Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2508(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-0075/2017

Dezbateri :

PV 19/01/2017 - 4.3
CRE 19/01/2017 - 4.3

Voturi :

PV 19/01/2017 - 7.3

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0004

Texte adoptate
PDF 267kWORD 54k
Joi, 19 ianuarie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Situația în Burundi
P8_TA(2017)0004RC-B8-0075/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2017 referitoare la situația din Burundi (2017/2508(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Burundi, în special ultimele două rezoluții, adoptate la 9 iulie 2015(1) și la 17 decembrie 2015(2),

–  având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit, în special articolul 96,

–  având în vedere Decizia (UE) 2016/394 a Consiliului din 14 martie 2016 privind încheierea procedurii de consultare cu Republica Burundi în conformitate cu articolul 96 din Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2016 referitoare la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020(4),

–  având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 9 decembrie 2015 referitoare la situația din Burundi,

–  având în vedere Acordul de pace și reconciliere pentru Burundi de la Arusha, încheiat la 28 august 2000,

–  având în vedere Constituția Republicii Burundi, în special articolul 96,

–  având în vedere Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța (ACDEG),

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere declarația din 21 octombrie 2016 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) în numele Uniunii Europene privind Africa de Sud și Burundi și Curtea Penală Internațională (CPI),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1755 al Consiliului din 1 octombrie 2015 privind măsurile restrictive având în vedere situația din Burundi(5) și având în vedere reînnoirea acestora la 29 septembrie 2016,

–  având în vedere rezoluția Comisiei africane pentru drepturile omului și ale popoarelor din 4 noiembrie 2016 referitoare la situația drepturilor omului în Republica Burundi,

–  având în vedere raportul din 20 septembrie 2016 privind ancheta independentă a ONU referitoare la Burundi, demarată în urma rezoluției S-24/1 a Consiliului pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere raportul din 17 iunie 2016 al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind situația drepturilor omului în Burundi,

–  având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 30 septembrie 2016 referitoare la situația drepturilor omului în Burundi,

–  având în vedere raportul din 17 mai 2016 al delegației Comisiei africane pentru drepturile omului și ale popoarelor referitor la misiunea sa de informare în Burundi din 7-13 decembrie 2015,

–  având în vedere declarația din 6 ianuarie 2017 a purtătorului de cuvânt al SEAE privind interzicerea Ligii Iteka în Burundi,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Burundi se confruntă cu o criză politică, socială și economică majoră de la decizia președintelui Pierre Nkurunziza din aprilie 2015 de a candida pentru un al treilea mandat prezidențial, ceea ce constituie o încălcare a Acordului de la Arusha și a constituției țării; întrucât președintele Nkurunziza a făcut recent declarații în care nu exclude posibilitatea de a revizui constituția burundeză, cu scopul de a putea candida pentru un eventual al patrulea mandat din 2020;

B.  întrucât Burundi a notificat CPI cu privire la retragerea sa din Statutul de la Roma și din CPI la 19 octombrie 2016, în urma deciziei CPI de a deschide o anchetă preliminară cu privire la cazurile de violență și încălcările drepturilor omului în această țară;

C.  întrucât, după efectuarea unei anchete timp de doi ani în Burundi, la 15 noiembrie 2016, Liga Iteka a publicat un raport elaborat în colaborare cu Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH), intitulat „Dinamica represiunii și genocidului în Burundi”, care oferă informații actualizate privind represiunea guvernului și numeroasele încălcări ale drepturilor omului de către acesta; întrucât, după câteva săptămâni, Liga Iteka a publicat, de asemenea, mai multe rapoarte de anchetă privind cele mai grave crime comise de forțele guvernamentale în Burundi: asasinate, răpiri, dispariții forțate, tortură, violuri și detenții în masă; întrucât aceste crime au continuat într-un climat de impunitate absolută; întrucât, până în octombrie 2016, alte cinci organizații pentru apărarea drepturilor fuseseră deja interzise, printre acestea numărându-se Forum pour le renforcement de la société civile (FORSC), Forum pour la conscience et le développement (FOCODE), Action chrétienne pour l’abolition de la torture (ACAT), Association burundaise pour la protection des droits humains et des personnes détenues (APRODH) și Réseau des citoyens probes (RCP);

D.  întrucât, în noiembrie 2016, FIDH a raportat peste 1 000 de decese, 8 000 de persoane deținute pe motive politice, între 300 și 800 de persoane dispărute, sute de cazuri de tortură, sute de femei devenite victime ale agresiunilor sexuale, mii de arestări arbitrare, peste 310 000 de persoane refugiate în țările învecinate și 61 000 de persoane strămutate în interiorul țării; întrucât situația de securitate din Burundi prezintă riscuri pentru stabilitatea regiunii în ansamblu;

E.  întrucât guvernul controlează într-o măsură tot mai mare mass-media și ziarele independente, iar jurnaliștii sunt victime ale disparițiilor forțate, ale amenințărilor și atacurilor fizice sau ale hărțuirii judiciare; întrucât toate posturile independente de radio au fost suspendate; întrucât, potrivit Reporters sans frontières, Burundi se clasează pe locul 156 din 180 în clasamentul mondial al libertății presei pe 2016;

