Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2959(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-1226/2016

Texte depuse :

B8-1226/2016

Dezbateri :

PV 21/11/2016 - 14
CRE 21/11/2016 - 14

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0439

Texte adoptate
PDF 273kWORD 54k
Miercuri, 23 noiembrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Finalizarea Acordului Basel III
P8_TA(2016)0439B8-1226/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III (2016/2959(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile post-criză ale reuniunilor la nivel înalt ale G20,

–  având în vedere comunicatul miniștrilor de finanțe ai G20 și al guvernatorilor băncilor centrale din 27 februarie 2016,

–  având în vedere comunicatul miniștrilor de finanțe ai G20 și al guvernatorilor băncilor centrale din 14-15 aprilie 2016,

–  având în vedere comunicatul miniștrilor de finanțe ai G20 și al guvernatorilor băncilor centrale din 23-24 iulie 2016,

–  având în vedere comunicatul liderilor G20 din 4-5 septembrie 2016,

–  având în vedere rapoartele prezentate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) liderilor G20, care oferă informații actualizate cu privire la realizarea planului de reformă convenit, și în special raportul BCBS din noiembrie 2015 adresat liderilor G20 privind „Finalizarea reformelor post-criză: situația la zi”(1)

–  având în vedere documentele consultative ale BCBS referitoare la „Modificările cadrului Basel III privind indicatorul efectului de levier” din 6 aprilie 2016, la „Reducerea variației pentru activele ponderate în funcție de riscul de credit – constrângeri privind utilizarea abordărilor bazate pe modelul intern” din 24 martie 2016 și la „Revizuirile abordării standardizate pentru riscul de credit ” din 10 decembrie 2015,

–  având în vedere documentul de dezbatere și documentul consultativ al BCBS privind „Tratarea reglementară a provizioanelor contabile”, din octombrie 2016,

–  având în vedere standardul BCBS pentru „Participări la capacitatea totală de absorbție a pierderilor - modificări ale standardelor Basel III privind definirea capitalului” din octombrie 2016(2),

–  având în vedere Monitorizarea sistemului bancar paralel din UE realizată de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) în iulie 2016,

–  având în vedere rezultatele testelor de rezistență realizate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și publicate la 29 iulie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 iulie 2016 privind finalizarea reformelor Basel post-criză(3),

–  având în vedere Raportul pe 2016 privind stabilitatea financiară mondială al FMI,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2016 referitoare la Uniunea bancară - Raportul anual pe 2015(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o Uniune a piețelor de capital(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale(6),

–  având în vedere documentul de cercetare pentru Comisia sa pentru afaceri economice și monetare, referitor la „Rolul Uniunii Europene în forurile economice internaționale, Documentul 5: BCBS”,

–  având în vedere schimbul de opinii cu Secretarul General al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), dl Bill Coen, cu președinta Consiliului de supraveghere al MUS, dna Danièle Nouy, cu președinte al ABE, dl Andrea Enria și cu vicepreședintele Comisiei Europene, dl Valdis Dombrovskis, privind finalizarea Basel III/„Basel IV”,

–  având în vedere Declarația Comisiei privind revizuirea de către Comitetul de la Basel a abordării standardizate a riscului de credit și schimbul de opinii care a urmat cu vicepreședintele Katainen, la 6 iulie 2016,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind finalizarea Basel III (O-000136/2016 – B8-1810/2016),

–  având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât un sistem bancar rezilient și bine capitalizat este o condiție indispensabilă pentru menținerea stabilității financiare, pentru asigurarea unor împrumuturi adecvate pentru economia reală pe întregul ciclu și pentru susținerea creșterii economice;

B.  întrucât liderii G20 au convenit, în urma crizei financiare, asupra unui program de reforme cuprinzător care să consolideze standardele de reglementare ale băncilor internaționale, inclusiv cerințele prudențiale;

C.  întrucât BCBS elaborează standardele minime convenite la nivel internațional pentru cerințele prudențiale pentru băncile mari, active la nivel internațional; întrucât BCBS monitorizează și analizează aplicarea acestor standarde la nivel mondial și raportează G20; întrucât orientările BCBS constituie un instrument important pentru a evita fragmentarea reglementară la nivel mondial;

