Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2100(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0001/2017

Texte depuse :

A8-0001/2017

Dezbateri :

PV 13/02/2017 - 14
CRE 13/02/2017 - 14

Voturi :

PV 14/02/2017 - 8.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0027

Texte adoptate
PDF 461kWORD 78k
Marţi, 14 februarie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței
P8_TA(2017)0027A8-0001/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 14 februarie 2017 referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței (2016/2100(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 15 iunie 2016 privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2015 (COM(2016)0393), precum și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei din aceeași dată (SWD(2016)0198),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 39, 42 și 101-109,

–  având în vedere Protocolul nr. 26 la TFUE privind serviciile de interes general,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 la TFUE privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere cadrul universal de evaluare a sustenabilității sistemelor alimentare și agricole (SAFA), elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO),

–  având în vedere normele, orientările, rezoluțiile, comunicările și documentele relevante ale Comisiei pe tema concurenței,

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2016 referitoare la raportul intermediar privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2016 referitoare la dumpingul social în Uniunea Europeană(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței pentru anul 2014(4) și Rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței pentru anul 2013(5),

–  având în vedere Decizia Comisiei din 6 mai 2015 referitoare la lansarea unei anchete privind comerțul electronic în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (C(2015)3026),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat(7) (Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (GBER)),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi(8),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 9 iulie 2014 intitulată „Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE” (COM(2014)0449),

–  având în vedere răspunsurile Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris E-000344/2016, E-002666/2016 și E-002112/2016 ale membrilor Parlamentului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2015 referitoare la aviație(9), în special punctele 6, 7 și 11 privind revizuirea Regulamentului (CE) nr. 868/2004 pentru a proteja concurența loială în relațiile externe ale UE în domeniul aviației și a consolida poziția competitivă a industriei aviatice a UE, pentru a preveni concurența neloială într-un mod mai eficace, pentru a asigura reciprocitatea și pentru a elimina practicile neloiale, inclusiv subvențiile și ajutoarele de stat acordate tuturor companiilor aeriene din anumite țări terțe, care denaturează piața, transparența financiară din clauza privind concurența loială fiind un element esențial pentru garantarea unor condiții competitive egale;

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului(10) (Regulamentul privind OCP unică),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1218/2010 al Comisiei din 14 decembrie 2010 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de acorduri de specializare(11);

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0001/2017),

A.  întrucât existența unei politici puternice și eficiente a UE în domeniul concurenței a reprezentat întotdeauna o piatră de temelie a pieței interne, deoarece încurajează eficiența economică și creează un climat favorabil pentru creștere economică, inovare și progres tehnologic, reducând totodată prețurile;

B.  întrucât politica UE în domeniul concurenței este un instrument esențial pentru combaterea fragmentării pieței interne și, prin urmare, pentru crearea și menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga UE;

C.  întrucât Uniunea Europeană, sub conducerea Comisiei, ar trebui să promoveze „o cultură a concurenței’’ în UE și la nivel mondial;

D.  întrucât politica în domeniul concurenței constituie în sine un mijloc de protejare a democrației europene, în sensul că împiedică supraconcentrarea puterii economice și financiare în mâinile unui număr limitat de entități, ceea ce ar submina capacitatea autorităților politice europene de a acționa în mod independent față de importante grupuri industriale și bancare;

E.  întrucât punerea în aplicare corectă a normelor din domeniul concurenței (inclusiv a normelor antitrust) în conformitate cu economia socială de piață ar trebui să prevină concentrarea excesivă a puterii economice și financiare în mâna unui număr mic de entități și, de asemenea, stimulează actorii să fie dinamici și inovatori și să se deosebească de competitori în cadrul piețelor;

F.  întrucât politica în domeniul concurenței asigură deschiderea și eficiența piețelor, ceea ce conduce la prețuri mai mici, la apariția unor noi actori, la produse și servicii de mai bună calitate și o paletă mai largă de opțiuni pentru consumatori, și, în același timp, promovează cercetarea și inovarea, creșterea economică și reziliența întreprinderilor;

G.  întrucât politica în domeniul concurenței poate și ar trebui să contribuie în mod semnificativ la realizarea unor priorități politice esențiale, precum stimularea inovării, locuri de muncă de calitate, combaterea schimbărilor climatice, creșterea și dezvoltarea durabilă, investiții, utilizarea eficientă a resurselor, protecția consumatorilor și a sănătății umane, consolidând în același timp piața unică, în special piața unică digitală și uniunea energetică;

H.  întrucât o politică de succes în domeniul concurenței nu trebuie să se orienteze exclusiv asupra scăderii prețurilor pentru consumatori, ci să aibă în vedere și capacitatea de inovare a economiei europene și activitatea de investiții înregistrată în cadrul acestei economii, precum și condițiile speciale de concurență pentru întreprinderile mici și mijlocii;

I.  întrucât politica UE în domeniul concurenței este definită și de valorile echității sociale, independenței politice, transparenței și respectării garanțiilor procedurale,

J.  întrucât există o interdependență între politica UE în domeniul concurenței și alte politici importante ale UE, inclusiv politicile fiscală, industrială și digitală, a căror coordonare este menită să asigure conformitatea cu principiile fundamentale consacrate în tratate, în special transparența și loialitatea;

K.  întrucât se estimează că evaziunea fiscală, frauda fiscală și paradisurile fiscale îi costă, în fiecare an, pe contribuabilii Uniunii Europene miliarde de euro sub formă de pierderi de venituri (unele estimări indică o cifră care ajunge până la o mie de miliarde de euro), denaturând concurența de pe piața unică între întreprinderile care își plătesc impozitele ce le revin și cele care nu fac acest lucru;

L.  întrucât cooperarea la nivel mondial pentru a asigura respectarea normelor în domeniul concurenței permite evitarea inconsecvențelor în ceea ce privește căile de atac și rezultatele măsurilor de asigurare a respectării normelor și facilitează reducerea costurilor de asigurare a conformității suportate de întreprinderi;

M.  întrucât interpretarea pe care jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și practica decizională a Comisiei o oferă noțiunii de „activitate economică” diferă în funcție de normele vizate, cum ar fi normele pieței interne sau normele în materie de concurență; întrucât această practică confuză creează dificultăți și mai mari de înțelegere a noțiunii deja dificile de „activitate economică”;

N.  întrucât un mediu de reglementare clar, coerent și funcțional în ceea ce privește adaptarea politicii în materie de concurență la particularitățile sectorului agricol poate consolida poziția agricultorilor în lanțul de aprovizionare cu produse alimentare prin remedierea dezechilibrelor de poziție dintre agenții economici, îmbunătățind eficiența pieței și asigurând certitudine juridică și o concurență loială pe piața unică;

O.  întrucât forma, intensitatea și momentul apariției unor șocuri economice sunt greu de anticipat și este necesar ca o politică agricolă comună (PAC) orientată spre piață să asigure sprijin fermierilor și noi derogări pe perioade limitate de la normele legislației în materie de concurență, în caz de dezechilibre grave pe piață; întrucât, în timpul crizei din sectorul produselor lactate, Comisia a decis invocarea articolului 222 din Regulamentul privind OCP unică ca măsură de ultim resort pentru exceptarea planificării colective a producției de lapte efectuate de grupuri recunoscute de fermieri de la aplicarea legislației în materie de concurență;

P.  întrucât simpla aplicare a politicii în domeniul concurenței nu poate contracara practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare;

Q.  întrucât articolul 102 din TFUE indică în mod clar că impunerea, direct sau indirect, a unor practici comerciale neloiale în alte sectoare ale lanțului alimentar constituie o încălcare a acestui tratat;

R.  întrucât Grupul operativ pentru piețele agricole a fost înființat cu scopul de a îmbunătăți poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, analizând posibilitățile existente, inclusiv posibilitățile legale pentru instituirea de relații contractuale și organizarea de acțiuni colective; întrucât concluziile acestui grup trebuie luate în considerare, dacă este cazul, în cadrul viitoarelor discuții și al adoptării măsurilor necesare;

1.  salută raportul anual al Comisiei privind politica în domeniul concurenței, care demonstrează că existența unei politici adecvate a UE în domeniul concurenței poate contribui la restabilirea unui nivel al investițiilor și al inovării suficient de ridicat, prin crearea unui mediu concurențial echitabil; salută axarea raportului pe contribuția politicii în domeniul concurenței la eliminarea barierelor și a măsurilor ajutoarelor de stat distorsionante ca modalitate de promovare a pieței interne; reafirmă, de asemenea, că viitorul Europei ar trebui să se bazeze pe inovare, pe o economie socială de piață și pe utilizarea eficientă a resurselor, creând astfel un nivel de trai ridicat pentru toți cetățenii UE;

Integrarea pieței unice

2.  salută obiectivul Comisiei de a deschide noi oportunități pentru cetățeni și întreprinderi și reamintește că libera circulație a capitalurilor, a serviciilor, a bunurilor și a persoanelor reprezintă cele patru libertăți ale pieței unice și că punerea în aplicare a acestora este esențială pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi; subliniază că, fără o politică eficace a UE în domeniul concurenței, piața internă nu poate să își valorifice pe deplin potențialul; salută utilizarea de către Comisie a diferitelor instrumente de care dispune, inclusiv controlul fuziunilor, combaterea abuzului de poziție dominantă și a practicilor anticoncurențiale, combaterea cartelurilor, controlul ajutoarelor de stat, coordonarea cu autoritățile naționale și, dacă este cazul, regionale de concurență și, de asemenea, anchetele sectoriale;

3.  reafirmă că o politică eficace în domeniul concurenței trebuie să ia în considerare condițiile specifice ale pieței care se aplică întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), microîntreprinderilor si întreprinderilor nou-înființate și trebuie să asigure respectarea drepturilor lucrătorilor și un sistem de impozitare echitabil;

4.  solicită statelor membre și instituțiilor UE să acorde prioritate consolidării pieței unice post-Brexit prin asigurarea unei conformități depline cu legislația UE în domeniul concurenței și prin sporirea cooperării dintre statele membre în chestiuni fiscale; observă că Brexitul ar putea avea efecte negative asupra politicii UE din domeniul concurenței; subliniază, în special, riscul dublării procedurilor, ceea ce ar crește costurile administrative și ar conduce la întârzierea procedurilor de investigație;

