Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2351(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0250/2016

Texte depuse :

A8-0250/2016

Dezbateri :

PV 27/10/2016 - 4
CRE 27/10/2016 - 4

Voturi :

PV 27/10/2016 - 8.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0426

Texte adoptate
PDF 423kWORD 61k
Joi, 27 octombrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Evaluarea Strategiei UE pentru tineret pentru perioada 2013-2015
P8_TA(2016)0426A8-0250/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 27 octombrie 2016 referitoare la evaluarea Strategiei UE pentru tineret pentru perioada 2013-2015 (2015/2351(INI))

Parlamentul European,

—  având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 14, 15, 21, 24 și 32,

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(1),

—  având în vedere Rezoluția Consiliului privind un plan de lucru al Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2016-2018(2) și Rezoluția Consiliului din 20 mai 2014 privind un plan de lucru al Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2014-2015(3),

—  având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret(4),

—  având în vedere concluziile Consiliului European din 7 și 8 februarie 2013 în ceea ce privește crearea unei inițiative privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor(5),

—  având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(6),

—  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(7),

—  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 privind Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic – o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții(8),

—  având în vedere Declarația de la Paris privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor educației din UE, la Paris, la 17 martie 2015,

—  având în vedere Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), adoptat de Consiliu la 23 noiembrie 2015,

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015 intitulată „Proiect de raport comun 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018)” (COM(2015)0429) și documentele de lucru al serviciilor Comisiei care însoțesc Comunicarea Comisiei, intitulate „Rezultatele metodei deschise de coordonare în domeniul tineretului, cu un accent special asupra celui de al doilea ciclu (2013-2015)” (SWD(2015)0168) și „Situația tinerilor în UE” (SWD(2015)0169),

—  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale,

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2015 intitulată „Proiectul de raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET2020) - Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale” (COM(2015)0408),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—  având în vedere rezoluțiile sale din 11 septembrie 2013 referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret 2010-2012(9) și din 18 mai 2010 referitoare la o strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare(10),

—  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului,

—  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 privind dobândirea de cunoștințe despre UE la școală(11),

—  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare(12),

—  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la monitorizarea implementării procesului de la Bologna(13),

—  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(14),

—  având în vedere Raportul alternativ privind politica pentru tineret, publicat de Forumul European al Tineretului,

—  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii,

—  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0250/2016),

A.  întrucât tinerii ar trebui să participe activ la planificarea, elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor pentru tineret;

B.  întrucât tinerii ar trebui ajutați și ar trebui să li se ofere mai multe posibilități pentru a face față problemelor extrem de grave cu care se confruntă în prezent și pentru a afrunta provocările viitorului, prin politici de tineret mai bine coordonate, mai eficace și mai relevante și printr-o utilizare mai bine direcționată a politicilor economice, de ocupare a forței de muncă și a politicilor sociale la nivel local, regional, național și la nivelul UE;

C.  întrucât este necesară o mai bună integrare a politicii de tineret alături de cooperarea intersectorială și acțiunea socială în UE, precum și o consolidare a sinergiei dintre Strategia UE pentru tineret și alte strategii europene, precum cele privind educația, formarea, sănătatea și ocuparea forței de muncă, pentru a garanta că atât politicile actuale, cât și cele viitoare iau în considerare situațiile și nevoile reale ale tinerilor care se confruntă cu grave probleme economice, de muncă și sociale; întrucât, în această privință, participarea organizațiilor de tineret în procesul de elaborare a politicilor este esențială;

D.  întrucât metoda deschisă de coordonare, aplicată în domeniul tineretului, este inspirată din cooperarea europeană în domeniul ocupării forței de muncă;

E.  întrucât unul dintre obiectivele stabilite pentru programul Erasmus + în ansamblul său este să contribuie la realizarea cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018); întrucât, în acest sens, trebuie asigurat accesul organizațiilor de tineret la granturi pentru proiecte în cadrul programului Erasmus+ reînnoit, și trebuie eliminate impedimentele pentru eligibilitatea proiectelor mici;

F.  întrucât Strategia UE pentru tineret (2010-2018) are opt domenii principale de acțiune în care ar trebui adoptate inițiative: educația și formarea, ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul, sănătatea și calitatea vieții, participarea, voluntariatul, incluziunea socială, tineretul în lume, și creativitatea și cultura;

G.  întrucât cel de al treilea și ultimul ciclu trienal al Strategiei UE pentru tineret (2010-2018) va acorda prioritate incluziunii sociale a tuturor tinerilor, în special a celor care provin din medii defavorizate, precum și participării mai active la viața civică și democratică și facilitării tranziției către piața muncii;

H.  întrucât Strategia UE pentru tineret (2010-2018) evidențiază necesitatea unui dialog structurat continuu între factorii de decizie, tineri și organizațiile de tineret; subliniază, cu toate acestea, că 57 % din organizațiile de tineret din UE consideră că competențele tinerilor nu sunt luate în considerare la elaborarea politicilor pentru tineret;

I.  întrucât politica pentru tineret trebuie să se bazeze pe drepturi și să sprijine dezvoltarea tuturor tinerilor, asigurând respectarea drepturilor și realizarea potențialului tinerilor, evitând totodată stigmatizarea anumitor grupuri;

J.  întrucât este important de subliniat că tinerii se implică în politică în multe moduri, dar că participarea lor la alegeri este în scădere;

K.  întrucât este important ca toți tinerii să aibă acces la o educație și o formare de calitate, atât formală, cât și non-formală, deoarece tineretul european se confruntă în prezent cu o rată ridicată a șomajului în multe state membre, cu instabilitatea locurilor de muncă și cu un risc crescut de sărăcie și excluziune socială, în special tinerii cu un nivel scăzut de calificare, tinerii care nu sunt integrați în programe de educație sau formare și nici în câmpul muncii (NEET), precum și cei cu nevoi speciale sau provenind din medii socioeconomice defavorizate, cum ar fi minoritățile etnice, refugiații, migranții și solicitanții de azil, care au mai multe șanse să nu-și găsească un loc de muncă sau să fie marginalizați;

L.  întrucât sunt necesare eforturi permanente pentru a crește nivelul de participare a femeilor tinere pe piața muncii, în special după concediul de maternitate și în cazul mamelor celibatare, dar și a tinerilor migranți, a persoanelor care au abandonat școala, a tinerilor slab calificați, a tinerilor cu dizabilități și a tuturor tinerilor care riscă să fie discriminați;

M.  întrucât educația și formarea pot contribui la contracararea dezangajării sociale, a marginalizării și a radicalizării tinerilor, la combaterea șomajului în rândul tinerilor și la creșterea gradului de conștientizare al tinerilor cu privire la importanța valorilor fundamentale care stau la baza UE; întrucât abordările interculturale și interconfesionale sunt esențiale pentru edificarea respectului reciproc și pentru integrarea tinerilor în educație și în viața socială;

N.  întrucât natura specifică a activității sportive și contribuția sa la incluziunea socială a tinerilor dezavantajați, în special a refugiaților și migranților, contribuie la depășirea xenofobiei și rasismului;

O.  întrucât tinerii reprezintă viitorul și ar trebui să fie considerați o resursă cu potențial enorm pentru viitorul societăților europene;

P.  întrucât este esențial să se includă în politicile pentru tineret o perspectivă de gen, care să țină seama, în toate etapele procesului de elaborare a politicilor, de circumstanțele și provocările specifice cu care se confruntă femeile tinere și fetele; întrucât în politica pentru tineret trebuie incluse măsuri specifice, care să țină seama de dimensiunea de gen în chestiuni cum ar fi combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, educația sexuală și relațională și educația privind egalitatea de gen;

Q.  întrucât la elaborarea și implementarea a politicilor pentru tineret trebuie să se acorde o atenție deosebită și nevoilor tinerilor care suferă de discriminări multiple, cum ar fi tinerii cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mintală sau cei care se identifică ca fiind LGTBI;

R.  întrucât incluziunea și mobilitatea socială trebuie să fie priorități centrale ale Strategiei UE pentru tineret, iar aceasta trebuie să vizeze, prin urmare, în special tinerii aparținând grupurilor vulnerabile, cum ar fi cei care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială, cei din zonele rurale izolate sau din comunitățile marginalizate, precum minoritățile etnice sau refugiații și solicitanții de azil;

Recomandări generale

1.  salută Raportul privind tineretul UE din 15 septembrie 2015, bazat pe Comunicarea Comisiei privind implementarea cadrului reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (COM(2015)0429), inclusiv principalele rezultatele ale ultimului ciclu trienal al Strategiei UE pentru tineret, precum și prioritățile propuse pentru următorul ciclu; recomandă autorităților UE și celor naționale, regionale și locale să se asigure că diferitele programe de la nivelul UE care se ocupă cu politicile pentru tineret sunt bine promovate, implementate și coordonate, pentru a răspunde noilor nevoi din perspectiva viitoarelor provocări sociale și educaționale;

2.  consideră că metoda deschisă de coordonare reprezintă un mijloc adecvat, dar insuficient de a stabili un cadru pentru politicile din domeniul tineretului, care trebuie completat prin alte măsuri; își reiterează apelul pentru o cooperare mai strânsă și schimburi de bune practici cu privire la aspectele legate de tineret la nivel local, regional, național și la nivelul UE; invită insistent statele membre să convină asupra unor criterii de referință și a unor indicatori clari, care să facă posibilă monitorizarea progreselor realizate;

3.  subliniază că, pentru a putea duce o viață independentă și a fi pe deplin integrați în societate, participând activ și aducând o contribuție reală la aceasta, tinerii cu dizabilități au nevoie de un loc de muncă;

4.  subliniază importanța dialogului structurat ca modalitate de implicare a tinerilor, atât a celor care sunt implicați în organizații pentru tineret, cât și celor care nu sunt; subliniază, în acest sens, necesitatea de a crește și de a îmbunătăți impactul, vizibilitatea și calitatea procesului, acordând o atenție deosebită implicării grupurilor vulnerabile și marginalizate, în scopul de a elabora, a pune în aplicare și a evalua politicile pentru tineret într-un mod mai eficient la toate nivelurile și a promova cetățenia activă în rândul tinerilor; solicită consolidarea dialogului structurat, ca instrument participativ de calitate pentru tineri, în următorul cadru de cooperare în domeniul tineretului;

5.  ia act de impactul celui de-al doilea ciclu al Strategiei UE pentru tineret (2013-2015), care a evidențiat importanța unei abordări adaptabile a politicii pentru tineret, cu implicații intersectoriale și la mai multe niveluri; apreciază, în acest sens, dialogul structurat cu organizațiile de tineret; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească accesul la o educație și formare de calitate și să favorizeze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; reamintește cele opt domenii de acțiune promovate de Strategia UE pentru tineret;

6.  subliniază importanța Strategiei UE pentru tineret, având în vedere rata alarmant de mare a șomajului în rândul tinerilor în UE, procentajele mari și foarte variabile de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, precum și provocările legate de sărăcia și excluziunea socială a tinerilor; subliniază că următorul ciclu (2016-2018) ar trebui să contribuie la îndeplinirea celor două obiective ale Strategiei UE pentru tineret, identificând și abordând cauzele șomajului în rândul tinerilor, cum ar fi abandonul școlar timpuriu, promovând spiritul antreprenorial în rândul tinerilor, investind în educație, stagii, ucenicii și formare profesională destinate asimilării competențelor care reflectă oportunitățile, nevoile și evoluțiile pieței muncii și facilitând tranziția către piața muncii prin măsuri care să asigure o mai bună coordonare a programelor educaționale, a politicii de ocupare a forței de muncă și a cererii de pe piața muncii; subliniază că actorii de pe piața muncii trebuie susținuți în eforturile lor de a pune în aplicare Garanția pentru tineret, pentru a se asigura că, la cel mult patru luni de la absolvirea școlii, tinerii fie sunt angajați, fie urmează un program educațional sau fac o formare sau o reconversie profesională;

7.  subliniază că punerea în aplicare efectivă a Strategiei UE pentru tineret ar trebui să fie strâns legată de atingerea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020, în special de cele privind ajungerea la o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, scoaterea unui număr cât mai mare de tineri din sărăcie și protejarea lor împotriva excluziunii sociale; observă că, deși s-a înregistrat o scădere în unele state membre începând cu 2013, există în continuare o îngrijorare justificată legată de faptul că rata șomajului în rândul tinerilor continuă să fie de aproape două ori mai mare decât rata globală a șomajului, aproximativ opt milioane de tineri europeni fiind încă în șomaj; subliniază, prin urmare, importanța abordării necorelărilor geografice dintre oferta și cererea de locuri de muncă, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea, prin modificarea Portalului mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), pentru a îmbunătăți șansele de angajare ale tinerilor și a realiza o mai mare coeziune socială;

8.  subliniază că este esențial ca următorul ciclu al strategiei UE pentru tineret să îi includă în obiectivele sale pe tinerii refugiați și solicitanți de azil și să garanteze tratamentul lor egal și nediscriminatoriu, accesul lor la educație, formare și ocuparea forței de muncă, precum și incluziunea socială a acestora, ajutându-i astfel să își consolideze identitatea în țările-gazdă și să își utilizeze pe deplin talentele și potențialul, precum și să evite marginalizarea și dezamăgirea;

9.  își exprimă îngrijorarea față de fenomenul exodului de creiere și față de pericolele acestuia pentru anumite state membre, în special cele care se confruntă cu dificultăți și incluse în programele de ajustare, state în care un număr tot mai mare de absolvenți sunt forțați să plece în străinătate din cauza șomajului masiv, privând țările în cauză de cele mai valoroase și productive resurse umane;

10.  subliniază potențialul oferit de noile tehnologii pentru a stabili conexiuni cu tinerii și invită UE și statele membre să profite de aceste tehnologii pentru a consolida dialogul cu tinerii și capacitatea acestora de a participa la societate;

11.  subliniază importanța implicării tinerilor și a organizațiilor de tineret în definirea priorităților și în elaborarea unui nou cadru de cooperare în domeniul tineretului după 2018;

12.  recomandă statelor membre și UE să realizeze o evaluare a impactului politicilor care îi vizează pe tineri;

13.  consideră că schimbul de bune practici, elaborarea de politici bazate pe date concrete, grupurile de experți, activitățile de învățare reciprocă și evaluările inter pares sunt instrumente importante pentru o cooperare intersectorială, orientată spre rezultate, în sprijinul tinerilor; subliniază importanța difuzării rezultatelor acestor activități pentru a le maximiza impactul;

14.  subliniază importanța cooperării intersectoriale de la toate nivelurile și, în special, dintre diferitele strategii ale UE care au impact asupra tinerilor (strategiile actuale și viitoare ale UE privind tineretul, educația și formarea, sănătatea, ocuparea forței de muncă etc.);

15.  subliniază că este important și necesar să se consolideze și să se dezvolte strategii și inițiative care să urmărească prevenirea violenței și a intimidărilor agresive în școală;

16.  subliniază importanța unei cooperări de înaltă calitate, direcționate către nevoile individuale ale copiilor și tinerilor - inclusiv între familii, comunități religioase și școli, între comunitățile locale, organizațiile de tineret, tinerii lucrători și educația formală, informală sau non-formală - pentru a-i îndruma și a-i ajuta pe tineri să se integreze deplin în societate, oferindu-le un spațiu sigur pentru evoluție și educație;

17.  sugerează o mai mare implicare a autorităților locale și regionale în politica pentru tineret, în special în acele state membre în care acestea dețin competențe în acest domeniu;

18.  subliniază că, pentru a preveni bolile, este important să se promoveze un stil de viață sănătos și consideră că este necesar să se ofere tinerilor informații corecte și asistență cu privire la o serie de probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi consumul și dependența de tutun, alcool și droguri;

19.  reamintește valoarea includerii unei dimensiuni intergeneraționale în politicile pentru tineret, precum și necesitatea unui dialog mai intens între diferitele generații;

20.  subliniază importanța combaterii sărăciei tinerilor care provin din medii defavorizate din punct de vedere socioeconomic, a celor ai căror părinți nu au un loc de muncă și a celor care nu au reușit să întrerupă ciclul socioeconomic al familiilor lor;

21.  invită insistent statele membre să ofere o formare eficace în limba națională, în conformitate cu principiile multilingvismului și nediscriminării și pe baza legislației naționale și a principiilor europene, precum și să acorde un sprijin mai mare instituțiilor educaționale cu predare în limba maternă a minorităților naționale sau lingvistice;

22.  reamintește obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 de a reduce la sub 10 % proporția celor care abandonează timpuriu sistemele de educație și de formare; subliniază necesitatea de a combate abandonul școlar timpuriu, care este un factor de șomaj, prin stabilirea unui dialog între sectorul educațional, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali, prin identificarea deficiențelor sistemului școlar și ale societății, sprijinirea elevilor și a studenților în descoperirea propriilor metode de învățare, aplicarea unor programe de învățământ relevante și interesante, crearea unui sistem de orientare personalizat, solid și bine dezvoltat, cu servicii de consiliere și de orientare de calitate pentru toți cursanții, care să fie reactive în special la primele semne de abandon școlar, prin informarea corespunzătoare a cursanților cu privire la viitoarele oportunități pe piața forței de muncă și la planurile de carieră, inclusiv la profilurile tehnice și artizanale, oferind formare în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și posibilitatea unei formări duale, oferind ucenicii, stagii și perioade de practică de calitate, precum și o a doua șansă sub forma unei formări profesionale;

23.  invită statele membre să elaboreze rapoarte referitoare la situația socială și condițiile de viață ale tinerilor, care să se bazeze pe cunoștințe și probe, să elaboreze planuri de acțiune naționale și să le pună în aplicare în mod consecvent;

24.  subliniază că promovarea unei mai mari egalități de șanse pentru toți tinerii, facilitând incluziunea socială, egalitatea de gen și solidaritatea și combătând toate formele de discriminare față de tineri, în special pe criterii de gen, origine rasială sau etnică sau dizabilități, ar trebui să stea la baza atingerii obiectivelor strategiei UE pentru tineret;

25.  constată că politicile și strategiile naționale pentru tineret trebuie să fie elaborate cu participarea tinerilor și în favoarea acestora;

26.  salută, în special, utilitatea Cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), prin îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și Uniunea Europeană și prin inițierea și dezvoltarea unor oportunități și avantaje oferite tinerilor de proiectul integrării europene; invită, prin urmare, Comisia să continue și să dezvolte acest cadru și după 2018;

27.  cere statelor membre să instituie structurile educaționale necesare pentru a-i integra pe tinerii refugiați, permițându-le să învețe limba țării în care au obținut azil, să își finalizeze formarea inițială sau să își aducă competențele deja dobândite la nivelul european, pentru a le facilita integrarea pe piața muncii și în societatea europeană;

28.  solicită să se adopte măsuri specifice care să vizeze persoanele care au părăsit timpuriu școala, care au nevoie de îndrumare, de calificare și de formare, precum și un sistem eficace care să îi identifice, într-o etapă timpurie a educației, pe cei care sunt expuși riscului de a abandona timpuriu școala și pe tineri neîncadrați profesional care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), astfel încât aceștia să beneficieze de asistență de la o vârstă fragedă și să poată evita acest dezavantaj;

29.  încurajează statele membre să introducă principiul solidarității dintre generații în politicile lor de pensii și să aibă în vedere impactul actual și viitor al respectivelor politici asupra tinerilor;

30.  salută rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală și, prin urmare, invită statele membre să promoveze o mai bună cunoaștere a UE în cadrul educației formale, non-formale și informale, vizând în special cooperarea instituțiilor de educație formală și non-formală/informală, ceea ce s-ar putea realiza printr-o strategie continuă a UE în domeniul tineretului;

31.  cere statelor membre să implice mai mult organizațiile independente în procesul de implementare, în special la nivel local, și să îmbunătățească coordonarea dintre procedurile existente în cadrul strategiei de post-2018 (de exemplu prin intermediul participării la nivelul UE în cadrul unor comitete pentru tineret), pentru ca Strategia UE pentru tineret să continue să fie utilă;

32.  subliniază necesitatea ca tinerii să dispună de o cunoaștere solidă și o bună înțelegere a UE, inclusiv învățând despre valorile fundamentale, procesele decizionale și funcționarea UE, care să-i facă capabili de reflecție critică asupra acesteia și să le permită să devină cetățeni europeni responsabili și activi; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de promovare a dimensiunii UE în domeniul educației, pregătind astfel elevii pentru o viață și o viață profesională într-o Uniune tot mai complexă și mai integrată, pe care pot și au responsabilitatea de a o configura;

Ocuparea forței de muncă și educația

33.  invită statele membre să valorifice pe deplin politicile și cadrele financiare naționale și ale UE pentru a promova investiții adecvate în tineri și în crearea unor locuri de muncă sigure și de calitate; insistă, la toate nivelurile, asupra unor modele de mobilitate care să conducă la îmbunătățirea calificărilor și competențelor tinerilor, insuflându-le încredere în sine, dezvoltându-le curiozitatea și interesul față de alte metode de învățare și de implicare în societate; recomandă cu fermitate recunoașterea și evaluarea acestor calificări consolidate grație mobilității; invită UE și statele membre să se asigure că tinerii au un acces mai bun la informațiile privind toate programele și inițiativele de care pot beneficia;

34.  invită insistent statele membre să implementeze în totalitate programul Erasmus+, în special componenta sa dedicată uceniciilor, promovând și stimulând astfel în mai mare măsură formarea, cariera și mobilitatea profesională transfrontaliere în rândul tinerilor și dotându-i cu aptitudini și competențe întotdeauna utile, inclusiv competențe lingvistice, și lărgind în același timp oportunitățile și șansele lor de a se implica atât pe piața muncii, cât și în societate, indiferent de calificările academice, competențe sau nivelul lor de educație; își exprimă îngrijorarea pentru faptul că mobilitatea ucenicilor nu a atins încă nivelul dorit și solicită Comisiei, statelor membre, întreprinderilor și școlilor să găsească modalități de a depăși obstacolele rămase în calea mobilității ucenicilor; având în vedere vârsta și situația lor financiară adesea instabilă, subliniază importanța sprijinirii tinerilor în proiectele lor de mobilitate, inclusiv prin eliminarea anumitor constrângeri indirecte legate de mobilitate, cum ar fi dificultățile legate de cazare și transport;

35.  solicită îmbunătățirea oportunităților pentru studenții din domeniul VET de a efectua stagii în țările învecinate, pentru a încuraja o mai bună cunoaștere a practicilor în materie de muncă și de formare din alte state membre, de exemplu prin finanțarea costurilor de călătorie ale studenților care continuă să locuiască în țara lor natală; evidențiază faptul că mobilitatea în domeniul formării profesionale este un atu esențial pentru a intra pe piața muncii, dar și pentru a înțelege proiectul european și a se implica în acesta printr-o experiență directă; subliniază importanța punerii în aplicare a unui cadru european pentru a promova mobilitatea în cadrul stagiilor și al formării profesionale; invită, în plus, statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile oferite de rețeaua EURES pentru a sprijini mobilitatea tinerilor lucrători în cadrul UE, inclusiv mobilitatea ucenicilor;

36.  evidențiază importanța predării și dobândirii competențelor generale de bază, cum ar fi TIC, matematica, gândirea critică, limbile străine, mobilitatea etc., care le vor permite tinerilor să se adapteze cu ușurință la mediul social și economic în schimbare;

37.  invită Comisia și statele membre să stimuleze formarea în domeniul TIC pentru a dota toți tinerii cu competențele digitale relevante pentru piața muncii, de exemplu prin realocarea finanțării în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

38.  reafirmă că tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au un rol important în dezvoltarea personală și profesională a tinerilor și recunoaște potențialul lor important de a le oferi tinerilor posibilitatea de a reacționa colectiv la problemele sociale și de a depăși barierele geografice, sociale, religioase, economice și de gen; solicită, prin urmare, statelor membre să ia măsuri pentru ca toți tinerii să dispună de cunoștințe și competențe la zi în domeniul TIC;

39.  invită Comisia și statele membre să desfășoare programe de educație și de tineret care să capaciteze tinerele femei și fetele și să le faciliteze accesul în sectoare dominate în mod tradițional de bărbați, în care femeile sunt subreprezentate, precum antreprenoriatul, TIC sau domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM);

40.  reafirmă enormul potențial al sinergiilor între sectorul STIM și TIC, pe de o parte, și domeniul artistic, designul și industriile creative, pe de altă parte, transformând STIM în STIAM (științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică) și subliniază potențialul acestor sinergii de a atrage un număr mai ridicat de tineri, îndeosebi femei și fete, în domeniile STIM;

41.  invită statele membre să încurajeze femeile să urmeze cursuri de formare și cariere în sectoare în care sunt subreprezentate, precum STIM și tehnologia informației;

42.  subliniază că este necesar ca tinerii să aibă oportunitatea de a-și însuși cel puțin competențele digitale de bază și de a dispune de cunoștințe și de o înțelegere a media, pentru a putea lucra, studia și a participa activ la societatea modernă;

43.  constată că, în numeroase state membre, chiar dacă tinerii surmontează reala provocare de a găsi un loc de muncă, aceasta nu le oferă întotdeauna mijloacele necesare pentru a trăi deasupra pragului sărăciei;

44.  solicită continuarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; solicită ca, până la sfârșitul cadrului financiar actual, să se propună adaptări ulterioare ale reglementărilor și resurselor pentru a depăși actualele impedimente în implementarea acesteia;

45.  solicită o mai bună coordonare la toate nivelurile între programele de învățământ și formare și cerințele de pe piețele forței de muncă, care se află în continuă schimbare; solicită organizarea de campanii de informare, de conștientizare și de valorizare a programelor de mobilitate în toate instituțiile de învățământ general și profesional din Uniune, pentru a îndeplini obiectivele politicii de coeziune economică, socială și teritorială ale Uniunii Europene și ținând seama de inegalitățile persistente dintre mediul urban, suburban și rural; subliniază, cu toate acestea, că este important ca valoarea cunoașterii să fie susținută și ca obiectivul să fie oferirea unei educații complete și a unei pregătiri universitare solide; încurajează intensificarea dialogului și a colaborării între întreprinderi și universități în vederea elaborării unor programe de învățământ care să doteze tinerii cu un set adecvat de calificări, cunoștințe și competențe; solicită, în acest sens, o cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ, întreprinderi, în special IMM-uri, și serviciile de ocupare a forței de muncă; recomandă ca, în această privință, statele membre să facă schimb de bune practici;

46.  subliniază că o abordare educațională holistică și favorabilă incluziunii este esențială pentru a-i face pe toți elevii și studenții să simtă că sunt bineveniți și incluși și că au puterea de a decide cu privire la educația lor; reamintește că absolvirea fără obținerea unei calificări reprezintă una dintre provocările majore cu care se confruntă societatea noastră, deoarece aceasta conduce la excluziune socială, iar combaterea acestui fenomen ar trebui să fie unul dintre obiectivele noastre principale; evidențiază că, pe lângă adaptarea sistemelor de formare, trebuie puse în aplicare măsuri specifice pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți majore; reamintește că stagiile și uceniciile ar trebui să se finalizeze cu ocuparea unui loc de muncă și că condițiile de muncă și sarcinile atribuite ar trebui să le permită stagiarilor să dobândească experiența practică și competențele relevante pentru a putea intra pe piața muncii; consideră că, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, implicarea actorilor publici și privați de la nivel regional și local în elaborarea și aplicarea configurației relevante de politici este fundamentală;

47.  invită statele membre ia măsuri care să faciliteze tranziția tinerilor de la educație la activitatea profesională, inclusiv prin asigurarea unor stagii și ucenicii de calitate, oferindu-le tinerilor drepturi clar definite, care să includă accesul la protecție socială, contracte scrise și obligatorii și o remunerație echitabilă, astfel încât aceștia să nu fie discriminați atunci când intră pe piața muncii, precum și printr-o informare corespunzătoare, care să le prezinte cursanților oportunitățile de pe piața muncii;

48.  subliniază că ratele șomajului scad în mod clar pe măsură ce nivelul de educație atins crește și că este necesar, prin urmare, să fie promovate oportunitățile pe care învățământul superior le oferă tinerilor din UE și să se investească în acestea;

49.  subliniază, cu toate acestea, că educația nu ar trebui să ofere doar aptitudini și competențe relevante pentru cererea pieței forței de muncă, ci și să contribuie la dezvoltarea și evoluția personală a tinerilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni proactivi și responsabili; subliniază, în consecință, necesitatea educației civice în ansamblul sistemului educațional, atât formal, cât și non-formal;

50.  invită statele membre să ofere tinerilor care sunt talentați la sport posibilitatea de a avea două cariere, astfel încât să-și poată dezvolta talentul sportiv fără a trebui să renunțe la dobândirea unor competențe educaționale;

51.  subliniază necesitatea includerii unor elemente de antreprenoriat la toate nivelurile de educație și formare, deoarece inducerea de timpuriu a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor constituie o modalitate eficace de combatere a șomajului; în acest context, invită insistent la dialog și la o cooperare activă între comunitatea academică și mediul de afaceri, în vederea elaborării unor programe educaționale care să asigure tinerilor calificările și competențele necesare; subliniază, de asemenea, necesitatea de a promova și de a susține politici de stimulare a antreprenoriatului tinerilor, mai ales în domeniile culturale și creative și în domeniul sportului, pentru a crea locuri de muncă sigure și de calitate și pentru a favoriza evoluția socială și coeziunea comunităților; subliniază, de asemenea, potențialul voluntariatului și al activităților benevole în dobândirea de competențe, consolidarea dezvoltării personale și sprijinirea tinerilor în a-și găsi vocația;

52.  relevă faptul că spiritul antreprenorial presupune dezvoltarea unor competențe transversale, cum ar fi creativitatea, gândirea critică, munca în echipă și spiritul de inițiativă, care contribuie la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor și facilitează tranziția acestora către piața muncii; consideră, prin urmare, că este necesar să se faciliteze și să se încurajeze participarea antreprenorilor la procesul educativ;

53.  subliniază importanța creșterii investițiilor în startup-uri și în orientarea tinerilor către antreprenoriat, facilitându-le accesul la capitalul de pornire și la rețelele de consilieri de afaceri experimentați;

54.  reamintește că ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul reprezintă una din cele opt priorități identificate în strategia UE pentru tineret (2010-2018); subliniază că munca și învățarea non-formală, în special în cadrul organizațiilor tinerilor antreprenori și al organizațiilor de tineret, care le oferă tinerilor oportunitatea de a dezvolta proiecte inovatoare, de a dobândi experiență în domeniul antreprenorial, precum și mijloacele și încrederea necesare pentru a-și înființa propriile întreprinderi, au un rol vital în dezvoltarea potențialului creativ și inovator al tinerilor, inclusiv a spiritului lor întreprinzător și a abilităților lor antreprenoriale și civice; subliniază necesitatea de a crea un mediu favorabil antreprenoriatului și creării de întreprinderi inovatoare, care să ofere locuri de muncă tinerilor europeni; subliniază că trebuie eliminate toate obstacolele care îi împiedică pe tineri să își dezvolte ideile, potențialul și comportamentul;

55.  recomandă să se pună un accent mai mare pe antreprenoriat în cadrul Strategiei UE pentru tineret, ca element esențial pentru stimularea creșterii economice; ia act de faptul că, în 2014, numai unul din cinci tineri europeni doreau să își înceapă propria afacere, această idee părând în continuare tinerilor una greu de realizat; consideră că ar trebui să se acorde prioritate dezvoltării unei culturi antreprenoriale de la o vârstă fragedă, flexibilității reglementărilor de muncă astfel încât acestea să permită combinarea activității profesionale și a studiilor, educației duale și accesului la finanțare;

56.  reamintește că industriile creative se numără printre sectoarele cele mai antreprenoriale, cu o creștere rapidă, și că educația creativă dezvoltă aptitudini transferabile, cum sunt gândirea creativă, soluționarea problemelor, munca în echipă și ingeniozitatea; remarcă că domeniile artistice și media îi atrag în mod deosebit pe tineri;

57.  reamintește importanța antreprenoriatului social ca factor de inovare, de dezvoltare socială și de creare de locuri de muncă și invită prin urmare UE și statele membre să îl promoveze și să-i consolideze rolul;

58.  încurajează statele membre să ia măsuri pentru a stimula spiritul antreprenorial prin crearea unui mediu favorabil antreprenorilor și startup-urilor, care ar putea include sisteme și măsuri care să faciliteze acordarea creditelor de către bănci, norme simplificate și sisteme de facilități fiscale, precum și măsuri care să le permită tinerilor să își valorifice propriile idei de afaceri; pledează pentru metode de formare care să încurajeze o mentalitate antreprenorială creativă, precum și recrutarea absolvenților ca tineri antreprenori;

59.  subliniază că, pentru soluționarea problemei șomajului în rândul tinerilor, statele membre au nevoie de profesioniști bine pregătiți în domeniul orientării profesionale, la curent cu oportunitățile academice și de educație profesională, cu situația de pe piața forței de muncă, precum și cu evoluțiile probabile din statele membre și din noile sectoare economice ale acestora;

60.  încurajează statele membre să acorde sprijin tinerilor în începerea unei vieți independente și în întemeierea unei familii, prin alocații familiale, tratamente fiscale preferențiale și reducerea impozitului pe venit, precum și să acorde împrumuturi preferențiale pentru studenți;

61.  subliniază importanța recunoașterii și validării reciproce a capacităților, competențelor și cunoștințelor dobândite prin educația informală, non-formală și permanentă, întrucât validarea acestora este esențială pentru a face vizibile și a valoriza formele bogate și diversificate de învățare ale diferitelor persoane, în special a celor cu mai puține oportunități; subliniază că validarea capacităților contribuie la extinderea accesului la educația formală și la noi oportunități profesionale, crescând totodată stima de sine și motivația de a învăța, încurajând adoptarea unor valori și dezvoltarea unor aptitudini și competențe de către tineri, precum și ca a învăța ce înseamnă cetățenie și participare democratică la toate nivelurile; solicită insistent statelor membre să își intensifice eforturile pentru a introduce mecanisme complete de validare până în 2018, după cum a solicitat Consiliul în Recomandarea sa din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale, în strânsă cooperare cu toți actorii relevanți, inclusiv organizațiile de tineret;

62.  subliniază importanța educației formale, informale și non-formale, inclusiv ca parte a activităților asociative, pentru dezvoltarea unor valori, aptitudini și competențe în rândul tinerilor, precum și pentru a învăța ce înseamnă cetățenia și participarea democratică; atrage atenția asupra diferitelor posibilități și modele de formare din statele membre și, în special, învățarea duală, care poate facilita tranziția de la educație sau formare la viața profesională; susține realizarea unor politici care să permită educația permanentă; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru o recunoaștere coerentă și valabilă la nivelul întregii Europe a capacităților și competențelor dobândite prin intermediul învățării formale, informare și non-formale și a stagiilor, pentru a reduce decalajul dintre deficitul și neconcordanța competențelor observate pe piața europeană a muncii, precum și pentru a sprijini aceste activități în cadrul programelor UE respective; solicită, de asemenea, să se acorde o atenție crescută limbilor străine, în special limbilor țărilor învecinate, în cadrul învățământului profesional și tehnic (VET), pentru a consolida poziția cursanților și capacitatea lor de inserție profesională pe piața transfrontalieră a muncii;

63.  observă că, datorită digitalizării și noilor tendințe de pe piața muncii, din ce în ce mai mulți tineri descoperă noi forme de angajare, care oferă un echilibru între flexibilitate și securitate; subliniază importanța unei educații adecvate pentru tineri, menite să evidențieze rolul mecanismelor de protecție socială în dezvoltarea carierei;

64.  consideră că intervenția timpurie și politicile proactive pentru piața forței de muncă constituie o trecere de la combaterea simptomelor precarității perpetuate din generație în generație la identificarea și controlarea la timp a riscurilor din viața individului, pentru a preveni șomajul și pentru a facilita reinserția profesională; atrage atenția, în special, asupra situației persoanelor celor mai marginalizate, care se confruntă și cu cel mai mare risc de șomaj;

65.  subliniază importanța programelor deschise, la care se poate accede cu ușurință, pentru a lucra cu tinerii care provin din medii mai puțin stimulante;

66.  subliniază că este important, pentru educația permanentă și pentru îmbunătățirea oportunităților de formare și angajare a tinerilor, să existe o recunoaștere reciprocă transfrontalieră și o compatibilitate a calificărilor și a diplomelor universitare, în vederea consolidării sistemului de asigurare a calității; solicită extinderea, evaluarea și adaptarea continuă la cerințele de formare în continuă evoluție a recunoașterii transfrontaliere a calificărilor și a diplomelor; remarcă că acest lucru ar trebui realizat la nivel european, precum și în toate țările care au aderat la Spațiul european al învățământului superior și în cele listate în Cadrul european al calificărilor;

67.  subliniază în acest sens rolul semnificativ al învățării nonformale și informale, precum și al participării la activități sportive și de voluntariat, pentru stimularea dezvoltării competențelor civice, sociale și interculturale; subliniază că unele țări au realizat progrese semnificative în dezvoltarea cadrului juridic din acest domeniu, în timp ce altele întâmpină dificultăți în a stabili strategii globale de validare; subliniază, așadar, necesitatea dezvoltării unor strategii cuprinzătoare care să facă posibilă validarea;

68.  subliniază importanța remedierii deficitului și neconcordanțelor competențelor, prin promovarea și facilitarea mobilității cursanților și personalului didactic, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor și programelor UE; reamintește faptul că mobilitatea în domeniul formării profesionale este un atu esențial pentru intrarea pe piața muncii; insistă asupra instituirii unor măsuri care să urmărească coordonarea, complementaritatea și coerența între fondurile structurale în favoarea mobilității, printre care se numără Fondul social european (FSE), de exemplu, precum și alte programe cum ar fi Erasmus+; subliniază în acest sens importantul rol al programelor de mobilitate precum Erasmus+ în stimularea dezvoltării de competențe orizontale și a schimburilor interculturale între tineri; salută refacerea site-ului internet „Panorama competențelor în UE”;

69.  subliniază necesitatea de a consolida rolul programului Erasmus pentru tineri antreprenori în vederea asigurării unor locuri de muncă de calitate pe termen lung; consideră că mobilitatea locurilor de muncă este necesară pentru valorificarea potențialului tinerilor; observă că, în prezent, există 217,7 milioane de angajați în UE, dintre care 7,5 milioane (3,1 %) lucrează în alt stat membru decât cel de origine; constată în plus că, potrivit sondajelor UE, tinerii sunt cei mai înclinați să fie mobili și să se întoarcă în țara de origine cu noi competențe și calificări;

70.  invită Comisia să consolideze și să sprijine mobilitatea studenților în domeniul educației și al formării profesionale (EFP) prin promovarea programului Erasmus pentru ucenici;

71.  invită statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile oferite de actuala reformă a rețelei EURES pentru sprijinirea mobilității în interiorul Uniunii a forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv mobilitatea pentru ucenicii și stagii; invită statele membre să actualizeze periodic anunțurile de locuri de muncă și cv-urile; invită Comisia să amelioreze concordanța cererii și ofertei de locuri de muncă în EURES, astfel încât tinerii să primească oferte de locuri de muncă adecvate și de calitate, adecvate cv-ului lor;

72.  încurajează statele membre să instituie sisteme duale de educație și formare profesională, în coordonare cu operatorii economici locali și regionali, pe baza unor schimburi de practici optime și ținând seama de caracteristicile proprii fiecărui sistem educațional, pentru a depăși actualele și viitoarele neconcordanțe ale calificărilor;

73.  invită statele membre și Comisia să instituie granturi inovatoare și flexibile pentru cultivarea competențelor artistice și sportive în domeniul culturii, educației și formării; sprijină statele membre care doresc să introducă sisteme de burse pentru studenții cu abilități educaționale, sportive și artistice consacrate;

74.  subliniază faptul că abandonul școlar timpuriu și terminarea școlii fără obținerea unei calificări constituie o problemă majoră a societăților noastre, provocând precaritate și excluziune socială, iar combaterea acestor fenomene ar trebui să reprezinte unul dintre obiectivele noastre principale; reamintește că mobilitatea, adaptarea sistemelor de educație și introducerea unor măsuri individualizate pot oferi soluții pentru persoanele cele mai defavorizate, în vederea diminuării ratei abandonului în programele de educație și formare;

75.  subliniază că este necesar să se creeze un contract pentru studenți, care să permită studenților din universități și din învățământul profesional să combine studiul cu munca, de preferat în întreprinderi din domeniul pentru care se pregătesc, cu garanția finalizării studiilor începute;

76.  subliniază necesitatea continuării eforturilor de reducere a abandonului școlar timpuriu și a promovării educației tinerilor defavorizați;

77.  ia act de faptul că, deși în majoritatea statelor membre, după ce a atins un nivel record în 2013, șomajul din rândul tinerilor s-a redus, acesta este în continuare o problemă majoră în UE, unde 8 milioane de tineri europeni nu-și pot găsi un loc de muncă, iar procentul șomerilor pe termen lung și al celor care se văd obligați să accepte să lucreze fracțiune de normă sau să fie stagiari este în continuare ridicat;

Resurse financiare

78.  subliniază importanța investițiilor strategice, inclusiv din fondurile structurale și de investiții europene, îndeosebi Fondul social european, pentru dezvoltarea regională, competitivitate și crearea unor stagii, perioade de ucenicie și a unor locuri de muncă de înaltă calitate; ia act de faptul că trebuie să se acorde o atenție deosebită tinerilor care nici nu au un loc de muncă, nici nu frecventează o formă de învățământ sau de formare;

79.  ia act de faptul că au fost necesare mai multe luni pentru a lansa perioada de programare 2014-2020 și că prima evaluare a politicilor Uniunii în această perioadă, și în special a celor dedicate tineretului, nu poate reprezenta pe deplin impactul lor real;

80.  subliniază că, în perioada de programare anterioară, Curtea de Conturi a estimat că rata de eroare pentru operațiunile din cadrul Programului de învățare pe tot parcursul vieții și programul Tineret în acțiune a fost de peste 4%; speră că Comisia a luat măsuri pentru corectarea acestor erori în implementarea programului Erasmus+;

81.  remarcă faptul că, în 2013, rata de execuție bugetară pentru programele aferente perioadei 2007-2013, în special pentru Programul de învățare pe tot parcursul vieții și programele Cultura, Media și Tineret în acțiune, a fost de 100 %; consideră, cu toate acestea, că doar rata de execuție bugetară nu este un indicator al eficacității programelor relevant pentru evaluarea succesului acestora;

82.  este preocupat de faptul că, la sfârșitul anului 2013, diferențele dintre creditele de angajament și creditele de plată au avut ca rezultat deficite de plăți (în valoare, de exemplu, de 202 de milioane EUR în cazul programului Erasmus+), cu efecte negative asupra anului următor; solicită Comisiei să se asigure că această situație nu se va mai repeta în contextul noilor programe;

