Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2059(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0278/2016

Texte depuse :

A8-0278/2016

Dezbateri :

PV 24/10/2016 - 19
CRE 24/10/2016 - 19

Voturi :

PV 25/10/2016 - 7.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0406

Texte adoptate
PDF 462kWORD 62k
Marţi, 25 octombrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Strategia UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor
P8_TA(2016)0406A8-0278/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2016 referitoare la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor (2016/2059(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 februarie 2016 intitulată „O strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor” (COM(2016)0049),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080) și anexele la aceasta,

–  având în vedere Strategia energetică 2030 din 22 ianuarie 2014, intitulată „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” (COM(2014)0015),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 iulie 2014 intitulată „Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030” (COM(2014)0520),

–  având în vedere Al cincilea raport de evaluare al IPCC – Raportul Grupului de lucru I „Schimbările climatice 2013: bazele științelor fizice”,

–  având în vedere Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi(1),

–  având în vedere Acordul de la Paris din decembrie 2015 realizat cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011, intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere cel de-al treilea pachet legislativ privind energia,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 februarie 2016 intitulată „O strategie a UE pentru încălzire și răcire” (COM(2016)0051),

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE,

–  având în vedere Raportul special nr. 16/2015 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie, , prin dezvoltarea pieței interne a energiei” ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei”(2),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum și cel al Comisiei pentru comerț internațional, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru transport și turism (A8-0278/2016),

A.  întrucât gazele pot juca un rol important în cadrul sistemului energetic al UE în următoarele decenii, în producția industrială și ca sursă de încălzire a clădirilor, precum și ca sprijin pentru energia din surse regenerabile, chiar dacă UE își îndeplinește obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și sursele regenerabile și face tranziția către o economie cu emisii reduse de CO2, în care rolul gazelor va scădea treptat în favoarea energiilor curate;

B.  întrucât gazul natural este un combustibil fosil care emite cantități semnificative de metan pe parcursul ciclului său de viață (producție, transport, consum), dacă nu este gestionat în mod adecvat; întrucât metanul are un potențial de încălzire globală semnificativ mai mare decât CO2 într-un interval de 20 de ani și, prin urmare, are un impact considerabil asupra schimbărilor climatice,

C.  întrucât Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % sub nivelurile din 1990, până în anul 2050;

D.  întrucât se prevede că dependența Europei de importurile de gaze va crește în următorii ani, în anumite state membre ea atingând deja 100% în situațiile în care nu există sau există un număr limitat de furnizori alternativi sau de rute de aprovizionare alternative;

E.  întrucât gazele naturale lichefiate (GNL) reprezintă o oportunitate pentru Europa, atât din perspectiva creșterii competitivității, prin tragerea în jos a prețurilor gazelor naturale, cât și din cea a creșterii siguranței aprovizionării; întrucât gazele naturale sunt și o soluție de rezervă flexibilă în completarea surselor regenerabile în producția de energie electrică;

F.  întrucât utilizarea gazelor naturale în transporturi (GNC și GNL), astfel cum se prevede în Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, ar genera mari beneficii pentru mediu;

G.  întrucât UE ar trebui să continue în mod activ dezvoltarea propriilor resurse convenționale interne de gaze, precum cele descoperite în Cipru;

H.  întrucât UE, al doilea importator de GNL din lume, ar trebui să joace un rol mai proactiv în diplomația internațională a energiei;

I.  întrucât este important să se promoveze o propunere integrată pentru utilizarea resurselor energetice interne, precum zăcămintele de gaze naturale din zona economică exclusivă a Ciprului, și să fie susținută crearea unui terminal pentru lichefierea GNL-ului în Cipru, pentru a exploata, de asemenea, zăcămintele din zonele învecinate;

J.  întrucât UE încă nu e în stare să exploateze la maximum beneficiile unei piețe interne integrate a energiei deoarece nu există suficiente interconexiuni, iar al treilea Pachet privind energia a fost implementat incomplet;

K.  întrucât strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice definește cinci dimensiuni care se susțin reciproc și sunt strâns interconectate, și anume: securitatea energetică; integrarea completă a pieței europene a energiei electrice, eficiența energetică; decarbonizarea economiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea; întrucât strategia ar trebui să promoveze, de asemenea, prețuri la energie accesibile pentru toți;

Introducere

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie a UE pentru gazul natural lichefiat (GNL) și stocarea gazelor”; consideră că o piață a energiei care să integreze în totalitate GNL-ul și depozitele de stocare a gazelor va contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivului primordial: o uniune energetică rezilientă;

2.  reamintește că strategia UE pentru GNL și stocarea gazelor reprezintă unul din elementele uniunii energetice, care își propune să concretizeze ambiția UE de a trece rapid la un sistem energetic sustenabil, sigur și competitiv, precum și să pună capăt dependenței de furnizorii externi de gaze naturale; subliniază că unul dintre obiectivele uniunii energetice este să facă din UE liderul mondial al energiilor din surse regenerabile;