5.  reafirmă că o concurență fiscală loială este esențială pentru integritatea pieței interne a UE și că, prin urmare, toți actorii de pe piață ar trebui să se achite de contribuțiile fiscale ce le revin, iar impozitele trebuie plătite în locul în care sunt realizate profiturile; subliniază că, după scandalul Lux Leaks, UE a recunoscut că - pentru a consolida concurența loială în cadrul pieței unice - are nevoie de reglementări și de politici fiscale simple și transparente, precum și că este necesar să se pună capăt concurenței fiscale inechitabile, inclusiv avantajelor fiscale ilegale acordate de statele membre, care impune un hazard moral și o sarcină fiscală suplimentară contribuabililor cinstiți și împiedică dezvoltarea IMM-urilor, inclusiv atunci când întreprinderile noi și IMM-urile care fac afaceri într-o singură țară sunt penalizate comparativ cu întreprinderile multinaționale, care pot transfera profiturile sau pot aplica alte forme de planificare fiscală agresivă prin intermediul unei game variate de decizii și instrumente, disponibile numai pentru aceste întreprinderi; subliniază necesitatea de a se examina cu atenție toate cazurile în care există suspiciuni că scopul întreprinderilor multinaționale este optimizarea fiscală; salută, între timp, anchetele aprofundate ale Comisiei în domeniul practicilor anticoncurențiale, precum avantajele fiscale selective, care pot include sistemele de decizii fiscale anticipate, și salută, de asemenea, rezultatele recente ale anchetelor care demonstrează că avantajele fiscale acordate în mod selectiv reprezintă ajutoare de stat ilegale în temeiul legislației UE în domeniul concurenței; subliniază necesitatea de a se asigura un acces larg al Comisiei la informații pentru a demara mai multe anchete în cazuri suspecte; solicită Comisiei să elaboreze orientări clare privind aspectele fiscale ale ajutoarelor de stat pentru a acoperi cazurile de concurență neloială și să își utilizeze la maximum competențele în temeiul legislației privind concurența pentru a ajuta statele membre să combată cu eficacitate practicile fiscale dăunătoare; reafirmă că sunt necesare eforturi mai mari, de asemenea, cu privire la practicile fiscale agresive; subliniază că sunt deosebit de importante informațiile privind deciziile fiscale și acordurile privind prețurile de transfer care fac obiectul schimburilor dintre autoritățile fiscale ale statelor membre; regretă faptul că statele membre nu permit accesul DG Concurență la aceste informații; recomandă o intensificare a schimbului de informații între autoritățile naționale și solicită statelor membre să publice informații în legătură cu deciziile lor fiscale și sugerează ca aceste informații să fie prezentate, atunci când este cazul, defalcate pe regiuni; consideră că deciziile Comisiei care au stabilit o metodologie clară de calculare a valorii și a avantajelor concurențiale necuvenite de care se bucură întreprinderile vizate de decizii necorespunzătoare oferă un temei juridic bun pentru o mai mare convergență;

6.  subliniază faptul că corupția în domeniul achizițiilor publice afectează competitivitatea europeană prin denaturarea gravă a pieței; reamintește că achizițiile publice reprezintă una dintre activitățile guvernamentale cele mai vulnerabile la corupție; evidențiază faptul că, în anumite state membre, achizițiile finanțate de UE prezintă riscuri de corupție mai mari decât achizițiile finanțate la nivel național; reamintește că, pentru a limita concurența pe piață, sunt utilizate pe scară largă invitații de ofertare personalizate; invită Comisia să își continue eforturile de a preveni utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE și de a stimula responsabilitatea în domeniul achizițiilor publice; solicită instituirea Parchetului European, care să dispună de drepturile necesare pentru a investiga mai eficient presupusele infracțiuni care implică fonduri ale UE;

7.  subliniază că procedurile privind ajutoarele de stat nu pot pune capăt singure concurenței fiscale neloiale în statele membre; recomandă, prin urmare, stabilirea bazei fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB completă), care va contribui la eliminarea denaturărilor concurenței și va garanta că niciun profit nu părăsește UE neimpozitat, publicarea informațiilor relevante privind deciziile fiscale, revizuirea Directivei TVA cu scopul de a preveni frauda și introducerea obligației în sarcina marilor întreprinderi internaționale de a raporta public cifra de afaceri și profiturile „pentru fiecare țară în parte”, și îndeamnă statele membre să dea dovadă de mai multă transparență în practicile lor fiscale și în îndeplinirea obligațiilor de informare reciprocă; reafirmă necesitatea de a se pune în aplicare pachetul de măsuri împotriva evitării obligațiilor fiscale, normele privind schimbul de informații între țările UE și un mecanism de reacție rapidă pentru combaterea fraudelor în materie de TVA pentru a asigura o concurență loială;

8.  consideră că concurența loială poate fi subminată de planificarea fiscală; salută recomandarea Comisiei de a modifica definiția „sediului permanent”, astfel încât întreprinderile să nu poată evita în mod artificial să aibă o prezență impozabilă în statele membre în care desfășoară o activitate economică; subliniază că această definiție ar trebui să ia în calcul și situațiile specifice din sectorul digital, astfel încât să se considere că societățile implicate în activități complet dematerializate au o prezență permanentă într-un stat membru dacă mențin o activitate digitală semnificativă în țara respectivă;

9.  subliniază necesitatea de a se pune în aplicare normele privind piața unică și la nivelul statelor membre, precum și de a se trata încălcările pentru a se evita fragmentarea pieței unice;

10.  solicită îmbunătățirea ghișeului unic pe baza experienței acumulate până în prezent privind minighișeul unic pentru produsele digitale; constată că, chiar și în cazul mini-ghișeului unic, întreprinderile mici și microîntreprinderile se pot confrunta cu o sarcină administrativă considerabilă;

11.  subliniază necesitatea de a se consolida și mai mult piața unică prin înlăturarea barierelor și a obstacolelor persistente;

12.  reamintește Comisiei că, pentru buna funcționare a pieței unice a UE, este foarte important ca autoritățile naționale și regionale să intervină în soluționarea problemelor generate de condițiile geografice nefavorabile care reduc capacitatea pieței de a prospera, atât din punct de vedere economic, cât și social;

13.  insistă asupra necesității de a se combate dumpingul fiscal și social, planificarea fiscală abuzivă și evaziunea fiscală pentru a se asigura o concurență loială în cadrul pieței unice;

14.  îndeamnă Comisia să finalizeze implementarea spațiului feroviar unic european, să asigure transparența deplină a fluxurilor monetare dintre administratorii infrastructurilor și întreprinderile feroviare și să verifice dacă în fiecare stat membru funcționează o autoritate de reglementare independentă și solidă;

15.  solicită Consiliului să ia rapid măsuri pentru a adopta propunerea Comisiei privind armonizarea bazei fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB);

16.  consideră că adoptarea monedei euro de către statele membre care nu au aderat încă la moneda unică ar consolida libera concurență în cadrul pieței interne;

Piața unică digitală

17.  salută strategia Comisiei privind piața unică digitală și subliniază rolul esențial pe care îl are politica în domeniul concurenței în finalizarea pieței digitale interne; sprijină, de asemenea, eforturile Comisiei de a se asigura că politica UE în domeniul concurenței se aplică pe deplin pieței unice digitale, deoarece concurența nu numai oferă mai multe alternative consumatorilor, ci va asigura, de asemenea, condiții echitabile de concurență, și regretă că lipsa în prezent a unui cadru digital european a evidențiat faptul că nu s-a putut ajunge la un echilibru între interesele marilor și micilor furnizori de servicii; subliniază că modelele de piață tradiționale ale politicii în domeniul concurenței adesea nu sunt suficient de relevante pentru piața digitală internă; solicită să se acorde o mai mare atenție noilor modele de afaceri utilizate de întreprinderile digitale; reafirmă că o piață unică digitală unificată ar putea crea sute de mii de noi locuri de muncă și ar putea contribui cu 415 miliarde EUR pe an la economia UE;

18.  subliniază că, pentru ca strategia privind piața unică digitală să rămână credibilă, toate celelalte anchete deschise de Comisie privind cartelurile trebuie duse la bun sfârșit fără a periclita calitatea acestora; solicită accelerarea procedurilor astfel încât să se obțină rezultate în cel mai scurt timp; salută, prin urmare, comunicarea suplimentară privind obiecțiunile trimisă de Comisie referitoare la serviciul de cumpărare prin comparare și comunicarea Comisiei privind obiecțiunile referitoare la sistemul de operare Android; solicită Comisiei să analizeze în continuare cu rigurozitate toate aspectele îngrijorătoare identificate în anchetele sale, incluzând alte domenii în care rezultatele căutării sunt afișate părtinitor (hoteluri, căutări locale, zboruri), pentru a garanta condiții echitabile de concurență pentru toți actorii de pe piața digitală; solicită anchetarea platformelor dominante de rezervare a hotelurilor;

19.  salută analiza sectorială a Comisiei privind comerțul electronic, ale cărei rezultate preliminare au identificat anumite practici comerciale în acest sector care ar putea să restricționeze concurența online; salută, de asemenea, angajamentul Comisiei în direcția unei piețe unice digitale europene și propunerea sa privind blocarea geografică și alte forme de discriminare bazate pe cetățenia și reședința clienților; solicită Comisiei să ia măsuri ambițioase pentru a elimina obstacolele ilegitime din calea concurenței online pentru a le permite consumatorilor din UE să cumpere online și fără nicio barieră de la vânzători bazați într-un alt stat membru; consideră, astfel, că sunt necesare măsuri specifice de îmbunătățire a accesului la bunuri și servicii, îndeosebi prin eliminarea practicilor de blocaj geografic nejustificate și a discriminărilor de preț în funcție de localizarea geografică sau de cetățenie, care adesea au drept efect generarea unor monopoluri și recurgerea de către consumatori la conținuturi ilegale; solicită, de asemenea, ca sistemul de etichetare a site-urilor de la nivelul UE să garanteze existența și calitatea serviciilor sau a produselor oferite pentru a asigura un nivel și mai ridicat de concurență loială și pentru a consolida protecția consumatorilor;

20.  consideră că sporirea participării IMM-urilor ar trebui să joace un rol esențial în eforturile de a promova o piață unică digitală unificată și subliniază necesitatea de a evalua impactul potențial al fiecărei inițiative, în special al celor care vizează promovarea comerțului electronic și clarificarea statutului de sediu permanent în sectorul digital, asupra capacității IMM-urilor de a beneficia de piața unică digitală;

21.  reamintește că neutralitatea rețelei are o importanță capitală pentru garantarea deplină a nediscriminării între serviciile de internet și a concurenței acestora („neutralitatea rețelei” reprezentând principiul conform căruia toate tipurile de trafic de internet sunt tratate în mod egal, fără discriminări, restricții sau intervenții, indiferent de expeditor, destinatar, tip, conținut, dispozitiv, serviciu sau aplicație);

22.  subliniază prezența crescândă a întreprinderilor noi care dispun de tehnologii digitale, în special de aplicații pentru telefonie mobilă și internet, alături de operatorii existenți, care a deschis noi canale prin care consumatorii pot să găsească, să compare și să aleagă bunuri și servicii în cadrul pieței unice, consumatorul devenind astfel un cumpărător avizat care urmărește să facă alegeri în cunoștință de cauză pe baza propriilor lui nevoi și obiective;

