Index 
Texte adoptate
Marţi, 10 mai 2016 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: Normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale
 Protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale UE ***I
 Protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale UE ***I
 Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre UE și Liberia ***
 Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre UE și Mauritania: posibilitățile de pescuit și contribuția financiară ***
 Acordul de cooperare privind sistemul global de navigație prin satelit de uz civil (GNSS) încheiat cu Coreea ***
 Noi instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020
 Statisticile balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe ***I
 Politica de coeziune în regiunile montane ale UE

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: Normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale
PDF 246kWORD 68k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 8 aprilie 2016 de corectare a Regulamentului delegat (UE) 2016/341 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale, și de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (C(2016)2002 – 2016/2656(DEA))
P8_TA(2016)0205B8-0515/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2016)2002),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 11 martie 2016 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 21 aprilie 2016,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii(1), în special articolele 278 și 279 și articolul 284 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 28 aprilie 2016,

A.  întrucât, după adoptarea Regulamentului delegat (UE) 2016/341(2), s-a constatat că, din greșeală, anumite formulare din partea referitoare la simplificări nu au fost incluse în anexa 12, fapt care va avea un puternic efect negativ la nivelul autorităților vamale și al comercianților în cazul în care aceste formulare nu sunt incluse în anexă înainte de 1 mai 2016, dată la care intră în vigoare dispozițiile relevante ale Codului vamal al Uniunii și dispozițiile de punere în aplicare ale acestuia;

B.  întrucât, tot în anexa 12, în partea referitoare la simplificări, au fost identificate, de asemenea, anumite greșeli la nivelul terminologiei utilizate în cadrul formularelor și întrucât, dacă aceste greșeli nu sunt corectate, ele vor afecta claritatea juridică și consecvența în raport cu Codul vamal al Uniunii și cu dispozițiile de punere în aplicare ale acestuia;

C.  întrucât Regulamentul delegat (UE) 2016/341 ar trebui, prin urmare, corectat în consecință prin adăugarea în anexa 12, în partea referitoare la simplificări, a formularelor lipsă și, în aceeași parte a anexei, înlocuirea formularelor existente;

D.  întrucât, pentru a se asigura buna funcționare a uniunii vamale și neîntreruperea fluxurilor comerciale, regulamentul delegat trebuie aplicat începând de la 1 mai 2016;

E.  întrucât regulamentul delegat poate intra în vigoare la sfârșitul perioadei de examinare rezervate Parlamentului și Consiliului numai în cazul în care nu a fost formulată nicio obiecțiune de către Parlament sau de către Consiliu sau dacă, înainte de expirarea respectivei perioade, Parlamentul și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni; întrucât durata perioadei de examinare este, în temeiul articolului 284 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, de două luni de la data notificării, adică se încheie la 9 iunie 2016 și poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară de două luni;

F.  întrucât, din motive de urgență, Comisia a solicitat totuși la 11 martie 2016 o confirmare rapidă, înainte de 1 mai 2016, din partea Parlamentului European cu privire la regulamentul delegat,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele tranzitorii pentru anumite dispoziții din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale, și de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (JO L 69, 15.3.2016, p. 1).


Protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale UE ***I
PDF 325kWORD 64k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (versiune codificată) (COM(2014)0660 – C8-0229/2014 – 2014/0305(COD))
P8_TA(2016)0206A8-0257/2015

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0660),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0229/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0257/2015),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 mai 2016 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (versiune codificată)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2016/1037.)

(1) JO C 230, 14.7.2015, p. 129.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale UE ***I
PDF 324kWORD 63k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (text codificat) (COM(2014)0667 – C8-0232/2014 – 2014/0309(COD))
P8_TA(2016)0207A8-0256/2015

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0667),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0232/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0256/2015),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 mai 2016 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2016/1036.)

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre UE și Liberia ***
PDF 237kWORD 61k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între Uniunea Europeană și Republica Liberia și a protocolului de punere în aplicare a acestuia (13015/2015 – C8-0402/2015 – 2015/0224(NLE))
P8_TA(2016)0208A8-0142/2016

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13015/2015),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între Uniunea Europeană și Republica Liberia (13014/2015),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0402/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare și cel al Comisiei pentru bugete (A8-0142/2016),

1.  aprobă încheierea acordului și a protocolului la acesta;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Liberia.


Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre UE și Mauritania: posibilitățile de pescuit și contribuția financiară ***
PDF 239kWORD 62k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute prin Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Republica Islamică Mauritania pentru o perioadă de patru ani (12773/2015 – C8-0354/2015 – 2015/0229(NLE))
P8_TA(2016)0209A8-0147/2016

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12773/2015),

–  având în vedere proiectul de Protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute prin Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Republica Islamică Mauritania pentru o perioadă de patru ani (12776/2015),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0354/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf și alineatul (2), precum și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și cel al Comisiei pentru bugete (A8-0147/2016),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Islamice Mauritania.


Acordul de cooperare privind sistemul global de navigație prin satelit de uz civil (GNSS) încheiat cu Coreea ***
PDF 239kWORD 62k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de cooperare privind sistemul global de navigație prin satelit de uz civil (GNSS) între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte (05977/2016 – C8-0116/2016 – 2015/0265(NLE))
P8_TA(2016)0210A8-0065/2016

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (05977/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord de cooperare privind sistemul global de navigație prin satelit de uz civil (GNSS) între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte (11516/2006),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 172 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0116/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2), articolul 108 alineatul (7) și articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0065/2016),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Coreea.


Noi instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020
PDF 368kWORD 132k
Rezoluţia Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) (2015/2224(INI))
P8_TA(2016)0211A8-0032/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special titlul XVIII,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1) (denumit în continuare „Regulamentul RDC“),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(5),

–  având în vedere Agenda teritorială a UE 2020, convenită în cadrul reuniunii ministeriale informale a miniștrilor responsabili de amenajare spațială și dezvoltare teritorială, desfășurată la 19 mai 2011 la Gödöllö,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 29 noiembrie 2012 privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității(6),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 iulie 2015 referitor la rezultatul negocierilor privind acordurile de parteneriat și programele operaționale(7),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 decembrie 2014 privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), ca instrument al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, în vederea dezvoltării locale, rurale, urbane și periurbane (aviz exploratoriu, la solicitarea Președinției elene a Consiliului UE)(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la schimbările demografice și consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 referitoare la optimizarea rolului dezvoltării teritoriale în cadrul politicii de coeziune(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la gradul de pregătire a statelor membre ale UE pentru începerea la timp și în mod eficace a noii perioade de programare pentru politica de coeziune(11),

–  având în vedere Rezoluția din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(12),

–  având în vedere informarea intitulată „Instrumente pentru sprijinirea dimensiunii teritoriale și urbane din cadrul politicii de coeziune: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)”, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Direcția B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European, octombrie 2015,

–  având în vedere studiul intitulat „Guvernanța teritorială și politica de coeziune”, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Direcția B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European, iulie 2015,

–  având în vedere studiul intitulat „Coerența strategică a politicii de coeziune: comparație între perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Direcția B: Politici structurale și de coeziune, Parlamentul European, februarie 2015,

–  având în vedere cel de-al șaselea Raport al Comisiei de coeziune economică, socială și teritorială: investiții pentru locuri de muncă și creștere - Promovarea dezvoltării și a bunei guvernanțe în regiunile și orașele UE, iulie 2014,

–  având în vedere studiul intitulat „Agenda teritorială 2020 pusă în practică - Creșterea eficienței și a eficacității politicii de coeziune printr-o abordare bazată pe realitățile din teritoriu”, volumul II - studii de caz, Comisia Europeană, mai 2015,

–  având în vedere raportul intitulat „Modalități de consolidare a dimensiunii teritoriale a Strategiei Europa 2020 și politica de coeziune a UE bazată pe Agenda teritorială 2020”, elaborat la cererea Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, septembrie 2011,

–  având în vedere raportul intitulat „Crearea locurilor de muncă și dezvoltarea economică locală”, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare economică (OCDE), noiembrie 2014,

–  având în vedere raportul intitulat „Poziția de lider economic la nivel local ”, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare economică (OCDE), 2015,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0032/2016),

A.  întrucât coeziunea teritorială reprezintă un obiectiv fundamental al Uniunii Europene, consacrat în Tratatul de la Lisabona;

B.  întrucât generația de politici de coeziune 2014-2020 prevede și încurajează utilizarea abordărilor integrate și bazate pe realitățile din teritoriu, în vederea stimulării coeziunii economice, sociale și teritoriale, promovând totodată și guvernanța teritorială;

C.  întrucât abordările integrate și bazate pe realitățile din teritoriu pot îmbunătăți eficacitatea și eficiența intervenției publice, îndeplinind nevoile specifice din teritorii și contribuind la atractivitatea lor;

D.  întrucât DLRC și ITI constituie instrumente inovatoare în politica de coeziune, pe care unele state membre le vor implementa în această formă pentru prima dată și care pot contribui în mod semnificativ la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, la crearea de locuri de muncă de calitate la nivel local, la dezvoltarea durabilă și la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

E.  întrucât noile inițiative ITI și DLRC reprezintă schimbări ale măsurilor luate în ceea ce privește abilitatea părților interesate locale de a combina fluxurile de fonduri cu inițiativele locale bine orientate;

F.  întrucât împuternicirea structurilor regionale și locale este esențială pentru realizarea deplină a politicii de coeziune economică, socială și teritorială; întrucât abordările inovatoare, care acordă prioritate cunoștințelor locale pentru a aborda problemele locale prin soluții locale au câștigat o importanță tot mai mare; întrucât guvernanța participativă, cum ar fi bugetarea participativă, deține instrumentele necesare de participare publică menite să responsabilizeze deciziile la nivelul comunității locale;

