Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2015 (COM(2016)0485 – C8-0326/2016),

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare (COM(2016)0386),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare din cadrul exercițiului financiar 2015, însoțit de răspunsurile Comisiei(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2015 (05376/2017 – C8-0081/2017, 05377/2017 – C8-0082/2017, 05378/2017 – C8-0083/2017, 05379/2017 – C8-0084/2017),

–  având în vedere Raportul Comisiei cu privire la acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338 și SWD(2016)0339),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(3), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(4),

–  având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(5),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(6),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(7),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(8),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 și 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(9),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(10),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(11),

–  având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(12),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(13),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0125/2017),

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 375, 13.10.2016, p. 287. (2) JO C 375, 13.10.2016, p. 297. (3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3. (4) JO L 287, 4.11.2010, p. 3. (5) JO L 344, 19.12.2013, p. 1. (6) JO L 156, 29.5.1998, p. 108. (7) JO L 317, 15.12.2000, p. 355. (8) JO L 247, 9.9.2006, p. 32. (9) JO L 210, 6.8.2013, p. 1. (10) JO L 191, 7.7.1998, p. 53. (11) JO L 83, 1.4.2003, p. 1. (12) JO L 78, 19.3.2008, p. 1. (13) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2015 (COM(2016)0485 – C8-0326/2016),

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare (COM(2016)0386),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2015, însoțit de răspunsurile Comisiei(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului European de Dezvoltare pentru exercițiul financiar 2015 (05376/2017 – C8-0081/2017, 05377/2017 – C8-0082/2017, 05378/2017 – C8-0083/2017, 05379/2017 – C8-0084/2017),

–  având în vedere Raportul Comisiei cu privire la acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2014 (COM(2016)0674) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2016)0338, SWD(2016)0339),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(3), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(4),

–  având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(5),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(6),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(7),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(8),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 și 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(9),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(10),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(11),

–  având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(12),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(13),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0125/2017),

1.  aprobă închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2015;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 375, 13.10.2016, p. 287. (2) JO C 375, 13.10.2016, p. 297. (3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3. (4) JO L 287, 4.11.2010, p. 3. (5) JO L 344, 19.12.2013, p. 1. (6) JO L 156, 29.5.1998, p. 108. (7) JO L 317, 15.12.2000, p. 355. (8) JO L 247, 9.9.2006, p. 32. (9) JO L 210, 6.8.2013, p. 1. (10) JO L 191, 7.7.1998, p. 53. (11) JO L 83, 1.4.2003, p. 1. (12) JO L 78, 19.3.2008, p. 1. (13) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2015,

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0125/2017),

A.  întrucât obiectivul principal al Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(1) și modificat la Ouagadougou, Burkina Faso, la 22 iunie 2010(2) (denumit în continuare „Acordul de la Cotonou”), în cadrul relațiilor Uniunii cu statele din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), este de a reduce și, în cele din urmă, de a eradica sărăcia, în acord cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

B.  întrucât principalul obiectiv al Deciziei 2013/755/UE a Consiliului(3) este de a contribui la dezvoltarea treptată a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM), prin creșterea competitivității și consolidarea rezilienței TTPM, reducerea vulnerabilității lor economice și de mediu, precum și promovarea cooperării reciproce și cu alți parteneri;

C.  întrucât Fondurile europene de dezvoltare (FED) sunt principalul instrument financiar al Uniunii prin care se realizează cooperarea pentru dezvoltare cu țările ACP și cu TTPM;

D.  întrucât o gamă largă de metode de punere în aplicare, care reflectă caracterul interguvernamental al FED, sunt utilizate în 79 de țări cu norme și proceduri complexe privind achizițiile publice și atribuirea contractelor;

E.  întrucât activitățile FED sunt puse în aplicare în contexte dificile, în care se înfruntă riscuri ridicate și recurente de natură geopolitică sau instituțională;

F.  întrucât factori externi care afectează aplicarea corespunzătoare a FED ar putea atenua sau anihila eforturile depuse în domeniul dezvoltării;

G.  întrucât FED sunt finanțate de statele membre și sunt gestionate în comun de Comisie și de Banca Europeană de Investiții (BEI), Comisia fiind singura răspunzătoare pentru descărcarea de gestiune a FED;

H.  întrucât Uniunea are potențialul și ponderea necesare pentru a formula răspunsuri la provocările globale și geopolitice;

I.  întrucât, în virtutea istoriei statelor sale membre, Uniunii îi revin anumite obligații în ceea ce privește dezvoltarea țărilor ACP și a TTPM;

J.  întrucât viitorul Uniunii și cel al țărilor ACP și al TTPM sunt interconectate datorită situației geografice, globalizării și schimbărilor demografice;

K.  întrucât proiecțiile demografice mondiale pentru 2100, alături de efectele noilor fluxuri de migrație, ale conflictelor armate, ale încălzirii globale și ale numeroaselor crize economice și sociale, fac necesară atenția imediată a Uniunii, în special în cadrul obiectivelor politicii sale de dezvoltare; întrucât asistența pentru dezvoltare este un instrument esențial, ale cărui multiple metode de punere în aplicare trebuie optimizate pentru a face față acestor provocări numeroase de la nivel mondial;

L.  întrucât criza migrației nu doar a pus sub semnul întrebării principiile și obiectivele ajutorului internațional, ci a și scos în evidență faptul că principiul solidarității trebuie să fie aplicat mai uniform și necondiționat de către toate statele membre;

M.  întrucât actualele crize migratorii nu trebuie să umbrească sustenabilitatea valurilor de migrație generate de schimbările demografice profunde, care necesită reacții diferite;

N.  întrucât este necesară o abordare reînnoită față de țările ACP și față de TTPM, care au nevoie de noi stimulente și instrumente financiare;

O.  întrucât trebuie acordată o atenție suplimentară faptului că o mare parte a țărilor ACP sunt state insulare mici în curs de dezvoltare; întrucât insulele, îndeosebi insulele ACP, joacă un nou rol la nivel internațional, în special ca urmare a negocierilor internaționale privind schimbările climatice;

