Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2047(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0287/2016

Texte depuse :

A8-0287/2016

Dezbateri :

PV 25/10/2016 - 13
CRE 25/10/2016 - 13

Voturi :

PV 26/10/2016 - 6.2
CRE 26/10/2016 - 6.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0411

Texte adoptate
PDF 502kWORD 70k
Miercuri, 26 octombrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 - toate secțiunile
P8_TA(2016)0411A8-0287/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (11900/2016 – C8-0373/2016 – 2016/2047(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4) (AII),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020 (COM(2016)0603),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2016 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2017, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(7),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, adoptat de Comisie la 18 iulie 2016 (COM(2016)0300),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 adoptată de Consiliu la 12 septembrie 2016 și transmisă Parlamentului European la 14 septembrie 2016 (11900/2016 – C8-0373/2016),

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0287/2016),

A.  întrucât, într-o situație în care resursele sunt limitate, trebuie să se acorde o importanță mai mare nevoii de a respecta disciplina bugetară și de a utiliza fondurile în mod eficient și eficace;

B.  întrucât dialogul dintre Parlament și Comisie prevăzut la articolul 318 din TFUE ar trebui să stimuleze o cultură a performanței în cadrul Comisiei, inclusiv mai multă transparență și asumarea sporită a răspunderii,

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  subliniază că bugetul pe 2017 trebuie examinat în contextul mai larg al revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM); evidențiază nevoia de a asigura un echilibru între prioritățile pe termen lung și noile provocări și subliniază, prin urmare, că bugetul pe 2017 trebuie să fie în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, care reprezintă principala sa orientare și prioritatea sa absolută;

2.  își reiterează convingerea fermă că, în contextul actual particular, inițiative cum ar fi suspendarea fondurilor ESI de către Comisie, prevăzută la articolul 23 alineatul (15) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (Regulamentul privind dispozițiile comune - RDC)(8), nu numai că sunt inechitabile și disproporționate, ci și nesustenabile din punct de vedere politic;

3.  subliniază că lectura Parlamentului a bugetului pe 2017 reflectă în totalitate prioritățile politice adoptate de o majoritate covârșitoare și incluse în rezoluția sa din 9 martie 2016 menționată mai sus referitoare la orientările generale și în Rezoluția sa din 6 iulie 2016 menționată mai sus referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei;

4.  subliniază că pacea și stabilitatea sunt valori esențiale care trebuie menținute de către Uniune; consideră că Acordul din Vinerea Mare, care s-a dovedit vital pentru pacea și reconcilierea în Irlanda de Nord, trebuie să fie protejat; evidențiază necesitatea unor măsuri specifice pentru a asigura acordarea de sprijin regiunilor care vor fi afectate în mod deosebit în cazul unei ieșiri negociate din Uniune în urma invocării de către Regatul Unit a articolului 50 din TUE, în conformitate cu voința exprimată a cetățenilor săi;

5.  subliniază că Uniunea se confruntă în prezent cu o serie de urgențe majore și de noi provocări, care nu au putut fi prevăzute în momentul stabilirii CFM 2014-2020; este convins că trebuie alocate de la bugetul Uniunii resurse financiare suplimentare pentru a se putea face față provocărilor politice și a permite Uniunii să găsească soluții și să reacționeze cu eficacitate la aceste crize, ceea ce este extrem de urgent și prioritar; consideră că este necesar un angajament politic ferm pentru a putea fi asigurate în acest scop noi credite în 2017 și până la sfârșitul perioadei de programare;

6.  subliniază că este necesar ca bugetul pe 2017 să răspundă nevoilor legate de provocarea reprezentată de migrație și de creșterea economică înceată în urma crizei economice; observă că ar trebui alocate mai multe fonduri pentru proiectele de cercetare și infrastructură, precum și pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor;

7.  reamintește că, deși a aprobat imediat finanțarea suplimentară necesară pentru abordarea actualelor provocări legate de refugiați și de migrație, continuând, în același timp, să sprijine obiectivele de dezvoltare durabilă, Parlamentul a insistat în mod constant ca această provocare să nu lase în umbră alte politici importante ale Uniunii, în special crearea de locuri de muncă decente și de calitate, precum și dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; observă că plafonul rubricii 3 este absolut insuficient pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea internă a actualelor provocări legate de refugiați și de migrație și insistă asupra necesității de a adopta o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, care să conecteze migrația și dezvoltarea și să garanteze integrarea lucrătorilor migranți, a solicitanților de azil și a refugiaților, precum și programe prioritare, cum ar fi programele culturale; subliniază că, pentru a asigura finanțarea suplimentară necesară în acest domeniu, Comisia a propus în proiectul de buget pe 2017 (PB) să se recurgă într-o măsură fără precedent la instrumentele speciale ale CFM, inclusiv să se utilizeze integral instrumentul de flexibilitate, precum și să se mobilizeze substanțial marja pentru situații neprevăzute, „de ultimă instanță”, propunerea fiind acceptată de către Consiliu;

8.  își reiterează poziția că fondurile suplimentare care sunt necesare pentru soluționarea provocării legate de refugiați și de migrație nu ar trebui alocate în detrimentul acțiunii externe existente a Uniunii, inclusiv al politicii sale de dezvoltare; repetă că instituirea Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT), a fondurilor fiduciare și a altor instrumente ad-hoc nu poate fi finanțată prin reducerea fondurilor destinate instrumentelor existente; își exprimă îngrijorarea cu privire la instituirea unor instrumente ad hoc în afara bugetului UE, deoarece acestea amenință unitatea bugetului și eludează procedura bugetară, care impune implicarea și controlul Parlamentului European; se îndoiește foarte tare că plafonul rubricii 4 (Europa globală) ar fi suficient pentru a da un răspuns sustenabil și eficace la provocările externe actuale, inclusiv la actualele provocări legate de refugiați și migrație;

9.  își repetă convingerea că în bugetul Uniunii ar trebui să se găsească modalități de finanțare a unor inițiative noi fără a fi afectate programele și politicile existente ale Uniunii și solicită să se identifice surse sustenabile de finanțare a noilor inițiative; este îngrijorat că bugetul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării, de 80 de milioane EUR în următorii trei ani, va fi redus considerabil în actualul CFM; este convins că, în condițiile unui buget al Uniunii care suferă deja de o insuficiență de fonduri, eforturile suplimentare legate de finanțarea operațiunilor, a cheltuielilor administrative, a acțiunilor pregătitoare și a proiectelor-pilot din domeniul politicii de securitate și apărare comune au de asemenea nevoie de fonduri suplimentare din partea statelor membre; consideră că statele membre ar trebui să utilizeze în acest scop evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a actualului CFM; subliniază necesitatea de a clarifica finanțarea pe termen lung a cercetării în domeniul apărării comune;

10.  reamintește că Uniunea a ratificat acordul COP 21 și trebuie să dedice o parte a resurselor sale financiare pentru a-și respecta angajamentele internaționale; constată că, potrivit situației estimărilor pentru exercițiul financiar 2017, în acest scop urmează să se aloce 19,2 % din cheltuielile prevăzute în buget; încurajează cu fermitate Comisia să continue în această direcție pentru a atinge obiectivul de 20 %, în conformitate cu angajamentul Comisiei de a integra politicile climatice în actualul CFM;

