Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2022(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0156/2017

Texte depuse :

A8-0156/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 05/04/2017 - 9.12
CRE 05/04/2017 - 9.12

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0114

Texte adoptate
PDF 385kWORD 62k
Miercuri, 5 aprilie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar 2018 - Secțiunea I - Parlamentul European
P8_TA(2017)0114A8-0156/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2018 (2017/2022(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2016 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2016 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 aprobat de Comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare(7),

–  având în vedere raportul prezentat Biroului de către Secretarul General privind proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018,

–  având în vedere proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Birou la 3 aprilie 2017 în temeiul articolului 25 alineatul (7) și al articolului 96 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere proiectul de estimare a bugetului întocmit de Comisia pentru bugete în conformitate cu articolul 96 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere articolele 96 și 97 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0156/2017),

A.  întrucât această procedură reprezintă a treia procedură bugetară completă desfășurată în noua legislatură și cel de al cincilea an al cadrului financiar multianual 2014-2020;

B.  întrucât bugetul pe 2018, sub forma propusă în raportul Secretarului General, este în curs de pregătire, în contextul unei creșteri a plafonului de la rubrica V comparativ cu 2017, permițând o marjă mai mare pentru creșterea economică și investiții, precum și aplicarea în continuare a unor politici vizând realizarea de economii și îmbunătățirea eficienței;

C.  întrucât Secretarul General a propus șapte obiective prioritare pentru bugetul pe 2018, și anume: lansarea unei campanii de comunicare în cadrul pregătirilor pentru alegerile din 2019, consolidarea măsurilor de securitate luate, continuarea proiectelor imobiliare multianuale, realizarea de investiții în digitalizarea și informatizarea procedurilor, aplicarea în continuare a măsurilor necesare pentru introducerea limbii irlandeze ca limbă oficială cu un regim lingvistic complet, analizarea posibilului impact al Brexitului și încurajarea unei abordări ecologice în ceea ce privește transportul;

D.  întrucât Secretarul General a propus un buget de 1 971 883 373 EUR pentru proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018, ceea ce reprezintă o majorare globală cu 3,26 % față de bugetul pentru 2017 și 19,06 % din rubrica V din CFM 2014-2020;

E.  întrucât Secretarul General a propus investiții extraordinare suplimentare de 47,6 milioane EUR pentru a consolida proiectele de securitate, a asigura plata chiriei în cazul proiectului imobiliar ADENAUER și a lansa campania de comunicare în cadrul pregătirilor pentru alegerile din 2019;

F.  întrucât aproape 68 % din buget este alcătuit din cheltuieli indexate ce se referă, în cea mai mare parte, la remunerațiile și indemnizațiile deputaților și personalului, precum și la clădiri, care sunt ajustate în conformitate cu Statutul funcționarilor, cu indexarea sectorială sau cu rata inflației;

G.  întrucât raportul Parlamentului intitulat „Femeile în Parlamentul European”, publicat la 8 martie 2017, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, arată un dezechilibru între femei și bărbați în ceea ce privește posturile de conducere în Parlament, 83,3 % din posturile de Secretar General Adjunct și de director general în Parlament fiind deținute de bărbați și 16,7 % de femei, 70,2 % din posturile de director în Parlament fiind deținute de bărbați și 29,8 % de femei și, totodată, 65,9 % din posturile de șefi de unitate în Parlament fiind deținute de bărbați și 34,1 % de femei;

H.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene impune Uniunii obligația de a respecta diversitatea lingvistică și interzice discriminarea pe motiv de limbă, oferind astfel fiecărui cetățean al Uniunii dreptul de a utiliza oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii atunci când corespondează cu instituțiile Uniunii, care trebuie să răspundă în aceeași limbă;

I.  întrucât Parlamentul European a subliniat deja în Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2016(8) că bugetul pe 2016 ar trebui să aibă o bază realistă și să fie în conformitate cu principiile disciplinei bugetare și bunei gestiuni financiare;

J.  întrucât credibilitatea Parlamentului în calitatea sa de componentă a autorității bugetare depinde în mare măsură de capacitatea sa de a-și ține sub control cheltuielile proprii;

K.  întrucât credibilitatea Parlamentului depinde în mare măsură de capacitatea sa de a dezvolta democrația la nivelul Uniunii,