D.  întrucât Uniunea Europeană a aplicat standardele convenite la nivel internațional prin Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) și Directiva privind cerințele de capital (CRD IV), adaptându-le însă la realitatea necesităților de finanțare din UE, de exemplu în ceea ce privește factorul de susținere a IMM-urilor și permiterea unui anumit grad de flexibilitate; întrucât în UE s-a decis că aceste standarde sunt aplicabile tuturor băncilor, nu doar băncilor celor mai mari active pe plan internațional, deși anumite jurisdicții neeuropene prevăd aplicarea unora dintre acestea doar băncilor de maxime dimensiuni; întrucât progresele în realizarea unui mediu mai echitabil la nivel internațional sunt importante; întrucât Comisia ar trebuie să prezinte o propunere legislativă de revizuire a CRR/CRD IV, pentru a pune în aplicare noile revizuiri convenite ale cadrului Basel;

E.  întrucât cerințele prudențiale pentru bănci sunt interconectate și complementare cu alte cerințe reglementare, cum ar fi capacitatea de absorbție a pierderilor totale (CAPT) și utilizarea obligatorie a compensării centrale pentru instrumente derivate; întrucât cadrul de reglementare care guvernează sectorul bancar din UE s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, în special prin crearea Uniunii bancare;

F.  întrucât un cadru solid pentru stabilitate financiară și creștere ar trebui să fie cuprinzător și echilibrat, pentru a acoperi practici de supraveghere dinamice, și nu să se concentreze doar asupra reglementării statice referitoare în principal la aspecte cantitative;

G.  întrucât datele indică în trecut o variabilitate excesivă a ponderii de risc și a „modelării strategice de risc” pentru a reduce cerințele de capital impuse băncilor, precum și dificultățile cu care s-au confruntat autoritățile naționale de supraveghere în evaluarea modelelor interne, elemente care au contribuit la criza financiară;

H.  întrucât aplicarea cerințelor prudențiale pentru diferite modele de afaceri ale băncilor poate diferi considerabil în sferă și complexitate, o abordare universal valabilă fiind ineficientă și disproporționat de greoaie, în special pentru numeroase bănci mai mici, axate pe piața internă și mai puțin complexe și interconectate, precum și pentru autoritățile lor de reglementare și supraveghere; prin urmare, este necesar un nivel adecvat de proporționalitate și de flexibilitate;

I.  întrucât modificările suplimentare aduse cadrului prudențial pentru bănci sunt în prezent discutate de BCBS, având în atenție riscul de credit și riscul operațional; întrucât aceste reforme se axează în principal pe creșterea senzitivității la risc și a solidității abordării standardizate a riscului de credit, pe constrângerile suplimentare pentru abordările modelizate intern, pe finalizarea proiectului efectului de levier și pe un eventual prag de capital bazat pe abordarea standardizată;

J.  întrucât majoritatea instituțiilor financiare ale SUA utilizează abordarea standardizată pentru evaluarea riscului de credit, în timp ce în UE multe dintre băncile mari și medii se bazează pe modele interne;

K.  întrucât o modificare corespunzătoare a abordării standardizate și respectarea principiului proporționalității reprezintă factori esențiali pentru ca standardul BCBS să funcționeze pentru băncile mici care îl utilizează cu precădere;

L.  întrucât G20 a indicat că actuala revizuire nu ar trebui să conducă la o creștere semnificativă a cerințelor generale de capital, opinie reiterată de statele membre la reuniunea Consiliului ECOFIN din iulie 2016;

M.  întrucât băncile europene sunt în prezent supuse unor teste periodice de criză sistemică de către autoritățile de reglementare, iar rezultatele testelor sunt transmise în domeniul public;

N.  întrucât unii reprezentanți ai jurisdicțiilor din afara UE, cum ar fi Japonia, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la presiunea din ce în ce mai mare asupra mobilizărilor de capital și la dificultățile create de costurile crescute ale conformării cu noile standarde stabilite;

O.  întrucât deciziile BSBC nu au forță juridică și trebuie transpuse prin procedura legislativă ordinară pentru a produce efecte în UE; întrucât nu toate autoritățile competente naționale sunt reprezentate în BCBS, însă BCE și MUS sunt reprezentate în calitate de membri titulari, iar Comisia și ABE sunt observatori;

1.  subliniază importanța unor standarde și principii globale solide de reglementare prudențială a băncilor și salută activitatea post-criză a BCBS în acest domeniu;