3.  întrucât, în conformitate cu Acordul de la Paris COP 21, politica UE în privința gazelor trebuie să fie adaptată pentru a respecta obiectivul stabilit de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile din perioada preindustrială; întrucât se preconizează că gazele vor continua să joace un rol în cadrul sistemului energetic al UE până în anul 2050, atunci când, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu Perspectiva energetică a UE, emisiile de gaze cu efect de seră vor trebui reduse cu 80-95% sub nivelurile din 1990, mai ales în producția industrială și ca sursă de încălzire a clădirilor; întrucât rolul gazului se va diminua și trebuie să fie eliminat treptat pe termen lung, pe măsură ce UE își îndeplinește obiectivele ambițioase privind emisiile de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și energia din surse regenerabile și face tranziția către o economie sustenabilă;

4.  consideră că securitatea energetică poate fi asigurată cel mai eficient printr-o mai bună coordonare a politicilor energetice naționale, prin instituirea unei uniuni energetice reale, cu o piață unică a energiei și o politică energetică comună, precum și prin cooperarea între statele membre în acest domeniu, în conformitate cu principiul solidarității și cel al încrederii; consideră, în acest context, că o mai bună integrare a politicii energetice ar trebui să servească statelor membre, respectând țintele asumate de UE și obligațiile sale internaționale, precum și obiectivele declarate, și nu ar trebui să intre în conflict cu interesele statelor membre sau ale cetățenilor acestora; sprijină eforturile de a defini o poziție comună a UE în cadrul instituțiilor și cadrelor multilaterale din domeniul energiei;

5.  consideră că toți cetățenii UE trebuie să aibă acces la aprovizionarea cu energie sigură și la prețuri accesibile; subliniază, în acest context, evoluțiile actuale de pe piețele mondiale de GNL, unde o ofertă excedentară a condus la scăderea prețurilor, oferind o posibilitate de a impune costuri mai mici de energie consumatorilor UE printr-o aprovizionare cu gaze relativ mai ieftină; subliniază faptul că energia sigură, la prețuri abordabile, sustenabilă reprezintă o forță motrice esențială în economia europeană și este esențială pentru competitivitatea industrială; invită UE și statele sale membre, ca parte a strategiei sale energetice, să acorde prioritate eliminării sărăciei energetice și să optimizeze aprovizionarea cu energie prin schimbul de bune practici la nivelul UE;

6.  subliniază că o strategie a UE pentru GNL trebuie să fie în concordanță cu strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă, astfel încât să contribuie la o mai mare siguranță a aprovizionării cu energie, la decarbonizare, la sustenabilitatea economiei pe termen lung și la asigurarea unor prețuri la energie accesibile și competitive;

7.  este de acord cu evaluarea Comisiei că statele membre din regiunea Mării Baltice și din Europa Centrală și de Est, precum și Irlanda – în ciuda eforturilor uriașe de dezvoltare a infrastructurii realizate de anumite state membre – se bazează încă, în mare măsură, pe un furnizor unic, fiind expuse la șocuri și întreruperi;

8.  recunoaște că disponibilitatea GNL-ului, inclusiv a infrastructurii de conducte aferente, în aceste state membre ar îmbunătăți considerabil situația actuală a securității aprovizionării, nu doar din punct de vedere fizic, ci și economic, contribuind la obținerea unor prețuri mai competitive;

9.  invită Comisia și statele membre să promoveze și să stimuleze o utilizare mai bună și mai eficientă a infrastructurii existente, inclusiv a celei de stocare a gazelor;

10.  atrage atenția asupra potențialului tehnologiei de transformare a energiei electrice în gaze pentru stocarea energiilor din surse regenerabile și posibilitatea utilizării acestora ca gaz neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid carbon în transporturi, încălzire și producere a energiei electrice;

11.  subliniază necesitatea de a face sistemul de gaze al UE mai divers și mai flexibil, contribuind astfel la obiectivul fundamental al uniunii energetice: o aprovizionare cu gaze sigură, rezilientă și competitivă; solicită Comisiei să elaboreze o strategie care să vizeze reducerea dependenței de gaze a UE pe termen lung, reflectând angajamentele sale de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % sub nivelurile din 1990, până în anul 2050 și subliniază, în acest sens, că abordarea eficienței energetice ca „prim combustibil” și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili ar reduce în mod semnificativ dependența UE de combustibilii fosili importați;;

12.  reamintește că Parlamentul a solicitat în mod repetat stabilirea, pentru anul 2030, a unor ținte obligatorii în domeniul climei și al energiei de cel puțin 40 % pentru reducerea internă a emisiilor de gaze cu efect de seră, de cel puțin 30 % pentru energia din surse regenerabile și de 40 % la eficiența energetică, care să fie transpuse în practică prin ținte naționale individuale;

