Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2056(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0294/2016

Texte depuse :

A8-0294/2016

Dezbateri :

PV 21/11/2016 - 13
CRE 21/11/2016 - 13

Voturi :

PV 22/11/2016 - 5.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0434

Texte adoptate
PDF 364kWORD 55k
Marţi, 22 noiembrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul
P8_TA(2016)0434A8-0294/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 22 noiembrie 2016 referitoare la Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul (2016/2056(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 mai 1999 intitulată „Punerea în aplicare a cadrului pentru piețele financiare: plan de acțiune” (Planul de acțiune privind serviciile financiare) (COM(1999)0232),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 ianuarie 2007 intitulată „Investigație sectorială efectuată în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul nr. 1/2003 privind serviciile bancare cu amănuntul (Raport final)” (COM(2007)0033),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 30 aprilie 2007 privind serviciile financiare cu amănuntul pe piața unică (COM(2007)0226),

–  având în vedere Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001(2),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 11 ianuarie 2012, intitulată „Către o piață europeană integrată a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil” (COM(2011)0941),

–  având în vedere Raportul privind bunele practici pentru site-urile web de comparare, elaborat de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale în 2014,

–  având în vedere avizul din aprilie 2016 al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale către instituțiile UE privind un cadru comun pentru evaluarea riscului și transparență pentru instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP),

–  având în vedere Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010(3),

–  având în vedere Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE(5),

–  având în vedere Directiva 2009/65/CE, astfel cum a fost modificată cel mai recent de Directiva 2014/91/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de modificare a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește funcțiile de depozitar, politicile de remunerare și sancțiunile(6),

–  având în vedere Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP)(8),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 8 august 2014 privind funcționarea autorităților europene de supraveghere (AES) și a Sistemului european de supraveghere financiară (SESF) (COM(2014)0509),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul(9),

–  având în vedere Directiva 2015/2366/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE(10),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/97 al Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări (reformare)(11),

–  având în vedere rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la monedele virtuale(12),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 10 decembrie 2015 privind „Serviciile financiare cu amănuntul: Produse mai bune, mai multe opțiuni și mai multe oportunități pentru consumatori și întreprinderi” (COM(2015)0630),

–  având în vedere răspunsul Autorității Bancare Europene (ABE) referitor la Cartea verde a Comisiei privind serviciile financiare cu amănuntul din 21 martie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0294/2016),

A.  întrucât piața serviciilor financiare cu amănuntul din UE rămâne insuficient dezvoltată și extrem de fragmentată, de exemplu în ceea ce privește numărul scăzut al tranzacțiilor transfrontaliere, astfel încât sunt necesare măsuri eficiente pentru a descătușa întregul potențial al pieței unice și pentru a facilita inovația benefică pentru utilizatorii finali;

B.  întrucât dinamica piețelor serviciilor financiare cu amănuntul, caracterizată de o combinație de concentrație ridicată și concurență insuficientă, poate conduce la o alegere limitată și la un slab raport calitate-preț, precum și la discrepanțe enorme între statele membre; întrucât companiile multinaționale cu sucursale în diferite state membre pot eluda aceste bariere mai ușor decât companiile mici;

C.  întrucât o piață europeană a serviciilor financiare cu amănuntul ar fi viabilă doar dacă ar reprezenta o valoare adăugată reală pentru consumatori prin asigurarea unei concurențe veritabile, a accesului și protecției consumatorilor, îndeosebi în legătură cu produse cu adevărat necesare pentru participarea la viața economică;

D.  întrucât dezvoltarea în continuare a pieței serviciilor financiare cu amănuntul la nivelul UE, însoțită de un cadru legislativ adecvat care să impună protecția necesară a consumatorilor, nu numai că ar facilita o activitate transfrontalieră semnificativă și fructuoasă, dar ar putea deschide, de asemenea, posibilități mai mari pentru o intensificarea concurenței la nivel național; întrucât o veritabilă piață internă europeană a serviciilor financiare cu amănuntul are un potențial semnificativ de a le oferi consumatorilor servicii și produse financiare mai bune, mai multe opțiuni și un acces îmbunătățit la serviciile și produsele financiare, precum și prețuri mai mici; întrucât impactul concurenței asupra prețurilor va fi diferit în funcție de sector și de produs;

E.  întrucât Cartea verde se axează în principal pe serviciile financiare pentru cetățenii care doresc servicii transfrontaliere; întrucât este important ca, în cazul în care sunt prezentate noi propuneri, acestea să fie și în beneficiul tuturor consumatorilor din UE, pentru a garanta că piața serviciilor financiare cu amănuntul este funcțională pentru toți;