G.  întrucât DLRC se bazează pe experiența acumulată în punerea în aplicare a inițiativelor LEADER, URBAN și EQUAL în perioadele de finanțare anterioare și, în principal, pe abordarea LEADER, care a condus la o creștere exponențială a grupurilor de acțiune locală (GAL), de la crearea sa în 1991 și a contribuit semnificativ la îmbunătățirea calității vieții populației, în special în mediul rural;

H.  întrucât DLRC este obligatorie doar pentru FEADR și opțională pentru FEDR, FSE și FEPAM;

I.  întrucât aceste două noi instrumente pot juca un rol important în adaptarea la schimbările demografice și la inversarea dezechilibrelor de dezvoltare între regiuni;

J.  întrucât DLRC adoptă mai curând o abordare ascendentă care vizează stabilirea de obiective și proiecte de finanțare asociate cu nevoile locale ale comunității în locul impunerii unor obiective la nivel național;

K.  întrucât ITI reprezintă un instrument care poate fi utilizat pentru a adopta măsuri integrate în scopul dezvoltării urbane durabile, astfel cum este definită la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013;

L.  întrucât există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește structurile de guvernanță și experiența în inițiativele de dezvoltare bazate pe o abordare ascendentă;

M.  întrucât capacitatea și implicarea actorilor regionali și locali sunt esențiale pentru reușita acestor instrumente, fără a se aduce atingere competențelor definite pentru fiecare structură;

N.  întrucât autoritățile regionale și locale sunt solicitate să intervină în deciziile privind propria dezvoltare și să promoveze sinergii între sectoarele public și privat, ca orientări fundamentale capabile să asigure gestionarea și administrarea eficientă a proiectelor, și să garanteze stabilitatea angajamentelor;

O.  întrucât este esențial ca autoritățile locale și regionale, în deciziile privind propria dezvoltare, în funcție de contribuția comunității, să-și identifice în mod adecvat resursele și avantajele strategice și să le valorifice atunci când își dezvoltă strategiile de dezvoltare regională și locală, care, împreună cu contribuția comunității lor, ar duce la creșterea calității vieții prin clarificarea problemelor care apar, stabilirea priorităților și conturarea de soluții sustenabile împreună cu cetățenii;

P.  întrucât articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 prevede că, în funcție de „situația sa teritorială specifică, fiecare stat membru stabilește principiile de selectare a zonelor urbane în care trebuie implementate acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile, precum și valoarea orientativă a alocării anuale pentru aceste acțiuni la nivel național”;

Q.  întrucât inițiativa RURBAN de cooperare între mediul rural și urban contribuie la consolidarea competitivității regionale și creează parteneriate pentru dezvoltare;

R.  întrucât la nivelul Uniunii Europene se dorește o bugetare bazată pe performanță și întrucât este necesar ca resursele alocate în cadrul ITI și DLRC să fie folosite cu eficiență, prin atingerea obiectivelor politice și a priorităților stabilite, să aibă cea mai mare valoare adăugată pentru obiectivul urmărit, iar rezultatele obținute ar trebui să fie livrate la cel mai mic cost posibil;

Considerații generale

1.  ia act de faptul că implicarea concretă, din etapa inițială, a actorilor locali și regionali și angajamentul și răspunderea lor în strategiile de dezvoltare teritorială și delegarea adecvată a responsabilităților și resurselor care niveluri decizionale inferioare sunt esențiale pentru ca abordarea ascendentă să fie încununată de succes; consideră că implicarea partenerilor poate, de asemenea, să consolideze abordarea integrată și teritorială, în special acolo unde absorbția instrumentelor DLRC și ITI este scăzută; subliniază totuși faptul că actorii locali au nevoie de sprijin tehnic și financiar de la nivel regional, național și al Uniunii, în special în etapele inițiale ale procesului de implementare;

2.  solicită dezvoltarea de strategii în primele etape ale procesului de punere în aplicare împreună cu actorii regionali și locali, în special în ceea ce privește formarea specifică și de specialitate, acordarea de sprijin tehnic și financiar, ca urmare a unui parteneriat real între regiuni, statele membre și UE;

3.  consideră că subdelegarea competențelor și resurselor în cadrul fondurilor ESI trebuie să fie promovată în continuare și că rezervele autorităților de gestionare de a acționa în acest sens ar putea limita potențialul celor două instrumente; invită statele membre să promoveze o abordare ascendentă, transferând responsabilitatea către grupurile locale; invită Comisia, rămânând pe deplin în cadrul competențelor sale, să formuleze recomandări și orientări complete pentru statele membre cu privire la modalitățile în care acestea pot depăși problema lipsei de încredere și obstacolele administrative între diversele niveluri de guvernanță în legătură cu implementarea DLRC și ITI;

4.  subliniază că, la nivel local, proiectarea unor strategii inovatoare multisectoriale integrate de înaltă calitate constituie o provocare, în special atunci când aceasta trebuie să fie realizată într-un mod participativ;

5.  atrage atenția asupra faptului că, deși măsurile adoptate în conformitate cu aceste instrumente trebuie să țină cont de prioritățile actorilor locali, ele trebuie să fie aliniate cu obiectivele generale ale programelor operaționale, precum și cu alte strategii de dezvoltare națională, regională și locală și cu strategii de specializare inteligentă, permițând marje de flexibilitate;

6.  reamintește că nu doar programele UE trebuie integrate mai bine și într-un mod mai flexibil, ci și politicile naționale și regionale; subliniază că asigurarea unui spirit mai general de reformă a guvernanței va contribui la asigurarea faptului că fondurile UE nu sunt furnizate într-un cadru „paralel” cu politicile naționale și regionale, ci mai curând sunt incluse într-o acțiune mai largă pentru a produce rezultate economice durabile;

7.  consideră că șomajul în rândul tinerilor, împreună cu lipsa de finanțare a IMM-urilor, reprezintă problemele cele mai urgente din statele membre; subliniază faptul că, în cadrul priorităților lor, strategiile de dezvoltare locală și teritorială trebuie să abordeze aceste probleme; invită autoritățile locale și regionale să ofere stimulente fiscale și de altă natură pentru a promova locuri de muncă pentru tineri și mobilitatea intraregională a tinerilor și să acorde prioritate formării profesionale, în parteneriat cu instituțiile de formare;

8.  recomandă ca autoritățile locale și regionale să acorde o atenție specială proiectelor care vizează adaptarea localităților și regiunilor la noua realitate demografică și pentru a contracara dezechilibrele care rezultă din aceasta, inclusiv, prin: 1. adaptarea infrastructurilor sociale și de mobilitate la schimbările demografice și la fluxurile migratorii; 2. crearea de bunuri și servicii specifice adresate unei populații îmbătrânite; 3. sprijinirea oportunităților de muncă pentru persoanele în vârstă, femei și migranți, care contribuie la incluziunea socială; 4. consolidarea conexiunii digitale și crearea de platforme care să permită și să încurajeze participarea și interacțiunea cetățenilor din regiunile cele mai izolate cu diferite servicii administrative, sociale și politice de la toate nivelurile (local, regional, național și european);

9.  invită Comisia Europeană și statele membre să furnizeze sprijin, formare și orientare suplimentare autorităților mai mici și mai puțin dezvoltate, care au resurse și capacități mai limitate și pentru care sarcina administrativă și complexitatea legate de implementarea acestor instrumente pot fi dificil de asumat, în momentul planificării și implementării; reamintește că coeziunea teritorială începe de la bază și trebuie să implice și entități administrative minore, fără excluziune și discriminare în ceea ce privește accesul la instrumentele DLRC și ITI; invită Comisia să comunice rezultatele privind cele mai bune practici în fiecare stat membru și sugerează schimbul lor prin intermediul unei rețele online care să permită acestor entități să aibă oportunități egale de acces la instrumente; încurajează autoritățile naționale și regionale să propună soluții în vederea grupării entităților administrative mici, ținând cont de dimensiunea teritorială și nevoile specifice de dezvoltare;

10.  încurajează statele membre să definească o strategie pentru a extinde utilizarea DLRC și ITI prin intermediul finanțării din mai multe fonduri pentru crearea unor strategii de dezvoltare regionale și locale mai eficiente, în special în zonele menționate la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; invită statele membre să utilizeze flexibilitatea, după caz, astfel cum este prevăzut la articolul 33 alineatul (6) din RDC, pentru a face față mai bine particularităților acestor regiuni; încurajează adoptarea de măsuri specifice de asistență tehnică și de consolidare a capacităților în favoarea organismelor administrative din aceste zone, având în vedere izolarea acestora și dezavantajul concurențial parțial;

11.  subliniază faptul că integrarea unor fonduri multiple rămâne o provocare pentru factorii interesați, în special în contextul DLRC și ITI; consideră că sunt necesare măsuri de simplificare pentru a crea condiții de utilizare a acestor instrumente; salută, prin urmare, instituirea Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene și eforturile Comisiei în domeniul unei mai bune legiferări; subliniază că este necesar să se găsească un cadru european în formularea de recomandări;

12.  subliniază, în special, că este necesar să se abordeze practicile de suprareglementare prin care sunt create cerințe suplimentare și deseori inutile, precum și obstacole la nivel național, regional și local; ia act de faptul că, deseori, există numeroase proceduri de audit care măresc sarcina financiară și administrativă a beneficiarilor; insistă asupra necesității de a evita suprapunerea sarcinilor administrative și subliniază importanța stabilirii condițiilor de investiții și parteneriate public-privat; recomandă ca activitățile de audit să fie armonizate și ca monitorizarea să se concentreze asupra procesului și evaluării performanței, menținând totodată eficiența controalelor;

