Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2204(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0058/2017

Texte depuse :

A8-0058/2017

Dezbateri :

PV 03/04/2017 - 23
CRE 03/04/2017 - 23

Voturi :

PV 04/04/2017 - 7.4
CRE 04/04/2017 - 7.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0099

Texte adoptate
PDF 372kWORD 60k
Marţi, 4 aprilie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Femeile și rolul lor în zonele rurale
P8_TA(2017)0099A8-0058/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 4 aprilie 2017 referitoare la femei și rolul lor în zonele rurale (2016/2204(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptată în 1979,

–  având în vedere Directiva 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 a Consiliului privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale(1),

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(2),

–  având în vedere Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(5),

–  având în vedere articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2008 privind situația femeilor din zonele rurale din UE(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2011 referitoare la rolul femeilor în agricultură și în zonele rurale(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la întreprinderile familiale din Europa(9),

–  având în vedere recomandările din 17 octombrie 2016 ale Comitetului ONU pentru securitatea alimentară mondială referitoare la creșterea animalelor și la securitatea alimentară, în special cele referitoare la aspectele legate de egalitatea de gen și de capacitarea femeilor,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la modul în care PAC poate îmbunătăți crearea de locuri de muncă în zonele rurale(10),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și ale Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0058/2017),

Multifuncționalitatea rolurilor femeilor în zonele rurale

A.  întrucât condițiile sociale și economice și condițiile de viață s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii și diferă considerabil atât între statele membre, cât și în interiorul acestora;

B.  întrucât femeile au o contribuție semnificativă la economia rurală, întrucât măsurile de diversificare și conceptul de multifuncționalitate, ca bază fundamentală a strategiilor de dezvoltare sustenabilă, deși nu au fost pe deplin folosite în toate zonele, au deschis noi oportunități pentru femei, cu ajutorul inovării și creării de noi concepte, care fac posibil ca sectorul agricol să capete un nou dinamism;

C.  întrucât femeile sunt adesea promotoare ale dezvoltării unor astfel de activități suplimentare, în interiorul sau în afara exploatației agricole, care depășesc domeniul producției agricole și conferă astfel o valoare adăugată reală activităților din zonele rurale;

D.  întrucât femeile care trăiesc în zonele rurale nu sunt un grup omogen, pentru că situația lor, ocupațiile, contribuțiile pentru societate și, în ultimă instanță, nevoile și interesele lor variază semnificativ de la un stat membru la altul și chiar în cadrul aceluiași stat membru;

E.  întrucât femeile sunt foarte implicate în activitățile, antreprenoriatul și turismul din agricultură și joacă un rol important în menținerea tradițiilor culturale în zonele rurale, ceea ce poate ajuta la construirea identității regionale și la consolidarea acesteia;

F.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii Europene și al statelor sale membre, iar promovarea acestei egalități constituie unul dintre obiectivele sale principale; întrucât egalitatea de gen este o valoare fundamentală a UE recunoscută în tratate și în Carta drepturilor fundamentale, iar UE și-a asumat sarcina specifică de a o integra în toate activitățile sale; întrucât integrarea perspectivei de gen este un instrument important în integrarea acestui principiu în politicile, măsurile și acțiunile adoptate de UE pentru promovarea egalității între femei și bărbați și pentru combaterea discriminării, în scopul de crește implicarea activă a femeilor pe piața forței de muncă și în activitățile economice și sociale; întrucât acest instrument se aplică și fondurilor structurale și de investiții europene, inclusiv FEADR;

G.  întrucât agricultura continuă să fie cel mai comun model operațional agricol în UE-28, 76,5 % din activități fiind desfășurate de proprietar sau de membrii familiei sale(11) , iar acest model ar trebui sprijinit și protejat; întrucât agricultura familială promovează solidaritatea între generații și responsabilitatea socială și de mediu, contribuind în acest fel la dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale;

H.  întrucât, în contextul unei urbanizări din ce în ce mai mari, este esențial ca în zonele rurale să fie menținută o populație prosperă și dinamică, acordându-se o atenție deosebită zonelor cu constrângeri naturale, pentru că de acest lucru depinde conservarea mediului și a peisajului;

I.  întrucât îmbătrânirea populației, împreună cu declinul activităților agricole și declinul economic în zonele rurale ale UE reprezintă unele dintre principalele cauze ale depopulării și ale plecării femeilor din zonele rurale, fapt care are un impact negativ nu numai asupra pieței forței de muncă, ci și asupra infrastructurii sociale; întrucât această situație poate fi stopată numai dacă instituțiile și guvernele europene iau toate măsurile posibile pentru a asigura o mai mare recunoaștere a muncii femeilor și a drepturilor lor și oferă în zonele rurale serviciile necesare care fac posibil echilibrul între viața profesională și viața personală;