F.  întrucât eliminarea barierelor și combaterea tendințelor protecționiste existente, care blochează inovarea în serviciile financiare cu amănuntul, ar trebui urmărite cu aceeași ambiție; întrucât o piață unică autentică va asigura atractivitatea UE ca centru pentru servicii financiare inovatoare;

G.  întrucât transformarea rapidă generată de digitalizare și de inovarea financiar-tehnologică are nu doar potențialul, dacă este generată cu prudență, de a crea noi și adeseori mai bune produse financiare pentru consumatori și de a contribui la incluziunea financiară, inclusiv prin reducerea costurilor tranzacțiilor și prin înlesnirea accesului la finanțare, dar implică, totodată, provocări importante în materie de securitate, protecția datelor, protecția consumatorilor, impozitare, concurență echitabilă și stabilitate financiară, care ar trebui monitorizate îndeaproape pentru a crește la maximum beneficiile pentru cetățeni;

H.  întrucât, în timp ce numeroase servicii migrează online, este important să se garanteze că nimeni nu este lăsat pe dinafară și că accesul este asigurat și prin intermediul canalelor nedigitale, atunci când este necesar, pentru a se evita excluziunea financiară;

I.  întrucât orice efort depus pentru consolidarea pieței serviciilor financiare cu amănuntul a UE ar trebui coordonat cu agendele privind piața unică digitală, uniunea piețelor de capital și Strategia privind piața unică și ar trebui să aibă ca obiectiv general consolidarea creării de locuri de muncă, a creșterii economice, a stabilității financiare și a rolului consumatorului în economia europeană;

J.  insistă asupra faptului că o piață europeană a serviciilor financiare cu amănuntul trebuie să fie benefică pentru IMM-uri atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei; din perspectiva ofertei, aceasta ar trebui să reprezinte un mijloc de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la finanțare; din perspectiva cererii, ar trebui să permită IMM-urilor să ajungă mai ușor pe piețele transfrontaliere;

K.  întrucât finalizarea pieței interne este importantă pentru consumatori și în egală măsură este important să se ofere companiilor financiar-tehnologice europene posibilități de a profita de beneficiile pieței interne pentru a concura cu actorii tradiționali, cu scopul de a oferi soluții inovatoare favorabile consumatorilor și de a crea locuri de muncă la nivelul întregii UE;

L.  întrucât microîntreprinderile, IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și sunt generatoare de locuri de muncă și de creștere economică; întrucât toate actele legislative și inițiativele europene trebuie să fie adaptate la particularitățile acestor întreprinderi;

M.  întrucât finalizarea pieței interne europene are o importanță majoră pentru consumatori și pentru întreprinderi și întrucât actori noi și inovatori încep să ofere alternative la serviciile existente,

1.  salută Cartea verde a Comisiei privind serviciile financiare cu amănuntul (definită ca incluzând domeniul asigurărilor) și intensa dezbatere productivă pe care aceasta a generat-o până în prezent; salută, de asemenea, consultarea publică legată de Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul, care a oferit oportunitatea diferiților actori implicați în serviciile financiare cu amănuntul să își prezinte opinia plecând de la particularitățile lor și/sau ale sectoarelor lor de activitate; subliniază că o abordare axată exclusiv pe serviciile financiare cu amănuntul ar fi contraproductivă, dată fiind diversitatea actorilor și a produselor implicate;

2.  consideră că digitalizarea va continua să creeze noi oportunități pentru consumatori, investitori, IMM-uri și alte întreprinderi în materie de concurență, de activități transfrontaliere și de inovare; insistă asupra faptului că doar digitalizarea nu este suficientă pentru a crea o piață europeană veritabilă a serviciilor financiare cu amănuntul; observă că numeroase obstacole, precum existența unei diversități de regimuri fiscale, sisteme sociale, judiciare, de sănătate, contractuale și de protecție a consumatorilor, precum și a limbilor și a culturilor diferite, nu pot fi depășite doar prin intermediul digitalizării;

3.  consideră că această inițiativă sosește la momentul potrivit, având în vedere necesitatea de a acționa în mod proactiv în toate etapele procesului de elaborare a politicilor, pentru a răspunde în mod eficient și adecvat la evoluțiile unei piețe atât de inovatoare și care se schimbă cu atâta rapiditate;

