membru gazdă să soluționeze această problemă și invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția negocierilor;

17.  subliniază că este necesar să se crească integritatea și să se îmbunătățească cadrul etic, printr-o mai bună aplicare a codurilor de conduită și a principiilor etice, pentru a consolida o cultură comună și eficace a integrității;

o
o   o

18.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 28 aprilie 2016(15) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 409, 9.12.2015, p. 18.
(2) JO C 409, 9.12.2015, p. 18.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) JO L 211, 14.8.2009, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(7) JO C 409, 9.12.2015, p. 18.
(8) JO C 409, 9.12.2015, p. 18.
(9) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(10) JO L 211, 14.8.2009, p. 1.
(11) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(12) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(13) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie (JO L 326, 8.12.2011, p. 1).
(14) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei (JO L 363, 18.12.2014, p. 121).
(15) Texte adoptate, P8_TA(2016)0159.


Descărcarea de gestiune 2014: Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (Oficiul OAREC)
PDF 353kWORD 97k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice aferent exercițiului financiar 2014 (2015/2192(DEC))
P8_TA(2016)0161A8-0093/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2014,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsul Oficiului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2014 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune a