Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2151(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0150/2017

Texte depuse :

A8-0150/2017

Dezbateri :

PV 26/04/2017 - 19
CRE 26/04/2017 - 19

Voturi :

PV 27/04/2017 - 5.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0143

Texte adoptate
PDF 800kWORD 120k
Joi, 27 aprilie 2017 - Bruxelles Ediţie definitivă
Descărcarea de gestiune 2015: Bugetul general al UE - Comisia Europeană și agențiile executive
P8_TA(2017)0143A8-0150/2017
Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Rezoluţie

1. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE (COM(2016)0446),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (05876/2017 – C8-0037/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5) în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0150/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(6);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 375, 13.10.2016, p. 1.
(4) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


2. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2015 (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2015(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2015 (05874/2017 – C8-0038/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE(9),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0150/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(10);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 417, 11.11.2016, p. 2.
(4) JO C 449, 1.12.2016, p. 51.
(5) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(8) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(9) JO L 343, 19.12.2013, p. 46.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


3. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2015 (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2015(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2015 (05874/2017 – C8-0038/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE(9),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0150/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(10);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 417, 11.11.2016, p. 10.
(4) JO C 449, 1.12.2016, p. 61.
(5) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(8) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(9) JO L 341, 18.12.2013, p. 73.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


4. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2015 (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2015(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2015 (05874/2017 – C8-0038/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE(9),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0150/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 417, 11.11.2016, p. 2.
(4) JO C 449, 1.12.2016, p. 41.
(5) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(8) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(9) JO L 341, 18.12.2013, p. 69.
(10) JO L 363, 18.12.2014, p. 183.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


5. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2015 (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2015(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2015 (05874/2017 – C8-0038/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE(9),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0150/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(10);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 417, 11.11.2016, p. 9.
(4) JO C 449, 1.12.2016, p. 157.
(5) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(8) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(9) JO L 346, 20.12.2013, p. 58.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


6. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2015 (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2015(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2015 (05874/2017 – C8-0038/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE(9),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0150/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(10);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 417, 11.11.2016, p. 11.
(4) JO C 449, 1.12.2016, p. 230.
(5) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(8) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(9) JO L 346, 20.12.2013, p. 54.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


7. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2015 (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2015(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2015 (05874/2017 – C8-0038/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE(9),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0150/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(10);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 417, 11.11.2016, p. 11.
(4) JO C 449, 1.12.2016, p. 219.
(5) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(8) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(9) JO L 352, 24.12.2013, p. 65.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


8. Decizia Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0269/2016)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE (COM(2016)0446),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 (COM(2016)0628) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2016)0322),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (05876/2017 – C8-0037/2017),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2015 (05874/2017 – C8-0038/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(6), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0150/2017),

1.  aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015(7);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)1 JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 375, 13.10.2016, p. 1.
(4) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0144.


9. Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2017 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2016/2151(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2015,

–  având în vedere articolele 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1) („Regulamentul financiar”)și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii(2) („Normele de aplicare”),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0150/2017),

A.  întrucât Europa se confruntă cu o criză de încredere în instituțiile sale, situație pentru care fiecare instituție a Uniunii trebuie să își recunoască propria răspundere și care, prin urmare, obligă Parlamentul să fie deosebit de riguros atunci când examinează conturile Comisiei;

B.  întrucât instituțiile și statele membre ale Uniunii ar trebui să își îmbunătățească politica de comunicare pentru a-i informa în mod adecvat pe cetățeni în legătură cu rezultatele obținute de către bugetul Uniunii și cu valoarea adăugată a acestora;

C.  întrucât Parlamentul trebuie să își asume un angajament ferm față de preocupările cetățenilor Uniunii cu privire la domeniile în care este cheltuit bugetul Uniunii și la modul în care Uniunea le protejează interesele;

D.  întrucât instituțiile Uniunii ar trebui să depună eforturi în vederea unui sistem bugetar solid și rezilient al Uniunii care să dea dovadă nu numai de flexibilitate, ci și de agilitate, atât în perioade stabile, cât și de criză;

E.  întrucât politica de coeziune aduce o valoare adăugată clară, prin îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din întreaga Europă, fiind o politică-cheie a solidarității și o sursă vitală de investiții publice;

F.  întrucât instituțiile Uniunii trebuie să ajungă la o înțelegere clară și să cadă de acord asupra priorităților politice europene și a bunurilor publice care ar trebui să fie finanțate în primul rând, pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor noștri și a elimina lacunele politicilor noastre;

G.  întrucât, deși sunt limitate la 1 % din VNB-ul Uniunii, cheltuielile Uniunii reprezintă un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică la nivel european, utilizând valoarea adăugată europeană, și, în medie, reprezintă 1,9 % din cheltuielile publice globale ale statelor membre ale Uniunii;

H.  întrucât, deși procentele în cauză din bugetul UE considerate ca fiind a) o parte a cheltuielilor agregate generale ale statelor membre și b) un element necontabilizat/cheltuit în mod inadecvat/risipit al acestui buget sunt mici, sumele efective implicate sunt considerabile și, prin urmare, justifică o analiză minuțioasă;

I.  întrucât, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia poartă responsabilitatea finală pentru execuția bugetului Uniunii, în timp ce statele membre au obligația de a coopera cu bună credință cu Comisia pentru a asigura utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

J.  întrucât, atunci când Parlamentul acordă Comisiei descărcarea de gestiune, verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse,

Bugetul, perioadele de programare și prioritățile politice

1.  observă că durata de șapte ani a actualului cadru financiar multianual nu este sincronizată cu mandatele de cinci ani ale Parlamentului și Comisiei și că acest lucru provoacă, de asemenea, decalaje între bugetul pentru exercițiul financiar și descărcarea de gestiune aferentă acestuia; subliniază, de asemenea, că ciclul de planificare strategică de 10 ani și Strategia Europa 2020 nu sunt aliniate, nici ele, cu ciclul de șapte ani de gestionare a bugetului UE; este de părere că acest lucru stă la baza unei deficiențe majore a structurii de guvernanță politică a Uniunii, întrucât Parlamentul și Comisia au obligații în temeiul acordurilor anterioare privind obiectivele politice și chestiunile financiare, ceea ce ar putea crea impresia că alegerile europene sunt irelevante în acest context;

2.  ia act de faptul că, în 2015, bugetul Uniunii a trebuit să sprijine realizarea obiectivelor a două programe politice pe termen lung diferite:

   (a) Strategia Europa 2020, pe de o parte; și
   (b) cele 10 priorități politice stabilite de Președintele Juncker, pe de altă parte;

răspunzând în același timp la o serie de situații de criză: refugiații, insecuritatea din Europa și vecinătatea sa, instabilitatea financiară din Grecia și impactul economic al embargoului rusesc asupra exporturilor, în plus față de impactul prelungit al crizei financiare și al consecințelor sale structurale, și anume șomaj, sărăcie și inegalitate;

3.  observă că politicile Uniunii pot avea diferite obiective pe termen scurt, mediu și lung, a căror realizare nu poate fi, în mod evident, determinată de un singur cadru financiar multianual; consideră că ar trebui să se reflecteze asupra unui nou echilibru între stabilirea agendei politice, punerea în aplicare a politicilor și cadrul financiar;

4.  regretă că dispozițiile bugetare temporare nu oferă sistemul ideal pentru transpunerea aspirațiilor sociale și politice în obiective operaționale utile pentru programele și sistemele de cheltuieli;

5.  atrage atenția că, în 2020, va fi o ocazie de a alinia strategia pe termen lung și elaborarea politicilor cu ciclul bugetar și recomandă fructificarea acestei oportunități;

6.  este îngrijorat de faptul că ponderea cheltuielilor legate de climă în bugetul Uniunii a fost de doar 17,3 % în 2015 și de doar 17,6 % în medie pentru perioada 2014-2016, potrivit Curții de Conturi („Curtea”)(3), deși scopul era să ajungă la cel puțin 20 % în cursul perioadei financiare; subliniază, prin urmare, că, potrivit Curții, există un risc major ca obiectivul de 20 % să nu fie atins fără eforturi suplimentare pentru a combate schimbările climatice;

7.  evidențiază, în plus, că ținta de 20 % propusă pentru cheltuielile legate de climă a fost stabilită înainte de Acordul de la Paris; este convins că ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru ca bugetul Uniunii să devină mai favorabil climei; subliniază, de asemenea, că revizuirea cadrului financiar multianual oferă o excelentă oportunitate pentru atingerea țintei de 20 % în ceea ce privește cheltuielile aferente acțiunilor legate de climă și pentru o eventuală majorare a acestui prag, în conformitate cu angajamentele internaționale ale UE asumate în cursul COP21;

8.  salută abordarea lansată de Comisie privind întocmirea bugetului în funcție de performanțe; consideră că bugetul Uniunii ar trebui să fie mai eficient și mai eficace decât oricând din cauza resurselor financiare limitate; regretă, cu toate acestea, faptul că Comisia se concentrează mai curând pe realizări decât pe rezultate;

Măsuri de adoptat

9.  susține sugestia făcută de Curte în nota sa de informare din 28 octombrie 2016 cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (punctele 39 și 40) că este timpul ca Comisia să exploreze alte opțiuni, cum ar fi:

   un program de bugetare continuă cu un orizont de planificare de cinci ani, o clauză (clauze) de revizuire în funcție de obiective și politici, precum și un program de evaluare continuă;
   determinarea duratei programelor și sistemelor în funcție de necesitățile politicilor, mai degrabă decât în funcție de durata perioadei de planificare financiară; invitarea statelor membre și a Comisiei să prezinte nevoi justificate temeinic pentru a) finanțarea din partea Uniunii și b) rezultatele care trebuie obținute, înainte de stabilirea cheltuielilor;

10.  invită Comisia să înscrie pe ordinea de zi a următoarei reuniuni la nivel de experți pe tema bugetului axat pe rezultate sugestiile făcute de Curte la punctele 39 și 40 din nota sa de informare din 28 octombrie 2016 menţionată mai sus și recomandările formulate de grupul la nivel înalt, în vederea pregătirii următoarei Conferințe privind inițiativa „Bugetul UE axat pe rezultate”, în cadru căreia domeniile de politică în care ar trebui să fie cheltuit bugetul Uniunii vor fi dezbătute înainte de a decide cadrul financiar;

11.  sprijină toate recomandările formulate de Curte în raportul său special nr. 31/2016 și, în special, cea potrivit căreia Comisia ar trebui să exploreze toate oportunitățile potențiale, inclusiv revizuirea cadrului financiar multianual la jumătatea perioadei și revizuirea anumitor temeiuri juridice, pentru a asigura o reorientare reală mai accentuată către acțiunile în domeniul climei; solicită Curții să prezinte până la sfârșitul anului 2018 un raport de monitorizare privind cheltuielile din bugetul Uniunii legate de climă;

12.  invită Comisia să utilizeze în mai mare măsură oportunitățile privind rezerva de performanță din cadrul juridic existent, în vederea creării unui stimulent financiar veritabil pentru a îmbunătăți efectiv gestiunea financiară; solicită, de asemenea, o consolidare a rezervei de performanță ca instrument, prin mărirea componentei legate de performanță în următorul cadru legislativ;

13.  solicită Comisiei să își orienteze prioritățile spre realizarea cu succes a Strategiei Europa 2020 utilizând instrumentele semestrului european;

14.  invită Comisia să stabilească proiecte de priorități politice pentru perioada financiară care începe în 2021 și să prezinte textul Parlamentului într-o etapă timpurie;

15.  regretă faptul că Comisia nu a realizat o evaluare cuprinzătoare a Strategiei Europa 2020, pentru a asigura punerea sa în aplicare în cadrul Agendei strategice pentru Uniune într-o lume în schimbare, adoptată de Consiliul European în iunie 2014, așa cum prevede agenda respectivă;

16.  invită Comisia să ia în considerare Acordul de la Paris și să majoreze imediat obiectivul de cheltuieli de la bugetul Uniunii legate de climă, de la 20 % la 30 %;

17.  invită Comisia să conceapă viitoarele bugete ale Uniunii în așa fel încât să o facă mai eficientă și mai eficace și să alinieze mai bine aceste bugete cu obiectivele Strategiei Europa 2020, obiectivele Uniunii în materie de climă și angajamentele internaționale ale Uniunii;

Bugetele alternative

18.  atrage atenția asupra faptului că numeroase mecanisme financiare care sprijină politicile Uniunii nu sunt finanțate direct din bugetul Uniunii și nici nu sunt înregistrate în bilanțul acesteia: printre ele se numără Fondul european de stabilitate financiară, Mecanismul european de stabilitate, mecanismul unic de rezoluție și Fondul european de investiții, care este legat de Banca Europeană de Investiții;

19.  observă că alte mecanisme sunt înregistrate doar parțial în bilanțul Uniunii, de exemplu mecanismele de finanțare mixtă și Fondul european pentru investiții strategice;

20.  subliniază utilizarea crescândă a instrumentelor financiare compuse în principal din împrumuturi, instrumente de capitaluri proprii, garanții, instrumente de partajare a riscurilor în cadrul gestiunii indirecte pentru perioada 2014-2020 și subliniază, de asemenea, faptul că Banca Europeană de Investiții a gestionat aproape toate instrumentele financiare în cadrul gestiunii indirecte; consideră că nu există informații suficiente pentru a evalua rezultatele obținute de instrumentele respective, în special în ceea ce privește impactul social și de mediu al acestora; subliniază că instrumentele financiare pot completa granturile, dar nu ar trebui să le înlocuiască;

21.  regretă că utilizarea crescândă a acestor instrumente financiare, precum și a instrumentelor financiare în cadrul gestiunii partajate (instrumente de inginerie financiară) prezintă riscuri mai mari nu numai pentru menținerea unui buget al Uniunii suficient și care să reprezinte un instrument credibil, atât în vederea obiectivelor actuale, cât și a celor viitoare, ci și pentru responsabilitatea și coordonarea politicilor și acțiunilor Uniunii; subliniază că extinderea utilizării instrumentelor financiare ar trebui să fie precedată de o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor, realizărilor și eficienței lor; atrage atenția asupra rapoartelor speciale ale Curții(4) afirmă că instrumentele financiare nu funcționează conform așteptărilor și/sau sunt supradimensionate și/sau nu au succes în atragerea de capital privat;

22.  avertizează Comisia că instrumentele financiare sau orice mecanism de finanțare nu trebuie să fie neapărat legate de obiectivele și țintele politice ale Uniunii și ar putea finanța proiecte care nu sunt în concordanță cu angajamentele Uniunii;

23.  subliniază că lansarea Mecanismului pentru interconectarea Europei a fost întârziată de lansarea Fondului european pentru investiții strategice, iar Fondul european pentru investiții strategice va afecta și utilizarea altor instrumente financiare;

Măsuri de adoptat

24.  îndeamnă Comisia să propună măsuri pentru ca mecanismele Uniunii de finanțare pentru execuția bugetului UE – care includ, în prezent, diferite instrumente și combinații ale acestora, cum ar fi, de exemplu programele, fondurile structurale și de investiții, fondurile fiduciare, fondul de investiții strategice, fondurile de garantare, facilitățile, instrumentele financiare, instrumentele de asistență macrofinanciară etc. - să devină mai clare, mai simple, mai coerente și mai bine echipate pentru a asigura un grad suficient de transparență, de răspundere, de performanță și de înțelegere de către public a modului în care sunt finanțate politicile Uniunii și beneficiile pe care le aduc; regretă că propunerea pentru un nou regulament financiar din septembrie 2016 nu abordează aceste probleme în mod adecvat;

25.  solicită Comisiei să reevalueze evaluarea ex-ante realizată pentru instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei, ținând seama de crearea Fondului european pentru investiții strategice, și, de asemenea, să prezinte Parlamentului o evaluare a impactului Fondului european pentru investiții strategice asupra altor programe și instrumente financiare ale Uniunii;

26.  solicită Curții să evalueze contribuția instrumentelor financiare și a mecanismelor de finanțare (enumerate la punctul 24) la Strategia Europa 2020; invită Comisia să ia toate măsurile relevante pentru a se asigura că instrumentele financiare și toate mecanismele de finanțare sunt compatibile cu strategia, cu obiectivele și cu angajamentele Uniunii;

27.  salută intenția comisarului Oettinger de a reintegra, pe termen lung, diversele bugete alternative în bugetul Uniunii; consideră că acest lucru ar mări enorm responsabilitatea democratică; este ferm convins că această problemă ar trebui să fie rezolvată cât mai curând posibil, dar cel târziu până la sfârșitul următoarei perioade de programare financiară invită Comisia să pregătească o comunicare pe această temă până în noiembrie 2017;

Gestiunea bugetară și financiară

28.  regretă întârzierile semnificative înregistrate în utilizarea fondurilor structurale în perioada 2007-2013; constată că, la sfârșitul lui 2015, un procentaj de 10 % din suma totală de 446,2 miliarde EUR alocată pentru toate programele operaționale aprobate era încă restant;

29.  subliniază că această situație poate să reprezinte, într-adevăr, o provocare majoră și să compromită eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene, întrucât, în unele state membre, suma reprezentând contribuția care nu a fost solicitată de la Uniune, plus cofinanțarea națională necesară, depășește 15% din totalul cheltuielilor publice globale în cadrul ultimelor două perioade de programare financiară, 2007-2013 și 2014-2020;

30.  observă cu îngrijorare că, la sfârșitul lui 2015, cinci state membre (Republica Cehă, Spania, Italia, Polonia și România) sunt beneficiarii principali a peste jumătate din creditele de angajament neutilizate aferente fondurilor structurale care nu au generat plăți în perioada de programare 2007-2013 și că motivele întârzierii lor sunt diverse: lipsa capacității și a asistenței administrative, lipsa resurselor naționale pentru cofinanțarea acțiunilor Uniunii, întârzieri în prezentarea programelor regionale pentru cadru financiar multianual 2014-2020 etc.;

31.  evidențiază că o noutate în acest cadru financiar multianual constă în faptul că sumele neutilizate din cadrul plafonului pentru plăți și din cel al plafonului pentru angajamente determină în mod automat creșterea flexibilității pentru exercițiile următoare;

32.  subliniază că, în 2015, nivelul angajamentelor a fost mai mare decât în orice alt exercițiu anterior, situându-se foarte aproape de limita generală (97,7 % din suma disponibilă);

33.  evidențiază că, în 2015, trei sferturi din cheltuielile operaționale au fost efectuate în cadrul unor sisteme cărora li se aplicau normele aferente cadrul financiar multianual anterior: și anume, subvențiile pentru agricultori aferente exercițiului 2014, proiectele din domeniul coeziunii, proiectele de cercetare aferente celui de Al șaptelea program-cadru, care a început în 2007;

34.  consideră inacceptabil faptul că, până la sfârșitul lui 2015, mai puțin de 20 % dintre autoritățile naționale responsabile de fondurile structurale și de investiții europene, cu excepția Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, fuseseră desemnate de statele membre; consideră că aceste desemnări reprezintă un pas necesar pentru ca autoritățile statelor membre să transmită Comisiei declarații de cheltuieli; este de părere că noutățile semnificative introduse pentru perioada 2014-2020 conduc la dificultăți administrative, în ciuda eforturilor de simplificare;

35.  subliniază că dificultățile legate de încheierea procedurilor de evaluare a conformității în privința noului sistem de gestiune și control, care apar, în general, la începutul perioadei de programare reprezintă un motiv serios pentru întârzierile în absorbție;

36.  observă că recesiunea economică mondială, care are un efect direct sub forma măsurilor de restricție bugetară aplicate bugetelor publice și a dificultăților de obținere a finanțării interne, reprezintă, de asemenea, un factor principal care întârzie absorbția;

37.  regretă profund că, în consecință, există riscul ca întârzierile înregistrate în execuția bugetară a perioadei de programare 2014-2020 să fie chiar mai importante decât cele înregistrate în perioada 2007-2013; își exprimă temerea că viitorul cadru financiar multianual ar putea începe cu un nivel fără precedent de ridicat al angajamentelor restante („RAL”), care ar putea periclita gestiunea bugetului Uniunii în primii ani; speră că Comisia Europeană a tras învățăminte din acest lucru, astfel încât să prevină producerea unor întârzieri similare în viitor;

38.  observă că, în martie 2015, Comisia a adoptat un plan de plăți care prezintă măsurile pe termen scurt de reducere a nivelului facturilor neplătite, dar subliniază că, deși aceste măsuri urmăresc să îmbunătățească gestiunea fluxurilor de numerar pe termen mai scurt pentru tratarea nivelului ridicat al angajamentelor restante, este necesară o perspectivă pe termen mai lung, precum și o evaluare amănunțită a cauzelor subiacente (dificultăți administrative și operaționale, restricții macroeconomice etc.) în vederea stabilirii unei strategii eficiente pentru evitarea în viitor a acestor neplăți;

39.  subliniază că declanșarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană ar putea crea probleme în ceea ce privește modul în care este gestionat bugetul Uniunii, în special în ceea ce privește plățile; evidențiază necesitatea de a include acest element crucial în orice acord provizoriu sau definitiv cu orice stat membru care se retrage;

Măsuri de adoptat

40.  solicită Comisiei să ia măsuri pentru a respecta cu strictețe normele și calendarele în ceea ce privește angajamentele restante, inclusiv:

   (i) închiderea a programelor pentru perioada 2007-2013 și dezangajarea fondurilor destinate acestor programe;
   (ii) utilizarea adecvată a corecțiilor nete în domeniul coeziunii;
   (iii) reducerea numerarului deținut de conturile fiduciare; și
   (iv) elaborarea unor planuri și previziuni de plată în cazul în care angajamentele restante sunt semnificative;

41.  își reiterează solicitarea ca Comisia să stabilească anual o previziune actualizată privind fluxurile de numerar pe termen lung, care să acopere un interval între șapte și zece ani, precizând plafoanele bugetare, necesarul de plăți, constrângerile legate de capacități și potențialele dezangajări, pentru a corela mai bine fondurile disponibile cu necesitățile de plată;

42.  solicită ca, în regim de urgență, dată fiind situația precară în care se află în prezent mai multe state membre, Comisia să aibă în vedere, în cadrul gestiunii sale bugetare și financiare, constrângerile în materie de capacități și condițiile socioeconomice specifice care există în anumite state membre; solicită Comisiei să utilizeze toate instrumentele disponibile prin intermediul asistenței tehnice și al noului Program de sprijin pentru reforme structurale în vederea sprijinirii acestor state membre, pentru a se evita subutilizarea fondurilor și pentru a se crește ratele de absorbție, în special în domeniul fondurilor structurale și de investiții europene;

43.  reiterează nevoia de simplificare și claritate a normelor și procedurilor atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru a facilita accesul beneficiarilor la fondurile Uniunii și a se asigura buna gestionare a acestor fonduri de către serviciile administrative; consideră că simplificarea va contribui la alocarea rapidă a fondurilor, la înregistrarea unor rate de absorbție mai ridicate, la creșterea eficienței și a transparenței, la scăderea numărului de erori în execuție și la scurtarea termenelor de plată; consideră că este necesar să se ajungă la un echilibru între simplificare și stabilitatea normelor, a procedurilor și a controalelor; observă că, în orice caz, furnizarea unor informații și orientări suficiente către solicitanții și beneficiarii potențiali reprezintă o condiție prealabilă necesară pentru o execuție reușită;

44.  invită Comisia să nu opereze noi reduceri ale asistenței tehnice aflate la dispoziția sa și să elaboreze un plan de acțiune pentru o absorbție eficace și în timp util, punând accentul mai ales pe statele membre și regiunile care au rămas în urmă și înregistrează rate de absorbție scăzute;

Instrumentele de inginerie financiară

45.  regretă că doar 75 %(5) din contribuțiile la instrumentele de inginerie financiară pentru perioada de programare 2007-2013 au fost plătite beneficiarilor finali până la sfârșitul lui 2015 în cadrul gestiunii partajate (57 % au fost plătite până la sfârșitul lui 2014 și 37 % până la sfârșitul lui 2012) și că sumele în numerar deținute în instrumentele financiare în cadrul gestiunii indirecte rămân ridicate (1,3 miliarde EUR în 2015; 1,3 miliarde EUR în 2014; 1,4 miliarde EUR în 2013);

46.  constată cu îngrijorare faptul că sumele neutilizate din instrumentele financiare rămân relativ ridicate, un procentaj de 80 % fiind concentrat în cinci state membre la sfârșitul lui 2014 (Italia reprezentând 45 % din total); consideră că Comisia ar trebui să elaboreze o evaluare cuprinzătoare a acestor instrumente până la sfârșitul anului 2018, pentru a stabili dacă să le continue în viitoarea perioadă de programare financiară;

47.  solicită Comisiei să recupereze soldurile de numerar neutilizate din instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate, precum și restul fondurilor neutilizate din instrumentele financiare aflate în gestiune indirectă care țin de cadrele financiare multianuale anterioare, pentru care perioadele de eligibilitate au expirat;

Declarația de asigurare a Curții

48.  salută faptul că Curtea a formulat o opinie fără rezerve privind fiabilitatea conturilor aferente exercițiului 2015, așa cum a procedat începând cu 2007, concluzionând că veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2015 și constatând cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2015 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

49.  regretă profund faptul că, pentru al 22-lea an consecutiv, plățile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare din cauza eficacității parțiale a sistemelor de supraveghere și de control;

50.  regretă faptul că, în pofida unei îmbunătățiri, plățile sunt afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 3,8 %; reamintește că, în ceea ce privește plățile, rata de eroare cea mai probabilă a fost estimată la 4,4 % în exercițiul financiar 2014, la 4,7 % în exercițiul financiar 2013, la 4,8 % în exercițiul financiar 2012 și la 3,9 % în exercițiul financiar 2011;

51.  subliniază că, chiar dacă situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, rata de eroare cea mai probabilă este în continuare cu mult peste pragul de semnificație de 2 %; subliniază că, dacă ar fi utilizat toate informațiile aflate la dispoziția lor, Comisia, autoritățile statelor membre sau auditorii independenți ar fi putut preveni sau detecta și corecta o parte semnificativă a erorilor înainte ca plățile aferente să fie efectuate; nu poate accepta ca informațiile disponibile să nu fie utilizate pentru a reduce nivelul erorilor; își exprimă convingerea că statele membre au un rol esențial în această privință; îndeamnă statele membre să folosească toate informațiile disponibile pentru a preveni, depista și corecta orice eroare și să acționeze în consecință;

52.  regretă că, din cauza unei modificări aduse în 2015 cadrului juridic al politicii agricole comune, Curtea nu mai include ecocondiționalitatea în cadrul testelor sale efectuate pe operațiuni, îngreunând comparația cu exercițiul financiar precedent; în 2014, astfel de erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare global estimat pentru rubrica 2 din cadrul financiar multianual „Resurse naturale”, în timp ce contribuțiile lor anuale la nivelul de eroare global estimat se situa între 0,1 și 0,2 puncte procentuale în perioada 2011-2014;

53.  constată cu preocupare că, dacă măsurile corective adoptate de statele membre și de Comisie nu ar fi fost aplicate în cazul plăților auditate de Curte, nivelul de eroare global estimat ar fi fost de 4,3 %, și nu de 3,8 %;

54.  observă că tipul de gestionare are un impact limitat asupra nivelului de eroare, întrucât Curtea constată aproape același nivel estimat de eroare în cadrul gestiunii partajate cu statele membre (4,0 %) și pentru cheltuielile gestionate direct de către Comisie (3,9 %);

55.  atrage atenția asupra faptului că Curtea a constatat cele mai ridicate niveluri estimate de eroare în ceea ce privește cheltuielile de la rubricile „Coeziune economică, socială și teritorială” (5,2 %) și „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” (4,4 %), în timp ce rubrica „Cheltuieli administrative” a înregistrat cel mai scăzut nivel estimat de eroare (0,6 %); subliniază că, în general, erorile nu constituie fraude; recomandă Curții să inițieze un raport special care să examineze și să compare aceste domenii, cu scopul de a produce un document concis privind „cele mai bune practici”;

56.  observă că profilurile de risc diferite care caracterizează sistemele bazate pe rambursare și sistemele bazate pe drepturi la plată au avut o influență majoră asupra nivelului erorilor în diferitele domenii de cheltuieli; în cazul în care Uniunea rambursează costurile eligibile aferente unor activități eligibile pe baza unor declarații de cheltuieli depuse de beneficiari, nivelul de eroare este de 5,2 %, iar în cazul în care plățile se efectuează pe baza îndeplinirii condițiilor mai degrabă decât a rambursării costurilor, rata de eroare este de 1,9 %; recomandă Curții să examineze și să compare aceste domenii în vederea realizării unui raport special privind cele mai bune practici;

Raportul anual privind gestionarea și performanța: realizările în materie de gestiune și instrumentele de guvernanță internă ale Comisiei

57.  observă că, în comparație cu situația din 2014, suma expusă riscului în cadrul plăților, astfel cum a fost determinată de Comisie în Raportul său anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE (COM(2016)0446) a scăzut cu aproximativ 10 %, fapt care se datorează în special reducerii sumei expuse riscului raportate în agricultură;

58.  subliniază că Comisia recunoaște faptul că cheltuielile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, astfel cum este prezentat în Raportul său anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța, suma expusă riscului situându-se între 3,3 și 4,5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă între 2,3 % și 3,1 % din plăți; constată că Comisia estimează că, în următorii ani, va identifica și va corecta erori în valoare cuprinsă între 2,1 și 2,7 miliarde EUR;

59.  împărtășește opinia Curții, care consideră că metodologia utilizată de Comisie pentru estimarea sumei sale expuse riscului s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar că estimările direcțiilor generale individuale privind nivelul cheltuielilor neconforme cu reglementările nu se bazează pe o metodologie uniformă (a se vedea în special punctul 1.38 din raportul anual pe 2015 al Curții); recomandă reglementarea și standardizarea acestei practici cât mai curând posibil;

60.  observă că, în pofida unor îmbunătățiri, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat;

61.  evidențiază în special faptul că, pentru mai mult din trei sferturi din exercițiul 2015, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele expuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate din cadrul Comisiei Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) și Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei (DG REGIO)) reiese că fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică, deși raportarea datelor de către statele membre s-a îmbunătățit; consideră inacceptabil faptul că statele membre nu cooperează în mod corect cu Comisia în ceea ce privește rapoartele de control și fiabilitatea acestora;

62.  subliniază că sarcina de control a utilizatorilor finali s-ar reduce dacă s-ar aplica o abordare de tip „audit unic”, în cadrul căreia auditul european nu s-ar efectua separat, ci s-ar baza pe auditurile naționale; constată că o astfel de linie continuă a responsabilității va fi însă posibilă doar dacă auditurile naționale vor fi corespunzătoare și dacă Comisia și statele membre ar conveni asupra principiilor și interpretărilor; invită Comisia să aibă o atitudine proactivă în această privință, publicând orientări;

63.  este de părere că acordarea descărcării de gestiune ar trebui să depindă de îmbunătățirea necesară a gestiunii financiare la nivelul statelor membre; semnalează, în acest context, instrumentul reprezentat de declarațiile naționale, care ar putea contribui la atingerea unui grad mai mare de responsabilitate și de asumare a responsabilității la nivel național;

64.  subliniază că, datorită specificității programării multianuale și complexității și acumulării normelor regionale, naționale și ale Uniunii care se aplică procedurii bugetare și întrucât erorile pot fi corectate la mai mult de 10 ani după producerea lor, este artificial să se bazeze impactul estimat al corecțiilor viitoare pe corecțiile înregistrate pe parcursul ultimilor șase ani;

65.  subliniază, în acest context, că, în cazul în care Comisia ar fi sigură de eficacitatea capacității sale de corecție, directorii generali nu ar trebui să formuleze rezerve financiare în rapoartele lor anuale de activitate;

66.  subliniază că Comisia a raportat(6)corecții financiare și recuperări executate în valoare totală de 3,9 miliarde EUR; constată că Curtea le-a încadrat în trei categorii: 1,2 miliarde EUR din corecții și recuperări au fost aplicate la sursă înainte de acceptarea cheltuielilor de către Comisie (agricultură, coeziune, gestiune directă/indirectă); 1,1 miliarde EUR reprezintă retrageri de către statele membre realizate după acceptarea cheltuielilor, prin înlocuirea sumelor neeligibile cu noi proiecte în domeniul coeziunii; 1,6 miliarde EUR corecții nete (agricultură, gestiune directă/indirectă);

67.  subliniază că, în cazul în care există un risc ridicat de nereguli, cea mai bună practică cere să fie examinate riscurile și să se cuantifice nivelul acestora și impactul potențial; regretă că, în raportările efectuate cu privire la acest subiect, Comisia acordă o atenție mare „capacității de corecție”, mai degrabă decât cuantificării și analizării naturii erorilor pe care le identifică și adoptării unor măsuri de prevenire adecvate pentru a evita astfel de erori; evidențiază în special faptul că comunicările Comisiei privind protecția bugetului Uniunii nu cuprind nicio estimare a nivelului de neregularitate prezent în cererile de rambursare inițiale sau aprobate;

68.  împărtășește opinia exprimată de Curte în raportul său special nr. 27/2016, potrivit căreia, din cauza distincției introduse prin reforma Kinnock-Prodi între „responsabilitatea politică a comisarilor” și responsabilitatea operațională a directorilor generali, nu a fost întotdeauna clar dacă „responsabilitatea politică” include asumarea responsabilității pentru execuția bugetară de către direcțiile generale sau dacă este distinctă de aceasta (a se vedea punctul 5 din sinteza raportului special nr. 27/2016 al Curţii);

69.  subliniază că colegiul comisarilor nu își asumă responsabilitatea pentru conturile anuale printr-o prefață sau printr-un raport întocmit de Președinte sau de comisarul pentru buget și că Comisia nu elaborează o declarație anuală privind guvernanța sau privind controlul intern, așa cum o cer bunele practici și așa cum se întâmplă în mod obișnuit în statele membre;

Măsuri de adoptat

70.  invită, din nou, Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plățile în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de acestea și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile;

71.  invită, din nou, Comisia să publice anual o declarație unică de asigurare adecvată bazată pe rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali și să realizeze propria estimare statistică a nivelului de eroare; solicită Comisiei să evalueze în mod separat cuantumul fondurilor Uniunii pe care intenționează să le recupereze prin recuperări sau corecții financiare legate de exercițiul financiar 2015;

72.  solicită Comisiei să realizeze o analiză aprofundată privind așa-numitele „proiecte retrospective”, și anume practica de transfer în cadrul programelor operaționale regionale al unor proiecte care au fost deja lansate de către autorități cu altă finanțare și care pot îngloba sau înlocui măsurile sau proiectele care prezintă dificultăți operaționale sau în cazul cărora s-a constatat că prezintă nereguli, iar această analiză ar trebui să includă evaluări ex-ante, pentru a verifica dacă proiectele cu care au fost înlocuite duc la realizarea obiectivelor planificate;

73.  solicită Comisiei să adauge o declarație anuală privind guvernanța și controlul intern la situația financiară, care să cuprindă în special:

   o descriere a instrumentelor de guvernanță internă ale Comisiei;
   o evaluare a activităților expuse unor riscuri operaționale și strategice pe parcursul exercițiului;și
   o declarație privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung;

și să furnizeze în Comunicarea sa privind protecția bugetului Uniunii o estimare a nivelului de neregularitate prezent în cererile de rambursare inițiale sau aprobate;

74.  invită statele membre să furnizeze Comisiei Europene date fiabile, în special privind rapoartele de control;

Rezerve politice

75.  susține rezervele formulate de directorii generali ai DG REGIO, Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE), Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME), Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO) și DG AGRI, în raportul lor anual de activitate; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

76.  se întreabă care sunt motivele pentru care directorul general al Direcției Generale Cercetare și Inovare (DG RTD) continuă, la fel ca în anii precedenți, să formuleze o rezervă orizontală privind toate plățile și declarațiile de cheltuieli aferente celui de Al șaptelea program-cadru; solicită Comisiei să elaboreze, în sfârșit, o abordare bazată pe riscuri mai relevantă și să utilizeze rezerve specifice atunci când este necesar;

Obținerea de rezultate de la bugetul Uniunii

Raportul anual privind gestionarea și performanța: evaluarea performanței

77.  observă că Raportul anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța, este rezultatul combinării a două rapoarte anterioare: raportul de evaluare întocmit în conformitate cu articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și raportul de sinteză prevăzut la articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar;

78.  salută faptul că, pentru fiecare dintre rubricile bugetare, raportul oferă informații privind stadiul de punere în aplicare a programelor aferente cadrului financiar multianual 2014-2020, dovezi privind rezultatele programelor aferente cadrului financiar multianual 2007-2013 și prezintă, de asemenea, legăturile cu Strategia Europa 2020;

79.  regretă că așa-numitul raport de evaluare, confundă pe de o parte, descrierile activităților cu rezultatele și încearcă, pe de altă parte, să evalueze impactul politicilor și face promisiuni pentru viitor;

80.  reamintește că statele membre nu sunt obligate să includă indicatori comuni în programele lor, cu excepția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, iar etapa inițială de control de la nivelul statelor membre nu prevede realizarea de evaluări ale rezultatelor;

81.  regretă că, în loc să își simplifice instrumentele de guvernanță internă, Comisia a adăugat un nou plan strategic multianual pentru fiecare departament al Comisiei, bazat pe obiective generale comune care acoperă cele zece priorități politice ale Comisiei Juncker și care sprijină îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a obligațiilor ce decurg din tratat;

82.  își reiterează apelul în favoarea concentrării tematice, exprimat în raportul său referitor la descărcarea de gestiune aferentă exercițiului bugetar 2014; invită Comisia să investigheze în ce măsură concentrarea tematică ar putea să contribuie la simplificare și la reducerea sarcinii de reglementare și a sarcinii de control;

83.  solicită Comisiei să își adopte raportul anual privind gestionarea și performanța în timp util, astfel încât Curtea să îl poată lua în considerare în cadrul raportului său anual; insistă asupra faptului că informațiile furnizate de acest raport ar trebui să fie cât mai obiective și să conțină o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor obținute în anul precedent de către Comisie în cursul aplicării politicilor sale; solicită Comisiei să analizeze necesitatea unei perioade de programare politică pe termen lung, cum este Strategia Europa 2020, cu o durată de 10 ani;

84.  atrage atenția că este necesar ca procesul de stabilire a indicatorilor de performanță să fie transparent și democratic și să implice toate instituțiile Uniunii, toți partenerii și toate părțile interesate vizate, pentru a face indicatorii adecvați scopului de a măsura execuția bugetului Uniunii, precum și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor Uniunii;

Măsuri de adoptat

85.  solicită Comisiei să evalueze mai bine în următoarele sale rapoarte de performanță realizările și rezultatele tuturor politicilor; solicită Comisiei să prezinte în mod clar și sintetic contribuția politicilor europene la obiectivele Uniunii și să evalueze contribuția acestora la obiectivele Strategiei Europa 2020;

Orizont 2020

86.  reamintește că programul Orizont 2020 reprezintă un program ambițios și amplu, al cărui obiectiv general se bazează pe trei priorități: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale;

87.  observă că Comisia Juncker a adoptat zece priorități politice pentru perioada 2014-2019 care nu sunt exact aceleași ca prioritățile Strategiei Europa 2020; se ajunge astfel la o situație în care cadrul juridic și bugetul alocat programului Orizont 2020 reflectă Strategia Europa 2020, deși Comisia, în cadrul implementării programului Orizont 2020, a reorientat din 2014 planificarea strategică și mecanismele de gestionare în direcția îndeplinirii celor zece priorități politice;

88.  regretă că, până în prezent, Comisia nu a definit relația dintre cele două seturi de priorități și solicită Comisiei să clarifice aceste legături;

89.  subliniază că un factor-cheie pentru succesul Orizont 2020 îl reprezintă crearea unei sinergii și a unei complementarități efective între programele naționale și cele europene în domeniul cercetării și inovării; observă că Comisia intenționează să analizeze impactul și sinergiile dintre Orizont 2020 și fondurile structurale și de investiții europene în cadrul evaluării intermediare a acestui program;

90.  ia act de cele două exemple de complementaritate între programe de cercetare naționale și de la nivelul Uniunii prezentate în Raportul anual al Curții pe 2015 și de faptul că instituțiile supreme de audit ale Bulgariei și Portugaliei au constatat că, în țările lor, deși există unele domenii în care programele de cercetare naționale și cele ale Uniunii sunt complementare, au existat, de asemenea, anumite deficiențe la nivel național legate de indicatorii aferenți programului Orizont 2020 din cadrul planurilor de acțiune și al strategiilor naționale și unele probleme de coordonare și interacțiune între toți participanții la programul Orizont 2020 la nivel național(7); ia act, de asemenea, de faptul că Bulgaria a fost primul stat membru care a utilizat în mod voluntar mecanismul de sprijin al politicilor din cadrul programului Orizont 2020 și încurajează Comisia să sprijine în continuare statele membre care au nevoie să își modernizeze sectoarele cercetării și inovării;

91.  reamintește că cadrul juridic al Orizont 2020 introduce câteva elemente importante pentru gestionarea performanței, cum ar fi obiectivele și indicatorii-cheie de performanță; subliniază că, per ansamblu, obiectivele și indicatorii conveniți reprezintă, într-adevăr, o reală îmbunătățire față de programele-cadru anterioare;

92.  subliniază că indicatorii de performanță utilizați în cadrul programului Orizont 2020 prezintă în continuare unele deficiențe, de exemplu:

   (i) în ceea ce privește echilibrul dintre indicatorii care măsoară doar resursele utilizate sau realizările, iar nu rezultatele și de impactul(8);
   (ii) absența valorilor de referință; și
   (iii) valorile-țintă lipsite de ambiție;

93.  regretă constatarea Curții, potrivit căreia Comisia nu utilizează programele de activitate și cererile de propuneri aferente din cadrul Orizont 2020 pentru a pune în mai mare măsură accentul necesar asupra performanței(9);

94.  ia act cu satisfacție de faptul că obiectivele propunerilor și ale acordurilor de grant examinate de Curte s-au axat suficient pe performanță atunci când acest lucru a fost solicitat de Comisie și că această constatare este valabilă și pentru procesul de evaluare a acestor propuneri;

95.  regretă că, în programele de activitate individuale prin care este aplicat programul Orizont 2020 și în cererile de propuneri conexe, utilizarea conceptului mai larg de „impact preconizat” în locul celui de „rezultat preconizat” sporește riscul ca informațiile furnizate referitor la această parte să fie prea generale, îngreunând astfel agregarea evaluării performanței programului Orizont 2020(10);

96.  este preocupat de faptul că Comisia nu utilizează întotdeauna cu consecvență conceptele-cheie legate de performanță (de exemplu: „realizare”, „produse”, „rezultate” și „impact”);

97.  regretă constatarea Curții, potrivit căreia, în cadrul Orizont 2020, sistemul existent nu îi permite Comisiei să monitorizeze separat cheltuielile și performanța pentru domeniul cercetării și al dezvoltării și pentru cel al inovării și nici să realizeze o raportare separată cu privire la aceste aspecte; în plus, deși contribuția financiară a programului Orizont 2020 la Strategia Europa 2020 este bine stabilită în cadrul procesului bugetar prin fișe de program publicate, este regretabil că Comisia nu a raportat încă în mod util cu privire la implementarea acestui program și la contribuția sa la Strategia Europa 2020; invită Comisia să prezinte un raport privind implementarea programului Orizont 2020 și contribuția acestuia la Strategia Europa 2020, redactat într-un mod util, pe măsură ce rezultatele programului devin disponibile;

98.  sugerează că rolul punctelor naționale de contact ar trebui să devină mai important, pentru a asigura suport tehnic de calitate la fața locului; consideră că evaluarea anuală a rezultatelor, cursurile de formare și stimularea punctelor naționale de contact cu performanțe bune vor crește rata de succes a programului Orizont 2020;

Măsuri de adoptat

99.  invită Comisia să prezinte, în viitoarele sale rapoarte privind performanța, contribuția programului Orizont 2020 la Strategia Europa 2020, într-un mod clar și exhaustiv;

Planurile de gestiune și rapoartele anuale de activitate ale unui număr de patru direcții generale responsabile de cheltuielile care țin de rubrica „Resurse naturale”

100.  regretă observațiile Curții, potrivit cărora numeroase obiective utilizate în planurile de gestiune și în rapoartele anuale de activitate ale DG AGRI, DG CLIMA, DG ENVI și DG MARE erau preluate direct din documente legislative sau din documente de politică și nu erau suficient de detaliate pentru a fi utilizate în scopuri de gestiune și de monitorizare;

Măsuri de adoptat

101.  solicită Comisiei:

   să evalueze performanța programelor de activitate, transpunând obiectivele de nivel înalt din legislația aferentă programului Orizont 2020 în obiective operaționale la nivelul programului de activitate;
   să clarifice în mai mare măsură legăturile dintre Strategia Europa 2020 (2010-2020), cadrul financiar multianual (2014-2020) și prioritățile Comisiei (2015-2019);
   să asigure, în cadrul tuturor activităților sale, utilizarea consecventă a termenilor „resurse”, „realizare”, „rezultat” și „impact”, în conformitate cu orientările sale pentru o mai bună legiferare;
   să adopte măsuri în scopul de a asigura plata egală pentru cercetătorii care prestează aceeași activitate în cadrul aceluiași proiect;
   să furnizeze o listă, pe naționalități, a tuturor întreprinderilor cotate la bursă și/sau a celor care înregistrează profituri în bilanțurile lor anuale și primesc fonduri în cadrul programului Orizont 2020;

Venituri

102.  salută faptul că ansamblul probelor de audit ale Curții demonstrează că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare și, în special, că sistemele examinate sunt eficace pentru resursele proprii bazate pe VNB și pe TVA, că sistemele examinate sunt, per ansamblu, eficace pentru resursele proprii tradiționale, controalele interne-cheie din statele membre vizitate de Curte fiind totuși parțial eficace, și că Curtea nu a detectat nicio eroare în cadrul operațiunilor verificate;

103.  reamintește că rezervele reprezintă o modalitate care permite aducerea de corecții elementelor îndoielnice care apar în datele VNB transmise de statele membre și salută faptul că Curtea nu a identificat probleme grave în legătură cu rezervele retrase care au fost analizate în 2015;

104.  este preocupat de faptul că, deși s-au făcut progrese în direcția ameliorării fiabilității datelor VNB ale Greciei, rezervele nu au fost retrase; observă că aceasta reprezintă singura rezervă generală care era pendinte la sfârșitul lui 2015, acoperind perioada 2008-2009;

105.  în ceea ce privește taxele vamale, observă constatarea Curții, potrivit căreia metodologia utilizată pentru controalele efectuate pentru a verifica dacă reglementările în materie de clasificare tarifară și de import sunt respectate de importatori (inclusiv auditurile postvămuire), calitatea și rezultatele controalelor au variat în rândul statelor membre; Curtea a subliniat, în special, întreruperea în Franța a termenului de prescripție de trei ani care se aplică pentru notificarea datoriilor; această practică este diferită de cele aplicate în alte state membre și conduce deci la tratamentul diferit al operatorilor economici în Uniune(11);

106.  în ceea ce privește resursele proprii tradiționale, observă că, la sfârșitul lui 2015, Comisia avea o listă cu 325 de puncte care necesitau soluționare în legătură cu situații de nerespectare a reglementărilor vamale ale Uniunii identificate în urma controalelor desfășurate în statele membre;

107.  atrage atenția asupra faptului că, în legătură cu declarațiile privind taxele vamale și cotizațiile pentru zahăr, Curtea a identificat ineficiențe în gestionarea creanțelor (cunoscută sub numele de „contabilitatea B”) în statele membre și că Comisia a identificat deficiențe similare în 17 dintre cele 22 state membre vizitate;

108.  subliniază că Curtea a identificat riscuri legate de recuperarea datoriilor vamale de la societăți înregistrate în afara Uniunii sau de la cetățeni ai unor țări terțe și că a detectat mai multe cazuri, în diferite state membre, în care acestea nu au reușit să recupereze sumele datorate de cetățeni sau de societăți din țări precum Belarus, Insulele Virgine Britanice, Rusia, Elveția, Turcia și Ucraina;

109.  subliniază că impactul revizuirilor majore ale soldurilor VNB ar putea fi de mai mică amploare dacă ar fi existat o politică comună în materie de revizuire la nivelul Uniunii, care să prevadă un calendar armonizat pentru revizuirile majore;

110.  regretă că elementele structurale și juridice care au condus la incidentul politic de la sfârșitul lunii octombrie 2014 privind contribuțiile unor state membre sunt încă în vigoare;

Măsuri de adoptat

111.  solicită Comisiei:

   să ia măsurile necesare pentru a armoniza, între statele membre, termenele de prescripție aplicabile pentru notificarea datoriilor către operatorii economici în urma unui audit postvămuire;
   să se asigure că statele membre prezintă declarații corecte ale sumelor colectate ca taxe vamale în declarațiile lor trimestriale și să ofere orientări cu privire la ceea ce ar trebui să fie înregistrat;
   să faciliteze, în măsura posibilului, recuperarea datoriilor vamale de către statele membre în cazul în care debitorii nu sunt stabiliți în unul dintre statele membre ale Uniunii;
   să amelioreze controalele cu privire la calcularea contribuțiilor Spațiului Economic European/Asociației Europene a Liberului Schimb și calculele aferente mecanismelor de corecție; precum și
   să pună în aplicare măsurile necesare pentru a reduce impactul revizuirilor metodelor și surselor prezentate de statele membre pentru calcularea VNB-ului lor;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune acordate Comisiei pentru 2014(12)

112.  subliniază că Comisia a fost de acord să întreprindă noi acțiuni în legătură cu 88 de solicitări formulate de Parlament în rezoluția sa care însoțește decizia privind descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014;

113.  observă că, potrivit Comisiei, în cazul a 227 de cereri ale Parlamentului, acțiunile necesare au fost întreprinse deja ori sunt în desfășurare, iar, din motive legate de cadrul juridic și bugetar existent ori de rolul sau prerogativele sale instituționale, Comisia nu poate accepta 35 de cereri ale Parlamentului;

114.  regretă că răspunsurile Comisiei rămân uneori vagi și ambigue;

115.  salută acțiunea Comisiei de a pune în aplicare cinci dintre cele șase angajamente principale;

116.  insistă totuși ca Comisia să încredințeze direcțiilor sale generale sarcina de a publica toate recomandările specifice fiecărei țări pe care le-au formulat în contextul semestrului european în rapoartele lor anuale de activitate (al șaselea angajament);

117.  invită Comisia să își revizuiască poziția, în special în ceea ce privește fiabilitatea datelor transmise de statele membre, transparența în ceea ce privește beneficiarii finali ai fondurilor Uniunii, transparența activităților Comitetului de etică, lupta împotriva corupției și reforma structurilor administrative ale școlilor europene;

118.  condamnă cu fermitate faptul că Comisia nu simte nevoia să publice în continuare Raportul UE privind combaterea corupției; este de părere că, indiferent de intențiile Comisiei în ceea ce privește combaterea corupției, această anulare de ultim moment transmite un semnal greșit, nu doar statelor membre, ci și cetățenilor; își reiterează opinia potrivit căreia corupția rămâne o provocare pentru Uniune și pentru statele membre și, în lipsa unor măsuri de combatere eficace, subminează performanța economică, statul de drept și credibilitatea instituțiilor democratice din interiorul Uniunii; solicită Comisiei să finalizeze și să publice Raportul pe 2016 privind combaterea corupției, să acționeze ferm și rapid pentru eliminarea corupției din statele membre și din instituțiile Uniunii și să comande o evaluare independentă a standardelor anticorupție din cadrul instituțiilor Uniunii;

119.  își reiterează ferm apelul către Comisie, cerându-i să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme și ușor aplicabile, pe baza cerințelor stabilite în cadrul Programului de la Stockholm, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și a evalua politicile anticorupție ale statelor membre; invită Comisia să elaboreze un indice al corupției în vederea clasificării statelor membre; este de părere că indicele corupției ar putea oferi o bază solidă pornind de la care Comisia și-ar putea stabili mecanismele de control specifice fiecărei țări atunci când controlează modul în care sunt cheltuite fondurile Uniunii;

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

EU 2020

120.  ia act de faptul că, în pofida ratelor de eroare repetate, precum și a întârzierilor în punerea în aplicare și încheierea sa, evaluarea ex-post a celui de Al șaptelea program-cadru , făcută de un grup de experți la nivel înalt(13), a considerat că acesta a fost un succes; grupul la nivel înalt a subliniat îndeosebi că cel de Al șaptelea program-cadru:

   a încurajat excelența științifică la nivel individual și instituțional;
   a promovat cercetarea revoluționară prin programul inovator „Idei” (Consiliul European pentru Cercetare);
   a aplicat o strategie de implicare a industriei și a IMM-urilor;
   a încetățenit un nou mod de colaborare și un cadru de inovare deschis;
   a întărit Spațiul european de cercetare prin stimularea unei culturi a cooperării și construirea de rețele vaste, potrivite pentru soluționarea provocărilor tematice;
   a abordat anumite provocări societale prin cercetare, tehnologie și inovare – programul „Cooperare”;
   a stimulat armonizarea sistemelor și politicilor naționale de cercetare și inovare,
   a stimulat mobilitatea cercetătorilor în întreaga Europă: programul „Oameni” a creat condițiile necesare pentru o piață a muncii deschisă pentru cercetători;
   a promovat investițiile în infrastructurile de cercetare europene;
   a atins o masă critică de cercetare la nivel european și mondial;

121.  regretă faptul că, din consultarea publică a părților interesate desfășurată în contextul evaluării celui de Al șaptelea program cadru în perioada februarie-mai 2015 au reieșit următoarele puncte slabe:

   sarcină administrativă mare și norme juridice și financiare greoaie;
   nivel ridicat de suprasubscriere;
   insuficientă concentrare pe impactul societal;
   domeniul subiectelor și al cererilor de propuneri a fost prea îngust;
   insuficientă concentrare pe participarea industriei;
   praguri înalte pentru nou-veniți; rate scăzute de succes pentru propuneri și solicitanți, de 19 % și, respectiv, 22 %;
   comunicare deficitară;

122.  regretă profund că obiectivul de a investi 3 % din produsul intern brut (PIB) al statelor membre în cercetare până în 2020 nu va fi îndeplinit, cel mai probabil; consideră, prin urmare, că reducerile recurente ale bugetului Uniunii alocat programelor de cercetare ar trebui stopate; invită toate statele membre să se străduiască să facă față acestei provocări; de asemenea, invită Comisia să tragă concluziile necesare pentru revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual și pentru următorul cadru financiar multianual;

123.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor aferente Uniunii inovării: până la jumătatea lui 2014, toate angajamentele fuseseră fie realizate, fie erau în curs de a fi realizate;

124.  salută, de asemenea, faptul că proporția fondurilor Orizont 2020 alocate întreprinderilor mici și mijlocii a crescut de la 19,4 % în 2014 la 23,4 % în 2015 și recomandă ca această tendință să fie încurajată în mod proactiv;

125.  consideră inacceptabil că DG RTD nu a respectat cererea sa ca direcțiile generale ale Comisiei să își publice toate recomandările specifice fiecărei țări în rapoartele lor anuale de activitate; ia act cu îngrijorare de reprezentativitatea teritorială limitată a celor mai importante 20 de proiecte din cadrul inițiativei Orizont 2020;

Aspecte generale

126.  subliniază că capitolul al cincilea din raportul anual al Curții pe 2015 se referă la plățile în următoarele domenii: cercetarea (10,4 miliarde EUR), educația, formarea, tineretul și sportul (1,8 miliarde EUR), spațiul (1,4 miliarde EUR), transportul (1,3 miliarde EUR), alte acțiuni și programe (1,1 miliarde EUR), energie (0,5 miliarde EUR) și competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (0,3 miliarde EUR); în consecință, cercetarea reprezintă 62 % din cheltuieli;

127.  observă că responsabilitatea pentru punerea în aplicare a programelor-cadru de cercetare este împărțită între diferite direcții generale ale Comisiei, agenții executive, întreprinderi comune și așa-zise organisme instituite în temeiul articolul 185 (parteneriate cu statele membre), ceea ce impune o coordonare strânsă;

128.  precizează că auditul Curții a vizat aproape exclusiv plățile efectuate în cadrul celui de-Al șaptelea program-cadru de cercetare;

129.  este preocupat de faptul că raportul anual de activitate al DG RTD a arătat că, până la sfârșitul lui 2015, nu fuseseră încă finalizate 1 915 proiecte aferente celui de Al șaptelea program cadru, în valoare de 1,63 miliarde EUR; acest lucru ar putea să întârzie implementarea programului Orizont 2020;

Sisteme de gestionare și control

130.  evidențiază că, potrivit Curții, sistemele de supraveghere și control pentru cercetare și alte politici interne sunt „parțial eficace”;

131.  este îngrijorat că, în 2015, din cele 150 de operațiuni auditate de Curte, 72 (48 %) au fost afectate de erori; pe baza celor 38 de erori cuantificate de Curte, s-a estimat că nivelul de eroare este de 4,4 %; în plus, în 16 cazuri de erori cuantificabile, Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau detecta și corecta erorile înainte de aprobarea cheltuielilor; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 0,6 % mai mic;

132.  regretă că, pentru 10 din cele 38 de operațiuni afectate de erori cuantificate, Curtea a raportat erori care depășesc 20 % din elementele examinate; aceste 10 cazuri (9 legate de cel de Al șaptelea program-cadru și un caz legat de Programul pentru competitivitate și inovare 2007-2013) reprezintă 77 % din nivelul de eroare global estimat pentru rubrica „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” în 2015;

133.  regretă că cele mai multe erori cuantificate identificate de Curte (33 din 38) priveau rambursarea unor costuri neeligibile cu personalul și a unor costuri indirecte neeligibile declarate de beneficiari și că aproape toate erorile identificate de Curte în declarațiile de cheltuieli s-au datorat interpretării greșite date de beneficiari normelor complexe de eligibilitate sau calculării incorecte a costurilor lor eligibile, fapt ce conduce la concluzia evidentă că trebuie simplificate normele respective;

134.  salută faptul că, potrivit Curții, respectarea normelor privind achizițiile s-a îmbunătățit în mod semnificativ;

135.  se întreabă de ce directorul general al DG RTD a formulat din nou, la fel ca în anii precedenți, o rezervă orizontală privind toate declarațiile de cheltuieli aferente celui de Al șaptelea program cadru (1,47 miliarde EUR); este de părere că rezervele orizontale, în general, nu pot fi considerate ca instrument de bună gestiune financiară; cu toate acestea, ia act de faptul că rezerva nu a vizat unele părți ale cheltuielilor celui de Al șaptelea program cadru atunci când au existat dovezi că riscurile (și, prin urmare, ratele erorilor reziduale) sunt semnificativ mai mici decât pentru toate cheltuielile; ia act de faptul că în cadrul cercetării și dezvoltării tehnologice, acest lucru se aplică cheltuielilor anumitor întreprinderi comune; ia act de faptul că în afara DG RTD, acest lucru se aplică și cheltuielilor efectuate de Agenția Executivă pentru Cercetare în cadrul programului Marie Curie și tuturor cheltuielilor Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare;

136.  își exprimă surprinderea că Institutul European de Inovare și Tehnologie nu a participat, în 2015, la Centrul comun de asistență pentru cercetare și inovare;

137.  este preocupat că, potrivit comisarului, cel de Al șaptelea program cadru nu va fi executat pe deplin și evaluat înainte de 2020, fapt ce ar putea determina întârzieri ale programelor subsecvente; îndeamnă Comisia să publice rapoartele de evaluare cât mai curând posibil și cel târziu înainte de a prezenta programul său de cercetare post-Orizont 2020;

Orizont 2020

138.  observă că, în cadrul programului Orizont 2020, doar plățile în avans fuseseră efectuate până la sfârșitul lui 2015; avertizează Comisia că demararea tardivă a proiectului Orizont 2020 ar putea întârzia implementarea programului; avertizează că s-ar putea acumula restanțe financiare la sfârșitul programului;

139.  este preocupat de constatarea Curții potrivit căreia programele multianuale cu obiective politice, precum Strategia Europa 2020 sau Orizont 2020, deși avansează în paralel, nu sunt, în realitate, legate(14);

140.  regretă, de asemenea, că primul raport de monitorizare privind Orizont 2020 a furnizat doar puține informații despre efectele de sinergie dintre program și fondurile structurale(15); invită Comisia să raporteze cu privire la aceste efecte de sinergie pe măsură ce rezultatele programului devin disponibile;

141.  este profund preocupat de faptul că, în opinia Curții(16), programul Orizont 2020 nu se bazează suficient pe performanță;

Măsuri de adoptat

142.  își reiterează solicitarea, deja formulată în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2014(17), ca Comisia să transmită tuturor direcțiilor sale generale să publice toate recomandările specifice fiecărei țări pe care le-au formulat în contextul semestrului european în rapoartele lor anuale de activitate;

143.  invită statele membre să depună eforturi suplimentare în vederea atingerii obiectivului de a investi în cercetare 3 % din PIB; consideră că acest lucru ar stimula excelența și inovarea; în acest sens, îndeamnă Comisia să analizeze posibilitatea de a propune o Convenție pentru știință la nivel local, regional și național, după modelul deja existent și dinamic al „Convenției primarilor”; invită statele membre și Parlamentul să depună eforturi și prin intermediul bugetului Uniunii;

144.  invită Comisia să revizuiască indicatorul-cheie de performanță „rezultatele inovării în UE”, deoarece, conform declarațiilor acesteia, natura compozită a indicatorului nu este adecvată pentru obiectivele stabilite(18);

145.  îndeamnă Comisia să ia măsuri în special în legătură cu cele 16 cazuri de erori cuantificabile în care Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau detecta și corecta erorile înainte de aprobarea cheltuielilor; invită Comisia, în continuare, să prezinte comisiei competente din cadrul Parlamentului informații detaliate cu privire la măsurile corective luate până la sfârșitul lunii octombrie 2017;

146.  invită Comisia să prezinte comisiei sale competente informații detaliate cu privire la cele 10 operațiuni care au reprezentat 77 % din erori și măsurile de remediere luate;

147.  invită Comisia să își modernizeze sistemele de gestionare și control, astfel încât rezervele orizontale să devină superflue; solicită Comisiei să informeze comisia sa competentă cu privire la măsurile luate până în noiembrie 2017;

148.  invită Comisia ca, împreună cu Curtea, să clarifice mai bine legăturile dintre Strategia Europa 2020 (2010-2020), cadrul financiar multianual (2014-2020) și prioritățile Comisiei (2015-2019), de exemplu, prin procesul de planificare și de raportare strategică (2016-2020); consideră că acest lucru ar consolida mecanismele de monitorizare și de raportare și ar permite Comisiei să raporteze în mod eficace cu privire la contribuția bugetului UE la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

Diverse

149.  ia act de atribuirea exclusivă a granturilor de funcționare de la linia bugetară 04 03 01 05 „Activități de informare și formare în favoarea organizațiilor lucrătorilor” către doar două institute specifice ale sindicatelor, Institutul European al Sindicatelor și Centrul european pentru problemele muncitorilor; reamintește Comisiei că granturile de funcționare și parteneriatele-cadru trebuie să fie tratate, în esență, ca granturi și, prin urmare, trebuie să fie supuse unor proceduri de licitație deschisă și trebuie publicate; își exprimă preocuparea generală cu privire la justificarea acestor practici de atribuire prin existența unor monopoluri de facto sau prin competența tehnică și gradul înalt de specializare sau puterea administrativă a organismelor în cauză [articolul 190 alineatul (1) literele (c) și (f) din Normele de aplicare]; consideră că atribuirile exclusive de durată ale granturilor de funcționare către unele organisme din aceste motive poate duce, în realitate, la monopoluri de facto, înalte competențe, specializări și puteri, ceea ce justifică în și mai mare măsură atribuirile exclusive ale granturilor de funcționare în temeiul articolului 190 din Normele de aplicare;

150.  reamintește Comisiei, în acest sens, că excepțiile de la normele privind transparența și publicarea prevăzute la articolul 125 și la următoarele din Regulamentul financiar trebuie interpretate și aplicate în mod restrictiv; invită Parlamentul European, Consiliul și Comisia să depună eforturi pentru a defini cu claritate atât calendarul, cât și domeniul de aplicare a excepțiilor de la principiile transparenței și publicării, cu obiectivul clar de a le restricționa și mai mult aplicarea;

Măsuri de adoptat

151.  solicită Comisiei să aplice și să interpreteze în mod restrictiv excepțiile de la normele privind transparența și publicarea stabilite la articolul 125 și la următoarele din Regulamentul financiar; solicită Comisiei să definească cu claritate atât calendarul, cât și domeniul de aplicare a excepțiilor de la principiile transparenței și publicării, cu obiectivul clar de a le restricționa și mai mult aplicarea;

Coeziune economică, socială și teritorială

Europa 2020

152.  constată faptul că, în conformitate cu evaluarea ex-post 2007-2013 a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului de coeziune (FC)(19), 1 EUR investit prin politica de coeziune va genera 2,74 EUR în plus la PIB până în 2023; salută faptul că fondurile structurale și de coeziune au fost investite în principal în inovarea de către întreprinderile mici și mijlocii (32,3 miliarde EUR), în sprijinul generic acordat întreprinderilor (21,4 miliarde EUR), în cercetarea și dezvoltarea tehnologică, în infrastructură (17,5 miliarde EUR), în transporturi (82,2 miliarde EUR), în energie (11,8 miliarde EUR), în mediu (41,9 miliarde EUR), în cultură și turism (12,2 miliarde EUR), precum și în infrastructura socială și urbană (28,8 miliarde EUR);

153.  salută faptul că FEDR şi FC au avut posibilitatea, într-o anumită măsură, să contrabalanseze efectele crizelor financiare din perioada 2007-2008, arătând că, fără intervenția fondurilor structurale, discrepanțele economice și sociale dintre regiunile europene ar fi crescut și mai mult;

154.  salută realizările politicii de coeziune demonstrate de evaluările ex-post ale perioadei de programare 2007-2013 în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020:

   de către FEDR și FC: titlul 1 „Ocuparea forței de muncă” și titlul 2 „Cercetare, dezvoltare și inovare” – au fost create 41 600 de locuri de muncă în cercetare și au fost sprijinite 400 000 de IMM-uri; titlul 3 „Schimbări climatice și energie” -–a fost creată o capacitate suplimentară de producere a energiei din surse regenerabile de 3900 MW;
   de către Fondul social european (FSE): titlul 1 „Ocuparea forței de muncă” – cel puțin 9,4 milioane de persoane au găsit un loc de muncă (dintre care peste 300 000 de persoane sprijinite au devenit lucrători independenți); titlul 4 „Educație” – cel puțin 8,7 milioane de persoane au dobândit o calificare/un certificat;

155.  constată, cu toate acestea, că foarte puține programe s-au axat pe rezultate sau au măsurat impactul; prin urmare, nu există aproape deloc informații despre sustenabilitatea investițiilor;

156.  subliniază, cu toate acestea, că, în 2015, foarte puține programe s-au axat pe rezultate sau au măsurat impactul; prin urmare, îndeamnă Comisia să stabilească și să convină la nivel interinstituțional asupra unui set de indicatori necesari pentru execuția bugetară axată pe rezultate; constată, prin urmare că, în această etapă, nu există aproape deloc informații despre sustenabilitatea și valoarea adăugată europeană a investițiilor;

157.  regretă că nu este informat cu privire la măsurile pe care Comisia le-a solicitat statelor membre să le întreprindă în contextul semestrului european; invită Comisia să informeze Parlamentul European cu privire la măsurile adoptate de statele membre în contextul semestrului european;

158.  este extrem de îngrijorat că, încă din raportul său anual pe 2014, Curtea a semnalat întârzieri legate de începutul perioadei de programare 2014-2020 și că, până la sfârșitul lui 2015, fuseseră desemnate mai puțin de 20 % din autoritățile naționale responsabile de execuția fondurilor structurale și de investiții europene;

Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european (FSE): aspecte generale

159.  salută faptul că Curtea a aliniat capitolele din raportul său anual la rubricile corespunzătoare din cadrul financiar multianual; este totuși de părere că fondurile de la această rubrică sunt de o asemenea importanță financiară –FEDR: 28,3 miliarde EUR, FC: 12,1 miliarde EUR, FSE: 10,3 miliarde EUR –, încât strategia de audit a Curții ar trebui să mențină caracterul identificabil al FEDR și FC, pe de o parte, și, pe de altă parte, al FSE;

160.  este îngrijorat că, în special spre sfârșitul perioadei de programare, statele membre s-au axat pe absorbția fondurilor disponibile în cadrul pachetelor naționale mai degrabă decât pe îndeplinirea obiectivelor de politică; invită Comisia să ajute statele membre cu cele mai slabe performanțe, oferindu-le asistență tehnică, în special la sfârșitul perioadei financiare;

161.  așteaptă cu nerăbdare ca cele 16 state membre care nu au transpus încă Directiva privind achizițiile publice(20) și cele 19 state membre care nu au transpus Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune(21), precum și cele 17 state membre care nu au transpus Directiva privind atribuirea contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale(22) să facă acest lucru cât mai rapid posibil, întrucât directivele urmăresc o simplificare suplimentară; invită Comisia să verifice progresele înregistrate în aceste domenii;

162.  subliniază importanța Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; până la sfârșitul lunii noiembrie 2015, aproape 320 000 de tineri fuseseră incluși în acțiunile sprijinite de YEI, iar 18 dintre cele 22 de state membre au lansat acțiuni în cadrul acestei inițiative; 28 % din fondurile YEI disponibile au fost angajate, 20 % au fost contractate de beneficiari și 5 % au fost plătite beneficiarilor; constată că trei state membre nu au angajat încă nicio finanțare până la sfârșitul lunii noiembrie 2015 (Spania, Irlanda și Regatul Unit);

163.  ia act de rezultatele preliminare ale execuției FSE și YEI în 2014-2015 și de faptul că 2,7 milioane de participanți au luat parte la activitățile FSE și YEI, inclusiv 1,6 milioane de șomeri și 700 000 de persoane inactive;

164.  regretă, în același timp, că un prim studiu(23) pare să indice, de asemenea, o lipsă de eficacitate a serviciilor furnizate și deficiențe în ceea ce privește colectarea datelor în unele state membre;

Sisteme de gestionare și control

165.  observă că, în 2015, peste 80 % din plăți constituiau plăți intermediare pentru programele operaționale din perioada de programare 2007-2013, perioada de eligibilitate a acestora încheindu-se la 31 decembrie 2015; plățile în avans pentru perioada de programare 2014-2020 s-au ridicat la aproximativ 7,8 miliarde EUR;

166.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în Italia s-au înregistrat întârzieri inacceptabile în ceea ce privește plățile către stagiari acoperite de Garanția pentru tineret; solicită Comisiei să monitorizeze această situație și să prevadă un plan de acțiune specific pentru statele membre în care apare această problemă;

167.  constată că Curtea a analizat 223 de operațiuni (120 operațiuni au vizat FEDR, 52 de operațiuni au vizat FC, iar 44 de operațiuni au vizat FSE);

168.  este preocupat de faptul că Curtea a cuantificat nivelul estimat de eroare la 5,2 % (2014: 5,7 %); este alarmat de faptul că Curtea, la fel ca în anii precedenți, a trebuit să concluzioneze că „[î]n 18 cazuri de erori cuantificabile identificate la nivelul beneficiarilor, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie; îndeamnă statele membre să folosească toate informațiile pentru a preveni, detecta și corecta erorile; îndeamnă Comisia să verifice dacă statele membre folosesc toate informațiile pentru a preveni, detecta și corecta erorile; dacă ar fi fost utilizate toate aceste informații, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 2,4 puncte procentuale mai mic.”(24)

169.  ia act de faptul că, în materie de cheltuieli aferente FEDR/FC, Curtea a identificat principalele riscuri pentru regularitate, și anume, pe de o parte, ca beneficiarii să declare costuri care sunt neeligibile din perspectiva normelor de eligibilitate naționale și/sau a dispozițiilor privind eligibilitatea, mai puțin numeroase, prevăzute de reglementările Uniunii privind fondurile structurale și, pe de altă parte, să nu se respecte normele Uniunii și/sau normele naționale privind achizițiile publice la atribuirea contractelor; Comisia a estimat că riscul de eroare în acest domeniu de politică se situează între 3 % și 5,6 %;

170.  observă că, în domeniul cheltuielilor aferente FSE, Curtea a constatat că principalul risc pentru regularitate este legat de caracterul intangibil al investițiilor în capitalul uman, precum și de faptul că, în implementarea proiectelor, sunt implicați numeroși parteneri, care sunt adesea entități de mici dimensiuni; Comisia a estimat că riscul de eroare în acest domeniu de politică se situează între 3 % și 3,6 %;

171.  constată cu regret că una dintre principalele surse de eroare în ceea ce privește cheltuielile de la rubrica „Coeziune economică, socială și teritorială” este reprezentată în continuare de încălcările normelor privind achizițiile publice; reamintește că printre încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice se numără, de exemplu, atribuirile directe și nejustificate ale unor contracte, lucrări sau servicii suplimentare, excluderea ilegală a ofertanților, precum și cazurile în care există conflicte de interese și criteriile de selecție discriminatorii; consideră că, pentru a combate erorile și abuzurile, este esențială o politică de transparență totală în ceea ce privește contractanții și ale subcontractanții;

172.  subliniază că simplificarea, inclusiv opțiunile simplificate în materie de costuri, reduc riscul de eroare; evidențiază totuși că autoritățile de management sunt îngrijorate de volumul suplimentar de muncă, de incertitudinile juridice și de riscul ca orice neregulă să fie considerată o eroare sistemică;

173.  salută faptul că rapoartele anuale de control ale statelor membre au devenit mult mai fiabile de-a lungul anilor: doar în 14 cazuri FEDR/FC rata de eroare raportată de statele membre a fost majorată cu mai mult de 2 %;

174.  regretă că DG REGIO a considerat că este necesar să formuleze 67 de rezerve (în scădere de la 77) din cauza lipsei de fiabilitate a sistemelor de gestionare și control în 13 state membre și o rezervă referitoare la programul transfrontalier Grecia-Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei finanțat prin Instrumentul de asistență pentru preaderare; dintre cele 67 de programe care fac obiectul unor rezerve, 22 se desfășoară în Spania, 10 în Ungaria și 7 în Grecia; în schimb, impactul financiar estimat al rezervelor privind FEDR/FC a scăzut de la 234 de milioane EUR, în 2014, la 231 de milioane EUR, în 2015;

175.  regretă, de asemenea, că Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) a formulat 23 de rezerve (în scădere de la 36) din cauza lipsei de fiabilitate a sistemelor de gestionare și control în 11 state membre; ia act de faptul că impactul financiar estimat al rezervelor privind FSE a scăzut de la 169,4 milioane EUR, în 2014, la 50,3 milioane EUR, în 2015;

176.  sprijină planul Comisiei de a face o prioritate din îmbunătățirea evaluărilor de impact privind programele din cadrul politicii de coeziune(25); solicită Comisiei să precizeze cum vor fi incluse constatările în legislația aferentă următoarei perioade de programare;

Instrumente de inginerie financiară (IIF)

177.  ia act de faptul că autoritățile de management din statele membre au raportat că, la sfârșitul lui 2015, funcționau în total 1 052 de IIF (inclusiv 77 de fonduri de participare și 975 de fonduri specifice): 89 % erau IIF pentru întreprinderi, 7 %, pentru proiecte de dezvoltare urbană și 4 %, pentru fonduri destinate eficienței energetice/surselor regenerabile de energie;

178.  este conștient de faptul că aceste IIF au fost constituite în 25 de state membre (toate statele membre, cu excepția Irlandei, a Luxemburgului și a Croației) și au beneficiat de sprijin financiar din partea a 188 de programe operaționale, inclusiv din partea unui program operațional de cooperare transfrontalieră;

179.  observă că valoarea totală a contribuțiilor programelor operaționale plătite către IIF s-a ridicat la 16,9 miliarde EUR, inclusiv 11,7 miliarde EUR din fonduri structurale (FEDR și FSE); recunoaște și că plățile către beneficiarii finali au ajuns la nivelul de 12,7 miliarde EUR la sfârșitul lui 2015, din care 8,6 miliarde EUR din fonduri structurale, atingând, astfel, o rată de absorbție de aproape 75 % din sumele angajate prin programele operaționale plătite către IIF;

180.  subliniază că destinatarii din Polonia, Ungaria și Franța sunt principalii beneficiari ai IIF;

181.  împărtășește părerea Curții potrivit căreia Comisia ar trebui să se asigure că toate cheltuielile aferente instrumentelor financiare din cadrul FEDR și al FSE pentru perioada de programare 2007-2013 sunt incluse în declarațiile de închidere cu suficient de mult timp înainte pentru a le permite autorităților de audit să efectueze controalele necesare; consideră, în plus, că Comisia ar trebui să încurajeze toate statele membre care au implementat instrumente financiare să efectueze, în perspectiva închiderii, audituri speciale care să vizeze implementarea acestor instrumente;

182.  este profund îngrijorat că complexitatea financiară generată de peste 1 000 de IIF constituie o parte importantă a „galaxiilor bugetelor”, ceea ce face imposibilă răspunderea democratică;

Banca Europeană de Investiții

183.  este profund îngrijorat de costurile și comisioanele în general mai mari pentru fondurile administrate de Banca Europeană de Investiții/Fondul european de investiții care implementează instrumentele financiare în cadrul gestiunii partajate, care au fost dezvăluite de Curte în constatările din Raportul său special nr. 19/2016 intitulat „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare – ce învățăminte trebuie desprinse din perioada de programare 2007-2013” și încurajează Curtea să efectueze un audit similar pentru perioada în curs;

184.  invită Comisia să prezinte anual, până în luna iunie a fiecărui an, începând din 2018, un raport privind implementarea de la începutul actualului cadru financiar multianual și situația actuală, inclusiv rezultatele obținute, ale tuturor instrumentelor financiare gestionate și implementate de Grupul Banca Europeană de Investiții care funcționează cu resurse din bugetul Uniunii, pentru a-l utiliza în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

Cazuri specifice

185.  ia act de faptul că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anchete administrative, cum ar fi, de exemplu, în Germania, în legătură cu grupul Volkswagen, din cauza scandalului emisiilor, în Franța, în legătură cu Front National și președinta acestuia și cu privire la un proiect din Republica Cehă, cunoscut drept „Cuibul de berze”, pe baza unor presupuse nereguli; solicită Comisiei să informeze comisia sa competentă de îndată ce se finalizează anchetele;

186.  este profund îngrijorat de faptul că, în Ungaria, Curtea și DG REGIO au descoperit nereguli grave legate de construirea liniei de metrou nr. 4 din Budapesta; ia act de faptul că pe baza unei anchete administrative a OLAF, care a început în 2012 și s-a încheiat doar recent din cauza complexității cazului, Comisia ar putea fi nevoită să recupereze 228 de milioane EUR și Banca Europeană de Investiții ar putea fi nevoită să recupereze 55 de milioane EUR; și că gestionarea defectuoasă a fost constatată la nivel de proiect; constată că raportul de caz al OLAF recomandă, de asemenea, să se ia măsuri judiciare în Ungaria și în Regatul Unit; invită Comisia să informeze regulat comisia sa competentă cu privire la progresele realizate și la acțiunile întreprinse;

187.  regretă adoptarea de către Guvernul României a unei ordonanțe care ar fi putut împiedica lupta eficace împotriva corupției și care, în plus, ar fi putut oferi posibilitatea de a amnistia politicieni care s-ar putea să fi fost implicați în activități ilegale; consideră că astfel de noi măsuri legislative ar putea avea un impact negativ pronunțat asupra eforturilor Comisiei de a proteja interesele financiare ale Uniunii, deoarece România este un beneficiar important al fondurilor structurale; solicită Comisiei să informeze comisia sa competentă cu privire la măsurile proprii luate pentru a remedia situația;

Măsuri de adoptat

188.  își reiterează solicitarea, deja formulată în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2014(26), ca Comisia să transmită tuturor direcțiilor sale generale să publice toate recomandările specifice fiecărei țări pe care le-au formulat în contextul semestrului european în rapoartele lor anuale de activitate;

189.  solicită Curții să mențină caracterul identificabil în mod distinct al FEDR și FC, pe de o parte, și al FSE, pe de altă parte, în strategia sa de audit, dată fiind importanța lor financiară;