4.  consideră că simplificarea legislației, facilitată de descurajarea produselor și serviciilor de o complexitate excesivă, este esențială în eforturile de a face produsele mai ușor comparabile între diferitele piețe ale statelor membre, în special în sectorul asigurărilor;

5.  subliniază că a fost deja adoptată o gamă largă de legi ale UE relevante pentru piața unică în serviciile financiare cu amănuntul, precum DSP2, Regulamentul privind comisioanele interbancare multilaterale, DCP, Directiva privind combaterea spălării banilor, Directiva privind creditele ipotecare și Directiva privind distribuția asigurărilor; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape transpunerea și implementarea acestei legislații, evitând duplicările și suprapunerile;

6.  subliniază importanța promovării unor evoluții pozitive pe piețele serviciilor financiare cu amănuntul prin crearea și menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru toate părțile interesate, incluzând operatorii tradiționali și operatorii noi, cu reguli cât mai neutre din punctul de vedere al tehnologiei și al modelului de afaceri; subliniază că o astfel de abordare este necesară, nu în ultimul rând pentru a sprijini creșterea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate inovatoare;

7.  solicită Comisiei să se asigure că un același serviciu este reglementat prin aceleași norme, pentru a evita denaturarea concurenței, în special odată cu apariția noilor furnizori de servicii financiare cu amănuntul; insistă ca aceste norme să nu stea în calea inovării; subliniază că crearea unor „puncte de contact” care să permită părților interesate să raporteze aplicarea nelegală a dispozițiilor UE privind dreptul de a desfășura activități într-un alt stat membru al UE ar putea să încurajeze integrarea pe piață;

8.  observă că, în primul trimestru din 2016, finanțarea tehnologiei financiare în Europa a însumat doar 348 de milioane de dolari, față de 1,8 miliarde de dolari în America de Nord și 2,6 miliarde de dolari în China, fapt care demonstrează că este nevoie urgent de o schimbare rapidă de mentalitate și de un răspuns normativ adecvat la evoluțiile tehnologice pentru ca Europa să devină o piață de referință pentru inovare; subliniază că o piață unică veritabilă pentru serviciile financiare cu amănuntul, care să asigure condiții de concurență echitabile pentru operatorii nou intrați pe piață, va face UE atractivă ca centru pentru servicii financiare inovatoare și va asigura consumatorilor o ofertă mai diversă și mai bună, la prețuri mai mici; subliniază că, deși tehnologiile revoluționare pun probleme de reglementare, acestea oferă, totodată, oportunități extraordinare de inovare benefice pentru consumatorii finali și stimulează creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

9.  subliniază, în special în vederea îmbunătățirii încrederii și satisfacției consumatorilor, că această inițiativă va avea succes numai dacă va pune un accent puternic pe crearea unei piețe a UE în care consumatorii sunt bine protejați și au șanse egale și acces la produse rentabile, simple și transparente; recunoaște valoarea pozitivă a furnizării către clienți a unor produse simple, sigure și standardizate; solicită autorităților de supraveghere europene să evalueze periodic impactul practicilor de legare asupra prețurilor și competitivității serviciilor financiare cu amănuntul; invită Comisia să introducă un cadru simplu, portabil și sigur pentru produsele financiare; invită, de asemenea, Comisia să analizeze posibilitatea creării unui cadru juridic armonizat pentru opțiunile implicite standardizate pentru produsele financiare cele mai răspândite în UE conform modelului contului bancar de bază și al produselor paneuropene de pensii (PEPP);

10.  subliniază că propunerile care reies din Cartea verde trebuie să respecte principiul proporționalității;

11.  reamintește că toate inițiativele ce au la bază Cartea verde ar trebui să fie compatibile cu intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale, a evitării sarcinilor fiscale și a evaziunii fiscale și a spălării de bani, inclusiv cu intensificarea eforturilor de a elabora un cod comun de identificare fiscală;

12.  ia act de complexitatea din ce în ce mai mare a produselor financiare cu amănuntul; insistă asupra necesității de a dezvolta inițiative și instrumente care îmbunătățesc concurența și permit consumatorilor să identifice și să compare produsele sigure, durabile și simple din gama de produse pe care le au la dispoziție; sprijină inițiative precum Documentul cu informații-cheie de investiție pentru organisme de investiții colective în valori mobiliare transferabile (OPCVM) și Documentul cu informații-cheie pentru produse de investiții cu amănuntul împachetate și bazate pe asigurări (PRIIP); insistă asupra necesității de a adapta aceste mecanisme de informare la realitatea digitală; consideră că rezumatul prospectului ar trebui să fie aliniat cu Documentul cu informații-cheie pentru produse de investiții cu amănuntul împachetate și bazate pe asigurări (PRIIP), pentru a permite investitorilor cu amănuntul să evalueze în mod adecvat riscurile asociate cu valorile mobiliare oferite publicului sau acceptate pentru tranzacționare;

13.  reamintește evoluțiile recente ale cadrului legislativ pentru sectorul bancar, în special Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și Directiva privind schemele de garantare a depozitelor; reamintește că regimul de soluționare nou introdus a avut ca rezultat câteva instrumente oferite investitorilor cu amănuntul, implicând un risc mai ridicat de pierdere; insistă asupra necesității de a informa consumatorii cu privire la impactul noilor norme, în special dacă depozitele sau investițiile lor sunt puse în pericol de recapitalizare; solicită Comisiei să verifice punerea în aplicare de către statele membre a Directivei privind schemele de garantare a depozitelor; subliniază că vânzarea anumitor instrumente de bail-in către investitorii cu amănuntul este deosebit de problematică atât în ceea ce privește protecția adecvată a consumatorilor, cât și asigurarea fezabilității practice a unei recapitalizări, și solicită Comisiei să exploreze opțiunile de a restricționa asemenea practici;

14.  consideră că o piață europeană a serviciilor financiare cu amănuntul nu poate fi concepută decât dacă consumatorii beneficiază de același nivel de protecție juridică pe tot teritoriul Uniunii; consideră că este necesară actualizarea și promovarea rețelei FIN-NET de soluționare a litigiilor financiare;

15.  constată că lipsa unui sistem de garantare a asigurărilor în unele state membre poate submina încrederea consumatorilor și solicită Comisiei să aibă în vedere elaborarea unei legislații prin care să prevadă acoperirea sistemului de garantare a asigurărilor;

16.  subliniază că trebuie avută în permanență în vedere perspectiva incluziunii financiare și că ar trebui luate măsuri pentru a garanta că toți consumatorii au acces cel puțin la serviciile financiare de bază prin mijloace altele decât cele digitale, pentru a evita excluziunea financiară;

17.  consideră că modificările structurale ce intervin în sectorul financiar - de la apariția tehnologiilor financiare la fuziuni și achiziții - care ar putea reduce numărul de angajați și de puncte de lucru trebuie realizate fără să afecteze calitatea serviciilor acordate persoanelor celor mai vulnerabile, în special persoanelor în vârstă și celor care locuiesc în zone rurale sau puțin locuite;

18.  subliniază importanța educației financiare ca instrument pentru a proteja și a consolida autonomia consumatorilor; solicită extinderea și facilitarea accesului la educația financiară independentă și subliniază necesitatea sensibilizării consumatorilor cu privire la opțiunile în materie de investiții;

19.  observă că digitizarea poate aduce beneficii pentru investitorii cu amănuntul, precum o comparabilitate mai simplă a produselor, un acces mai bun și mai ușor la investiții transfrontaliere și, astfel, o concurență mai loială între furnizori, precum și procese mai rapide și mai simple de înregistrare și de plată și, prin urmare, costuri de tranzacționare mai reduse, dar poate prezenta și provocări care nu pot fi ignorate, precum asigurarea respectării cerințelor de cunoaștere a clientelei, de combatere a spălării de bani și de protecție a datelor, precum și riscuri precum vulnerabilitatea sistemelor centralizate în fața atacurilor cibernetice; solicită ca tendințele emergente și cele actuale de pe piețele financiare, precum și beneficiile și riscurile aferente să fie identificate și monitorizate, utilizând drept referință impactul probabil asupra investitorilor cu amănuntul;

20.  constată că datele financiare și nefinanciare ale consumatorilor, colectate din diferite surse, sunt utilizate tot mai mult de către prestatorii de servicii financiare în diverse scopuri, în special în sectoarele creditelor și asigurărilor; subliniază că utilizarea datelor cu caracter personal și a volumelor mari de date de către prestatorii de servicii financiare ar trebui să respecte legislația UE privind protecția datelor, să se limiteze strict la ceea ce este necesar pentru a furniza serviciul și să aducă beneficii consumatorilor; în această perspectivă, demutualizarea riscului în asigurări declanșat de volumul mare de date ar trebui să se afle sub supraveghere atentă;