23.  subliniază că economia colaborativă oferă consumatorilor din UE numeroase produse și servicii inovatoare; subliniază că platformele de consum colaborativ au condus la ideea de a încuraja operatorii tradiționali și dominanți de pe piață să creeze un mediu mai competitiv, atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi; reafirmă că, pe lângă aspectele fiscale, cele care țin de cadrul administrativ și cele de securitate, Comisia ar trebui să monitorizeze și aspectele legate de concurență și să elimine obstacolele din calea intrării pe piață a întreprinderilor, pentru a crea condiții echitabile de concurență; subliniază că acest tip de economie a fost introdusă deja în urmă cu mai mulți ani și, din motive de consecvență juridică, orice nereguli ar trebui rezolvate la nivelul UE în conformitate cu principiul subsidiarității; subliniază necesitatea de a se asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a datelor cu caracter personal în cadrul pieței unice digitale; solicită Comisiei să creeze instrumentele indispensabile pentru ca numeroasele forme și tipuri de economie colaborativă să beneficieze de sprijin la nivelul UE, precum și în fiecare stat membru, să fie aplicate, să devină credibile și să câștige încredere, și este conștient de faptul că acest cadru de reglementare permisiv și favorabil nu va conduce la denaturarea concurenței; invită Comisia să abordeze din nou aceste preocupări, astfel încât beneficiile pe care aceste modele de afaceri le aduc societății să poată deveni o realitate concretă în limitele cadrelor juridice;

24.  invită Comisia să evalueze în detaliu și, dacă este necesar, să dezvolte în continuare eficiența instrumentelor disponibile în domeniul dreptului concurenței în era digitală;

25.  subliniază că este absolut esențial ca, mai ales într-un sector dinamic precum economia digitală, procedurile în domeniul concurenței să fie încheiate rapid, astfel încât abuzul de poziție dominantă pe piață să nu poată duce la concentrarea pieței;

26.  invită Comisia să țină seama de convergența în creștere de pe piețele digitale, prin compararea serviciilor similare, cum ar fi aplicațiile de mesagerie instantanee, cu servicii echivalente furnizate de sectorul general al telecomunicațiilor;

27.  salută anchetele Comisiei cu privire la anumite practici anticoncurențiale ale unor întreprinderi, în special ale giganților din domeniul internetului și al telecomunicațiilor și ale altor întreprinderi de mass-media, studiouri cinematografice și distribuitori de televiziune; îndeamnă Comisia să accelereze toate procedurile împotriva comportamentelor anticoncurențiale care încalcă normele antitrust ale UE;

28.  salută decizia Comisiei de recuperare în cazul ajutorului de stat acordat societății Apple, care reprezintă o piatră de temelie în ceea ce privește abordarea ajutoarelor de stat acordate în mod ilegal prin intermediul unor avantaje fiscale; subliniază însă că UE are nevoie de o legislație mai strictă cu privire la deciziile fiscale, care să asigure, de asemenea, un sistem și o procedură de recuperare a datoriilor în beneficiul resurselor proprii ale bugetului UE; invită Comisia să corecteze orice încălcare a legislației în vederea asigurării unei concurențe loiale în cadrul pieței unice;

29.  invită Comisia să prezinte o strategie de reglementare, care să țină seama de convergența tehnologică și, în special, de multiplicarea platformelor; reamintește că reglementările sectoriale ex-ante trebuie să asigure, în acest scop, un echilibru între menținerea pluralismului, a libertății de exprimare, a protecției datelor cu caracter personal, a protecției autonomiei și libertății de alegere a consumatorului și a promovării egale a ofertelor concurente în Europa și a ofertelor convergente pentru campionii europeni în fața concurenței internaționale; solicită corectarea inegalităților în ceea ce privește relațiile de putere și atenuarea situațiilor de dependență între operatorii economici în vederea unei distribuiri corecte a valorii;

30.  salută atenția sporită acordată efectelor de rețea și acumulării de date și analiza privind identificarea puterii de piață de pe piețele digitale; consideră că datele joacă un rol important în economia digitală și, prin urmare, ar trebui să fie luate în considerare în evaluarea concurențială;

31.  consideră că concurența în sectoarele căutării pe internet și telecomunicațiilor este esențială nu doar pentru stimularea inovației și a investițiilor în rețele și în economia digitală, ci și pentru promovarea unor prețuri accesibile și a unor opțiuni de servicii pentru consumatori; solicită, prin urmare, Comisiei să garanteze concurența în aceste domenii, inclusiv în ceea ce privește serviciile de internet și alocarea frecvențelor; salută, în acest sens, intenția Comisiei de a lua în considerare în mod favorabil obiectivele strategice ale pachetului privind telecomunicațiile atunci când aplică orientările privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă; salută decizia Comisiei de a pune capăt fuziunii dintre furnizorii de servicii de telefonie mobilă O2 și Three în Regatul Unit, în beneficiul consumatorilor europeni; reafirmă importanța punerii în aplicare a Codului european de comunicații electronice și sporirea conectivității în întreaga UE;

32.  consideră că nu este suficient să se elimine taxele de roaming în UE și că apelurile în interiorul UE trebuie să fie tratate în același fel ca și apelurile locale; solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă pentru a reglementa apelurile din interiorul UE;

33.  consideră că, într-o perspectivă pe termen lung, măsurile pentru eliminarea taxelor de roaming pe care consumatorii le plătesc în UE nu sunt suficiente dacă se dorește o piață unică din ce în ce mai consolidată și că este nevoie de stimulente pentru ca apelurile efectuate în interiorul UE și apelurile locale să fie aduse la același nivel tarifar, prin facilitarea investițiilor în rețele pe deplin europene sau în rețele partajate; solicită Comisiei să organizeze o consultare cuprinzătoare cu operatorii de rețele și cu părțile interesate relevante cu privire la modalitatea de a aduce tarifele pentru apelurile în UE la nivelul apelurilor locale în cel mai eficient mod, ceea ce ar încuraja în același timp investițiile și ar asigura competitivitatea și inovarea la nivel mondial;

34.  invită Comisia să își folosească instrumentele de politică și instrumentele financiare și să promoveze schimburile de bune practici între statele membre pentru a încuraja investițiile în diverse sectoare tradiționale și în IMM-uri care nu țin pasul cu revoluția industrială digitală;

35.  subliniază că Uniunea Europeană ar trebui să încurajeze toate întreprinderile (precum cele cu o cotă de piață dominantă și întreprinderile nou-înființate) să se implice în procesul de inovare;

36.  invită Comisia să dea dovadă de aceeași fermitate în derularea și finalizarea anchetei în curs împotriva McDonald’s;

Ajutoarele de stat

37.  salută revizuirea normelor privind ajutoarele de stat și sugerează să se prezinte Parlamentului un raport anual specific; reamintește însă statelor membre că scopul era ca măsurile de ajutor să fie mai bine direcționate înspre creșterea economică pe termen lung și sustenabilă, crearea de locuri de muncă de calitate și coeziunea socială, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile și libera funcționare a economiei sociale de piață; reamintește că statele membre au o responsabilitate mai mare când acordă ajutoare fără a informa în prealabil Comisia; subliniază că, pentru a consolida turismul european ca factor economic important, Comisia ar trebui să asigure o bază legală satisfăcătoare în materie de ajutoare de stat, și că, așadar, finanțarea organizațiilor publice de consum ar trebui să facă obiectul unei exceptări generale de la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA); invită Comisia să examineze orice tranzacție de ultimă oră efectuată de un stat membru, fără a lua în considerare presiunea politică din partea actorilor de pe piață; reamintește, de asemenea, Comisiei necesitatea de a împiedica anumite guverne să acționeze cu rea credință, așa cum se întâmplă atunci când cheltuiesc în mod abuziv fondurile UE;

38.  subliniază faptul că stimulentele de stat și regionale sunt unele dintre instrumentele de politică care pot să asigure serviciile esențiale pentru garantarea condițiilor economice și sociale necesare în regiunile și insulele izolate, îndepărtate sau periferice din Uniune, dar și faptul că ar trebui luate în considerare, de asemenea, experiențele trecute și că aceste intervenții nu ar trebui să fie în contradicție cu principiile pieței unice; subliniază că asigurarea conectivității în regiunile și insulele periferice este și ea esențială și salută includerea în cadrul RGECA a ajutorului de stat pentru transportul rezidenților din regiuni îndepărtate în care este recunoscută problema conectivității; invită Comisia ca, în timpul revizuirii în curs a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, să ia în considerare pe deplin specificitățile regiunilor ultraperiferice ale Europei, astfel cum sunt menționate la articolul 349 din TFUE, deoarece conectivitatea este esențială pentru IMM-urile locale din regiunile ultraperiferice și cel mai puțin susceptibilă de a afecta concurența de pe piața internă;

39.  salută Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat ca parte a Inițiativei privind modernizarea ajutoarelor de stat; recunoaște avantajele reglementărilor simplificate care oferă certitudine atât autorităților publice, cât și întreprinderilor; solicită, totodată, Comisiei să examineze mai îndeaproape ajutoarele de stat interzise, care au un impact negativ asupra pieței unice;

40.  solicită Comisiei să elaboreze în cel mai scurt timp un document cu orientări privind noțiunea de ajutor de stat din perspectiva modificărilor importante care au intervenit în jurisprudență și în practica de punere în aplicare a legii, pentru a asigura predictibilitatea și securitatea juridică;

41.  solicită Comisiei să lanseze o foaie de parcurs către ajutoare de stat mai puține, dar mai bine orientate, care să urmărească o diminuare a ajutoarelor de stat prin reducerea impozitelor, stimulând astfel noile întreprinderi și concurența loială, mai degrabă decât sprijinind vechi structuri și vechi beneficiari;

42.  subliniază că, atunci când se folosesc ajutoare de stat pentru a promova servicii de interes general, este crucial să se urmărească beneficiul consumatorilor și al cetățenilor, și nu cel al anumitor întreprinderi sau entități publice;

43.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape renaționalizarea serviciilor de utilități publice din statele membre ale UE și să prevină ajutoarele de stat ilegale acordate sub forma unor compensații de servicii publice;

44.  invită Comisia ca, în cadrul organizațiilor internaționale privind concurența, precum Rețeaua Internațională a Concurenței, să insiste pentru elaborarea unei definiții uniforme a ajutorului de stat;

45.  subliniază faptul că, pentru a garanta o uniune energetică funcțională și pentru a evita nerespectarea reglementărilor privind ajutoarele de stat, precum și utilizarea inadecvată a fondurilor UE, toate cazurile privind ajutoarele de stat și toate neregulile în materie de achiziții publice legate de investiții în sectorul energiei și al mediului, precum controversatul proiect de extindere a centralei nucleare Paks din Ungaria, trebuie să fie strict monitorizate și investigate în detaliu;

