Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2327(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0389/2016

Texte depuse :

A8-0389/2016

Dezbateri :

PV 01/02/2017 - 20
CRE 01/02/2017 - 20

Voturi :

PV 02/02/2017 - 7.7
CRE 02/02/2017 - 7.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0018

Texte adoptate
PDF 435kWORD 81k
Joi, 2 februarie 2017 - Bruxelles Ediţie definitivă
Punerea în aplicare a programului „Erasmus +”
P8_TA(2017)0018A8-0389/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 2 februarie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (2015/2327(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(1),

–  având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții(2),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(4),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2010 privind educația în spiritul dezvoltării durabile,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (COM(2011)0012),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la „Tineretul în mișcare: un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională,(5)

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă — un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților(6),

–  Având în vedere Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional(7),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(8),

–  având în vedere Raportul comun pentru 2012 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) - „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la regândirea educației(10),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind formarea eficace a profesorilor,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale,

–  având în vedere Declarația privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării (Declarația de la Paris), adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor educației din Uniunea Europeană, din 17 martie 2015 de la Paris,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015 intitulată „Proiect de raport comun 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018)” (COM(2015)0429),

–  Având în vedere Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) - „Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale”(12),

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind rolul educației preșcolare și al educației primare în stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale(13),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și promovarea succesului școlar(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 privind Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic - o abordare bazată pe învățarea pe toată durata vieții(16),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 30 mai 2016 privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 30 mai 2016 privind rolul sectorului tineretului în cadrul unei abordări integrate și transsectoriale pentru prevenirea și combaterea radicalizării violente a tinerilor,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa” (COM(2016)0381),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2016 referitoare la măsurile întreprinse ca urmare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)(17),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a întocmirii rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0389/2016),

A.  întrucât Erasmus+ este unul dintre cele mai de succes programe ale Uniunii și instrumentul principal de sprijinire a activităților în domeniile educației, formării, tineretului și sportului și este conceput cu scopul de a îmbunătăți potențialul profesional al tinerilor și de a oferi legături sociale participanților; întrucât, în perioada 2014-2020, peste 4 milioane de europeni au posibilitatea de a studia, de a urma o formare și de a face voluntariat într-o altă țară datorită programului Erasmus+;

B.  întrucât Comisia a arătat flexibilitate și a luat măsuri inovatoare pentru a aborda noile provocări, precum propunerea referitoare la refugiați, și pentru a promova valorile civice în cadrul stimulentelor pe care le oferă Erasmus+ pentru un dialog intercultural mai activ și participativ;

C.  întrucât relevanța educațională, societală, politică și economică ridicată a programului se reflectă în majorarea bugetară de 40 % pentru perioada de programare, precum și în rata de angajare a bugetului prevăzut, care a atins aproape 100 %, datorită unui număr ridicat de solicitări;

D.  întrucât, deocamdată, nu sunt disponibile toate datele relevante pentru o analiză cantitativă și calitativă completă a punerii în aplicare, fiind așadar prea devreme pentru realizarea unei evaluări calitative a impactului programului;

E.  întrucât rezultatele studiului de impact al programului Erasmus din 2014(18) arată că persoanele care au urmat programe de studii sau de formare în străinătate au șanse duble să găsească un loc de muncă în comparație cu persoanele cărora le lipsește o experiență similară, întrucât 85 % din studenții Erasmus urmează programe de studii sau de formare în străinătate pentru a-și îmbunătăți capacitatea de inserție profesională în străinătate, iar rata șomajului în rândul persoanelor care au urmat programe de studii sau de formare în străinătate este cu 23 % mai mică după cinci ani de la absolvire; întrucât studiul de impact al programului Erasmus arată, de asemenea, că 64% din angajatori consideră că experiența internațională este importantă pentru recrutare (comparat cu doar 37% în 2006), iar absolvenților care au experiență internațională li se oferă mai multe responsabilități profesionale; întrucât unul din trei stagiari Erasmus primește un loc de muncă în cadrul întreprinderii unde și-a efectuat stagiul și întrucât aproape 1 din 10 stagiari Erasmus care au efectuat stagii și-au fondat propria companie, iar 3 din 4 stagiari Erasmus intenționează să facă același lucru sau pot lua în considerare să procedeze astfel,

Principalele concluzii

1.  subliniază că Erasmus+ este programul emblematic al UE în domeniul mobilității, educației și formării, și i-a fost alocată o majorare bugetară de 40 % comparativ cu perioada 2007-2013, având în vedere rezultatele pozitive și cererea ridicată;

2.  ia act de faptul că marea majoritate a agențiilor naționale preconizează că Erasmus+ își va îndeplini obiectivele în domeniile educației, formării și tineretului;

3.  consideră că programul Erasmus + joacă un rol vital pentru promovarea identității și integrării europene, a solidarității, a creșterii sustenabile și favorabile incluziunii, a unor locuri de muncă de calitate, a competitivității, a coeziunii sociale și a mobilității forței de muncă tinere, contribuind la îmbunătățirea sistemelor europene din domeniul educației și al formării, a învățării pe tot parcursul vieții, a cetățeniei europene active, precum și șanse mai mari de a găsi un loc de muncă, oferind europenilor posibilitatea de a dobândi o serie de competențe transversale și transferabile și de aptitudini prin intermediul studiilor, al formării, al experienței profesionale în străinătate și al voluntariatului; de asemenea, consideră că programul Erasmus + le oferă persoanelor șansa de a trăi mai independent, de a se adapta mai ușor și de a se dezvolta personal;

4.  subliniază că, deși, la nivel general, programul are o vizibilitate mai mare decât predecesorul său, luate separat, diferitele programe sectoriale nu sunt încă vizibile; reamintește, în acest context, că trebuie să se țină seama de trăsăturile și caracteristicile specifice ale diferitelor sectoare în cursul punerii în aplicare a programului;

5.  subliniază faptul că formatele specifice anumitor sectoare, cum ar fi atelierele Grundtvig și inițiativele naționale pentru tineret deschise grupurilor neoficiale ar trebui reintroduse, iar inițiativele transnaționale de tineret ar trebui să fie mai ușor accesibile; Propune ca impactul programului să fie maximizat prin măsuri eligibile noi, de exemplu prin introducerea unor schimburi de tineri pe scară largă, bazate pe structura Serviciului european de voluntariat pe scară largă (SEV), în cadrul acțiunii-cheie 1 (AC1);

6.  subliniază că, dintre capitolele programului, capitolul dedicat tinerilor este cel mai afectat ca urmare a creșterii interesului cetățenilor europeni pentru Erasmus+; menționează că, în prezent, 36 % dintre cererile Erasmus+ sunt în domeniul tineretului, înregistrându-se o creștere de 60 % a numărului de cereri între 2014 și 2016;

7.  recunoaște importanța dialogului structurat al UE privind tineretul, un proces participativ care acordă tinerilor și organizațiilor de tineret ocazia de a fi implicați în elaborarea politicii UE în domeniul tineretului și de a o influența și salută sprijinul pe care programul îl furnizează procesului, prin susținerea grupurilor de lucru naționale și a proiectelor privind dialogul structurat în cadrul acțiunii-cheie 3 (AC3); ia act de faptul că Serviciul european de voluntariat este un format intensiv de învățare și de experiență pentru tineri, care necesită un cadru de înaltă calitate; subliniază faptul că accesul la programul Erasmus+ ar trebui să rămână în continuare rezervat în principal societății civile;

8.  recunoaște că, potrivit relatărilor părților interesate de la toate nivelurile, primii doi ani și jumătate de punere în aplicare a programului au fost dificili și complecși, însă, între timp, s-au înregistrat progrese, deși simplificările introduse prin abordarea de tipul „format unic” au avut în multe cazuri efecte negative; consideră că mai puține obstacole birocratice ar putea conduce la un program mai amplu și mai accesibil; solicită, prin urmare, depunerea de eforturi suplimentare pentru reducerea birocrației în întregul ciclu al proiectelor și pentru stabilirea costurilor în mod corespunzător și în raport cu bugetul sau cu tipul de proiect; în același timp, încurajează Comisia să consolideze dialogul cu partenerii sociali, autoritățile locale și societatea civilă pentru a asigura accesul cel mai larg la program; regretă faptul că, din cauza complicațiilor administrative mari, finanțarea Erasmus+ este uneori inaccesibilă pentru organizațiile mai mici; consideră că birocrația și cerințele de raportare ar trebui simplificate;

9.  regretă faptul că Comisia nu furnizează date privind calitatea proiectelor de succes; subliniază că analizarea calității fiecărui proiect și a expunerii transparente a rezultatelor sunt un pas evident pe care Comisia ar trebui să îl facă, care poate contribui la o rată mai mare de succes în privința solicitărilor;

10.  evidențiază că obiectivul unei aplicări mai simple, mai ușor de utilizat și mai flexibile nu a fost încă atins; în acest context, regretă faptul că se remarcă în continuare o lipsă de claritate și un nivel neuniform de detaliere în ghidul programului, precum și formulare de cerere prea complicate care creează un dezavantaj considerabil pentru candidații mai mici, neexperimentați și neprofesioniști; subliniază necesitatea de a urmări îmbunătățirea programului, sporind caracterul accesibil al acestuia pentru utilizatori, ținând seama, în același timp, de importanța diferențierii între diverse sectoare și grupuri de beneficiari; regretă faptul că termenele de plată lungi din cadrul Erasmus+ au un impact negativ asupra posibilităților organizațiilor mai mici de a solicita finanțare;