13.  invită Comisia și statele membre să dezvolte și să implementeze activități de formare specializate, concentrându-se asupra DLRC și ITI pentru actorii locali și regionali și invită Comisia să acorde atenție programelor de formare orientate către beneficiari locali; consideră că este esențial să se asigure implicarea și reprezentarea tuturor sectoarelor relevante ale societății în aceste activități; subliniază importanța unei utilizări eficiente și eficace a asistenței tehnice în vederea sprijinirii acestor instrumente, fără a dubla structurile;

14.  apreciază accentul pe care Comisia îl pune pe rezultatele și concluziile care ar trebui să îi ajute, de asemenea, pe legiuitorii locali să își îndrepte atenția excesivă pe care o acordă absorbției fondurilor și catalogării proceselor de punere în aplicare spre identificarea unor obiective reale și semnificative care să producă schimbări concrete pentru întreprinderile locale și pentru rezidenți;

15.  își exprimă îngrijorarea legată de lipsa de comunicare adecvată între diferitele părți interesate; încurajează inițiativele care urmăresc creșterea schimbului de informații; invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să consolideze coordonarea și diseminarea de informații privind DLRC și ITI; insistă ca DLRC și ITI să mărească participarea cetățenilor la guvernanța locală și regională prin implicarea directă în procesul decizional pentru a crește responsabilitatea deciziilor și solicită autorităților locale și regionale să adopte măsuri adecvate pentru a implica cetățenii în consultările publice, încurajând un nivel mai ridicat de cultură deliberativă și de colaborare;

16.  încurajează Comisia, statele membre și regiunile, după caz, să se asigure că există mecanisme adecvate pentru a evita problemele între autoritățile de gestionare și parteneriatele individuale și, de asemenea, să se asigure că potențialii beneficiari sunt bine informați și protejați cu privire la aceste mecanisme; ia act de întârzierile cauzate de soluționarea litigiilor în urma contestațiilor și insistă asupra stabilirii unui set de reguli precise care să stabilească procedurile de contestare și soluționare rapidă a achizițiilor publice;

17.  invită Comisia și, în special, Direcția Generală Politică Regională și Urbană din cadrul acesteia, să instituie un cadru de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a beneficia de pe urma experienței îndelungate a acesteia în aplicarea Programului pentru dezvoltare economică și creare a locurilor de muncă la nivel local (LEED), precum și să urmărească crearea unor sinergii între instrumente, în special cu privire la consolidarea capacității de implementare a actorilor locali;

18.  subliniază importanța măririi eforturilor, atât de către statele membre, cât și de către Comisie, pentru a extinde utilizarea de noi instrumente în contextul cooperării teritoriale europene (CTE); subliniază că zonele învecinate aflate la frontieră se confruntă adesea cu provocări care pot fi combătute mai bine în comun, la nivel local;

19.  este preocupat de rata ridicată a șomajului din numeroase state membre și regiuni ale UE; încurajează statele membre să utilizeze aceste instrumente în proiecte pentru a crea locuri de muncă de calitate și oportunități pentru IMM-uri, a promova investițiile, creșterea durabilă și incluzivă și investițiile sociale, în special în regiunile și subregiunile care au cea mai mare nevoie de acestea; subliniază în acest sens importanța unor fonduri integrate și, în special, combinarea fondurilor FSE și FEDR; subliniază potențialul de reinvestiții al unor părți din impozitele locale în activități orientate spre performanță; invită Comisia să elaboreze o strategie de investiții specială, în conformitate cu Pachetul de investiții sociale, de care ar putea beneficia regiunile cu nivelurile cele mai ridicate ale șomajului;

20.  subliniază potențialul unei abordări ascendente a DLRC pentru sprijinirea strategiilor de dezvoltare locală, de creare a locurilor de muncă și de încurajare a dezvoltării rurale durabile; consideră că ITI și DLRC au potențialul de a răspunde direct nevoilor și provocărilor locale într-un mod mai concentrat și adecvat; insistă asupra faptului că este necesar să se includă mai bine zonele urbane în acest mecanism și invită Comisia să urmărească activ această strategie; ia act de faptul că ITI constituie un mecanism de livrare eficace pentru punerea în aplicare a Planurilor integrate de regenerare și dezvoltare urbană; îndeamnă Comisia să pună în aplicare regulamente care să acopere finanțarea DLRC și ITI din fondurile ESI în ansamblu, pentru a consolida sinergiile;

21.  informează Comisia că, pentru a face progrese concrete către îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, trebuie acordată mai multă atenție, în revizuirea strategiei respective și a CFM, realităților regionale și locale, precum și caracteristicilor specifice ale zonelor în cauză;

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

22.  salută înființarea noului instrument DLRC, care a depășit inițiativa LEADER privind consolidarea autonomiei comunităților locale și furnizarea unor soluții locale specifice, nu numai prin FEADR, dar și prin alte fonduri structurale și de investiții europene;

23.  subliniază faptul că DLRC oferă posibilități pentru zonele urbane și periurbane, și ar trebui să fie o parte importantă a unor strategii mai largi de dezvoltare urbană, inclusiv prin cooperare transfrontalieră; reamintește că, în scopul garantării eficacității maxime a strategiilor de dezvoltare teritorială, dezvoltarea zonelor urbane trebuie să fie durabilă și în concordanță cu cea a zonelor înconjurătoare, periurbane și rurale;

24.  regretă faptul că într-o serie de state membre, DLRC va fi instituit pe baza unui fond unic, ceea ce poate antrena pierderea oportunităților de creare a unor strategii mai eficiente de dezvoltare locală; reamintește importanța unei abordări integrate și nevoia de a implica un număr cât mai mare de părți interesate din societatea civilă locală;

25.  salută instituirea Grupului orizontal de lucru privind parteneriatul, înființat datorită DG REGIO;

26.  solicită respectarea riguroasă a Codului de conduită în materie de parteneriat, în special în ceea ce privește aplicarea principiului parteneriatului în punerea în aplicare a ITI și a DLRC;

27.  încurajează consolidarea capacităților și acțiunile de sensibilizare și participarea activă a partenerilor sociali și economici, precum și a actorilor societății civile, astfel încât un număr maxim de parteneri să poată propune strategii DLRC înainte de termenul-limită pentru prezentarea propunerilor (31 decembrie 2017);

28.  este preocupat că în unele state membre, DLRC este uneori mai curând un exercițiu de „bifare a căsuțelor” decât o abordare ascendentă reală; insistă, în această privință, ca actorii locali să aibă puteri decizionale reale;

29.  solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să încurajeze schimbul de bune practici cu privire la grupurile de acțiune locală (GAL), bazat pe o strategie de informare la nivel european privind proiectele de succes ale acestora, utilizând în același timp instrumentele și platformele existente, cum ar fi TAIEX REGIO PEER 2 PEER, URBACT și Rețeaua de dezvoltare urbană;

30.  invită Comisia și statele membre să adopte inițiativele DLRC și să asigure o mai mare flexibilitate în programele operaționale și în contextul cadrelor politice regionale, naționale și europene, pentru ca acestea să poată să țină mai bine seama de prioritățile strategiilor DLRC; recunoaște succesul înregistrat de GAL-uri în gestionarea proiectelor și solicită să li se acorde o finanțare mai cuprinzătoare și să se ia în considerare extinderea domeniului lor de aplicare; regretă faptul că în unele state membre, DLRC este restricționată de autoritățile naționale la un singur obiectiv politic specific; îndeamnă Comisia să ofere îndrumare statelor membre privind finanțarea DLRC prin fonduri multiple, precum și să încurajeze utilizarea instrumentelor de finanțare;

31.  reamintește că Regulamentul privind FSE prevede acordarea unei priorități specifice de investiții „strategiilor de dezvoltare locală gestionate de comunitate”, în temeiul obiectivului tematic 9, și încurajează statele membre să o includă în programele lor operaționale; subliniază că fondul poate asigura sprijin esențial pactelor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, strategiilor de dezvoltare urbană și consolidării capacității instituționale la nivel local și regional și solicită Comisiei să asigure asistență suplimentară statelor membre în implementarea acestor priorități de investiții specifice și să furnizeze în rapoartele sale anuale de activitate informații cu privire la măsura în care au fost implementate; invită Comisia să utilizeze evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) cu scopul de a aborda dificultățile care au fost deja identificate în aplicarea instrumentelor și de a găsi soluții durabile;

32.  consideră că instrumente precum bugetarea participativă ar trebui incluse în strategia DLRC deoarece reprezintă un exercițiu democratic care contribuie semnificativ la creșterea implicării partenerilor economici și sociali în vederea consolidării coeziunii sociale la nivel local și la creșterea eficienței cheltuielilor publice;

33.  subliniază importanța fundamentală a unei abordări nediscriminatorii și transparente și a reducerii la minimum a eventualelor conflicte de interese în interacțiunea dintre părțile publice și private, pentru a asigura echilibrul între eficiență, simplificare și transparență; salută, în plus, participarea unei game largi de parteneri la GAL; consideră oportună dispoziția în conformitate cu care nici autoritățile publice și niciun alt grup de interese nu poate deține mai mult de 49 % dintre drepturile de vot în GAL, astfel cum prevede cadrul legislativ actual, ceea ce permite trecerea de la o abordare administrativă, la una orientată pe rezultate și inovatoare; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape și să evalueze punerea în practică a acestei dispoziții, inclusiv situațiile în care se pot permite excepții, și să asigure consolidarea capacității vizate și a asistenței tehnice;

Investițiile teritoriale integrate (ITI)