46.  subliniază că – așa cum Comisia a precizat pentru a șasea oară în raportul anual privind concurența – ajutoarele de stat temporare acordate sectorului financiar au fost considerate necesare pentru stabilizarea sistemului financiar mondial, însă acestea trebuie rapid reduse sau eliminate complet și reanalizate cât mai curând posibil; solicită Comisiei și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să garanteze că toată legislația în materie de protecție a consumatorului, de exemplu Directiva privind piețele instrumentelor financiare sau Directiva privind distribuția de asigurări, este pusă în aplicare în mod consecvent la nivelul întregii piețe unice și solicită Comisiei și ESMA să se asigure că nu există niciun arbitraj de reglementare la punerea în aplicare a acestor acte legislative; îndeamnă Comisia să aibă în vedere posibilitatea ca ajutoarele de stat pentru bănci să fie legate de condițiile de acordare de credite IMM-urilor;

47.  reamintește poziția sa cu privire la actuala anchetă a Comisiei referitoare la creanțele și creditele privind impozitul amânat de care a beneficiat sectorul bancar din mai multe state membre; consideră că creditele și creanțele privind impozitul amânat ar trebui să fie autorizate retroactiv în conformitate cu prevederile privind ajutorul de stat în cazul în care acestea prevăd condiții explicite privind obiectivele de finanțare pentru economia reală;

48.  consideră regretabil faptul că Comisia nu a luat nicio măsură împotriva abuzurilor comise în restructurarea băncilor private, inclusiv împotriva celor care i-au afectat pe micii deponenți și pe micii proprietari de instrumente financiare, precum acțiunile preferențiale, care, în numeroase cazuri, fuseseră comercializate fără respectarea deplină a legislației Uniunii Europene; solicită Comisiei ca, în cadrul procesului de restructurare a băncilor afectate de criza economică, să se ocupe de efectele larg răspândite ale vânzării inadecvate de produse financiare fără acoperire;

49.  reamintește solicitarea adresată Comisiei de a verifica dacă sectorul bancar a beneficiat de la începutul crizei de subvenții explicite și de ajutor de stat prin acordarea unui sprijin necondiționat pentru asigurarea lichidității;

50.  menționează că Curtea de Conturi Europeană a identificat erori în ceea ce privește ajutoarele de stat în aproximativ o cincime dintre proiectele pe care le-a auditat, care au fost cofinanțate prin programe de coeziune și considerate a avea relevanță pentru ajutoarele de stat în perioada 2010-2014(12); menționează că o treime dintre aceste erori au fost evaluate ca având impact financiar și că sunt considerate a fi contribuit la nivelul de eroare din politica de coeziune; consideră, prin urmare, că în politica de coeziune se mai pot face progrese în gestionarea neconformității cu reglementările privind ajutoarele de stat; consideră că este necesară, în special, cunoașterea reglementărilor privind ajutoarele de stat în țările beneficiare, pentru a evita erorile neintenționate, precum și pentru a îmbunătăți înregistrarea neregulilor, pentru a avea o perspectivă mai exactă asupra acestei chestiuni;

51.  consideră că este nevoie de o mai bună înțelegere la nivel local și național cu privire la clasificarea ajutoarelor de stat ilegale; salută deciziile recente ale Comisiei care clarifică ce măsuri de sprijin public pot fi luate de către statele membre fără a fi nevoie de o evaluare a Comisiei privind ajutoarele de stat; consideră că aceste decizii oferă orientări practice pentru proiecte locale și comunale, și permit o reducere a sarcinii administrative și, în același timp, creșterea securității juridice;

52.  solicită Comisiei să examineze interpretarea dispozițiilor relevante din legislația în domeniul concurenței din perspectiva Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor, cu scopul de a facilita aplicarea efectivă a instrumentelor prevăzute de către legiuitorul european cu privire la stabilizarea timpurie;

53.  subliniază importanța anchetelor desfășurate de Comisie privind ajutoarele de stat de natură fiscală, necesare pentru a veni în sprijinul agendei europene și internaționale în materie de fiscalitate, în special în ceea ce privește combaterea planificării fiscale agresive;

54.  solicită Comisiei să aloce mai multe resurse pentru investigarea deciziilor fiscale îngrijorătoare legate de ajutoarele de stat și să abordeze aceste investigații în mod sistematic; constată faptul că Comisia clasifică drept ajutoare de stat ilegale deciziile fiscale acordate de unele state membre anumitor întreprinderi multinaționale, deoarece acestea reprezintă o denaturare a concurenței pe piața internă; salută, de asemenea, o mai bună conștientizare a legăturilor dintre politicile fiscale și practicile administrative în domeniul fiscalității, pe de o parte, și al politicilor în domeniul concurenței, pe de altă parte; solicită Comisiei să publice un rezumat al principalelor decizii fiscale convenite în anul anterior, pe baza informațiilor dintr-o bază de date centralizată și sigură, incluzând cel puțin o descriere a problemelor vizate de decizia fiscală respectivă și o descriere a criteriilor utilizate pentru a determina un acord prealabil referitor la prețuri și pentru a identifica statul membru sau statele membre cele mai predispuse să fie afectate;

Antitrust, proceduri în materie de înțelegeri și controlul concentrărilor economice

55.  salută eforturile Comisiei de a pregăti orientări privind procedurile sale și evaluarea continuă de către aceasta a cadrului juridic al UE;

56.  subliniază importanța dezmembrării cartelurilor, în interesul cetățenilor și al întreprinderilor europene, în special în interesul IMM-urilor; încurajează Comisia să fluidizeze procedurile administrative în acest sens, pentru a accelera acțiunile;

57.  consideră că propunerile de fuziune între cele mai mari companii agro-chimice și din domeniul semințelor prezintă riscul ca prețurile semințelor să crească, iar gama de opțiuni pentru varietățile adaptate condițiilor agro-ecologice să fie restrânsă; subliniază că, dacă aceste fuziuni vor avea loc, 61 % din piața globală a semințelor și 65 % din piața globală a pesticidelor ar fi controlate de doar trei întreprinderi;

58.  solicită Comisiei să-și consolideze acțiunile la nivel global pentru a se asigura că reglementările țărilor terțe în materie de concurență nu sunt în contradicție cu prevederile UE, în defavoarea întreprinderilor europene;

59.  îndeamnă Comisia să continue să aplice o politică strică și eficace de combatere a înțelegerilor în toate cazurile în care dispune de suficiente dovezi privind o încălcare a normelor în vigoare; reamintește faptul că politica în domeniul concurenței permite competitorilor să coopereze în domeniul inovării, dar că această cooperare nu trebuie să fie utilizată în mod abuziv în scopuri anticoncurențiale; ia act de cele cinci decizii de anul trecut care au condus la amenzi în valoare totală de aproximativ 365 de milioane EUR, astfel cum arată documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul său din 2015 privind politica în domeniul concurenței;

60.  consideră că normele în vigoare referitoare la amenzile ce trebuie plătite în cazul unor încălcări ar putea fi completate cu o gamă mai largă de pedepse împotriva actorilor responsabili; solicită Comisiei să ia în calcul posibilitatea completării amenzilor pentru carteluri cu sancțiuni personale, aplicate factorilor decizionali din cadrul societății, precum și cu sancțiuni individuale pentru angajații care se fac în realitate vinovați de încălcarea legislației în materie de concurență de către întreprinderea în care lucrează - astfel, Comisia ar trebui să poată impune măsuri precum demiterea directorilor sau sancțiuni pecuniare personale dacă este necesar;

61.  consideră că aplicarea unor amenzi tot mai mari ca instrument antitrust unic poate fi prea simplistă; subliniază că o politică a unor amenzi mari nu ar trebui să fie utilizată ca un mecanism alternativ de finanțare a bugetului; este în favoarea unei abordări stimulativ-punitive, care să aibă efecte disuasive eficace, îndeosebi asupra celor care recidivează, încurajând, în același timp, conformitatea;

62.  indică faptul că numărul concentrărilor economice notificate a crescut în mod semnificativ în 2015; solicită, prin urmare, să se acorde serviciilor relevante resursele necesare (prin realocări interne de personal) pentru a putea continua să gestioneze în mod eficace această situație;

63.  salută consultarea inițiată recent de Comisie cu privire la anumite aspecte procedurale și juridice legate de controlul UE asupra concentrărilor economice; solicită Comisiei ca, în cadrul reformei planificate a Regulamentului privind concentrările economice, să examineze cu atenție dacă practica actuală de evaluare acordă destulă atenție situațiilor de pe piața digitală, precum și internaționalizării piețelor; este de părere că, în special în economia digitală, este necesară adaptarea criteriilor pentru evaluarea concentrărilor;

64.  împărtășește îngrijorările privind negocierile în curs referitoare la fuziunea dintre Bayer AG și Monsanto Company Inc.; atrage atenția asupra faptului că, în cazul în care ar fi autorizat, acest proiect de fuziune ar crea un oligopol european și mondial; subliniază că această fuziune ar putea conduce la apariția unei situații de monopol pe piețele de semințe și de pesticide, importante pentru sectorul agricol; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o evaluare ex ante a impactului acestei fuziuni, precum și o perspectivă clară a asupra programului Comisiei;

65.  consideră că este necesar să se ia în considerare prețul de achiziție ca criteriu în controlul european al concentrărilor economice, având în vedere că concentrările economice de pe piața digitală au arătat faptul că pragurile bazate pe profit nu sunt suficiente;

66.  încurajează Comisia să prezinte o propunere legislativă de stabilire a unui cadru european de coordonare a autorităților naționale de concurență în domeniul controlului concentrărilor economice;

67.  solicită din nou Comisiei să controleze riguros punerea în aplicare de către statele membre a Directivei 2014/104/UE privind acțiunile în despăgubire; subliniază că această directivă trebuie pusă în aplicare conform prevederilor până la 27 decembrie 2016; regretă profund lentoarea care a marcat până în prezent procesul de punere în aplicare, precum și că deocamdată multe state membre nu au depus niciun proiect de lege; solicită Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, să le reamintească statelor membre obligațiile ce le revin;

Aspecte sectoriale

68.  salută strategia-cadru a Comisiei pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice și subscrie celor cinci dimensiuni politice interconectate ale acesteia; subliniază că deciziile privind mixul energetic le revin statelor membre;

69.  salută diversele anchete antitrust, în special cele privind Gazprom și Bulgargaz, menite să asigure integrarea pieței în cadrul uniunii energetice; regretă, însă, practica anumitor state membre de achiziționare a gazului prin întreprinderi offshore, acesta fiind un exemplu tipic de evitare a obligațiilor fiscale și un act contrar bunei funcționări a uniunii energetice; subliniază, totodată, importanța prevenirii apariției unor structuri de piață care ar putea sta în calea concurenței efective din sectorul energetic;