2.  reafirmă că băncile trebuie să fie bine capitalizate pentru a sprijini economia reală, a reduce riscul sistemic și a evita repetarea operațiunilor de salvare masive care au avut loc în timpul crizei; subliniază necesitatea unei reglementări adecvate a sectorului bancar paralel, pentru a asigura o concurență loială și stabilitate financiară;

3.  subliniază că, spre deosebire de alte jurisdicții, băncile joacă un rol esențial în finanțarea economiei europene și vor rămâne probabil principala sursă de finanțare pentru familii și întreprinderi, în special pentru IMM-uri; subliniază că legislația UE a încercat întotdeauna să reflecte acest lucru (de exemplu, prin utilizarea unui factor de susținere a IMM-urilor) și ar trebui să continue pe această cale (de exemplu prin prelungirea și extinderea factorului de susținere); recunoaște, cu toate acestea, importanța diversificării surselor de finanțare ale economiei europene și, în acest sens, salută activitatea curentă din cadrul UPC;

4.  ia act de acțiunile în curs ale BCBS pentru a finaliza cadrul Basel III, al căror obiectiv este o mai mare simplitate, comparabilitate și convergență a cadrului pentru cerințele de capital ponderate în funcție de risc, pentru a contracara variabilitatea excesivă a activelor ponderate în funcție de risc și a aplica reguli identice pentru riscuri identice; subliniază necesitatea unei mai mari transparențe și responsabilități pentru a crește legitimitatea și gradul de apropriere a deliberărilor BCBS; salută faptul că secretarul general al BCBS s-a prezentat în fața Comisiei ECON și încurajează continuarea dialogului;

5.  subliniază că revizuirea actuală ar trebui să respecte principiul enunțat de Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al directorilor organismelor de supraveghere, de a nu crește în mod semnificativ cerințele de capital în ansamblu, consolidând în același timp situația financiară globală a băncilor europene;

6.  subliniază că un al doilea și la fel de important principiu care trebuie respectat la revizuire este cel de a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial, prin diminuarea - și nu prin exacerbarea - diferențelor între jurisdicții și modelele bancare, precum și prin evitarea penalizării nejustificate a modelului bancar al UE;

7.  este preocupat de faptul că o analiză inițială a proiectelor recente ale BCBS indică faptul că pachetul de reforme, în stadiul său actual, ar putea să nu fie în conformitate cu cele două principii menționate mai sus; invită BCBS să își revizuiască propunerile în mod corespunzător și solicită BCE și MUS să asigure respectarea acestor principii în finalizarea și monitorizarea noului standard;

8.  subliniază că această abordare ar putea contribui decisiv la asigurarea unei aplicări coerente a noului standard de către Parlamentul European, în calitate de colegislator;

9.  reamintește importanța principiului proporționalității, a cărui respectare trebuie nu doar verificată în raport cu dimensiunea instituțiilor reglementate, ci și înțeleasă ca un echilibru corect între costurile și beneficiile reglementării pentru fiecare grup de actori;

10.  solicită instituirea, la nivelul UE și la nivel internațional, a unui dialog și a unui schimb de bune practici între autoritățile de reglementare în ceea ce privește aplicarea principiului proporționalității;

11.  invită BCBS să evalueze cu atenție și în profunzime aspectele calitative și cantitative ale impactului noilor reforme, ținând seama de impactul acestora asupra diferitelor jurisdicții și diferitelor modele bancare înainte de adoptarea standardului de către comitet; consideră că această evaluare ar trebui să ia în considerare și reformele anterioare sugerate de comisie; solicită BCBS să efectueze adaptările necesare în cazul în care apar dezechilibre în cursul acestei analize;

12.  reamintește importanța unei abordări bazate pe risc în reglementări, aplicând norme identice în cazul unor riscuri identice; subliniază, în același timp, necesitatea de a limita sfera arbitrajului de reglementare și variabilitatea excesivă a activelor ponderate în funcție de risc; invită BCBS să mențină senzitivitatea la risc a reglementării prudențiale, inclusiv prin garantarea faptului că revizuirea abordării standardizate și sfera aplicării abordării RI surmontează riscurile arbitrajului de reglementare și reflectă corespunzător caracteristicile specifice ale diferitelor forme de finanțare, cum ar fi creditele imobiliare, finanțarea infrastructurii și împrumuturile specializate, precum și prin evitarea unor efecte disproporționate pentru economia reală; își exprimă îngrijorarea, în acest sens, cu privire la posibilele efecte asupra economiei reale ale introducerii sugerate a unor praguri limită de capital;

