Rezoluţia Parlamentului European din 1 decembrie 2016 referitoare la situația din Italia după cutremure (2016/2988(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolul 174, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1),
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii(2),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene(3) și Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014(4) de modificare a regulamentului menționat,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”)(5),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar(6),
– având în vedere concluziile Consiliului din 11 aprilie 2011 privind dezvoltarea în continuare a evaluării riscurilor pentru gestionarea dezastrelor în Uniunea Europeană,
– având în vedere concluziile Consiliului din 28 noiembrie 2008 care invită la îmbunătățirea capacităților de protecție civilă printr-un sistem de asistență reciprocă europeană bazat pe abordarea modulară a protecției civile (16474/08),
– având în vedere raportul Comisiei intitulat „Raport anual privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, 2014” (COM(2015)0502),
– având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2007 referitoare la impactul regional al cutremurelor(7),
– având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2008 referitoare la consolidarea capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de catastrofe(8),
– având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2009(9) referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene: Italia, cutremurul din Abruzzo,
– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 referitoare la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, implementare și aplicare(10),
– având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 28 noiembrie 2013 privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene(11),
– având în vedere întrebările adresate Comisiei cu privire la situația din Italia după cutremure (O-000139/2016 – B8-1812/2016, O-000140/2016 – B8-1813/2016 și O-000141/2016 – B8-1814/2016),
– având în vedere Raportul special nr. 24/2012 al Curții de Conturi intitulat „Răspunsul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene la cutremurul produs în 2009 în regiunea Abruzzi: Pertinența și costul acțiunilor”,
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, după cutremurul devastator care a lovit centrul Italiei la 24 august 2016, alte trei seisme puternice însoțite de numeroase replici au zguduit regiunile din centrul Italiei la 26 octombrie 2016, cu magnitudini de 5,5 și 6,1, respectiv la 30 octombrie 2016, cu o magnitudine de 6,5;
B. întrucât seismele și replicile au continuat să lovească centrul Italiei în ultimele luni; întrucât cel mai recent cutremur, care a avut loc la 30 octombrie 2016, a fost cel mai puternic seism care a lovit țara în peste 30 de ani, distrugând în totalitate sate întregi, aducând în pragul disperării un număr mare de locuitori din zonele afectate și cauzând pagube indirecte sub diverse forme în zonele învecinate;
C. întrucât în urma cutremurelor recente s-au înregistrat peste 400 de răniți și 290 de morți;
D. întrucât aceste cutremure devastatoare se cumulează într-un „efect de domino” și au dus la strămutarea a 100 000 de locuitori;
E. întrucât impactul seismelor recente a distrus orașe, a deteriorat grav infrastructura locală și regională, a distrus elemente ale patrimoniului istoric și cultural, a afectat activitățile economice, în special pe cele ale IMM-urilor, precum și activitățile din sectorul agricol, peisajul și potențialul turismului și al industriei hoteliere;
F. întrucât teritoriile în cauză suferă de o deformare care se întinde pe o suprafață de aproximativ 130 de kilometri pătrați, cu o deplasare maximă de cel puțin 70 de centimetri, iar efectele hidrogeologice imprevizibile ar putea conduce, în condiții meteorologice de iarnă severe, la alte catastrofe naturale, cum ar fi inundațiile și alunecările de teren, precum și la daune cumulate;
G. întrucât unele teritorii din Uniunea Europeană sunt mai vulnerabile și prezintă un risc seismic ridicat; întrucât acestea pot fi expuse chiar la catastrofe naturale repetate de diferite tipuri, unele dintre ele la mai puțin de un an diferență, cazuri recente fiind înregistrate în Italia, Portugalia, Grecia și Cipru;
H. întrucât eforturile de reconstrucție durabilă trebuie coordonate în mod corespunzător, pentru a remedia pierderile sociale și economice, și întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită și patrimoniului cultural italian inestimabil, promovând proiecte internaționale și europene care vizează protejarea clădirilor și a siturilor istorice;
I. întrucât Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 ca răspuns la inundațiile devastatoare care au lovit centrul Europei în vara anului 2002;