P.  întrucât unele TTPM sunt situate în aceleași regiuni ca țările ACP; întrucât TTPM se confruntă cu aceleași provocări la nivel mondial, dar, spre deosebire de țările ACP, fac parte din familia europeană și ar trebui, prin urmare, să beneficieze de o atenție sporită la acordarea fondurilor; întrucât dimensiunile foarte mici ale TTPM și legătura constituțională dintre TTPM și Uniune sunt particularități de care ar trebui să se țină cont;

Q.  întrucât Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare și Direcția Generală Politică Regională și Urbană din cadrul Comisiei au semnat în septembrie 2013 un memorandum de înțelegere pentru a consolida cooperarea dintre regiunile ultraperiferice (RUP), TTPM și țările ACP;

R.  întrucât intervențiile externe ale Uniunii sunt canalizate prin intermediul organizațiilor internaționale, care fie participă la execuția fondurilor Uniunii, fie cofinanțează proiecte alături de aceasta, ceea ce generează unele provocări în materie de supraveghere și guvernanță;

S.  întrucât nivelul și natura angajamentului UE trebuie să fie diferențiate și condiționate de realizarea unor progrese măsurabile în diverse domenii, cum ar fi democratizarea, drepturile omului, buna guvernare, dezvoltarea socioeconomică durabilă, statul de drept și combaterea corupției, oferind asistență acolo unde aceasta este necesară pentru a contribui la stimularea acestor progrese;

T.  întrucât un dialog politic periodic și aprofundat este esențial pentru a permite țărilor ACP și TTPM să își aproprieze în mai mare măsură și să își adapteze obiectivele politice;

U.  întrucât este deosebit de important să se asigure coerența între toate politicile Uniunii și obiectivele politicii de dezvoltare a Uniunii;

V.  întrucât promovarea vizibilității Uniunii și transmiterea valorilor sale în toate formele de asistență pentru dezvoltare au o importanță fundamentală;

W.  întrucât simplificarea proceselor de punere în aplicare este un motor pentru creșterea eficacității furnizării ajutorului;

X.  întrucât sustenabilitatea este esențială pentru îmbunătățirea eficacității generale a ajutorului pentru dezvoltare, monitorizând constant impactul tuturor modurilor de acordare a asistenței;

Y.  întrucât susținerea acordată de Uniune guvernanței constituie o componentă-cheie a ajutorului pentru dezvoltare în vederea generării unor reforme efective ale guvernanței;

Z.  întrucât sprijinul bugetar, deși poate fi o forță motrice esențială pentru schimbare și abordarea principalelor provocări, comportă un risc fiduciar important și ar trebui acordat numai dacă asigură un grad suficient de transparență, trasabilitate, răspundere și eficacitate pe lângă un angajament demonstrat față de reformele politice; întrucât sprijinul bugetar este în mod special adaptat pentru teritoriile izolate de mici dimensiuni, cum sunt insulele ACP;

AA.  întrucât transparența și răspunderea sunt condiții prealabile pentru controlul democratic, precum și pentru eficacitatea asistenței pentru dezvoltare;

AB.  întrucât gestionarea costurilor administrative trebuie să fie constant monitorizată în toate circumstanțele și în ceea ce privește toate modalitățile de ajutor;

AC.  întrucât fluxurile financiare ilegale din țările în curs de dezvoltare agravează sărăcia;

AD.  întrucât autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și-a reiterat solicitarea privind includerea FED în bugetul general al Uniunii pentru a-i spori vizibilitatea și a consolida controlul democratic asupra FED și a politicilor de dezvoltare în ansamblu;

AE.  întrucât, pentru ca cetățenii Uniunii să adere la politica de dezvoltare, este nevoie de transparență maximă, de bună gestionare și de performanță,

Declarația de asigurare

Execuția financiară a fondurilor în 2015

1.  observă că, în 2015, cheltuielile au vizat patru FED, și anume cel de al optulea FED, în valoare de 12 480 de milioane EUR, cel de al nouălea FED, în valoare de 13 800 de milioane EUR, cel de al zecelea FED, în valoare de 22 682 de milioane EUR și cel de al unsprezecelea FED, în valoare de 30 506 de milioane EUR; observă că finanțarea celui de al unsprezecelea FED alocă 29 089 de milioane EUR pentru țările ACP și 364,5 milioane EUR pentru TTPM și că aceste două sume includ 1 134 de milioane EUR și, respectiv, 5 milioane EUR pentru Facilitatea de investiții pentru țările ACP administrată de BEI; observă că 1 052,5 milioane EUR corespund cheltuielilor Comisiei aferente programării și implementării FED;

2.  observă că aceste fonduri sunt implementate prin intermediul proiectelor și al sprijinului bugetar, în cadrul a patru modalități: 42 % dintre plăți au fost efectuate prin gestiune directă, iar dintre acestea 24 % au fost efectuate prin sprijin bugetar; observă că restul de 58 % dintre plăți au fost efectuate în cadrul gestiunii indirecte, 31 % dintre acestea fiind realizate prin intermediul organizațiilor internaționale, 24 % prin intermediul țărilor terțe și 3 % prin intermediul organismelor naționale din statele membre;

3.  constată cu preocupare că cheltuielile din 2015 cuprind încă fonduri provenite din cel de al optulea FED, care a fost lansat în 1995;

4.  salută eforturile depuse de Europe Aid în 2015 în ceea ce privește nivelul angajamentelor globale nete luate în 2015, cu 5 034 de milioane EUR datorate intrării în vigoare a celui de al unsprezecelea FED, care a majorat resursele pentru angajamente cu 27 839 de milioane EUR; observă că cel de al unsprezecelea FED a afectat ratele de execuție ale angajamentelor restante, acestea scăzând de la 98 % la 69,7 % pentru angajamente globale și de la 91,2 % la 63,5 % pentru angajamentele individuale;