190.  invită Comisia:

   să se asigure că sistemele de gestiune și de control vizate din cele 15 state membre(27) care au prezentat deficiențe sunt consolidate și să raporteze în scris comisiei sale competente cu privire la eforturile sale până în octombrie 2017;
   să clarifice distincția dintre taxa pe valoarea adăugată recuperabilă și cea nerecuperabilă;
   să raporteze cu privire la suma dezangajată (țara, fondul, suma) după ce perioada financiară 2007-2013 a luat sfârșit;
   în conformitate cu recomandarea Curții, atunci când va elabora propunerea sa legislativă pentru următoarea perioadă de programare, să propună actualizările necesare ale concepției și mecanismului de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene, ținând cont și de sugestiile grupului la nivel înalt privind simplificarea, cu scopul de a consolida contribuția politicii de coeziune la eliminarea disparităților și inegalităților dintre regiunile Uniunii și dintre statele membre; invită Comisia să pregătească o comunicare pe această temă într-o etapă timpurie;
   să prevadă, pentru următoarea perioadă de programare, indicatori de performanță mai ușor de gestionat și măsurabili, deoarece Parlamentul atribuie aceeași importanță controalelor privind legalitatea și regularitatea, pe de o parte, și performanței, pe de altă parte;
   să asigure transparență deplină și acces la documente pentru lucrările de infrastructură finanțate de Uniune, în special în ceea ce privește informațiile referitoare la contractanți și subcontractanți;

191.  sprijină pe deplin declarația comisarului Oettinger că instrumentele financiare și „bugetele alternative” trebuie să revină, pe termen lung, în cadrul bugetului Uniunii, întrucât acest lucru ar însemna că Comisia este răspunzătoare în fața Parlamentului European; invită Comisia să pregătească o comunicare pe această temă până în noiembrie 2017;

Politica agricolă comună

192.  reamintește că sistemele de ajutor direct introduse prin reforma PAC din 2013 au intrat în vigoare abia în anul de cerere 2015 și că prezentul raport se referă la cheltuielile aferente exercițiului bugetar 2015, care corespund cererilor de ajutor direct depuse în 2014, ultimul an al vechilor sisteme PAC;

Aspecte legate de conformitate

193.  subliniază că nivelul de eroare estimat de Curte este de 2,9 % pentru rubrica 2 „Resurse naturale” din cadrul financiar multianual, în exercițiul financiar 2015; observă că acest nivel este similar celui din 2014, dacă se ia în calcul schimbarea abordării Curții în ceea ce privește erorile privind ecocondiționalitatea, care nu mai sunt incluse în rata de eroare;

194.  prin urmare, în scopul îmbunătățirii responsabilității și a raportării la nivelul posturilor de conducere superioară, solicită Comisiei să aibă în vedere o aplicare mai suplă și mai eficientă a regulii privind mobilitatea internă a directorilor atunci când coincid elemente precum ocuparea îndelungată a unui post, un nivel de eroare ridicat și constant semnalat de Curtea de Conturi și formularea repetată a unei rezerve privind rezultatele gestiunii serviciilor respective;

195.  atrage atenția asupra faptului că, în domeniul „Susținerea pieței și sprijinul direct”, nivelul de eroare estimat de Curte este de 2,2 %, puțin peste pragul de semnificație de 2 % (același nivel ca în 2014), în timp ce în domeniul „Dezvoltare rurală și alte politici”, nivelul estimat de eroare rămâne ridicat, de 5,3 %, dar este mai mic decât cel de 6 % estimat anul trecut;

196.  subliniază că aproape toate erorile legate de sprijinul direct au fost cauzate de supradeclararea numărului de hectare eligibile, în pofida faptului că fiabilitatea datelor în sistemul de identificare a parcelelor agricole s-a îmbunătățit în mod constant în ultimii ani, și subliniază că, în dezvoltarea rurală, jumătate din erori au fost cauzate de neeligibilitatea beneficiarului sau a proiectului, 28 %, de aspecte legate de achizițiile publice și 8 %, de încălcări ale angajamentelor de agromediu;

197.  regretă profund faptul că, atât în domeniul sprijinului direct, cât și în cel al dezvoltării rurale, autoritățile naționale ar fi putut reduce nivelul de eroare până la un nivel apropiat sau inferior pragului de semnificație(28), deoarece fie au dispus de suficiente informații pentru a detecta eroarea, fie au comis eroarea ele însele; îndeamnă statele membre să folosească toate informațiile disponibile pentru a preveni, depista și corecta orice eroare și să acționeze în consecință;

198.  salută faptul că Comisia a redus în mod semnificativ numărul procedurilor deschise de verificare a conformității: de la 192 în 2014 la 34 în 2015 și că, în urma unor modificări legislative menite să simplifice procedura, Comisia monitorizează în prezent ciclul de audit mai îndeaproape pentru a respecta termenele interne și externe;

Autoritățile de management

199.  regretă că Curtea a identificat deficiențe care afectează unele dintre funcțiile de control-cheie ale agențiilor de plăți din statele membre și că acestea se referă:

   (a) în cazul Fondului european de garantare agricolă:
   la Sistemul de identificare a parcelelor agricole, la controalele administrative;
   la calitatea inspecțiilor la fața locului;
   la lipsa de coerență în definirea parametrilor pentru menținerea terenurilor în bune condiții agricole și de mediu (GAEC); precum și
   la procedurile de recuperare a plăților incorecte;
   (b) în ceea ce privește sprijinul pentru dezvoltarea rurală:
   la deficiențe legate de controalele administrative privind condițiile de eligibilitate, în special cele aplicabile achizițiilor publice;
   (c) în ceea ce privește ecocondiționalitatea, la fiabilitatea statisticilor de control și la eșantionare;

Fiabilitatea datelor comunicate de către statele membre

200.  ia act de faptul că în 2015, pentru prima dată, s-a solicitat organismelor de certificare să stabilească legalitatea și regularitatea cheltuielilor; regretă faptul că Comisia a putut utiliza activitatea acestor organisme numai într-o măsură limitată, din cauza unor deficiențe semnificative în ceea ce privește metodologia și punerea în practică, cum ar fi:

   strategiile de audit inadecvate;
   extragerea unor eșantioane de dimensiuni prea mici;
   expertiza juridică și competențele insuficiente ale auditorilor din cadrul organismelor de certificare;

201.  regretă profund faptul că există încă probleme în ceea ce privește fiabilitatea datelor comunicate de către statele membre, întrucât:

   (a) în domeniul plăților directe:
   DG AGRI a efectuat ajustări (plăți suplimentare) pentru 12 dintre cele 69 de agenții de plăți cu o rată de eroare mai mare de 2 % (dar nu peste 5 %), deși o singură agenție de plăți a exprimat inițial rezerve în declarația sa;
   DG AGRI a formulat rezerve pentru 10 agenții de plăți: 3 pentru Spania, câte una pentru Franța, Bulgaria, Cipru, Italia (Calabria), România și câte una pentru Spania și Franța în ceea ce privește POSEI (Programme d'Options Spécifiques à l'Éloignement et à l'Insularité – program destinat regiunilor ultraperiferice);
   (b) în domeniul rural:
   DG AGRI a efectuat ajustări (plăți suplimentare) pentru 36 dintre cele 72 de agenții de plăți, iar în 14 cazuri rata de eroare ajustată a fost mai mare de 5 %;
   DG AGRI a formulat o rezervă pentru 24 de agenții de plăți, din 18 state membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia (4 agenții de plăți), Letonia, Țările de Jos, Portugalia, România, Suedia, Spania (3 agenții de plăți) și Regatul Unit (2 agenții de plăți);
   în plus, DG AGRI a formulat rezerve privind achizițiile publice în 2 state membre: Germania și Spania;

202.  subliniază că, în ceea ce privește Fondului european de garantare agricolă, ratele de eroare stabilite de DG AGRI și de Curte sunt divergente(29), în timp ce pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, rata de eroare ajustată de 4,99 % indicată de DG AGRI este, în linii mari, în conformitate cu nivelul de eroare estimat de Curte;

Aspecte legate de performanță

203.  observă că, la fel ca în 2014, Curtea a examinat aspecte legate de performanță pentru o serie de operațiuni selectate din domeniul dezvoltării rurale și își exprimă îngrijorarea că nu existau suficiente probe cu privire la caracterul rezonabil al costurilor în cazul a 44 % dintre proiecte și că se constatau deficiențe la direcționarea măsurilor și la selectarea proiectelor, inclusiv slaba corelare cu obiectivele Strategiei Europa 2020; invită Comisia să ia toate măsurile posibile pentru a îmbunătăți această situație îngrijorătoare;

Indicatorii-cheie de performanță

204.  își exprimă îngrijorarea cu privire la fiabilitatea datelor utilizate de Comisie pentru a măsura indicatorul-cheie de performanță nr. 1 (KPI 1), definit de către DG AGRI, referitor la venitul factorilor agricoli; este de opinie că tendința actuală către practicarea agriculturii cu timp parțial din cauza prețurilor scăzute ale produselor de bază nu este luată în considerare în mod corespunzător; observă, în special, că:

   (a) Comisia nu este în măsură să ofere cifre precise privind fermierii care și-au părăsit locul de muncă în 2015 ca urmare a crizei din sectorul produselor lactate și din cel al cărnii de porc, întrucât nu dispune de date privind noii fermieri sau privind numărul fermierilor care au părăsit sectorul (întrebările cu solicitare de răspuns scris nr. 1 și 3 – audierea comisarului Hogan din 29 noiembrie 2016);
   (b) 2013 este ultimul an pentru care sunt disponibile cifre privind numărul fermelor: 10 841 000 de ferme gestionate în fiecare caz de către un singur fermier;
   (c) numărul beneficiarilor din cadrul primului pilon al PAC este în 2015: 7 246 694 de fermieri din Uniune și 127 268 de beneficiari sprijiniți în cadrul măsurilor de piață;
   (d) venitul factorilor agricoli se calculează per „unitate de muncă pe an”, care corespunde activității desfășurate de o persoană ocupată cu normă întreagă într-o exploatație agricolă, forța de muncă agricolă totală în cele 28 state membre reprezentând echivalentul a 9,5 milioane de unități de muncă pe an în 2013, din care 8,7 milioane (92 %) erau lucrători permanenți(30)(31);
   (e) Curtea a concluzionat în raportul său special nr. 1/2016 că sistemul utilizat de Comisie pentru măsurarea performanței PAC în ceea ce privește veniturile fermierilor nu este suficient de bine conceput și că calitatea și cantitatea datelor statistice utilizate pentru analiza veniturilor fermierilor prezintă limitări semnificative;

205.  se teme că Comisia nu dispune de mijloacele necesare pentru a furniza informații anuale cuprinzătoare referitoare la KPI 1 și, drept urmare, nici pentru a monitoriza exact și cuprinzător evoluția veniturilor fermierilor;

206.  consideră că indicatorul-cheie de performanță 4 privind rata de ocupare a forței de muncă în domeniul dezvoltării rurale nu este relevant, dat fiind că rata de ocupare a forței de muncă în domeniul dezvoltării rurale nu este influențată numai de măsurile aferente PAC și dat fiind și că obiectivul de menținere și creare de locuri de muncă în zonele rurale este împărțit cu numeroase alte instrumente, în special alte fonduri structurale și de investiții europene;

O PAC echitabilă

207.  subliniază diferențele considerabile dintre statele membre în ceea ce privește venitul mediu al fermierilor(32) și reamintește că, anul trecut, Parlamentul a constatat nesustenabilitatea faptului că „44,7 % din totalul fermelor din Uniune [au] un venit anual mai mic de 4 000 EUR, [că] în medie 80 % dintre beneficiarii sprijinului direct din partea PAC primesc circa 20 % din plăți și [că] 79 % dintre beneficiarii sprijinului direct din partea PAC primesc 5 000 EUR sau mai puțin pe an”(33);

208.  observă că directorul general al DG AGRI a prezentat, în cuprinsul unei pagini a raportului său anual de activitate pe 2015, informații privind tendințele de distribuire a plăților directe și a subliniat din nou că este la latitudinea statelor membre să utilizeze opțiunile oferite de reforma PAC din 2013 pentru a redistribui subvențiile PAC;

209.  consideră că plățile directe s-ar putea să nu își îndeplinească pe deplin rolul de plasă de siguranță pentru stabilizarea veniturilor fermelor, în special ale fermelor de dimensiuni mai mici, având în vedere că actuala distribuire dezechilibrată a plăților duce la faptul că 20 % din ansamblul fermelor din Uniune primesc 80 % din totalul plăților directe, ceea ce nu reflectă nivelul de producție și derivă din trecutul unor state membre care continuă să își bazeze plățile pe criterii istorice, recunoscând totuși că dimensiunea fermelor, mare sau mică, depinde de fiecare stat membru; este de părere că fermele de dimensiuni mai mari nu au nevoie neapărat de același nivel de sprijin pentru stabilizarea veniturilor lor ca fermele de dimensiuni mai mici care traversează perioade de volatilitate a veniturilor, întrucât s-ar putea să beneficieze de eventuale economii de scară care, probabil, le cresc reziliența; consideră că plafonarea plăților directe, propusă inițial Comisia și aprobată de Parlament, ar putea genera suficiente resurse financiare pentru ca PAC să fie mai echitabilă;

Biocarburanții

210.  subliniază că, în conformitate cu constatările Curții incluse în Raportul său special nr. 18/2016 privind sistemul Uniunii de certificare a biocarburanților durabili, sistemul de certificare al Uniunii pentru durabilitatea biocarburanților nu este pe deplin fiabil și a fost susceptibil de a fi afectat de fraudă, deoarece Comisia a emis decizii de recunoaștere a unor sisteme voluntare care nu dispuneau de proceduri de verificare corespunzătoare prin care să se garanteze că materiile prime utilizate în producția de biocarburanți din deșeuri erau, într-adevăr, deșeuri;

Simplificarea

211.  insistă asupra faptului că, în Raportul său special nr. 25/2016, Curtea a verificat dacă sistemele de identificare a parcelelor agricole au permis statelor membre să verifice în mod fiabil suprafața măsurată și eligibilitatea terenurilor declarate de fermieri și dacă sistemele erau în curs de a fi adaptate pentru a îndeplini cerințele PAC pentru perioada 2014-2020, în special cerințele privind obligațiile în materie de ecologizare;

212.  este preocupat de concluziile Curții, potrivit cărora în mai 2015 au fost introduse șase schimbări majore care ar putea afecta sistemele de identificare a parcelelor agricole, iar complexitatea normelor și a procedurilor necesare pentru adaptarea la aceste schimbări a crescut și mai mult sarcina administrativă ce le revine statelor membre;

Agenția de plăți din Republica Cehă

213.  solicită Comisiei să accelereze procedura de verificare a conformității inițiată la 8 ianuarie 2016 pentru a obține informații detaliate și precise cu privire la riscul unui conflict de interese în legătură cu Fondul de stat pentru intervenții în agricultură din Republica Cehă; observă că neremedierea unui conflict de interese poate duce, în cele din urmă, la retragerea acreditării agenției de plăți de către autoritatea competentă sau la impunerea de corecții financiare de către Comisie; solicită Comisiei să informeze Parlamentul fără întârziere dacă, în urma verificării conformității, DG AGRI va transmite OLAF informații legate de posibile cazuri de fraudă, corupție sau activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

Ancheta de verificare a conformității

214.   consideră că simplificarea PAC și reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și agenții de plăți ar trebui să reprezinte o prioritate pentru Comisie în anii următori; consideră, de asemenea, că, deși Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a menține tendința pozitivă în ceea ce privește eficiența gestionării PAC și ratele de eroare aferente PAC, concentrându-și atenția asupra menținerii capacității sale de corecție și asupra măsurilor corective care urmează să fie luate de statele membre, ar trebui să analizeze posibilitatea de a nu iniția sau desfășura anchete de verificare a conformității de importanță minoră;

Măsuri de adoptat

215.  solicită Comisiei:

   (a) să depună în continuare eforturi pentru a acționa în cazurile în care legislația națională nu este conformă cu legislația Uniunii, utilizând toate mijloacele juridice aflate la dispoziția sa, în special suspendarea plăților;
   (b) să monitorizeze anual rezultatele evaluărilor calității sistemului de identificare a parcelelor agricole realizate de statele membre și să verifice dacă toate statele membre ale căror evaluări au fost negative iau efectiv măsurile corective care sunt necesare;
   (c) să reexamineze actualul cadru juridic cu scopul de a simplifica și de a raționaliza normele legate de sistemul de identificare a parcelelor agricole pentru următoarea perioadă PAC, de exemplu, reanalizând necesitatea pragului de stabilitate de 2 % și a regulii maximului de 100 de arbori;
   (d) să se asigure că toate planurile de acțiune ale statelor membre destinate să remedieze erorile din domeniul dezvoltării rurale conțin măsuri eficace în materie de achiziții publice;
   (e) să monitorizeze organismele de certificare și să le sprijine activ în eforturile de a-și îmbunătăți activitățile și metodologia în ceea ce privește legalitatea și regularitatea cheltuielilor și, în special, în emiterea de avize privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor PAC la o calitate și un nivel care să îi permită Comisiei să asigure fiabilitatea datelor de control ale agențiilor de plăți sau, după caz, să estimeze ajustările necesare ale ratelor de eroare ale agențiilor de plăți pe baza respectivelor avize, în vederea aplicării abordării „auditului unic” în materie de cheltuieli agricole;
   (f) să actualizeze manualul de audit al DG AGRI prin includerea unor proceduri de audit detaliate și a unor cerințe în materie de documentație pentru verificarea datelor furnizate de statele membre și utilizate pentru calcularea corecțiilor financiare;
   (g) să ia măsurile necesare pentru a obține de la statele membre date precise și cuprinzătoare în ceea ce privește numărul fermierilor din UE, precum și în ceea ce privește veniturile fermierilor, pentru a măsura și monitoriza efectiv KPI nr. 1, menționat în raportul anual de activitate al directorului general al DG AGRI, privind veniturile agricole;
   (h) să redefinească indicatorul de performanță nr. 4 referitor la ocuparea forței de muncă în zonele rurale, pentru a sublinia impactul specific al măsurilor PAC asupra ocupării forței de muncă în zonele respective;
   (i) să lanseze dezbateri periodice între statele membre în cadrul Consiliului cu privire la punerea în aplicare a dispozițiilor introduse prin reforma PAC din 2013 pentru redistribuirea plăților directe între beneficiari și să raporteze pe larg cu privire la progresele înregistrate în acest sens în raportul anual de activitate al DG AGRI(34);
   (j) să evalueze, în contextul reflecțiilor sale asupra unei PAC simplificate și modernizate, dacă schema de plăți directe este concepută în mod corespunzător pentru stabilizarea veniturilor tuturor fermelor sau dacă o concepere diferită a politicii ori un alt model de distribuire a plăților directe ar putea duce la o mai bună adaptare a fondurilor publice la obiective;
   (k) să modifice în mod substanțial sistemul de certificare a biocarburanților durabili și, în special, să verifice efectiv dacă producătorii europeni de materii prime destinate producției de biocarburanți respectă cerințele de mediu ale Uniunii pentru agricultură, dacă furnizează suficiente dovezi privind proveniența deșeurilor și a reziduurilor utilizate în producția de biocarburanți, precum și să evalueze dacă guvernanța sistemelor voluntare reduce riscul conflictelor de interese;
   (l) să ridice de la 50 000 EUR la 100 000 EUR pragul sub care ancheta de verificare a conformității prevăzută la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 nu trebuie să se desfășoare(35);
   (m) să reexamineze posibilitatea de a introduce un plafon obligatoriu pentru plățile directe;

Europa în lume

Rate de eroare

216.  subliniază că, potrivit constatărilor Curții, cheltuielile aferente capitolului „Europa în lume” sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, nivelul estimat de eroare fiind de 2,8 % (2,7 % în 2014);

217.  regretă că, dacă se exclud operațiunile cu mai mulți donatori și cele de sprijin bugetar, rata de eroare pentru operațiunile specifice gestionate direct de către Comisie a fost calculată la 3,8 % (3,7 % în 2014);

218.  observă că, dacă toate informațiile deținute de Comisie – și de auditorii numiți de Comisie – ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul estimat de eroare pentru capitolul „Europa în lume” ar fi fost cu 1,6 % mai mic; îndeamnă Comisia să folosească toate informațiile disponibile pentru a preveni, depista și corecta orice eroare și să acționeze în consecință;