21.  subliniază că accesul la numerar prin intermediul ATM-urilor reprezintă un serviciu public esențial care trebuie furnizat fără nicio practică discriminatorie sau neloială și, prin urmare, nu trebuie să genereze costuri excesive;

22.  subliniază că este necesară o încredere mai mare a consumatorilor în serviciile financiare, deoarece aceasta rămâne în continuare scăzută, în special în ceea ce privește produsele financiare expuse unor riscuri de schimb valutar ridicate, și invită Comisia să asigure că măsurile existente vizând îmbunătățirea gradului de informare și sensibilizarea consumatorilor din domeniul financiar sunt implementate integral și că se introduc măsuri suplimentare acolo unde este necesar, pentru a permite consumatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză, pentru a îmbunătăți transparența acestor produse și pentru a înlătura barierele din calea înlocuirii prin transferarea activelor dintr-un fond în altul (switching), precum și toate costurile nejustificate aferente acestor operațiuni sau retragerii dintr-un produs; subliniază că fișa europeană de informații standardizate și formularele „Informații standard la nivel european privind creditul de consum” ar trebui să fie oferite sistematic consumatorilor înaintea încheierii unui contract ca parte a unei estimări de credit, de împrumut sau de ipotecă;

23.  observă că angajații de la ghișeele instituțiilor financiare și ale furnizorilor de servicii financiare trebuie să joace un rol esențial în oferirea de servicii cu amănuntul pentru toate componentele societății și pentru toți consumatorii din UE; subliniază că acești angajați ar trebui, în principiu, să beneficieze de formarea profesională și timpul necesar pentru a putea să își servească clienții în mod adecvat, că nu ar trebui să li se impună obiective sau stimulente în materie de vânzări care le-ar putea distorsiona consilierea oferită clienților și că ar trebui să acționeze întotdeauna în interesul clienților, în conformitate cu prevederile privind protecția consumatorilor din Directiva MiFID II;

24.  subliniază că accesul la consultanță la prețuri rezonabile și independente este esențial pentru decizii de investiții bune; subliniază că, pentru îmbunătățirea consilierii sunt necesare, în special, o ofertă mai largă de produse standardizate de investiții cu amănuntul și documente pentru informarea eficace a investitorilor în cazul produselor simple și al produselor complexe;

25.  observă că, în pofida cererii existente, în prezent lipsește o consultanță financiară accesibilă, specifică, cu un domeniu de aplicare mai restrâns decât consultanța de investiții propriu-zisă reglementată de MiFID; observă analizele și inițiativele din unele state membre cu privire la crearea unui astfel de serviciu intermediar; solicită Comisiei, statelor membre și actorilor de pe piață să identifice, să studieze și să respecte bunele practici și inițiativele în această privință;

26.  subliniază deficiențele în punerea în aplicare la nivel național a Directivei MiFID II, care au condus în multe cazuri la cerințe de raportare cu utilizarea intensivă a forței de muncă pentru intermediari, și care nu consolidează efectiv protecția consumatorului și depășesc cadrul MiFID II; solicită să fie învățate lecțiile acestei experiențe;

27.  subliniază că retailul bancar joacă un rol decisiv în transmiterea corectă a condițiilor politicii monetare către piață, în special către consumatori; subliniază importanța unui mediu adecvat pentru politica monetară în vederea promovării economiilor pe termen lung ale consumatorilor;

28.  subliniază faptul că, pentru ca piața unică a serviciilor financiare cu amănuntul să fie eficientă și dinamică, nu trebuie să existe diferențe inutile sau neloiale între țările din zona euro și cele din afara ei;

29.  consideră că adoptarea monedei unice de către toate statele membre, fără excepție, ar spori eficiența și coerența pieței unice a serviciilor financiare cu amănuntul;

30.  constată că va trebui, probabil, să se consolideze capacitatea UE pentru colectarea și analizarea datelor din acest domeniu; ia act de faptul că va fi necesar să se ofere unora dintre cele mai promițătoare idei din Cartea verde o verificare empirică cu caracter amplu și adecvat, înainte de a se trece la procese legislative; subliniază că metodologiile și constatările unui astfel de studiu empiric ar trebui făcute publice integral și că ar trebui utilizate pe deplin rezultatele monitorizării autorităților europene de supraveghere mandatate în Regulamentul ABE, pentru a identifica beneficiile și riscurile diferitelor inovații și orice acțiune legislativă necesară pentru a stabili echilibrul corect între ele;