5.  regretă faptul că lipsa creditelor de plată cu care s-a confruntat Comisia în 2015 a creat o situație bugetară dificilă pentru cooperarea pentru dezvoltare, care a dăunat performanței globale a fondurilor, în special transferul în 2016 a 483 de milioane EUR și plata unei sume estimative de 1 milion de EUR ca dobânzi de întârziere; salută eforturile depuse de Comisie pentru a asigura continuitatea ajutorului pentru dezvoltare și pentru a limita consecințele negative ale deficitelor de plată existente;

6.  remarcă, de asemenea, pentru întregul său domeniu de responsabilitate, eforturile continue depuse de Comisie pentru a reduce vechile prefinanțări (obiectiv atins în proporție de 39 %, față de o țintă de 25 %), vechile angajamente restante sau vechiul RAL (reste à liquider) (obiectiv atins în proporție de 46 %, față de o țintă de 25 %), precum și numărul contractelor expirate deschise, pentru care s-au înregistrat însă progrese mai puțin satisfăcătoare în cadrul FED; încurajează serviciile Comisiei să continue să reducă cota FED din contractele expirate;

Fiabilitatea conturilor

7.  salută constatarea Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) din Raportul său anual referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED pentru exercițiul financiar 2015, potrivit căruia conturile anuale finale prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2015, iar rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor nete la finalul exercițiului respectiv sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED și cu standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;

8.  salută acțiunea Comisiei menită să soluționeze chestiunea recuperării, atât pentru dobânda la prefinanțare în valoare de peste 750 000 EUR, cât și pentru dobânda la prefinanțare cuprinsă între 250 000 EUR și 750 000 EUR, care a dus la înregistrarea corespunzătoare a unei dobânzi colectate în valoare de 2,5 milioane EUR în situațiile financiare pentru 2015; invită Comisia să ia în considerare, de asemenea, situația cazurilor având o valoare mai mică de 250 000 EUR;

9.  regretă, în contextul gestionării ordinelor de recuperare, înregistrarea incorectă a veniturilor din exploatare în valoare de 9,6 milioane EUR aferente prefinanțărilor neutilizate;

10.  regretă anularea unor ordine de recuperare în valoare de 29,6 milioane EUR din cadrul celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED, ca urmare a erorilor de codare, a corecțiilor sau a modificărilor; solicită Comisiei să prezinte un raport privind cele 15,8 milioane EUR care fac în continuare obiectul unor litigii în curs;

11.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că dintr-un ordin de recuperare de 1 milion EUR, în urma unei înțelegeri amiabile între Comisie și debitor(4), s-a renunțat la 623 000 EUR; observă coerența cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5) („Regulamentul financiar”), precum și cu principiul proporționalității în ceea ce privește ordinele de recuperare; subliniază, cu toate acestea, faptul că sunt în joc banii contribuabililor și că aceștia trebuie să fie protejați prin mijloacele necesare;

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

12.  salută faptul că avizul Curții a constatat că veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul 2015 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

13.  regretă faptul că raportul Curții estimează că rata de eroare cea mai probabilă pentru operațiunile de cheltuieli aferente celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED rămâne identică cu cea din 2014, care a fost de 3,8 %, și mai ridicată decât cea din 2013, care a fost de 3,4 %, și decât cea din 2012, care a fost de 3 %; invită BEI și Comisia să elaboreze un plan de acțiune menit să inverseze tendința crescătoare a erorilor semnificative și să îl prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune;

14.  își exprimă preocuparea în legătură cu evaluarea Curții privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, care sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; este preocupat de rezultatele eșantionării operațiunilor de plată, 35 dintre cele 140 de plăți auditate (25 %) fiind afectate de eroare; observă că sistemele de control intern și controalele asupra eficacității acestora implică atât sediul central al Comisiei și delegațiile Uniunii din țările beneficiare, cât și alți actori, cum ar fi ordonatorii naționali de credite desemnați de către țările ACP, acolo unde au fost constatate frecvent deficiențe în controale; invită Comisia să sprijine și să consolideze aceste capacități instituționale și administrative fragile;

15.  este preocupat de faptul că tipologia erorilor, care stau la baza ratei de eroare de 3,8 % din 2015, rămâne aceeași ca în 2014, și anume absența documentelor justificative (suma afectată de această categorie de erori fiind de 3 692 833 EUR) și nerespectarea normelor în materie de achiziții publice (suma afectată de această categorie de erori fiind de 1 176 140 EUR), reprezentând 70 % din nivelul de eroare estimat (în comparație cu 63 % în 2014); solicită BEI și Comisiei să își intensifice eforturile și să îmbunătățească în mod eficient controalele atât ex ante, cât și ex post cu privire la proiectele de finanțare pentru a reduce în mod considerabil sumele afectate de erori din categorii precum „lipsa documentelor justificative” și „nerespectarea normelor privind achizițiile publice”;

16.  își exprimă, de asemenea, preocuparea de lungă durată în legătură cu caracterul deficitar al controalelor ex ante, în măsura în care 16 dintre cele 28 de operațiuni finale supuse controalelor ex ante au fost autorizate ulterior în pofida unor erori cuantificabile identificate în cadrul verificărilor ex ante respective; regretă faptul că majoritatea erorilor depistate au afectat, la fel ca în anii precedenți, estimări ale programelor, granturilor și operațiunilor gestionate împreună cu organizațiile internaționale; prin urmare, solicită Comisiei să acorde mai multă atenție controalelor ex ante pentru a asigura legalitatea și regularitatea execuției FED; observă că natura sprijinului bugetar limitează evaluarea ratei erorilor de fapt în cazul plăților aferente sprijinului bugetar, astfel de operațiuni fiind predispuse la erori;

17.  subliniază riscul inerent legat de abordarea noțională, potrivit căreia contribuțiile Comisiei la proiectele cu donatori multipli nu conțin erori din punctul de vedere al reglementării atunci când sunt cumulate cu cele ale altor donatori și nu sunt alocate unor elemente de cheltuieli identificabile specifice, deoarece Comisia presupune că normele de eligibilitate ale Uniunii sunt respectate, atât timp cât valoarea cumulată include cheltuieli eligibile suficiente pentru a acoperi contribuția Uniunii;