J. întrucât diverse instrumente ale Uniunii, precum fondurile structurale și de investiții europene sau mecanismul de protecție civilă și instrumentul financiar, pot fi utilizate pentru consolidarea măsurilor de prevenție în caz de cutremur, precum și a măsurilor de reabilitare;
K. întrucât reforma FSUE din 2014 a introdus posibilitatea ca statele membre să solicite plăți în avans, a căror acordare este decisă de către Comisie, dacă sunt disponibile suficiente resurse; întrucât, cu toate acestea, nivelul avansului nu poate depăși 10 % din totalul estimat al contribuției financiare din partea FSUE, în limita a 30 de milioane EUR;
L. întrucât statul membru afectat trebuie să înainteze Comisiei o cerere de asistență din partea FSUE în cel mult 12 săptămâni de la clarificarea primelor efecte ale dezastrului; întrucât statul beneficiar este responsabil pentru utilizarea grantului și pentru auditarea modului în care acesta este cheltuit, însă Comisia poate desfășura la fața locului verificări ale operațiunilor finanțate de FSUE;
M. întrucât procesul de reconstrucție trebuie să țină cont de experiențele anterioare și întrucât necesitatea realizării sale cât mai rapid posibil, cu resurse adecvate, în condiții de transparență și de simplificare birocratică ar trebui să constituie temelia unei reconstrucții durabile, alături de necesitatea asigurării securității și stabilității pentru locuitorii afectați, în scopul de a garanta faptul că vor putea locui în continuare în aceste regiuni;
N. întrucât prevenția ar trebui să reprezinte o etapă tot mai importantă în cadrul gestionării dezastrelor și ar trebui să i se acorde o importanță socială mai mare și întrucât aceasta necesită și un program de acțiune atent întocmit privind diseminarea informațiilor, sensibilizarea și educarea;
O. întrucât actualele măsuri de prevenire a dezastrelor trebuie consolidate în conformitate cu propunerile precedente ale Parlamentului, în scopul consolidării strategiei de prevenire a dezastrelor naturale și a dezastrelor provocate de om la nivelul UE,
1. își exprimă profunda solidaritate și empatie cu toate persoanele afectate de cutremure și cu familiile acestora, precum și cu autoritățile naționale, regionale și locale italiene implicate în eforturile de acordare de asistență în urma dezastrului;
2. își exprimă preocuparea cu privire la numărul mare de persoane strămutate expuse condițiilor meteorologice dificile ale iernii care urmează; solicită, așadar, Comisiei să identifice toate posibilitățile de a furniza ajutor autorităților italiene în vederea garantării unor condiții de viață decente persoanelor care și-au pierdut locuințele;
3. apreciază eforturile neobosite depuse de unitățile de salvare, de forțele de protecție civilă, de voluntari, de organizațiile societății civile, precum și de autoritățile locale, regionale și naționale în zonele devastate, pentru a salva vieți, a limita pagubele și a asigura activitățile comune de bază, în vederea menținerii unui nivel de trai decent;
4. subliniază efectele economice și sociale grave ale cutremurelor succesive și dezastrul provocat de acestea;
5. subliniază gravitatea situației de la fața locului, care exercită o presiune financiară considerabilă și intensă asupra autorităților publice italiene de la nivel național, regional și local;
6. salută nivelul crescut de flexibilitate în calcularea deficitului privind cheltuielile legate de cutremure acordat Italiei în conformitate cu tratatele, pentru gestionarea rapidă și eficientă a situației de urgență actuale și a intervențiilor viitoare necesare în vederea securizării zonelor afectate; face totodată apel la Guvernul italian să asigure că toate resursele suplimentare puse la dispoziție sunt într-adevăr folosite în acest scop specific;
7. dată fiind această situație excepțională și foarte gravă, solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea ca investițiile în domeniul reconstrucției durabile și orice alte investiții antiseismice, inclusiv cele cofinanțate prin fondurile ESI și alocate Obiectivului tematic 5 („Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor”), să fie excluse de la calcularea deficitelor naționale în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere;
8. salută solidaritatea exprimată de instituțiile UE, de alte state membre, de regiunile europene și de actorii internaționali, de exemplu, prin asistență reciprocă în situații de urgență;
9. solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a extinde calculul actual al Fondului de solidaritate, care se bazează, în prezent, pe efectele daunelor cauzate de un singur eveniment catastrofal, astfel încât să se realizeze un calcul cumulativ al daunelor provocate de mai multe catastrofe naturale în aceeași regiune în decursul unui an;