11.  solicită Comisiei să prezinte, în cadrul bugetului pe 2017 și cu credite adecvate, o inițiativă care să vizeze furnizarea de tichete de transport în comun către tineri europeni selectați în urma unui concurs; un obiectiv esențial al unei astfel de inițiative l-ar reprezenta evaluarea fezabilității și impactului potențial al unui sistem mai generalizat care să favorizeze, în special, mobilitatea tinerilor, sensibilizarea tineretului cu privire la UE și promovarea egalității de șanse;

12.  restabilește toate reducerile propuse de Consiliu în privința PB; nu înțelege raționamentul pe care se bazează reducerile propuse și contestă intenția declarată a Consiliului de a recrea marje artificiale la unele rubrici, cum ar fi subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) și rubrica 4 (Europa globală), mai ales dat fiind faptul că aceste marje ar fi oricum prea mici pentru a se putea răspunde unor împrejurări sau crize neprevăzute;

13.  constată că lectura Consiliului nu a reușit să prevadă executarea efectivă a bugetului Uniunii în ultimii cinci ani și că, luând în considerare toate bugetele rectificative, au fost necesare mult mai multe fonduri în fiecare dintre bugetele finale; invită, prin urmare, Consiliul să își revizuiască poziția în cadrul comitetului de conciliere pentru a furniza o finanțare adecvată a bugetului pe 2017 chiar de la început;

14.  anunță că, pentru a putea fi finanțate în mod adecvat urgențele respective și având în vedere marjele foarte reduse prevăzute în CFM pentru exercițiul 2017, Parlamentul va finanța sumele suplimentare față de PB prin epuizarea tuturor marjelor disponibile și recurgerea în măsură mai mare la marja pentru situații neprevăzute;

15.  compensează integral reducerile legate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) aplicate Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și programului Orizont 2020, în valoare totală de 1 240 de milioane EUR în credite de angajament pentru 2017, din contul unor noi credite ce urmează să fie obținute în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM; insistă asupra necesității de a oferi un răspuns eficace la problema șomajului în rândul tinerilor în întreaga Uniune; majorează, prin urmare, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), cu o sumă suplimentară de 1 500 milioane EUR în credite de angajament pentru a permite continuarea sa; consideră că în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM ar trebui să se decidă acordarea de fonduri suplimentare adecvate pentru aceste programe importante ale Uniunii;

16.  se așteaptă ca Consiliul să accepte această abordare și să se ajungă ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce ar permite Uniunii să se ridice la nivelul așteptărilor și să răspundă eficace provocărilor viitoare;

17.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament și de plată pentru 2017 la 160,7 miliarde EUR și, respectiv, 136,8 miliarde EUR;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

18.  observă că subrubrica 1a este puternic afectată încă o dată de lectura Consiliului, 52 % din totalul reducerilor aplicate de acesta creditelor de angajament vizând anume această subrubrică; se întreabă, în consecință, cum se reflectă prioritatea politică a Consiliului privind locurile de muncă și creșterea economică în această lectură;

19.  se opune ferm acestor reduceri, care sunt aplicate unei rubrici ce simbolizează valoarea adăugată europeană și asigură o rată mai mare a creșterii și mai multe locuri de muncă pentru cetățeni; decide, așadar, să restabilească toate sumele reduse de Consiliu;

20.  intenționând să-și respecte angajamentul asumat în iunie 2015 de a reduce la maximum impactul creării FEIS asupra bugetului programului Orizont 2020 și MIE în cadrul procedurii bugetare anuale, decide să reinstituie integral liniile bugetare, astfel cum au fost dotate înainte de crearea FEIS, afectate programului Orizont 2020 și MIE, care au fost reduse pentru a se asigura resursele necesare Fondului de garantare al FEIS; subliniază importanța celui mai mare program de cercetare și inovare al Uniunii, Orizont 2020, care transformă ideile majore în produse și servicii, stimulând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă; solicită în acest scop credite de angajament suplimentare de 1,24 miliarde EUR peste PB; se așteaptă ca în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM să se ajungă la un acord global în legătură cu această chestiune urgentă; subliniază că FEIS ar trebui să fie îmbunătățit pentru a fi pe deplin eficient și eficace, asigurând respectarea principiului adiționalității, ameliorând echilibrele geografice și sectoriale și îmbunătățind transparența procesului decizional;

21.  în conformitate cu prioritățile sale permanente privind ocuparea forței de muncă și creșterea și după o evaluare minuțioasă a capacității de absorbție a programelor COSME, Progress, Marie Curie, Consiliul European pentru Cercetare, Eures și Erasmus+, decide să propună unele majorări selective pentru aceste programe peste nivelul din PB; observă că astfel de majorări pot fi finanțate în cadrul marjei disponibile la această subrubrică;

22.  majorează, prin urmare, creditele de angajament pentru subrubrica 1a cu 45 milioane EUR peste PB (fără a include FEIS, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare);

Subrubrica 1b — Coeziunea economică, socială și teritorială

23.  subliniază că circa o treime din bugetul anual al Uniunii este axată pe coeziunea economică, socială și teritorială; subliniază faptul că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a Uniunii și un instrument de reducere a decalajelor dintre toate regiunile Uniunii și joacă un rol important în aplicarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;

24.  nu este de acord cu reducerile propuse de Consiliu în valoare de 3 milioane EUR în credite de angajament și, mai important, de 199 de milioane EUR în credite de plată la subrubrica 1b, inclusiv la liniile de sprijin; invită Consiliul să explice cum pot fi compatibile aceste reduceri cu obiectivul său de a prevedea „creditele necesare care să permită punerea în aplicare în bune condiții a noilor programe în cel de al patrulea an al cadrului financiar multianual 2014-2020”; reamintește că nivelul creditelor de plată propus de Comisie la această rubrică este deja cu 23,5 % mai mic decât în bugetul pe 2016; subliniază, în acest sens, că orice reducere suplimentară a creditelor de plată nu poate fi nici justificată, nici acceptată;

25.  solicită o evaluare a impactului politicilor Uniunii bazată pe rapoartele de evaluare a impactului pentru a stabili în ce măsură au reușit, printre altele, să reducă disparitățile economice, să dezvolte economii regionale competitive și diversificate și să stimuleze în mod durabil creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

26.  este alarmat de întârzierile considerabile înregistrate în executarea ciclului fondurilor structurale și de investiții europene, ceea ce poate avea un efect negativ grav asupra atingerii la timp a rezultatelor pe teren, riscând totodată să ducă la acumularea unor noi facturi neplătite în a doua jumătate a CFM în curs; îndeamnă statele membre vizate să desemneze fără întârziere autoritățile de management, de plată și de certificare rămase și să elimine toate celelalte cauze ale întârzierilor înregistrate în implementarea programelor; ia act de propunerea Comisiei de a se simplifica procedurile în domeniu și consideră că statele membre ar trebui să depună urgent toate eforturile posibile pentru ca programele să funcționeze la capacitate maximă; solicită, prin urmare, să existe mai multe sinergii și mai multă complementaritate între politicile de investiții publice din bugetele statelor membre și bugetul Uniunii și politicile care vizează promovarea creșterii economice și a creării sustenabile de locuri de muncă, piatra de temelie a Uniunii;