F.  întrucât, în martie 2016, UE a încheiat consultările în temeiul articolului 96 din Acordul de la Cotonou și a suspendat sprijinul financiar direct pentru administrația burundeză, deoarece a ajuns la concluzia că angajamentele propuse de guvern în ceea ce privește drepturile omului, principiile democratice și statul de drept nu sunt satisfăcătoare;

G.  întrucât sistemul de justiție din Burundi este extrem de corupt și, în pofida faptului că sute de persoane au fost ucise și torturate de la izbucnirea crizei, multe dintre ele de către poliție și serviciile de informații, doar foarte puțini făptași au fost aduși în fața justiției;

H.  întrucât există temeri legate de „etnicizarea” crizei de către guvern și de tendința tot mai pronunțată a funcționarilor de stat de a avea un discurs orientat spre divizare, după cum au constatat și funcționarii ONU;

I.  întrucât, potrivit relatărilor, membrii ligii tineretului din partidul aflat la guvernare, Imbonerakure, arestează și lovesc cetățenii, furându-le bunurile și, de asemenea, utilizează violul ca armă; întrucât aceștia își îndreaptă atacurile asupra membrilor opoziției, în special a membrilor Forțelor Naționale de Eliberare (FNL); întrucât numeroși membri ai opoziției și presupuși opozanți au fost uciși, deținuți, bătuți și torturați în ultimele luni;

J.  întrucât, la 29 septembrie 2016, Consiliul a reînnoit măsurile restrictive ale UE împotriva Republicii Burundi, prelungindu-le până la 31 octombrie 2017; întrucât aceste măsuri constau în interdicția de a călători și înghețarea activelor anumitor persoane ale căror activități sunt considerate ca subminând democrația sau împiedicând găsirea unei soluții politice la criza din Burundi;

K.  întrucât eforturile de mediere continuă, cu sprijinul deplin al Uniunii Africane, al Comunității Africii de Est, al UE și al ONU, pentru a promova dialogul între diferitele părți din Burundi în vederea găsirii unei soluții pașnice și bazate pe consens la criza din Burundi;

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la înrăutățirea situației politice și de securitate din Burundi; condamnă actele de violență comise în Burundi începând din 2015, care au condus la decese și au constat în torturi, violențe direcționate împotriva femeilor, inclusiv violuri colective, hărțuirea și privarea de libertate a mii de persoane și strămutarea forțată a sute de mii de cetățeni burundezi, arestări arbitrare și detenții ilegale, încălcări ale libertății presei și ale libertății de exprimare, precum și impunitatea generală de care se bucură autorii acestor acte; solicită anchetarea independentă temeinică a acestor execuții și abuzuri și aducerea în fața justiției a celor vinovați de aceste acte;

2.  reamintește autorităților din Burundi obligația pe care o au de a garanta, proteja și promova drepturile fundamentale, inclusiv drepturile civile și politice ale cetățenilor săi, cum ar fi libertatea de exprimare și libertatea de întrunire, astfel cum sunt prevăzute în Carta africană a drepturilor omului și popoarelor și în alte instrumente internaționale și regionale din domeniul drepturilor omului; reamintește guvernului din Burundi obligațiile internaționale care îi revin în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, în special în ceea ce privește respectarea libertăților fundamentale și a statului de drept și tratarea judiciară a cazurilor, în special dreptul la un proces echitabil și imparțial;

3.  este profund îngrijorat cu privire la adoptarea de către Adunarea Națională din Burundi, la 23 și 28 decembrie 2016, a două proiecte de lege care stabilesc controlarea mai strictă a acțiunilor ONG-urilor naționale și internaționale; subliniază că, în temeiul acestor legi, la 3 ianuarie 2017, i s-a interzis Ligii Iteka să își desfășoare activitatea în țară; îndeamnă autoritățile burundeze să reconsidere această decizie; reafirmă rolul esențial al societății civile și al activiștilor pentru drepturile omului într-o societate democratică; solicită autorităților locale să le permită acestora să își desfășoare activitatea în mod liber și în condiții de siguranță;

4.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor de conștiință; solicită UE și statelor sale membre să își intensifice eforturile pentru a sprijini și proteja apărătorii drepturilor omului expuși riscurilor din țară și organizațiile aflate în aceeași situație;

5.  solicită autorităților burundeze să reinstituie libertatea mass-mediei fără întârziere și să le permită liderilor opoziției aflați în exil să se întoarcă în țară;

6.  îndeamnă guvernul din Burundi să reia cooperarea cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și cu Consiliului pentru Drepturile Omului (CDO) al ONU și să permită accesul membrilor personalului OHCHR în locurile de detenție; îndeamnă guvernul din Burundi să respecte și să garanteze drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor, în conformitate cu obligațiile internaționale;