11.  invită Comisia să simplifice în mod semnificativ procedura de solicitare și să transforme ghidul programului, făcându-l mai adaptat utilizatorilor și sectoarelor specifice, unind ansamblul informațiilor relevante pentru fiecare sector de program într-un capitol și să publice toate formularele de cerere în toate limbile oficiale, în același timp cu ghidul programului și cu mult timp înainte de termenul limită de depunere a cererilor, precum și să furnizeze o indicație clară a documentelor necesare în fiecare etapă; solicită clarificarea și simplificarea secțiunii financiare din formularele electronice; subliniază că este necesară o evaluare coordonată și consecventă a cererilor, susținută de experți independenți;

12.  subliniază importanța unor rezultate de învățare clare și a unor fișe de post specifice pentru experiențele de muncă Erasmus+ în străinătate pentru studenții, stagiarii și ucenicii din cadrul învățământului profesional și tehnic, precum și pentru voluntari; subliniază că pregătirea candidaților înainte de experiența lor internațională este parte integrantă din activitate și necesită includerea unor sesiuni de consiliere în carieră, formări lingvistice, precum și cursuri de formare în domeniul integrării sociale și culturale, inclusiv al comunicării transculturale care ar impulsiona participarea persoanelor la societate și le-ar îmbunătăți condițiile de muncă și de trai; luând în considerare importanța multilingvismului în îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor, consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a promova și susține multilingvismul în cadrul programului Erasmus+; salută faptul că vor fi consolidate competențele în materie de limbi străine ale participanților la proiectele Erasmus+ , inclusiv în ceea ce privește limbile străine învecinate, acestea putând crește mobilitatea și capacitatea de inserție profesională pe piața transfrontalieră a muncii; consideră că cursurile de limbă pentru viitori participanți la mobilitate ar putea fi asigurate în cooperare cu instituțiile educaționale și companiile-gazdă și ar putea fi adaptate la domeniul lor de studiu sau la stagiul acestora;

13.  reamintește că, în ciuda majorării semnificative a bugetului general al programului, în CFM a fost prevăzută doar o creștere limitată pentru prima jumătate a perioadei de programare, ceea ce a determinat, din păcate, respingerea multor proiecte de înaltă calitate și, prin urmare, o rată de succes scăzută și un grad ridicat de nemulțumire în rândul candidaților;

14.  salută majorarea fondurilor disponibile pentru programul Erasmus+ pentru anul 2017 cu aproape 300 de milioane EUR, în comparație cu 2016; subliniază, în continuare, necesitatea de a folosi aceste fonduri parțial pentru îmbunătățirea punctelor slabe ale programului și în principal pentru sporirea numărului de proiecte de calitate;

15.  recunoaște faptul că investițiile de la bugetul UE în cadrul Erasmus+ contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională, precum și la diminuarea riscului de șomaj pe termen lung pentru tinerii europeni, la cetățenia activă și la incluziunea socială a tinerilor;

16.  consideră că majorarea cu 12,7 % a bugetului total în 2017, în raport cu 2016, și alte creșteri anuale în următorii ani ai programului vor conduce la rate de succes mai ridicate și la un grad mai ridicat de satisfacție în rândul solicitanților; așteaptă realizarea intenției Comisiei de a aloca o sumă suplimentară de 200 de milioane EUR pentru perioada rămasă a programului, deși este necesar un efort bugetar mai mare pentru a acoperi cererea în sectoarele subfinanțate, care este, de fapt, mult mai mare decât fondurile disponibile; ia act de faptul că 48 % dintre agențiile naționale raportează că acțiunile programului sunt subfinanțate;

17.  încurajează Comisia să analizeze acțiunile-cheie ale programului și sectoarele care par a fi subfinanțate, cum ar fi acțiunea-cheie 2 (AC2) Parteneriate strategice, educația adulților, tineretul, educația școlară, învățământul profesional și tehnic (VET) și învățământul superior, precum și cele care ar putea beneficia cel mai mult de majorarea bugetului; subliniază nevoia de a menține o monitorizare continuă a programului în vederea identificării domeniilor și a sectoarelor respective, pentru a adopta măsuri corective cât de repede posibil; subliniază necesitatea de a asigura finanțare suficientă pentru mobilitate, acordând o atenție deosebită sporirii mobilității grupurilor subreprezentate; subliniază faptul că, datorită nevoilor specifice ale fiecărui sector, sunt necesare linii bugetare speciale pentru diferite sectoare; subliniază că bugetul trebuie folosit exclusiv conform prevederilor programului;

18.  subliniază că, deși mijloacele virtuale reprezintă o modalitate de a sprijini difuzarea și exploatarea rezultatelor, activitățile directe și a contactele personale joacă un rol foarte important pentru succesul proiectului și al programului general; consideră, în această privință, că campaniile de sensibilizare din statele membre ar trebui să includă seminarii și activități în cadrul cărora să fie întâlniți în persoană potențialii participanți;

19.  subliniază că o componentă puternică pentru toți participanții la Erasmus+ este dezvoltarea competențelor lor lingvistice; prin urmare, salută instrumentele lingvistice online care sunt propuse de Comisie, dar reamintește că un cadru (național, regional, local) de însoțire trebuie pus în aplicare pentru ca mobilitatea să aibă succes, în special pentru copiii de vârstă școlară, pentru studenții VET și, de asemenea, pentru personal, în scopul de a contribui la integrarea acestora în diferite medii;

20.  subliniază faptul că, în prezent, numai 1 % din tinerii care participă la programe de formare profesională la locul de muncă, inclusiv cele de ucenicie, sunt implicați în programe de mobilitate pe durata formării; consideră că trebuie create condițiile necesare pentru dezvoltarea mobilității ucenicilor în interiorul Uniunii Europene, pentru a le oferi șanse egale cu cele ale studenților din învățământul superior și, astfel, pentru a realiza obiectivele de combatere a șomajului, în special a șomajului din rândul tinerilor;

21.  subliniază importanța educației informale și nonformale, a lucrătorilor tineri, a participării la activități sportive și a voluntariatului în cadrul programului Erasmus+ , ca moduri de a stimula dezvoltarea de competențe civice, sociale și interculturale, pentru a promova incluziunea socială și cetățenia activă a tinerilor și pentru a contribui la dezvoltarea capitalului uman și social;

22.  subliniază că, în trecut, programul Erasmus și, înainte de acesta, Leonardo se adresau în special tinerilor cu competențe mai înalte și cu opțiuni mai bune de acces pe piața forței de muncă și nu se axau deloc asupra grupurilor celor mai vulnerabile; indică obiectivul UE de a reduce părăsirea timpurie a școlii și sărăcia; subliniază că persoanele care părăsesc școala timpuriu, un grup cu risc ridicat de sărăcie și șomaj, ar trebui să fie vizate în mod deosebit de statele membre la punerea în aplicare a programului Erasmus+; subliniază că programele pentru persoanele care părăsesc timpuriu școala nu pot fi programele standard VET sau de schimb, ci ar trebui să se axeze pe nevoile specifice ale acestora, pe accesul ușor și pe finanțarea necomplicată, în coroborare cu medii de învățare informale sau nonformale;

23.  ia act de noile provocări sociale și de evoluția continuă a sarcinilor de muncă; reamintește că programul Erasmus+ pregătește, de asemenea, tinerii pentru angajare și consideră că ar trebui să se acorde o atenție specială asupra unei schimbări a accentului, de la competențele la locul de muncă la competențele netehnice, promovând dobândirea unor serii de abilități și competențe transversale și transferabile, cum ar fi antreprenoriatul, alfabetizarea TIC, gândirea creativă, soluționarea problemelor și o perspectivă inovatoare, încrederea în sine, adaptabilitatea, crearea spiritului de echipă, gestionarea proiectelor, evaluarea riscurilor și asumarea de riscuri, precum și competențe sociale și civice care sunt deosebit de relevante pentru piața muncii; consideră că aceasta ar trebui să includă, de asemenea, bunăstarea la locul de muncă, un bun echilibru între viața profesională și cea privată, precum și integrarea persoanelor aflate în situații vulnerabile pe piața muncii și în societate;

24.  ia act de faptul că mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți a fost lansat de-abia în februarie 2015, după semnarea, în decembrie 2014, a acordului de delegare cu Fondul european de investiții (FEI), și că, până în prezent, doar patru bănci din Franța, Spania și Irlanda participă la acest instrument inovator; regretă faptul că acest instrument financiar este departe de a atinge rezultatele așteptate, din moment ce, până în prezent, numai 130 de studenți la master participă la acesta; solicită o evaluare critică a mecanismului de garantare a împrumuturilor, analizarea scopului și a accesibilității sale pe teritoriul Europei, și îndeamnă Comisia, în consultare cu Parlamentul, să propună o strategie pentru a realoca o parte a bugetului care, probabil, nu va fi folosit până în 2020; subliniază că rata globală a studenților îndatorați ar trebui monitorizată, pentru a garanta că instrumentele financiare cuprinzătoare folosite de program înseamnă mai multe persoane ajutate;