83.  reamintește că atitudinea rezervată a tinerilor cu privire la lansarea propriilor afaceri contribuie și la scăderea creșterii economice din Europa și consideră, prin urmare, că tinerii trebuie susținuți pentru a-și lansa propriile afaceri;

84.  salută faptul că au fost alocate peste 12,4 miliarde EUR din Fondul social european (FSE) și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor în cadrul noii perioade de programare;

85.  ia act cu satisfacție de faptul că, în 2014, 110 300 de tineri fără un loc de muncă au participat la acțiuni finanțate prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”; salută faptul că șefii de stat și de guvern din UE au decis să aloce 6,4 miliarde EUR din fondurile Uniunii (3,2 miliarde EUR din Fondul social european și 3,2 miliarde EUR de la o nouă linie bugetară) pentru finanțarea Garanției pentru tineret; subliniază însă că în unele state membre există în continuare dificultăți privind implementarea Garanției pentru tineret și a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”;

86.  cere UE și statelor membre să își intensifice eforturile pentru a garanta că uceniciile și stagiile nu sunt folosite ca forme de muncă nesigură, înlocuind locurile de muncă reale și că sunt garantate toate măsurile de protecție necesare, inclusiv în legătură cu drepturile de plată și alte drepturi financiare;

87.  solicită adoptarea unor măsuri specifice și simplificate pentru a consolida capacitatea statelor membre de a utiliza fondurile disponibile prin fondurile structurale europene, Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Tineret în mișcare, Primul tău loc de muncă EURES, Orizont 2020 și programele și acțiunile în domeniul civic;

88.  invită Comisia și statele membre să simplifice procedurile administrative de acordare a resurselor financiare pentru organizațiile de tineret, dat fiind că acestea adesea nu au capacitatea de a se conforma procedurilor complicate de solicitare de fonduri de la diferitele programe UE;

89.  încurajează statele membre să utilizeze la maximum programul Erasmus+, direcționându-l în mai mare măsură către persoane de la toate nivelurile educației, pentru a ameliora perspectivele de angajare ale tinerilor și a încuraja carierele la nivel transfrontalier, precum și o mobilitate echitabilă a forței de muncă; susține educația interculturală, cetățenia europeană și educația tinerilor în spiritul democrației și al valorilor și invită, prin urmare, Comisia să identifice și să elimine, la realizarea revizuirii la jumătatea perioadei, obstacolele din cadrul procedurii de finanțare care fac dificilă atingerea acestor obiective, astfel încât programul Erasmus+ să fie mai eficient în această privință;

90.  salută faptul că programul Erasmus a depășit pragul de trei milioane de studenți; ia act de succesul constant de care acest program emblematic al Uniunii s-a bucurat de la crearea sa și subliniază că este important ca acest program să fie susținut în continuare;

91.  regretă că există diferențe mari între statele membre în ceea ce privește numărul de studenți Erasmus, atât trimiși, cât și primiți; recomandă realizarea unor campanii de informare mai puternice și simplificarea normelor;

92.  reamintește statelor membre că ar trebui să se angajeze să majoreze volumul finanțării naționale, care vine în completarea creditelor alocate din FSE și din cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, pentru a asigura creșterea necesară a nivelului ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; consideră, de asemenea, că instrumentele utilizate și contribuțiile acordate ar trebui să poată asigura o viață trăită în demnitate; solicită, prin urmare, evaluarea nivelurilor granturilor acordate în raport cu costul real al vieții în fiecare stat membru;

93.  invită insistent statele membre să ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare Garanția pentru tineret; solicită un angajament politic continuu față de Garanția pentru tineret, ca reformă structurală pe termen lung vizând o integrare sustenabilă pe piața muncii prin intermediul unor oferte de înaltă calitate;

94.  invită insistent statele membre să transpună în practică în totalitate Garanția pentru tineret, pe baza unei cooperări strânse între autoritățile naționale, regionale și locale, sistemele de învățământ și serviciile de ocupare a forței de muncă; subliniază că Garanția pentru tineret ar trebui complet integrată în planurile naționale de ocupare a forței de muncă și în planificarea politicilor pentru tineret și educație, și ar trebui ca toți tinerii să fie ca curent cu existența acesteia; reamintește că implicarea organizațiilor de tineret în comunicarea legată de „Garanția pentru tineret”, precum și în evaluarea și implementarea acesteia, este esențială pentru succesul acestui instrument;

95.  reamintește că tinerele și tinerii provenind din contexte socioeconomice diferite se confruntă cu condiții diferite pe piața muncii, care variază și în funcție de vârstă; invită Comisia și statele membre să țină seama de astfel de considerații socioeconomice și de gen la elaborarea și implementarea politicilor privind tinerii și piața forței de muncă, precum Garanția pentru tineret;

96.  consideră că nivelul foarte ridicat al nesiguranței locurilor de muncă în rândul tinerilor, împreună cu îmbătrânirea populației europene, reprezintă o provocare majoră pentru sustenabilitatea, suficiența și caracterul adecvat al sistemelor de pensii și că acesta afectează grav solidaritatea dintre generații; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a preveni cel puțin abuzurile legate de granturile acordate în cadrul Garanției pentru tineret și să favorizeze, cel puțin în cazul contractelor încheiate în cadrul Garanției pentru tineret, contractele care le permit tinerilor să plătească contribuții la sistemele naționale de securitate socială;

97.  invită insistent statele membre să implementeze complet Garanția pentru tineret și să monitorizeze eficacitatea acesteia, utilizând integral fondurile pe care UE le-a pus la dispoziție pentru a aplica măsuri de promovare a angajării tinerilor prin integrarea lor, inclusiv a celor cu dizabilități, pe piața muncii, oferindu-le un loc de muncă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la terminarea școlii sau de la pierderea locului de muncă, de exemplu prin crearea unor sisteme adaptate de orientare a carierei pe termen lung, a unor birouri de înregistrare, puncte de informare și metode de colectare a datelor, precum și prin încurajarea înregistrării șomerilor, pentru a avea o imagine a situației reale a șomajului în rândul tinerilor, și prin îmbunătățirea serviciilor oferite tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă de către centrele pentru ocuparea forței de muncă.

98.  invită insistent statele membre să urmeze fără întârziere factorii esențiali de reușită pentru aplicarea Garanției europene pentru tineret, cum ar fi calitatea și sustenabilitatea ofertelor de muncă, educația și formarea continue, incluziunea socială, sinergia cu alte domenii de politică (legate de sistemele educaționale, piața muncii, serviciile sociale și tineret) și cooperarea dintre toți actorii implicați, pentru a integra tinerii pe piața muncii, pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor și pentru a obține un impact pozitiv pe termen lung în ceea ce privește prevenirea excluziunii sociale și de pe piața muncii a tinerilor aflați în tranziție de la școală la piața muncii;

99.  solicită ca Garanția europeană pentru tineret să pună un accent mai mare pe educația și formarea tinerilor șomerilor necalificați sau slab calificați, pentru a include și tinerii absolvenți universitari și pe cei care și-au finalizat formarea profesională, și solicită extinderea limitei de vârstă prevăzute de Garanția pentru tineret de la 25 la 29 de ani, pentru a reflecta faptul că mulți absolvenți și persoane nou-intrate pe piața muncii au vârsta de aproape 30 de ani;