34.  ia act de faptul că sunt posibile diverse abordări privind guvernanța în implementarea ITI; consideră esențial totuși ca partenerii locali să-și îndeplinească rolul de actori-cheie în pregătirea strategiei de dezvoltare teritorială a ITI și să fie, de asemenea, implicați pe deplin în gestionarea, monitorizarea și sarcinile de audit, contribuind astfel la garantarea unei asumări reale a responsabilității la nivel local pentru intervențiile ITI;

35.  subliniază că ITI nu ar trebui limitate doar la zonele urbane, ci că ar putea fi utilizate și în alte zone geografice, cum ar fi cartiere urbane, zone metropolitane, urbane-rurale, subregionale sau transfrontaliere; subliniază că ITI sunt cel mai bine poziționate pentru a lua în considerare necesitățile teritoriale specifice prin stabilirea cu mai multă flexibilitate a sferei lor de aplicare teritorială, urmând astfel o abordare teritorială veritabilă; consideră că ITI asigură, de asemenea, o structură adecvată pentru a viza teritorii cu un acces scăzut la servicii și comunități izolate și defavorizate; solicită Comisiei și statelor membre să optimizeze resursele umane și tehnice și să utilizeze mai mult ITI în domeniul cooperării transfrontaliere;

36.  subliniază faptul că implicarea timpurie și o mai mare delegare a responsabilităților către autoritățile locale și părțile interesate, inclusiv din societatea civilă, în strategia de dezvoltare teritorială, pornind de la bază spre vârf, sunt esențiale pentru asumarea responsabilității, participarea și reușita viitoare a strategiei teritoriale integrate, care va fi implementată la nivel local și intersectorial; insistă asupra creșterii capacității de exploatare a potențialului propriu de dezvoltare, în funcție de caracteristicile locale;

37.  încurajează statele membre să opteze pentru o abordare bazată pe fonduri multiple în ceea ce privește ITI, în vederea realizării unor sinergii între fondurile din cadrul unui teritoriu anume și a abordării provocărilor de o manieră mai cuprinzătoare; subliniază că este necesară consolidarea capacității vizate pentru a facilita punerea în comun a fondurilor provenite din diferite surse;

38.  subliniază că decizia recentă la nivel național de a utiliza instrumentul ITI a fost evidențiată ca un obstacol major în încadrarea adecvată a strategiei teritoriale, crearea unei structuri coordonate, stabilirea bugetului și pregătirea temeiului juridic național pentru ITI;

39.  salută eforturile Comisiei și ale Grupului de experți pentru coeziunea teritorială și probleme urbane (TCUM) cu privire la pregătirea scenariilor ITI; este de părere că aceste orientări ar trebui adoptate în faza inițială a procesului de programare; consideră că este necesară o actualizare a orientărilor, furnizând exemple reale și învățăminte din ITI, după transpunerea lor în practică;

40.  solicită Comisiei să țină seama de rezultatele analizei Comitetului Regiunilor pentru 2015, făcând mai eficientă utilizarea instrumentelor IT și creând mai puțină birocrație, introducând norme mai flexibile pentru țări/regiuni cu alocări bugetare foarte mici, îmbunătățind mecanismele de cofinanțare din statele membre și asigurând un grad mai mare de instruire pentru persoanele responsabile cu gestionarea și absorbția fondurilor, inclusiv politicienii aleși;

Recomandări viitoare

41.  consideră că DLRC și ITI ar trebui să joace un rol și mai important în viitoarea politică de coeziune; invită Comisia să elaboreze un raport care să indice punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările în ceea ce privește aplicarea acestor două instrumente (analiza SWOT) înainte de prezentarea noii propuneri legislative privind eventualele scenarii post-2020 în legătură cu aceste instrumente;

42.  solicită ca raportul menționat mai sus să analizeze impactul și eficiența DLRC și dacă ar fi de dorit o abordare obligatorie în legislația privind politica de coeziune post-2020 privind aceste instrumente, cu alocări minime pentru aceste instrumente în programele operaționale; propune ca crearea de stimulente concrete pentru a încuraja statele membre să implementeze DLRC și ITI să fie evaluată, împreună cu soluții potențial de asigurare a unui mai bune coerente între programele operaționale și DLRC și ITI; subliniază că această analiză ar trebui să se bazeze pe un set relevant de indicatori, care să reflecte deopotrivă elemente calitative și cantitative;

43.  solicită oficializarea abordării ascendente, în contextul ITI, în cadrul următoarei generații de politici de coeziune pe durata programării, precum și pe durata fazei de implementare;

44.  încurajează Comisia și statele membre, prin coordonare cu autoritățile locale competente, să asigure monitorizarea folosirii fondurilor aparținând ITI, acestea fiind cantitativ mult mai importante decât înainte datorită comasării lor; subliniază că acest lucru este important pentru reducerea riscului de corupție în statele membre;

45.  reiterează necesitatea unei abordări duble, în special în ceea ce privește formularea de orientări, pe de o parte, pentru statele membre care au doar programe operaționale naționale și, pe de altă parte, pentru cele care au și programe operaționale regionale;

46.  insistă asupra îmbunătățirii coordonării între Comisie, statele membre și regiuni cu privire la orientările pentru aceste instrumente; recomandă ca orientările să fie formulate simultan cu propunerea privind noua legislație referitoare la politica de coeziune pentru perioada de programare de după 2020, completate cu actualizările necesare; subliniază că, astfel, s-ar permite livrarea la timp a documentelor de orientare, s-ar consolida securitatea juridică pentru toate părțile și s-ar furniza, de asemenea, clarificări privind modalitățile în care vor fi puse în aplicare dispozițiile propuse;

o
o   o

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor regionale și naționale.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 487.
(4) JO L 149, 20.5.2014, p. 1.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(6) JO C 17, 19.1.2013, p. 18.
(7) JO C 313, 22.9.2015, p. 31.
(8) JO C 230, 14.7.2015, p. 1.
(9) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 9.
(10) JO C 440, 30.12.2015, p. 6.
(11) Texte adoptate, P7_TA(2014)0015.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.


Statisticile balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe ***I
PDF 326kWORD 71k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește conferirea către Comisie a unor competențe delegate și competențe de executare pentru adoptarea anumitor măsuri (COM(2014)0379 – C8-0038/2014 – 2014/0194(COD))
P8_TA(2016)0212A8-0227/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0379),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0038/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 5 decembrie 2014(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 24 februarie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0227/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 mai 2016 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2016/1013.)

(1) JO C 31, 30.1.2015, p. 3.


Politica de coeziune în regiunile montane ale UE
PDF 388kWORD 165k
Rezoluţia Parlamentului European din 10 mai 2016 referitoare la politica de coeziune în regiunile montane ale UE (2015/2279(INI))
P8_TA(2016)0213A8-0074/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere partea a treia titlul III din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care se referă în special la agricultură,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1) (denumit în continuare „RDC”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(8),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(9),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 septembrie 2010 referitoare la strategia europeană pentru dezvoltarea economică și socială a regiunilor muntoase, a insulelor și a zonelor slab populate(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la menținerea producției de lapte în zonele de munte, zonele defavorizate și regiunile ultraperiferice după expirarea sistemului de cote pentru lapte(13),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la o strategie macroregională pentru Alpi(14),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea alpină (COM(2015)0366), precum și planul de acțiune care o însoțește,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 3 decembrie 2014, intitulat „O strategie macroregională a Uniunii Europene pentru regiunea Alpilor”(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 ianuarie 2010 referitoare la strategia europeană pentru regiunea Dunării(17),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 13 aprilie 2011 privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării,

–  având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (COM(2013)0181),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării” (COM(2010)0715) și planul de acțiune orientativ care însoțește strategia (SEC(2010)1489),

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 16 iunie 2011 privind „Comunicarea Comisiei – Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării”(18),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 31 martie 2011 privind Strategia pentru regiunea Dunării(19),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale (COM(2013)0468) și concluziile relevante ale Consiliului din 22 octombrie 2013,

–  având în vedere cel de-al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială (COM(2014)0473),

–  având în vedere Convenția alpină, inclusiv protocoalele la aceasta,

–  având în vedere studiul elaborat de Euromontana din 28 februarie 2013 intitulat: „Toward Mountains 2020: Step 1 – capitalising on Euromontana work to inspire programming” („Către o strategie privind zonele montane pentru 2020: Pasul 1 - valorificarea lucrărilor Euromontana ca sursă de inspirație pentru programare”),

–  având în vedere studiul Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune, Dezvoltare regională) din februarie 2016 intitulat „Cercetare pentru Comisia REGI - Coeziunea în regiunile montane ale UE”,

–  având în vedere proiectul Women-Alpnet din cadrul Programului „Spațiul alpin” 2001-2006 al inițiativei Interreg: O rețea de instituții locale și centre de resurse pentru femei: promovarea participării femeilor în dezvoltarea durabilă a spațiului alpin,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0074/2016),

A.  întrucât regiunile montane reprezintă o parte importantă din teritoriul UE (aproximativ 30 %) și întrucât întreaga UE depinde de serviciile lor ecosistemice;

B.  întrucât politica regională a UE nu include o definiție explicită a regiunilor montane și întrucât definiția utilizată în Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu este adaptată politicii de coeziune și nu poate fi utilizată, în forma sa actuală, pentru a gestiona eficient această politică;

C.  întrucât aceste regiuni sunt dezavantajate din punct de vedere structural din cauza condițiilor extreme și a caracterului lor periferic, încât multe regiuni montane se confruntă cu depopularea și îmbătrânirea populației, ceea ce poate afecta ciclul natural al generațiilor, conducând la o reducere a standardelor sociale și a calității vieții; întrucât, adesea, acest lucru determină creșterea șomajului, a excluziunii sociale și a migrației populației spre orașe;