25.  regretă că organizațiile care reprezintă sportivii amatori la nivel local, și în special sportivii cu handicap, sunt extrem de slab reprezentate în rândul participanților la proiectele din domeniul sportului de masă; salută introducerea unor parteneriate de colaborare restrânse, cu cerințe administrative reduse, ca un pas important care va facilita participarea la program a organizațiilor sportive de masă mai mici, precum și o mai bună valorificare a acestora; subliniază că acțiunea intersectorială, în acest caz conectând mai mult sportul și educația, poate contribui la abordarea acestei insuficiențe; remarcă faptul că practica ar trebui extinsă la alte sectoare ale finanțării proiectului Erasmus+, în special pentru organizațiile de voluntari;

26.  salută, în special, implicarea programului Erasmus+ în cooperare și în activitățile de sport de masă; încurajează Comisia să îmbunătățească accesibilitatea și participarea la program a actorilor de bază, cum ar fi cluburile sportive; invită Comisia să evalueze dacă finanțarea existentă, disponibilă pentru domeniul sportului în cadrul Erasmus+, este utilizată în mod eficient și în beneficiul sportului de masă și, în caz contrar, să identifice opțiuni de îmbunătățire, concentrându-se asupra sportului de masă și asupra educației, pentru a spori vizibilitatea, a promova activitatea fizică și a face sportul mai accesibil pentru toți cetățenii din UE; invită Comisia să îmbunătățească abordarea transsectorială privind sportul de masă în cadrul tuturor acțiunilor relevante ale Erasmus+ și să coordoneze acțiunile în acest domeniu pentru a asigura eficiența și impactul dorit al acestora;

27.  subliniază valoarea adăugată a acțiunilor VET din cadrul Erasmus+ pentru susținerea integrării sau reintegrării grupurilor dezavantajate în oportunitățile de formare educațională/vocațională, pentru a le facilita tranziția spre piața forței de muncă;

28.  îndeamnă Comisia și statele membre, inclusiv agențiile UE precum Cedefop, să îmbunătățească calitatea, accesibilitatea și accesul egal la programele de mobilitate VET, pentru ca acestea să ofere o valoare adăugată tuturor participanților în materie de calificare, recunoaștere și conținut și să garanteze introducerea unor standarde de calitate în programele de învățare;

29.  recunoaște că, având în vedere nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor din anumite state membre, pregătirea tinerilor pentru piața muncii reprezintă unul dintre obiectivele principale ale programului Erasmus+; în același timp, pune un accent deosebit pe necesitatea de a menține statutul activităților extrașcolare, de formare profesională și de studiu în cadrul programului Erasmus+;

30.  reamintește Comisiei că persoanele cu dizabilități, cum ar fi cei cu deficiențe de auz, au nevoi speciale, motiv pentru care necesită o finanțare adecvată și un sprijin corespunzător, cum ar fi interpreți în limbajul semnelor, precum și acces la informații suplimentare și o subvenție suficientă pentru a se putea înscrie în programul Erasmus +; solicită Comisiei să își continue activitatea de introducere a unor măsuri suplimentare pentru a acorda persoanelor cu dizabilități un acces liber și nediscriminatoriu la toate programele de burse din cadrul programului Erasmus+; consideră că ar merita, dacă se consideră necesar, să se numească așa-numiți mentori în cadrul agențiilor naționale, care să ofere consiliere cu privire la cea mai bună alocare a fondurilor;

31.  subliniază necesitatea sprijinirii atât prin finanțări, cât și prin facilități fiscale, a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care asigură formarea profesională în cadrul programului Erasmus+;

Recomandări

32.  consideră că Erasmus+ este unul dintre pilonii principali pentru adaptarea populației europene la învățarea pe tot parcursul vieții; solicită Comisiei, prin urmare, să exploateze pe deplin dimensiunea învățării continue a programului, promovând și încurajând cooperarea transsectorială în cadrul programului Erasmus+, care este mult mai mare decât în cadrul programelor precedente, și să evalueze cooperarea transsectorială în cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programului, care urmează a fi prezentată la sfârșitul anului 2017; recunoaște faptul că proiectele și activitățile transsectoriale demonstrează potențialul de a îmbunătăți performanța programului; solicită încorporarea mobilității educaționale în toate programele de învățământ superior sau profesional, pentru a îmbunătăți calitatea învățământului superior și a sistemului VET, pentru a sprijini actualizarea abilităților profesionale, a competențelor persoanelor și dezvoltarea carierei lor, precum și a consolida conștientizarea competențelor dobândite datorită mobilității în toate sectoarele specifice și a promova cunoștințele referitoare la învățare, formare și activitățile pentru tineri; solicită oportunități mai bune pentru elevii din învățământul profesional și tehnic de a efectua un stagiu de practică sau de a urma o parte din studii în țările învecinate, de exemplu finanțând cheltuielile de transport ale elevilor care continuă să locuiască în propria țară;

33.  subliniază că programul Erasmus+ este un instrument-cheie pentru îmbunătățirea calității VET pe întreg teritoriul UE; evidențiază că un VET de calitate și favorabil incluziunii, precum și mobilitatea VET joacă un rol economic și social esențial în Europa, într-o piață a muncii în schimbare rapidă, permițând tinerilor și a adulților să dobândească competențele profesionale și cele necesare vieții de care este nevoie pentru a realiza tranziția de la educație și formare la muncă; subliniază că VET și mobilitatea VET ar trebui să promoveze egalitatea de șanse, nediscriminarea și incluziunea socială pentru toți cetățenii, inclusiv pentru femeile subreprezentate în VET, precum și pentru persoanele aflate în situații vulnerabile, inclusiv romii, tinerii șomeri, persoanele cu dizabilități, locuitorii din zonele îndepărtate sau cele ultraperiferice, precum și migranții; sugerează, de asemenea, să se acorde o atenție mai mare beneficiarilor cu nivel scăzut de calificare, pentru a crește gradul lor de participare și, astfel, pentru a îmbunătăți raza de acțiune a programelor;

34.  subliniază selectivitatea socială continuă în ceea ce privește înscrierea la programele de mobilitate în unele state membre; regretă că inegalitățile din cadrul și dintre statele membre îngreunează accesul la program, deoarece creează bariere pentru solicitanți, în special pentru studenții cu venituri mici, subliniază procentul ridicat de studenți care sunt angajați în programe de mobilitate sprijinite de terțe părți (familie, părinți, parteneri, actori locali apropiați beneficiarilor); remarcă faptul că mulți studenți care lucrează renunță la participarea la programul de mobilitate din cauza potențialei pierderi a venitului; ia act de faptul că înlăturarea obstacolelor din calea mobilității, cum ar fi obstacolele financiare, și o mai bună recunoaștere a rezultatelor activității/studiilor sunt instrumente importante pentru îndeplinirea obiectivelor AC1; încurajează Comisia și statele membre să majoreze în continuare ajutorul financiar pentru persoanele care nu pot participa din cauza constrângerilor financiare și caută posibilități suplimentare de a facilita mobilitatea acestora pentru a face cu adevărat programul Erasmus+ accesibil tuturor; invită Comisia și statele membre să asigure egalitatea de gen și accesul egal la program;

35.  solicită Comisiei să garanteze mobilitatea la nivelul întregii Europe chiar și în perioadele de criză și să mențină opțiuni care să permită țărilor ce participă la Spațiul European al Învățământului Superior să acceseze programul Erasmus+;

36.  își manifestă din nou preocuparea cu privire la faptul că tinerii și publicul larg percep Erasmus+ în principal ca fiind un program pentru studenți; prin urmare, recomandă să se acorde o importanță sporită măririi vizibilității la nivel european, național și regional a diferitelor domenii în care persoanele pot să își prezinte candidatura, care includ învățământul preuniversitar, învățământul superior, învățământul superior internațional, VET, educația pentru adulți, tineretul și sporturile, ca și voluntariatul, evidențiind, de asemenea, posibilitatea de a crea proiecte transversale, în special prin activitatea de relații cu publicul și printr-o campanie de informare cu privire la conținutul tuturor programelor;

37.  consideră că mărcile renumite (Comenius, Erasmus, Erasmus Mundus, Leonardo da Vinci, Grundtvig și Tineretul în acțiune) și siglele acestora constituie instrumente importante pentru promovarea diversității programului; ia act, de asemenea, de faptul că denumirea „Erasmus+” este pe cale de a deveni cel mai bine cunoscută în rândul noilor participanți; subliniază faptul că noul program ar trebui să-și protejeze noua denumire „Erasmus+” și să utilizeze în continuare diferite metode pentru a promova sensibilizarea publicului; sugerează Comisiei să evidențieze în continuare relația programului Erasmus+ cu mărcile sale și varietatea subprogramelor acestuia; solicită adăugarea denumirii „Erasmus” la programele individuale (prin urmare, acestea vor fi „Erasmus Comenius”, „Erasmus”, „Erasmus Mundus”, „Erasmus Leonardo da Vinci”, „Erasmus Grundtvig” și „Erasmus Tineretul în acțiune”); invită toate părțile interesate să continue să le utilizeze, în special în publicații și broșuri, pentru a menține și a consolida identitatea programelor sectoriale, a facilita recunoașterea și a evita orice confuzie în rândul beneficiarilor; solicită Comisiei să structureze ghidul Erasmus+ cu ajutorul unor mărci renumite și să folosească în mod riguros etichetele respective în cadrul ghidului;