18.  își exprimă îngrijorarea că abordarea noțională limitează în mod substanțial activitatea Curții, în special având în vedere faptul că pentru exercițiul bugetar 2015 au fost plătite 763 de milioane EUR prin intermediul sprijinului bugetar, ceea ce reprezintă 24 % din cheltuielile FED pentru 2015;

19.  îndeamnă Comisia să remedieze rapid aceste deficiențe în cadrul verificărilor ex ante și observă în același timp că Comisia a dispus de suficiente informații din sistemele sale informaționale pentru a preveni, a detecta și a corecta erorile cuantificabile înaintea efectuării cheltuielilor, cu un efect pozitiv direct asupra nivelului estimat de eroare, care ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai scăzut;

20.  ia act de faptul că 89,9 milioane EUR au fost recuperate pentru rambursarea unor plăți necuvenite ca urmare a neregularităților și a erorilor;

Componente ale cadrului de asigurare

21.  salută trecerea de la o rezervă generală la emiterea de rezerve diferențiate, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluțiile sale anterioare referitoare la FED, și anume (i) o rezervă tematică pentru cele două domenii de risc ridicat pendinte – granturile din cadrul gestiunii directe (18 % din suma totală plătită în 2015) și cele din cadrul gestiunii indirecte cu organizații internaționale – și (ii) o rezervă specifică pentru Instrumentul financiar pentru pace în Africa;

22.  constată că acțiunile întreprinse de Comisie au vizat cele două domenii cu riscul cel mai ridicat și invită Comisia să prezinte Parlamentului un raport privind transpunerea în practică a acestor acțiuni;

23.  invită Comisia să își perfecționeze în continuare procedura de evaluare a riscului în ceea ce privește întocmirea bugetului pe activități, pentru a garanta și de acum încolo un nivel adecvat de asigurare sectorială; solicită, în acest context, să se evalueze nivelul de risc și vulnerabilitățile gestionării indirecte;

24.  își exprimă îngrijorarea cu privire la natura riscantă a gestiunii indirecte, în special din cauza lipsei trasabilității fondurilor atunci când acestea sunt plătite de către Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare către actorii locali și subcontractanți;

25.  consideră îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare pentru urmărirea rezultatelor auditurilor externe ca fiind pozitivă; salută noua aplicație de audit și grila de calitate elaborate de Comisie și sprijină recomandarea Curții de a îmbunătăți aceste instrumente noi;

26.  salută faptul că, pentru al patrulea an la rând, a fost realizat un studiu privind rata erorilor reziduale (RER), care a devenit un instrument-cheie în cadrul strategiei de control, monitorizare și auditare;

27.  subliniază că RER se calculează prin deducerea corecțiilor financiare multianuale impuse la nivel național și la nivelul Uniunii din ratele anuale de eroare ale autorităților de audit;

28.  își exprimă profunda îngrijorare față de faptul că RER aferentă anului 2015 pentru operațiunile contractuale închise incluse în Raportul anual de activitate a fost estimată la 2,2 %, ceea ce o situează tot peste pragul de semnificație de 2 % și este egală cu circa 174 de milioane EUR, inclusiv 98 de milioane EUR pentru FED;

29.  invită Comisia să mențină standarde metodologice ridicate în evaluarea sa cu privire la RER, precum și să monitorizeze pe larg punerea în aplicare a corecțiilor financiare de către statele membre;

30.  atrage atenția că este necesar un echilibru între absorbție, conformitate și performanță, care să se reflecte în gestionarea operațiunilor;

31.  salută reducerea costului estimat al activităților de control ale Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei, de la 371 de milioane EUR în 2014 la 293 de milioane EUR în 2015, și încurajează Comisia să îmbunătățească în continuare raportul cost-eficacitate al activităților de control desfășurate de Direcția Generală, asigurând în același timp nivelul minim de eroare posibil;

32.  invită Comisia să integreze în evaluarea sa ex ante și ex post și în instrumentele de evaluare a managementului și performanței în conformitate cu inițiativa Comisiei de stabilire a bugetului în funcție de rezultate, al cărei scop este acela de a analiza impactul altor politici externe și acțiuni ale Uniunii asupra situației țărilor beneficiare;

Riscuri legate de o abordare axată pe rezultate a cooperării pentru dezvoltare a Uniunii

33.  ia act de faptul că Comisia a integrat analiza riscurilor în gestionarea operațiunilor sale externe, care se desfășoară în medii complexe și fragile, cu numeroase tipuri de riscuri, țările partenere având diferite niveluri de dezvoltare și cadre de guvernare;

34.  subliniază că este necesar să se îmbunătățească utilizarea terminologiei în ceea ce privește rezultatele pe termen lung (realizări, efecte și impact) și că este important să se formuleze obiective S.M.A.R.T. veritabile și sustenabile înainte de a se lua orice decizie privind finanțarea diferitelor proiecte; subliniază că este necesar să se pună un accent sporit pe formularea obiective „realizabile și realiste” pentru a se evita cazurile în care țările partenere îndeplinesc obiectivele inițiale, însă fără rezultate semnificative în ceea ce privește dezvoltarea; reamintește că obiectivele de dezvoltare trebuie să fie evaluate ținându-se seama de aspectele sociale și de mediu, pe lângă cele economice;

35.  consideră că trebuie evitată concentrarea pe rezultatul bugetar ca obiectiv unic de management, deoarece aceasta poate fi în detrimentul principiului bunei gestiuni financiare și al obținerii de rezultate; subliniază că o abordare bazată pe stimulente, care se întemeiază pe un sistem de „condiționalitate pozitivă” ce duce la stimulente pentru beneficiarii cu performanțe bune și la controale mai stricte la beneficiarii cu performanțe slabe, ar trebui să fie corelată cu indicatori de performanță specifici și stricți, care să permită o abordare cuantificabilă pentru evaluarea deficiențelor și a obiectivelor atinse;

36.  subliniază cu fermitate că orice sistem bazat pe „condiționalitate pozitivă” ar trebui să adere fără excepție la principiul precauției;