70.  ia act de eforturile Comisiei de promovare a integrării pe piață a surselor de energie regenerabile pentru a se evita denaturarea concurenței; subliniază însă angajamentele cu caracter juridic obligatoriu asumate de statele membre în cadrul conferinței COP21 privind clima, care nu pot fi îndeplinite fără măsuri (de stat) în ceea ce privește promovarea și finanțarea producției și a utilizării energiei regenerabile;

71.  subliniază faptul că politica europeană în domeniul concurenței deține un mare potențial de a promova standarde sociale și de mediu mai înalte; menționează cu regret că guvernul maghiar distorsionează concurența în sectorul energiei din surse regenerabile, impunând taxe mari și împiedicând utilizarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic care folosesc energie din surse regenerabile; îndeamnă Comisia să continue să sprijine utilizarea energiei din surse regenerabile în Europa, pentru a realiza obiectivele de mediu prevăzute în strategia de creștere pe 10 ani a Uniunii Europene, Europa 2020; îndeamnă Comisia să sprijine în continuare integrarea cerințelor sociale, de mediu și de ocupare a forței de muncă în procedurile de achiziții publice;

72.  invită Comisia să reînnoiască pe deplin Regulamentul (UE) nr. 267/2010 al Comisiei de exceptare pentru anumite acorduri referitoare la sectorul asigurărilor, deoarece schimbul de informații necesare pentru calcularea riscurilor și acoperirea în comun a riscurilor consolidează condițiile privind securitatea juridică și competitivitatea în anumite sectoare de activitate, facilitând intrarea pe piață a unor noi întreprinderi și diversificarea opțiunilor pentru consumatori, precum și calitatea condițiilor economice;

73.  subliniază necesitatea de a se face o diferență conceptuală și politică între normele privind concurența și politica socială ale statului membru respectiv; recunoaște că fiecărui guvern îi revine obligația de a interveni pentru a evita sărăcia energetică a cetățenilor săi;

74.  invită Comisia și statele membre să reducă taxele fiscale aplicate produselor energetice și să combată eficient sărăcia energetică;

75.  reamintește că sistemul energetic este o infrastructură de rețea ce necesită un tratament special care să permită și, în plus, să favorizeze autoconsumul;

76.  menționează că actualele monopoluri de stat, de exemplu monopolurile din domeniul jocurilor de noroc, pot conduce la practici anticoncurențiale și inechitabile; atrage atenția asupra riscului ca, prin acordarea de autorizații fără licitație de concesiune sau prin acordarea lor în urma unor licitații discutabile și lipsite de transparență, guvernele statelor membre să poată favoriza anumite companii în detrimentul altora, creând astfel un mediu puternic neconcurențial; solicită Comisiei să monitorizeze strict actualele monopoluri de stat și legalitatea licitațiilor de concesiune, pentru a preveni orice denaturare excesivă a concurenței;

77.  invită Comisia să propună modificări ale Regulamentului (CE) nr. 261/2004 pentru a asigura același nivel de protecție pentru pasagerii zborurilor către țări terțe, indiferent dacă transportatorul este din UE sau din afara UE;

78.  reamintește că articolul 42 din TFUE acordă un statut special sectorului agricol în ceea ce privește punerea în aplicare a dreptului concurenței, afirmat în cadrul celei mai recente reforme a PAC, prin faptul că permite o serie de derogări și excepții de la dispozițiile articolului 101 din TFUE; consideră că actuala criză din sectorul agricol afectează poziția deja vulnerabilă a fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente;

79.  consideră că activitățile colective desfășurate de organizațiile și asociațiile producătorilor, cum ar fi planificarea producției și negocierile comerciale și, când este cazul, negocierea condițiilor contractuale, sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor PAC definite la articolul 39 din TFUE și ar putea să se bucure așadar, în principiu, de prezumția de compatibilitate cu articolul 101 din TFUE; constată că actualele derogări nu sunt folosite la potențialul lor maxim și că lipsa de claritate a acestor derogări, dificultățile întâmpinate la punerea în aplicare și absența unei aplicări uniforme de către autoritățile naționale de concurență nu asigură fermierilor și organizațiilor acestora securitatea juridică necesară, împiedicându-i să se organizeze și subminând buna funcționare a pieței interne; solicită, așadar, Comisiei să îmbunătățească instrumentele disponibile, garantând faptul că politica în domeniul concurenței ține seama în mai mare măsură de particularitățile sectorului agricol și clarificând domeniul de aplicare al derogării generale pentru agricultură, normele specifice pentru sectorul produselor lactate, al uleiurilor de măsline, al cărnii de vită și al culturilor arabile și excepțiile individuale în temeiul articolului 101 alineatul (3) din TFUE;

80.  îndeamnă Comisia să combată practicile comerciale neloiale în domeniul lanțului alimentar, care aduc prejudicii fermierilor și consumatorilor, și să ia măsuri de reglementare obligatorii la nivelul UE împotriva acestor practici; solicită Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței să abordeze temerile provocate de impactul cumulat pe care îl au concentrarea rapidă a distribuției la nivel național și formarea unor alianțe la nivel european și internațional între distribuitori importanți asupra componentei din amonte a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, precum și asupra distribuitorilor și consumatorilor; constată că această evoluție structurală ar putea conduce la o volatilitate a prețurilor și la o scădere a veniturilor agricultorilor și atrage temeri cu privire la eventuale alinieri strategice, la o restrângere a concurenței și la reducerea marjelor de investiții în inovare în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare;

81.  subliniază că politica în domeniul concurenței apără interesele consumatorilor, dar nu le ia în calcul și pe cele ale producătorilor agricoli; subliniază că politica în domeniul concurenței trebuie să asigure faptul că interesele producătorilor agricoli beneficiază de același nivel de protecție ca și interesele consumatorilor, garantând aplicarea unor condiții echitabile de concurență și de acces pe piață, pentru a se favoriza astfel investițiile, ocuparea forței de muncă, inovarea, viabilitatea întreprinderilor agricole și o dezvoltare echilibrată a zonelor rurale din UE;

82.  insistă ca conceptul de „preț echitabil” să nu fie tratat drept cel mai scăzut preț posibil pentru consumator, ci un preț rezonabil, care să permită remunerarea echitabilă a fiecărui actor din lanțul de aprovizionare cu produse agricole;

83.  solicită Comisiei să prezinte Parlamentului și Consiliului un bilanț al recurgerii la derogările în vigoare pentru fermieri în diferite state membre, în conformitate cu articolul 225 din Regulamentul privind OCP și să clarifice în mod adecvat aplicabilitatea acestor derogări și a derogărilor individuale de la legislația în materie de concurență în conformitate cu articolul 101 alineatul (3) din TFUE; solicită Comisiei să clarifice îndeosebi dacă acordurile de sustenabilitate încheiate în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare pentru a răspunde așteptărilor societății, ale căror dispoziții depășesc cerințele statutare, pot fi exceptate de la aplicarea legislației în materie de concurență dacă contribuie la îmbunătățirea producției și la promovarea inovării, cu beneficii pentru consumatori;

84.  solicită Comisiei să adopte o abordare mai complexă în definirea conceptului de „poziție dominantă” și a abuzului de aceasta de către o întreprindere agricolă sau mai multe astfel de întreprinderi, legate printr-un un acord orizontal, ținând seama de gradul de concentrare și de constrângerile asociate puterii de negociere ale sectoarelor producției, prelucrării și distribuției;

85.  consideră că, pe o piață agricolă unică, noțiunea de „piață relevantă” ar trebui să evolueze și ar trebui să fie analizată în primul rând ținând seama de situația de la nivelul Uniunii, înainte de a lua în considerare nivelurile inferioare, pentru a nu pune în pericol obiectivul concentrării ofertei de produse agricole prin restricționarea excesivă a domeniului de activitate a întreprinderilor agricole;

86.  consideră că agricultorilor din toate sectoarele de producție ar trebui să li se garanteze dreptul de negociere colectivă, inclusiv dreptul de a conveni prețuri minime;

87.  consideră că fermierii ar trebui să recurgă la potențialul oferit de organizațiile de producători, inclusiv de cooperativele de producători, de asociațiile acestora și de organismele din cadrul sectorului, fructificându-l la maximum; solicită Comisiei să încurajeze astfel de instrumente de autonomizare colectivă pentru a stimula competențele și eficiența, prin clarificarea și simplificarea normelor aplicabile pentru a se consolida astfel capacitatea lor de negociere și competitivitatea lor, însă cu asigurarea respectării principiilor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

88.  solicită Comisiei să se asigure că prevederile articolului 222 din Regulamentul privind OCP sunt aplicate cu rapiditate în perioadele de dezechilibre severe pe piață și să evalueze mai în detaliu eficiența acestei măsuri pentru a propune și alte adaptări temporare la legislația și procedurile în materie de concurență, în perioade de criză;

89.  salută, în acest sens, recenta publicare a orientărilor privind aplicarea acestor norme specifice; consideră însă că aplicabilitatea lor juridică este prea restrânsă și că criteriile ce trebuie respectate sunt prea stricte și eterogene între sectoare, neasigurând un nivel corespunzător de claritate și certitudine pentru agricultorii ce ar dori să recurgă la aceste derogări;

90.  consideră că clasificarea în funcție de piață nu este pe deplin potrivită actualei situații din sectorul uleiului de măsline și, prin urmare, propune tratarea acestui sector drept o piață unică, în beneficiul consumatorilor, în vederea îmbunătățirii aplicării articolului 169 din Regulamentul privind OCP;

91.  consideră că, având în vedere diferențele din producția de ulei de măsline, cauzate în principal de condițiile meteorologice, și pentru a garanta obiectivele membrilor organizațiilor de producători sau ale asociațiilor de organizații ale producătorilor, ar trebui luate în considerare cazurile în care organizațiile de producători sunt forțate să cumpere ulei de măsline de la non-membri, garantând totodată caracterul subordonat al acestei activități față de comercializarea produselor propriilor membri;

92.  propune extinderea domeniului de aplicare a normelor de la articolul 170 privind producția de carne de vită și mânzat la sectorul îngrășării bovinelor, pentru a asigura o punere în aplicare mai eficientă;

93.  salută, în contextul eliminării cotelor din sectorul zahărului, menținerea unui cadru contractual(13) între cultivatorii de sfeclă, organizațiile acestora și întreprinderile producătoare de zahăr pentru a negocia mai ales condițiile de distribuire a valorii în funcție de evoluțiile pe piața zahărului sau a altor materii prime; solicită statelor membre să se asigure că această posibilitate le este oferită tuturor agenților economici din acest sector pentru a se îndeplini obiectivele din Regulamentul privind OCP, asigurându-se astfel un echilibru corect între drepturile și obligațiile ce revin, pe de o parte, întreprinderilor producătoare de zahăr și, pe de altă parte, producătorilor de sfeclă de zahăr;