38.  încurajează Comisia să își sporească eforturile în vederea unui mod de lucru deschis, consultativ și transparent, precum și să își consolideze în continuare cooperarea cu partenerii sociali și cu societatea civilă (inclusiv, după caz, cu asociațiile de părinți, studenți, profesori, personal auxiliar și organizații de tineret) de la toate nivelurile de punere în aplicare; subliniază faptul că programul Erasmus+ ar trebui să devină un program emblematic din punctul de vedere al transparenței în Uniunea Europeană, recunoscut ca atare de cetățenii săi, evoluând către o situație în care toate deciziile și procesele sale să devină pe deplin transparente, în special în ceea ce privește aspectele financiare ale acestora; reamintește faptul că deciziile pe deplin transparente asigură o înțelegere mai clară pentru proiectele și persoanele ale căror cereri nu au avut succes;

39.  subliniază rolul important al Comitetului pentru program, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 de instituire a programului Erasmus+, ca actor-cheie în punerea în aplicare a programului și în consolidarea valorii adăugate europene, prin îmbunătățirea complementarității și a sinergiei dintre Erasmus+ și politicile la nivel național; solicită un rol mai solid pentru Comitetul pentru program și sporirea importanței rolului acestuia în deciziile de politică; invită Comisia să comunice în continuare informații detaliate privind distribuția fondurilor centralizate către Comitetul pentru program;

40.  subliniază faptul că instrumentele IT nu ar trebui înțelese numai ca vector pentru procesele administrative, de gestiune și de depunere de cererilor, întrucât acestea pot oferi, de asemenea, modalități valoroase de menținere a legăturii cu beneficiarii și de facilitare a contactelor inter pares în rândul acestora, asigurând un potențial sprijin pentru multe alte procese, de exemplu, feedback din partea beneficiarilor, mentorat reciproc și consolidarea vizibilității programului;

41.  invită Comisia să asigure un schimb regulat de informații și o bună cooperare între autoritățile naționale, organismele de punere în aplicare și organizațiile societății civile de la nivel european și agențiile naționale în ceea ce privește atât acțiunile descentralizate, cât și acțiunile centralizate din cadrul programului; solicită agențiilor naționale să furnizeze toate informațiile necesare pe paginile lor de internet, în același format și cu același conținut, în măsura posibilului;

42.  invită Comisia și, respectiv, Direcția Generală Educație și Cultură (DG EAC) și Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) să facă posibilă o promovare mai intensă a acțiunilor descentralizate, precum AC 2, propunând finanțări adecvate și proporționale cu dimensiunea acțiunilor;

43.  încurajează consolidarea în continuare a cooperării dintre agențiile naționale și EACEA în scopul de a promova acțiunile centralizate ale programului Erasmus+, de a furniza sprijinul necesar, de a crește sensibilizarea publicului cu privire la program, de a furniza informații suplimentare cu privire la program potențialilor candidați și de a face schimb de opinii privind îmbunătățirea procesului de punere în aplicare a acestora; solicită Comisiei să elaboreze orientări europene de punere în aplicare destinate agențiilor naționale, în colaborare cu acestea; solicită facilitarea contactelor dintre Comisie, agențiile naționale, beneficiarii programului, reprezentații organizațiilor societății civile și EACEA, prin elaborarea unei platforme de comunicare pentru schimbul de informații și bune practici, în care toate părțile interesate pot primi informații de calitate, comunicând experiențele și sugestiile proprii de îmbunătățire constantă a programului; subliniază nevoia de a implica părțile interesate și beneficiarii în reuniunile Comitetului pentru program; subliniază faptul că, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1288/2013, acest lucru ar putea fi facilitat prin înființarea unor subcomitete permanente, la care să participe reprezentanți ai părților interesate și ai beneficiarilor, agențiile naționale sectoriale, deputații în Parlamentul European și reprezentanți ai statelor membre;

44.  solicită Comisiei să revizuiască modalitățile de plată către agențiile naționale, termenele-limită pentru candidaturi și perioadele de alocare și să le ajusteze în consecință; arată că agențiile naționale ar trebui să aibă posibilitatea unei flexibilități mai mari în ceea ce privește granturile de mobilitate și costurile administrative, în favoarea unor șederi mai îndelungate în străinătate; încurajează Comisia să asigure o flexibilitate sporită agențiilor naționale pentru transferul fondurilor în cadrul acțiunilor-cheie, în scopul de a acoperi potențialele deficite de finanțare, în funcție de nevoile beneficiarilor; sugerează încredințarea acestui proces agențiilor naționale, având în vedere familiaritatea lor cu eventualele deficite de finanțare din țările lor respective; ia act de faptul că o flexibilitate crescută face necesare monitorizarea și transparența corespunzătoare;

45.  își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea numărului de proiecte grupate în cadrul Leonardo și cere ca agențiile naționale să aibă o libertate decizională mai mare în ceea ce privește valoarea subvențiilor pentru cheltuielile administrative, astfel încât să poată ține cont într-un mod mai eficace de particularitățile naționale, precum sistemul dual;

46.  este preocupat de dificultățile agențiilor naționale în interpretarea și aplicarea normelor programelor și reamintește că 82% din bugetul Erasmus + este gestionat prin acțiuni descentralizate; solicită Comisiei să simplifice definițiile și să îmbunătățească orientările privind acțiunile descentralizate și să asigure aplicarea consecventă a normelor și reglementărilor programului în cadrul agențiilor naționale, respectând standardele comune de calitate, evaluarea proiectului și procedurile administrative, garantând astfel punerea uniformă și coerentă în aplicare a programului Erasmus+, cele mai bune rezultate pentru bugetul UE și evitarea ratelor de eroare;

47.  consideră că performanțele agențiilor naționale ar trebui evaluate și îmbunătățite periodic, pentru a garanta performanța acțiunilor finanțate de UE; ia act de faptul că ratele de participare și experiența participanților și a partenerilor ar trebui să constituie un element esențial în această privință;

48.  sugerează alinierea structurii organizatorice a serviciilor competente ale Comisiei cu structura programului;

49.  solicită îmbunătățirea în continuare a instrumentelor informatice relevante și acordarea unei atenții primordiale raționalizării, accesibilității pentru utilizatori și îmbunătățirii legăturilor dintre diferitele instrumente, mai degrabă decât dezvoltării unor instrumente noi; reamintește, în acest context, faptul că aplicațiile mobile se numără printre mijloacele favorite de interacțiune cu internetul utilizate de tinerii cetățeni; subliniază faptul că tehnologiile IT pot juca un rol important în consolidarea vizibilității programului;

50.  invită Comisia să dezvolte în continuare platformele eTwinning, School Education Gateway, Open Education Europe, EPALE, Portalul european pentru tineret și VALOR IT pentru a le face mai atractive și mai ușor de utilizat; solicită Comisiei să includă o evaluare a acestor platforme în evaluarea la jumătatea perioadei a programului Erasmus+, care să fie prezentată la sfârșitul anului 2017;

51.  invită Comisia să optimizeze performanța și ușurința utilizării instrumentelor IT, cum ar fi Instrumentul de mobilitate sau alte platforme de sprijin IT, precum Platforma electronică pentru educația adulților în Europa (EPALE), pentru a se asigura că beneficiarii programului își valorifică pe deplin experiențele, precum și pentru a promova colaborarea transfrontalieră și schimbul de cele mai bune practici;

52.  solicită Comisiei să consolideze dimensiunea educației în școli din cadrul programului, permițând o mobilitate sporită a elevilor, simplificarea procedurilor de finanțare și administrative pentru școli și furnizorii de educație nonformală, profitând astfel de intenția generală a Erasmus+ de a stimula cooperarea transsectorială și pentru a încuraja furnizorii de educație nonformală să se implice în parteneriate cu școli; încurajează Comisia să consolideze activitatea privind tinerii și practicile de dezvoltare a educației nonformale în cadrul programului, sprijinind organizațiile de tineret și alți furnizori de activități pentru tineri și acordând în continuare sprijin pentru parteneriatul privind tineretul, încheiat între UE și Consiliul Europei;

53.  salută introducerea a două tipuri de parteneriate strategice, ca un prim pas important și pozitiv în direcția creșterii șanselor pentru micile organizații de a participa la program, deoarece acestea întâmpină deseori dificultăți în îndeplinirea cerințelor și, prin urmare, sunt discriminate, ceea ce afectează negativ reputația și capacitatea de convingere a programului; invită Comisia să aducă îmbunătățiri care să sporească și mai mult atractivitatea programului, pentru a asigura includerea mai multor organizații mici în activitățile programului, cu scopul final de a spori ponderea acestora în cadrul programului, ținând seama de cerințele de calitate; salută elaborarea unor orientări europene de punere în aplicare și a unui site mai detaliat de întrebări frecvente pentru eficientizarea răspunsurilor referitoare la criteriile de selecție și pentru evidențierea proiectelor selectate, pentru a clarifica selecția și pentru a sprijini mai bine organizațiile mici; subliniază nevoia de a implica diverse organizații participante în activitățile programului și de a menține un echilibru între acestea;