37.  reamintește faptul că monitorizarea și evaluarea periodică a factorilor de risc ridicat (externi, financiari și operaționali) și cuantificarea acestora, de la identificare până la fazele de punere în aplicare, constituie o condiție prealabilă esențială nu numai pentru buna gestiune financiară și calitatea cheltuielilor, ci și pentru a asigura credibilitatea, sustenabilitatea și reputația intervențiilor Uniunii; consideră că crearea de profiluri de risc pentru activități și țări facilitează, de asemenea, elaborarea rapidă a unei strategii de reducere a riscurilor în cazul deteriorării situației într-o țară parteneră;

38.  subliniază necesitatea de a adapta periodic mediul de control și funcțiile de gestionare a riscurilor pentru a ține seama de apariția unor noi forme de instrumente și facilități de asistență, cum ar fi finanțarea mixtă, fondurile fiduciare, precum și parteneriatele financiare cu alte instituții internaționale și, de asemenea, în situațiile în care țările beneficiare primesc diferite tipuri de ajutoare;

39.  consideră că dezvoltarea capacităților, a cadrelor de guvernanță și a asumării responsabilității în țările partenere este esențială pentru a reduce riscurile sistemice, pentru a permite ca fondurile să fie utilizate în scopul prevăzut și pentru a răspunde cerințelor celor „3 E“ (economie, eficiență și eficacitate), ținând seama și de ecologie, egalitate și etică; încurajează Comisia, în acest sens, să examineze aprofundat posibilitatea și riscurile recurgerii la societăți locale de audit și ale contractării unor servicii locale, asigurând transparența și răspunderea depline;

40.  recunoaște că Regulamentul financiar permite beneficiarilor să contracteze societăți locale de audit; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la deficiențele din sistemul informatic de gestiune al EuropeAid în ceea ce privește rezultatele și monitorizarea auditurilor externe, astfel cum s-a menționat de către Curte pentru procedura de descărcare de gestiune a FED 2014; îndeamnă Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare să stabilească o grilă de calitate pentru a evalua fiabilitatea controalelor inclusiv pentru verificările asupra auditurilor și cheltuielilor efectuate de către societățile locale de audit contractate direct de către beneficiari, acolo unde riscul de a obține o calitate insuficientă este evaluat ca fiind mai mare și unde rapoartele de audit și de verificare nu conțin suficiente informații cu privire la activitatea efectiv realizată pentru a permite rețelei actuale să fie utilizată în mod eficient;

Îmbunătățirea eficacității ajutoarelor FED

41.  subliniază că, pentru credibilizarea asistenței pentru dezvoltare, îndeosebi în ceea ce privește instrumentele utilizate, metodele de acordare a ajutorului și fondurile vizate, este esențial să se poată demonstra rentabilitatea și rezultatele obținute cu ajutorul acestui sprijin, dar și să se asigure coerența dintre politicile și acțiunile externe ale Uniunii și obiectivele politicii de dezvoltare, în special obiectivele de dezvoltare socială, de protecție a drepturilor omului și de protecție a mediului;

42.  reamintește că eficacitatea ajutorului, aproprierea de către țara parteneră a rezultatelor în materie de dezvoltare și dependența de cadrul de guvernanță al țărilor partenere constituie principii directoare care trebuie redefinite cu regularitate;

43.  subliniază că este esențial ca modalitatea de punere în practică a proiectelor să fie adaptată la obiectivele urmărite în fiecare caz și pentru fiecare proiect; este de părere că se pot obține rezultate mai bune în termeni de eficiență prin sprijinirea unor proiecte a căror dimensiune este adaptată la obiective stabilite în prealabil, ducând astfel la rezultate concrete și identificabile și vizând dezvoltarea durabilă a comunităților locale;

44.  consideră că este esențial ca, în cazul proiectelor de infrastructură finanțate de FED, să se solicite o evaluare ex ante independentă, care să țină seama de impactul social și de mediu al proiectelor, pe lângă valoarea lor adăugată; consideră că decizia de finanțare trebuie să fie corelată cu o analiză cost-beneficiu adecvată și că trebuie finanțate proiectele a căror realizare să nu fie controversată din punct de vedere financiar, social și din punctul de vedere al mediului;

45.  reamintește că subminarea monitorizării performanțelor și a evaluării rezultatelor este în detrimentul răspunderii publice și al informării cuprinzătoare a factorilor de decizie; subliniază că este esențial ca Parlamentul să aibă acces la informațiile necesare pentru a-și forma o imagine clară privind măsura reală în care au fost îndeplinite obiectivele majore ale Uniunii; subliniază importanța unei abordări mai echilibrate cu mai puțină confidențialitate și mai multă transparență, în special în ceea ce privește rapoartele privind gestionarea asistenței externe;

46.  este de părere că evaluarea riscurilor inerente alegerii unei modalități de implementare anume este esențială înainte de angajarea resurselor financiare ale Uniunii și atunci când se examinează rezultatele scontate; consideră că un mix de proiecte, atât din perspectiva obiectului, cât și a tipurilor de implementare, este esențial pentru a asigura eficacitatea sprijinului acordat prin FED;

47.  consideră că este necesar un sprijin mai puternic pentru resursele tehnice și administrative în vederea îmbunătățirii eficacității sprijinului acordat prin FED, în special în ceea ce privește complexitatea normelor, întrucât Regulamentul financiar aplicabil FED nu este un document de sine stătător și trebuie să fie utilizat în combinație cu alte surse juridice, ceea ce atrage după sine un risc semnificativ de insecuritate juridică și de erori;

48.  este de părere că se impune o simplificare a normelor privind alocarea fondurilor, pentru a asigura o mai bună utilizare a acestora și pentru a consolida eficacitatea ajutorului acordat; încurajează Comisia să inițieze un proces de simplificare a normelor de alocare a fondurilor și să sprijine partenerii locali în punerea în aplicare a proiectelor; subliniază, cu toate acestea, că simplificarea nu poate fi în detrimentul actualului sistem de control și de echilibrare ex ante și ex post, lucru esențial pentru o supraveghere cuprinzătoare; subliniază faptul că există deja deficiențe persistente ale controalelor ex ante, un domeniu în care trebuie căutat cu atenție echilibrul între simplificare și riscuri; reamintește Comisiei să pună accentul pe echilibrul corect între o sarcină administrativă mai mică și un control financiar eficient, simplificând în același timp normele de alocare a fondurilor de dezvoltare;