Cadrul general

1.  subliniază că proporția bugetului Parlamentului în 2018 ar trebui menținută sub 20 % din rubrica V; constată că nivelul bugetului estimat pentru 2018 corespunde unui procent de 18,88 %, mai mic decât cel din 2017 (19,26 %) și cel mai mic procent din cadrul rubricii V înregistrat în ultimii cincisprezece ani;

2.  în conformitate cu punctul 15 din rezoluțiile sale din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017 și cu punctul 98 din rezoluția sa menționată mai sus din 26 octombrie 2016 referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, care solicită utilizarea pentru prima dată în cursul procedurii bugetare pentru exercițiul financiar 2018 a metodei de stabilire a bugetului Parlamentului pe baza nevoilor actuale, și nu pe baza unui sistem de coeficienți, solicită îndeplinirea acestor cereri;

3.  observă că suma alocată pentru investițiile și cheltuielile extraordinare în 2018 este de 47,6 milioane EUR, situându-se la același nivel ca în 2017; consideră că fondurile pentru campania de comunicare din 2019 ar trebui să fie considerate cheltuieli extraordinare;

4.  constată că 75 % din creditele solicitate pentru campania de comunicare în cadrul pregătirii pentru alegerile din 2019 au fost incluse în proiectul preliminar de estimare a bugetului pentru 2018, deoarece majoritatea contractelor vor fi semnate în 2018;

5.  evidențiază faptul că cea mai mare parte a bugetului Parlamentului este stabilită pe baza obligațiilor statutare sau contractuale și face obiectul indexării anuale;

6.  aprobă acordul încheiat la 28 martie 2017 cu Biroul privind nivelul bugetului estimat pentru 2018; scade nivelul cheltuielilor cu 18,4 milioane EUR comparativ cu poziția inițială a Biroului; stabilește nivelul global al bugetului estimat pentru 2018 la 1 953 483 373 EUR, ceea ce reprezintă o creștere totală cu 2,3 % comparativ cu bugetul pe 2017;

7.  subliniază că funcțiile esențiale ale Parlamentului sunt de a legifera, a-i reprezenta pe cetățeni și a controla activitatea altor instituții;

8.  subliniază rolul Parlamentului în consolidarea conștiinței politice europene și în promovarea valorilor Uniunii;

9.  subliniază că sunt necesare economii față de propunerea Secretarului General și că sunt puternic încurajate toate eforturile care vizează o utilizare mai eficientă și mai transparentă a fondurilor publice;

Transparența și accesibilitatea

10.  salută răspunsul la solicitarea Comisiei pentru bugete, furnizat în Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017(9) și reiterat în Rezoluția sa referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017(10), cu privire la planificarea bugetară pe termen mediu și lung, făcând o distincție clară între investiții și cheltuielile operaționale legate de funcționarea Parlamentului, precum și de obligațiile statutare ale acestuia (inclusiv chirii și achiziții);

11.  salută crearea unui grup de lucru privind procedurile de stabilire a estimării bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European; remarcă faptul că Parlamentul a cerut să se aibă în vedere o nouă revizuire a normelor aplicabile procedurilor bugetare interne(11); subliniază necesitatea ca membrii Biroului și ai Comisiei pentru bugete să primească informațiile relevante pentru procedura de stabilire a estimării în timp util și în mod inteligibil, precum și cu nivelul necesar de detaliere, pentru a permite Biroului și Comisiei pentru bugete să ia decizii având o imagine cuprinzătoare a situației și necesităților bugetului Parlamentului;

12.  îl invită din nou pe Secretarul General să facă o propunere privind prezentarea bugetului pe site-ul Parlamentului către publicul larg într-un mod suficient de detaliat, precum și inteligibil și ușor de utilizat, pentru a permite tuturor cetățenilor să înțeleagă mai bine activitățile și prioritățile Parlamentului, precum și dinamica cheltuielilor aferente;

13.  consideră că grupurile de vizitatori reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru creșterea nivelului de informare al cetățenilor cu privire la activitățile Parlamentului; salută normele revizuite privind grupurile de vizitatori și consideră că riscul deturnării de fonduri a scăzut ca urmare a punerii în aplicare a noilor norme mai stricte; invită, în acest sens, Biroul și Grupul său de lucru pentru informare și comunicare să revizuiască creditele pentru grupurile de vizitatori ale deputaților, luând în considerare ratele inflației din ultimii ani, care au majorat, prin urmare, costul acestor vizite; consideră că, deși aceste sume nu sunt menite să acopere toate cheltuielile efectuate cu grupurile de vizitatori, ci mai degrabă să fie considerate o subvenție, nu poate fi ignorat faptul că proporția costurilor acoperite va scădea dacă indemnizația nu este ajustată în funcție de inflație; solicită Biroului să ia în considerare faptul că această discrepanță afectează în mod disproporționat grupurile de vizitatori care provin din medii socioeconomice mai modeste și care dețin mijloace financiare proprii foarte restrânse;