7.  sprijină cu tărie principiile și valorile democratice, drepturile omului și statul de drept, ca elemente esențiale ale Acordului de parteneriat ACP-UE, și principiile prevăzute în Acordul de la Arusha; îndeamnă toate părțile să stabilească condițiile necesare pentru a restabili încrederea și pentru a promova unitatea națională prin intermediul unui dialog național transparent și incluziv, cu participarea guvernului, a partidelor de opoziție și a reprezentanților societății civile, în conformitate cu Acordul de la Arusha și cu Constituția burundeză;

8.  ia act cu profundă îngrijorare de faptul că Burundi și-a oficializat retragerea din Statutul de la Roma; reamintește că Curtea Penală Internațională (CPI) este o instituție-cheie în asistența cetățenilor pentru a obține justiție atunci când se confruntă cu cele mai grave dintre crime, în cazul în care acest lucru nu este posibil la nivel național;

9.  solicită Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) și CPI să deschidă rapid o procedură completă de investigare a presupuselor încălcări ale drepturilor omului comise în Burundi în timpul crizei recente din țară, inclusiv a riscului unui genocid pe teritoriul său;

10.  condamnă adoptarea unei noi legi privind crearea unui corp de voluntari la nivel național care ar legaliza activitățile violente ale milițiile de tineri Imbonerakure, acuzate pe scară largă de către organizațiile internaționale de apărare a drepturilor omului și de către ONU de încălcări grave ale drepturilor omului și de desfășurarea activității într-un climat de impunitate; solicită dezarmarea imediată a miliției;

11.  sprijină decizia Consiliului, adoptată în urma eșecului negocierilor lansate în temeiul articolul 96 din Acordul de la Cotonou, de a suspenda sprijinul financiar direct acordat administrației din Burundi, inclusiv sprijinul bugetar, menținând însă pe deplin sprijinul financiar pentru populație, precum și asistența umanitară prin canalele directe;

12.  salută sancțiunile specifice adoptate de UE la 1 octombrie 2015, în concordanță cu decizia luată de Uniunea Africană de a impune sancțiuni specifice, inclusiv restricții de călătorie și înghețarea activelor burundezilor responsabili pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru împiedicarea eforturilor de obținere a unei soluții politice a crizei; solicită UE să extindă aceste sancțiuni în cazul tuturor persoanelor care, prin acțiunile lor, reprezintă o amenințare la pacea și stabilitatea din regiune, incitând la ură și încălcând Acordul de la Arusha;

13.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că crizele politice ar putea conduce la un conflict etnic; condamnă inventarierea personalului administrativ și militar din Burundi în funcție de etnie; îndeamnă toate părțile să respecte Acordul de la Arusha;

14.  salută Comisia de anchetă a ONU privind drepturile omului din Burundi, înființată în noiembrie 2016 pentru a ancheta încălcările drepturilor omului și abuzurile comise în Burundi începând cu aprilie 2015; îndeamnă autoritățile din Burundi să coopereze pe deplin cu membrii Comisiei de anchetă;

15.  sprijină Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU din iulie 2016 referitoare la autorizarea desfășurării unei forțe de poliție a ONU în Burundi în vederea reducerii violenței și a încălcărilor drepturilor omului în această țară; îndeamnă Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane să trimită urgent o delegație la Bujumbura, pentru a se întâlni cu președintele Nkurunziza și a-l convinge pe acesta să pună capăt abuzurilor săvârșite de forțele de securitate;

16.  solicită Uniunii Africane, ONU și UE să examineze cu atenție situația regională și să împiedice orice nouă destabilizare a regiunii; îndeamnă VP/ÎR să colaboreze cu autoritățile din Burundi, precum și cu toate celelalte părți interesate relevante și să sprijine, să reînnoiască și să consolideze credibilitatea eforturilor de mediere regională depuse de Comunitatea Africii de Est pentru a găsi o soluție durabilă la criză, care să respecte constituția, Acordul de la Arusha și legislația internațională privind drepturile omului, prin intermediul unui dialog deschis și amplu;

17.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea fluxului de refugiați în țările învecinate și la situația umanitară alarmantă din Burundi; își reiterează sprijinul pentru toate organizațiile umanitare care își desfășoară activitatea la fața locului și pentru țările vecine care le găzduiesc, precum și solidaritatea cu acestea; invită, de asemenea, UE să își intensifice asistența în regiune;

18.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la anunțul făcut de președintele Nkurunziza la 30 decembrie 2016, potrivit căruia acesta ar putea candida din nou pentru un al patrulea mandat prezidențial în 2020;

19.  este deosebit de preocupat de nivelurile dramatice ale discriminării și incriminării persoanelor LGBTI în Burundi; invită, prin urmare, Adunarea națională și guvernul din Burundi să abroge articolele din Codul penal care discriminează persoanele LGBTI;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernului și parlamentului din Burundi, Consiliului ACP-UE, Comisiei, Consiliului, Comunității Africii de Est și guvernelor statelor membre ale acesteia, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și instituțiilor Uniunii Africane și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0275.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0474.
(3) JO L 73, 18.3.2016, p. 90.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0371.
(5) JO L 257, 2.10.2015, p. 1.

Notă juridică