27.  ia act de propunerea Comisiei privind instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale, cu un buget de 142 800 000 EUR, și subliniază că aceste fonduri ar trebui alocate cu scopul de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială;

28.  regretă că Comisia nu a propus alocarea în 2017 de credite de angajament pentru YEI din cauza alocării anticipate de fonduri în perioada 2014-2015; își reafirmă sprijinul puternic pentru continuarea YEI; decide, ca prim pas și în conformitate cu Regulamentul privind Fondul social european(9), care prevede posibilitatea unei astfel de continuări, să aloce YEI sumele suplimentare de 1 500 de milioane EUR în credite de angajament și 500 de milioane EUR în credite de plată, pentru a da un răspuns eficace șomajului în rândul tinerilor, trăgând învățăminte din rezultatele evaluării Comisiei privind implementarea YEI; observă că, în conformitate cu solicitările Parlamentului, ar trebui ca în contextul viitoarei revizuiri la jumătatea perioadei a CFM să se ajungă la un acord global cu privire la finanțarea suplimentară adecvată a YEI în intervalul rămas din actuala perioadă de programare; îndeamnă statele membre să facă tot ce le stă în putere pentru a accelera punerea în aplicare a inițiativei pe teren, în beneficiul direct al tinerilor europeni;

29.  decide să reinstituie valorile din PB de la liniile bugetare la care Consiliul a aplicat reduceri atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile; majorează creditele de angajament pentru subrubrica 1b cu 1 500 de milioane EUR și creditele de plată cu 500 de milioane EUR peste PB în folosul YEI, precum și cu 4 milioane EUR în angajamente și cu 2 milioane EUR în plăți în folosul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, depășind astfel plafonul actual pentru angajamente cu 1,57 miliarde EUR;

30.  subliniază că la subrubrica 1b se înregistrează cea mai mare parte a actualelor angajamente restante (RAL), care se ridicau la 151 119 milioane EUR la începutul lui septembrie 2016, și există riscul să se pună în pericol implementarea noilor programe;

31.  subliniază faptul că politica de coeziune are o contribuție importantă la integrarea eficace a dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetului; invită Comisia să acorde sprijin măsurilor cu ajutorul cărora pot fi create instrumentele necesare pentru a îndeplini obiectivul referitor la egalitatea de gen, cum ar fi mecanismele de stimulare care utilizează fondurile structurale pentru a încuraja integrarea dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetelor naționale;

Rubrica 2 — Creștere durabilă: resurse naturale

32.  constată că rubrica 2 a fost redusă de Consiliu cu 179,5 milioane EUR în credite de angajament și cu 198 de milioane EUR în credite de plată în cazul liniilor pentru sprijin administrativ, al liniilor pentru asistență tehnică operațională (cum ar fi Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și programul LIFE), al liniilor operaționale din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), care este esențial pentru menținerea agriculturii în zone dinamice, și în cazul agențiilor descentralizate; observă că cele mai mari reduceri ale creditelor de plată au fost suportate de dezvoltarea rurală; consideră că scrisoarea rectificativă ar trebui să rămână punctul de plecare pentru orice revizuire fiabilă a creditelor destinate FEGA; prin urmare, reinstituie nivelurile prevăzute în PB;

33.  consideră că bugetul Uniunii trebuie să acorde prioritate inițiativelor care facilitează o îmbunătățire veritabilă a economiei din punct de vedere ecologic;

34.  anticipează prezentarea scrisorii rectificative pentru pachetul destinat sprijinului de urgență, în special în sectorul produselor lactate, și decide să își exprime sprijinul ferm pentru sectorul agricol din Uniune; majorează, prin urmare, creditele cu 600 de milioane EUR peste PB, pentru a combate efectele crizei din sectorul produselor lactate și efectele embargoului rus asupra sectorului laptelui;

35.  salută alocarea de fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul agricol în cadrul programului Orizont 2020, ceea ce va permite asigurarea unor stocuri alimentare și a altor produse biologice sigure și de înaltă calitate; subliniază că este necesar să se acorde prioritate proiectelor la care participă producătorii primari;

36.  reiterează că creditele PAC nu ar trebui folosite pentru a sprijini reproducerea sau creșterea taurilor destinați luptelor letale cu tauri; îndeamnă Comisia să prezinte fără întârziere modificările legislative necesare pentru punerea în aplicare a acestei solicitări, formulate deja în bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016;

37.  subliniază că punerea în aplicare a noii politici comune în domeniul pescuitului presupune modificarea modelului de gestionare a pescuitului atât la nivelul statelor membre, cât și în cazul pescarilor, și reamintește, în acest sens, dificultățile întâmpinate în exercițiile financiare precedente în urma reducerii creditelor;

38.  regretă totuși, în contextul respectiv, că, în acest an din nou, programul LIFE, care are un buget total de 493,7 milioane EUR, reprezintă numai 0,3 % din ansamblul PB, deși salută majorarea cu 30,9 milioane EUR a creditelor de angajament alocate programului LIFE în PB;

39.  subliniază problemele generate anterior de lipsa creditelor de plată pentru programul LIFE, care au împiedicat și întârziat punerea sa în aplicare corespunzătoare;

40.  în conformitate cu obiectivele sale prevăzute în Strategia Europa 2020 și cu angajamentele sale internaționale de a combate schimbările climatice, decide să propună majorarea peste nivelul din PB al creditelor alocate programului LIFE+;

41.  majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 619,8 milioane EUR și creditele de plată cu 611,3 milioane EUR (fără a include proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare), lăsând astfel o marjă de 19,4 milioane EUR sub plafonul pentru creditele de angajament de la rubrica 2;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

42.  subliniază că Parlamentul consideră în continuare actuala provocare legată de migrație drept cea mai importantă prioritate; salută propunerea Comisiei de a aloca o sumă suplimentară de 1,8 miliarde EUR față de suma programată inițial pentru 2017 destinată provocării legate de migrație din Uniune; observă că diferența considerabilă față de programarea inițială pledează în favoarea unei majorări a plafoanelor rubricii 3; atrage atenția asupra faptului că, potrivit propunerii Comisiei, această majorare urmează să fie finanțată în principal prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate (pentru o sumă de 530 de milioane EUR, epuizându-se astfel finanțarea disponibilă pentru acest exercițiu) și a marjei pentru situații neprevăzute (pentru o sumă de 1 160 de milioane EUR); având în vedere nivelul de finanțare fără precedent prevăzut pentru cheltuielile legate de migrație (în total 5,2 miliarde EUR în 2017 la rubricile 3 și 4, precum și mobilizarea Fondului european de dezvoltare) și propunerile înaintate privind aplicarea mecanismelor de flexibilitate, nu solicită majorări suplimentare pentru politicile care vizează migrația; totodată, se va opune oricărei încercări de a se reduce finanțarea destinată măsurilor întreprinse de Uniune în acest domeniu;