D.  întrucât, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, coeziunea și protecția mediului, regiunile montane oferă o serie de oportunități de a îndeplini obiectivele UE prin utilizarea durabilă a resurselor lor naturale;

E.  întrucât există diferențe considerabile între regiunile montane și, prin urmare, este necesară coordonarea politicilor și a sectoarelor între regiuni montane diferite (coordonare orizontală) și în cadrul unor regiuni montane individuale (coordonare verticală);

F.  întrucât sprijinul acordat regiunilor montane prin diferite instrumente ale UE, cum ar fi FEADR și fondurile structurale și de investiții europene (fonduri ESI), ar trebui să fie complementar în vederea creării sinergiilor care vor duce la o dezvoltare mai bună și mai favorabilă incluziunii;

G.  întrucât regiunile montane joacă un rol important pentru dezvoltarea economică, socială și durabilă a statelor membre și asigură numeroase servicii ecosistemice; întrucât egalitatea de gen are o influență importantă asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale europene; întrucât cooperarea transfrontalieră montană reprezintă un mod durabil de a stimula dezvoltarea economică și socială a acestor regiuni;

H.  întrucât, datorită caracteristicilor lor, mai ales abundența și diversitatea de surse regenerabile de energie și dependența lor de eficiența energetică și a utilizării resurselor, regiunile montane pot contribui la dezvoltarea de noi tehnologii și a inovației în general;

I.  întrucât zonele montane contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea durabilă, la combaterea schimbărilor climatice, la conservarea și protejarea ecosistemelor și a biodiversității acestor teritorii; întrucât o mare parte din zonele montane sunt protejate în cadrul rețelei ecologice Natura 2000 și în temeiul altor tipuri de acorduri de conservare a naturii, fapt care, pe de o parte, limitează activitatea economică, dar, pe de altă parte, contribuie la susținerea unor forme mai durabile de agricultură și la corelarea mai strânsă a agriculturii cu alte activități economice; întrucât agricultura și gestionarea terenurilor din zonele montane sunt foarte importante pentru stabilitatea hidrogeologică a acestor zone;

J.  întrucât regiunile montane se confruntă cu provocări importante în ceea ce privește dezvoltarea socială și economică, schimbările climatice, transportul și aspectele demografice, provocări care trebuie abordate prin stabilirea unor conexiuni adecvate cu zonele urbane și de joasă altitudine și prin garantarea accesului la servicii digitale;

K.  întrucât zonele montane cu ecosisteme conservate și serviciile lor pot oferi o bază pentru multe activități economice, punând accentul pe agricultură, silvicultură, turism și energie, dat fiind patrimoniul cultural și natural al acestor zone și diversificarea exploatațiilor agricole; întrucât acestea pot fi promovate prin acțiuni coordonate și/sau prin cooperare transfrontalieră și întrucât, în zonele montane, se păstrează condiții unice și know-how-ul tradițional, iar potențialul de conversie la sisteme agricole de calitate pe care îl oferă este ridicat;

L.  întrucât ghețarii sunt caracteristici munților europeni și joacă un rol esențial atât în ecosisteme, cât și în sistemele hidrice montane, întrucât declinul acestora în masă și în lungime începând de la mijlocul secolului al XIX-lea a atins niveluri îngrijorătoare și întrucât numeroși ghețari din Europa au dispărut deja sau sunt în pericol de a dispărea până în 2050;

M.  întrucât costurile suplimentare legate de condițiile climatice și topografice, îndepărtarea de centrele economice și izolarea zonelor montane afectează dezvoltarea economică, socială și culturală a acestora; întrucât lipsa unei infrastructuri suficiente, inclusiv a celei de bandă largă, și a investițiilor în zonele montane contribuie la adâncirea diferențelor dintre aceste zone și celelalte regiuni; întrucât, în paralel cu menținerea unei producții economice agricole în zonele montane ale UE, trebuie asigurate accesibilitatea și infrastructura fizică și digitală, precum și accesul locuitorilor lor la serviciile publice și la serviciile de interes general, precum educația, serviciile sociale, serviciile medicale, serviciile de transport și cele poștale;

N.  întrucât există diferite tipuri de regiuni montane în Europa, care au în comun faptul că se confruntă cu aceleași probleme fundamentale, precum accesibilitatea redusă, puține oportunități de angajare, o populație îmbătrânită, lipsa de conectivitate, impactul schimbărilor climatice și intensificarea activităților de producție ale oamenilor; întrucât trebuie luate măsuri active pentru a suprima aceste caracteristici;

O.  întrucât, având în vedere volatilitatea piețelor și a prețurilor, creșterea costurilor de producție, concurența ridicată, eliminarea cotelor de lapte și provocările de mediu, este esențial să se garanteze o producție alimentară, precum și rolul multifuncțional al agriculturii pentru menținerea valorii adăugate în zonele montane, promovarea locurilor de muncă durabile și facilitarea accesului la alte surse de venit;

P.  întrucât regiunile montane care fac parte din frontierele externe ale UE se confruntă cu dificultăți suplimentare și sunt afectate într-o măsură mai mare de tendințele negative comune tuturor regiunilor montane;

Q.  întrucât, în Europa, există lanțuri muntoase care se întind pe teritoriul mai multor state membre, dar și pe teritoriul unor țări terțe, cum ar fi lanțul muntos carpatic, care, după ultima extindere a UE, a devenit granița de est a UE și, în prezent, reprezintă o zonă geopolitică extrem de importantă, unde se întâlnesc interese politice strategice extrem de importante în ceea ce privește stabilitatea Uniunii;

R.  întrucât multe regiuni montane nu dispun de o infrastructură de bază, de servicii publice și de un acces constant la servicii de interes general, mai ales în zonele cu activități sezoniere;

S.  întrucât agricultura montană este importantă pentru identitatea și cultura regiunilor montane și continuă să contribuie la ocuparea forței de muncă și la anumite sectoare economice din aceste regiuni, cum ar fi resursele forestiere și turismul, ținând cont de faptul că o diversificare continuă a economiilor acestora și a ocupării forței lor de muncă este în curs de desfășurare și că acestea reprezintă o parte integrată în cadrul economiei circulare;

T.  întrucât unele regiuni ultraperiferice sunt, de asemenea, regiuni montane de origine vulcanică (vulcani activi sau latenți, masive vulcanice sau lanțuri vulcanice, precum și insule vulcanice), cu o porțiune scufundată si o porțiune deasupra apei, și întrucât acestea întâmpină dificultăți specifice topologiei teritoriului lor;

U.  întrucât femeile care locuiesc în regiunile montane, în special în regiunile defavorizate, se confruntă deseori cu probleme în ceea ce privește accesul acestora la un nivel superior de educație și la oportunități decente de angajare;

V.  întrucât trebuie să se găsească o soluție pentru gestionarea diverselor provocări pe care le reprezintă depopularea, impactul schimbărilor climatice, lipsa de terenuri agricole, abandonarea terenurilor agricole și, în consecință, creșterea tufărișului și a arborilor, și nevoia de a proteja pășunile montane;

W.  întrucât creșterea animalelor (producția de lactate și producția extensivă de carne) are un rol semnificativ în zonele montane din multe țări ale UE; întrucât condițiile de piață dificile și dezavantajele semnificative la nivelul costurilor au un impact mare asupra micilor exploatații agricole din zonele respective,

X.  întrucât articolul 174 alineatul (3) din TFUE menționează în mod explicit că trebuie acordată o atenție specială regiunilor montane, printre altele; întrucât există o serie de politici, programe și strategii ale UE care au un efect indirect asupra regiunilor montane,

O abordare coordonată și considerații generale

1.  solicită Comisiei să demareze procesul de elaborare a unei definiții operaționale a regiunilor montane funcționale, în contextul politicii de coeziune, care să completeze definiția zonelor montane, astfel cum a fost utilizată în contextul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, cu scopul de a ameliora coordonarea politicilor și a măsurilor în cauză; consideră că o astfel de definiție trebuie să fie amplă și inclusivă, luând în considerare diverși factori precum altitudinea, accesibilitatea și panta; invită Comisia să furnizeze o definiție amplă, care să includă și regiunile vulcanice de pe insule și din regiunile ultraperiferice, precum și zone care, deși nu sunt montane, sunt integrate în mare măsură în zonele montane; în acest context, subliniază că ideea reflectată în Strategia UE pentru regiunea alpină (EUSALP) de a include în strategie zonele care nu sunt montane este o inițiativă bună;

2.  consideră că politicile UE ar trebui să aibă o abordare specifică în ceea ce privește regiunile montane, deoarece acestea au dezavantaje structurale clare; aceste regiuni necesită un sprijin suplimentar pentru a face față provocărilor impuse de schimbările climatice, pentru a putea oferi locuri de muncă pe toată perioada anului, nu numai locuri de muncă sezoniere, pentru a asigura dezvoltarea economică, prevenția și gestionarea dezastrelor naturale și protecția mediului, precum și pentru a facilita atingerea obiectivelor UE în materie de surse regenerabile de energie; în consecință, consideră că regiunile montane ar trebui integrate în toate politicile UE, inclusiv în politica de coeziune, prin introducerea unei evaluări a impactului asupra teritoriului;

3.  recunoaște că UE nu are o politică specifică privind regiunile montane și subliniază că politicile, programele și strategiile deja existente care au un efect indirect asupra acestor regiuni reprezintă un fundament suficient pentru a elabora o „Agendă pentru regiunile montane ale UE”, care ar trebui să stea la baza unei strategii a UE pentru dezvoltarea pe termen lung a regiunilor montane și a zonelor care depind de acestea;