J.  întrucât turismul rural, care cuprinde și furnizarea de bunuri și de servicii în mediul rural prin intermediul unităților turistice familiale și cooperatiste, este un sector cu grad de risc scăzut, creează locuri de muncă, permite combinarea vieții personale și de familie cu munca și încurajează populația rurală, în special femeile, să rămână în mediul rural;

K.  întrucât criza economică a afectat Uniunea Europeană și a avut un impact puternic asupra multor zone și regiuni rurale; întrucât consecințele crizei sunt încă vizibile, iar tinerii din zonele rurale se confruntă cu niveluri grave de șomaj, sărăcie și depopulare, care afectează în special femeile; întrucât femeile suferă direct de impactul crizei în administrarea exploatațiilor și a gospodăriilor lor;

L.  întrucât această situație reprezintă o problemă gravă pentru politica agricolă comună (PAC), care ar trebui să asigure dezvoltarea zonelor rurale și să le mărească potențialul;

M.  întrucât este necesar să se mențină un sector agricol înfloritor și sustenabil ca bază economică, socială și de mediu fundamentală a zonelor rurale, care să contribuie la dezvoltarea rurală, la producția sustenabilă de alimente, la biodiversitate și la crearea de locuri de muncă;

N.  întrucât trebuie îmbunătățit statutul exploatațiilor agricole mici și al fermelor familiale, ca producători primari de produse alimentare, iar activitățile lor agricole și de creștere a animalelor trebuie menținute prin promovarea inovării și a unor resurse financiare adecvate, precum și prin adoptarea de măsuri la nivelul UE; întrucât între 2005 și 2010 au dispărut 2,4 milioane de ferme din UE, majoritatea fiind exploatații mici sau ferme familiale, ceea ce a condus la creșterea șomajului în zonele rurale;

O.  întrucât promovarea măsurilor de diversificare și dezvoltare a lanțurilor scurte de aprovizionare, precum și promovarea organizațiilor de producători pot contribui la reziliența sectorului, care se confruntă cu probleme legate de practicile comerciale neloiale și cu piețe din ce în ce mai volatile;

P.  întrucât este important să se sprijine și să se promoveze participarea femeilor la lanțul valoric agroalimentar, pentru că rolul lor este concentrat în principal în producție și prelucrare;

Q.  întrucât accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, posibilitatea validării competențelor dobândite într-un mediu nonformal și posibilitatea de a se recalifica și de a dobândi competențe care pot fi folosite pe o piață a muncii cu o dezvoltare dinamică reprezintă condiții prealabile esențiale pentru creșterea ocupării forței de muncă în rândul femeilor în zonele rurale;

R.  întrucât, cooperativele, societățile mutuale, întreprinderile sociale și alte modele alternative de afaceri au un potențial enorm de a stimula creșterea economică sustenabilă și incluzivă și de a capacita femeile din zonele rurale și din sectorul agricol;

S.  întrucât incluziunea femeilor și fetelor în educația și învățarea pe tot parcursul vieții, în special în domenii precum științele, tehnologia, ingineria și matematica (STIM), precum și în antreprenoriat este necesară pentru obținerea egalității de gen în sectorul agricol și de producție alimentară, precum și în turism și alte industrii din zonele rurale;

Provocări pentru femeile din zonele rurale

T.  întrucât femeile reprezintă puțin sub 50 % din totalul populației apte de muncă în zonele rurale din UE, dar numai aproximativ 45 % din totalul populației active din punct de vedere economic; întrucât multe femei nu sunt înregistrate ca șomeri sau nu sunt cuprinse în statisticile privind șomajul și nu există cifre clare privind implicarea femeilor în agricultură ca proprietari sau angajați;

U.  întrucât în zonele predominant rurale ale UE, doar 61 % din femeile cu vârsta între 20 și 64 de ani aveau un loc de muncă în 2009(12); întrucât, în numeroase state membre, femeile din regiunile rurale au acces limitat la locurile de muncă, iar șansele de a lucra în exploatațiile agricole sunt relativ scăzute, dar, cu toate acestea femeile joacă un rol extrem de important în dezvoltarea rurală și în structura socială din aceste zone, aducând venituri în gospodărie și îmbunătățind condițiile de viață;