13.  invită Comisia să evalueze cu atenție și în profunzime aspectele calitative și cantitative ale impactului reformelor recente și a celor în curs, printre altele a celor legate de finanțarea economiei reale în Europa și de proiectele legislative europene preconizate, cum ar fi Uniunea piețelor de capital; solicită Comisiei să utilizeze rezultatele apelului la contribuții și ale lucrărilor axate pe evaluarea inițială a reglementării serviciilor financiare, scadente la sfârșitul anului 2016; solicită Comisiei să se asigure că noile propuneri ale BCBS și implementarea acestora nu contravin acestor inițiative; subliniază că această evaluare nu ar trebui să submineze realizările legislative de până acum și nu ar trebui considerată ca o dereglementare;

14.  solicită ca cerința de a mandata compensarea centrală a instrumentelor derivate să fie pe deplin luată în considerare la stabilirea efectului de levier, astfel încât să se încurajeze practica compensării centrale;

15.  reamintește că trebuie să se țină seama de particularitățile modelor bancare europene, de piețele pe care funcționează, de dimensiunile diferite ale instituțiilor și de diversele profiluri de risc atât în cadrul evaluărilor de impact, cât și la calibrarea standardele necesare, pentru a menține diversitatea necesară a sectorului bancar european și a respecta principiul proporționalității; invită Comisia să ia în considerare toate aceste principii atunci când stabilesc domeniul de aplicare și când traduc propunerile BCBS în legislația UE;

16.  subliniază rolul esențial al supraveghetorilor bancari europeni și naționali în asigurarea convergenței activităților de supraveghere în UE, ținând cont de principiul proporționalității și de pertinența normelor pentru diferitele modele bancare; subliniază importanța unor informații fiabile și comparabile cu privire la situația instituțiilor supravegheate, pentru a permite ca această activitate să fie realizată în mod eficient și fiabil; subliniază faptul că dreptul de a utiliza modele interne ar trebui păstrat; invită MSU și ABE să își continue activitatea de supraveghere, pentru a asigura coerența aplicării modelelor interne și capacitatea lor de a reflecta în mod adecvat riscurile modelelor de afaceri ale băncilor, pentru a crește convergența modurilor în care sunt abordate deficiențele lor și pentru a propune schimbări, dacă este cazul;

17.  reamintește interacțiunea cerințelor prudențiale pentru bănci cu alte standarde bancare majore, cum ar fi introducerea standardului CAPT în UE și armonizarea sa cu cerințele CMPE prevăzute de Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare, precum și cu aplicarea standardului de contabilitate IFRS 9 în viitorul apropiat și cu cadrul Uniunii bancare; subliniază, prin urmare, că reflecția asupra reformei reglementărilor prudențiale trebuie să cuprindă toate aceste diferite elemente, precum și efectele lor separate și combinate;

18.  reamintește că câteva bănci majore din UE au plătit în ultimii ani dividende acționarilor, deși au rămas substanțial subcapitalizate și nu și-au redresat bilanțurile contabile într-o manieră coerentă;

19.  solicită Comisiei să prioritizeze activitatea cu privire la un „cadru pentru băncile mici” pentru modelele bancare cele mai puțin riscante și să extindă această activitate la un studiu de fezabilitate pentru un viitor cadru de reglementare alcătuit din norme prudențiale mai puțin complexe, mai adecvate și mai proporționale, adaptate la diferite tipuri de modele bancare;

20.  subliniază importanța rolului Comisiei, Băncii Centrale Europene și Autorității Bancare Europene de a se implica în activitatea BCBS și de a oferi informații de ultimă oră transparente și cuprinzătoare cu privire la evoluția discuțiilor din cadrul BCBS; solicită să se acorde mai multă vizibilitate acestui rol în cadrul reuniunilor ECOFIN și să fie mai mult implicată Comisia ECON a Parlamentului, precum și ca reprezentanții UE care iau parte la discuții să prezinte periodic sinteze;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.

(1) http://www.bis.org/bcbs/publ/d344.pdf
(2) https://www.bis.org/bcbs/publ/d387.htm.
(3) http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/07/12-conclusions-banking-reform/.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0093.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0006.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0108.

Notă juridică