Securitatea și securitatea cibernetică

14.  ia act de actualele măsuri de consolidare a securității Parlamentului, referitoare la clădiri, echipamente și personal, securitatea cibernetică și securitatea comunicațiilor; solicită Secretarului General și Biroului să aplice pe mai departe conceptul de securitate globală pentru a aduce în continuare îmbunătățiri structurale, operaționale și culturale securității Parlamentului; reiterează necesitatea de a îmbunătăți performanța serviciilor IT furnizate Parlamentului, prin investiții în formarea personalului, dar și printr-o mai bună selecție a contractanților pe baza unei evaluări mai solide a serviciilor și a capacității IT a acestora;

15.  consideră că evenimentele recente demonstrează că probabilitatea unor atacuri cibernetice a crescut în mod dramatic, tehnologia care stă la baza unor astfel de atacuri depășind adesea măsurile de securitate cibernetică destinate combaterii lor; consideră că aplicațiile informatice au devenit instrumente importante pentru ca deputații și personalul să își desfășoare activitatea, dar, cu toate acestea, sunt vulnerabile la astfel de atacuri; salută, prin urmare, integrarea securității cibernetice în cadrul general de gestionare strategică al Parlamentului și consideră că acest lucru va permite instituției să își protejeze mai bine activele și informațiile;

16.  regretă că, în pofida instalării sistemului SECure EMail (SECEM), Parlamentul nu poate să primească informări restricționate și neclasificate de la alte instituții; deplânge faptul că Parlamentul nu este în măsură să își dezvolte singur propriul sistem de informații clasificate (CIS) și observă că sunt în curs de desfășurare negocieri cu alte instituții în acest sens; se așteaptă ca aceste negocieri să contribuie la identificarea celor mai bune mijloace care să-i permită Parlamentului să primească informări restricționate și neclasificate; îl invită pe Secretarul General să prezinte Comisiei pentru bugete informații suplimentare privind ultimele evoluții ale negocierilor în curs, înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2017;

17.  salută eforturile de digitalizare și computerizare suplimentară a procedurilor; în acest sens, încurajează introducerea mai multor posibilități de utilizare a semnăturii digitale securizate în cadrul procedurilor administrative, cu scopul de a reduce utilizarea hârtiei și de a economisi timp;

18.  salută semnarea unui memorandum de înțelegere între Guvernul belgian și Parlamentul European, Consiliu, Comisie, Serviciul European de Acțiune Externă și alte instituții cu sediul la Bruxelles cu privire la investigațiile în vederea acordării autorizării de securitate pentru toți membrii personalului contractanților externi care solicită acces în instituțiile Uniunii; îl invită pe Secretarul General să ia în considerare oportunitatea extinderii aplicării acestui memorandum de înțelegere funcționarilor, asistenților parlamentari și stagiarilor, pentru a permite efectuarea verificărilor de securitate necesare înainte de recrutarea acestora;

Politica imobiliară

19.  reamintește că ultima strategie imobiliară pe termen mediu a fost adoptată de Birou în 2010; își pune întrebarea de ce nu a reușit Biroul să prezinte o strategie pe termen lung pentru clădirile Parlamentului în cursul acestei legislaturi, în pofida rezoluțiilor precedente ale Parlamentului; îi invită pe Secretarul General și pe vicepreședinți să prezinte Comisiei pentru bugete noua strategie imobiliară pe termen mediu cât mai curând posibil, înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2017;

20.  își reiterează solicitarea de a se asigura un proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare, bazat pe o informare timpurie, ținând seama în mod corespunzător de articolul 203 din Regulamentul financiar; solicită în această privință mai multe informații cu privire la extinderea creșei WAYENBERG;