V.  întrucât, în 2014, femeile au fost responsabile de 35 % din timpul total de lucru în agricultură, au desfășurat 53,8 % din munca cu timp parțial și 30,8 % din munca cu normă întreagă, aducând astfel o contribuție semnificativă la producția agricolă; întrucât activitatea desfășurată în exploatațiile agricole de soții și de alte membre ale familiei este adesea indispensabilă și constituie tot o formă de „muncă invizibilă” din cauza lipsei unui statut profesional care să constea în recunoașterea unei astfel de munci și să permită femeilor înregistrarea în serviciile de securitate socială, fapt care le-ar ajuta să nu-și piardă drepturile, precum concediul medical și concediul de maternitate, și să își asigure independența financiară;

W.  întrucât, în unele state membre, cum ar fi Franța, există statute legale diferite pentru soțiile care desfășoară o activitate profesională regulată în exploatația agricolă (colaborator, angajat sau administrator), ceea ce asigură o protecție socială reală pentru evenimentele neprevăzute din viața lor personală și profesională;

X.  întrucât, în medie, numai 30 % dintre exploatațiile agricole din UE sunt conduse de femei; întrucât un număr semnificativ de femei lucrează în agricultură și majoritatea femeilor sunt înregistrate ca soții ale proprietarilor, ceea ce corespunde unui nivel de 80,1 % din numărul total de soții în 2007(13);

Y.  întrucât proprietarul exploatației agricole este persoană care figurează în documentele bancare și în documentele legate de subvenții și drepturi acumulate, precum și persoana care reprezintă exploatația agricolă în asociațiile și organizațiile colective; întrucât dacă nu ești proprietarul exploatației agricole, nu ai niciun fel de drept (drepturi la plata unică, prime pentru vaci care alăptează, drepturile de plantare a viței de vie, venituri etc.), ceea ce pune agricultoarele într-o situație deosebit de vulnerabilă;

Z.  întrucât, pentru a putea beneficia de măsurile de ajutor destinate femeilor care lucrează în agricultură, ele ar trebui să fie recunoscute ca proprietare sau coproprietare; întrucât UE ar trebui să promoveze dreptul femeilor la proprietatea sau coproprietatea unei exploatații agricole, ceea ce ar avea efecte pozitive asupra situației lor pe piața forței de muncă, drepturilor sociale și a independenței economice, asigurând astfel o vizibilitate mai mare a acestora, dar și recunoașterea contribuției lor la economie și venituri, în zonele rurale, precum și un acces mai mare la terenuri;

AA.  întrucât femeile din mediul rural trebuie să devină mai vizibile în statisticile europene, naționale și regionale pentru a reflecta situația lor și rolul pe care acestea îl joacă;

AB.  întrucât un mai mare acces al tinerilor și al femeilor la terenuri ar îmbunătăți schimbul de generații în activitatea agricolă și ar stimula creșterea economică și binele social;

AC.  întrucât furnizarea unor servicii publice și private de calitate și la prețuri convenabile, inclusiv de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, este importantă pentru toți locuitorii din zonele rurale; întrucât astfel de servicii sunt deosebit de importante pentru echilibrul între viața profesională și cea personală, mai ales pentru femei, ele implicându-se mai mult în îngrijirea membrilor de familie tineri, dependenți și în vârstă;

AD.  întrucât femeile au un rol multifuncțional în zonele rurale și, prin urmare, astfel de servicii le-ar permite să lucreze și să evolueze în carieră, asigurând în același timp o distribuție echitabilă a responsabilităților familiale și de îngrijire;

AE.  întrucât furnizarea altor servicii de bază, cum ar fi legăturile de transport, accesul la internet în bandă largă de mare viteză, inclusiv servicii de date mobile, furnizarea de energie și de servicii sociale, de sănătate și educaționale de calitate, este esențială pentru a îmbunătăți calitatea vieții în zonele rurale;

AF.  întrucât acoperirea de bandă largă în zonele rurale continuă să fie inferioară mediei naționale în UE-28; întrucât, în 2015, 98,4 % din gospodăriile rurale au avut acces la cel puțin un tip de tehnologie în bandă largă, dar doar 27,8 % au putut utiliza servicii de ultimă generație; întrucât infrastructura digitală, care nu este pe deplin dezvoltată în toate zonele rurale ale UE, poate fi de mare ajutor pentru accesul la informații și la oportunități de educație, la schimburile de informații și la schimburile de bune practici între femeile din zonele rurale și poate reprezenta un element esențial în sprijinul necesar pentru a păstra populația feminină în acele zone;

