Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2935(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-1162/2016

Dezbateri :

PV 26/10/2016 - 15

Voturi :

PV 27/10/2016 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0423

Texte adoptate
PDF 255kWORD 45k
Joi, 27 octombrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Situația jurnaliștilor din Turcia
P8_TA(2016)0423RC-B8-1162/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 27 octombrie 2016 referitoare la situația jurnaliștilor în Turcia (2016/2935(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, în special rezoluția din 15 ianuarie 2015 referitoare la libertatea de exprimare în Turcia: arestările recente ale unor jurnaliști și directori media și presiunea sistematică exercitată împotriva mass-mediei(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la Raportul privind Turcia din 2015(2),

–  având în vedere raportul pe 2015 al Comisiei privind Turcia din 10 noiembrie 2015 (SWD(2015)0216),

–  având în vedere declarația comună din 16 iulie 2016 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant, Federica Mogherini, și a comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, referitoare la situația din Turcia,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 iulie 2016 privind Turcia,

–  având în vedere declarația din 21 iulie 2016 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant, Federica Mogherini, și a comisarului Johannes Hahn privind declararea stării de urgență în Turcia,

–  având în vedere dialogul politic la nivel înalt UE-Turcia din 9 septembrie 2016,

–  având în vedere că respectarea statului de drept, inclusiv a libertății de exprimare, este una dintre valorile fundamentale ale UE,

–  având în vedere dreptul la libertatea de exprimare consacrat în Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), la care Turcia este parte,

–  având în vedere recomandările incluse în Avizul referitor la articolele 216, 299, 301 și 314 din Codul penal al Turciei, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de a 106-a sesiune plenară a acesteia (Veneția, 11-12 martie 2016),

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 15 iulie 2016, în Turcia a avut loc o tentativă de lovitură de stat în care și-au pierdut viața peste 250 de persoane și peste 2 100 au fost rănite;

B.  întrucât apărarea democrației și asumarea pe deplin a angajamentului de a respecta drepturile omului și statul de drept sunt importante și este esențial ca Uniunea, Consiliul Europei și Turcia să coopereze în acest sens; întrucât Turcia este un partener-cheie al Uniunii Europene;

C.  întrucât, potrivit Federației Europene a Jurnaliștilor și Asociației Jurnaliștilor din Turcia, după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, poliția turcă a arestat cel puțin 99 de jurnaliști și scriitori, dintre care majoritatea nu fuseseră puși sub acuzare pentru nimic până atunci, numărul jurnaliștilor reținuți în baza unor acuzații despre care se presupune că ar fi legate de exercitarea dreptului la libertatea de exprimare ajungând, la 20 octombrie 2016, la cel puțin 130; întrucât 64 dintre jurnaliștii arestați după 15 iulie 2016 au fost eliberați; întrucât ziariștilor deținuți li s-a refuzat dreptul la un avocat și sunt ținuți în condiții inumane, fiind maltratați și supuși amenințărilor; întrucât există informații conform cărora coredactorii-șefi ai cotidianului închis Özgür Gündem, Bilir Kaya și Inan Kizilkaya, au fost torturați în închisoare;

D.  întrucât înainte de tentativa eșuată deja existau numeroase restricții impuse mass-mediei și se exercita o presiune considerabilă asupra jurnaliștilor; întrucât, potrivit Comitetului de protecție a jurnaliștilor, în urma tentativei de lovitură de stat, autoritățile turce au închis birourile a peste 100 de posturi de televiziune, ziare, reviste, edituri și companii de distribuție, peste 2 300 de jurnaliști și de lucrători în mass-media rămânând astfel fără un loc de muncă; întrucât acreditarea de presă a peste 330 de jurnaliști a fost revocată;

E.  întrucât printre jurnaliștii aflați în detenție se numără, de exemplu, bine cunoscutul romancier Asli Erdogan, care a fost și membru al consiliului consultativ și editorialist al cotidianului kurd Özgür Gündem, care acum este închis, cadrul universitar și editorialistul Mehmet Altan și fratele său, Ahmet Altan, scriitor și fost redactor-șef al publicației săptămânale Taraf;