21.  solicită mai multe informații cu privire la proiectul de renovare a clădirii Paul Henri Spaak (PHS), în special orice aviz al contractanților externi referitor la opțiunile posibile pentru PHS, care a avut o durată de viață scurtă de 25 ani; solicită Secretarului General să prezinte Comisiei pentru bugete rezultatele acestui studiu cât mai curând posibil; subliniază faptul că clădirea existentă nu îndeplinește cerințele privind stabilitatea unei clădiri publice pentru funcții parlamentare, care are un nivel de securitate mai ridicat și trebuie să reziste la șocurile externe fără a se prăbuși; critică faptul că clădirea PHS nu îndeplinește nici măcar standardele minime ale cerințelor moderne privind stabilitatea și constată că a fost nevoie deja să se ia mai multe măsuri pentru a garanta stabilitatea acesteia; îndeamnă, prin urmare, Biroul și administrația Parlamentului să caute soluții viitoare pentru clădirea PHS care să protejeze viața și să garanteze condiții de muncă sănătoase pentru persoanele prezente în interiorul ei; ia act de nivelul creditelor propus de Secretarul General în 2018 în ceea ce privește studiile, proiectele pregătitoare și lucrările, precum și furnizarea de asistență pentru echipa de gestionare a proiectului; își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibila confuzie privind sumele care urmează să fie cheltuite pentru studii și mutări; invită Biroul și Secretarul General să informeze Comisia pentru bugete cu privire la toate etapele ulterioare și să furnizeze o defalcare clară a costurilor cât mai curând posibil și până cel târziu în luna iulie 2017; reamintește că, în orice caz, este necesară implementarea unei arhitecturi moderne și eficiente din punct de vedere energetic; solicită o evaluare cu privire la modul în care renovarea va afecta Unitatea Vizite și Seminarii, disponibilitatea hemiciclului, precum și a celorlalte săli și birouri;

22.  consideră că 2018 va fi un an critic pentru clădirea Konrad Adenauer (KAD), deoarece va marca încheierea lucrărilor pe șantierul estic și începerea lucrărilor pe șantierul vestic; observă cu îngrijorare că bugetul alocat gestionării acestui proiect de anvergură a trebuit să fie revizuit, pentru a consolida echipele care monitorizează progresul lucrărilor; remarcă actuala practică de a utiliza transferurile colectoare de sfârșit de an pentru a contribui la proiectele imobiliare în curs; consideră că, deși acest lucru poate reprezenta o soluție pragmatică pentru a reduce plățile de dobânzi, se află totuși în contradicție cu transparența proiectelor imobiliare în cadrul bugetului Parlamentului și ar putea chiar stimula alocările bugetare excesive în anumite domenii;

23.  îi invită pe vicepreședinții responsabili și pe Secretarul General să prezinte Comisiei pentru bugete un raport privind progresele înregistrate și estimările pentru finalizarea lucrărilor în legătură cu clădirea KAD;

EMAS

24.  reamintește că Parlamentul s-a angajat să reducă cu 30 % emisiile sale de CO2 per echivalent normă întreagă până în 2020, comparativ cu nivelurile din 2006;

25.  consideră, prin urmare, că este extrem de important ca Parlamentul să își stabilească obiective noi, mai ambițioase și cantitative, care ar trebui să fie evaluate în mod regulat de către serviciile responsabile;

26.  reamintește angajamentul Parlamentului din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, și anume că, „dată fiind vizibilitatea crescută a clădirilor lor și rolul de lider pe care acesta ar trebui să îl joace în legătură cu performanța energetică a respectivelor clădiri și fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie bugetară și în materie de achiziții publice, se va angaja să aplice clădirilor pe care le deține și pe care le ocupă aceleași cerințe ca cele aplicabile clădirilor administrațiilor centrale din statele membre, conform articolelor 5 și 6 din respectiva directivă;” subliniază importanța respectării acestei declarații, nu în ultimul rând pentru propria credibilitate în revizuirea în curs a Directivei privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei privind eficiența energetică;

27.  salută înființarea unui grup de lucru pentru mobilitate, care ar trebui să desfășoare o activitate cuprinzătoare și să aibă un mandat clar; subliniază faptul că Parlamentul trebuie să respecte toate legile în vigoare la nivel regional la locurile de muncă, inclusiv în domeniul respectiv; susține promovarea utilizării legăturii feroviare directe dintre sediul Parlamentului de la Bruxelles și aeroport; invită serviciile responsabile să-și revadă componența și dimensiunea parcului de autovehicule în acest context; solicită Biroului să stabilească fără întârziere un sistem de stimulente pentru promovarea utilizării bicicletelor pentru naveta între domiciliu și locul de muncă; ia act de faptul că un astfel de regim există deja în cadrul altor instituții, în special al Comitetului Economic și Social European;