13.  subliniază necesitatea de a promova utilizarea cea mai eficientă a terminalelor de GNL existente dintr-o perspectivă transfrontalieră, înainte de a sprijini noile terminale de regazeificare pentru a evita riscul de blocaj tehnologic sau acumularea de active depreciate în infrastructura de combustibili fosili și a garanta că consumatorii nu vor fi nevoiți să suporte costurile niciunui nou proiect; consideră că Comisia trebuie să își revizuiască temeinic analiza privind cererea de gaze și evaluările riscurilor și nevoilor;

Completarea infrastructurii lipsă

Infrastructura de GNL

14.  reamintește că UE în ansamblu este aprovizionată suficient cu terminale de regazeificare GNL și recunoaște că, din cauza scăderii cererii interne de gaze în ultimii ani și a prețului global relativ ridicat al GNL, numeroase terminale de regazeificare GNL ale UE se confruntă cu rate de utilizare scăzute; subliniază că toate statele membre, în special cele dependente de un furnizor unic, ar trebui să aibă acces la GNL, fie direct, fie indirect, prin intermediul altor state membre;

15.  subliniază că, în majoritatea cazurilor, ar trebui să se dea prioritate soluțiilor generate de piață și utilizării infrastructurii existente de GNL la nivel regional; cu toate acestea, constată că soluțiile pot fi diferite, în funcție de caracteristicile naționale și ale pieței, precum gradul de interconectivitate, disponibilitatea soluțiilor de stocare și structura pieței;

16.  subliniază că, pentru a evita acumularea de active devalorizate, ar trebui efectuată o analiză temeinică a opțiunilor de aprovizionare cu GNL și a soluțiilor alternative din perspectivă regională, precum și din perspectiva sustenabilității ecologice, luând în considerare obiectivele Uniunii în materie de climă și energie, înainte de a decide construirea de noi infrastructuri, pentru a garanta utilizarea în cel mai eficient mod a infrastructurii existente;

17.  subliniază importanța cooperării regionale cu prilejul construirii de noi terminale și interconexiuni GNL și subliniază că statele membre cu ieșire la mare ar trebui să coopereze îndeaproape cu țările fără ieșire la mare, pentru a evita investițiile excesive în proiecte inutile și neeconomice; subliniază că, în acest sens, o utilizare optimă a coridoarelor vest-est și sud-nord, cu o capacitate îmbunătățită de flux inversat, ar înmulți opțiunile de aprovizionare cu GNL: consideră că informațiile și cunoștințele ar putea fi dezvoltate în comun, pe probleme cum ar fi instalațiile de stocare a energiei și procedurile de licitație pentru GNL și interconectori; crede cu tărie că strategia UE trebuie să garanteze accesibilitatea GNL la nivel regional pe întreg teritoriul Europei;

18.  îndeamnă Comisia și statele membre să pună în practică strategii pentru a sprijini facilitățile care pot fi folosite în viitor pentru a gestiona transferul și stocarea gazelor naturale din surse regenerabile.

19.  subliniază că strategia ar trebui să includă, de asemenea, utilizarea GNL ca alternativă la dezvoltarea infrastructurii de distribuție și transport de gaze în zonele în care aceasta nu este rentabilă în prezent; constată că instalațiile de GNL mici pot asigura infrastructura optimă pentru a crește utilizarea gazelor naturale în zonele în care investițiile în infrastructura de gaze naturale sunt neprofitabile, inclusiv pentru creșterea utilizării gazului pentru a genera căldură și, prin urmare, a reduce așa-numitele emisii la scală redusă;

20.  îndeamnă Comisia și statele membre să implementeze integral proiectele cheie de interes comun (PIC) și să acorde prioritate în primul rând celor mai eficiente proiecte din punct de vedere economic și ecologic identificate de cele trei grupuri regionale la nivel înalt; afirmă răspicat că nu este de ajuns să se construiască terminale GNL necesare și compatibile cu cererea de gaze; o infrastructură de conducte de suport cu tarife corespunzătoare este indispensabilă pentru ca beneficiile să se extindă dincolo de granițele țărilor de destinație;

21.  salută faptul că proiectele importante privind GNL (de exemplu, coridorul nord-sud) sunt definite ca proiecte de interes comun; solicită Comisiei să includă pe deplin țările balcanice în planificarea reconstrucției viitoare a conductei de gaze și a rețelei TEN-E pentru a asigura un rol-cheie sectorului energiei al UE în regiunea respectivă;

22.  susține propunerea Comisiei făcută cu prilejul revizuirii Regulamentului privind securitatea aprovizionării de a revizui scutirile existente în materie de fluxuri inversate la interconexiuni și salută rolul tot mai important al Agenției pentru cooperarea autorităților de reglementare din domeniul energetic (ACER) în acest proces; semnalează personalul insuficient și lipsa resurselor cu care se confruntă ACER; subliniază nevoia de a dota ACER cu resursele necesare, în special personal suficient, pentru a-i permite agenției să își îndeplinească sarcinile care i-au fost atribuite prin legislație;