43.  reamintește că flexibilitatea bugetară își are limitele sale și nu poate fi decât o soluție pe termen scurt; este ferm convins că un răspuns curajos și orientat spre viitor dat acestor provocări pe termen lung legate de refugiați și migrație, care implică întregul continent și care nu par să slăbească, necesită majorarea plafonului de la rubrica 3; consideră că toate deciziile bugetare adoptate recent pentru a aloca noi credite acestui domeniu au demonstrat nevoia de a revizui plafonul respectiv;

44.  în contextul actualelor provocări în materie de securitate și migrație, salută majorarea finanțării acordate FAMI (1,6 miliarde EUR) și FSI (0,7 miliarde EUR); consideră că majorarea FAMI accentuează necesitatea de a se asigura o repartizare corectă și transparentă a finanțării anuale între diferitele programe și obiective ale fondului, precum și o mai mare claritate cu privire la modul în care vor fi cheltuite aceste resurse financiare;

45.  observă că, la 15 martie 2016, a fost adoptat un nou instrument pentru acordarea unui ajutor de urgență în cadrul Uniunii, care dispune de un buget orientativ de 700 de milioane EUR pentru trei ani (2016-2018) și care a produs deja rezultate pe teren sub forma unor măsuri de sprijin de urgență ca răspuns la nevoile umanitare ale unui număr mare de refugiați și migranți ce au intrat pe teritoriul statelor membre; cu toate acestea, își reiterează poziția privind faptul că, în viitor, ar trebui prevăzut un cadru juridic și bugetar mai sustenabil, pentru a permite mobilizarea ajutorului umanitar pe teritoriul Uniunii; insistă că ar trebui menținut un dialog constant cu Comisia în ceea ce privește funcționarea și finanțarea, în prezent și în viitor, a acestui instrument, dialog bazat pe transparența deplină a informațiilor și pe rapoarte de evaluare a impactului;

46.  având în vedere nivelul ridicat al amenințărilor în mai multe state membre, provocările paralele legate de gestionarea migrației, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și necesitatea unui răspuns european coordonat, solicită fonduri pentru a mări personalul Europol, cu scopul de a înființa o celulă de combatere a terorismului activă 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, care să furnizeze autorităților competente ale statelor membre răspunsuri ale serviciilor secrete; consideră că această majorare are, de asemenea, scopul de a îmbunătăți lupta împotriva traficului de persoane (cu o atenție specială acordată minorilor neînsoțiți) și lupta împotriva criminalității informatice (noi membri ai personalului EC3), precum și de a consolida resursele umane în hotspoturile din Grecia și Italia; reamintește că, în prezent, Europol dispune doar de 3 membri ai personalului pe care să-i trimită în 8 hotspoturi permanente și în alte hotspoturi temporare, numai în Italia; consideră că aceștia sunt prea puțini pentru a putea să își îndeplinească sarcinile de combatere a traficului de persoane, a terorismului și a altor forme de criminalitate transfrontalieră gravă;

47.  salută crearea unei noi linii bugetare care oferă finanțare pentru victimele terorismului; sprijină punerea la dispoziție de resurse pentru a răspunde diverselor nevoi ale victimelor, inclusiv de tratamente fizice, servicii psihosociale și asistență financiară; consideră că mult prea des nevoile victimelor inocente ale actelor de terorism fie sunt uitate, fie sunt considerate de importanță secundară, atunci când se propun măsuri de combatere a amenințării teroriste;

48.  condamnă reducerile aplicate de Consiliu , care reprezintă în total 24,3 milioane EUR în credite de angajament mai multor programe din domeniile culturii, mass-mediei, cetățeniei, drepturilor fundamentale și sănătății publice; consideră că prin acțiunea sa Consiliul a dat un semnal negativ atunci când a aplicat reduceri programelor culturale pentru a elibera fonduri pentru actualele provocări legate de refugiați și migrație; regretă că multe dintre aceste reduceri par să fie aplicate în mod arbitrar și să nu țină seama de ratele de execuție excelente; consideră că și micile reduceri pot pune în pericol realizarea obiectivelor programelor și punerea cu succes în practică a măsurilor Uniunii; reinstituie, așadar, toate creditele reduse la nivelul din PB;

49.  insistă că este necesar să fie majorată finanțarea pentru o serie de măsuri din cadrul programelor Europa creativă și Europa pentru cetățeni, care suferă de mai mult timp de o insuficiență de fonduri; este ferm convins că aceste programe sunt în prezent mai importante ca oricând, atât prin amplificarea contribuției sectoarelor culturale și creative la crearea de locuri de muncă și la creștere, cât și prin încurajarea participării active a cetățenilor la procesul de elaborare și punere în aplicare a politicilor Uniunii; nu înțelege cum poate Consiliul să justifice reducerea fondurilor destinate IMM-urilor din sectoarele culturale și creative, în timp ce mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative, pentru care finanțarea a fost deja amânată, abia a fost lansat în iunie 2016 și reprezintă un exemplu excelent de soluție inovatoare pentru o disfuncție semnificativă a pieței, care contribuie la dezvoltarea capacităților și oferă protecție împotriva riscurilor de credit intermediarilor financiari care asigură împrumuturi în sectoarele creative și culturale;

50.  subliniază că programele Uniunii axate pe cultură, educație, tineret și cetățenie prezintă o valoare adăugată europeană clară, precum și adiționalități și sinergii cu politicile de integrare a migranților și a refugiaților; invită, prin urmare, instituțiile Uniunii să ia măsurile corespunzătoare, alocând resurse financiare suplimentare programelor gestionate direct, cum ar fi Europa Creativă, precum și liniilor bugetare dedicate din cadrul fondurilor structurale și de investiții;

51.  relevă faptul că, pentru a finanța activitățile pregătitoare prevăzute în contextul Anului european al patrimoniului cultural (2018), trebuie să se pună la dispoziție garanțiile bugetare necesare;

52.  reamintește că mecanismul de protecție civilă al Uniunii reprezintă un element fundamental al solidarității Uniunii; subliniază că Uniunea joacă un „rol de catalizator”, sprijinind, coordonând sau completând acțiunile statelor membre în materie de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre; constată ușoara creștere a nivelului creditelor de angajament pentru acest program;

53.  salută crearea unei linii bugetare pentru un fond al UE de căutare și salvare, care va finanța acțiunile de căutare și salvare, în special în Marea Mediterană, realizate de statele membre și coordonate la nivelul Uniunii; consideră că înființarea unui fond specific reprezintă o soluție mai potrivită decât majorarea constantă a bugetului Frontex sau al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, înființată recent;

54.  salută crearea unei linii bugetare pentru a sprijini inițiativa cetățenească europeană (ICE), care este un instrument nou creat ce vizează să implice cetățenii în procesul decizional al Uniunii și să aprofundeze democrația europeană; este de părere că nivelul creditelor de angajament propus în PB este prea scăzut; decide să majoreze respectiva linie bugetară;