54.  recomandă reducerea valorilor subvențiilor în sectorul cooperării școlare, în favoarea numărului de proiecte subvenționate, pentru a subvenționa în mod direct schimburile școlare și, astfel, pentru a face posibile întâlniri mai personale între persoane de diferite limbi și culturi; subliniază importanța experiențelor personale cu persoane din medii culturale diferite în ceea ce privește promovarea unei identități europene și ideea fundamentală a integrării europene și recomandă să se încerce să se asigure participarea unui număr cât mai mare de persoane, lucru care ar trebui să fie valabil pentru toate obiectivele programului; salută, în acest sens, îmbunătățirile care au avut deja loc, dar speră ca normele să devină și mai flexibile, ca parte a parteneriatelor strategice dintre agențiile naționale și Comisie;

55.  luând în considerare importanța multilingvismului în îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor(19), consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a promova și susține multilingvismul în cadrul programului Erasmus+;

56.  constată, în contextul noilor provocări societale pentru Europa, nevoia de a consolida o abordare europeană pentru a rezista în fața provocărilor europene comune, prin sprijinirea proiectelor de inovare la scară mare în domeniul educației, al formării și al tineretului, derulate de rețelele societății civile europene; indică faptul că acest lucru poate fi realizat prin alocarea către acțiunile centralizate a unei părți din finanțarea generală a Erasmus+ destinată AC2 intitulate „Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici”;

57.  ia act de faptul că 75 % dintre agențiile naționale au semnalat sarcini administrative considerabile, ceea ce scade capacitatea de investiție a bugetului UE și riscă să afecteze direct beneficiarii; solicită DG EAC și EACEA să îmbunătățească implementarea, în special în procesul de tratare a cererilor;

58.  salută introducerea în program a sistemului bazat pe costuri unitare, în vederea reducerii la minimum a sarcinii administrative; salută, de asemenea, ajustările efectuate de Comisie în 2016, precum și pe cele planificate pentru 2017; menționează că unele state membre nu pot aplica acest sistem din cauza unor cerințe normative sau consideră nivelurile costurilor inadecvate în raport cu costurile reale; consideră că este nevoie ca ratele costurilor unitare să fie majorate într-o mai mare măsură, pentru ca participanții la proiect să beneficieze de sprijinul financiar necesar și subliniază nevoia de a garanta că participanții și organizațiile din zonele îndepărtate și regiunile de frontieră nu sunt dezavantajate de sistemul de cost unitar; solicită ca implicarea personală ridicată, în special a numeroșilor voluntari și cadre didactice, dar și a tuturor celorlalți candidați, să fie recompensată în mod corespunzător; solicită (re)introducerea în finanțare a capitolelor privind inițierea proiectului și stabilirea contactului cu potențialii parteneri de cooperare sau întâlnirile pregătitoare ori o alocare totală suficientă pentru a acoperi aceste costuri, de exemplu; subliniază faptul că transparența în acest domeniu reprezintă o componentă esențială a cerințelor de transparență și a obiectivelor întregului program Erasmus+;

59.  salută simplificarea introdusă de utilizarea sumei forfetare și a finanțării forfetare; încurajează Comisia să identifice modalități pentru îmbunătățirea în continuare a procedurii administrative complicate pentru solicitanții din diferite sectoare ale programului; este preocupat de faptul că agențiile naționale raportează sarcini de audit mai mari;

60.  constată nevoia de a consolida sprijinul operațional acordat rețelelor europene în cadrul AC3 intitulate „Sprijin pentru reformarea politicilor”, în vederea maximizării promovării și diseminării oportunităților oferite de Erasmus+;

61.  solicită Comisiei să ia măsuri relevante pentru ca activitatea de voluntariat să fie considerată sursă de contribuții proprii la bugetul proiectului, deoarece acest lucru facilitează participarea organizațiilor mai mici, în special în sport, ținând seama de faptul că Erasmus+ permite recunoașterea timpului de voluntariat drept cofinanțare sub formă de contribuții în natură și că noua propunere a Comisiei referitoare la orientările financiare include această posibilitate; subliniază faptul că trebuie recunoscută contribuția voluntarilor și că aceasta trebuie să beneficieze de vizibilitate, având în vedere semnificația ei specială pentru program, cu condiția să fie monitorizată pentru a se asigura că voluntariatul completează, dar nu înlocuiește, investiția resurselor publice;

62.  recunoaște valoarea economică și socială a voluntariatului și încurajează Comisia să sprijine mai mult organizațiile bazate pe voluntariat prin acțiunile programului;

63.  salută propunerea Comisiei de instituire a unui Corp european de solidaritate; încurajează Comisia să implice organizațiile de voluntari în elaborarea acestei noi inițiative pentru a asigura valoarea sa adăugată și complementară în consolidarea voluntariatului în Uniunea Europeană; încurajează Comisia și statele membre să depună un efort bugetar pentru a integra această nouă inițiativă, fără a subfinanța alte programe actuale și prioritare, și solicită explorarea posibilităților de integrare a acesteia în cadrul Serviciului european de voluntariat, pentru a consolida voluntariatul în UE fără a suprapune inițiative și programe;

64.  evidențiază că voluntariatul este o expresie a solidarității, libertății și responsabilității, care contribuie la consolidarea unei cetățenii active și la dezvoltarea personală umană; consideră că voluntariatul reprezintă, de asemenea, un instrument esențial pentru incluziunea și coeziunea socială, precum și pentru formare, educație și dialog intercultural, asigurând, totodată, o contribuție importantă la răspândirea valorilor europene; consideră că Serviciul european de voluntariat (EVS) ar trebui recunoscut pentru rolul său în sprijinirea dezvoltării abilităților și competențelor care pot facilita accesul participanților la EVS la piața muncii; invită Comisia și statele membre să asigure condiții de muncă decente pentru voluntari și să monitorizeze dacă contractele în temeiul căruia lucrează voluntarii sunt respectate pe deplin; invită Comisia și statele membre să garanteze că participanții la Serviciul european de voluntariat nu sunt niciodată considerați înlocuitori pentru forța de muncă și nu sunt nici folosiți în acest scop;

65.  solicită ca perioada decizională să fie cât mai scurtă cu putință, astfel încât candidaturile să poată fi evaluate într-o manieră coerentă și coordonată, iar candidaturile respinse să poată primi o justificare transparentă și inteligibilă, astfel încât utilizatorii programelor UE să nu fie descurajați în mod semnificativ;

66.  încurajează cu fermitate un nivel mai ridicat de transparență în evaluarea cererilor și adresarea unui feedback de calitate tuturor candidaților; invită Comisia să garanteze un sistem de feedback eficace pentru ca beneficiarii programului să poată transmite un raport Comisiei privind orice neregulă pe care eu putut să o constate cu privire la punerea în aplicare a programului Erasmus+; invită, de asemenea, Comisia să îmbunătățească și să intensifice fluxul de informații dintre instituțiile europene responsabile cu punerea în aplicare a programului și organismele naționale; în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a programului, încurajează agențiile naționale și EACEA să asigure oportunități de formare pentru evaluatori, precum și să organizeze reuniuni periodice cu beneficiarii și vizite ale proiectelor;

67.  remarcă importanța consolidării dimensiunii locale a Serviciului european de voluntariat; sugerează acordarea unui sprijin mai mare voluntarilor Serviciului european de voluntariat nu doar înainte de plecare, ci și la întoarcerea acestora în comunitățile lor locale, sub forma unor formări orientate spre locuri de muncă și integrate în locurile de muncă, pentru a-i ajuta să își împărtășească expertiza europeană prin promovarea voluntariatului la nivel local;

68.  susține creșterea eficienței și a eficacității prin programe mai ample; remarcă, cu toate acestea, că ar trebui să existe un echilibru între grupurile mici și grupurile mari de solicitanți;

69.  solicită Comisiei să armonizeze, pe cât posibil, pe parcursul întregului program, ratele de prefinanțare indicate, pentru a le oferi tuturor beneficiarilor aceleași avantaje și pentru a facilita punerea în aplicare a proiectului, în special în cazul organizațiilor mici; invită Comisia și statele membre să se asigure că nu există o preferință pentru instituțiile mari în detrimentul celor mai mici și mai puțin cunoscute în ceea ce privește candidații la program;

70.  constată o serie de dezechilibre regionale, la nivelul UE și zonale, în interiorul statelor membre, în participarea la acțiunile finanțate prin Erasmus+; este preocupat de faptul că ratele de reușită a acțiunilor acestuia sunt relativ scăzute și divergente pe teritoriul UE; solicită măsuri direcționate și rapide pentru a crește participarea și pentru a îmbunătăți ratele de reușită, indiferent de originea solicitanților, care să vizeze direcționarea unei părți a finanțărilor în acțiuni specifice de promovare și de informare, în special în acele regiuni în care accesul la fonduri este încă scăzut;

71.  observă că implementarea Erasmus+ în regiunile UE arată că există cereri de finanțare și priorități de intervenție diferite, care impun ca anumite state membre să reorienteze intervenția programului pentru a asigura rentabilitatea banilor cheltuiți;