Infrastructuri de stocare

23.  reamintește că geologia este un factor determinant major în construirea de noi depozite de stocare a gazelor și ia act de capacitățile excedentare ale depozitelor europene de stocare a gazelor naturale; subliniază că gradul de utilizare al depozitelor existente ar putea fi mărit simțitor prin cooperare regională și printr-un nivel adecvat al interconexiunilor de gaze, precum și prin eliminarea blocajelor interne; subliniază necesitatea de a asigura aplicarea celor mai înalte standarde de mediu în planificarea, construirea și utilizarea infrastructurii de depozitare a GNL;

24.  reamintește că accesibilitatea transfrontalieră a depozitelor de gaze este unul dintre instrumentele esențiale pentru a implementa principiul solidarității energetice în perioadele în care există deficite de gaz și în situații de criză;

25.  scoate în evidență că o utilizare mai extensivă a capacității de stocare a Ucrainei nu va fi posibilă decât într-un cadru comercial și juridic corespunzător, stabil și în condițiile în care este garantată integritatea infrastructurii de aprovizionare în Ucraina, sub rezerva disponibilității unui nivel adecvat de interconexiuni de gaz, astfel încât energia să poată circula liber peste granițe, fără bariere fizice; în plus, subliniază că, întrucât sectorul industrial dependent de gaze al Ucrainei se redresează pe termen scurt, va fi nevoie de aprovizionări suplimentare cu gaz de import; consideră că UE ar trebui să sprijine Ucraina în tranziția de la dependența de gazele naturale rusești la GNL;

Conectarea la piețe a GNL și a capacităților de stocare

26.  subliniază importanța muncii depuse de grupurile la nivel înalt, precum Grupul la nivel înalt pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP) și grupul pentru Europa de Sud-Vest; consideră că acest tip de coordonare regională voluntară este extrem de eficient și salută rolul de facilitator al Comisiei în aceste acorduri;; subliniază necesitatea executării pragmatice și la timp a planurilor de acțiune aprobate și îndeamnă la o monitorizare atentă a implementării;

27.  subliniază importanța găsirii unor opțiuni de aprovizionare cu energie eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a crește securitatea aprovizionării pentru Peninsula Iberică, regiunea de sud-sud-est, statele baltice și Irlanda, care nu sunt bine conectate și/sau integrate în piața internă a energiei și merită să beneficieze de tot sprijinul din partea UE în numele principiului solidarității; subliniază, de asemenea, necesitatea de a sprijini țările cele mai vulnerabile, care continuă să rămână insule energetice, precum Cipru și Malta, să își diversifice sursele și rutele de aprovizionare; în acest context, subliniază că stocarea GNL-ului și a gazelor trebuie să contribuie la încetarea izolării energetice de orice tip care afectează statele membre și regiunile UE;

28.  solicită producția de gaze în regiunile mediteraneeană, caspică și a Mării Negre, precum și interconectării țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Sud-Est la aceste capacități noi, pentru a diversifica sursele de aprovizionare în aceste regiuni; observă că acest fapt va stimula concurența între mai multe surse de aprovizionare cu gaze și va înlocui importurile volumelor de gaze naturale aflate sub contracte de indexare în funcție de prețul petrolului, mărind astfel puterea de negociere a statelor membre; subliniază că nicio sursă unică de energie nu va satisface vreodată nevoile energetice ale UE, iar diversitatea este esențială, atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale; consideră, prin urmare, că dezvoltarea resurselor interne convenționale de gaz descoperite în Cipru ar trebui urmărită în mod activ;

29.  susține ambiția Comisiei de a furniza mai multe informații și asistență promotorilor de proiecte cu privire la diferitele opțiuni de finanțare a proiectelor, de exemplu, prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), și cu privire la diverse soluții tehnice;

30.  observă că găsirea unor soluții rentabile economic și sustenabile ecologic ar trebui să fie un principiu de bază pentru optimizarea la nivelul UE și la nivel regional și invită Comisia, statele membre și autoritățile naționale de reglementare să aloce resursele limitate disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii de importanță critică, astfel încât să atragă investiții private pentru infrastructura de GNL și interconectori;

31.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în 2015, importurile de gaze din Rusia au fost cu 7 % mai mari decât în 2014 și că 41 % din importurile de gaz din țări terțe în 2015 au provenit din Rusia; subliniază că GNL și stocarea gazelor, împreună cu o eficiență mărită și utilizarea energiei din surse regenerabile, joacă un rol vital în reducerea dependenței de gazul rusesc;