219.  subliniază că operațiunile de sprijin bugetar examinate de Curte nu au fost afectate de erori privind legalitatea și regularitatea;

220.  subliniază că cel mai important tip de eroare, reprezentând 33 % din nivelul estimat de eroare, se referă la cheltuieli care nu au fost suportate: și anume, cheltuieli care nu fuseseră încă suportate la data la care Comisia le-a acceptat și, în unele cazuri, le-a validat și închis;

221.  subliniază că cel mai frecvent tip de eroare, reprezentând 32 % din nivelul estimat de eroare, se referă la cheltuieli neeligibile, cum ar fi, de exemplu:

   (a) cheltuieli efectuate în legătură cu activități care nu erau acoperite de un contract sau cheltuieli care fuseseră suportate în afara perioadei de eligibilitate;
   (b) nerespectarea regulii de origine;
   (c) taxe neeligibile, precum și costuri indirecte imputate în mod greșit drept costuri directe;

Declarația de asigurare

222.  reamintește că, în declarația sa de asigurare, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR) consideră că, pentru ambele instrumente financiare gestionate de DG NEAR – Instrumentul european de vecinătate și Instrumentul de asistență pentru preaderare – expunerea financiară asociată sumei expuse riscului este sub pragul de semnificație de 2 %, iar rata de eroare medie determinată pentru întreaga direcție generală este de 1,12 %;

223.  regretă că această afirmație nu este în concordanță cu activitatea de audit a Curții și observă că DG NEAR recunoaște în raportul său că abordarea adoptată necesită îmbunătățiri suplimentare;

224.  constată, în special, că DG NEAR a calculat o rată a erorilor reziduale pentru 90 % din cheltuielile sale, divizată în trei rate: rata erorilor reziduale pentru Instrumentul european de vecinătate în gestiune directă, rata erorilor reziduale pentru Instrumentul european de vecinătate în gestiune indirectă și rata erorilor reziduale pentru Instrumentul european de vecinătate , acoperind toate modurile de gestiune; pentru restul de 10 % din cheltuieli, DG NEAR a utilizat alte surse de asigurare;

225.  subliniază că Curtea a constatat că calculul ratei erorilor reziduale pentru modul de gestiune „gestiune indirectă de către țările beneficiare”, care combină rezultatele obținute în urma unei eșantionări nestatistice realizate de autoritățile de audit cu rata istorică a erorilor reziduale, rezultată în urma calculelor DG NEAR, nu este suficient de reprezentativ și nu oferă informații precise cu privire la cuantumul plăților expuse riscului; subliniază că, potrivit Curții, există riscul ca calculul să subestimeze nivelul de eroare și să aibă un impact potențial asupra asigurării furnizate de directorul general;

226.  salută faptul că directorul general al DG DEVCO a pus capăt practicii anterioare de a formula o rezervă generală privind legalitatea și regularitatea operațiunilor legate de toate activitățile DG DEVCO și că, în urma recomandărilor Parlamentului, a prezentat o declarație de asigurare diferențiată în funcție de riscuri în raportul anual de activitate pe 2015;

227.  observă că a fost exprimată o rezervă specifică pentru Instrumentul financiar pentru pace în Africa ca urmare a deficiențelor de la nivelul controlului identificate de Serviciul de Audit Intern al Comisiei; consideră că o astfel de rezervă ar fi trebuit să fie formulată mai devreme, deoarece deficiențele constatate au fost prezente încă de la instituirea Instrumentului financiar în 2004; afirmă că practica de a formula o rezervă generală privind toate activitățile DG DEVCO a contribuit în mod evident la o lipsă de transparență în ceea ce privește gestiunea financiară a DG DEVCO;

228.  observă că DG DEVCO a evaluat două domenii de cheltuieli ca prezentând un risc ridicat:

   (i) granturile în gestiune directă;
   (ii) gestiunea indirectă exercitată împreună cu organizații internaționale;

dar împărtășește punctele de vedere exprimate de Curte că s-ar fi justificat o rezervă în ceea ce privește gestiunea indirectă exercitată împreună cu țările beneficiare, în special deoarece granturile executate indirect de către țările beneficiare ar trebui să necesite o analiză de risc cu un nivel similar celui prezent în cazul granturilor executate în mod direct;

229.  subliniază că, potrivit constatărilor Curții (a se vedea punctele 48-50 din Raportul anual al Curții pe 2015 privind FED), capacitatea de corecție a DG DEVCO a fost supraestimată din cauză că nu s-au exclus recuperările de prefinanțări și de dobânzi acumulate și nici anulările de ordine de recuperare din calculul valorii medii anuale a ordinelor de recuperare emise pentru erori și nereguli între 2009 și 2015;

Deficiențe ale sistemelor de control și prevenire

230.  subliniază că Curtea a identificat următoarele deficiențe ale sistemelor Comisiei de control:

   verificarea cheltuielilor efectuată de către auditorii numiți de beneficiari nu a permis, în unele cazuri, detectarea erorilor, ceea ce a condus la acceptarea de către Comisie a unor costuri neeligibile;
   au fost identificate întârzieri în ceea ce privește validarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor de către Comisie;
   normele specifice stabilite de Comisie pentru instrumentele de înfrățire (în cadrul Instrumentului european de vecinătate și parteneriat) în legătură cu sumele forfetare și costurile pe bază de rată fixă au fost redactate în așa fel încât au antrenat riscul ca statul membru partener să obțină un profit;

Rapoartele privind gestionarea asistenței externe

231.  regretă din nou că rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, nu sunt anexate la rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR, așa cum este prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă că aceste rapoarte sunt considerate confidențiale în mod sistematic, deși, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, acestea „se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial”;

232.  observă că, întrucât analiza indicatorilor-cheie de performanță a fost realizată în cadrul DG NEAR pentru prima dată, nu este posibil să se tragă nicio concluzie în ceea ce privește „tendințele” și că, în 2015, cinci indicatori-cheie de performanță nu au fost calculați pentru DG NEAR;

233.  subliniază că:

   (a) per ansamblu, performanța delegațiilor s-a îmbunătățit, astfel cum a fost măsurată prin numărul criteriilor de referință îndeplinite, în medie, de către o delegație;
   (b) valoarea totală a portofoliului de proiecte gestionate de către delegații a scăzut de la 30 miliarde EUR la 27,1 miliarde EUR; și că
   (c) ponderea proiectelor cu probleme legate de implementare a scăzut de la 53,5 % la 39,7 %;

234.  subliniază că (i) Instrumentul de stabilitate, (ii) instrumentul MIDEAST și (iii) Fondul european de dezvoltare sunt în continuare programele care prezintă niveluri îngrijorătoare de dificultăți legate de implementare și că 3 din 4 EUR cheltuiți în mod inacceptabil din Fondul european de dezvoltare sunt expuși riscului de a nu-și atinge obiectivele sau de a le atinge cu întârziere;

235.  observă că șefii de delegație au prezentat informații privind 3 782 de proiecte pentru angajamente în valoare de 27,41 miliarde EUR și că:

   (a) 800 de proiecte (21,2 %) în valoare de 9,76 miliarde EUR (35,6 % din ansamblul portofoliului de proiecte) sunt expuse unui anumit tip de risc legat de rezultate (a priori sau actual), proiectele finanțate din Fondul european de dezvoltare reprezentând 72 % din suma totală expusă riscului (7 miliarde EUR);
   (b) 648 de proiecte (17,1 %) în valoare de 6 miliarde EUR (22 % din ansamblul portofoliului de proiecte) riscă să înregistreze întârzieri, proiectele finanțate din Fondul european de dezvoltare reprezentând două treimi din totalul proiectelor întârziate;
   (c) 1 125 de proiecte (29,75 %) în valoare de 10,89 miliarde EUR (39,71 %) sunt expuse riscului de a nu-și atinge obiectivele sau de a fi implementate cu întârziere, proiectele finanțate din Fondul european de dezvoltare reprezentând 71 % din cele 10,8 miliarde EUR în cauză;

236.  salută faptul că, pentru prima dată, Comisia le-a pus întrebări șefilor de delegații ale Uniunii cu privire la riscurile a priori ale proiectelor, ceea ce poate reprezenta un prim pas într-un proces centralizat de gestionare a riscurilor; recomandă ca, pe baza informațiilor disponibile privind domeniul dificil în care ar putea activa o delegație, Comisia să își intensifice dialogul cu delegațiile cu privire la modalitatea de a gestiona acest risc pe parcursul etapei de implementare a proiectului;

237.  observă că cele patru delegații cu cele mai slabe rezultate care țin de sfera de competență a DG DEVCO sunt cele din Yemen, Republica Centrafricană, Gabon și Mauritania, iar cele patru delegații cu cele mai slabe rezultate care țin de sfera de competență a DG NEAR sunt cele din Siria, Egipt, Albania și Kosovo;

238.  se așteaptă ca DG DEVCO să realizeze progrese în vederea atingerii următoarelor priorități în 2016 și să prezinte un raport cu privire la acestea în raportul său anual de activitate pe 2016:

   (a) creșterea preciziei previziunilor financiare cu privire la decizii și contracte;
   (b) creșterea procentului plăților efectuate în perioada de 30 de zile;
   (c) creșterea eficacității controalelor;
   (d) îmbunătățirea performanțelor tuturor delegațiilor a căror proporție de indicatori-cheie de performanță „verzi” era de sub 60 % în 2015, în special prin adoptarea unor planuri de acțiune și a unor sisteme de informații;

239.  se așteaptă ca DG NEAR să atingă următoarele priorități în 2016 și să prezinte un raport cu privire la acestea în raportul său anual de activitate pe 2016:

   (a) să introducă cei cinci indicatori-cheie de performanță care lipseau în raportul privind gestionarea asistenței externe aferente exercițiului 2015;
   (b) să îmbunătățească posibilitățile de monitorizare a indicatorilor-cheie de performanță;

Cheltuielile Uniunii privind migrația și azilul în țările din vecinătate

240.  reamintește că un aspect important al relațiilor externe ale Uniunii îl reprezintă faptul că lupta împotriva sărăciei ar trebui, de asemenea, să urmărească crearea condițiilor necesare pentru a preveni sosirea necontrolată în Europa a migranților în situație neregulamentară;

241.  susține principalele constatări ale Curții incluse în Raportul său special nr. 9/2016 intitulat „Cheltuielile efectuate de UE, până în 2014, în țările din vecinătatea sa estică și sudică mediteraneeană, în cadrul politicii externe în materie de migrație” și subliniază, în special, că actuala fragmentare a instrumentelor împiedică controlul parlamentar al (i) modului în care sunt executate fondurile și (ii) identificarea responsabilităților, ceea ce face dificilă, prin urmare, evaluarea cuantumurilor efectiv cheltuite pentru a sprijini măsurile externe în materie de migrație;

Banca Mondială

242.  date fiind informațiile alarmante prezentate de Politico la 2 decembrie 2016 cu privire la temerile privind existența unui conflict de interese în cazul relațiilor dintre fostul comisar Georgieva și Banca Mondială, reamintește că Parlamentul a solicitat Comisiei în cadrul ultimei sale rezoluții privind descărcarea de gestiune a Comisiei pe 2014 să revizuiască codul de conduită al comisarilor până la sfârșitul lui 2017, incluzând o definiție a ceea ce constituie un conflict de interese; subliniază că, fără o definiție detaliată a ceea ce constituie un conflict de interese, Parlamentul nu va putea să evalueze adecvat, corect și coerent existența unor conflicte de interese reale sau potențiale;

243.  consideră că noul acord de finanțare încheiat de către Comisie cu Banca Mondială(36), care înlocuiește un onorariu de gestiune forfetar cu o formulă mai complexă și care prevede, în special, că anumite proiecte desfășurate direct de Banca Mondială pot face obiectul unei taxe de 17 % asupra costurilor cu personalul și cu consultanții, vor afecta probabil bugetul Uniunii și ar putea duce la plăți ce depășesc plafonul de 7 % privind onorariile de gestiune, fapt interzis de articolul 124 alineatul (4) din Regulamentul financiar al Uniunii;

244.  subliniază că onorariul de gestiune plătit Băncii Mondiale nu va fi utilizat pentru proiecte de dezvoltare și cooperare; se întreabă de ce Banca Mondială ar trebui să fie remunerată de către Comisie pentru activități bancare care se află în centrul misiunii sale ca bancă;

International Management Group

245.  felicită Comisia pentru hotărârea pronunțată la 2.2.2017 în cauza T-381/15; solicită informații cu privire la contractele încheiate cu International Management Group care sunt în curs de execuție;

Măsuri de adoptat

246.  invită:

   DG DEVCO și DG NEAR să amelioreze calitatea verificărilor cu privire la cheltuieli realizate la inițiativa beneficiarilor, în special prin introducerea de noi măsuri, cum ar fi utilizarea unei grile de evaluare a calității pentru a controla calitatea activității desfășurate de auditorii contractați de beneficiari sau revizuirea mandatului acestora;
   DG NEAR să ia măsuri pentru a se asigura că fondurile canalizate prin intermediul unui instrument de înfrățire instituțională respectă regula privind nonprofitul și principiul bunei gestiuni financiare;
   DG NEAR să revizuiască metodologia privind rata erorilor reziduale pentru a putea furniza informații exacte din punct de vedere statistic referitoare la sumele expuse riscului în ceea ce privește plățile efectuate în cadrul Instrumentului european de vecinătate în gestiune indirectă;
   DG DEVCO să revizuiască modul în care estimează capacitatea sa viitoare de corecție, excluzând din calcul recuperările de prefinanțări neutilizate și de dobânzi acumulate, precum și anulările unor ordine de recuperare emise anterior;
   DG DEVCO și DG NEAR să publice rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, în anexa la rapoartele lor anuale de activitate, așa cum este prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, și să indice în rapoartele lor anuale de activitate măsurile luate pentru a remedia situația delegațiilor cu probleme de implementare, să scurteze termenele și să simplifice programele;
   Comisia să publice declarațiile de asigurare din partea șefilor de delegații ale Uniunii,
   Comisia:
   (i) să clarifice obiectivele;
   (ii) să dezvolte, să extindă și să îmbunătățească cadrul de măsurare a performanței politicilor sale în materie de migrație și azil în țările din vecinătate;
   (iii) să concentreze resursele financiare disponibile pe priorități-țintă clar definite și cuantificate; și
   (iv) să consolideze în continuare legătura dintre dezvoltare și migrație;
   Comisia să includă în codul de conduită pentru comisari definiția a ceea ce constituie un conflict de interese, să reexamineze în profunzime necesitatea de a include, în acordurile sale de finanțare cu organizații internaționale și cu entități cărora le-a fost încredințată execuția, dispoziții referitoare la rambursarea cheltuielilor cu personalul legate de activități care se află în centrul misiunii lor și, de asemenea, să informeze pe deplin Parlamentului European, până la sfârșitul lui 2017, cu privire la reflecțiile sale în această privință, dar și cu privire la impactul punerii în aplicare a noii politici de recuperare a costurilor;

Migrația și securitatea

247.  salută faptul că, având în vedere caracterul politic sensibil al acestei chestiuni, Curtea a abordat pentru prima dată politica în materie de migrație și de securitate în partea a doua a capitolului 8 din raportul său anual; observă că acest domeniu, dotat cu 0,8 miliarde EUR, reprezintă o mică parte, dar în creștere, a bugetului Uniunii;

248.  deplânge faptul că Curtea nu a prezentat nicio rată de eroare cu privire la acest domeniu de politică, în timp ce directorul general al DG HOME estimează, în raportul său anual de activitate pe 2015, o rată de eroare multianuală reziduală de 2,88 % pentru granturile care țin de alte domenii decât cel al cercetării gestionate direct de DG HOME;

249.  împărtășește preocupările exprimate de Curte cu privire la faptul că auditurile privind solidaritatea și gestionarea fluxurilor de migrație efectuate de Comisie nu au acoperit testele controalelor pentru majoritatea proceselor-cheie și că, din acest motiv, există riscul ca anumite programe anuale dotate cu sisteme de control ineficace să fie considerate de Comisie ca furnizând o asigurare rezonabilă și, prin urmare, ca aceasta să nu le supună auditurilor sale ex-post;

250.  reamintește că au fost identificate deficiențe de către DG HOME în sistemele de gestionare și de control din Republica Cehă, Germania, Franța și Polonia ale Fondului european pentru refugiați, ale Fondului european de returnare, ale Fondului european de integrare a resortisanților țărilor terțe și ale Fondului pentru frontierele externe pentru perioada 2007-2013;

251.  este de părere că KPI nr. 1 inclus în raportul anual de activitate al DG HOME pe 2015 nu este relevant, deoarece rata de returnare în țările terțe a migranților în situație neregulamentară nu este influențată în mod semnificativ de DG HOME;

252.  deplânge faptul că Comisia consideră că este dificil, dacă nu imposibil, să furnizeze o estimare a cheltuielilor legate de migranți/solicitanți de azil în funcție de țară, întrucât gestionarea fluxurilor de migrație cuprinde o gamă largă de activități(37);

253.  solicită Curții să prezinte autorității de control bugetar rata de eroare cea mai probabilă în ceea ce privește politica în materie de migrație și de securitate în cadrul raportului său anual pe 2016, precum și să evalueze capacitatea de corecție a serviciilor Comisiei în acest domeniu de politică;

254.  își exprimă preocuparea în ceea ce privește controalele asupra fondurilor pentru refugiați, care sunt, în situațiile de urgență, alocate adesea de către statele membre fără a respecta normele existente; consideră că este esențial ca Comisia să prevadă un sistem de control mai riguros, de asemenea, care să se bazeze și pe respectarea drepturilor omului ale refugiaților și ale solicitanților de azil;

Măsuri de adoptat

255.  recomandă ca DG HOME:

   (a) să cuantifice și să analizeze cu atenție în raportul său anual de activitate natura erorilor pe care le identifică și să furnizeze mai multe informații cu privire la fiabilitatea capacității sale de corecție;
   (b) să promoveze utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri, utilizarea sumelor forfetare și a „costurilor unitare” standardizate în gestionarea fondurilor;
   (c) să tragă cu grijă învățăminte din trecut cu privire la deficiențele detectate în gestionarea Fondului european pentru refugiați, a Fondului european de returnare, a Fondului european de integrare a resortisanților țărilor terțe și a Fondului pentru frontierele externe pentru perioada 2007-2013;
   (d) să prezinte autorității bugetare și de control bugetar cât mai multe date exacte cu privire la cheltuielile legate de migranți/solicitanți de azil pentru a justifica temeinic sumele cuprinse în solicitările bugetare pentru programele de finanțare, recunoscând totodată valoarea care nu poate fi cuantificată a vieții omenești;
   (e) să testeze eficacitatea sistemelor de control intern ale statelor membre utilizate pentru programele SOLID în cazul majorității proceselor-cheie: proceduri de selecție și de atribuire, monitorizarea proiectelor, plăți și contabilitate;
   (f) să organizeze și să favorizeze o mai mare sinergie între toate serviciile responsabile dacă programele ar putea influența fluxurile de migrație;

Administrație

256.  observă că un funcționar poate fi numit pe un post de expert principal sau de asistent cu experiență, care oferă posibilitatea de a fi promovat în gradul AD 14 sau AST 11, și că, din momentul în care un funcționar este numit pe un post de expert principal, nu există nicio posibilitate să fie mutat din nou pe un post de administrator; își exprimă regretul cu privire la contradicția dintre această măsură și cele care vizează reducerea cheltuielilor administrative sau consolidarea legăturii dintre grad și funcție; solicită Comisiei să pună capăt acestei practici;

257.  observă cu îngrijorare că numărul mediu de ani de vechime în grad înainte de promovare a scăzut pentru gradele AD 11 și superioare; în cazul gradului AD 12, de exemplu, în 2008 un funcționar era promovat doar o dată la 10,3 ani în medie, în timp ce în 2015 acesta era promovat o dată la 3,8 ani, ceea ce demonstrează că promovările în treptele de salarizare superioare au fost accelerate; solicită Comisiei să încetinească promovările în gradele superioare gradului AD 11 sau AST 9;