72.  remarcă discrepanțele nejustificate dintre țări în materie de granturi și metodele lor de alocare; încurajează Comisia să investigheze consecințele acestor diferențe într-un efort de reducere la minimum a diferențelor socioeconomice în Uniunea Europeană; încurajează creșterea în continuare a ratelor granturilor, precum și ajustarea acestora la costul vieții în țara care găzduiește persoana care participă la programul de mobilitate, pentru a încuraja participarea studenților dezavantajați din punct de vedere socioeconomic, a studenților și a personalului cu nevoi speciale, precum și a studenților și a personalului din regiuni îndepărtate;

73.  ia act de faptul că efectele pozitive mai accentuate și cererea mai mare de granturi de mobilitate Erasmus+ în Europa de Est și de Sud se lovesc de incompatibilitatea cu un buget global al programului limitat, ceea ce conduce la un procent ridicat de cereri respinse; propune Comisiei să își intensifice eforturile pentru a promova mobilitatea dinspre vestul Europei spre est;

74.  regretă faptul că inegalitățile tot mai profunde din interiorul statelor membre și dintre acestea, precum și existența, în UE, a unei rate ridicate a șomajului în rândul tinerilor îngreunează accesul la program, ridicând obstacole în calea mobilității solicitanților care provin din regiunile cu venituri mai reduse, care au fost afectate într-o măsură și mai mare de criza economică și de reducerile bugetare; declară că este necesar ca programul Erasmus + și VET să pătrundă până în regiunile cele mai îndepărtate și în cele situate la frontierele Uniunii Europene; consideră extrem de pozitivă asigurarea accesibilității și a egalității de șanse pentru locuitorii acestor regiuni, ca mijloc de reducere a șomajului în rândul tinerilor și de reactivare economică;

75.  subliniază faptul că granturile pentru sprijinirea mobilității persoanelor în cadrul programului Erasmus+ ar trebui să fie scutite de la plata taxelor și a contribuțiilor sociale;

76.  invită Comisia să recunoască natura specială a proiectelor și acțiunilor de mobilitate care implică persoane cu nevoi speciale și persoane care provin din medii defavorizate; încurajează promovarea intensă a posibilităților pentru persoanele cu nevoi speciale și pentru persoanele care provin din medii defavorizate de a participa la program, inclusiv refugiații, și solicită facilitarea accesului acestor persoane la program;

77.  subliniază că, deși au fost realizate progrese pentru recunoașterea perioadelor de studii, a creditelor, a competențelor și a abilităților dobândite prin învățarea nonformală și informală în străinătate, aceste provocări există în continuare; subliniază faptul că recunoașterea calificărilor internaționale este esențială pentru mobilitate și creează baza pentru continuarea cooperării în Spațiul european al învățământului superior; subliniază importanța utilizării pe deplin a tuturor instrumentelor UE pentru validarea cunoștințelor, a abilităților și a competențelor care sunt esențiale pentru recunoașterea calificărilor;

78.  subliniază că numărul perioadelor de studii efectuate în străinătate prin programul Erasmus a crescut constant începând cu 2008, în pofida crizei economice, financiare și sociale; atrage atenția asupra faptului că, în același timp, numărul stagiilor în străinătate a crescut exponențial; concluzionează că stagiile sunt în mod evident considerate de către tineri o oportunitate excelentă de consolidare a capacității lor de inserție profesională; recomandă Comisiei și agențiilor, organizatorilor și instituțiilor naționale să ia act de această evoluție;

79.  subliniază că, datorită Cadrului european al calificărilor(20), s-au realizat îmbunătățiri clare în domeniul sistemelor de recunoaștere și validare a diplomelor, calificărilor, creditelor, certificatelor de competențe și acreditărilor de competențe din domeniul educației și al VET, însă constată că există în continuare probleme; subliniază importanța de a garanta că competențele și calificările dezvoltate prin experiențele internaționale de mobilitate în orice cadru – mediu de învățare formal, stagii sau voluntariat în cadrul întreprinderilor și activități pentru tineret – sunt documentate, validate, recunoscute și făcute comparabile în mod adecvat în sistemul național; solicită Comisiei să reformeze Cadrul european al calificărilor și să realizeze progrese în domeniul consolidării acestuia, transformând caracterul său de recomandare din momentul de față într-un instrument mai puternic, pentru a sprijini libera circulație; invită Comisia și statele membre să folosească sistematic și să dezvolte în continuare instrumentele europene existente precum Europass, Youthpass și SECEFP; încurajează dezvoltarea unor calificări comune în domeniul VET, care să poată asigura recunoașterea internațională a calificărilor; solicită statelor membre să pună în aplicare integral și la timp Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale;

80.  subliniază că educația și învățământul nonformal în rândul adulților promovează competențele de bază și competențele netehnice, precum competențele sociale și civice care sunt relevante pentru piața forței de muncă, precum și bunăstarea la locul de muncă și un bun echilibru între viața profesională și cea privată; indică faptul că educația și învățământul nonformal pentru adulți joacă un rol crucial în abordarea grupurilor sociale dezavantajate și în sprijinirea lor în direcția dezvoltării competențelor care să le ajute să intre pe piața forței de muncă și să găsească un loc de muncă durabil și de calitate sau să își îmbunătățească situația profesională, precum și să contribuie la o Europă mai democratică;

81.  invită Comisia și statele membre să promoveze programele VET, subliniază că sistemele de stagii de formare și de stagii profesionale reprezintă oportunități formatoare care nu înlocuiesc locurile de muncă cu normă întreagă, că acestea trebuie să garanteze condiții decente de lucru și plata adecvată a ucenicilor și că, în nicio circumstanță, competențele atribuite beneficiarilor nu ar trebui să fie înlocuite cu cele specifice unui angajat;

82.  constată creșterea cerințelor pentru activitatea de punere în aplicare desfășurată de agențiile naționale în cadrul programului actual; invită Comisia să ofere agențiilor naționale resurse suficiente și asistența necesară, permițând astfel o punere în aplicare mai eficientă a programului și oferind agențiilor naționale posibilitatea să abordeze noile provocări care apar în urma creșterii bugetare;

83.  solicită Comisiei să monitorizeze criteriile de calitate utilizate de agențiile naționale în evaluările proiectului și schimbul de cele mai bune practici în acest sens; încurajează programele de formare a evaluatorilor pentru a le permite să-și continue dezvoltarea, în special în proiectele transsectoriale, și pentru a le permite să ofere feedback de calitate tuturor solicitanților pentru a încuraja realizarea obiectivelor în proiectele viitoare și pentru a îmbunătăți performanța viitorilor solicitanți;

84.  consideră că măsurarea calitativă ar trebuie să fie la fel de importantă ca măsurarea cantitativă; solicită realizarea măsurării calitative în contextul programului Erasmus +;

85.  invită Comisia și statele membre să valideze și să recunoască învățarea formală și nonformală, precum și uceniciile; încurajează statele membre să-i informeze mai bine pe tinerii ucenici în privința posibilităților existente, să sprijine mai bine centrele de ucenicii care doresc să se orienteze către programul Erasmus +, precum și să pună în aplicare măsuri însoțitoare în caz de experiență de mobilitate transfrontalieră în țări învecinate pentru a sprijini ucenicii în ceea ce privește cazarea și transportul;

86.  mizează pe consolidarea mobilității în educație, a programelor de învățare și a perioadelor de practică la locul de muncă din cadrul programelor „Garanția pentru tineret” și „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”, cu scopul de a încerca atenuarea ratelor înalte de șomaj în rândul tinerilor și dezechilibrele geografice din interiorul Uniunii Europene;

87.  îndeamnă Comisia să identifice participarea inegală în prezent a instituțiilor VET la programele UE privind mobilitatea în țări și în regiuni, cu scopul de a diminua aceste diferențe prin îmbunătățirea colaborării și a schimbului de informații între agențiile naționale pentru Erasmus+, prin sprijinirea muncii în echipă între instituțiile VET, conectând instituțiile VET cu experiență cu alte instituții, prin aplicarea de măsuri de sprijin în materie de politici și prin prezentarea de sugestii specifice instituțiilor VET, precum și prin îmbunătățirea sistemelor de sprijin ale instituțiilor VET care sunt deja instituite;

88.  încurajează statele membre, în scopul de a stimula mobilitatea profesorilor, a cadrelor universitare și a personalului non-academic, să recunoască că participarea acestora la programele de mobilitate este o parte importantă a evoluției carierei lor, și, dacă este posibil, să introducă un sistem de recompensare în legătură cu participarea la programele de mobilitate, de exemplu, sub forma unor beneficii financiare sau a reducerii volumului de muncă;

89.  invită agențiile naționale să ofere transparență deplină în evaluarea proiectelor prin publicarea unei liste de proiecte selectate, împreună cu progresele continue ale acestora și cu sprijinul financiar alocat;

90.  încurajează continuarea, în cadrul AC 1, a celor mai bune practici privind funcția din Comenius, cum ar fi stimularea schimburilor între clasele de elevi, precum și posibilitatea ca membrii personalului școlar să solicite în mod individual granturi de mobilitate conform AC 1;