AG.  întrucât educația reprezintă un instrument fundamental pentru a încuraja valoarea egalității, care ar trebui promovată la toate nivelurile, nu doar în școli, ci și în învățământul profesional și mai ales în formarea axată pe sectorul primar;

AH.  întrucât îmbunătățirea condițiilor generale în zonele rurale va conduce la un statut mai bun pentru femeile din aceste zone;

AI.  întrucât contribuția semnificativă a femeilor la dezvoltarea locală și rurală nu este reflectată suficient în participarea acestora la procesele decizionale corespunzătoare, femeile fiind adesea subreprezentate în structurile de decizie, cum ar fi cooperativele agricole, sindicatele și administrațiile municipale; întrucât creșterea reprezentării femeilor în astfel de organisme este extrem de importantă;

AJ.  întrucât femeile din zonele rurale se confruntă și problema diferențelor de remunerare și de pensie comparativ cu bărbați, diferențe care sunt din ce în ce mai mari într-o serie de state membre; întrucât elaborarea de statistici actualizate privind situația ocupării forței de muncă pentru femeile din zonele rurale și condițiile lor de muncă și de viață merită, așadar, o mai mare atenție;

AK.  întrucât nu au fost create până în prezent sub-programe tematice privind „Femeile din zonele rurale”, iar participarea femeilor la folosirea instrumentelor disponibile în programele de dezvoltare rurală până în 2014 a fost regretabil de scăzută; întrucât din cei 6,1 milioane de participanți la activitățile de formare, doar 28 % au fost femei; întrucât 19 % din beneficiarii investițiilor în active fizice în exploatațiile agricole pentru modernizare au fost femei, la fel ca și 33% din beneficiarii măsurilor de diversificare; întrucât, în ceea ce privește locurile de muncă create ca rezultat al măsurilor din cadrul Axei 3 (diversificarea economiei în zonele rurale), doar 38 % din beneficiarii locurilor de muncă create au fost femei,

1.  subliniază rolul activ ale femeilor din zonele rurale și recunoaște contribuția adusă de femei la economia din zonele rurale ca antreprenoare, directoare de întreprinderi familiale și promotoare ale dezvoltării sustenabile; consideră că, din perspectivă socială, economică și ecologică, antreprenoriatul femeilor reprezintă un pilon major al dezvoltării sustenabile în zonele rurale și, prin urmare, ar trebui promovat, încurajat și sprijinit în strategiile de dezvoltare rurală și, în special, prin educație și învățământ profesional, promovarea proprietății de către femei, prin rețele ale antreprenorilor și accesul la investiții și la credite, prin promovarea reprezentării lor în structurile manageriale și prin crearea oportunităților necesare pentru a sprijini femeile tinere, pe cele care desfășoară activități independente, cu timp parțial și adesea prost plătite;

2.  invită Comisia să sprijine, împreună cu statele membre, reconcilierea reușită a vieții profesionale cu viața privată, stimularea unor noi oportunități de locuri de muncă și o mai bună calitate a vieții în zonele rurale și încurajarea femeilor să-și concretizeze propriile proiecte;

3.  salută sprijinul pentru femeile din zonele rurale, acordat prin inițiative care se axează pe aprecierea lor de către comunitate și pe formarea de rețele; subliniază, în special, rolul fundamental al femeilor ca membre ale exploatațiilor agricole familiale sau de mici dimensiuni, ce reprezintă celula socioeconomică a zonelor rurale care se ocupă de producția alimentară, de conservarea cunoștințelor și aptitudinilor tradiționale, de identitățile regionale și de protecția mediului; consideră că agricultoarele joacă un rol semnificativ pentru a asigura continuarea existenței exploatațiilor agricole familiale sau de mici dimensiuni, care au perspective de viitor;

4.  consideră că, având în vedere diferitele roluri, ocupații și situații ale femeilor din zonele rurale, îmbunătățirea perspectivelor lor de angajare impune asistență și sprijin specific care ține cont de nevoile și interesele lor;

5.  invită Comisia și statele membre să sprijine, să încurajeze, să faciliteze și să promoveze accesul la piața muncii pentru femeile din mediul rural, ca o prioritate în viitoarele politici de dezvoltare rurală, precum și să formuleze ținte legate de angajarea remunerată pe termen lung în acest context; invită, totodată, statele membre să includă în programele lor de dezvoltare rurală strategii care să pună un accent deosebit pe contribuția femeilor la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020,

6.  observă că participarea femeilor pe piața muncii din zonele rurale cuprinde o gamă largă de locuri de muncă, care depășește agricultura convențională și subliniază, în acest sens, că femeile din zonele rurale pot fi agenți ai schimbării către o agricultură sustenabilă și ecologică și pot juca un rol important în crearea de locuri de muncă ecologice;