55.  salută decizia de a majora finanțarea alocată pentru activitățile de comunicare desfășurate de reprezentanțele Comisiei, precum și pentru instrumente de tipul „dialogurilor cu cetățenii” și pentru acțiunile de parteneriat, bugetul alocat acestor inițiative în 2017 cuprinzând credite de angajament în valoare de 17,036 milioane EUR și credite de plată în valoare de 14,6 milioane EUR, având în vedere faptul că inițiativele menționate urmăresc să îmbunătățească comunicarea cu cetățenii, să sporească gradul lor de încredere și să amelioreze nivelul lor de înțelegere a politicii și strategiilor Uniunii;

56.  subliniază necesitatea de a furniza secretariatului comun al registrului de transparență resurse administrative și financiare corespunzătoare și suficiente pentru a-i permite să își îndeplinească atribuțiile în urma adoptării noului Acord interinstituțional privind registrul de transparență;

57.  remarcă faptul că, în lectura sa, bugetul (fără proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare) depășește plafonul de la rubrica 3 cu 71,28 milioane EUR în credite de angajament, în timp ce nivelul creditelor de plată se majorează cu 1 857,7 milioane EUR; întrucât la nivelul PB nu se prevede încă o marjă, propune ca aceste majorări să fie finanțate în limitele plafonului, mobilizându-se totodată marja pentru situații neprevăzute pentru o serie de cheltuieli esențiale legate de migrație;

Rubrica 4 — Europa globală

58.  constată că, având în vedere actualele provocări legate de refugiați și migrație, acțiunea externă a Uniunii are nevoie de fonduri tot mai multe, care depășesc cu mult fondurile prevăzute în prezent la rubrica 4; prin urmare, se îndoiește foarte tare că plafoanele rubricii 4 ar fi suficiente pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea externă a provocărilor legate de refugiați și de migrație; regretă faptul că, pentru a finanța noi inițiative precum IRT, Comisia a optat pentru reducerea fondurilor altor programe în PB, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP); subliniază că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul politicilor din alte domenii; prin urmare, decide să reducă, în mare măsură, transferurile de resurse financiare importante dinspre două instrumente care, printre altele, abordează cauzele profunde ale fluxurilor de migrație; reamintește că obiectivul primar al politicii de dezvoltare a Uniunii trebuie să rămână reducerea sărăciei; regretă că fondurile destinate ajutoarelor umanitare și segmentului mediteraneean al Instrumentului european de vecinătate (IEV) se află sub nivelul celor aprobate în bugetul 2016, în ciuda importanței lor evidente în soluționarea numeroaselor provocări externe; deplânge reducerile nejustificate aplicate de Consiliu;

59.  decide, așadar, să restabilească sumele reduse de Consiliu la rubrica 4; decide, de asemenea, să reinstituie nivelul creditelor din 2016 pentru liniile bugetare ale IEV afectate regiunii mediteraneene și pentru ajutoarele umanitare; în plus, decide să atenueze reducerile aplicate de Comisie în cazul ICD și IcSP; consideră că este esențial să se mențină rolul central al Uniunii și nivelul contribuției financiare în sprijinirea procesului de pace din Orientul Mijlociu, a Autorității Palestiniene și a UNRWA, precum și liniile IEV dedicate Parteneriatului estic; subliniază importanța Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;

60.  decide să majoreze asistența macrofinanciară, redusă semnificativ în comparație cu 2016; consideră că, pentru a se asigura că pot fi acoperite toate cererile viitoare de împrumuturi, va fi nevoie de un nivel mai ridicat de finanțare decât cel propus;

61.  sprijină pe deplin IRT și propune ca o parte din contribuția de la bugetul Uniuni prevăzută pentru 2017 să fie alocată deja în 2016, având în vedere buna execuție și marjele generoase ce mai sunt disponibile în bugetul pe 2016; solicită, așadar, să fie majorat IPA II cu 400 de milioane EUR prin intermediul unui buget rectificativ pentru 2016 și să fie mobilizată în consecință marja pentru situații neprevăzute; înscrie în rezervă o sumă identică pentru bugetul 2017, în așteptarea unui acord cuprinzător privind modalități alternative de finanțare a IRT, care ar reduce presiunea fără precedent exercitată asupra altor instrumente de finanțare externă;

62.  constată cu îngrijorare că, în ciuda caracterului lor actual și a sumelor considerabile implicate, fondurile fiduciare ale UE și IRT sunt aproape invizibile în bugetul Uniunii; solicită ca aceste instrumente să fie incluse în mod mai transparent și mai respectuos față de unitatea bugetului Uniunii și de prerogativele autorității bugetare și creează în acest scop noi linii bugetare; de asemenea, solicită Comisiei să demonstreze că utilizarea instrumentelor financiare din cadrul fondurilor fiduciare nu duce la deturnarea creditelor de la obiectivele stabilite în temeiurile lor juridice inițiale; observă că, până în prezent, obiectivul privind mobilizarea unor contribuții la nivel național pe lângă fondurile din bugetul Uniunii a eșuat lamentabil; subliniază în acest context că, în viitor, atunci când va fi rugat să aprobe contribuții de la bugetul Uniunii în folosul fondurilor fiduciare, Parlamentul le va aproba numai dacă va fi fost vărsată o sumă comparabilă sub formă de contribuții din partea statelor membre; invită, prin urmare, statele membre să își onoreze angajamentele cât mai curând;

63.  observă că Fondul de garantare pentru acțiuni externe, care acoperă cazurile de nerambursare legate de împrumuturile și garanțiile la împrumuturi acordate statelor nemembre sau pentru proiecte derulate în state nemembre, are nevoie, potrivit Raportului Comisiei privind garanțiile acoperite de la bugetul general (COM(2016)0576), de finanțare suplimentară pentru a atinge suma-țintă, ceea ce a determinat includerea în PB a unei sume de 228,04 milioane EUR; este preocupat de faptul că aceste cerințe vor exercita presiuni suplimentare asupra plafoanelor deja foarte scăzute de la rubrica 4;

64.  salută propunerile bugetare ale Comisiei referitoare la noul cadru de parteneriat privind migrația și la Planul de investiții externe; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la crearea unor potențiali noi „sateliți” în afara bugetului Uniunii; reafirmă necesitatea de a menține un control parlamentar deplin asupra bugetului Uniunii; insistă cu fermitate să se respecte principiul unității bugetului; este convins că noua prioritate nu ar trebui să fie finanțată în detrimentul proiectelor existente ale Uniunii; consideră că ar trebui asigurată o flexibilitate mai mare pentru a furniza un cadru ambițios pentru promovarea investițiilor în Africa și vecinătatea UE, care să fie dotat cu credite noi, adecvate;

65.  își reiterează solicitarea ca linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE să fie transferată, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, din bugetul PESC în bugetul administrativ al SEAE pentru a consolida și mai mult activitățile diplomatice ale Uniunii;

66.  majorează, prin urmare, creditele de angajament de la rubrica 4 cu 499,67 milioane EUR peste PB și creditele de plată cu 493,2 milioane EUR peste PB (fără proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, dar incluzând transferul liniilor destinate reprezentanților speciali ai UE la bugetul SEAE);