10. subliniază problemele de predicție ale sistemelor de protecție împotriva seismelor și gradul ridicat de seismicitate din regiunea Mediteranei și din sud-estul Europei; face apel la statele membre să intensifice cercetarea în vederea prevenirii pagubelor, a gestionării crizelor și a reducerii la minimum a amplorii impactului dezastrelor, coroborat cu acțiunile din cadrul inițiativei Orizont 2020; constată cu îngrijorare faptul că mii de oameni au murit și sute de mii au rămas fără locuințe în ultimii 15 ani, în urma cutremurelor devastatoare care au afectat Europa;
11. reamintește importanța respectării cerințelor privind construirea unor clădiri și a unei infrastructuri rezistente la cutremure; îndeamnă autoritățile naționale, regionale și locale să își intensifice eforturile pentru a asigura conformitatea structurilor cu standardele în caz de cutremur aflate în vigoare, precum și să acorde atenția cuvenită acestui aspect atunci când emit autorizații de construcție;
12. subliniază importanța mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru promovarea cooperării în rândul autorităților naționale de protecție civilă în Europa în situații nefavorabile și pentru reducerea la minimum a efectelor cauzate de evenimentele extraordinare; invită Comisia și statele membre să simplifice în continuare procedurile de activare a mecanismului, pentru a-l pune la dispoziție rapid și cu eficacitate în perioada imediat următoare unui dezastru;
13. ia act de cererea înaintată de Guvernul italian pentru utilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene și solicită Comisiei să adopte toate măsurile necesare pentru a analiza cu promptitudine cererile de asistență formulate în temeiul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), în scopul de a garanta mobilizarea rapidă a acestuia; subliniază, în acest context, importanța de a pune la dispoziția autorităților naționale, în cel mai scurt timp, a plăților anticipate, pentru ca acestea să poată răspunde nevoilor stringente impuse de situație;
14. consideră că „bugetizarea” parțială a alocării financiare anuale destinate FSUE prevăzute în Regulamentul Omnibus propus ar putea contribui, în viitor, la accelerarea procedurii de mobilizare, în scopul de a furniza un răspuns mai rapid și mai eficace persoanelor afectate de un dezastru; invită, de asemenea, Comisia ca, în contextul unor eventuale reforme viitoare, să analizeze fezabilitatea majorării plafonului plăților anticipate și a reducerii termenelor de prelucrare a cererilor;
15. subliniază că este important să se creeze sinergii între toate instrumentele disponibile, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), și să se asigure o utilizare eficace a resurselor pentru activități de reconstrucție și pentru toate celelalte activități necesare, în deplină cooperare cu autoritățile italiene naționale și regionale; invită Comisia să fie pregătită să adopte, în această privință, modificări ale programelor și ale programelor operaționale, în cel mai scurt timp după ce un stat membru depune o cerere de modificare; subliniază, totodată, posibilitatea utilizării Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru sprijinirea zonelor rurale și a activităților agricole care au fost afectate de cutremure;
16. evidențiază, în plus, importanța optimizării utilizării finanțării existente din partea UE pentru a investi în prevenirea dezastrelor naturale, precum și importanța garantării consolidării și dezvoltării durabile pe termen lung a proiectelor de reconstrucție și reiterează nevoia de a simplifica procedurile administrative de coordonare a fondurilor; subliniază că, după ce beneficiază de asistență din partea FSUE, statele membre vizate ar trebui să își intensifice eforturile pentru a elabora strategii adecvate de gestionare a riscurilor și pentru a-și consolida mecanismele de prevenire a dezastrelor;
17. remarcă activarea, la solicitarea Guvernului italian, a serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență al UE, în vederea furnizării unei evaluări prin satelit a pagubelor din zonele afectate; încurajează cooperarea dintre centrele de cercetare internaționale și salută utilizarea radarului cu apertură sintetică și în scopuri de prevenire și de gestionare a riscurilor, acest radar fiind capabil să evalueze și să măsoare la nivel de centimetri mișcările solului, zi și noapte, și prin plafonul de nori;
18. subliniază importanța cercetării și dezvoltării (R&D) publice în prevenirea și gestionarea dezastrelor și pledează pentru o coordonare și o cooperare sporite între instituțiile de cercetare și dezvoltare din diferite state membre, mai ales din statele membre care se confruntă cu riscuri de acest tip; solicită sisteme de alertă timpurie consolidate în statele membre, precum și crearea și consolidarea legăturilor între diferitele sisteme de alertă timpurie;
19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernului Italiei și autorităților regionale și locale din zonele afectate.