49.  susține că simplificarea normelor de alocare a fondurilor nu ar trebui să deturneze creditele de la obiectivele și principiile actelor de bază și crede că direcționarea creditelor prin fondul fiduciar nu ar trebui să aibă loc în detrimentul FED și al politicilor Uniunii pe termen lung;

Grupul operativ „cunoștințe, performanță și rezultate”

50.  salută primul raport privind rezultatele selectate ale proiectelor în contextul lansării cadrului Uniunii privind rezultatele dezvoltării și cooperării internaționale ca o etapă complementară a angajamentului Comisiei de a-și îmbunătăți răspunderea și de a-și extinde raportarea rezultatelor la operațiunile în curs de desfășurare; este interesat, în special, de lista de indicatori privind performanța organizațională, care contribuie la măsurarea și raportarea impactului, efectelor și realizărilor obținute în domeniul dezvoltării de către țările partenere și serviciile Comisiei;

51.  consideră utilă includerea acestei informații în mod regulat în viitorul raport anual de activitate, pentru a urmări evoluția contribuțiilor Uniunii la rezultatele din diverse domenii ale cooperării pentru dezvoltare, cum ar fi gestiunea finanțelor publice, buna guvernare sau efectele de levier obținute prin activitățile de finanțare mixtă;

Evaluarea rezultatelor obținute de către delegațiile Uniunii

52.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește analiza rezultatelor obținute la nivel mondial de delegațiile Uniunii, pe baza rezultatelor furnizate de indicatori-cheie de performanță în raport cu obiectivele, din perspectiva eficacității sistemelor de control intern și a sistemelor de audit existente, precum și pe baza gestionării eficace a operațiunilor și resurselor pentru 2015;

53.  solicită o strategie și o gestiune mai ambițioase pentru fondurile FED și un grad mai mare de răspundere pentru utilizarea acestor fonduri; subliniază că, astfel, apare oportunitatea de a optimiza reziliența tuturor activităților FED prin consolidarea criteriilor de eficiență economică și financiară și prin identificarea unor îmbunătățiri ale eficienței și eficacității, reflectate în rezultatele gestiunii; consideră că pregătirea evaluării nevoilor reprezintă o etapă preliminară eficientă pentru asigurarea eficacității finale a finanțării acordate de Uniune;

54.  recunoaște importanța deosebită a informațiilor raportate în cele 86 de rapoarte privind gestionarea asistenței externe pentru asigurarea care trebuie oferită de Comisie cu privire la gestionarea ajutorului extern, precum și tendințele pozitive pentru performanța delegațiilor, cu 20 din 24 indicatori-cheie de performanță atingând țintele în 2015, față de 15 în 2014;

55.  regretă, cu toate acestea, că nouă delegații din 86 nu au atins nivelul de referință de 60 % din indicatorii-cheie de performanță; invită serviciile Comisiei să monitorizeze îndeaproape acele delegații care au atins recent nivelul de 60 % sau care se situează puțin peste nivelul de 60 %, în scopul rafinării și consolidării analizei tendințelor delegațiilor;

56.  invită serviciile Comisiei atât să actualizeze în mod regulat definiția indicatorilor-cheie de performanță și a modurilor de evaluare aferente, cât și să își dezvolte în continuare evaluarea riscurilor, îndeosebi prin crearea unui profil de risc (riscuri a priori sau riscuri aferente realizărilor) al proiectelor din portofoliul fiecărei delegații, pentru a selecta mai bine, într-o etapă precoce, doar proiectele viabile; sugerează cu fermitate o evaluare ex ante mai cuprinzătoare a riscurilor, astfel încât să fie selectate doar proiectele cele mai viabile;

57.  invită Comisia să elaboreze o tipologie a cauzelor blocajelor și dificultăților întâmpinate la punerea în aplicare a proiectelor, cu scopul de a identifica imediat cele mai adecvate soluții și măsuri corective;

58.  consideră că este esențial ca șefilor de delegații să li se reamintească în continuare în mod constant rolul lor cheie în consolidarea generală a asigurării și în gestionarea operațiunilor, în special în ceea ce privește ponderea diferitelor componente care ar putea declanșa emiterea unei rezerve;

59.  reiterează și insistă asupra faptului că trebuie îmbunătățită suficient răspunderea delegațiilor Uniunii constituite de Serviciul European de Acțiune Externă; consideră că acest lucru trebuie asigurat în mod suplimentar față de rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate și semnate de către șefii delegațiilor Uniunii;

60.  apreciază că șefilor delegațiilor Uniunii ar trebui să li se reamintească în mod clar care le sunt îndatoririle și responsabilitățile de gestionare și de supraveghere și că aceștia nu ar trebui să se concentreze doar pe componenta politică a sarcinilor lor;

61.  invită Comisia să raporteze imediat cu privire la măsurile de remediere specifice adoptate atunci când un proiect a fost încadrat la categoria „roșie” trei ani la rând în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță 5 (de ex. procentul proiectelor cu „semafor roșu” pentru evoluția punerii în aplicare) și indicatorii-cheie de performanță 6 (de ex. procentul proiectelor cu „semafor roșu” pentru obținerea de rezultate), în scopul de a reexamina rapid obiectivele de programare inițiale, a realoca fondurile disponibile unor proiecte și nevoi în materie de asistență mai adecvate sau chiar pentru a lua în considerare o posibilă încetare a proiectului;

62.  recunoaște consecințele diplomatice ale opririi finanțării proiectelor, precum și ale stopării eliberării fondurilor de sprijin bugetar direct, dar subliniază cu tărie importanța protejării intereselor financiare ale Uniunii;