Campania de comunicare pentru alegerile europene din 2019

28.  salută campania de comunicare, care reprezintă un efort util de a le explica cetățenilor scopul Uniunii și al Parlamentului European; subliniază că această campanie ar trebui să vizeze, printre altele, explicarea rolului Uniunii Europene, competențele Parlamentului, funcțiile sale, inclusiv alegerea președintelui Comisiei, precum și impactul său asupra vieților cetățenilor;

29.  observă că lucrările pregătitoare pentru campania de comunicare urmează să înceapă deja în acest an, anticipând viitoarele alegeri europene din 2019; salută scurtarea perioadei preelectorale la doi ani pentru campania de comunicare, față de perioada preelectorală de trei ani pentru alegerile europene din 2014;

30.  observă că volumul total al cheltuielilor pentru campania de comunicare pentru alegerile din 2019 este estimat la 25 de milioane EUR în 2018 și de 8,33 milioane EUR în 2019, cu un volum mai mare de angajamente financiare necesare în 2018; subliniază importanța unor astfel de campanii de comunicare, având în vedere în special situația actuală din Uniune;

31.  consideră că Direcția Generală Comunicare (DG COMM) ar trebui să dea curs recomandărilor cuprinse în evaluarea campaniei electorale europene din 2014(12) și să acorde prioritate colectării de date pentru proiectele campaniei, per unitate, pe baza unor indicatori-cheie prestabiliți, pentru a măsura impactul lor, analizând cu atenție cauzele profunde ale prezenței la vot extrem de scăzute la alegerile din 2014;

Aspecte legate de deputați

32.  salută activitatea desfășurată de Secretariatul General al Parlamentului, secretariatele grupurilor politice și birourile deputaților de sprijinire a deputaților în exercitarea mandatului lor; încurajează dezvoltarea continuă a acestor servicii care îmbunătățesc capacitatea deputaților de a controla activitatea Comisiei și a Consiliului și de a-i reprezenta pe cetățeni;

33.  ia act de consilierea și cercetarea oferite deputaților și comisiilor de către Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) și departamentele tematice; reamintește că o evaluare la jumătatea perioadei a eficacității cooperării dintre Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) și departamentele tematice a fost prevăzută în momentul înființării EPRS în 2013; reamintește că, la 14 aprilie 2016, a fost adoptată în plen o solicitare de a efectua o astfel de evaluare și de a prezenta rezultatele sale Comisiei pentru bugete(13); solicită încă o dată Secretarului General să efectueze o astfel de evaluare și să prezinte rezultatele acesteia Comisiei pentru bugete înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2017; reamintește că o astfel de evaluare ar trebui să conțină propuneri cu privire la modalitățile de corelare mai bună a sprijinului acordat de EPRS cu evoluțiile din cadrul comisiilor tematice respective, precum și la modalitățile de a evita suprapunerea cu activitățile lor și de evita încurajarea concurenței între servicii; de asemenea, se așteaptă ca evaluarea să includă informații detaliate cu privire la expertiza externă, studiile externe și sprijinul extern pentru activitățile de cercetare ale Parlamentului, inclusiv numărul și costurile studiilor și lucrărilor de expertiză furnizate de serviciile interne și de prestatorii externi ai Parlamentului; ia act de cele patru proiecte specifice care sunt elaborate pe termen mediu în cadrul bibliotecii Parlamentului European, și anume biblioteca digitală, îmbunătățirea resurselor pentru cercetare, sursele de drept comparat și biblioteca deschisă; consideră că aceste proiecte constituie un mijloc de a îmbunătăți sprijinul acordat atât deputaților, cât și personalului, precum și de a facilita accesul la comunitatea externă de cercetare și la cetățeni; remarcă importanța acestor proiecte și necesitatea de a le integra în lucrările legislative ale deputaților și ale personalului;

34.  reamintește decizia adoptată de Parlament în cadrul procedurii bugetare a PE pe 2017, care stabilește înființarea unui serviciu de interpretare în limbajul internațional al semnelor pentru toate dezbaterile plenare, și face apel la administrație să o pună în aplicare fără întârziere;