32.  își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de dublare a capacității conductei Nord Stream și la efectele contraproductive pe care aceasta le-ar putea avea asupra securității energetice, diversificării surselor de aprovizionare și principiului solidarității între statele membre; evidențiază implicațiile geopolitice ale proiectului care contravine principiilor unei uniuni energetice complet integrate, sigure, competitive și sustenabile și, ca atare, nu ar trebui să beneficieze de sprijin financiar din partea UE sau de derogări de la legislația Uniunii; subliniază că o dublare a capacității conductei de gaze Nord Stream ar oferi unei singure companii o poziție dominantă pe piața europeană de gaze, ceea ce ar trebui evitat;

33.  consideră că dacă, contrar intereselor europene, Nord Stream 2 va fi totuși construită va fi necesară o evaluare temeinică a accesibilității terminalelor GNL și o situație detaliată a Coridorului de gaze Nord-Sud;

Finalizarea pieței interne a gazelor: aspecte comerciale, juridice și normative

Să facem UE să devină o piață atractivă pentru GNL

34.  îndeamnă statele membre să implementeze integral cel de-al treilea pachet privind energia și codurile de rețea de gaze;

35.  subliniază rolul important pe care îl joacă nodurile de rețea de gaze bine interconectate pe piețele de gaze, ceea ce ar asigura o piață unică integrată, unde gazul poate circula liber dincolo de frontiere, în conformitate cu semnalele prețului pieței;

36.  subliniază că rezervele semnificative de gaze din țările nord-africane și recentele descoperiri din zona est-mediteraneeană îi conferă regiunii o oportunitate de a se poziționa ca un centru dinamic pentru transportul gazului în Europa; consideră că dezvoltarea noii capacități de GNL în zona mediteraneeană ar putea constitui baza unui nod de rețea al infrastructurii;

37.  insistă asupra ideii că finalizarea pieței interne a gazelor și eliminarea obstacolelor normative va mări mult lichiditatea piețelor de gaze; îndeamnă părțile interesate să finalizeze codul de rețea privind normele referitoare la transmiterea armonizată a structurilor tarifare la gaze cât mai curând posibil;

38.  reamintește că este nevoie permanent de o cooperare activă între guverne, autoritățile naționale de reglementare și principalele părți interesate de investițiile transfrontaliere, având în vedere în permanență o perspectivă europeană, pe lângă interesele naționale;

Stocarea gazelor pe piața internă

39.  evidențiază necesitatea de a întocmi structuri tarifare armonizate pe tot teritoriul UE și de a crește transparența în definirea tarifelor pentru a atinge o rată de utilizare mai mare a depozitelor existente de stocare a gazelor; consideră că codul de rețea privind normele referitoare la transmiterea armonizată a structurilor tarifare la gaze ar trebui să țină seama de nevoia de armonizare;

40.  susține propunerea Comisiei de a permite introducerea în sistem a biometanului și a altor gaze regenerabile care corespund standardelor de calitate ale UE aplicabile în materie de transport, distribuție și stocare a gazelor; recomandă, în această privință, să se ia în considerare parametrii tehnici, calitatea gazelor, eficiența economică, economiile de scară și posibile soluții de rețea locale sau regionale;

41.  îndeamnă statele membre să transpună complet cel de al treilea pachet privind energia, în special în ceea ce privește dispozițiile referitoare la acordarea accesului pentru biometan la rețea și la spațiile de depozitare; evidențiază în acest sens Directiva 2009/73/CE, conform căreia statele membre ar trebui să asigure, ținând cont de cerințele de calitate necesare, accesul nediscriminatoriu al biogazului sau al gazului provenind din biomasă sau al altor tipuri de gaz la sistemul de gaze naturale, cu condiția ca acest acces să fie în permanență compatibil cu normele tehnice și normele de siguranță aplicabile;

42.  încurajează operatorii de GNL și de depozite, în cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, să dezvolte noi produse și servicii flexibile, conforme cu legislația actuală a UE, pentru a crește atractivitatea regazeificării și a stocării și pentru a utiliza instalațiile de GNL și spațiile de stocare existente la nivel maxim;

Optimizarea rolului stocării pentru securitatea aprovizionării cu gaze

43.  subliniază rolul serviciilor imediate, de mare flexibilitate, oferite de înmagazinarea gazelor în unele state membre și subliniază rolul diferit pe care îl poate juca înmagazinarea într-o situație de întrerupere a aprovizionării în comparație cu GNL-ul, în cazul căruia logistica lanțului de aprovizionare ar putea să nu ofere aceeași capacitate de reacție;

44.  subliniază importanța eliminării barierelor normative din calea dezvoltării conceptelor regionale de depozitare; crede că unele depozite ar putea oferi servicii internaționale personalizate, adică servicii de stocare asociate cu transportul transfrontalier; propune ca grupurile regionale la nivel înalt să coopereze mai intens pentru a găsi soluții inovatoare cu privire la modalitatea de a folosi active valoroase din punct de vedere strategic în mod eficient la nivel regional și european;