63.  îndeamnă Comisia să acorde o atenție specială monitorizării operațiunilor desfășurate cu organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite, dar și cu organizațiile sale afiliate, vechilor angajamente restante, în special în contextul FED, precum și fiabilității datelor și valorilor din Sistemul informațional comun pentru relațiile externe utilizate pentru pregătirea rapoartelor privind gestionarea asistenței externe;

64.  subliniază faptul că resursele totale ale celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED se ridică până la 76,88 miliarde EUR, din care 41,98 miliarde EUR figurează ca plăți; este extrem de preocupat de faptul că angajamentele restante se ridică la 11,61 miliarde EUR, iar soldul disponibil la sfârșitul anului 2015 se ridică la 23,27 miliarde EUR;

Monitorizarea orientată spre rezultate

65.  solicită Comisiei să se asigure că legătura dintre evaluări și elaborarea politicilor este eficace, luând în considerare toate lecțiile învățate în procesul decizional; invită Comisia să aloce capacități de management adecvate diverselor activități de evaluare și să asigure fiabilitatea atât a evaluării Europe Aid, cât și a sistemelor aferente monitorizării orientate spre rezultate;

66.  reamintește că, pentru a onora angajamentele asumate de Comisie în ceea ce privește asigurarea calității, este necesar să existe un feedback extern, obiectiv și imparțial în legătură cu performanța proiectelor și programelor de asistență ale Comisiei; consideră că rezultatele evaluărilor reprezintă elemente-cheie care trebuie avute în vedere în cadrul procesului de revizuire politică și de revizuire a politicilor individuale, ele contribuind la ajustarea obiectivelor politice strategice și creșterea coerenței globale a politicilor Uniunii; consideră oportun să se asigure o evaluare finală a proiectelor finanțate printr-o analiză ex post independentă;

67.  consideră că investițiile în analizarea și agregarea rezultatelor și datelor factuale obținute în cadrul diferitelor tipuri de evaluări ajută Comisia să obțină nu doar o imagine generală a tendințelor, ci și să tragă concluzii care să consolideze eficacitatea finală a proceselor de evaluare, furnizând în același timp o bază mai bună de date factuale pentru luarea deciziilor și pentru elaborarea politicilor;

68.  consideră că partajarea cunoștințelor prin toate instrumentele și mijloacele disponibile este esențială atât pentru dezvoltarea unei culturi a evaluării, cât și, mai ales, pentru a sprijini o cultură eficace a performanței;

Activități de sprijin bugetar

69.  observă că, în 2015, 1 266 440  EUR din plățile totale de 5 746 000 EUR (reprezentând 22 %) au fost destinate sprijinului bugetar;

70.  consideră că sprijinul bugetar este o modalitate de acordare a asistenței adaptată la particularitățile ajutorului pentru dezvoltare, promovând asumarea responsabilității la nivel de țară și eficacitatea ajutorului, care a dat rezultate concrete în ceea ce privește atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare; observă însă că sprijinul bugetar comportă riscuri fiduciare și poate duce la incertitudine cu privire la rezultate și la performanță; invită Comisia să asigure o bună utilizare a ajutorului pentru dezvoltare prin sprijin bugetar, în special organizând cursuri de formare specifice și oferind asistență tehnică pentru beneficiari;

71.  salută Raportul anual pe 2016 privind sprijinul bugetar întocmit de Comisie, care analizează indicatorii-cheie de rezultate înregistrați în 2015 în toate țările care beneficiază de sprijin bugetar din partea Uniunii; încurajează Comisia să includă constatările acestui raport în viitorul raport anual de activitate;

72.  reamintește că este necesar să se respecte în mod constant cele patru criterii de eligibilitate în etapa de precontractare, evoluția obiectivelor stabilite și rezultatele preconizate convenite în examinarea sprijinului bugetar;

73.  subliniază că contribuția sprijinului bugetar la efectele preconizate în materie de dezvoltare trebuie să fie clar demonstrată, iar utilizarea sa trebuie să fie condiționată de îmbunătățirea gestiunii finanțelor publice, de controlul democratic și răspundere, precum și de transparența deplină față de parlamentele naționale și cetățenii din țările beneficiare; consideră drept o prioritate ca acest sprijin să fie condiționat de combaterea actelor de corupție în țările care beneficiază de sprijinul bugetar;

74.  consideră criteriile de performanță în materie de rambursare un factor esențial în gestionarea activităților de sprijin bugetar, precum și pentru dialogul aprofundat politic și privind politicile;

75.  consideră că este necesar să se consolideze dialogul politic și privind politicile, condiționalitatea ajutorului și lanțul logic pentru a se asigura coerența dintre decizii și condițiile prealabile plăților, condiționând, în mod clar, plățile de realizarea de rezultate, de obiectivele selectate și de indicatorii-cheie de performanță predefiniți; invită serviciile Comisiei să își consolideze în continuare cadrul de supraveghere în mod corespunzător; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape și să raporteze în mod mai sistematic cu privire la performanță și rezultate;

76.  invită Comisia să raporteze cu regularitate cu privire la transpunerea în practică a Inițiativei fiscale de la Addis Abeba lansate în 2015, în special în ceea ce privește acțiunile lansate pentru a combate evitarea sarcinilor fiscale, evaziunea fiscală și fluxurile financiare ilicite; consideră, de asemenea, că eficacitatea autorităților publice și gestionarea finanțelor publice, corupția și frauda reprezintă principala dimensiune a riscului care trebuie analizată cu atenție și în mod constant;

Dezvoltarea dimensiunii de supraveghere a fondurilor fiduciare și a instrumentelor de finanțare mixtă

77.  este de acord cu justificarea ce stă la baza dezvoltării unor fonduri fiduciare speciale ca instrumente de administrare în comun a resurselor financiare provenite de la diverse părți interesate, în vederea sporirii flexibilității și accelerării răspunsului Uniunii la problemele internaționale globale, la crizele majore sau la situațiile de urgență; consideră însă că proiectele la scară mică, cu obiective, operatori și beneficiari clar identificați, care produc rezultate concrete și răspund unei strategii pe termen lung, pot, de asemenea, să contribuie în mod eficace la reacția Uniunii în fața acestor provocări;