35.  observă că Regulamentul de procedură revizuit recent(14) a impus deputaților o limită maximă de trei explicații orale privind votul per perioadă de sesiune, dar rămâne îngrijorat de faptul că interpretarea, precum și traducerea transcrierilor explicațiilor generează costuri suplimentare; îl îndeamnă pe Secretarul General să prezinte o defalcare detaliată a costurilor legate de explicațiile orale privind votul; indică disponibilitatea unor alternative cum ar fi explicațiile în scris privind votul, precum și o mulțime de mijloace publice de comunicare situate în interiorul clădirilor Parlamentului pentru ca deputații să își explice pozițiile de vot; ca măsură temporară, solicită ca explicațiile orale privind voturile să fie plasate pe ordinea de zi a ședinței plenare la sfârșitul activității din ziua respectivă, după discursurile de un minut și celelalte puncte pe ordinea de zi;

36.  reamintește obligația deputaților de a informa administrația cu privire la orice modificare a declarațiilor lor de interese;

37.  nu este de acord că este necesar ca mobilierul din birourile deputaților și ale asistenților acestora de la Bruxelles să fie schimbat; consideră că majoritatea obiectelor de mobilier se află în stare bună și că, prin urmare, nu există niciun motiv pentru a le schimba; consideră că mobilierul ar trebui schimbat numai dacă există un motiv justificat;

38.  îl invită pe Secretarul General ca, pentru pregătirea celei de-a noua legislaturi, să prezinte Biroului o listă mai exactă a cheltuielilor rambursabile în cadrul indemnizației pentru cheltuieli generale (ICG); reamintește principiul independenței mandatului; subliniază că deputații au posibilitatea de a-și publica situația cheltuielilor cu privire la ICG pe paginile web personale dacă doresc să facă acest lucru; reiterează apelul privind asigurarea unei transparențe mai mari în ceea ce privește ICG, după modelul cazurilor de bune practici prezentate de delegațiile naționale din Parlament și statele membre; consideră că deputații ar trebui să poată, de asemenea, să furnizeze linkuri pe site-ul Parlamentului spre locurile unde își publică în prezent situația cheltuielilor; reiterează faptul că o mai mare transparență cu privire la ICG nu ar trebui să atragă după sine creșterea efectivului de personal în administrația Parlamentului;

39.  subliniază că actuala linie bugetară pentru asistența parlamentară este corespunzătoare și nu ar trebui să crească mai mult decât indexarea salariilor;

40.  reamintește solicitarea adoptată de către adunarea plenară în rezoluția sa menționată anterior din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea Parlamentului pentru 2017, de a revizui normele care reglementează rambursarea cheltuielilor de misiune aferente deplasărilor între cele trei locuri de desfășurarea a activității Parlamentului și efectuate de asistenții parlamentari acreditați (APA), în vederea alinierii acestora la normele aplicabile celorlalți membri ai personalului, și regretă faptul că, până în prezent, nu a fost luată nicio măsură în acest sens; solicită Biroului să abordeze această chestiune fără nicio altă întârziere; între timp, subliniază că plafoanele actuale privind rambursarea cheltuielilor de misiune pentru APA (120/140/160 EUR) nu au fost ajustate din 2011 și că diferența dintre alte categorii de personal și APA a continuat să crească până la cel puțin 40 %, în urma introducerii unor plafoane noi aprobate de Consiliu la 9 septembrie 2016 care, până în prezent, au fost aplicate numai funcționarilor începând din 10 septembrie 2016; solicită, prin urmare, Biroului să ia măsurile necesare pentru a remedia această inegalitate;

41.  subliniază că remedierea acestei inegalități în ceea ce privește cheltuielile de misiune nu atrage după sine o creștere a liniei bugetare pentru asistența parlamentară;

42.  solicită utilizarea transparentă și corespunzătoare a rambursării cheltuielilor de deplasare ale deputaților și recomandă stimularea utilizării clasei economice, atât în ceea ce privește transportul aerian, cât și transportul feroviar;

43.  solicită Conferinței președinților și Biroului să analizeze din nou posibilitatea ca, sub rezerva anumitor condiții, APA să însoțească deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului, după cum au solicitat deja mai mulți deputați; este de părere că deputații ar trebui să decidă dacă asistenții lor ar trebui să-i însoțească în delegațiile oficiale, utilizând pachetul indemnizației de asistență parlamentară al acestora;