91.  remarcă faptul că, în ciuda calității înalte a proiectelor din acțiunea-cheie 2, multe dintre acestea au fost respinse din cauza finanțării limitate; încurajează Comisia să desemneze aceste proiecte, pentru a contribui la atragerea de investiții pentru acestea din alte surse; încurajează statele membre să recunoască proiectele care au primit note, acordându-le caracter prioritar în accesarea fondurilor publice în vederea realizării lor, dacă respectivele fonduri sunt accesibile;

92.  invită Comisia să continue eforturile de rezolvare a provocării legate de finanțarea organizațiilor europene cu sediul în Bruxelles, pentru ca acestea să contribuie în continuare la dezvoltarea politicilor europene în domeniile educației, formării, tineretului și sportului;

93.  remarcă provocările cu care se confruntă agențiile naționale în punerea în aplicare a mobilității internaționale a creditelor; solicită o mai mare flexibilitate a alocării resurselor de către agențiile naționale din unele țări și regiuni, cu scopul respectării priorităților de cooperare ale instituțiilor de învățământ superior;

94.  remarcă scăderea numărului de participanți individuali la mobilitate în afara Erasmus+, ca urmare a tratamentului preferențial din partea instituțiilor europene de învățământ superior aplicat unui sistem de mobilitate instituționalizat; încurajează Comisia și autoritățile naționale să reînnoiască oportunitățile candidaților individuali de participare la mobilitate;

95.  încurajează Comisia să consolideze sistemul VET prin promovarea subprogramelor Leonardo da Vinci în rândul noilor organizații și al instituțiilor mai mici, în plus față de acordarea de asistență acestora pentru solicitarea unei finanțări corespunzătoare, oferindu-le orientări în continuare, formare online și sprijin personalizat pentru întocmirea de cereri de finanțare de înaltă calitate prin contactul cu agențiile naționale pentru programul Erasmus+;

96.  încurajează promovarea spațiului învățământului superior european în întreaga lume, precum și avansarea cunoștințelor individuale la nivel mondial, sprijinind toate părțile interesate relevante (statele membre, instituțiile de învățământ superior, asociațiile de învățământ superior) să sporească interesul pentru masteratul în cotutelă Erasmus Mundus în rândul instituțiilor de învățământ superior și al posibililor candidați;

97.  sugerează o mai mare implicare a agențiilor naționale în dezvoltarea politicii în domeniile educației, formării, tineretului și sportului, prin consolidarea legăturilor dintre Comisie, statele membre și agențiile naționale;

Următoarea perioadă de programare

98.  invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de simplificare a procedurilor administrative și de reducere a numeroaselor sarcini administrative pentru elevi și instituții, precum și pentru companiile-gazdă implicate în proiectele Erasmus+, în special pentru cele care nu exploatează suficient de bine această oportunitate, pentru a îmbunătăți și facilita accesul echitabil, precum și procesele de înregistrare, validare și recunoaștere; susține că informațiile referitoare la acest program trebuie furnizate în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene pentru a încuraja o implicare mai mare; solicită Comisiei și agențiilor naționale să omogenizeze criteriile de acces, urmărind să se asigure accesul unui număr cât mai mare de solicitanți posibil;

99.  sugerează că nu ar trebui să se mai acorde prioritate continuării armonizării și introducerii unor modificări majore în structura programului, ci, în schimb, ar trebui să se protejeze și să se consolideze realizările obținute până în prezent și să se facă îmbunătățiri progresive acolo unde este necesar;

100.  recomandă creșterea importanței și a vizibilității educației nonformale atât pentru încadrarea în muncă a tineretului, cât și pentru educația adulților în cadrul programului Erasmus+, educația nonformală fiind importantă în sectorul cetățeniei europene, pentru promovarea democrației și a educației privind valorile; cu toate acestea, programul este asociat frecvent cu educația formală, datorită numelui său;

101.  invită Comisia să implice părțile interesate relevante în activitatea privind următoarea perioadă de programare a finanțării, precum și în introducerea unor posibile îmbunătățiri pentru a garanta succesul ulterior al programului și valoarea adăugată a acestuia;

102.  recomandă ca Erasmus+ să dezvolte în continuare mobilitatea transsectorială a persoanelor în cadrul acțiunii-cheie 1, astfel încât cursanții, profesorii, educatorii, formatorii, ucenicii, lucrătorii și tinerii să se poată implica pe deplin în mobilitatea transsectorială;

103.  solicită să fie elaborată o definiție clară a proiectelor transsectoriale, pentru a evita confuzia care rezultă din etichetarea greșită a proiectelor;

104.  solicită nu numai garantarea actualului nivel bugetar pentru următoarea generație de programe în contextul noului CFM, dar consideră majorarea suplimentară a bugetului, care să asigure un nivel de finanțare anuală pentru următoarea generație de programe cel puțin egal cu nivelul de finanțare pentru ultimul an de punere în aplicare a cadrului actual, ca o condiție prealabilă absolut esențială pentru succesul permanent al programului; propune explorarea de către Comisie a posibilității de a crește prefinanțarea;

105.  salută structura programului și invită Comisia să păstreze în propunerea pentru următoarea generație de programe capitole distincte și bugete separate pentru educație și formare, tineret și sport, ținând cont de caracteristicile specifice ale acestora, și să adapteze formularele de cerere, sistemele de raportare și cerințele privind produsele dezvoltate în funcție de sector;

106.  încurajează agențiile naționale să se asigure că bugetele disponibile pentru fiecare acțiune-cheie și fiecare sector sunt ușor accesibile după fiecare rundă de cereri pentru a le permite candidaților să își planifice strategic viitoarele acțiuni, precum și să publice rezultatele selecției de proiecte și liniile bugetare, astfel încât să se poată efectua o monitorizare externă adecvată a programului;

107.  invită Comisia să revizuiască periodic nivelurile sprijinului financiar, precum sumele forfetare pentru deplasare și diurnele, pentru a garanta că acestea corespund cheltuielilor de întreținere reale și pentru a evita îndatorarea determinată de perioada de formare și, prin urmare, pentru a ajuta la prevenirea discriminării și a abandonării persoanelor cu mijloace financiare mai reduse și/sau cu cerințe speciale;

108.  indică faptul că grupurile dezavantajate sunt vizate în mod specific în sectorul tineretului; sugerează extinderea Strategiei privind incluziunea și diversitatea la toate sectoarele programului pentru a promova incluziunea socială și participarea persoanelor cu nevoi speciale sau cu mai puține șanse la programul Erasmus+;

109.  solicită Comisiei să prezinte și statelor membre să aprobe un cadru de bună calitate pentru ucenicii și o propunere de îmbunătățire a mobilității ucenicilor pentru a asigura o serie de drepturi pentru ucenici, stagiari și cursanții din cadrul VET, pentru a garanta protejarea lor adecvată și că aceste programe de mobilitate nu vor înlocui niciodată contractele de muncă standard; solicită stagii remunerate și de calitate și cere ca statele membre să raporteze situațiile în care se încalcă condițiile referitoare la sarcinile sau drepturile beneficiarilor programului Erasmus+;

110.  solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a asigura o cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ și principalele părți interesate (autoritățile locale/regionale, partenerii sociali, sectorul privat, reprezentanții tineretului, instalațiile VET, organizațiile de cercetare și organizațiile societății civile) pentru a consolida capacitatea de adaptare a sistemului educațional și al VET la nevoile adevărate de pe piața muncii, precum și pentru a garanta că această cooperare se reflectă în programul Erasmus +; consideră că implicarea activă a beneficiarilor și a tuturor părților implicate în elaborarea, organizarea, monitorizarea, punerea în aplicare și evaluarea programului asigură viabilitatea și succesul programului, precum și valoarea sa adăugată;

111.  susține să se permită studenților mobili să combine studiile în străinătate cu un plasament legat de studii în cadrul programului, facilitând sejurul acestora în străinătate, scăzând selectivitatea socială, sporind numărul de studenți mobili, îmbunătățind competențele studenților și amplificând conexiunile între învățământul superior și mediul profesional; invită în special Comisia ca, la atribuirea burselor Erasmus+, să acorde o atenție deosebită mobilității de lungă durată a ucenicilor;

112.  ia act de asimetriile existente între statele membre în materie de criterii de admitere în programul Erasmus+; insistă ca Comisia să se asigure că regulile programului sunt aplicate în mod armonizat în cadrul tuturor agențiilor naționale, respectând standardele de calitate comune și practicile procedurale, asigurând astfel coerența internă și externă a programului Erasmus+ și poziționarea sa ca un adevărat program european; în această privință, invită Comisia să elaboreze pentru agențiile naționale orientări privind punerea în aplicare la nivel european a programului Erasmus+; încurajează agențiile naționale, care în mod inerent trebuie să facă parte din procesul de monitorizare, să se axeze și pe crearea sau facilitarea unui forum pentru dialogul constructiv între autoritățile responsabile cu politicile în domeniul educației și al muncii din fiecare stat membru; încurajează puternic o mai bună coordonare între agenții pentru a corela proiectele care vizează aspecte similare;

113.  invită Comisia și statele membre îmbunătățească oportunitățile de formare în străinătate pentru VET și să prezinte VET drept o alegere privilegiată pentru integrarea pe piața muncii și o sursă de cariere promițătoare, precum și să îl facă accesibil tuturor cetățenilor de toate vârstele și să asigure o finanțare adecvată, dat fiind că fondurile alocate pentru VET nu sunt proporționale(21) cu numărul potențial de persoane care s-ar înscrie la programele de mobilitate oferite; sprijină cu fermitate promovarea și încurajarea eficientă a mobilității în domeniul VET în rândul femeilor și consideră că ar trebui ca statele membre să stabilească obiective ambițioase în această privință, iar progresele realizate ar trebui monitorizate în mod strict;