F.  întrucât, potrivit Human Rights Watch, multe dintre aceste acțiuni în justiție au fost întreprinse fără a exista vreo dovadă cu privire la participarea acuzaților la tentativa de lovitură de stat eșuată; întrucât trebuie să se asigure dreptul la un proces echitabil și întrucât sistemul judiciar nu a tratat cazurile legate de mass-media cu imparțialitate și independență,

1.  condamnă cu fermitate tentativa de lovitură de stat din Turcia din 15 iulie 2016; sprijină instituțiile legitime din Turcia; deplânge numărul mare de victime; își exprimă solidaritatea cu victimele și familiile acestora;

2.  recunoaște că guvernul turc are dreptul și responsabilitatea de a reacționa la tentativa de lovitură de stat; subliniază, cu toate acestea, că lovitura de stat militară eșuată nu poate fi folosită ca scuză de către guvernul Turciei pentru a reprima opoziția pașnică și legitimă și pentru a împiedica jurnaliștii și mass-media să își exercite în mod pașnic libertatea de exprimare, prin acțiuni și măsuri disproporționate și ilegale;

3.  solicită autorităților turce să îi elibereze pe jurnaliștii și lucrătorii din domeniul mass-mediei împotriva cărora nu există dovezi clare privind săvârșirea de infracțiuni, printre care se numără jurnaliști cunoscuți precum Nazli Ilicak, Sahin Alpay, Asli Erdogan, Murat Aksoy, Ahmet Altan și Mehmet Altan; subliniază că jurnaliștii nu trebuie reținuți pe motivul conținutului reportajelor lor sau al presupusei lor apartenențe, nici măcar în cazurile în care sunt aduse acuzații împotriva lor, și că este necesar să se ia măsuri pentru ca arestarea preventivă să rămână o excepție;

4.  reamintește că o presă liberă și pluralistă reprezintă un element esențial al oricărei democrații, la fel ca respectarea garanțiilor procedurale, prezumția de nevinovăție și independența sistemului judiciar; reamintește autorităților turce că relația cu mass-media și jurnaliștii trebuie tratată cu cea mai mare atenție, deoarece libertatea de exprimare și libertatea presei sunt fundamentale pentru funcționarea unei societăți democratice și deschise;

5.  regretă că starea de urgență a fost folosită și pentru a hărțui membrii familiilor jurnaliștilor care au fugit în străinătate sau care s-au ascuns, inclusiv prin anularea pașapoartelor lor sau reținerea temporară a acestora în locul celor care fuseseră acuzați;

6.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la închiderea a peste 150 de organe de presă; solicită ca acestea să fie redeschise, să li se redea independența, iar angajații concediați să fie repuși în funcție, respectându-se garanțiile procedurale; invită autoritățile turce să pună capăt practicii de a utiliza necorespunzător dispozițiile din Codul penal pentru a-și numi oameni de încredere în organizațiile mass-media private și să oprească interferența executivului în organizațiile independente de știri, inclusiv în ceea ce privește deciziile editoriale, concedierea unor jurnaliști și redactori și presiunile și intimidările împotriva jurnaliștilor și agențiilor de presă critice; condamnă încercările autorităților turce de a intimida și de a expulza corespondenții străini;

7.  invită guvernul turc să restrângă domeniul de aplicare al măsurilor de urgență, pentru a nu mai folosi aceste măsuri cu scopul de a îngrădi libertatea de exprimare; solicită ca anchetele legate de presupusa implicare în tentativa de lovitură de stat să se desfășoare respectându-se garanțiile procedurale și în mod imparțial și pe baza unor dovezi convingătoare, nu pe baza vinovăției prin asociere, care poate avea drept rezultat pedepse colective;

8.  subliniază că Turcia se confruntă cu o amenințare teroristă reală; reamintește, cu toate acestea, că legislația turcă împotriva terorismului, definită în sens larg, nu ar trebui folosită pentru a pedepsi jurnaliștii pentru exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare; solicită punerea în aplicare de urgență a recomandărilor Comisiei de la Veneția din martie 2016 și realizarea reformei legislației privind combaterea terorismului;

9.  invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să monitorizeze în continuare îndeaproape implicațiile de ordin practic ale stării de urgență și să se asigure că toate procesele jurnaliștilor și scriitorilor sunt monitorizate;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Turciei.

(1) JO C 300, 18.8.2016, p. 45.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0133.

Notă juridică