31.  solicită Comisiei să abordeze problema vânzărilor inadecvate ale produselor și serviciilor financiare; în special, solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a noilor norme în temeiul MiFID II, care interzic comisioanele pentru consultanții financiari independenți și limitează utilizarea lor pentru consultanții care nu sunt independenți, iar pe baza acestei monitorizări să analizeze dacă restricțiile respective ar trebui înăsprite sau dacă ar trebui introdusă interzicerea totală a tuturor stimulentelor;

Priorități pe termen scurt

32.  subliniază că punerea în aplicare a legislației UE și a legislației naționale din domeniul financiar și din cel al protecției consumatorilor trebuie consolidată, precum și că o piață unică a serviciilor financiare cu amănuntul necesită niveluri ridicate ale legislației din domeniul protecției consumatorilor și o aplicare coerentă și riguroasă a acesteia în statele membre; reamintește, totodată, că serviciile financiare cu amănuntul au făcut, în ultimii ani, obiectul unei inflații legislative considerabile menite să îmbunătățească stabilitatea prudențială, să consolideze protecția consumatorilor și să restabilească încrederea în acest sector; subliniază că autoritățile europene de supraveghere ar trebui să își intensifice acțiunile privind chestiunile legate de consumatori și de investitorii cu amănuntul și că agențiile responsabile dintr-un număr de state membre ar trebui să înceapă să acționeze în mod mai activ și mai competent în acest domeniu; solicită autorităților de supraveghere din statele membre să facă schimb de bune practici pentru a asigura aplicarea legislației din domeniul serviciilor financiare cu amănuntul într-un mod care prezervă concurența loială, aplicând totodată legislația în materie de protecție a consumatorilor;

33.  solicită Comisiei, în procedura legată de Cartea albă a finanțării și a guvernanței autorităților europene de supraveghere, să pună un accent deosebit pe garantarea faptului că autoritățile obțin modelele de finanțare și mandatele necesare pentru a își asuma un rol mai activ și mai orientat către consumator pe piața serviciilor financiare cu amănuntul, asigurând în același timp stabilitatea financiară;

34.  salută angajamentul Comisiei în vederea încurajării finanțării pentru investițiile sustenabile și „verzi” și îndeamnă Comisia, bazându-se pe consultările anterioare și implicând Parlamentul European, să joace un rol mai proactiv în utilizarea uniunii piețelor de capital, ca parte a implementării Acordului de la Paris, pentru a susține piața de investiții sustenabile și responsabile, aflată în creștere, prin promovarea investițiilor durabile, prin furnizarea de informații de mediu, sociale și de guvernanță eficiente și standardizate, folosind criteriile societăților cotate și ale intermediarilor financiari, precum și reflectarea adecvată a acestor criterii în sistemele de gestionare a investițiilor și în standardele de publicare a informațiilor, pe baza dispozițiilor similare promovate cu succes de Parlament în recenta revizuire a IORPD; îndeamnă, în plus, Comisia să promoveze „serviciile de rating” pentru criteriile de mediu, sociale și de guvernanță și un cadru coerent pentru piața obligațiunilor ecologice, pe baza studiului Comisiei și a activității grupului de studiu al G20 privind finanțarea ecologică;

35.  invită Comisia să își intensifice eforturile de combatere a discriminării din motive de rezidență pe piața serviciilor financiare cu amănuntul și, dacă este necesar, să completeze propunerile generale planificate pentru a pune capăt geoblocării nejustificate prin intermediul unor inițiative legislative suplimentare vizând în mod special sectorul financiar, ținând cont că prețul anumitor produse și serviciile este legat de o serie de factori (normativi sau geografici) care diferă de la un stat membru la altul;

36.  îndeamnă Comisia, printre altele pe baza structurii Directivei privind conturile de plăți (DCP) și a analizei realizate de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale asupra sectorului asigurărilor, să înființeze un portal comparativ al UE bine organizat și ușor de utilizat, care să acopere majoritatea sau toate părțile pieței serviciilor financiare cu amănuntul; subliniază că instrumentele de comparare trebuie să fie exacte și relevante pentru consumatori și nu trebuie să fie axate exclusiv pe prețurile produselor, ci și pe calitatea acestora, ținând cont de faptul că doar produsele similare pot fi comparate;

37.  invită Comisia, printre altele cu trimitere la DCP, să prezinte normele, practicile și nonpracticile care se aplică schimbării furnizorului de servicii, la nivel intern și transfrontalier, în întreaga piață europeană a serviciilor financiare cu amănuntul, și să prezinte o strategie coerentă și cuprinzătoare pentru a facilita schimbarea transfrontalieră a furnizorului de către consumatori la nivelul întregii UE;