258.  subliniază că echilibrul geografic, și anume raportul dintre cetățenia angajaților și mărimea statelor membre, ar trebui să rămână în continuare un element important al gestionării resurselor, în special în ceea ce privește statele membre care au aderat la Uniune începând din 2004; salută faptul că Comisia a realizat o structură a personalului mai echilibrată între resortisanții statelor membre care au aderat la Uniunea Europeană înainte și după 2004; subliniază însă că aceste state membre din urmă sunt în continuare subreprezentate la nivelul mai înalt al administrației și în posturile de conducere, situație în privința căreia se așteaptă în continuare progrese;

259.  ia act cu îngrijorare de onorariile medicale excesive aplicate în Luxemburg și de dificultățile întâmpinate pentru ca persoanele afiliate la Sistemul comun de asigurări de sănătate al instituțiilor UE să fie tratate în aceleași condiții de respect ca și cetățenii luxemburghezi; solicită instituțiilor, în special Comisiei, să reclame și să garanteze în toate statele membre, mai ales în Marele Ducat al Luxemburgului, aplicarea articolului 4 din Directiva 2011/24/UE(38), în temeiul căruia statele membre trebuie să se asigure că furnizorii de servicii medicale de pe teritoriul lor aplică pacienților din alte state membre aceleași onorarii ca și pacienților autohtoni; îi solicită, de asemenea, să aplice sancțiunile adecvate în cazul nerespectării directivei;

OLAF

260.  ia act de faptul că colegiul comisarilor a ridicat imunitatea directorului general al OLAF în urma unei solicitări din partea autorităților belgiene, în contextul anchetei legate de „cazul Dalli”; este de opinie că directorul general este implicat într-un triplu conflict de interese:

   în timp ce colegiul era în curs de a decide cu privire la ridicarea imunității sale, directorul general a examinat posibilitatea de a deschide anchete OLAF împotriva unor membri ai Comisiei;
   odată ce colegiul ș-ia luat decizia de a-i ridica imunitatea, directorul general a introdus o acțiune în justiție împotriva Comisiei pentru o presupusă neregulă în cadrul procesului de adoptare a deciziei sale; în același timp, directorul general a continuat să reprezinte Comisia în chestiunile politice care țin de portofoliul său;
   după ce s-a confirmat ridicarea imunității, procurorul general al Belgiei a lansat o anchetă privind rolul directorului general în cazul aflat în examinare, însă a continuat să fie interlocutorul directorului general al OLAF pentru combaterea fraudei, împotriva intereselor financiare ale Uniunii în Belgia;

consideră că aceste conflicte de interese ar putea dăuna atât reputației OLAF, cât și reputației Comisiei; solicită, prin urmare, Comisiei să îl suspende din funcție pe directorul general al OLAF până la finalizarea anchetei efectuate de autoritățile belgiene și să numească un înlocuitor temporar;

261.  este șocat de relatările din presă care arată că, potrivit calculelor OLAF, „neglijența neîntreruptă” a autorităților vamale din Regatul Unit a lipsit Uniunea de 1,987 miliarde EUR reprezentând venituri pierdute provenind din taxe aplicabile unor mărfuri din China și că o rețea foarte sofisticată de crimă organizată a sustras, la rândul său, 3,2 miliarde EUR din veniturile provenind din taxa pe valoarea adăugată ale unor state membre importante, precum Franța, Germania, Spania și Italia; solicită să i se acorde acces la întregul dosar și să fie ținut la curent în legătură cu acest caz;

Codul de conduită

262.  este ferm încredințat că este nevoie tot mai mult de norme deontologice stricte pentru a da curs articolului 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolului 245 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene; insistă că buna funcționare a codurilor de conduită implică o atenție permanentă; subliniază că un cod de conduită reprezintă o măsură de prevenire eficace doar dacă este aplicat în mod adecvat și dacă respectarea sa este verificată în mod sistematic, nu numai în caz de incidente.

263.  ia act de propunerea Comisiei de a revizui codul de conduită al comisarilor; regretă, însă, că revizuirea se limitează la extinderea perioadei de existență a stării de incompatibilitate la trei ani numai pentru fostul Președinte al Comisiei; invită Comisia să revizuiască codul de conduită al comisarilor până la sfârșitul lui 2017, inclusiv să dea curs recomandării Parlamentului ca comitetul ad-hoc pe probleme de etică să fie reformat în vederea extinderii competențelor sale și a includerii de experți independenți, să definească ceea ce constituie un „conflict de interese”, precum și să introducă criterii de apreciere a compatibilității activităților profesionale după expirarea mandatului și să prelungească până la trei ani perioada de existență a stării de incompatibilitate pentru toți comisarii;

264.  subliniază că o măsură importantă în ceea ce privește conflictele de interese o reprezintă creșterea transparenței Președintelui Comisiei, a comitetului ad-hoc pe probleme de etică din cadrul Comisiei și a Secretariatului General , atunci când se analizează potențiale situații de conflict; observă că publicul poate trage la răspundere Comisia doar dacă avizele comitetului pe probleme de etică sunt publicate în mod proactiv;

265.  invită colegiul comisarilor să decidă acum, când recomandarea comitetului ad-hoc pe probleme de etică în cazul fostului Președinte al Comisiei a fost finalizată, să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la acest caz, astfel încât aceasta să emită un aviz privind chestiunea;

Grupurile de experți

266.  salută Decizia Comisiei din 30 mai 2016 instituind reguli orizontale privind crearea și funcționarea grupurilor de experți ale Comisiei(39), dar regretă faptul că, deși numeroase organizații neguvernamentale și-au exprimat interesul în acest sens, Comisia nu a organizat o veritabilă consultare publică; reafirmă importanța reînnoirii formelor de implicare a reprezentanților societății civile și a partenerilor sociali în domenii-cheie, precum transparența și funcționarea instituțiilor Uniunii;

267.  amintește că lipsa transparenței are un impact negativ asupra încrederii cetățenilor Uniunii în instituțiile Uniunii; consideră că o reformă eficace a sistemului de grupuri de experți al Comisiei, bazată pe principii clare de transparență și de componență echilibrată, va îmbunătăți disponibilitatea și fiabilitatea informațiilor, fapt care va contribui, la rândul său, la o mai mare încredere a cetățenilor în Uniune;

268.  este de părere că Comisia ar trebui să facă progrese în ceea ce privește o componență mai echilibrată a grupurilor de experți; regretă însă faptul că nu se face încă o diferențiere explicită între reprezentanții intereselor economice și reprezentanții altor tipuri de interese, pentru a se garanta un nivel maxim de transparență și echilibru;

269.  reamintește că Parlamentul și Ombudsmanul European au recomandat Comisiei să facă publice ordinile de zi, documentele de referință, procesele-verbale ale reuniunilor și deliberările grupurilor de experți;

Consilieri speciali

270.  invită Comisia să publice numele, funcțiile, gradele și contractele (ore de lucru, durata contractului, locul de desfășurare a activității) tuturor consilierilor speciali; consideră că există un risc de conflicte de interese cu consilierii speciali; este ferm încredințat, prin urmare, că ar trebui evitate conflictele de interese, întrucât acestea subminează credibilitatea instituțiilor; invită Comisia să publice declarațiile de interese ale consilierilor speciali;

Școlile europene

271.  observă că școlile individuale sunt responsabile pentru conturile anuale (care alcătuiesc „Cadrul general”); creditele disponibile în bugetul aferent exercițiului 2015 s-au ridicat la 288,8 milioane EUR, la care Comisia a contribuit cu 168,4 milioane EUR (58 %);

272.  este șocat de faptul că, după toți acești ani de presupuse reforme, Curtea continuă să fie extrem de critică în privința gestiunii financiare a școlilor europene:"„II. Școlile nu și-au pregătit conturile anuale în termenul legal. Au fost constatate numeroase erori, majoritatea fiind corectate (ca urmare a examinării) în versiunea finală a conturilor. Acestea constituie deficiențe sistematice în cadrul procedurilor contabile. [...]

IV.  Sistemele de plată ale celor două școli selectate au fost afectate de deficiențe semnificative: nicio legătură automată între sistemele contabile și sistemele de plată și nicio separare strictă a sarcinilor, plăți efectuate în afara sistemului contabil care nu sunt respinse în mod automat de către sistem și un nivel redus de control în general. Aceste deficiențe reprezintă un risc semnificativ în ceea ce privește legalitatea și regularitatea plăților.

V.  De asemenea, Curtea a constatat o serie de deficiențe semnificative în ceea ce privește procedurile de achiziții, care riscau să compromită principiile transparenței și egalității de tratament.

VI.  În câteva cazuri, Curtea nu a găsit dovezi privind calificările personalului recrutat și a observat omisiuni în dosarele lor personale.

VII.  În consecință, Curtea nu a fost în măsură să confirme că gestiunea financiară a fost bună.”;

"

273.  regretă faptul că Curtea nu a fost în măsură să confirme că gestiunea financiară a fost bună;

274.  regretă, de asemenea, că Comisia, în conformitate cu constatările Curții și din cauza unui caz de suspiciune de fraudă care s-a produs între 2003 și 2012, a formulat din nou o rezervă din motive de reputație privind plățile;

275.  constată că volumul bugetului alocat sistemului de școli europene este considerabil mai mare decât volumul bugetelor primite de toate cele 32 de agenții, cu excepția a două dintre acestea; consideră că răspunderea financiară a sistemului de școli europene ar trebui ridicată la un nivel comparabil cu cel al agențiilor europene, inclusiv prin intermediul unui proces de descărcare de gestiune specific pentru suma de 168,4 milioane de euro care îi este pusă la dispoziție;

276.  reamintește că Parlamentul, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei pentru exercițiul 2010, a pus deja sub semnul întrebării „structurile decizionale și de finanțare prevăzute în Convenția privind școlile europene” și a solicitat Comisiei „să analizeze, împreună cu statele membre, posibilitatea revizuirii acestei convenții și să raporteze până la 31 decembrie 2012 cu privire la progresul realizat în acest sens”(40); constată că Parlamentul nu a mai primit vreodată raportul privind progresele înregistrate;

277.  constată că criza financiară și organizațională persistentă din sistemul școlilor europene devine tot mai acută din cauza planurilor de a deschide o a cincea școală la Bruxelles și a posibilelor consecințe ale retragerii unui stat membru din Convenția privind școlile europene în viitor; se întreabă dacă sistemul școlilor europene, în forma sa actuală de organizare și finanțare, dispune de resursele necesare pentru a face față extinderii planificate la cinci școli în Bruxelles; remarcă faptul că această situație riscă să creeze probleme și mai mari în viitor prin suprasolicitarea unor secții lingvistice care, conform modelelor actuale de finanțare, au capacitatea de a acoperi doar patru (în cazul secțiilor de limbă germană), respectiv trei (în cazul secțiilor de limbă engleză) școli din Bruxelles;

278.  consideră inacceptabil faptul că reprezentanții statelor membre continuă să acorde descărcarea de gestiune școlilor europene, deși Comisia, care plătește 58 % din bugetul anual, și Curtea nu recomandă acest lucru;

279.  sprijină pe deplin cele 11 recomandări formulate de Curte în raportul său din 11 noiembrie 2015 cu privire la conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2014, care se referă la aspecte privind contabilitatea, personalul, procedurile de achiziții, standardele de control și plățile;

280.  salută planul de acțiune actualizat elaborat de DG Resurse Umane și Securitate cu scopul de a aborda rezerva formulată de Comisie și observațiile Curții;

281.  invită Comisia să pregătească o comunicare către Parlamentul European și Consiliu care să reflecteze cu privire la modul optim în care ar putea să fie reformată structura administrativă a școlilor europene până în luna noiembrie 2017;

282.  solicită Comisiei să își joace pe deplin rolul care îi revine în privința tuturor aspectelor procesului de reformă legate de chestiuni de conducere, financiare, organizaționale și pedagogice; solicită Comisiei să prezinte anual Parlamentului un raport care să conțină evaluarea sa privind progresele în aceste domenii, cu scopul de a asigura faptul că comisiile competente ale acestuia pot controla gestionarea sistemului de școli și evalua modul de utilizare a resurselor puse la dispoziția sistemului din bugetul Uniunii; solicită comisarului competent să urmărească îndeaproape această chestiune și îl invită, mai exact, să participe personal la reuniunile bianuale ale Consiliului superior; reiterează opinia Parlamentului că este urgent necesară o „revizuire cuprinzătoare” a sistemului de școli europene; solicită ca primul proiect al revizuirii în cauză să fie prezentat până la 30 iunie 2017;

Avizele comisiilor

Afaceri externe

283.  deși salută progresele înregistrate, constată că 6 din 10 misiuni civile desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) nu au fost încă recunoscute de Comisie ca fiind în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar; îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile, astfel încât să acrediteze toate misiunile civile PSAC, în conformitate cu recomandarea Curții, permițând să le fie încredințate sarcini de execuție bugetară în cadrul gestiunii indirecte;

284.  salută instituirea platformei de sprijinire a misiunilor, al cărei scop este de a reduce sarcina administrativă și de a spori eficiența misiunilor civile desfășurate în cadrul PSAC; regretă faptul că anvergura și domeniul de competență ale acestei platforme sunt reduse și solicită încă o dată să se realizeze progrese suplimentare în direcția înființării unui centru de servicii comune (CSC), care ar face posibilă utilizarea mai eficace a resurselor bugetare și creșterea eficienței prin centralizarea tuturor serviciilor de sprijinire a misiunilor, care nu trebuie să fie furnizate în mod obligatoriu la nivel local;

285.  își reiterează opinia potrivit căreia normele financiare ale Uniunii trebuie să fie adaptate mai bine la particularitățile acțiunii externe, inclusiv ale gestionării crizelor, și subliniază că actuala revizuire a Regulamentului financiar trebuie să ducă la o mai mare flexibilitate;

286.  este preocupat de faptul că nu există mijloace directe de control al utilizării asistenței macrofinanciare de către țările terțe beneficiare; invită Comisia să se asigure că acordarea acestui tip de asistență este mai strict condiționată de parametri măsurabili;

287.  salută, în egală măsură, recomandările formulate de Curte în Raportul special nr. 13/2016 privind asistența acordată de Uniune pentru consolidarea administrației publice în Republica Moldova și în Raportul special nr. 32/2016 privind asistența acordată Ucrainei de către Uniune; consideră că Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin efectul de pârghie generat de condiționalitate și să asigure o monitorizare adecvată a reformelor puse în aplicare, pentru a contribui în mod pozitiv la consolidarea practicilor democratice atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina.

Dezvoltare și cooperare

288.  salută, în acest context, Raportul special nr. 9/2016 al Curții privind cheltuielile efectuate de UE în țările din vecinătatea sa estică și sudică mediteraneeană, în cadrul politicii externe în materie de migrație; subliniază că, potrivit concluziilor Curții, cheltuielile efectuate de UE în cadrul politicii externe în materie de migrație nu și-au dovedit eficiența, că rezultatele acestor cheltuieli nu pot fi măsurate, că abordarea Comisiei pentru a se asigura că migrația are un impact pozitiv în materie de dezvoltare este neclară, că sprijinul pentru returnare și readmisie are un impact redus și că respectul pentru drepturile omului în cazul migranților, care ar trebui să stea la baza tuturor acțiunilor, este mai degrabă teoretic și este numai rareori transpus în practică;

289.  salută Raportul special al Curții nr. 15/2016 privind cheltuielile pentru ajutorul umanitar acordat în regiunea Marilor Lacuri Africane; subliniază concluzia Curții că ajutorul umanitar acordat populației afectate de conflicte în regiunea Marilor Lacuri Africane a fost, în general, gestionat eficient de Comisie; subliniază diferența imensă față de cheltuielile pentru migrație și consideră că aceasta este o dovadă în plus că politicile de dezvoltare bine planificate au rezultate mult mai bune decât activismul pe termen scurt în cazul migrației;

290.  își exprimă îngrijorarea privind tendința vizibilă a propunerilor recente ale Comisiei de a nu lua în considerare prevederile cu caracter juridic obligatoriu ale Regulamentului (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(41) în cazul cheltuielilor eligibile pentru asistență oficială pentru dezvoltare și al țărilor eligibile pentru cheltuielile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare ; reamintește că legalitatea cheltuielilor Uniunii este un principiu fundamental al bunei gestiuni financiare și că nu ar trebui să prevaleze considerentele politice asupra indicațiilor clare privind prevederile legale, în cazul în care Comisia dorește să își păstreze credibilitatea privind chestiunile legate de statul de drept; în acest context, reamintește Comisiei hotărârile recente ale Curții de Justiție(42) privind problema cooperării cu Maroc și Sahara Occidentală, în care Curtea a hotărât că Uniunea a încălcat în mod repetat dreptul internațional;

291.  susține acordarea unui sprijin bugetar, în general, dar recomandă Comisiei să evalueze și să definească mai clar rezultatele în materie de dezvoltare care trebuie obținute prin sprijinul bugetar în fiecare caz și, în special, să consolideze mecanismele de control privind gestionarea corupției de către statele beneficiare, respectarea drepturilor omului, statul de drept și democrația; se arată foarte îngrijorat de posibilitatea acordării unui sprijin bugetar în țări în care nu există o supraveghere democratică, fie din cauza lipsei unei democrații parlamentare funcționale, a libertăților societății civile și ale mass-mediei, fie din cauza lipsei capacității organismelor de supraveghere;

292.  invită Comisia să includă o abordare bazată pe stimulente față de dezvoltare prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; consideră că, cu cât o țară progresează mai mult și mai repede în legătură cu reformele sale interne privind crearea și consolidarea instituțiilor democratice, eradicare corupției, respectarea drepturilor omului și statul de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească de la Uniune; subliniază că această abordare bazată pe o „condiționalitate pozitivă”, însoțită de o atenție puternică acordată finanțării proiectelor la scară mică destinate comunităților rurale, poate aduce o schimbare reală și garanta faptul că banii contribuabililor din Uniune sunt cheltuiți într-un mod mai sustenabil;

293.  regretă însă faptul că Parlamentul nu a fost consultat în prealabil atunci când a fost creat Fondul fiduciar de urgență al Uniunii pentru Africa; solicită ca eforturile depuse pentru a spori transparența deciziilor privind proiectele Fondului fiduciar de urgență al Uniunii să fie mai eficiente, subliniază lipsa unui format adecvat pentru consultarea periodică a Parlamentului; regretă că nu s-au luat măsuri în acest sens;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

294.  ia act de recomandarea Curții adresată Comisiei de a utiliza experiența acumulată în perioada de programare 2007-2013 și de a prezenta o analiză specifică a normelor naționale de eligibilitate pentru perioada de programare 2014-2020 și, pe această bază, de a oferi îndrumări statelor membre în vederea simplificării și a evitării normelor inutil de complexe sau împovărătoare;

295.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a include programele de finanțare ale Uniunii în studiul anual asupra sarcinii, astfel cum s-a convenit în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(43); subliniază că introducerea unor obiective anuale de reducere a sarcinii care să includă programele Uniunii de finanțare ar putea determina o creștere a conformității, contribuind astfel la reducerea ratei de eroare;

296.  salută accentul sporit pus pe rezultate în cadrul perioadei de programare 2014-2020; consideră totuși că dezvoltarea în continuare a indicatorilor de rezultat și a sistemelor de monitorizare ar contribui la o responsabilitate financiară solidă și ar spori eficiența viitoarelor programe operaționale;

Mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

297.  este mulțumit de activitatea desfășurată de cele cinci agenții descentralizate care țin de domeniul său de competență și care au atribuții tehnice, științifice sau de management care ajută instituțiile Uniunii să elaboreze și să pună în aplicare politici în domeniul mediului și climei, sănătății publice și siguranței alimentare, precum și de modul în care sunt executate bugetele acestor agenții;

298.  este mulțumit de rata generală de execuție a bugetului operațional aferent LIFE+, care a fost de 99,95 % în 2015 la creditele de angajament și de 98,93 % la creditele de plată; subliniază că programul LIFE+ a contribuit la creșterea gradului de conștientizare și de participare a cetățenilor la procesul legislativ și la aplicarea politicii UE în domeniul mediului, îmbunătățind, totodată, guvernanța în acest sector; observă că, în 2015, 225,9 milioane EUR au fost angajate pentru granturi pentru acțiuni, 40 de milioane EUR au fost utilizate pentru instrumente financiare gestionate de Banca Europeană de Investiții, iar 59,2 milioane EUR au fost utilizate pentru măsuri menite să vină în sprijinul rolului Comisiei de inițiere și monitorizare a acțiunilor de dezvoltare a politicilor și de elaborare a legislației; observă că 10,2 milioane EUR au fost utilizate pentru sprijin administrativ pentru programul LIFE și ca sprijin pentru Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME);