Aspecte legate de personal

44.  în conformitate cu punctul 27 din AII din 2 decembrie 2013, care prevede o reducere treptată cu 5 % a personalului în toate instituțiile, organismele și agențiile în perioada 2013-2017, subliniază că, din cauza nevoilor specifice apărute în Parlament în 2014 și 2016, s-a ajuns la un acord cu Consiliul referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016(15), prin care măsurile de reducere anuală a personalului Parlamentului sunt prevăzute să continue până în 2019;

45.  observă că, în timp ce grupurile politice au fost exceptate de la aplicarea acestor măsuri de reducere anuală a personalului începând cu 2014(16), acordul de conciliere cu privire la bugetul 2017 a dus la o scădere a posturilor din organigrama Secretariatului Parlamentului din cauza nerespectării de către Consiliu a acordului tacit (gentleman’s agreement);

46.  reamintește că nivelul total al personalului grupurilor politice este exceptat de la obiectivul de reducere cu 5 % a personalului în conformitate cu deciziile luate în ceea ce privește exercițiile financiare 2014, 2015, 2016 și 2017;

47.  consideră că pierderea a 136 de posturi din cadrul Secretariatului Parlamentului în 2016 poate crea dificultăți pentru furnizarea de servicii de către administrația Parlamentului; îl invită pe Secretarul General să prezinte informații suplimentare cu privire la măsurile de reducere a personalului luate anul trecut și să evalueze consecințele deciziilor bugetare asupra funcționării instituției;

48.  salută, în lumina măsurilor de reducere a personalului, propunerea de a transforma 50 de posturi AST permanente în 50 de posturi AD permanente, cu un impact bugetar nesemnificativ; ia act și de propunerea de a transforma trei posturi AST temporare în trei posturi AD temporare în cabinetul Președintelui;

49.  invită Biroul să asigure respectarea drepturilor sociale și de pensie ale APA și disponibilitatea mijloacelor financiare, în special în ceea ce privește APA care au fost angajați fără întrerupere de către deputații în Parlamentul European în ultimele două legislaturi parlamentare; în acest sens, invită administrația să prezinte o propunere care să ia în considerare decizia de organizare a alegerilor anticipate din 2014, precum și timpul petrecut în cadrul procedurii de recrutare pentru calcularea vechimii de 10 ani în serviciu stabilite în Statutul funcționarilor;

50.  solicită Biroului să propună o procedură de concediere prin consens reciproc între deputați și APA;

51.  consideră că, într-o perioadă în care este probabil ca resursele financiare și de personal aflate la dispoziția instituțiilor Uniunii să fie supuse unor constrângeri tot mai mari, este important ca instituțiile ca atare să poată recruta și păstra personalul cel mai capabil să facă față provocărilor complexe ale viitorului, în conformitate cu principiile întocmirii bugetului în funcție de performanțe;

52.  consideră că interpretarea și traducerea sunt esențiale pentru funcționarea instituției și recunoaște calitatea și valoarea adăugată a serviciilor prestate de interpreți; reiterează poziția Parlamentului exprimată în rezoluția sa din 14 aprilie 2016 menționată mai sus potrivit căreia Secretarul General ar trebui să facă propuneri suplimentare de raționalizare, de exemplu recurgerea sporită la traducerea și interpretarea la cerere, în special pentru intergrupurile din Parlamentul European, analizarea posibilelor câștiguri de eficiență realizate prin utilizarea celor mai recente tehnologii lingvistice ca instrument ajutător pentru interpreți, precum și evaluarea impactului cadrului revizuit pentru interpreții care fac parte din personal asupra gestionării mai eficiente a resurselor și a creșterii productivității;

53.  salută continuarea măsurilor luate de Parlament pentru a introduce irlandeza ca limbă oficială cu un regim lingvistic complet până la 1 ianuarie 2021; observă, în acest sens, că nu vor fi necesare posturi suplimentare în 2018; cu toate acestea, îi solicită Secretarului General să se consulte în continuare cu deputații irlandezi în legătură cu posibilitățile de utilizare eficientă a resurselor, fără a compromite drepturile garantate ale deputaților;

54.  îl îndeamnă pe Secretarul General să se bazeze pe acordurile de cooperare existente între Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European, în vederea identificării altor domenii în care funcțiile administrative ar putea fi partajate; îl invită, în plus, pe Secretarul General să efectueze un studiu cu privire la posibilitatea realizării unor sinergii și între Parlament, Comisie și Consiliu în ceea ce privește funcțiile și serviciile administrative;