7.  invită statele membre să folosească mai direcționat Instrumentul european de microfinanțare Progress și să îl facă mai bine cunoscut publicului, să recurgă la măsuri FEADR specifice în favoarea angajării femeilor, să promoveze și să consolideze diferite tipuri de aranjamente pentru femeile care lucrează, luând în considerare condițiile specifice din zonele rurale, să ofere diferite tipuri de stimulente pentru a sprijini sustenabilitatea și dezvoltarea de start-up-uri și de IMM-uri, precum și să introducă inițiative pentru a crea noi locuri de muncă în agricultură și pentru a le păstra pe cele existente și să le facă mai atractive pentru femeile tinere;

8.  încurajează statele membre să monitorizeze regulat situația femeilor din zonele rurale și să utilizeze cât mai mult măsurile existente și instrumentele specifice din cadrul PAC pentru a mări participarea femeilor ca beneficiare, îmbunătățindu-le astfel situația;

9.  recomandă Comisiei să păstreze subprogramele tematice privind „Femeile din mediul rural” când va reforma PAC și să pună la baza acestor subprograme, printre altele, comercializarea produselor, vânzarea directă și promovarea produselor la nivel local sau regional, deoarece aceste subprograme pot juca un rol important în crearea de locuri de muncă pentru femeile din zonele rurale;

10.  subliniază că egalitatea între femei și bărbați este un obiectiv central al UE și al statelor sale membre, invită Comisia și Consiliul să se asigure că egalitatea de gen este integrată în toate programele, acțiunilor și inițiativele UE și cere, prin urmare, implementarea perspectivei integrate de gen în PAC și în politicile de coeziune rurală; propune noi acțiuni specifice ce urmăresc să încurajeze participarea femeilor pe piața muncii în zonele rurale prin intermediul FEADR;

11.  își exprimă speranța că o mai bună cunoaștere a situației femeilor din zonele rurale va permite elaborarea pe termen mediu a unui Statut european al agricultoarelor, care să definească această noțiune, să identifice formele directe și indirecte de discriminare împotriva femeilor din zonele rurale și să prevadă măsuri de discriminare pozitivă pentru a elimina aceste forme;

12.  invită statele membre, având în vedere condițiile privind egalitatea între femei și bărbați și nediscriminarea, ca obligații, dar și ca obiectiv central ale UE și al statelor sale membre, precum și cele privind nediscriminarea, să creeze sinergii mai mari, folosind instrumentele disponibile prin programele FEADR, Leader+, Orizont 2020 și Fondul social european să urmeze politici special concepute care să urmărească incluziunea socială și economică și capacitarea femeilor și fetelor, mai ales pentru grupurile vulnerabile și cele marginalizate, și să facă mai bine cunoscute toate posibilitățile oferite femeilor în aceste domenii conform legislației existente;

13.  subliniază importanța elaborării unor măsuri specifice pentru a promova formarea, ocuparea forței de muncă și apărarea drepturilor pentru grupurile cele mai vulnerabile de femei care au nevoi speciale, cum ar fi femeile cu dizabilități, femeile migrante, inclusiv lucrătoarele sezoniere, refugiatele și femeile care aparțin unor minorități, victimele violenței de gen, femeile cu puțină pregătire sau fără pregătire și mamele singure etc.;

14.  subliniază rolul fundamental pe care îl au în general femeile în ceea ce privește activitățile de contabilitate în cadrul exploatațiilor agricole familiale și, în acest context, atrage atenția asupra lipsei sprijinului sub formă de consultanță atunci când o exploatație are probleme financiare;

15.  încurajează statele membre să asigure recunoașterea deplină a participării femeilor la managementul exploatațiilor, în același timp promovând și facilitându-le accesul la proprietatea și coproprietatea terenurilor agricole;

16.  îndeamnă statele membre să promoveze măsuri de informare și asistență tehnică, precum și schimburi de bune practici cu privire la crearea unui statut profesional pentru soțiile/soții care ajută în agricultură, care să le permită să se bucure de drepturi individuale, în special de concediu de maternitate, asigurare socială în cazul accidentelor de muncă, acces la formare și drepturi de pensie;

17.  invită instituțiile europene să facă posibile dispoziții ale PAC care prevăd repartizarea echilibrată a ajutoarelor, garantând sprijinul pentru exploatațiile mici;