67.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote (3 milioane EUR) pentru a realiza o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

Rubrica 5 — Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

68.  consideră că reducerile aplicate de Consiliu sunt dăunătoare și nejustificate și reinstituie la nivelul din PB toate cheltuielile administrative ale Comisiei, inclusiv cheltuielile de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și pentru cercetare;

69.  decide, în urma dezvăluirilor recente și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor Uniunii și a repara credibilitatea instituțiilor Uniunii, să înscrie în rezervă 20 % din creditele prevăzute pentru indemnizațiile temporare destinate foștilor membri, până când Comisia va face mai strict Codul de conduită al comisarilor, pentru a preveni conflictele de interese și situațiile de „uși turnante”;

70.  consideră că cooperarea administrativă interinstituțională reprezintă o sursă a eficienței, deoarece know-how-ul, capacitățile și resursele dezvoltate de o instituție pot fi puse la dispoziția celorlalte; solicită, prin urmare, să se instituie un sistem care limitează sarcinile administrative la minimul necesar, asigură o calitate corespunzătoare a serviciilor, furnizează principalei instituții responsabile resursele bugetare necesare și stimulează cooperarea celorlalte instituții limitând cota lor la costurile marginale cauzate de cooperare și, astfel, aliniind deciziile de bună gestiune financiară la nivelul instituțiilor cu buna gestiune financiară globală a bugetului;

Agențiile

71.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; remarcă faptul că Comisia a redus deja în mod considerabil creditele solicitate inițial de către majoritatea agențiilor; consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite;

72.  salută majorarea bugetului alocat agențiilor din cadrul pilonului JAI care s-au dovedit eficiente, în special celor care desfășoară activități legate de migrație și garantarea securității; subliniază că agențiile respective trebuie să dispună de suficiente resurse (inclusiv pentru investiții în tehnologii noi) și personal atunci când mandatele lor sunt extinse;

73.  în contextul actualelor provocări în materie de securitate și având în vedere că se impune un răspuns coordonat la nivelul UE, consideră că unele dintre aceste majorări nu sunt suficiente și decide să majoreze creditele prevăzute pentru Oficiul European de Poliție (Europol), Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (EU-LISA) și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

74.  în detaliu, subliniază necesitatea de a aloca suficiente resurse umane și materiale pentru Centrul european de combatere a terorismului, EC3 și IRU, înființate recent de Europol, inclusiv în ceea ce privește planificarea operațională și evaluarea amenințărilor în comun în vederea consolidării unei abordări coordonate între statele membre pentru a combate criminalitatea organizată, criminalitatea informatică și criminalitatea legată de internet, terorismul și alte infracțiuni grave; solicită fonduri suplimentare pentru echipele comune de anchetă;

75.  reamintește îmbunătățirea și interoperabilitatea preconizate ale diferitelor sisteme de informații din domeniul JAI, anunțate de Comisie în comunicarea sa din 6 aprilie 2016 privind viitorul cadru pentru sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în ceea ce privește gestionarea frontierelor și securitatea internă; îndeamnă să se prevadă necesitatea unor resurse adecvate pentru soluțiile tehnice respective, care să fie puse în aplicare în mod rapid și eficient;

76.  salută includerea în bugetul 2017 a unor resurse adecvate pentru a sprijini transformarea pe termen lung a Frontex într-o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și transformarea EASO într-o veritabilă agenție pentru azil; subliniază că, deși în prezent resursele alocate Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă par să fie adecvate, în viitor vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele operaționale și personalul, astfel încât agenția să poată ține pasul cu realitatea;

77.  având în vedere deteriorarea situației umanitare din vecinătatea sudică a UE, numărul tot mai mare al solicitanților de azil și, în special, intenția de a extinde mandatul său mai mult decât se prevedea în propunerea Comisiei, decide să majoreze și creditele bugetare pe 2016 destinate Biroului European de Sprijin pentru Azil;

78.  își reiterează dezacordul față de poziția Comisiei și a Consiliului referitoare la personalul agențiilor și, prin urmare, modifică un număr substanțial de scheme de personal; subliniază încă o dată că fiecare agenție trebuie să reducă cu 5 % numărul de posturi în termen de 5 ani, astfel cum s-a convenit în cuprinsul AII, însă posturile noi necesare pentru îndeplinirea sarcinilor suplimentare apărute începând cu 2013 ca urmare a recentelor evoluții politice și a noii legislații trebuie să fie însoțite de resurse suplimentare și să nu fie luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului din AII privind reducerea personalului; subliniază, prin urmare, încă o dată opoziția sa față de conceptul de fond comun de redistribuire a personalului între agenții, dar își reafirmă deschiderea față de eliberarea de posturi prin îmbunătățirea eficienței realizată prin intensificarea cooperării administrative între agenții sau chiar prin fuziuni, acolo unde este cazul, și prin partajarea anumitor funcții cu Comisia sau cu o altă agenție;

79.  subliniază că ar putea fi realizate economii considerabile la nivel operațional și în ceea ce privește personalul dacă agențiile care își desfășoară activitatea în mai multe amplasări geografice (ENISA, eu-LISA, ERA) s-ar limita la un singur sediu; consideră că nevoile operaționale actuale ale acestor agenții face fezabilă această schimbare; subliniază că deplasarea de la Londra a Autorității Bancare Europene (ABE) și fuziunea sa cu cel puțin una dintre celelalte două autorități de supraveghere ar putea genera economii considerabile în privința costurilor celor două agenții; invită Comisia să pregătească o propunere în acest sens;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

80.  decide să adopte un pachet de compromis care conține un număr limitat de PP și AP, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzând inițiativele pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de disponibilitatea unor marje reduse, precum și de plafoanele PP și AP;

Instrumente speciale

81.  reamintește importanța rezervei pentru ajutoare de urgență (RAU) pentru asigurarea unei reacții rapide la nevoile specifice de ajutor ale țărilor terțe în caz de evenimente neprevăzute, precum și apelul său de a se majora în mod substanțial pachetul financiar respectiv în cadrul revizuirii CFM; constată că utilizarea sa foarte rapidă în 2016, care va duce probabil la epuizarea tuturor posibilităților de reportare, demonstrează că acest instrument special va fi insuficient pentru toate nevoile suplimentare în 2017; majorează, prin urmare, creditele aferente acestui instrument până la o sumă anuală de 1 miliard EUR, până la adoptarea unei decizii privind suma anuală a RAU, care urmează să fie luată în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM;

82.  reinstituie la nivelul din PB rezerva pentru Fondul european de ajustare la globalizare și cea pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a înlesni mobilizarea acestor instrumente speciale;

Plăți

83.  își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea semnificativă a creditelor de plată în PB față de bugetul pe 2016; observă că acest lucru revelează întârzieri în implementare, ceea ce este nu numai îngrijorător pentru realizarea politicilor Uniunii, ci prezintă și un risc de a se acumula din nou facturi neplătite la sfârșitul perioadei de programare în curs; consideră că această chestiune ar trebui să fie abordată în cadrul procesului de revizuire a CFM; regretă, de asemenea, reducerile aplicate de Consiliu creditelor de plată, deși sub plafoane există marje generoase;