4.  solicită Comisiei să lucreze la elaborarea unei „Agende pentru regiunile montane ale UE”, care ar trebui să reprezinte un cadru de referință care contribuie la politicile transnaționale, transfrontaliere și interregionale; consideră că viitoarea agendă ar trebui să identifice prioritățile pentru dezvoltarea acestor regiuni, astfel încât politicile sectoriale să poate fi adaptate mai bine și oportunitățile lor de finanțare să poată fi gestionate prin fondurile UE și astfel încât să ducă la politici durabile pe termen lung, favorabile incluziunii;

5.  invită Comisia Europeană, în cadrul acestui program, să stabilească un program specific și aprofundat pentru protecția ghețarilor din Europa, care, conform estimărilor, vor dispărea până în 2050;

6.  solicită creșterea sinergiilor prin coordonarea politicilor, strategiilor și programelor UE care au un efect indirect asupra regiunilor montane, precum Orizont 2020, COSME, LIFE, Natura 2000, strategia UE privind banda largă, strategia UE pentru adaptarea la schimbările climatice, programul UE de acțiune pentru mediu, Mecanismul pentru interconectarea Europei, cooperarea teritorială europeană, fondurile ESI, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), precum și inițiativele privind strategiile macroregionale; invită Comisia să aibă în vedere o aplicare și o funcționare specifică a acestor programe în regiunile montane;

7.  subliniază importanța dezvoltării unor sinergii între politici, instrumente și sectoare, ceea ce necesită aplicarea unei abordări integrate; evidențiază experiența valoroasă acumulată prin punerea în aplicare a Convenției alpine, care servește interesele economice, sociale și ecologice;

8.  subliniază numărul limitat de terenuri utilizabile în regiunile montane, ceea ce constituie o posibilă cauză a conflictelor generate de existența unor interese divergente sau suprapuse în ceea ce privește clasificarea terenurilor și utilizarea acestora; invită statele membre, prin urmare, să conceapă și să aplice instrumente de amenajare a teritoriului care să faciliteze coordonarea dezvoltării teritoriale și participarea publicului la aceasta; consideră că Protocolul privind amenajarea teritoriului și dezvoltarea durabilă la Convenția alpină este un exemplu important, care trebuie valorificat în continuare;

9.  invită parcurile naturale din statele membre care au o frontieră comună cu unul sau mai multe alte state să elaboreze abordări comune de gestionare, de dezvoltare și de protecție a acestor parcuri naturale;

10.  constată faptul că recentele reforme ale politicii agricole comune (PAC) și ale politicii regionale fac posibilă teritorializarea gestiunii finanțării din fondurile europene de coeziune;

11.  solicită ca autoritățile executive să ia în calcul majorarea la nivel național a alocărilor de fonduri ESI pentru a susține zonele montane nedezvoltate, folosind o abordare politică multisectorială acolo unde este posibil; invită statele membre să încurajeze investițiile în zonele montane prin acordarea de punctaje avantajoase măsurilor de finanțare ce privesc aceste zone în cadrul programelor operaționale;

12.  subliniază că trebuie acordată prioritate dimensiunii teritoriale a politicii de coeziune prin inițiative specifice pentru dezvoltarea teritorială și printr-o mai mare susținere a cooperării teritoriale la nivel european;

13.  subliniază că, în temeiul Regulamentului privind dezvoltarea rurală, statele membre și regiunile au posibilitatea de a elabora subprograme tematice axate pe necesitățile zonelor montane, care îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de rate mai ridicate de sprijin din fondurile publice; prin urmare, le încurajează să profite de această oportunitate; constată că, până în prezent, niciuna dintre autoritățile competente nu a optat pentru această posibilitate; consideră însă că acest lucru nu implică în mod necesar că nu s-a prevăzut niciun ajutor specific pentru aceste regiuni;

14.  încurajează statele membre să utilizeze instrumente precum Investițiile teritoriale integrate (ITI) și instrumentele pentru dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) pentru a promova dezvoltarea zonelor montane, în vederea susținerii potențialului și obiectivelor specifice de dezvoltare; încurajează susținerea grupurilor de acțiune locală (GAL) pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, în vederea promovării rețelelor transnaționale și a metodelor de lucru caracterizate prin cooperare;

15.  subliniază potențialul și importanța elaborării existente și viitoare de strategii macroregionale pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor montane ale UE, cu un accent special pe dimensiunea cooperării transfrontaliere acolo unde este cazul; solicită să se țină cont de experiența dobândită în punerea în aplicare a altor strategii macroregionale ale UE;

16.  salută inițiativele curente pentru Munții Carpați din cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și progresele înregistrate în ceea ce privește strategia macroregională a UE pentru Alpi; constată că aceasta din urmă reprezintă un bun exemplu de abordare integrată a dezvoltării teritoriale, luând în considerare zonele montane și regiunile integrate în acestea;

17.  consideră că instrumentul de cooperare teritorială europeană (ETC) oferă o oportunitate excelentă de a face schimb de bune practici și cunoștințe între regiunile montane, care, în multe cazuri, se situează la frontierele dintre state, și solicită integrarea unei dimensiuni montane specifice în viitoarea ETC; salută inițiativele precum „Politicile de combatere a depopulării în zonele montane” (PADIMA), care vizează abordarea problemelor specifice cu care se confruntă regiunile montane; subliniază importanța programelor INTERREG și a altor inițiative de cooperare, cum ar fi gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) și grupurile europene de interes economic (GEIE), pentru dezvoltarea zonelor comune și a lanțurilor montane într-o manieră comună și coordonată în regiunile care cuprind zone montane transfrontaliere;

18.  invită Comisia să prezinte o comunicare care să conțină o „Agendă pentru regiunile montane ale UE” și, ulterior, o carte albă privind dezvoltarea regiunilor montane, pe baza celor mai bune practici și cu participarea autorităților locale, regionale și naționale și a altor actori relevanți, inclusiv a partenerilor economici și sociali și a reprezentanților societății civile;

19.  insistă asupra faptului ca atât Comisia, cât și alte părți interesate să efectueze o evaluare periodică completă a situației regiunilor montane din UE și să analizeze date precum rezultatele punerii în aplicare a programelor operaționale ale politicii de coeziune și indicatorii de modificare a calității vieții și demografiei, pentru ca finanțarea și aplicarea politicilor UE să aibă o orientare corectă;

20.  subliniază necesitatea de a putea dispune de date statistice defalcate fiabile, care să stea la baza inițiativelor politice;

21.  invită la o cooperare cu țările europene din afara UE, precum și cu autoritățile regionale și locale, pentru a pune în aplicare o politică pentru regiunile montane;

22.  invită Comisia să încurajeze utilizarea instrumentelor financiare în regiunile montane pentru a obține rezultate concrete;

23.  salută dezbaterea în curs privind simplificarea politicii de coeziune; speră ca un cadru normativ mai simplu și disponibilitatea unor instrumente mai ușor de utilizat de părțile interesate și de beneficiari să contribuie la dezvoltarea regiunilor montane din UE; solicită să se acorde o atenție specială simplificării și eforturilor de facilitare a investițiilor în regiunile montane;

24.  invită Comisia să propună un An european al insulelor și munților;

Locurile de muncă și creșterea economică în regiunile montane

25.  constată că IMM-urile din regiunile montane se confruntă cu dificultăți serioase din cauza lipsei de accesibilitate, de infrastructură, de conectivitate și de resurse umane; solicită Comisiei să acorde o atenție specială dezvoltării IMM-urilor în regiunile montane, în special în zonele afectate de catastrofe naturale și agravate de climă; îndeamnă, prin urmare, statele membre să acorde prioritate investițiilor în infrastructură și servicii în zonele montane; solicită crearea de sinergii între resursele fondurilor ESI și celelalte programe și inițiative subvenționate de UE pentru a adopta o abordare politică holistică și eficientă cu scopul de a maximiza sprijinul acordat IMM-urilor și antreprenoriatului; subliniază că ar trebui concepute strategii integrate pe bază de localizare pentru regiunile montane cu scopul de a identifica oportunitățile de dezvoltare specifice și ar trebui incluse măsuri pentru a intensifica conectivitatea IMM-urilor locale și relațiile și coordonarea intrasectorială și intersectorială;

26.  subliniază importanța de a dezvolta producția agricolă multiplă în relație cu dezvoltarea turismului și a activităților legate de protecția mediului și de a structura lanțul alimentar în zonele montane, fie în cadrul unor asociații ale organizațiilor de producători, care determină creșterea puterii de negociere a agricultorilor, fie prin crearea de piețe locale și a lanțurilor scurte de aprovizionare; subliniază necesitatea de a garanta accesul la piețele mari și de a introduce măsuri menite să asigure calitatea produselor, promovarea și protecția lor, îmbunătățind astfel comercializarea produselor agricole și includerea acestora printre produsele turistice generale ale unei anumite zone geografice; invită, în plus, Comisia și statele membre să inițieze dezbaterea privind introducerea unor etichete speciale pentru produsele alimentare montane la nivelul UE, având în vedere că zonele montane au un potențial semnificativ în ceea ce privește producția de alimente de calitate superioară;

27.  recunoaște, în acest context, necesitatea de a sprijini prin FEADR producția agricolă din zonele montane și de a depune eforturi pentru a crea valoare adăugată prin sinergiile cu alte fonduri și inițiative ale UE, precum și prin instrumente financiare private, pentru a crea un impact pozitiv în regiunile montane;

28.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește strategia UE din domeniul forestier; sprijină dezvoltarea durabilă a pădurilor la nivelul Uniunii, mai ales din perspectiva contribuției pădurilor la protecția mediului și a biodiversității și la atingerea obiectivelor în materie de surse regenerabile de energie; constată că ar putea fi accentuată dimensiunea economică a activităților forestiere în cadrul strategiei;