Partidele politice și fundațiile politice europene

55.  reamintește că partidele și fundațiile politice europene contribuie la formarea conștiinței politice europene și la sporirea gradului de înțelegere de către cetățeni a legăturii dintre procesele politice la nivel național și european;

56.  consideră că recentele controverse în legătură cu finanțarea unor partide politice și a unor fundații politice europene au scos la iveală deficiențe ale sistemelor de gestionare și control existente;

57.  consideră că intrarea în vigoare a Regulamentelor (UE, Euratom) nr. 1141/2014(17) și (UE, Euratom) nr. 1142/2014(18) va oferi mecanisme de control suplimentare, cum ar fi cerința de înregistrare la Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene; consideră totuși că aceste măsuri mai pot fi îmbunătățite; remarcă faptul că partidele și fundațiile vor începe să solicite finanțare în temeiul noilor norme în exercițiul bugetar 2018;

58.  subliniază că au fost identificate o serie de probleme ale sistemului actual de cofinanțare, în care contribuțiile și granturile de la bugetul Parlamentului atât pentru partide, cât și pentru fundații nu pot depăși 85 % din cheltuielile eligibile, restul de 15 % urmând a fi acoperit din resurse proprii; constată, de exemplu, că insuficiența cotizațiilor membrilor și a donațiilor este adesea compensată de aporturile în natură;

Diverse

59.  ia act de dialogul permanent dintre Parlamentul European și parlamentele naționale; solicită consolidarea acestui dialog pentru a promova o mai bună înțelegere a contribuției Parlamentului European și a Uniunii în statele membre;

60.  ia act de faptul că s-au solicitat studii și avize externe pentru a sprijini activitatea comisiilor și a altor organe politice de analiză a posibilului impact al Brexitului, inclusiv a consecințelor bugetare pentru Parlament; pune sub semnul întrebării necesitatea de a apela la studii și avize externe, în loc să se recurgă la numărul mare de servicii de cercetare din cadrul Parlamentului; subliniază că, până la încheierea negocierilor privind ieșirea Regatului Unit din Uniune, Regatul Unit rămâne membru cu drepturi depline al Uniunii și toate drepturile și obligațiile aferente statutului de membru rămân în vigoare; subliniază, prin urmare, că decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune nu va avea, probabil, un impact asupra bugetului Parlamentului pe 2018;

61.  reamintește rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene(19), în care se estimează costurile dispersiei geografice a Parlamentului între 156 de milioane EUR și 204 milioane EUR, reprezentând echivalentul a 10 % din bugetul Parlamentului; subliniază că impactul asupra mediului al dispersiei geografice este estimat între 11 000 și 19 000 de tone de emisii de CO2; evidențiază percepția publică negativă cauzată de această dispersie și, prin urmare, își reiterează poziția solicitând o foaie de parcurs către un sediu unic;

62.  reamintește rezoluția sa menționată mai sus din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017; solicită implementarea unei cooperări cu posturile de televiziune, mijloacele de comunicare socială și alți parteneri pentru a stabili un centru media la nivel european în scopul formării tinerilor jurnaliști;

63.  îl invită pe Secretarul General și Biroul să promoveze o cultură a întocmirii bugetului în funcție de performanțe în cadrul administrației Parlamentului, în conformitate cu abordarea privind managementul schimbării, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și calitatea activității interne a instituției;

o
o   o

64.  adoptă estimarea bugetului pentru exercițiul financiar 2018;

65.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție și estimarea bugetului.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) JO L 287, 29.10.2013, p. 15.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0132.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0411.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0475.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2015)0172.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0132.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2016)0411.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0484.
(12) Deloitte, studiu din decembrie 2015.
(13) A se vedea punctul 22 din rezoluția sa din 14 aprilie 2016 (P8_TA(2016)0132).
(14) Texte adoptate la 13 decembrie 2016, P8_TA(2016)0484 - articolul 183 alineatul (1).
(15) Texte adoptate, P8_TA(2015)0407.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0437; Texte adoptate, P8_TA(2014)0036; Texte adoptate, P8_TA(2015)0376; Texte adoptate, P8_TA(2016)0411.
(17) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 1).
(18) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1142/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 în ceea ce privește finanțarea partidelor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 28).
(19) Texte adoptate, P7_TA(2013)0498.

Notă juridică