18.  subliniază că este important să fie sprijină participarea femeilor la procesul decizional în zonele rurale prin intermediul unor activități de formare concepute pentru a încuraja prezența femeilor în domenii și sectoare în care acestea sunt subreprezentate, precum și prin campanii de sensibilizare privind importanța implicării active a femeilor în cooperative, atât ca parteneri, cât și ca factori de decizie;

19.  încurajează statele membre să promoveze egalitatea dintre femei și bărbați în diferitele structuri de conducere și reprezentare, să stimuleze participarea egală și puterea egală și să mărească reprezentarea femeilor în grupurile de lucru pentru dezvoltarea rurală și în comitetele de monitorizare, precum și în toate tipurile de organizații și asociații agricole și instituții publice, astfel încât în procesul decizional să se regăsească punctele de vedere ale femeilor, dar și ale bărbaților și să încurajeze participarea femeilor la grupurile de acțiune locală și la dezvoltarea parteneriatelor locale din cadrul programului Leader;

20.  solicită sprijinirea organizațiilor de femei și de agricultori care au un rol important în încurajarea și inițierea unor noi programe de dezvoltare și diversificare;

21.  invită statele membre să aplice integral actele legislative în vigoare privind egalitatea de tratament între bărbați și femei, inclusiv în domeniul securității sociale și al concediului de maternitate și de creșterea copilului; încurajează statele membre să îmbunătățească legislația cu privire la egalitatea între femei și bărbați pe piața muncii și să asigure că bărbații și femeile care lucrează în zonele rurale beneficiază de securitate socială;

22.  invită Comisia să monitorizeze transpunerea dispozițiilor legale existente pentru a putea rezolva problemele și discriminarea cu care se confruntă femeile ce trăiesc și lucrează în zonele rurale;

23.  evidențiază necesitatea de a se lua măsuri eficiente la nivel european și național pentru a reduce diferențele de remunerare și de pensie între bărbați și femei; încurajează Comisia ca, împreună cu statele membre și cu autoritățile regionale respective, să analizeze natura multidimensională a diferențelor de pensii dintre bărbați și femei și să elaboreze, în același timp, măsuri specifice în cadrul strategiei UE pentru dezvoltare rurală, deoarece o serie de factori, precum diferențele de ocupare a forței de muncă și de remunerare, carierele întrerupte, munca cu timp parțial, munca informală a soțiilor/soților care ajută, modul în care sunt elaborate sistemele de pensii și contribuțiile scăzute pot conduce la un decalaj și mai mare în privința pensiilor;

24.  încurajează, totodată, statele membre să garanteze oferirea unor pensii decente, inclusiv a unei pensii naționale minime despre care se discută, în special pentru a ajuta femeile din zonele rurale să-și păstreze independența economică după ce ating vârsta de pensionare;

25.  subliniază că politicile europene privind condițiile de viață ale femeilor din zonele rurale trebuie să țină seama și de condițiile de viață și de muncă ale femeilor angajate ca lucrătoare agricole sezoniere, în special în ceea ce privește faptul că este necesar ca acestora să li se ofere protecție socială, asigurare medicală și servicii medicale; subliniază că este necesar să se confere o valoare maximă muncii acestor femei;

26.  solicită statelor membre să confere mai multă greutate rolului partenerilor sociali și al organizațiilor sociale care acționează alături de autorități, în supravegherea respectării legislației în domeniul muncii, în prevenirea muncii la negru și în respectarea drepturilor sociale și a standardelor de securitate care să faciliteze integrarea socioeconomică a lucrătoarelor în ansamblu, inclusiv a lucrătoarelor migrante, sezoniere și refugiate;

27.  invită Comisia și autoritățile naționale să dezvolte baze de date și rețele de informații la nivelul statelor membre pentru a înregistra situația economică și socială a femeilor din zonele rurale și pentru a o face cunoscută publicului împreună cu contribuția lor la societate;

28.  invită, prin urmare, Comisia și statele membre să își reexamineze planurile statistice pentru a include mecanisme de măsurare a contribuției generale a femeilor la veniturile din mediul rural și la economia rurală, defalcând, unde este posibil, indicatorii în funcție de gen; le invită, totodată, să-și optimizeze utilizarea datelor disponibile cu privire la situația economică și socială a femeilor din zonele rurale și implicarea acestora în activitățile desfășurate, pentru a putea concepe măsuri adaptate;

29.  cere o monitorizare regulată mai bună a PAC și o mai bună colectare de date și de indicatori de evaluare, pentru a identifica rolul femeilor în agricultură și implicarea lor în munca „invizibilă”;