29.  consideră că activitățile forestiere pot oferi locuri de muncă și pot duce la dezvoltarea economică a regiunilor montane și, prin urmare, că resursele forestiere ar trebui să fie garantate în timp printr-o exploatare durabilă a acestora; subliniază faptul că pădurile au o importanță vitală pentru ecosistem și că, în munți, ele joacă un rol important în prevenirea avalanșelor, a alunecărilor de teren și a inundațiilor; solicită sprijinirea IMM-urilor, în special a celor stabilite în regiuni montane, care sunt implicate în sectorul forestier și care respectă pe deplin principiul durabilității mediului; subliniază rolul economic și social deosebit al activităților forestiere în regiunile montane și importanța investițiilor orientate pentru o utilizare eficientă a resurselor forestiere în aceste regiuni; reamintește rolul semnificativ pe care îl au pădurile în ceea ce privește furnizarea de materiale primare și secundare utilizate în industriile farmaceutică, cosmetică și alimentară, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă; solicită, în acest sens, ca politica de coeziune să se concentreze mai mult asupra gestionării forestiere durabile;

30.  solicită stimulente suplimentare pentru a păstra întreprinderile mici și mijlocii de prelucrare și fermele montane mici și mijlocii în zonele montane, deoarece acestea reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă și de produse cu caracteristici calitative specifice, însă, în medie, au costuri mai ridicate și o rentabilitate mai mică decât culturile intensive sau fermele de animale; invită Comisia să promoveze proiecte-pilot în vederea recuperării activităților economice tradiționale, inclusiv a agriculturii și a artizanatului, în regiunile montane care se confruntă cu depopularea; invită Comisia și statele membre să promoveze proceduri administrative simplificate pentru solicitarea și administrarea fondurilor, pentru a le oferi micilor comunități un acces mai bun la finanțare în vederea promovării dezvoltării pe termen lung, a accesibilității piețelor și a înființării de organizații de producători în zonele montane;

31.  invită beneficiarii fondurilor ESI din regiunile montane să evalueze potențialul și necesitățile de înființare a unor parcuri tehnologice locale și durabile, și, în urma efectuării unor studii de fezabilitate și a unei analize adecvate a rentabilității, să aibă în vedere construirea acestor parcuri folosind mijloacele UE și cele naționale;

32.  subliniază necesitatea unor strategii de specializare inteligentă, acolo unde este cazul, pentru a optimiza potențialul oferit de regiunile montane;

33.  subliniază rolul important pe care întreprinderea socială și modelele de afaceri alternative, cum ar fi cooperativele și societățile mutuale, îl pot juca în dezvoltarea favorabilă incluziunii și durabilă a regiunilor montane, inclusiv în depășirea excluziunii grupurilor marginalizate și a inegalităților de gen;

34.  susține utilizarea fondurilor ESI pentru sectoare economice care nu poluează și orientate spre viitor, precum turismul durabil, patrimoniul cultural, activitățile forestiere durabile, dezvoltarea internetului de mare viteză, artizanatul și sursele regenerabile de energie; subliniază importanța dezvoltării de noi modele inovatoare de turism și a promovării modelelor de succes existente;

Dimensiunea socioeconomică a regiunilor montane

35.  constată că, în cadrul politicii de coeziune, s-ar putea pune accent pe încurajarea trecerii la o economie caracterizată de emisii scăzute de dioxid de carbon, rezistentă la schimbările climatice, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și durabilă din punct de vedere ecologic;

36.  consideră că o mai mare calificare a forței de muncă și crearea de noi locuri de muncă în economia verde ar trebuie să facă parte din prioritățile de investiții ale fondurilor ESI și subliniază faptul că politicile UE ar trebui să promoveze pregătirea în domenii precum agricultura montană, turismul durabil, artizanatul, activitățile forestiere durabile și tehnologiile legate de sursele regenerabile de energie;

37.  salută inițiativele de atragere a tinerilor în sectorul agricol și invită Comisia să elaboreze programe similare pentru zonele montane; susține adoptarea unor măsuri pentru a încuraja tinerii antreprenori să își diversifice activitatea în domenii legate de patrimoniul cultural și să nu se limiteze doar la activități sezoniere; subliniază rolul institutelor de cercetări științifice și al altor instituții de învățământ care studiază agricultura din zonele montane; încurajează participarea tinerilor agricultori la programele de schimb și la platformele de e-learning;

38.  subliniază importanța educației pentru fete și femei și a unei mai mari incluziuni a femeilor în domenii precum știința, tehnologia, ingineria, matematica și antreprenoriatul, inclusiv în sectoarele economiei verzi; consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită sprijinirii și încurajării femeilor fermier și a femeilor care desfășoară activități independente în marketingul direct, turism, artizanat și proiecte; subliniază importanța prezenței și rolului activ al femeilor în zonele montane, în special pentru încurajarea proceselor de inovare și cooperare și pentru menținerea unei capacități corespunzătoare de funcționare a zonelor respective; invită Comisia și statele membre, prin urmare, să utilizeze resursele și procedurile existente pentru inițiative de microfinanțare și de microcredite pentru femei, precum și pentru oportunități de carieră pentru femei, în cadrul Fondului social european și al proiectelor transnaționale;

39.  subliniază că, în cea mai recentă reformă a PAC, au fost integrate importanța zonelor montane și măsuri eficiente la nivel european; consideră că PAC ar trebui să vizeze compensarea dezavantajelor naturale și economice cu care se confruntă fermierii, dar, totodată, ar trebui să le ofere acestora mijloacele necesare pentru valorificarea avantajelor lor;

40.  subliniază importanța ajutoarelor furnizate în cadrul primului pilon al PAC pentru menținerea producției agricole și a unui venit pentru fermierii din zonele montane; reamintește că statele membre au posibilitatea de a oferi ajutoare directe specifice și plăți cuplate pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective; reamintește că, în multe state membre, unele ajutoare decuplate din cadrul primului pilon sunt mult mai puțin generoase decât în zonele în care se practică agricultura primară, din cauza convergenței interne inadecvate, care limitează și mai mult competitivitatea fermelor;

41.  consideră că măsurile din cadrul celui de-al doilea pilon al PAC trebuie să asigure durabilitatea, competitivitatea și diversificarea producției agricole și a industriilor de prelucrare din zonele de munte; consideră, de asemenea, că astfel de măsuri ar putea contribui la o „renaștere rurală”, sprijinind inițierea unor proiecte de dezvoltare multifuncțională a exploatațiilor care creează o valoare adăugată și generează inovare și favorizând investițiile agricole (în clădiri, echipamente specifice, modernizare etc.) și păstrarea populațiilor locale;

42.  consideră că o abordare sectorială pentru sectorul laptelui ar trebui să aibă drept scop asigurarea unei producții sustenabile de lactate în zonele montane și solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale să furnizeze, îndeosebi prin intermediul celui de-al doilea pilon al PAC, măsuri compensatorii de însoțire pentru producția de lactate dezavantajată, în vederea menținerii și consolidării agriculturii și a funcționării eficiente a exploatațiilor agricole, îndeosebi a celor de dimensiuni mici, din regiunile respective.

43.  subliniază potențialul educației duale în regiunile montane; evidențiază rezultatele încurajatoare obținute de unele state membre; salută proiectele de educație duală existente în UE;

44.  consideră că niște infrastructuri fizice și TIC adecvate creează oportunități pentru activități economice, educaționale, sociale și culturale și reduc efectele legate de caracterul periferic și de izolare; invită Comisia să prezinte recomandări specifice pentru depășirea problemei legate de absența unei mâini de lucru calificate în domeniul turismului, prin soluționarea mai ales a dificultăților pe care le reprezintă locurile de muncă neatractive și remunerarea insuficientă, precum și pentru stimularea posibilităților de dezvoltare a carierei profesionale; îndeamnă Comisia și statele membre ca, prin intermediul fondurilor ESI, să prevadă investiții în infrastructură în zonele montane, pentru ca acestea să devină un mediu mai atractiv pentru activități economice;

45.  susține soluțiile inovatoare, inclusiv pe cele informatice, pentru a facilita accesul la o educație de bază de calitate, precum și la o educație formală și informală și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții în zonele montane îndepărtate, de exemplu, prin cooperarea dintre regiunile, orașele și universitățile montane; subliniază nevoia unui învățământ terțiar de înaltă calitate și scoate în evidență potențialul sistemelor de învățământ la distanță, care oferă acces la predare și învățare din zone îndepărtate; subliniază că, pentru a depăși tendințele demografice negative din aceste regiuni, atât accesul egal la educație și la structurile de îngrijire a copiilor, cât și formarea continuă și recalificarea persoanelor în vârstă pentru a facilita integrarea activă pe piața forței de muncă sunt probleme importante, care trebuie abordate;

46.  solicită dezvoltarea și îmbunătățirea unităților și serviciilor medicale în regiunile montane, printre altele, prin inițiative de cooperare transfrontalieră, inclusiv prin dezvoltarea unor unități sanitare transfrontaliere, acolo unde este necesar; recomandă dezvoltarea voluntariatului în domeniul serviciilor publice, ținând cont de bunele practici înregistrate în unele state membre;

47.  reamintește principiul accesului universal la servicii publice, care urmează să fie garantat în toate teritoriile UE, și subliniază, în același timp, necesitatea ca statele membre și regiunile să încurajeze soluții alternative și inovatoare pentru zonele montane, inclusiv soluții adaptate nevoilor locale și regionale, dacă este necesar;