84.  subliniază că, la cererea Parlamentului, a fost convenit un plan de plăți cu scopul de a reduce la un nivel „normal” de 2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016 cererile de plată neonorate aferente politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013; subliniază că, la sfârșitul lui 2015, au fost identificate facturi neplătite în valoare de cel puțin 8,2 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013 în domeniul politicii de coeziune, sumă care se așteaptă să scadă sub valoarea de 2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016; consideră că ar trebui să fie elaborat și convenit între cele trei instituții un plan comun obligatoriu de plăți pentru perioada 2016-2020; insistă că un plan nou de plăți ar trebui să se bazeze pe o bună gestiune financiară și să ofere o strategie clară care să răspundă tuturor nevoilor de plată de la toate rubricile, până la finalul actualului CFM, și care să evite o „restanță ascunsă”, cauzată de o încetinire artificială în punerea în aplicare a anumitor programe multianuale și a altor măsuri de atenuare, cum ar fi reducerea ratelor de prefinanțare;

85.  decide să reinstituie la nivelul din PB creditele de plată de la toate liniile reduse de Consiliu și majorează creditele de plată de la toate liniile la care au fost modificate creditele de angajament;

Întocmirea bugetului în funcție de performanțe

86.  reamintește că în Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la cadrul de control intern integrat(10) Parlamentul a împărtășit opinia exprimată de Curtea de Conturi cu privire la faptul că este lipsit de sens să se încerce măsurarea performanței fără ca bugetul să fie stabilit pe baza unor indicatori de performanță(11) și solicită instituirea unui model de stabilire a bugetului public bazat pe performanțe, în cadrul căruia fiecare linie bugetară să fie însoțită de obiective, iar rezultatele să fie măsurate prin indicatori de performanță;

87.  salută fișele de program pentru cheltuieli operaționale anexate PB, deoarece acestea răspund parțial unei solicitări formulate de Parlament cu privire la obiective, rezultate și indicatori; constată că aceste fișe completează metoda obișnuită de întocmire a bugetului bazată pe activități cu unele date referitoare la performanță;

88.  insistă asupra faptului că, pentru a simplifica instrumentele de gestionare internă ale Comisiei, directorii generali ar trebui să respecte obiectivele politice și indicatorii cuprinși în fișele de program pentru cheltuieli operaționale atunci când adoptă planul lor de gestiune și rapoartele anuale de activitate și că Comisia ar trebui să își elaboreze raportul de evaluare în temeiul articolului 318 din TFUE pe această bază;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

89.  menține neschimbat nivelul global al bugetului său pentru 2017, astfel cum a fost adoptat în plen la 14 aprilie 2016, care se ridică la 1 900 873 000 EUR; include adaptările tehnice neutre din punct de vedere bugetar, prin care vor fi integrate în buget deciziile sale recente, și eliberează rezerva pentru linia bugetară destinată transportului deputaților, al persoanelor și al bunurilor;

90.  aprobă modificarea organigramei sale și a creditelor bugetare aferente pentru a acoperi nevoile suplimentare ale grupurilor politice; compensează integral aceste majorări prin reducerea creditelor din rezerva pentru situații neprevăzute și de la linia bugetară destinată amenajării spațiilor;

91.  reamintește decizia sa politică de a exonera grupurile politice de obiectivul privind reducerea personalului cu 5 %, astfel cum se subliniază în rezoluțiile sale referitoare la bugetele pentru 2014(12), 2015(13) și 2016(14);

92.  reduce schema de personal a Secretariatului său General(15) pe 2017 cu 60 de posturi (obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14 noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016; reamintește că impactul bugetar al acestei măsuri a fost deja luat în calcul în cadrul estimării;

93.  reduce schema sa de personal cu alte 20 de posturi, pentru a reflecta finalizarea transferului de posturi prevăzut în acordul de cooperare cu Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor; subliniază că, întrucât aceste posturi nu au fost incluse în buget, nu trebuie reduse credite din bugetul Parlamentului;

94.  îi încurajează pe secretarii generali ai Parlamentului European, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European să colaboreze cu privire la alte modalități posibile de partajare a funcțiilor și serviciilor administrative de către cele trei instituții; îi invită pe secretarii generali să efectueze un studiu cu privire la posibilitatea realizării unor sinergii și între Parlament, Comisie și Consiliu în ceea ce privește funcțiile și serviciile administrative;

95.  menține în schema sa de personal pe 2017 cele 35 de posturi noi, astfel cum a solicitat în PBR nr. 3/2016, destinate consolidării securității în instituții; exonerează aceste posturi de obiectivul de reducere a personalului cu 5 %, deoarece corespund unor activități noi în cadrul Parlamentului;

96.  reiterează că realizarea obiectivului privind reducerea personalului nu ar trebui să compromită buna funcționare a instituției și exercitarea de către Parlament a competențelor sale de bază, nici să modifice excelența sa legislativă sau calitatea condițiilor de muncă ale deputaților și ale personalului;

97.  date fiind multiplele probleme întâmpinate pe parcursul procedurii bugetare interne de anul acesta, concluzionează că revizuirea capitolului 9 și a părților relevante ale altor capitole din Regulamentul său de procedură este inevitabilă pentru a realiza ceea ce Parlamentul a solicitat în Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017, și anume ca „toate informațiile relevante […] să fie prezentate membrilor Biroului și ai Comisiei pentru bugete în fiecare etapă a procedurii, în timp util și în mod inteligibil, precum și cu detaliile și defalcările necesare, pentru a permite Biroului, Comisiei pentru bugete și grupurilor politice să desfășoare deliberări adecvate și să își bazeze deciziile pe o imagine cuprinzătoare a situației și necesităților bugetului Parlamentului”;

98.  în conformitate cu punctul 15 din Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 menționată mai sus referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017, cere ca metoda de întocmire a bugetului Parlamentului pe baza nevoilor curente și nu pe baza unui sistem de coeficienți să fie utilizată pentru prima dată în cursul procedurii bugetare privind exercițiul financiar 2018;

99.  reamintește că administrația s-a angajat să prezinte o planificare bugetară pe termen mediu și lung, prevăzând o separare clară între investiții și cheltuielile operaționale legate de funcționarea instituției, inclusiv obligațiile legale; se așteaptă, prin urmare, ca proiectul preliminar de estimare a bugetului pe 2018 să fie prezentat în același format;

100.  reamintește raportul Fox-Häfner din 2013(16), care estima costurile dispersiei geografice a Parlamentului între 156 de milioane EUR și 204 de milioane EUR, reprezentând echivalentul a 10 % din bugetul Parlamentului; observă că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului constituie rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; subliniază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor bugetare relevante;

101.  regretă că, în ciuda numeroaselor apeluri ale Comisiei pentru bugete, strategia pe termen mediu și lung privind clădirile Parlamentului nu este disponibilă pentru deliberări ale comisei în cunoștință de cauză;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