94.  invită Comisia Europeană să evalueze influența exercitată de comercianții cu amănuntul asupra întreprinderilor care produc propriile mărci de produse;

95.  reiterează poziția Parlamentului(14) în favoarea adoptării unei legislații-cadru la nivelul UE privind contracararea practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare; subliniază că această legislație trebuie să asigure că fermierii din UE și consumatorii dispun de posibilitatea de a beneficia de condiții comerciale echitabile;

96.  consideră că punerea în aplicare în mod integral și satisfăcător a „Pachetului privind laptele”(15) este esențială pentru consolidarea sectorului produselor lactate și solicită Comisiei să propună ca „Pachetul privind laptele” să continue să fie aplicat și după jumătatea anului 2020 și să examineze dacă aceste reglementări ar putea fi extinse și la alte sectoare agricole;

97.  ia act de concluziile studiului intitulat „Impactul economic al comerțului modern cu amănuntul asupra diversității și inovării din sectorul alimentar al UE”, realizat de Direcția Generală Concurență, inclusiv de existența unei corelații negative care ar putea apărea între inovare și introducerea pe piața alimentară a produselor sub mărci private; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului situația discuțiilor în curs, pentru a determina dacă această corelație negativă reduce inovarea și diversitatea produselor care sunt accesibile consumatorilor și care ar fi consecințele ei pe termen lung asupra lanțului de aprovizionare și asupra situației fermierilor;

98.  reafirmă necesitatea de a dezvolta progresiv cadrul juridic al Uniunii în domeniul concurenței pentru a introduce în monitorizarea lanțului de distribuție a alimentelor indicatorii SAFA (evaluarea sustenabilității sistemelor alimentare și agricole) ai Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), inclusiv indicatorii din cadrul rubricilor „Prețuri corecte și contracte transparente” (S.2.1.1.) și „Dreptul furnizorilor” (S.2.2.1);

99.  subliniază că o impozitare excesivă a oricărei industrii ar putea foarte ușor distruge concurența și ar fi contrară intereselor consumatorilor;

100.  solicită dezvoltarea în continuare a Instrumentului european de monitorizare a prețurilor la produsele alimentare pentru a îmbunătăți detectarea crizelor din sectorul agroalimentar prin intermediul unor date mai relevante și mai defalcate; subliniază, în acest sens, necesitatea implicării organizațiilor de fermieri în definirea și colectarea datelor;

101.  solicită Comisiei să ia pe deplin în considerare efectul posibilelor denaturări ale pieței provocate de acordurile comerciale cu țări terțe cu impact asupra producătorilor agricoli din Europa, dată fiind situația lor financiară delicată și rolul fundamental pe care îl joacă în societatea noastră; consideră că Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită acordurilor cu țările care au semnificativ mai puține reglementări în materie de agricultură și de sănătate decât UE;

102.  solicită Comisiei să investigheze natura și substanța distorsiunilor de pe piața comerțului cu amănuntul și să includă efectul potențial al constrângerilor teritoriale de aprovizionare asupra comercianților cu amănuntul, având în vedere că distorsiunile conduc la fragmentarea pieței, precum și la posibilitatea ca supermarketurile să domine piața și să denatureze concurența în cadrul lanțurilor de aprovizionare; insistă asupra faptului că este important ca toate părțile implicate să pună la dispoziție informațiile relevante; solicită Comisiei să reînceapă investigarea problemelor legate de menținerea prețurilor din comerțul cu amănuntul;

103.  consideră că Comisia ar trebui să consolideze în continuare legăturile dintre politica în domeniul concurenței și politica în domeniul transporturilor; constată că Raportul special nr. 21/2014 al Curții de Conturi Europene arată că, în afară de cazurile concrete ale aeroporturilor regionale sau din regiuni îndepărtate, conectivitatea în Europa ar trebui să fie bazată pe sustenabilitatea economică; regretă faptul că investițiile în aeroporturi nu au adus întotdeauna rezultatele anticipate; solicită, prin urmare, Comisiei să identifice proiectele de dezvoltare a aeroporturilor care au fost și care nu au fost încununate cu succes; invită Comisia să revizuiască Regulamentul (CE) nr. 868/2004 pentru a consolida poziția competitivă a industriei aviatice a UE, pentru a preveni concurența neloială într-un mod mai eficace, a asigura reciprocitatea și a elimina practicile neloiale, inclusiv subvențiile și ajutoarele de stat acordate tuturor companiilor aeriene din anumite țări terțe; solicită Comisiei să analizeze dacă anumite practici bazate pe acordurile existente de servicii bilaterale încheiate de statele membre cu țări terțe afectează concurența loială dintre transportatori și aeroporturi și contravin intereselor consumatorilor europeni; solicită Comisiei să combată practicile anticoncurențiale care ar putea submina capacitatea consumatorilor europeni de a utiliza o gamă largă de canale online, inclusiv servicii de comparare a căutării și agenții de voiaj online;

104.  invită Comisia și statele membre să dea dovadă de o voință politică mai puternică în demersurile întreprinse pentru a asigura integrarea mai profundă și consolidarea pieței unice a transporturilor și pentru a garanta condiții de concurență echitabile, astfel încât să existe o concurență deschisă și echitabilă între operatorii publici și privați din sectorul transporturilor, al serviciilor poștale și al turismului, respectând, totodată, alte politici, obiective și principii ale UE, inclusiv dimensiunea socială, care este importantă pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne a transporturilor;

105.  subliniază importanța conectivității și a infrastructurii de transport pentru supraviețuirea, dezvoltarea economică și furnizarea serviciilor publice și private în regiunile izolate și îndepărtate;

106.  speră așadar că rețeaua globală TEN-T va fi finalizată;

107.  subliniază că necesitatea de a garanta o protecție mai eficace a drepturilor lucrătorilor din domeniul transportului împotriva abuzurilor nu ar trebui utilizată ca pretext pentru a restrânge libera concurență între entități din diferite state membre; îndeamnă Comisia să respecte principiile proporționalității și subsidiarității la elaborarea legislației care va avea un impact semnificativ asupra funcționării pieței unice a transporturilor;

108.  ia act de provocările cu care se confruntă operatorii poștali ca urmare a creării pieței unice digitale; subliniază că succesul acestui proiect ambițios, în special în domeniul comerțului online, depinde în mare parte de forma luată de piața serviciilor poștale de livrare a coletelor; subliniază necesitatea de a se garanta condiții de concurență egale și echitabile la nivel transfrontalier pentru entitățile private și operatorii publici care furnizează servicii comerciale;

109.  subliniază că orice politică din domeniul concurenței ar trebui să respecte drepturile sociale ale tuturor operatorilor din sectoarele vizate;

110.  subliniază faptul că, la nivelul statelor membre, legislația UE în domeniul transporturilor este adesea pusă în aplicare în mod necorespunzător, iar principiile prevăzute de tratate nu sunt respectate, în special atunci când transportul este gestionat ca un monopol al administrației centrale; invită Comisia și, respectiv, statele membre să asigure punerea în aplicare corespunzătoare și respectarea legislației UE în vigoare, aceasta fiind o condiție esențială a funcționării adecvate a pieței interne, pentru a aduce beneficii suplimentare întreprinderilor, industriei, consumatorilor și mediului și pentru a îmbunătăți condițiile sociale ale lucrătorilor;

111.  subliniază importanța eliminării obstacolelor fizice, tehnice și de reglementare dintre statele membre, pentru a preveni fragmentarea din cadrul pieței interne și a facilita mobilitatea transfrontalieră și cooperarea teritorială, stimulând, astfel, concurența;

112.  atrage atenția Comisiei asupra obstacolelor indirecte în calea concurenței care decurg din diferențele existente la nivelul normelor privind fiscalitatea, siguranța, perioadele de conducere a vehiculelor și de odihnă, omologarea de tip și drepturile pasagerilor;

113.  salută faptul că, în sectorul transportului și al turismului, tehnologiile digitale au înregistrat progrese, care promovează concurența, contribuie la crearea de locuri de muncă, facilitează accesul IMM-urilor la piețe de dimensiuni mai mari și aduc beneficii tangibile consumatorului; relevă faptul că digitalizarea și dezvoltarea economiei colaborative, care reprezintă o tendință salutară, vor determina schimbări semnificative ale mediului operațional în sectoarele relevante și subliniază, totodată, că este nevoie de un cadru juridic adecvat și clar pentru a putea beneficia de avantajele procesului de digitalizare;

114.  subliniază că entitățile care funcționează pe baza noilor modele economice influențează în mod pozitiv piața UE a transporturilor și a turismului, în special prin îmbunătățirea accesibilității și a calității serviciilor;

115.  salută intenția Comisiei de a negocia acorduri externe în domeniul aviației cu o serie de țări și de regiuni la nivel mondial, care reprezintă parteneri-cheie; consideră că aceste acorduri nu vor avea drept efect doar îmbunătățirea accesului pe piață, ci vor oferi totodată noi oportunități de afaceri unui sector european al aviației care ocupă un loc de frunte la nivel mondial, vor contribui la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, vor asigura menținerea unor standarde ridicate de siguranță, vor garanta faptul că drepturile lucrătorilor din acest sector sunt luate în considerare și vor aduce beneficii consumatorilor; subliniază că Parlamentul European are de jucat un rol important în cadrul acestor negocieri;

116.  invită Comisia ca, la negocierea acestor acorduri externe în domeniul aviației, să includă o clauză privind concurența loială, pentru a asigura faptul că condițiile de concurență sunt echitabile;

117.  consideră că, în ceea ce privește serviciile portuare, ar trebui să fie instituit un cadru de reglementare din ce în ce mai deschis, mai competitiv și mai transparent privind porturile publice din Europa, creând totodată oportunități suplimentare de ocupare a forței de muncă;

118.  este de părere că intensificarea concurenței asociată deschiderii treptate a pieței transportului rutier de mărfuri din UE poate aduce beneficii consumatorilor, însă condamnă cu fermitate faptul că anumite măsuri care sunt puse în aplicare de către unele state membre subminează integritatea pieței unice în acest domeniu; salută faptul că Comisia și-a direcționat eforturile către combaterea acestor măsuri;

119.  speră că această deschidere a pieței transportului rutier de mărfuri nu va provoca, la rândul său, un dumping social și deplânge, în plus, fenomenul întreprinderilor de tip „cutie poștală”;

120.  regretă, de asemenea, faptul că furgonetele mai mici nu sunt incluse în mod cuvenit în politicile UE, în pofida faptului că acestea sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a eluda aplicarea corectă a legislației din domeniul muncii, al siguranței și al protecției mediului;

121.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape tendințele de utilizare de către oligopoluri a unui preț de dumping, în special în sectorul aviației și al autocarelor de linie/distanță lungă, și insistă asupra punerii în aplicare corecte a legislației UE și asupra existenței unor condiții echitabile de concurență intermodală;