100.  invită statele membre și regiunile să realizeze schimburi de bune practici și să învețe unele de la celelalte; evidențiază că este important ca statele membre să realizeze o evaluare a punerii în aplicare a inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în 2014 și 2015; subliniază că este important să se evalueze eficacitatea pe termen mediu a Garanției pentru tineret, punând accentul pe măsura în care aceasta a reușit să le permită tinerilor să dobândească competențe și să intre pe piața muncii; subliniază că este important ca această inițiativă să continue; evidențiază, de asemenea, că implicarea organizațiilor de tineret în evaluarea și punerea în aplicare a Garanției pentru tineret este esențială pentru succesul acesteia;

101.  așteaptă cu interes prezentarea de către Comisie, anul acesta, a raportului detaliat privind introducerea Garanției pentru tineret;

102.  ia act de faptul că raportul Curții de Conturi intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE - punerea în aplicare în statele membre”, care urmează să fie finalizat la începutul anului 2017, va oferi o evaluare mai clară a rezultatelor programului; consideră că în raport ar trebui să fie inclusă, printre altele, o analiză a eficienței și a rezultatelor sale pe termen lung;

103.  reamintește Comisiei că este important ca tinerii să fie informați mai bine cu privire la programele disponibile și la oportunitățile de participare, și ca informațiile furnizate în cadrul programelor să fie de calitate, folosind indicatori măsurabili (de exemplu, gradul de reactivitate și de implicare al grupului-țintă);

104.  invită insistent Comisia și statele membre să aplice politici economice expansive, care să ofere o flexibilitate crescută în domeniul investițiilor publice pentru educație, formare și ucenicii de calitate;

105.  invită insistent statele membre să investească mai mult și să nu reducă bugetul național pentru finanțarea politicilor din domeniul tineretului, artelor, culturii, educației, sănătății și serviciilor sociale; solicită, de asemenea, statelor membre să canalizeze investițiile către o educație integratoare, care să răspundă provocărilor societale, în vederea asigurării universale a egalității de acces și oportunități, inclusiv pentru tinerii proveniți din medii socioculturale diferite, precum și pentru grupurile vulnerabile și dezavantajate;

106.  recomandă ca antreprenoriatul tinerilor să fie inclus în CFM, iar statele membre să acționeze pentru dezvoltarea unor strategii naționale care să realizeze sinergii între Erasmus+, FSE, Inițiativa europeană pentru tineri și programul Erasmus pentru tineri antreprenori; recomandă Comisiei să ofere statelor membre o serie de orientări clare privind evaluările de impact;

107.  solicită Comisiei să introducă un mecanism cuprinzător de monitorizare a programelor pentru tineret care combină indicatori de rezultate preconizate, rezultate concrete și rezultate pe termen lung;

108.  subliniază că este necesar să se acorde o atenție deosebită performanțelor și rezultatelor și apreciază că în noul cadru de reglementare al fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada de programare 2014-2020 sunt incluse dispoziții privind raportarea de către statele membre cu privire la rezultatele obținute;

109.  reamintește că 68 % din bugetul FSE se îndreaptă spre proiecte în care tinerii ar putea fi unul dintre grupurile-țintă;

110.  subliniază că necesitatea oferirii unor subvenții locative atunci când studenții nu pot urma urmeze cursuri de formare profesională sau universitare în orașul lor de rezidență sau în orașe aflate la mai puțin de 50 km distanță;

Participarea la luarea deciziilor

111.  solicită consolidarea parteneriatelor între organizațiile de tineret și autoritățile publice pentru a oferi tinerilor și organizațiilor lor mai multe oportunități de a participa la elaborarea politicilor; consideră că este deosebit de important rolul organizațiilor de tineret, artă și sport în dezvoltarea competențelor participative ale tinerilor și în îmbunătățirea calității procesului decizional, ținând seama în special de faptul că tinerii își aduc contribuția la mersul societății și aduc soluții la problemele cu care se confruntă societatea europeană; subliniază rolul excepțional al organizațiilor de tineret în educarea spiritului civic prin practica proceselor și valorilor democratice;

112.  subliniază valoarea organizațiilor de tineret ca promotori ai educației civice și valorilor democratice, ai competențelor și calificărilor, și recunoaște contribuția lor la îmbunătățirea participării tinerilor la procesele democratice;

113.  subliniază importanța capitală a învățării informale și non-formale, a artelor, sportului și activităților sociale pentru a încuraja participarea tinerilor și coeziunea socială, acestea putând avea un puternic impact asupra comunităților locale și contribui la soluționarea multor probleme societale cu care se confruntă tinerii;

114.  invită statele membre să respecte cu strictețe principiile incluziunii în activitățile pentru tineret, acordând o atenție specială tinerilor cu dizabilități;

115.  subliniază necesitatea de a ridica nivelul de conștientizare cu privire la cetățenie, alfabetizarea digitală și media, gândirea critică și înțelegerea interculturală, prin folosirea unei game largi de instrumente, care sunt familiare tinerilor (de exemplu rețelele sociale); subliniază rolul important pe care îl joacă astfel de programe și educația în prevenirea radicalizării tinerilor;

116.  invită Comisia și statele membre să aibă în vedere noi forme de implicare economică a tinerilor, cum ar fi tendința tot mai accentuată de utilizare a instrumentelor economiei sociale;

117.  subliniază faptul că ar trebui susținute activitățile de voluntariat ale tinerilor în domeniul politic, social, cultural și sportiv la nivel local, regional și național, precum și recunoscute mai bine pentru valoarea lor ca formă importantă de învățare non-formală, care contribuie la dezvoltarea unor competențe esențiale pentru viață și la promovarea unor valori precum cooperarea, solidaritatea, egalitatea și justiția; subliniază, cu toate acestea, că disponibilitatea tinerilor de a participa la activități voluntare nu poate fi considerată, în cele din urmă, drept o eventuală alternativă ieftină la serviciile pe care statele membre ar trebui să le asigure; solicită ca activitățile voluntare să fie recunoscute și pe deplin validate;

118.  invită statele membre să promoveze participarea democratică a tinerilor studenți și ajute tinerii participanți în programe de educație să participe la propria educație și să contribuie la aceasta prin afilierea la organizațiile studențești;

119.  subliniază că o mai bună înțelegere a valorilor UE, a funcționării UE și a diversității europene este esențială pentru promovarea participării la procesul democratic și stimularea unui spirit civic activ în rândul tinerilor;

120.  invită Comisia să fructifice la maxim noile instrumente digitale și oportunitățile oferite de rețelele sociale în educație și formare, să ofere programe de formare profesională bine direcționate și de înaltă calitate în domeniul media, care să stimuleze dezvoltarea competențelor media de bază și a gândirii critice, precum și să promoveze și să încurajeze participarea tinerilor la procesele decizionale și la viața civică, culturală și socială a societății, pentru a le crește șansele de angajare și a stimula antreprenoriatul, inovarea și cultura; recunoaște totodată potențialul instrumentelor digitale pentru o combatere eficientă a intimidării, incitării la ură și radicalizării;

o
o   o

121.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 50.
(2) JO C 417, 15.12.2015, p. 1.
(3) JO C 183, 14.6.2014, p. 5.
(4) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.
(5) EUCO 37/13.
(6) JO C 311, 19.12.2009, p. 1.
(7) JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0107.
(9) JO C 93, 9.3.2016, p. 61.
(10) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 21.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0106.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2015)0292.
(13) JO C 346, 21.9.2016, p. 2.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.

Notă juridică