Rolul UE pe piețele internaționale de GNL

45.  ia act de tendința globală apărută recent de a crește capacitatea de lichefiere și de potențialul impact al acesteia asupra piețelor europene de gaze naturale;

46.  consideră că, prin impunerea sa ca o piață importantă, UE poate contribui la evoluția normelor de comercializare a gazului în vederea îmbunătățirii flexibilității și convergenței piețelor gazelor naturale la nivel mondial;

47.  sprijină Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre în angajamentul lor activ în cadrul diplomației în domeniul energiei pentru promovarea unei piețe a gazului bazate pe norme, transparentă și funcțională;

48.  subliniază că, pentru a respecta valorile fundamentale ale UE și eficacitatea acțiunii externe a UE, este foarte important să se reducă sau să se elimine dependența UE de importurile de gaze și petrol din regimuri autoritare care încalcă drepturile omului;

49.  solicită o mai mare convergență și sinergie la nivel instituțional, în special o mai bună integrare a priorităților externe în materie de securitate energetică în politicile urmărite de vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și o mai bună coordonare dintre VP/ÎR și comisarii responsabili; invită VP/ÎR ca, împreună cu statele membre, să intensifice cooperarea existentă și să stabilească noi modalități de cooperare în domeniul energiei cu furnizorii actuali și potențiali, precum și cu statele de tranzit și cu alți actori cheie; invită, în acest context, VP/ÎR să informeze regulat Parlamentul cu privire la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind diplomația în domeniul energiei;

50.  subliniază necesitatea de a elimina barierele din calea comerțului mondial liber cu GNL, a cărui producție trebuie să fie sustenabilă; îndeamnă, în acest context, factorii de decizie politică americani să crească siguranța investițiilor prin introducerea unor criterii și termene clare în procesul de autorizare a exporturilor de gaze către țări cu care nu sunt semnate acorduri de liber schimb;

51.  subliniază necesitatea conștientizării impactului asupra mediului și climei și a impactului social al GNL-ului importat în cadrul forurilor mondiale de liber schimb; subliniază, în special, necesitatea de a garanta că sunt reduse la minimum emisiile fugitive de metan;

52.  subliniază că utilizarea GNL poate conduce, de asemenea, la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim și rutier, cu condiția să se depună toate eforturile pentru reducerea la minimum a pierderilor de metan de-a lungul întregului ciclu de viață al combustibilului, inclusiv pe parcursul fazelor de producție, distribuție și combustie; solicită, prin urmare, să se adopte măsurile corespunzătoare pentru a reduce la minimum pierderile de metan în întregul lanț de GNL prin utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile și să se asigure o finanțare corespunzătoare a cercetării și dezvoltării în acest sens;

53.  subliniază că comerțul joacă un rol-cheie în securitatea energetică și că parteneriatele energetice puternice, consolidate prin includerea unor capitole privind energia în acordurile comerciale ale UE, constituie instrumente esențiale; consideră că este deosebit de important faptul ca politica comercială a UE să crească diversificarea energetică a statelor membre și a UE și să le reducă dependența de energia importată de la un număr prea mic de furnizori; subliniază că UE ar trebui să analizeze oportunitatea unor noi parteneriate, să le revizuiască pe cele existente și să desfășoare negocieri concrete privind energia cu alți parteneri în zone precum Asia Centrală, Africa de Nord și cele două Americi, fără a se limita la acestea; remarcă faptul că UE ar trebui să joace un rol mai proactiv în diplomația internațională din domeniul energiei; solicită o mai mare coerență între politica comercială și cea energetică ale UE; subliniază nevoia de a spori transparența în cadrul negocierilor internaționale privind GNL; consideră că negocierile actuale și viitoare cu parteneri precum SUA și Australia trebuie să includă o puternică componentă energetică; subliniază că UE ar trebui să colaboreze îndeaproape cu partenerii internaționali pentru crearea unei piețe globale a GNL competitivă și transparentă;

54.  reamintește că, pentru a înfrunta provocările curente și pentru a pune în aplicare obiectivele sale în materie de energie și de schimbări climatice în contextul constrângerilor globale în aceste domenii de politică, UE și statele membre trebuie, de asemenea, să ia măsuri comune pe scena internațională, în temeiul cadrelor juridice existente și al convențiilor multilaterale, prin prezentarea chestiunilor legate de securitatea energetică și de sustenabilitate în forurile comerciale internaționale, inclusiv cu țările partenere dependente de importurile de gaz; subliniază că, în același timp, UE ar trebui să sprijine și să promoveze eficiența energetică;