122.  solicită încheierea rapidă a negocierilor referitoare la cel de al patrulea pachet feroviar și consideră că acest lucru ar trebui să permită o mai mare deschidere a sectorului transportului feroviar de pasageri pentru concurență și să sporească eficiența sectorului feroviar, garantând, în același timp, calitatea și continuitatea obligațiilor de serviciu public;

123.  salută adoptarea pilonului tehnic al celui de al patrulea pachet feroviar și consideră că acest lucru va spori nivelul de siguranță al transportului feroviar, eliminând în același timp obstacolele tehnice din calea concurenței prin intermediul interoperabilității;

124.  subliniază importanța turismului ca factor esențial pentru promovarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă și invită Comisia să acționeze în mod proactiv pentru a promova competitivitatea sectorului european al turismului și pentru a crea un mediu favorabil creșterii și dezvoltării acestuia;

125.  subliniază că serviciile poștale, în special livrarea transfrontalieră de colete, joacă un rol esențial pentru dezvoltarea sectorului comerțului electronic în întreaga UE; salută ancheta antitrust a Comisiei în domeniul comerțului electronic și încurajează Comisia să continue să monitorizeze dezvoltarea piețelor serviciilor poștale și de livrare de colete;

126.  subliniază necesitatea de a se finanța proiecte de transport sustenabile, accesibile și sigure, care ar putea contribui la îmbunătățirea funcționării întregului sistem european de transport;

127.  solicită utilizarea fondurilor UE, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul de coeziune, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Orizont 2020 pentru a dezvolta infrastructura europeană a transporturilor și a spori cantitatea și calitatea serviciilor;

128.  solicită statelor membre să acorde suficientă atenție finalizării proiectelor de infrastructură transfrontaliere și să își coordoneze cele mai importante planuri de transport cu cele ale statelor membre vecine;

129.  consideră că este important să se valorifice pe deplin instrumentele financiare inovatoare, precum Fondul european pentru investiții strategice, care sunt adaptate pentru finanțarea proiectelor din sectorul transporturilor menite să promoveze creșterea și competitivitatea; subliniază însă că alocarea de resurse Fondului de garantare al FEIS nu trebuie să se facă în detrimentul MIE sau al programului Orizont 2020, care sunt instrumente esențiale pentru dezvoltarea unei piețe comune în sectorul transporturilor;

130.  subliniază că deschiderea completă a pieței transportului feroviar ar putea aduce o serie de avantaje operatorilor și pasagerilor din toate statele membre; indică însă că, în cadrul acestui proces, trebuie să se țină seama de nivelurile diferite de dezvoltare a infrastructurii feroviare a statelor membre; subliniază necesitatea de a se menține, în următorul cadru financiar multianual, nivelurile actuale de investiții pentru reducerea diferențelor dintre infrastructurile feroviare;

131.  subliniază că necesitatea de a garanta o protecție mai eficace a drepturilor lucrătorilor din domeniul transportului împotriva abuzurilor nu ar trebui utilizată ca pretext pentru a restrânge libera concurență între entități din diferite state membre; îndeamnă Comisia să respecte principiile proporționalității și subsidiarității la elaborarea legislației care va avea un impact semnificativ asupra funcționării pieței unice a transporturilor;

132.  încurajează Comisia să comunice metodele de analiză pentru definirea noilor piețe relevante în raport cu digitalizarea economiei și, în special, cu fenomenul de convergență a tehnologiilor și cu utilizarea comercială pe scară largă a datelor cu caracter personal;

133.  în vederea asigurării concurenței reale între întreprinderile europene de transport rutier, invită statele membre să elimine orice concesiuni rutiere care delimitează zonele urbane, dacă aceste concesiuni implică plata unor taxe;

134.  solicită Comisiei să investigheze presupusele cazuri de fraudă legată de TVA în industria cărnii de porc; regretă că Comisia nu a lansat încă o anchetă în această privință, în pofida plângerilor pe care le-a primit din partea asociațiilor de agricultori;

135.  consideră că conturile curente și de economii nu ar trebui să genereze un comision pentru utilizatori, cu excepția cazului în care sunt corelate cu servicii specifice;

136.  își reafirmă îngrijorarea (astfel cum și-a exprimat-o în rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană(16)) privind definiția restrictivă a locuințelor sociale pe care a elaborat-o Comisia în cadrul politicii în domeniul concurenței; solicită Comisiei să clarifice această definiție pe baza unui schimb de experiență și de bune practici cu statele membre, luând în considerare faptul că locuințele sociale sunt concepute și gestionate în moduri diferite în state membre, regiuni și comunități locale diferite;

137.  regretă faptul că nu a existat o reacție hotărâtă și promptă din partea Comisiei Europene față de încercările de a limita libera concurență în sectorul transportului rutier care au avut loc în unele state membre; solicită combaterea practicilor similare, dar și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea accesului egal la piața unică, în aceleași condiții, pentru operatorii din acest sector din toate statele membre;

138.  înțelege importanța asigurării concurenței pe piața intraeuropeană a serviciilor financiare, inclusiv a asigurărilor, ceea ce necesită asigurarea capacității pentru achiziționarea transfrontalieră a acestora;

139.  solicită din nou Comisiei să publice rezultatul anchetelor în curs referitoare la practicile concurențiale în sectoarele distribuției de alimente, energiei, transportului și mass-media;

140.  respinge cerința ca utilizatorul să aibă domiciliul în statul membru în care își are sediul instituția financiară sau instituția din sectorul asigurărilor în cauză pentru a putea încheia un contract cu aceasta, cerința fiind incompatibilă cu obiectivul unei piețe interne de servicii financiare cu amănuntul;

141.  solicită derularea fără întârziere a unei anchete privind aspectele legate de concurență în industria sportului automobilistic Formula 1;

142.  solicită Comisiei ca, la elaborarea și la punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței, să țină cont de faptul că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii constituie majoritatea întreprinderilor din UE; subliniază, în acest context, necesitatea unor reglementări concurențiale ușor de utilizat pentru afacerile mai mici care doresc să funcționeze online și transfrontalier în interiorul pieței unice;

143.  reamintește, totodată, Comisiei că instituțiile financiare continuă să anuleze cardurile de plată dacă titularul se mută într-un alt stat membru și solicită să se ia măsuri în acest sens, inclusiv prin alertarea autorităților naționale;

144.  subliniază necesitatea de a se asigura accesul la medicamente prin combaterea abuzurilor industriei farmaceutice; menționează necesitatea de a se încuraja utilizarea medicamentelor generice în sistemele de sănătate ale statelor membre, atunci când aceste medicamente sunt disponibile;

145.  subliniază faptul că accesul la numerar prin intermediul ATM-urilor reprezintă un serviciu esențial care trebuie furnizat fără nicio practică discriminatorie, anticoncurențială și abuzivă și, prin urmare, nu trebuie să genereze costuri excesive;

146.  subliniază necesitatea de a se combate boicoturile colective neloiale, definite ca o situație în care un grup de concurenți cad de acord să excludă un concurent real sau potențial, ele fiind restrângeri ale concurenței prin obiect;

147.  își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește scandalurile de conflicte de interese care afectează autoritățile UE și, în special, în ceea ce privește cazul fostului comisar pentru concurență Neelie Kroes, care nu numai că va face lobby pentru Uber, dar este afectată și de descoperirile din Bahamas Leaks;

Spre autorități naționale de concurență mai eficiente în UE

148.  salută punerea în aplicare descentralizată în UE a normelor din domeniul concurenței, dar consideră că eficiența protecției de care se bucură cetățenii și întreprinderile împotriva practicilor anticoncurențiale nu ar trebui să depindă în mod exclusiv de statul membru în care aceștia sunt stabiliți; consideră că Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a normelor de concurență a contribuit în mod semnificativ la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga piață unică; subliniază însă că mai există diferențe între sistemele naționale și autoritățile naționale în domeniul concurenței, în special în ceea ce privește independența, stabilirea amenzilor și politicile în materie de clemență; este de părere că, pentru a se asigura securitatea juridică pentru consumatori și întreprinderi, sunt esențiale dispoziții procedurale efective și uniforme pentru punerea în aplicare a legislației antitrust a UE; solicită autorităților din domeniul concurenței din statele membre să folosească pe deplin posibilitățile oferite de cooperarea europeană din cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC);

149.  consideră, prin urmare, că este esențial ca autoritățile naționale de concurență din UE să dispună de mijloacele și instrumentele necesare pentru a putea pune în aplicare în mod efectiv normele UE din domeniul concurenței, inclusiv de uneltele care să le permită să detecteze, să abordeze și să sancționeze încălcarea acestor norme, precum și de programele de clemență care sunt menite să joace un rol central în dezvăluirea de către întreprinderi a informațiilor privind înțelegerile;

150.  reafirmă că independența autorităților naționale de concurență este de o importanță absolută și că, în acest scop, trebuie să li se asigure resursele necesare pentru a-și putea desfășura activitatea;

151.  salută în acest context consultarea Comisiei, care probabil că va duce la o propunere legislativă de consolidare a instrumentelor de punere în aplicare și de sancționare ale autorităților naționale de concurență, așa numitul REC+; reafirmă că punerea în aplicare a normelor de către mai multe autorități în aceleași cauze sau în cauze asemănătoare creează riscul de suprapunere și de măsuri potențial neconsecvente, ceea ce reduce securitatea juridică și creează costuri nejustificate pentru întreprinderi; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o propunere de acțiune proactivă a UE pentru a garanta o punere în aplicare mai eficientă a normelor de către autoritățile naționale de concurență, realizată în mod coerent și convergent, astfel încât să se poată atinge întregul potențial al sistemului descentralizat de punere în aplicare a normelor UE în domeniul concurenței; recomandă implicarea deplină a Parlamentului în cadrul procedurii de codecizie;

152.  subliniază că, într-o lume globalizată, cooperarea internațională între autoritățile în domeniul concurenței este esențială; sprijină, prin urmare, o participare activă din partea Comisiei și a autorităților naționale din domeniul concurenței în cadrul Rețelei Internaționale a Concurenței; invită Comisia Europeană să investigheze posibilitatea unor acorduri de concurență cu state terțe, care să permită schimbul de informații între autoritățile de anchetă; subliniază că, în acest context, acordurile în domeniul concurenței încheiate recent cu Elveția și Canada pot servi drept model pentru alte acorduri de acest fel; consideră, de asemenea, că acordurile internaționale comerciale și de investiții ar trebui să cuprindă o secțiune solidă referitoare la concurență;

153.  invită Comisia ca, fără a compromite independența autorităților naționale din domeniul concurenței, să evalueze diferitele niveluri de sancțiuni naționale existente în statele membre în ceea ce privește încălcarea normelor, precum și să evalueze posibilitatea și necesitatea de a atenua aceste diferențe;