38.  îndeamnă Comisia și statele membre să consolideze structurile soluționării alternative a litigiilor (SAL) care au legătură cu piața serviciilor financiare cu amănuntul, prin garantarea independenței reale a organismelor SAL, prin asigurarea faptului că aceste organisme vizează toți actorii de pe piață și prin adoptarea unor măsuri care să asigure că FIN-NET este mai eficientizat și mai cunoscut consumatorilor; îndeamnă, de asemenea, Comisia ca, după evaluarea planificată a punerii în aplicare a recomandării privind acțiunile colective, să studieze posibilitatea introducerii unui sistem european al acțiunii colective;

39.  invită Comisia să ancheteze în continuare practicile derutante și uneori înșelătoare cu care se confruntă consumatorii atunci când fac plăți cu cardul și când retrag bani din bancomate, operațiuni care implică o conversie valutară, precum și să prezinte o soluție coerentă care i-ar da consumatorului posibilitatea, inclusiv în practică, să înțeleagă și să controleze pe deplin situația, inclusiv pentru plățile legate de piața digitală;

40.  reamintește Comisiei că instituțiile financiare continuă să anuleze carduri de plată dacă titularul se mută într-un alt stat membru și solicită să se ia măsuri în acest sens, inclusiv prin alertarea autorităților naționale;

41.  invită Comisia să promoveze recunoașterea reciprocă și interoperabilitatea tehnologiilor de identificare digitală, fără a afecta nivelul de securitate al sistemelor existente sau capacitatea acestora de a îndeplini cerințele cadrului UE pentru combaterea spălării banilor; îndeamnă Comisia și statele membre ca, implementând cu atenție, printre altele, Regulamentul eIDAS și noua legislație de combatere a spălării banilor, să creeze – astfel cum ar trebui să fie pe deplin fezabil – un mediu general în care cerințe solide în materie de securitate să fie combinate cu proceduri echitabile și simple pentru identificarea consumatorilor, în conformitate cu principiile de protecție a datelor cu caracter personal; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să identifice și să elimine obstacolele normative care îngreunează accesarea serviciilor financiare prin semnătură electronică și să faciliteze tranziția digitală transfrontalieră pe întreg teritoriul UE;

42.  subliniază că impactul potențial transformator al tehnologiei registrului distribuit necesită crearea unei capacități de reglementare care să permită identificarea din timp a potențialelor riscuri sistemice și a provocărilor pentru protecția consumatorilor; prin urmare, solicită Comisiei să creeze un grup operativ orizontal care să monitorizeze îndeaproape riscurile și să contribuie la îndepărtarea lor promptă;

43.  invită Comisia ca, în strânsă cooperare cu statele membre, să întocmească un plan de instituire a unei rețele coordonate de „ghișee unice” naționale care ar urma să ofere asistență întreprinderilor prestatoare de servicii financiare cu amănuntul care doresc să profite în mai mare măsură de oportunitățile transfrontaliere;

44.  insistă asupra necesității de a stimula furnizorii de servicii financiare cu amănuntul să finanțeze proiecte legate de domeniul inovării și al mediului; subliniază că ar putea fi analizată o abordare asemănătoare factorului de sprijinire a IMM-urilor;

45.  solicită Comisiei să adopte măsuri ca urmare a propunerii EIOPA de stabilire a unui cadru comun pentru evaluarea riscului și transparență pentru IORP, cu scopul de a promova un sistem solid pentru pilonul II pe teritoriul Uniunii, comparabilitatea schemelor, și pentru a ajuta organele de reglementare și de supraveghere și chiar consumatorii să înțeleagă mai bine beneficiile și riscurile pentru consumatori;

46.  solicită Comisiei să examineze noi abordări care ar putea aduce un plus de flexibilitate normativă întreprinderilor pentru a le testa activitățile și pentru a le permite să inoveze, asigurând în același timp un nivel crescut de securitate și de protecție a consumatorilor;

47.  solicită Comisiei să înainteze o propunere legislativă privind crearea unui „cont de economii al UE”, în scopul de a debloca finanțarea pe termen lung și pentru a susține tranziția ecologică în Europa;

48.  îndeamnă Comisia să clarifice utilizarea dispozițiilor privind interesul general, care în prezent ar putea fi utilizate indirect de către statele membre pentru a bloca intrarea noilor produse pe piețele lor, și să autorizeze autoritățile europene de supraveghere să devină un mediator activ între statele membre atunci când există interpretări contradictorii privind utilizarea acestora;