55.  consideră că a duce o politică comercială care să genereze oportunități semnificative pentru întreprinderile private și publice din statele membre ale UE în tehnologii energetice curate, sigure și eficiente este deosebit de important, în special în lumina creșterii cererii de energie la nivel mondial; solicită reduceri importante de tarife în ceea ce privește tehnologiile curate în cadrul Inițiativei privind produsele ecologice și, de asemenea, în cadrul acordurilor de liber schimb încheiate de UE, care trebuie să rezolve problema barierelor netarifare din calea comerțului în domeniul surselor de energie;

56.  subliniază importanța pentru securitatea energetică a UE a capitolului „Energie și materii prime” din acordul Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP); salută eforturile Comisiei de a elimina restricțiile la export în UE la gazul provenit din SUA;

57.  consideră că cei 12,2 miliarde de metri cubi pe an adăugați pe piață în 2016 prin intermediul Sabine Pass LNG pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii, împreună cu, eventual, o capacitate de încă 74 miliarde de metri cubi adăugată prin intermediul diferitelor proiecte ale SUA înainte de 2020, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Europa de a crește legăturile comerciale cu SUA în domeniul energiei; consideră că încheierea lucrărilor cu privire la capitolul „Energia și materiile prime” din TTIP va stimula în mod semnificativ opțiunile de furnizare de gaze ale UE;

58.  este de părere că întreprinderile europene ar trebui să poată opera pe piețele energetice din țările terțe în aceleași condiții ca întreprinderile autohtone; subliniază că întreprinderile din țările terțe care își desfășoară activitatea pe piețele europene de energie trebuie să respecte legislația europeană; subliniază că astfel de entități trebuie să aibă o structură transparentă, care să permită identificarea acționarilor.

59.  subliniază nevoia de a asigura cele mai înalte standarde de mediu în ceea ce privește planificarea, construirea și folosirea infrastructurilor de GNL, precum și în exploatarea rezervelor și surselor autohtone, precum și de a respecta normele internaționale în domeniul muncii privind sănătatea și siguranța la locul de muncă; subliniază că este necesar să crească conștientizarea cu privire la impactul asupra mediului, climei și la impactul social al GNL-ului importat; reamintește nevoia de a implica comunitățile locale și de a se baza pe evaluări realiste ale consumului și - în cazul construcției - ale capacității preconizate a noilor infrastructuri; subliniază că tranziția la GNL oferă posibilitatea de a pune capăt dependenței de cărbune a transporturilor maritime; solicită Uniunii Europene să ofere sprijin financiar proiectelor europene în acest scop;

60.  subliniază că, date fiind perspectivele de creștere a ofertei de GNL în anii următori, această strategie ar putea fi completată cu o evaluare a nevoilor în ceea ce privește navele transportatoare de GNL și cu măsuri care să permită industriei navale a UE să beneficieze de această oportunitate, contribuind, astfel, la scopul de a crește procentul din PIB deținut de acest sector la 20 % în 2020; solicită să se monitorizeze standardele de siguranță pentru transportul de GNL și, dacă este necesar, ca acestea să devină mai stricte, în contextul măsurilor de prevenire a terorismului;

Sustenabilitatea și utilizarea GNL drept combustibil alternativ în transporturi și în producerea de energie termică și electrică

61.  recunoaște potențialul GNL ca combustibil alternativ, atât în transportul rutier, cât și în transportul maritim; subliniază că folosirea pe scară mai largă a GNL în transportul de mărfuri ar putea contribui la diminuarea emisiilor globale de CO2, SOx și NOx, în special prin cantitatea mai mare de motoare care utilizează GNL în transportul maritim;

62.  subliniază faptul că rețeaua densă a infrastructurii de alimentare este o premisă pentru dezvoltarea pe scară largă a infrastructurii de GNL ca un combustibil alternativ în sectorul transporturilor; invită în acest context Comisia și statele membre să asigure transpunerea integrală a Directivei 2014/94/UE privind combustibilii alternativi, inclusiv crearea de puncte de realimentare cu GNL de-a lungul coridoarelor TEN-T și în porturile maritime și interioare, înlocuind combustibilii convenționali, mai poluanți. subliniază totuși, în acest context, că GNL-ul nu ar trebui să ia locul surselor regenerabile de energie, pentru a rămâne consecvenți cu obiectivele în materie de sustenabilitate;

63.  solicită dezvoltarea unor rute maritime, în special în arhipelagul Azore, care, având în vedere poziția sa geografică, ar putea servi ca stație de alimentare cheie pentru rutele transatlantice de GNL; îndeamnă Comisia să aloce fonduri pentru sprijinirea proiectelor europene în acest sens;

64.  solicită Comisiei să creeze, împreună cu statele membre și cu regiunile lor, un proiect comun de „Coridoare albastre de GNL pentru insule” pentru sectorul maritim, inclusiv porturi în rețeaua globală TEN-T pentru a construi infrastructurile de GNL necesare și pentru a conecta respectiva rețea la rețeaua centrală TEN-T;