154.  consideră că este esențial ca Comisia să continue să promoveze o mai bună cooperare între autoritățile naționale din domeniul concurenței din UE;

155.  subliniază că independența DG Concurență este deosebit de importantă pentru ca aceasta să își atingă cu succes obiectivele sale; solicită din nou să se asigure o separare strictă între departamentele care elaborează astfel de orientări și cele care au responsabilitatea de a le pune în aplicare; invită Comisia să realoce un nivel suficient de resurse financiare și umane către DG Concurență; solicită ca, la investigarea întreprinderilor din domeniul înaltei tehnologii, Comisia să dispună de un număr suficient de ingineri cu competențe tehnice disponibili; solicită Comisiei să armonizeze regulile etice care se aplică echipei de economiști-șefi din DG Concurență cu practicile aplicate altor funcționari ai Comisiei;

Consolidarea democratică a politicii în domeniul concurenței

156.  salută eforturile dnei Vestager, actualul comisar responsabil de concurență, de a conduce cu regularitate un dialog structurat cu Parlamentul, în special cu Comisia pentru afaceri economice și monetare și cu Grupul de lucru privind politica în domeniul concurenței; solicită Comisiei să ofere un feedback mai cuprinzător privind solicitările specifice menționate în raportul anual privind concurența al Parlamentului; consideră că un dialog structurat pe această temă ar putea contribui la un proces mai aprofundat de urmărire a rapoartelor anuale privind concurența;

157.  salută inițiativele Comisiei de a realiza consultări publice cu privire la controlul concentrărilor economice și o invită să discute rezultatele acestora cu Parlamentul;

158.  solicită extinderea dialogului dintre instituțiile europene și autoritățile naționale de concurență pentru a include, în special, schimbul de opinii cu comisiile parlamentare ale Parlamentului European;

159.  reiterează solicitarea adresată Comisiei de a integra orientările privind calcularea amenzilor în reglementările obligatorii;

Dimensiunea internațională a politicii în domeniul concurenței

160.  salută implicarea Comisiei într-un schimb deschis și constructiv privind problemele de concurență de la nivel global; salută progresele înregistrate în materie de dispoziții privind concurența în anumite acorduri de liber schimb (ALS), dar insistă, totodată, asupra nevoii de continuare a eforturilor Comisiei în vederea includerii dispozițiilor privind concurența și ajutoarele de stat în negocierile pentru toate ALS;

161.  subliniază că, în domeniul comerțului, serviciilor și investițiilor, concurența loială are un impact pozitiv asupra dezvoltării sociale și economice pentru UE și partenerii săi comerciali; invită Comisia și Consiliul să-și finalizeze rapid activitatea privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială, care sunt necesare pentru a asigura o concurență loială pe piața UE, și consideră că acordurile comerciale ar trebui să abordeze în mod sistematic provocarea generată de practicile comerciale neloiale ale țărilor terțe;

162.  invită Comisia să colaboreze cu parteneri comerciali pentru a garanta faptul că piețele lor sunt mai deschise pentru întreprinderile din UE, în special în ceea ce privește energia, transporturile, telecomunicațiile, achizițiile publice și serviciile, inclusiv serviciile furnizate în contextul exercitării unor profesii reglementate;

163.  invită Comisia să includă în toate acordurile comerciale dispoziții ambițioase referitoare la concurență și să desfășoare activități eficace de monitorizare pentru a verifica dacă dispozițiile respective sunt respectate în mod corect de către părți cu privire la toate normele, inclusiv dispozițiile privind ajutorul de stat, și la toți operatorii economici, inclusiv întreprinderile de stat;

164.  subliniază că este foarte important să se sprijine eforturile depuse de țările în curs de dezvoltare pentru a promova și pune în practică norme în domeniul concurenței;

165.  invită Comisia să sprijine eforturile de creare a unei baze de date cuprinzătoare și ușor de utilizat, care să conțină dispoziții în materie de concurență ce figurează în acorduri de liber schimb, care ar putea fi gestionată de secretariatul OMC;

166.  salută progresele realizate la Conferința ministerială a OMC de la Nairobi în ceea ce privește reducerea subvențiilor la export pentru a asigura o concurență nedenaturată pe piețele internaționale pentru produsele agricole; subliniază, în acest context, caracterul sensibil al sectorului agricol și necesitatea de a lua măsuri clare și eficiente, inclusiv în cadrul acordurilor OMC, permițând producătorilor europeni să fie în continuare competitivi pe piețele internaționale;

167.  reafirmă că accesul în condiții egale la resursele naturale, inclusiv la sursele de energie, are un impact fundamental asupra concurenței loiale și echitabile pe piața mondială și invită Comisia să includă în acordurile comerciale prevederi care îmbunătățesc accesul la astfel de resurse, inclusiv prevederi privind practicile anticoncurențiale ale întreprinderilor de stat și prevederi privind nediscriminarea și tranzitul;

168.  subliniază că politica în domeniul concurenței este o parte importantă din piața internă, astfel cum este revăzut în tratat; reafirmă faptul că este nevoie de o piață unică competitivă și pe deplin funcțională pentru a stimula creșterea economică durabilă, ocuparea forței de muncă și inovarea în UE și că eforturile de menținere a concurenței echitabile în întreaga UE sunt în interesul consumatorilor, al întreprinderilor nou-înființate și al IMM-urilor; consideră că punerea în aplicare a legislației europene nu ar trebui să fie afectată de utilizarea proiectului EU Pilot în detrimentul unor proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și că este necesar să se urmărească menținerea concurenței;

169.  încurajează Comisia să nu își concentreze toate eforturile privind asigurarea concurenței loiale asupra cazurilor foarte mediatizate împotriva unor societăți bine-cunoscute; reamintește Comisiei că aplicarea concurenței loiale este importantă și pentru IMM-uri;

170.  solicită consolidarea libertății de alegere pentru consumatori; consideră că dreptul portabilității datelor prevăzut în Regulamentul general privind protecția datelor este o abordare potrivită pentru consolidarea drepturilor consumatorilor și a concurenței; subliniază necesitatea examinării modului în care poate fi asigurată interoperabilitatea între rețelele digitale prin standardele deschise și prin interfețe;

171.  invită Comisia să analizeze și să remedieze situația comercianților cu amănuntul independenți care, în temeiul legislației în domeniul concurenței, au dreptul de a colabora prin intermediul magazinelor tradiționale, dar care sunt acuzați de concurență neloială dacă vin cu oferte comune de comerț electronic;

172.  îndeamnă Comisia să se asigure că normele UE privind achizițiile publice sunt puse în aplicare în timp util, în special în ceea ce privește introducerea unui sistem electronic de achiziții publice și noile dispoziții care încurajează divizarea contractelor în loturi, element esențial pentru stimularea inovației și a concurenței, precum și pentru sprijinirea IMM-urilor pe piețele de achiziții publice;

173.  invită Comisia să evite crearea de monopoluri sau de lanțuri valorice închise prin standardizare; consideră că ar trebui să se introducă un proces de recurs pentru revizuirea standardelor, în cazul în care acestea pot prezenta riscul unui impact asupra competitivității;

174.  este preocupat de nivelul de concentrare din unele sectoare, cum ar fi sectorul chimic, având în vedere fuziunile recente; solicită Comisiei să explice modul în care prevede posibilitatea intrării pe piață, în special a întreprinderilor nou-înființate; solicită Comisiei să analizeze dacă puterea de piață a unei întreprinderi care se datorează informațiilor și datelor, precum și gestionarea respectivelor informații și date, dar și numărul de utilizatori trebuie să fie luate în considerare ca criteriu de testare pentru controlul fuzionărilor; solicită să se analizeze dacă fuzionarea datelor și a informațiilor, în special în ceea ce privește consumatorii, ar putea duce la denaturarea concurenței;

175.  consideră că concurența în sectorul telecomunicațiilor este esențială pentru stimularea inovării și a investițiilor în rețele, precum și pentru paleta de opțiuni de servicii pentru consumatori; consideră că extinderea rapidă a conexiunilor în bandă largă este esențială pentru finalizarea pieței unice digitale; salută, în acest sens, faptul că Comisia va lua în considerare obiectivele de conectivitate strategică, astfel cum sunt prevăzute în pachetul privind telecomunicațiile, atunci când aplică orientările privind ajutoarele de stat pentru rețelele de comunicații în bandă largă;

176.  face referire la cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene referitor la nerespectarea normelor privind ajutoarele de stat în politica de coeziune, în care se remarcă un nivel ridicat de neconformitate, și solicită implementarea mai multor recomandări; își exprimă îngrijorarea cu privire la aceste constatări deoarece au un efect negativ asupra bunei funcționări a pieței interne și, prin urmare, solicită Comisiei să ia în considerare recomandările formulate de Curte și să își intensifice eforturile pentru a evita apariția unor noi deficiențe;

177.  sprijină acțiunile Comisiei de combatere a cartelurilor, cum ar fi acțiunile recente în sectorul vânzării cu amănuntul a alimentelor și în sectorul unităților de disc optic, cu scopul de a garanta prețuri echitabile pentru consumatori;

178.  solicită Comisiei să examineze dacă există discrepanțe în ceea ce privește vânzarea de produse pe piața unică, aspect care ar putea avea un impact negativ asupra producătorilor locali, în special asupra IMM-urilor;

179.  constată că, în Rezoluția sa referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței pentru anul 2014, Parlamentul European a invitat Comisia să monitorizeze îndeaproape alianțele dintre marii distribuitori din Europa și salută disponibilitatea Comisiei de a purta discuții cu privire la impactul acestor alianțe asupra producătorilor și a consumatorilor în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței;

o
o   o

180.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și autorităților de concurență naționale și, atunci când este cazul, regionale.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0310.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0292.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0346.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0004.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0051.
(6) JO L 123, 19.5.2015, p. 1.
(7) JO L 187, 26.6.2014, p. 1.
(8) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0394.
(10) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(11) JO L 335, 18.12.2010, p. 43.
(12) Raportul special nr. 24/2016 al Curții de Conturi Europene: „Sunt necesare mai multe eforturi pentru a se asigura o mai bună cunoaștere și respectare a normelor privind ajutoarele de stat în cadrul politicii de coeziune” - http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR16_24/SR_STATE_AIDS_RO.pdf
(13) Regulamentul delegat (UE) nr.2016/1166 al Comisiei din 17 mai 2016 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de achiziționare a sfeclei în sectorul zahărului începând cu 1 octombrie 2017 (JO L 193, 19.7.2016, p. 17).
(14) Rezoluția Parlamentului European din 7 iunie 2016 referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare (P8_TA(2016)0250).
(15) Regulamentul (UE) nr. 261/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește relațiile contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate (JO L 94, 30.3.2012, p. 38).
(16) JO C 65, 19.2.2016, p. 40.

Notă juridică