Observații pe termen lung

49.  solicită Comisiei să analizeze în continuare fezabilitatea, pertinența, avantajele și costurile eliminării barierelor existente din calea furnizării transfrontaliere a serviciilor financiare, garantând astfel portabilitatea internă și transfrontalieră în diferite părți ale pieței serviciilor financiare cu amănuntul (de exemplu în ceea ce privește pensiile personale și produsele de asigurări);

50.  subliniază că, în prezent, Directiva privind creditele ipotecare este în curs de transpunere în statele membre sau în curs de a fi pusă în aplicare; încurajează Comisia să urmărească cu atenție transpunerea și punerea în aplicare a acestei directive și să analizeze impactul acesteia asupra piețelor de servicii financiare cu amănuntul; amintește că rămân în continuare importante obstacolele în calea realizării unei piețe unice consolidate pentru creditele ipotecare și cele de consum; încurajează, prin urmare, Comisia să asigure în continuare stabilitatea financiară, asigurând un echilibru între preocupările legate de confidențialitate și protecția datelor și accesul transfrontalier îmbunătățit la baze de date de credite mai bine coordonate și asigurându-se că nu se mai repetă incidente legate de credite de genul celor în care consumatorii au fost expuși în mod nerezonabil la riscuri legate de cursul de schimb;

51.  solicită Comisiei să analizeze împreună cu statele membre punerea în aplicare și impactul actelor legislative europene asupra serviciilor financiare cu amănuntul; invită Comisia Europeană și statele membre să efectueze o analiză aprofundată a barierelor juridice și a obstacolelor în calea activităților transfrontaliere și a finalizării pieței europene a serviciilor financiare cu amănuntul; subliniază că această analiză trebuie să țină cont de particularitățile IMM-urilor;

52.  solicită Comisiei să analizeze ce date sunt necesare pentru a permite creditorilor să evalueze bonitatea clienților lor și, pe baza acestei analize, să introducă propuneri pentru reglementarea acestui proces de evaluare; solicită Comisiei să investigheze în continuare practicile actuale ale birourilor de credit în materie de colectare, prelucrare și publicare a datelor consumatorilor, pentru a se asigura că acestea sunt adecvate și nu aduc atingere drepturilor consumatorilor; solicită Comisiei să aibă în vedere adoptarea de măsuri în acest domeniu, dacă este necesar;

53.  solicită statelor membre să se asigure că comunicările și vânzările digitale aferente serviciilor financiare cu amănuntul sunt disponibile sub forme accesibile persoanelor cu handicap, inclusiv prin intermediul site-urilor web și în formate de fișiere care pot fi descărcate de pe internet; susține includerea integrală a tuturor serviciilor financiare cu amănuntul în domeniul de aplicare al Directivei privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor („Actul european privind accesibilitatea”);

54.  salută activitatea desfășurată pentru a garanta o mai bună transparență a prețurilor serviciilor de închiriere a autovehiculelor, inclusiv vânzarea unor asigurări auxiliare și alte comisioane; subliniază faptul că toate comisioanele sau taxele, obligatorii sau opționale, aferente închirierii unui vehicul ar trebui să fie vizibile pentru consumator pe site-ul web al societății de închiriere sau pe cel de comparare într-o manieră clară și evidențiată; reamintește Comisiei necesitatea de a pune în aplicare Directiva privind practicile comerciale neloiale și salută adoptarea recentă a noilor orientări de punere în aplicare, având în vedere schimbarea tehnologică;

55.  reamintește activitatea desfășurată în legătură cu Regulamentul privind agențiile de rating de credit; solicită Comisiei să reexamineze impactul unei astfel de legislații din perspectiva produselor vândute consumatorilor cu amănuntul;

o
o   o

56.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 133, 22.5.2008, p. 66.
(2) JO L 266, 9.10.2009, p. 11.
(3) JO L 60, 28.2.2014, p. 34.
(4) JO L 173, 12.6.2014, p. 349.
(5) JO L 257, 28.8.2014, p. 73.
(6) JO L 257, 28.8.2014, p. 186.
(7) JO L 257, 28.8.2014, p. 214.
(8) JO L 352, 9.12.2014, p. 1.
(9) JO L 123, 19.5.2015, p. 1.
(10) JO L 337, 23.12.2015, p. 35.
(11) JO L 26, 2.2.2016, p. 19.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2016)0228.

Notă juridică