114.  subliniază că are loc o redefinire a locurilor de muncă și a competențelor, în special datorită tranziției în curs spre o economie mai digitalizată, unde apar noi nevoi în domeniul afacerilor, precum și spre sectoare orientate spre viitor; invită Comisia și statele membre să se asigure că programul Erasmus+ reflectă această realitate;

115.  îndeamnă la o mai bună promovare a programelor de mobilitate pentru niveluri avansate ale învățământului superior în vederea asigurării mobilității între centrele de cercetare europene și a susținerii obiectivului de internaționalizare a universităților europene;

116.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți gradul de conștientizare a instrumentului Erasmus+ ca mijloc de îmbunătățire a propriilor competențe și de completare a acestora cu o dimensiune suplimentară, care să asigure abordarea adecvată a acestui instrument cu scopul de a-i garanta eficiența, eliminând riscul ca acesta să reprezinte o simplă experiență de viață;

117.  invită Comisia să elaboreze și să pună la dispoziție statistici actualizate, precum și să efectueze studii de monitorizare privind punerea în aplicare a programului Erasmus+, în special în ceea ce privește rata de utilizare a acestei opțiuni de către tineri, separat după regiune și sex, impactul pe care l-a avut asupra capacității de inserție profesională, tipul și rata șomajului, precum și impactul asupra salariilor și modul în care acesta ar putea fi îmbunătățit; invită Comisia să analizeze de ce în unele țări se înregistrează un număr mai ridicat de cereri pentru mobilitatea în domeniul VET, locurile unde diferențele de gen sunt cele mai mari și motivele pentru aceste diferențe, sau locurile unde există mai mulți solicitanți cu dizabilități, precum și să elaboreze un plan privind modul de creștere a implicării celorlalte țări; invită, prin urmare, agențiile naționale ale statelor membre să colaboreze îndeaproape în materie de schimburi de informații și de statistici; susține că rezultatele studiilor și statisticilor trebuie incluse și luate în considerare cu ocazia următoarei revizuiri la mijlocul perioadei a programului Erasmus +;

118.  reamintește faptul că, într-o perioadă marcată de o criză deosebită cu privire la valorile fundamentale ale UE, instrumentul Erasmus+ poate reprezenta o ocazie extrem de importantă pentru promovarea integrării, înțelegerii și solidarității în rândul tinerilor; solicită, prin urmare, valorificarea integrării tinerilor prin cunoașterea diferitelor culturi și tradiții și prin respectarea reciprocă și necesară a acestora;

119.  propune Comisiei să mențină educația și formarea în domeniul antreprenoriatului printre obiectivele unui viitor program Erasmus+, în următorul exercițiu financiar (după 2020), inclusiv în ceea ce privește mobilitatea, precum și să includă în program următoarele elemente:

   (i) evaluarea atentă a impactului măsurilor în vigoare de promovare a antreprenoriatului prin intermediul educației și al formării și, eventual, adaptarea acestora, acordând o atenție deosebită impactului măsurilor respective asupra grupurilor subreprezentate și dezavantajate;
   (ii) promovarea unui conținut pedagogic și a unor instrumente mai bine definite pentru educația formală și cea nonformală, care să vizeze toți studenții, cuprinzând atât module teoretice, cât și practice, cum ar fi proiecte antreprenoriale ale studenților;
   (iii) promovarea parteneriatelor între instituțiile de învățământ, întreprinderi, organizațiile nonprofit și furnizorii de servicii de educație nonformală pentru a concepe cursuri adaptate și a le oferi studenților experiența și modelele de care au nevoie;
   (iv) dezvoltarea de competențe în domeniul proceselor antreprenoriale, a alfabetizării financiare, a alfabetizării și a competențelor TIC, a gândirii creative, a spiritului inovator și de soluționare a problemelor, a încrederii în sine, a adaptabilității, a competențelor de consolidare a spiritului de echipă, de management de proiecte, de evaluare și de asumare a riscurilor, precum și a competențelor și cunoștințelor specifice de afaceri;
   (v) promovarea învățării nonformale și informale ca un mediu privilegiat pentru dobândirea de competențe antreprenoriale;

120.  încurajează statele membre să participe în continuare la programul „Erasmus pentru tineri antreprenori” și să continue să îl promoveze în rândul tinerilor care doresc să se implice în proiecte de afaceri, astfel încât aceștia să poată acumula experiență în străinătate și dobândi noi competențe, care îi vor ajuta să își desfășoare proiectele de afaceri cu succes;

121.  încurajează puternic învățarea inter pares după terminarea studiilor, și a formării și după dobândirea de experiență de lucru în străinătate în vederea creșterii impactului programului Erasmus+ asupra comunităților locale; evidențiază că împărtășirea bunelor practici este vitală pentru îmbunătățirea calității proiectelor din cadrul programului Erasmus+; salută platforma Erasmus+ pentru diseminarea rezultatelor proiectelor și solicită o abordare mai fermă în privința schimbului de bune practici și a schimburilor internaționale de opinii între agențiile naționale, parteneri și beneficiarii programului; solicită Comisiei să sprijine candidații la program în vederea identificării unor parteneri internaționali prin dezvoltarea unor platforme ușor de utilizat, care să combine informațiile publice referitoare la diverșii beneficiari și proiectele lor;

122.  invită Comisia să îmbunătățească ghidul programului și să îl facă mai ușor de folosit și de înțeles, precum și să elaboreze broșuri informative specifice privind fiecare dintre acțiunile-cheie; invită Comisia să eficientizeze procesul de depunere a cererilor din perspectiva sarcinilor administrative;

123.  susține dezvoltarea instituțiilor de învățământ pentru adulți prin oportunități permanente de dezvoltare profesională și de mobilitate pentru profesori, directori de școli, formatori și alți membri ai personalului didactic; încurajează dobândirea de competențe și abilități, în special în folosirea eficientă a TIC în domeniul educației pentru adulți, pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării; subliniază importanța schimbului de bune practici;

124.  salută elaborarea de proiecte-pilot precum „Cadrul european pentru mobilitatea ucenicilor: dezvoltarea cetățeniei europene și a competențelor prin integrarea tinerilor pe piața forței de muncă”, care vizează punerea în aplicare de sisteme rentabile de mobilitate transfrontalieră a ucenicilor între instituțiile VET, companii și/sau alte organizații relevante, precum și recunoașterea oficială și validarea rezultatelor învățării și susținerea recunoașterii reciproce a diplomelor, și „Mobilitatea tinerilor în domeniul formării profesionale - O mai bună mobilitate a tinerilor”, care vizează îmbunătățirea mobilității tinerilor în domeniul formării profesionale; invită Comisia să pună în aplicare în mod eficace cele două proiecte-pilot și să le integreze pe termen lung în programul Erasmus+;

125.  invită Comisia și statele membre să garanteze un sprijin structural sporit și pe termen lung pentru organizațiile europene ale societății civile în domeniul educației, al formării, al tineretului și al sportului sub formă de granturi de funcționare, deoarece acestea sunt organizațiile care furnizează oportunități de învățare și spații de participare la învățare pentru cetățenii și rezidenții europeni în vederea elaborării și punerii în aplicare de politici europene;

126.  invită Comisia să încerce să găsească o soluție adecvată pentru situația organizațiilor non-guvernamentale de la nivel european cu sediul în Bruxelles care depun cereri pentru obținerea de fonduri la agențiile naționale belgiene;

o
o   o

127.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 50.
(2) JO L 394, 30.12.2006, p. 10.
(3) JO C 311, 19.12.2009, p. 1.
(4) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 29.
(5) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 77.
(6) JO C 372, 20.12.2011, p. 1.
(7) JO C 372, 20.12.2011, p. 31.
(8) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(9) JO C 70, 8.3.2012, p. 9.
(10) JO C 208, 10.6.2016, p. 32.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2015)0292.
(12) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.
(13) JO C 172, 27.5.2015, p. 17.
(14) JO C 417, 15.12.2015, p. 36.
(15) Texte adoptate, P8_TA(2016)0106.
(16) Texte adoptate, P8_TA(2016)0107.
(17) Texte adoptate, P8_TA(2016)0291.
(18) http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/study/2014/erasmus-impact_en.pdf
(19) Raportul CCC în domeniul științei și al politicilor – Limbile și capacitatea de inserție profesională, 2015.
(20) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
(21) Potrivit Comisiei, în 2016, din cauza finanțării deficitare, rata succesului cererilor de înscriere eligibile la mobilitatea din domeniul VET în cadrul Erasmus+ a fost de 42 %. Situația s-a înrăutățit în decursul anilor - în 2014, rata succesului a fost de 54 %, iar în 2015 a fost de 48 %. Deși finanțarea disponibilă a crescut ușor în decursul anilor, cererea a crescut mult mai rapid, dar resursele limitate ale Erasmus+ nu permit finanțării să țină pasul cu cererea.

Notă juridică