102.  regretă majorarea de către Consiliu a ratei standard de reducere de la 2,5 % la 3,8 %, ceea ce echivalează cu o reducere de 3,4 milioane EUR și contravine ratei extrem de ridicate de ocupare a posturilor în cadrul Curții (98 % la sfârșitul lui 2015); reajustează, prin urmare, rata standard de reducere la nivelul din PB, ceea ce îi va permite Curții să-și îndeplinească misiunea în contextul unei creșteri constante a numărului de cauze;

103.  decide, de asemenea, să reinstituie valorile din PB ale altor șase posturi bugetare din titlurile I și II ale bugetului Curții, care au fost reduse de Consiliu, ceea ce ar putea afecta deosebit de puternic prioritățile Curții în domeniul lingvistic și în cel al securității;

104.  își exprimă nemulțumirea față de declarația unilaterală a Consiliului și anexa conexă în ceea ce privește reducerea cu 5 % a personalului, incluse în poziția Consiliului privind PB pe 2017, conform cărora Curtea trebuie să reducă încă 19 posturi din schema sa de personal; subliniază că cele 19 posturi în cauză reprezintă cele 12 și 7 posturi acordate în mod justificat de Parlament și Consiliu în cursul procedurilor bugetare pe 2015 și, respectiv, 2016, deoarece au apărut nevoi suplimentare, și insistă deci ca cele 19 posturi să nu fie din nou eliminate, deoarece Curtea a realizat deja în mod corespunzător obiectivul de reducere a personalului cu 5 % prin eliminarea a 98 de posturi în perioada 2013-2017; 

Secțiunea V – Curtea de Conturi

105.  reinstituie rata standard de reducere la nivelul inițial de 2,6 % pentru a permite Curții de Conturi să răspundă nevoilor sale în ceea ce privește schema de personal;

106.  reinstituie, de asemenea, cinci linii bugetare reduse de Consiliu pentru a permite Curții de Conturi să-și pună în aplicare programul de lucru și să realizeze rapoartele de audit planificate;

107.  reinstituie parțial PB în ceea ce privește trei linii bugetare, în conformitate cu propunerile privind realizarea unor economii identificate chiar de Curtea de Conturi;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

108.  reinstituie rata standard de reducere la nivelul inițial de 4,5 % pentru a permite Comitetului Economic și Social European să răspundă nevoilor sale și să facă față reducerii constante a personalului în contextul acordului de cooperare din februarie 2014 dintre Parlament, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor;

109.  reinstituie cele 12 posturi și creditele aferente reduse de Comisie în PB în conformitate cu acordul de cooperare menționat, ceea ce reflectă numărul real de posturi transferate de la Comitetul Economic și Social European către Parlament;

110.  decide, de asemenea, să ajusteze postul bugetar legat de serviciile suplimentare pentru serviciile de traducere la nivelul estimat de instituția însăși, compensând astfel parțial transferul celor 36 de posturi de la Comitetul Economic și Social European către Parlament în conformitate cu acordul de cooperare menționat mai sus;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

111.  reinstituie cele 8 posturi și creditele aferente reduse de Comisie în PB în conformitate cu acordul de cooperare menționat, ceea ce reflectă numărul real de posturi transferate de la Comitetul Regiunilor către Parlament;

112.  de asemenea, reinstituie la nivelul estimat de Comitet creditele reduse de Comisie în PB legate de cheltuielile de birou și indemnizațiile IT ale membrilor Comitetului, pentru a asigura fonduri suficiente pentru cheltuielile de birou și indemnizațiile IT ale membrilor Comitetului Regiunilor;

113.  regretă reducerile aplicate de Comisie în PB postului „amenajarea spațiilor” și decide să reinstituie acest post la nivelul estimat de Comitetul însuși pentru a-i permite acestuia să răspundă nevoilor mai mari în materie de securitate, să mențină clădirile în stare bună, cu respectarea obligațiilor legale, și să îmbunătățească eficiența energetică;

114.  în sfârșit, reinstituie creditele legate de activitățile de comunicare ale grupurilor politice, care au fost reduse de Comisie în PB, pentru a asigura finanțarea adecvată a activităților de comunicare ale grupurilor politice din cadrul Comitetului;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

115.  ia act de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Ombudsmanului cu 195 000 EUR; subliniază că această reducere ar impune o sarcină disproporționată asupra bugetului foarte limitat al Ombudsmanului și ar avea un impact major asupra capacității instituției de a servi cetățenii europeni în mod eficace; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu, pentru a-i permite Ombudsmanului să-și îndeplinească mandatul și angajamentele;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

116.  ia act cu regret de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Autorității Europene pentru Protecția Datelor cu 395 000 EUR; subliniază că această reducere se află în gravă contradicție cu sarcina suplimentară conferită instituției de către Parlament și Consiliu și ar pune în pericol capacitatea acestei instituții de a servi în mod eficace instituțiile europene; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a-i permite Autorității Europene pentru Protecția Datelor să-și îndeplinească obligațiile și angajamentele;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

117.  reinstituie toate liniile bugetare reduse de Consiliu;

118.  decide, de asemenea, să creeze un post bugetar pentru capacitatea de comunicare strategică, în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2015, și să acorde SEAE personalul și instrumentele necesare pentru a reacționa la dezinformarea propagată de țări terțe și actori nestatali;

119.  salută angajamentele în scris ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de a soluționa dezechilibrele existente în cadrul personalului SEAE în ceea ce privește repartizarea anumitor posturi între diplomații din statele membre și personalul statutar al UE și de a prezenta în 2017 o analiză a politicii SEAE privind resursele umane; îl invită pe Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să informeze Parlamentul cu privire la măsurile adoptate cel târziu până în primăvara lui 2017, înainte de începutul următoarei proceduri bugetare;

o
o   o

120.  este convins că bugetul Uniunii poate contribui la abordarea în mod eficace nu doar a consecințelor, ci și a cauzelor profunde ale crizelor cu care se confruntă Uniunea în prezent; consideră totuși că evenimentele neprevăzute care au un impact asupra întregii Uniuni ar trebui să fie abordate prin eforturi comune și prin asigurarea de mijloace suplimentare la nivelul Uniunii, mai degrabă decât prin punerea sub semnul întrebării a unor angajamente anterioare sau prin revenirea la iluzia unor soluții exclusiv naționale; subliniază, prin urmare, că dispozițiile privind flexibilitatea au menirea de a permite o astfel de reacție comună și rapidă și ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a compensa constrângerile severe impuse de plafoanele CFM;

121.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0080.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0132.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(8) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(9) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).
(10) JO C 75, 26.2.2016, p. 100.
(11) A contribuit cu informații în acest sens Kersti Kaljulaid, în cadrul audierii privind cadrul de control intern integrat organizate de Comisia CONT la 22 aprilie 2013.
(12) Texte adoptate, P7_TA(2013)0437.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2014)0036.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2015)0376.
(15) Întrucât s-a luat decizia politică de a exclude grupurile politice din acest calcul, reducerea respectivă se aplică părții din schema de personal care se referă la Secretariatul General.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0498.

Notă juridică