65.  solicită, de asemenea, statelor membre să garanteze transpunerea Directivei 2014/94/UE în ceea ce privește construirea de puncte de realimentare cu GNC pentru a garanta că autovehiculele alimentate cu acest carburant pot circula în aglomerațiile urbane/suburbane și în alte zone dens populate, cel puțin de-a lungul rețelei centrale TEN-T, garantând, astfel, că vehiculele respective pot circula în întreaga Uniune;

66.  subliniază nevoia de a stabili specificații tehnice comune pentru punctele de realimentare cu GNL pentru navele maritime, navele de navigație interioară și autovehicule, așa cum prevede Directiva 2014/94/UE; cere să se elaboreze norme armonizate riguroase în materie de siguranță pentru stocarea, buncherarea și utilizarea la bord a GNL în întreaga Uniune și să se facă formări în acest sens, prevăzând, de asemenea, posibilitatea de a realiza operațiuni simultane de buncherare și de manipulare a mărfurilor; remarcă faptul că această activitate ar trebui să se desfășoare în strânsă cooperare cu Organizația Maritimă Internațională (OMI) și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA);

67.  subliniază necesitatea de a asigura o finanțare adecvată în materie de cercetare și dezvoltare pentru dezvoltarea unor tehnologii mai performante pentru navele de navigație interioară, navele maritime și autovehicule cu scopul de a asigura o tranziție rapidă spre o flotă cu emisii mai reduse de carbon, precum și pentru a dezvolta sisteme fără pilot de instalare a punctelor de realimentare cu GNL; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să creeze stimulente pentru proiectarea de nave și autovehicule alimentate cu GNL sau pentru conversia celor alimentate cu carburanți convenționali în vederea utilizării de GNL;

68.  invită Comisia și statele membre să creeze stimulente pentru transportul feroviar al GNL, deoarece, pe de o parte, acest lucru va reduce transportul rutier și, pe de altă parte, va contribui la transportul ecologic și în condiții de siguranță al unui combustibil cu emisii scăzute de poluanți;

69.  invită Comisia, după consultarea părților interesate, să analizeze dacă, în paralel cu Regulamentul (CE) nr. 443/2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi, s-ar putea stabili un echivalent de CO2 pentru emisiile de hidrocarburi, nu în ultimul rând în vederea informării consumatorilor;

70.  observă că utilizarea tehnologiei GNL la scară mică în unele sectoare, precum transportul de cursă lungă sau aplicațiile industriale de înaltă performanță, ar putea nu doar contribui la atingerea obiectivelor climatice, ci ar putea aduce, de asemenea, avantaje economice notabile;

71.  ia act de faptul că GNL, în special GNC, este o soluție deja existentă, viabilă și pentru transportul în comun, care poate contribui la reducerea poluării atmosferice și sonore și care poate conduce la îmbunătățirea condițiilor de trai, în special în aglomerările urbane;

72.  ia act de faptul că, deși GNL și GNC pot prezenta soluții viabile de tranziție pentru a reduce impactul transportului asupra mediului, avantajele lor pe termen lung pot fi valorificate pe deplin doar dacă se promovează simultan și o tranziție lină spre folosirea biogazului lichefiat (BGL) și a altor forme regenerabile de energie, asigurând, de asemenea, interoperabilitatea sistemelor de GNL și BGL; subliniază că strategia UE pentru GNL trebuie să se încadreze în obiectivele și prioritățile europene mai ample în domeniul climei și al energiei și să fie în conformitate cu Acordul COP21, punând accentul pe reducerea cererii, pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe eliminarea treptată a combustibililor fosili;

73.  subliniază că o rețea eficientă de infrastructuri de realimentare este o condiție prealabilă pentru utilizarea semnificativă a GNL drept combustibil alternativ în sectorul transporturilor; solicită Comisiei și statelor membre să creeze stimulente în vederea dezvoltării acestei infrastructuri pentru a elimina lacunele existente în domeniul aprovizionării și pentru a crea o rețea completă de alimentare;

74.  subliniază importanța infrastructurii de GNL în porturile maritime și în cele interioare pentru promovarea multimodalității, întrucât această infrastructură poate fi utilizată de navele maritime, de cele de navigație interioară și de camioane pentru a continua transportul carburantului pe cale terestră; îndeamnă operatorii naționali și regionali să coopereze îndeaproape, cu scopul de a spori multifuncționalitatea și exploatabilitatea acestei infrastructuri;

75.  consideră că încurajarea utilizării gazelor naturale ca un combustibil alternativ în transporturi este o provocare importantă la nivel mondial și pledează pentru obținerea unui angajament de a reduce emisiile prin intermediul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) și al Organizației Maritime Internaționale (OMI);

o
o   o

76.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre, Secretariatului Comunității Energiei și părților contractante ale Comunității Energiei.

(1) JO L 307, 28.10.2014, p. 1.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0444.

Notă juridică