30.  subliniază că trebuie să se acorde mai multă atenție întocmirii unor statistici actualizate privind proprietatea femeilor asupra terenurilor;

31.  invită Comisia ca, împreună cu statele membre și autoritățile locale și regionale, să ofere nu numai materiale informative adecvate privind posibilitățile de sprijin concepute specific pentru femeile din agricultură și femeile din zonele rurale, ci și acces deplin la educație și la învățământul profesional agricol în toate sectoarele, inclusiv pregătire postuniversitară și cursuri de specializare pentru antreprenorii și producătorii agricoli, oferindu-le femeilor competențe și cunoștințe pentru dezvoltarea afacerilor și acces la finanțare și microfinanțare, cu scopul de a demara și consolida activităților în acest sector, precum și de a le capacita pentru a participa la o gamă largă de activități de producție agricolă și de a le stimula competitivitatea în agricultură și în zonele rurale, dar și în turismul rural conectat la ramuri de activități comerciale agricole;

32.  cere să se ofere o gamă largă de consultanță profesională privind diversificarea afacerilor și insistă să se întreprindă acțiuni pentru a consolida capacitarea economică a femeilor, pentru a promova cooperativele, societățile mutuale, întreprinderile sociale și modele alternative de afaceri și pentru a îmbunătăți mentalitatea și abilitățile antreprenoriale;

33.  reamintește, în acest context, că Noua agendă pentru competențe a Comisiei reprezintă o ocazie pentru ca statele membre să identifice mai bine și să certifice competențele dobândite în afara sistemului formal de educație și a învățământului profesional, pentru a combate excluziunea socială și riscul de sărăcie;

34.  cere să fie încurajată și facilitată implicarea femeilor cu calificări înalte în agricultură, creșterea animalelor și silvicultură, prin programe de formare care vizează elaborarea unor acțiuni legate de acordarea de servicii de consultanță pentru ferme și inovare;

35.  recomandă includerea treptată a modulelor privind egalitatea în cadrul programelor de pregătire destinate specific activităților agricole și în elaborarea materialelor pedagogice, promovarea campaniilor publice pentru egalitate în zonele rurale și acordarea unei atenții deosebite valorilor egalității în școlile din mediul rural;

36.  subliniază importanța pe care o are consilierea și sprijinirea femeilor pentru a le permite să desfășoare activități agricole și alte activități inovatoare în zonele rurale;

37.  subliniază importanța promovării și sprijinirii organizațiilor de femei din zonele rurale, inclusiv a încurajării activității rețelelor, hub-urilor, băncilor de date și a asociațiilor ca dezvoltare socială, economică și culturală majoră, deoarece acestea stabilesc rețele și canale de informare, formare și creare de locuri de muncă, urmăresc să intensifice schimburile de experiență și cele mai bune practici la toate nivelurile și promovează o mai bună cunoaștere a situației sociale și economice a femeilor din zonele rurale; încurajează inițiativele antreprenoriale, asociațiile, cooperativele și organizațiile care reprezintă femeile;

38.  invită actorii regionali să lanseze, folosind mijloace financiare de la cel de-al doilea pilon, programe de sensibilizare a publicului, care să pună accentul pe neutralitatea de gen în toate profesiile și pe depășirea modelului persistent foarte tradițional de împărțire a sarcinilor în agricultură;

39.  invită statele membre să faciliteze un acces echitabil al femeilor la terenuri, să asigure drepturile de proprietate și de moștenire pentru a le încuraja să se stabilească în zonele rurale și să joace un rol în sectorul agricol; încurajează, de asemenea, statele membre să se ocupe de problema acaparării terenurilor și a concentrării terenurilor la nivelul UE;

40.  salută noile modele de credite agricole care sunt acum posibile în urma strânsei cooperări între Comisie și Banca Europeană de Investiții și recomandă ca statele membre să le aplice la o scară cât mai largă;

41.  invită statele membre și autoritățile regionale și locale să ofere structuri de bună calitate, la prețuri convenabile și servicii publice și private pentru viața curentă din zonele rurale, în special în domeniul sănătății, al educației și al îngrijirii; observă că acest lucru ar impune asigurarea unor servicii de îngrijire a copiilor în mediul rural, servicii de sănătate, structuri educaționale, centre de îngrijire pentru persoanele în vârstă și persoanele dependente, servicii de înlocuire în caz de boală și de maternitate și servicii culturale;

42.  subliniază că este important să se ofere noi oportunități pentru ocuparea forței de muncă remunerate, în special pentru femei, pentru a conserva comunitățile rurale, creând în același timp condițiile pentru a facilita un echilibru satisfăcător între viața profesională și cea personală;