299.  ia act de faptul că DG CLIMA și-a majorat la 99,9 % nivelul de execuție pentru creditele de angajament, în valoare de 108 747 880 EUR și la 91,77 % pentru creditele de plată, în valoare de 47 479 530 EUR și că, dacă nu se ține seama de cheltuielile administrative, rata de execuție a plăților ajunge la 96,88 %;

300.  încurajează autoritatea bugetară să se concentreze în viitor pe proiecte-pilot și pe acțiuni pregătitoare cu o veritabilă valoare adăugată pentru Uniune; ia act de faptul că zece proiecte-pilot și cinci acțiuni pregătitoare, care se ridică în total la 1 400 000 EUR în credite de angajament și 5 599 888 EUR în credite de plată, au fost puse în aplicare;

301.  ia act de faptul că o evaluare a celui de-al doilea program în domeniul sănătății (2008-2013) a fost finalizată în 2015; apreciază faptul că cel de-al treilea program în domeniul sănătății a fost consolidat în 2015, astfel încât să sprijine și să încurajeze schimbul de informații și de bune practici în statele membre aflate în fața unor provocări majore legate de primirea migranților, solicitanților de azil și refugiaților, în special în ceea ce privește pregătirea de către Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a unei fișe medicale personale pentru evaluarea sănătății migranților, care trebuie utilizată în „hotspots” și în zonele de primire, și bugetul suplimentar pentru proiecte legate de sănătatea migranților;

Transport și turism

302.  constată că, în 2015, au fost alocate 12,8 miliarde EUR pentru 263 de proiecte în domeniul transporturilor prin acorduri de grant semnate în 2015 în urma cererilor de propuneri desfășurate în 2014 în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei; constată totodată că finanțarea Mecanismului pentru interconectarea Europei a generat 28,3 miliarde EUR din totalul investițiilor, combinând contribuțiile de la bugetul Uniunii cu cele de la bugetele naționale și regionale ale statelor membre, precum și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții;

303.  constată că în domeniul „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” (care include și domeniul transporturilor) Curtea nu a auditat decât șapte tranzacții desfășurate sub responsabilitatea Direcției Generale Mobilitate și Transporturi (DG MOVE); constată că nu au fost depistate erori decât în cazul uneia dintre tranzacțiile auditate, respectiv cu privire la nerespectarea procedurilor de achiziții publice;

304.  subliniază că raportul de evaluare al Băncii Europene de Investiții constată dezechilibre geografice și concentrări sectoriale din portofoliul componentei pentru infrastructură și inovare, a cărei finanțare este concentrată (63 %) în trei state membre; solicită Comisiei să evalueze de urgență impactul Fondului european pentru investiții strategice la nivelul Uniunii; regretă că Fondul european pentru investiții strategice nu este utilizat suficient pentru finanțarea proiectelor inovatoare din sectorul transporturilor, pentru toate modurile de transport, de exemplu, pentru promovarea mijloacelor de transport durabile sau pentru încurajarea procesului de digitalizare, precum și pentru accesibilitatea universală;

305.  regretă că Comisia (DG MOVE) nu a produs încă un document strategic consolidat și formal pentru supravegherea evoluției coridoarelor principale ale rețelei TEN-T; încurajează Comisia să adopte un astfel de document strategic cu privire la activitățile de monitorizare și la transparență; reamintește că transparența și consultarea tuturor părților interesate contribuie la succesul proiectelor din sectorul transporturilor;

306.  subliniază că, în perioada 2014-2020, proiectele de transport vor fi finanțate din mai multe surse, inclusiv din Mecanismul pentru interconectarea Europei, FC, Fondului european de dezvoltare regională și Fondul european pentru investiții strategice; invită, așadar, Comisia să creeze sinergii care vor permite o alocare mai eficientă a fondurilor puse la dispoziție de aceste surse de finanțare diferite, precum și combinarea acestor resurse; solicită Comisiei să prezinte și să publice anual, printre altele pe site-ul său de internet, liste ușor accesibile privind modalitățile de transport, conținând cotele de transport modal și proiecte turistice, cofinanțate prin fondurile menționate;

Dezvoltare regională

307.  invită Comisia să acorde, prin intermediul grupului la nivel înalt(44), în auditurile sale privind sistemele naționale de gestiune și control, o atenție specială normelor naționale privind eligibilitatea, ajutând statele membre să le simplifice pentru a permite operarea de modificări; subliniază, în acest context, importanța aplicării principiului auditului unic; invită Comisia să clarifice, prin orientări simplificate și eficiente, noțiunea de „TVA recuperabil”, pentru a evita interpretările diferite ale termenului de „TVA nerecuperabil” și pentru a evita o utilizare nesatisfăcătoare a fondurilor Uniunii; invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale să se asigure că beneficiarii au la dispoziție informații coerente cu privire la condițiile de finanțare, în special în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor și plafoanele de rambursare aplicabile;

308.  regretă faptul că autoritățile de management au prezentat în 2015 spre rambursare mai puține declarații de cheltuieli decât în 2014, ceea ce a dus la o scădere a numărului declarațiilor de cheltuieli neplătite, de la 23,2 miliarde EUR în 2014 la 10,8 miliarde EUR în 2015, din care 2,8 miliarde EUR rămăseseră neplătite de la sfârșitul anului 2014; atrage atenția că întârzierile în execuția bugetară pentru perioada 2014-2020 ar trebui să nu fie mai mari decât cele pentru perioada precedentă, nici să nu ducă la acumularea unor datorii către sfârșitul perioadei de finanțare; îndeamnă Comisia să monitorizeze situația îndeaproape împreună cu statele membre și să își adapteze planul de plăți în consecință;

309.  regretă că nu toate statele membre au transpus, până la 30 iunie 2016, directivele privind achizițiile publice și îndeamnă Comisia să asiste în continuare statele membre pentru a-și îmbunătăți capacitatea de transpunere a acestor directive, precum și pentru a-și implementa toate planurile de acțiune privind condiționalitățile ex ante, care reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru prevenirea neregulilor frauduloase și nefrauduloase; insistă asupra implementării Planului de acțiune privind achizițiile publice pentru fondurile structurale și de investiții europene 2014-2020 în vederea simplificării, accelerării și armonizării procedurilor de achiziții publice electronice;

310.  constată că rata medie a plăților pentru instrumentele financiare ale FEDR și ale FSE era de 57 % la sfârșitul anului 2014, ceea ce reprezintă o majorare de doar 10 % față de 2013; regretă observația Curții privind extinderea prin intermediul unei decizii a Comisiei, mai degrabă decât printr-un regulament de modificare, a perioadei de eligibilitate a plăților către beneficiarii finali în cadrul instrumentelor financiare; își exprimă preocuparea față de eventualitatea în care Curtea ar considera toate plățile de după 31 decembrie 2015 drept necuvenite; constată cu preocupare că un procent semnificativ al resurselor disponibile în cadrul instrumentelor financiare ale FEDR și FSE în perioada de programare 2007-2013 a fost cheltuit pe costuri și comisioane de administrare;

311.  salută abordarea Curții axată pe performanță și consideră definirea de către autoritățile de management a unor indicatori de rezultate relevanți, care să măsoare contribuția proiectelor la îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru programele operaționale, drept un exemplu de bună practică, în conformitate cu criteriul privind adiționalitatea; subliniază că este necesară intensificarea comunicării; solicită Comisiei să identifice canale de comunicare mai eficiente în vederea creșterii vizibilității investițiilor prin fondurile structurale și de investiții europene; invită Comisia să elaboreze un număr limitat de indicatori aplicabili care să poată contribui la măsurarea performanței;

312.  îndeamnă Comisia și statele membre să folosească cât se poate de bine instrumentele teritoriale, asigurându-se că strategiile de dezvoltare urbană integrate destinate finanțării sunt aprobate în timp util, ceea ce va permite orașelor să investească în strategii globale, să exploateze sinergiile dintre politici și să asigure un impact pe termen lung mai eficace asupra creșterii și a locurilor de muncă.

Agricultură și dezvoltare rurală

313.  solicită Curții să ofere în continuare evaluări separate pentru Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și rubrica 2, și după încheierea următorului exercițiu financiar, deoarece evaluările separate permit adoptarea unor măsuri specifice pentru îmbunătățirea ratelor de eroare semnificativ diferite;

314.  îndeamnă atât Comisia, cât și autoritățile statelor membre să continue să abordeze și să reducă complexitatea plăților directe, ori de câte ori este posibil, și, în special, dacă există multe niveluri diferite implicate în administrarea Fondului european de garantare agricolă;

315.  salută noua generație de instrumente financiare suplimentare, considerând că acestea trebuie să fie concepute având în minte obiective mai clare și o metodă suficientă de control la finalul perioadei de implementare, astfel încât să se demonstreze impactul lor și să nu conducă la o creștere a ratei de eroare;

316.  făcând referire la agențiile naționale de plăți din statele membre care nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor în ultimii trei ani, solicită ca funcționarii Uniunii aflați deja în funcție să fie responsabili în cadrul agențiilor de plăți respective, mai degrabă decât resortisanții statului membru în cauză;

317.  atrage atenția asupra caracterului multianual al sistemului de gestionare a politicii agricole și subliniază că evaluarea finală a neregulilor legate de punerea în aplicare a regulamentului(45) va fi posibilă doar la finalul perioadei de programare;

318.  remarcă faptul că simplificarea PAC nu ar trebui să pună în pericol producția alimentară viabilă și solicită adoptarea unor măsuri care să vizeze trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul agroalimentar și cel forestier;

Pescuitul

319.  constată cu satisfacție că acțiunile întreprinse ca urmare a rezervelor formulate de DG MARE în raportul său anual pe 2014 privind sistemul de gestionare și control pentru programele din cadrul Fondului european pentru pescuit (2007-2013) au permis diminuarea semnificativă, la doar cinci, a numărului programelor operaționale și statelor membre vizate;

320.  constată cu satisfacție că sistemul de control intern instituit de DG MARE oferă asigurări suficiente privind gestionarea adecvată a riscului legat de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor;

321.  constată cu satisfacție că, din cele 12 operațiuni care vizează în mod specific pescuitul auditate de Curte, pentru niciuna nu s-au identificat erori cuantificabile;

322.  consideră însă regretabil faptul că marea majoritate a statelor membre au transmis detalii referitoare la programele lor operaționale legate de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime cu mare întârziere, ceea ce a dus la întârzieri importante în procesul de mobilizare a fondului;

323.  constată, prin urmare, că nicio cheltuială nu a putut fi declarată Comisiei înainte de 30 iunie 2015 și, deci, nu a fost controlată până la această dată; reamintește că statele membre sunt responsabile de execuția creditelor în gestiune partajată;

Cultură și educație

324.  reiterează faptul că încorporarea în programul ERASMUS+ a tuturor programelor de mobilitate din Uniune destinate tinerilor vizează, în primul rând, îmbunătățirea eficacității acestora și îndeamnă, prin urmare, Comisia să respecte obiectivele și liniile bugetare convenite pentru program în scopul de a evita pierderea din vedere a obiectivului principal;

325.  salută capacitatea de reacție rapidă a programelor Erasmus+ și Europa creativă în fața recentelor provocări pe care le reprezintă integrarea refugiaților/migranților și antiradicalizarea din 2015;

326.  observă că împrumuturile în cadrul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți (Erasmus+ Master Loan) au fost puse la dispoziție pentru prima oară în 2015, când două bănci din Spania și din Franța au lansat programul; insistă asupra faptului că va fi esențial să se asigure o acoperire geografică extinsă și o monitorizare atentă de către Comisie a condițiilor de acordare a împrumuturilor, pentru ca acestea să devină un mecanism de împrumut viabil;

327.  reamintește că 2015 a fost primul an în care programul Europa creativă a fost gestionat de două direcții generale ale Comisiei, Direcția Generală Educație și Cultură și Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie; insistă că este necesară o abordare coordonată, pentru ca provocările legate de organizarea internă să nu afecteze funcționarea programului sau percepția publică asupra acestuia;

Libertăți civile, justiție și afaceri interne

328.  invită Comisia să elaboreze și să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un istoric al cazurilor de conflicte de interese identificate;

329.  regretă faptul că indicatorii-cheie de performanță din raportul anual de activitate al DG HOME nu acoperă numărul persoanelor cărora li s-a oferit asistență sau care au fost relocate, transferate și returnate în 2015; regretă lipsa unor indicatori care să evalueze efectele măsurilor adoptate pentru consolidarea coordonării și cooperării dintre autoritățile naționale de aplicare a legii;

330.  încurajează elaborarea unor priorități politice mai clare și pe termen lung, care să fie transpuse mai concret în priorități operaționale; în această privință, subliniază importanța unei cooperări mai strânse cu alte organisme, în special cu agențiile;

331.  regretă faptul că structurile de guvernanță ale securității informațiilor de la nivelul Comisiei nu au fost aliniate la cele mai bune practici recunoscute (conform recomandării din raportul de audit al Serviciului de Audit Intern);

Aspecte de gen

332.  subliniază că egalitatea de gen ar trebui să fie un obiectiv transversal al tuturor domeniilor de politică; constată, cu toate acestea, că unele programe nu prevăd acțiuni punctuale specifice dotate cu fonduri bugetare specifice pentru a îndeplini acest obiectiv și subliniază că îmbunătățirea colectării datelor ar trebui să permită nu doar cuantificarea creditelor alocate acțiunilor care contribuie la promovarea egalității de gen, ci și îmbunătățirea evaluării impactului respectivelor fonduri ale Uniunii;

333.  reiterează solicitările adresate Comisiei de a avea în vedere, în toate etapele procesului bugetar, obiectivul integrării dimensiunii de gen în buget, inclusiv, printre altele, în etapa execuției bugetului și a evaluării execuției bugetare, inclusiv în ceea ce privește FEIS, FSE, FEDR și Orizont 2020, pentru a combate discriminarea existentă în statele membre; subliniază că ar trebui să se asigure, în etapele de planificare, execuție și evaluare a bugetului, integrarea unui set comun de indicatori măsurabili privind rezultatele și impactul, care ar permite evaluarea mai exactă a execuției bugetare din perspectiva genului, în conformitate cu inițiativa „Un buget axat pe rezultate” și acordând o atenție deosebită performanțelor;

334.  invită Comisia să utilizeze, atât pentru liniile bugetare noi, cât și pentru cele existente, o analiză bugetară care să țină seama de dimensiunea de gen și, acolo unde este posibil, să opereze schimbările de politică necesare pentru a asigura faptul că inegalitatea de gen nu apare în mod indirect;

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 362, 31.12.2012, p. 1.
(3) Raportul special nr. 31/2016 al Curții.
(4) Raportul special nr. 5/2015 și nr. 19/2016 ale Curții.
(5) Comisia Europeană, DG REGIO, summary of data on the progress made in financing and implementing financial engineering instruments reported by the managing authorities in accordance with Article 67(2)(j) of Council Regulation (EC) No 1083/2006, programming period 2007-2013, situation as at 31 December 2015 [„Sinteza datelor privind progresele înregistrate în ceea ce privește finanțarea și implementarea instrumentelor de inginerie financiară raportate de autoritățile de management în conformitate cu articolul 67 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, perioada de programare 2007-2013, situația la 31 decembrie 2015”], 20.9.2016, p. 61.
(6) A se vedea punctul 1.39 din Raportul anual al Curții pe 2015.
(7) A se vedea punctele 3.22 și 3.23 din Raportul anual al Curții pe 2015.
(8) A se vedea punctul 3.29 din Raportul anual al Curții pe 2015.
(9) A se vedea punctele 3.33-3.38 din Raportul anual al Curții pe 2015.
(10) A se vedea punctul 3.56 din Raportul anual al Curții pe 2015.
(11) A se vedea punctul 4.16 din Raportul anual al Curții pe 2015.
(12) COM(2016)0674, SWD(2016)0338, SWD(2016)0339.
(13) Commitment and Coherence, ex-post evaluation of the 7th EU Framework Programme (2007-2013) [„Angajament și coerență, evaluare ex-post a celui de-Al șaptelea Program-cadru al UE (2007-2013)”], noiembrie 2015.
(14) Raportul anual al Curții pe 2015, punctul 3.19.
(15) Raportul anual al Curții pe 2015, punctul 3.22.
(16) Raportul anual al Curții pe 2015, secțiunea 3.
(17) Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia, punctul 8 (JO L 246, 14.9.2016, p. 27).
(18) Raportul anual de activitate pe 2015, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Bruxelles, 2016, pagina 11, nota de subsol 8.
(19) SWD(2016)0318.
(20) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(21) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(22) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(23) First results of the Youth Employment Initiative, Final report to the DG Employment, Social Affairs and Inclusion of the European Commission („Primele rezultate ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor – Raport final către DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene”), iunie 2016.
(24) Raportul anual al Curții pe 2015, punctul 6.36.
(25) Răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 19 adresată comisarului Crețu.
(26) A se vedea punctul 8 din rezoluţia din 28 aprilie 2016.
(27) Raportul anual al Curții pe 2015, punctul 6.9, nota de subsol 8.
(28) Evitarea acestor erori ar fi permis reducerea nivelului estimat de eroare cu 0,9 puncte procentuale în domeniul „Susținerea pieței și sprijinul direct” și cu 3,2 puncte procentuale în domeniul „Dezvoltare rurală și alte politici”.
(29) Conform raportului anual de activitate al DG AGRI, rata de eroare ajustată agregată a scăzut de la 2,61 % în 2014 la 1,47 % în 2015.
(30) Prin normă întreagă se înțelege numărul minim de ore prevăzut de dispozițiile naționale relevante care reglementează contractele de muncă. În cazul în care dispozițiile naționale nu precizează numărul de ore, atunci se consideră că 1 800 de ore reprezintă numărul minim de ore de lucru anuale: echivalentul a 225 de zile lucrătoare a câte opt ore fiecare.
(31) În conformitate cu ultima anchetă privind structura exploatațiilor agricole (Eurostat), forța de muncă din UE-28 în perioada 2007-2013 a scăzut în total cu 2,3 milioane de unități de muncă pe an (UMA), ceea ce reprezintă o reducere de 19,8 %.
(32) A se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 3 – audierea comisarului Hogan din 29 noiembrie 2016.
(33) A se vedea punctul 317 din rezoluţia din 28 aprilie 2016.
(34) Statele membre trebuie să reducă diferențele între nivelurile plăților la hectar acordate beneficiarilor pe teritoriile lor (în acest caz, se vorbește despre „convergență internă”). În principiu (cu unele excepții), acestea trebuie, de asemenea, să reducă cu cel puțin 5 % sumele de peste 150 000 EUR pe care un beneficiar le încasează din schema de plată de bază sau din schema de plată unică pe suprafață. În plus, statele membre au posibilitatea de a redistribui până la 30 % din pachetul lor național de plăți directe către primele 30 de hectare ale fiecărei ferme („plată redistributivă”), precum și să stabilească o limită superioară absolută pentru sumele încasate de fiecare beneficiar din schema de plată de bază sau din schema de plată unică pe suprafață („plafonare”).
(35) A se vedea articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența (JO L 255, 28.8.2014, p. 59) şi Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).
(36) Decizia Comisiei C(2016)2210 din 12 aprilie 2016 de modificare a Deciziei C(2014)5434 a Comisiei de autorizare a utilizării rambursării pe baza costurilor unitare pentru activitățile desfășurate de către o entitate a Grupului Băncii Mondiale în temeiul Acordului-cadru cu Uniunea.
(37) Răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 23 – audierea comisarului Avramopoulos din 29 noiembrie 2016.
(38) Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (JO L 88, 4.4.2011, p. 45).
(39) C(2016)3301.
(40) A se vedea punctul 38 din Rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2012 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2010, Secțiunea III – Comisia și agențiile executive (JO L 286, 17.10.2012, p. 31).
(41) Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44).
(42) Hotărârea Curții de Justiție din 21 decembrie 2016, Consiliul/Front Polisario, C-104/16 P, ECLI:EU:C:2016:973.
(43) Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(44) Grupul la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene.
(45) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

Notă juridică