48.  subliniază importanța inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și a unei puneri mai eficiente în aplicare a garanției pentru tineret, care reprezintă o bună ocazie de a opri exodul de tineri din regiunile montane, ca răspuns la criza demografică și la problema îmbătrânirii populației; solicită luarea unor inițiative în favoarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, mai ales a unor inițiative care să răspundă necesităților regiunilor montane subdezvoltate;

49.  subliniază faptul că inegalitățile dintre femei și bărbați persistă în regiunile montane, în special în cazul comunităților marginalizate și al grupurilor vulnerabile; invită Comisia ca, în vederea integrării perspectivei de gen, să întreprindă acțiuni la nivel orizontal și vertical pentru toate domeniile de politică și, în special, să finanțeze politica privind conectivitatea în aceste regiuni; solicită o analiză comparativă a particularităților condiției femeilor în regiunile montane, în special în regiunile montane defavorizate;

50.  încurajează și solicită să se sprijine, inclusiv prin recursul la fondurile ESI, inițiativele care vizează îmbunătățirea coeziunii sociale și culturale și a incluziunii în comunitățile montane, precum și depășirea izolării fizice și a lipsei de diversitate culturală, în special prin accesul și participarea directă la activități artistice și culturale;

51.  subliniază importanța demersurilor teritoriale integrate pentru integrarea imigranților, în legătură cu procesele de reînnoire demografică și socioeconomică și de recuperare în regiunile montane, inclusiv în cele în curs de depopulare; invită Comisia să faciliteze și să promoveze diseminarea unor astfel de inițiative;

Protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice în regiunile montane

52.  reamintește că bogăția zonelor montane constă într-o abundență și diversitate de surse regenerabile de energie; consideră că aceste zone ar trebui să își asume rolul de lider în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor UE în materie de surse regenerabile de energie; invită Comisia să se axeze pe politici care încurajează și facilitează utilizarea surselor regenerabile de energie în regiunile montane;

53.  subliniază necesitatea asigurării unei protecții la nivel european a speciilor de animale emblematice din zonele montane înalte capabile să trăiască pe lanțurile muntoase transfrontaliere, cum ar fi caprele negre, ibecșii, răpitoarele mari, urșii, lupii, râșii; invită Comisia și statele membre să stabilească un plan pentru protecția și reintroducerea unor specii emblematice ale zonelor montane înalte;

54.  subliniază, de asemenea, potențialul regiunilor montane vulcanice și al vulcanilor, în special în ceea ce privește contribuția vulcanologiei la realizarea obiectivelor în materie de energie regenerabilă și contribuția acestor domenii la prevenirea și gestionarea dezastrelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice;

55.  invită statele membre și Comisia să identifice toate stațiunile din zonele montane în care interzicerea accesului auto ar avea un impact pozitiv în combaterea la nivel local a topirii ghețarilor;

56.  insistă asupra faptului că realizarea obiectivelor UE în materie de surse regenerabile de energie și exploatarea acestor surse trebuie să ia în considerare echilibrul naturii și protecția mediului, inclusiv în zonele montane; reamintește că, în anumite cazuri, energia hidraulică și extracția de biomasă pot afecta ecosistemele și că centralele de energie eoliană și solară pot duce la deteriorarea peisajului, chiar dacă sunt o sursă de dezvoltare locală;

57.  constată că regiunile montane, inclusiv cele vulcanice și ecosistemele lor, sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și la riscurile hidrogeologice, cu consecințe deosebit de importante în aceste regiuni, inclusiv ca urmare a creșterii numărului de dezastre naturale, care pot avea un impact asupra mediului și în zonele înconjurătoare și repercusiuni negative asupra dezvoltării economice și a turismului; consideră, în această privință, că protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și adoptarea măsurilor corespunzătoare de adaptare la schimbările climatice trebuie să ocupe un loc central în viitoarea „Agendă pentru regiunile montane ale UE”, inclusiv al unui plan de acțiune privind schimbările climatice; subliniază, de asemenea, necesitatea de a dezvolta o rețea de analiză și de schimb de bune practici în aceste zone;

58.  subliniază importanța conservării și protejării habitatului unic al regiunilor montane și a dezvoltării într-un mod durabil, inclusiv prin refacerea biodiversității și a solului, promovarea patrimoniului natural și a serviciilor ecosistemice și asigurarea unei infrastructuri verzi, oferind, astfel, de asemenea, oportunități de muncă în aceste sectoare; reamintește importanța fundamentală a agriculturii și a gestionării durabile a terenurilor și a pădurilor din zonele montane în vederea menținerii biodiversității și a prevenirii impactului asupra mediului și a peisajului;

59.  subliniază faptul că regiunile montane reprezintă o sursă importantă de apă, care trebuie protejată și gestionată în mod durabil; observă dependența anumitor zone urbane de serviciile ecosistemice ale regiunilor montane și că, adesea, aceste regiuni nu sunt recompensate în mod echitabil; invită autoritățile locale să aibă în vedere parteneriate sub formă de proiecte de cooperare pentru a colecta și proteja rezervele de apă pentru comunitățile urbane din vecinătatea zonelor montane; sprijină finanțarea măsurilor de stocare a apei pentru a asigura irigarea durabilă și eficientă a zonelor agricole și un nivel minim al debitului râurilor;

60.  susține dezvoltarea turismului durabil ca fiind o oportunitate de a crea locuri de muncă și de a promova dezvoltarea durabilă a acestor zone; subliniază necesitatea de a dezvolta internetul în bandă largă ca bază a turismului durabil;

61.  subliniază necesitatea unei cooperări active sinergetice între agricultură și alte activități economice din siturile Natura 2000 și din alte zone protejate (parcuri naționale, parcuri rurale etc.) situate în regiunile montane;

Accesibilitate și conectivitate în regiunile montane

62.  consideră că internetul, în special tehnologiile de acces de generație următoare (NGA), joacă un rol esențial în depășirea dificultăților cu care se confruntă regiunile montane; reamintește că internetul este în strânsă legătură cu serviciile de interes general și că lipsa de acces la astfel de servicii poate duce la depopulare;

63.  invită statele membre să creeze stimulente pentru dezvoltarea mai activă a parteneriatelor de tip public-privat în regiunile montane, în infrastructura de transport, comunicații și energetică, întrucât lipsa unor economii de scară face ca furnizarea acestor servicii să fie neatractivă din punct de vedere comercial; subliniază faptul că doar un transport îmbunătățit și alte infrastructuri de o calitate satisfăcătoare pot genera creșterea economică și locuri de muncă în regiunile montane;

64.  constată că turismul este influențat în mare măsură de prezența infrastructurii și de accesul la serviciile de interes general; solicită Comisiei să analizeze posibilitățile de creare a unei infrastructuri pentru sprijinirea turismului în regiunile montane;

65.  constată că noile tehnologii de informare și comunicare oferă oportunități variate de muncă, incluziune socială și de autonomizare în economia digitală în curs de dezvoltare; prin urmare, consideră că este nevoie de un sprijin specific din partea fondurilor ESI pentru promovarea unor astfel de oportunități; invită statele membre să promoveze munca la distanță, comerțul electronic și utilizarea canalelor digitale de distribuție în aceste zone pentru a îmbunătăți gestionarea costurilor societăților; consideră că un acces mai facil la noile tehnologii informaționale poate determina dezvoltarea de programe educaționale la distanță pentru zonele cu deficit de cadre didactice, precum și servicii de e-sănătate, ceea ce ar permite evitarea depopulării zonelor montane; solicită propunerea și schimbul de exemple de bune practici, contribuind astfel la diversificarea economică a zonelor montane;

66.  salută sistemul UE de subvenție a accesului la internet prin satelit datorită căruia conexiunile prin satelit devin o alternativă utilă pentru zonele cu o infrastructură insuficientă sau în care se constată o lipsă de interes din partea investitorilor;

67.  solicită Comisiei ca, atunci când elaborează politici privind accesul în bandă largă, să țină cont de lipsa de infrastructură și de interes din partea investitorilor din cauza populației reduse și a caracterului periferic al regiunilor montane; invită Comisia să dezvolte politici specifice pentru a reduce decalajul digital din aceste regiuni, inclusiv prin investițiile publice necesare;

68.  reamintește că dezvoltarea socială și economică a regiunilor montane, care în anumite state membre sunt și regiuni îndepărtate, depinde de legăturile de transport dintre acestea și celelalte regiuni dintr-un anumit stat membru sau dintr-o anumită regiune transfrontalieră; invită autoritățile naționale, în cooperare cu Comisia, să faciliteze punerea în aplicare a proiectelor pentru a asigura legăturile de transport dintre regiunile muntoase și principalele drumuri și coridoare de transport naționale și transeuropene, în special infrastructura de transport TEN-T, folosind diferite fonduri UE și instrumente financiare, inclusiv investiții ale BEI;

69.  invită regiunile montane ale Europei să investească prin intermediul fondurilor FEDR în dezvoltarea de căi ferate și de rețele de tramvai mai eficiente și mai bine interconectate;

o
o   o

70.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Comitetului Regiunilor, precum și guvernelor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 487.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 608.
(6) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(7) JO L 317, 4.11.2014, p. 56
(8) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(9) JO L 347, 20.12.2013, p. 303.
(10) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2015)0109.
(12) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 55.
(13) Texte adoptate, P7_TA(2013)0577.
(14) JO C 55, 12.2.2016, p. 117.
(15) JO C 19, 21.1.2015, p. 32.
(16) JO C 188 E, 28.6.2012, p. 30.
(17) JO C 305 E, 11.11.2010, p. 14.
(18) JO C 248, 25.8.2011, p. 81.
(19) JO C 166, 7.6.2011, p.23.

Notă juridică