43.  îndeamnă statele membre și autoritățile regionale să folosească fondurile structurale și Fondul de coeziune pentru a extinde și a moderniza infrastructura de transport în zonele rurale si pentru a furniza o aprovizionare sigură cu energie electrică și infrastructuri de bandă largă fiabile; subliniază importanța dezvoltării digitale în zonele rurale și elaborarea unei abordări globale („satul digital”);

44.  invită Comisia să recunoască importanța extinderii Agendei sale digitale la zonele rurale, deoarece dezvoltarea digitală poate contribui în mod semnificativ crearea de noi locuri de muncă, facilitând activitățile independente, stimulând competitivitatea și dezvoltarea turismului și creând un echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie;

45.  încurajează autoritățile locale și naționale și alte instituții să garanteze drepturile fundamentale ale omului în cazul migranților, al lucrătorilor sezonieri și al familiilor lor, în special în cazul femeilor și al persoanelor deosebit de vulnerabile, precum și să sprijine integrarea lor în comunitatea locală;

46.  atrage atenția asupra disparităților între urban și rural în ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire a copiilor, precum și asupra disparităților regionale în implementarea obiectivelor de la Barcelona privind structurile de îngrijire a copiilor;

47.  condamnă toate formele de violență împotriva femeilor și observă că asistența acordată victimelor joacă un rol crucial; invită, deci, statele membre și guvernele regionale și locale să trimită un mesaj puternic de toleranță zero față de violența împotriva femeilor, precum și implementeze politici și să ofere servicii adaptate la condițiile din zonele rurale, pentru a preveni și combate violența împotriva femeilor, asigurându-se astfel, că victimele au acces la asistență;

48.  invită, prin urmare, statele membre și guvernele regionale și locale să se asigure că victimelor violenței împotriva femeilor care locuiesc în zone rurale și îndepărtate nu li se refuză accesul egal la asistență și își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a ratifica Convenția de Istanbul cât mai rapid;

49.  reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta o propunere de directivă a UE privind violența împotriva femeilor;

50.  atrage atenția că zonele rurale din statele membre au un important rol crucial economic și în securitatea alimentară în societatea noastră modernă, în care peste 12 milioane de agricultori furnizează o cantitate suficientă de alimente sănătoase și sigure pentru o jumătate de miliard de consumatori pe întreg teritoriul Uniunii Europene; subliniază că este extrem de important să se mențină vitalitatea acestor comunități, încurajând femeile și familiile să rămână în sânul lor;

51.  invită, în acest sens, Comisia și statele membre să garanteze o PAC puternică și adecvat finanțată, care să fie în serviciul agricultorilor și consumatorilor europeni, care promovează dezvoltarea rurală, atenuează efectele schimbărilor climatice și protejează și îmbunătățește mediul natural, garantând o ofertă alimentară de bună calitate și sigură și creând mai multe locuri de muncă;

52.  observă că zonele rurale includ adesea elemente de patrimoniu cultural și natural, care trebuie protejate și dezvoltate, împreună cu turismul sustenabil și educația din domeniul mediului;

53.  subliniază importanța conceptului de multifuncționalitate, care implică alte activități economice, sociale, culturale și de mediu desfășurate în zonele rurale, completând producția agricolă, care generează locuri de muncă, în special pentru femei; încurajează, deci, statele membre să promoveze măsuri de diversificare a activităților, cum ar fi vânzarea directă de produse, serviciile sociale, serviciile de îngrijire și agroturismul; consideră că, dat fiind interesul crescând pentru acest tip de turism, ar trebui creată o rețea a acestor întreprinderi și că cele mai bune practici ar trebui diseminate.

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 6, 10.1.1979, p. 24.
(2) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(3) JO L 180, 15.7.2010, p. 1.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 487.
(6) JO C 66 E, 20.3.2009, p. 23.
(7) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 13.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2015)0264.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0290.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2016)0427.
(11) A se vedea datele Eurostat privind Structura exploatațiilor agricole.
(12) Comisia Europeană (2011), „Agricultură și Dezvoltare Rurală”. Rapoarte economico-agricole ale UE Zone rurale și Strategia Europa 2020 - Ocuparea forței de muncă”, Raportul nr. 5 - noiembrie 2011.
(13) Comisia Europeană (2012), „Rapoarte economico-agricole. Femeile în agricultura și zonele rurale din UE: muncă grea, recunoaștere puțină”, Raportul nr. 7 - iunie 2012.

Notă juridică