78.  consideră că ar trebui să se țină cont în mod corespunzător de coerența și de complementaritatea oricăror instrumente noi de dezvoltare cu FED, în special în ceea ce privește impactul ajutoarelor, costurile de gestionare și de administrare în raport cu contribuțiile totale; invită Comisia să se asigure că aceste noi instrumente de dezvoltare sunt întotdeauna conforme cu strategia generală a Uniunii și cu obiectivele politicii de dezvoltare;

79.  își exprimă preocuparea în legătură cu numărul mare de fonduri fiduciare și de platforme de finanțare mixtă, care sunt finanțate de către statele membre cu sume de bani substanțiale, dar care nu sunt incluse în bugetul Uniunii; subliniază cu fermitate posibile semne de întrebare cu privire la administrare, eficacitate, transparență și răspundere; avertizează Comisia cu privire la riscul de delocalizare și de diluare a obiectivelor politicii de dezvoltare; invită Curtea să ajute la evaluarea riscurilor, îmbunătățind în general transparența și răspunderea și să compare eficacitatea investițiilor prin intermediul fondurilor fiduciare cu cea a gestionării directe sau indirecte a FED;

80.  observă că fondurile fiduciare se înscriu într-o reacție ad hoc, ceea ce arată că FED, bugetul Uniunii și cadrul financiar multianual nu dispun de resursele și de flexibilitatea necesare pentru o abordare rapidă și cuprinzătoare a crizelor majore; consideră că este nevoie de mai mult timp pentru a dovedi eficacitatea acestora;

81.  recunoaște crearea Fondului fiduciar de urgență al Uniunii (EUTF) pentru Africa, însă regretă faptul că Parlamentul nu a fost consultat în prealabil, cu toate că acesta dispune de dreptul de supraveghere consolidată în ceea ce privește programarea FED, pe baza unui angajament politic luat de Comisie; observă că 57 % din suma inițială la care s-au angajat statele membre și alți donatori (Elveția și Norvegia) au fost plătiți pentru EUTF (adică 47,142 milioane EUR); constată că 1,4 miliarde EUR din rezerva FED vor fi folosite pentru EUTF și că angajamentele financiare totale asumate de statele membre reprezintă doar 81,492 milioane EUR (adică 4,3 % din cele 1,8 miliarde EUR preconizate); observă că Fondul fiduciar Bekou s-a angajat și a plătit 34,925 milioane EUR;

82.  invită Comisia să aplice mecanisme de control cuprinzătoare pentru a asigura supravegherea politică, în special din partea Parlamentului, asupra administrării, gestionării și punerii în aplicare a acestor instrumente noi în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; consideră că este important să se elaboreze strategii de supraveghere specifice pentru aceste instrumente, cu obiective, ținte și analize specifice;

83.  își exprimă îngrijorarea profundă față de obiectivele insuficient de specifice, față de lipsa unor indicatori obligatorii și a unor ținte măsurabile pentru a evalua performanța fondurilor fiduciare; solicită consolidarea în continuare a sistemelor de monitorizare a performanței (sau a matricelor de rezultate sau a cadrelor) aferente acțiunilor planificate, incluzând obiective pe termen mediu și lung, în deplină conformitate cu obiectivele politice ale Uniunii;

84.  este interesat în mod special să primească informații privind indicatorii efectului de levier obținuți prin facilitățile de finanțare mixtă existente, cu un accent special pe valoarea adăugată și pe adiționalitate în comparație cu sprijinul clasic din partea Uniunii;

Consolidarea cadrelor de cooperare cu organizațiile internaționale

85.  observă că intervențiile FED realizate prin intermediul gestiunii indirecte cu organizațiile internaționale și cu agențiile de dezvoltare s-au ridicat la 810 de milioane EUR, din care 347 de milioane EUR au fost prin intermediul Organizației Națiunilor Unite;

86.  recunoaște valoarea adăugată a cooperării cu organizațiile internaționale în anumite contexte specifice; atrage însă atenția asupra deficiențelor recurente, cum ar fi nivelul erorilor financiare care afectează rata de eroare, precum și asupra deficiențelor în materie de raportare, asupra problemei proprietății în ceea ce privește rezultatele și, prin urmare, asupra absenței vizibilității Uniunii ca donator și nevoii de a armoniza așteptările în ceea ce privește orientarea spre rezultate și rentabilitatea;

87.  încurajează Comisia și instituțiile internaționale, în special în cazul inițiativelor cofinanțate sau care implică donatori multipli, să adopte măsurile următoare:

Gestionarea Instrumentului financiar pentru pace în Africa

88.  constată că Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF) este instrumentul financiar al Uniunii destinat să sprijine cooperarea cu Africa în domeniul păcii și securității, beneficiind, în 2015, de angajamente în valoare de 901,2 milioane EUR, de sume contractate în valoare de 600 de milioane EUR și de o sumă totală plătită în cadrul celui de al unsprezecelea FED; ia act de faptul că aproximativ 90 % din fondurile APF sunt gestionate prin acorduri semnate cu Comisia Uniunii Africane, care este organismul de punere în aplicare al Uniunii;

89.  observă că Comisia nu are încredere în APF, care funcționează de câțiva ani; în acest context, își exprimă surprinderea față de propunerea Comisiei de a aloca și mai multe fonduri pentru dezvoltare către acțiuni din domeniul securității din Africa; subliniază că finanțarea Instrumentului financiar pentru pace în Africa din bugetul FED este o soluție provizorie, folosită deja de 15 ani; subliniază că finanțarea dezvoltării a contribuit cu fonduri foarte importante la politicile africane de securitate în toți acești ani, în timp ce Uniunea nu cheltuie nimic pentru securitatea în scopul dezvoltării;

90.  deplânge faptul că sistemul de control pentru gestionarea și monitorizarea operațională a APF nu a fost eficace astfel încât să protejeze FED împotriva cheltuielilor ilegale și neregulamentare, iar măsurile de atenuare au fost neadecvate în scopul remedierii deficiențelor instituționale identificate; regretă, de asemenea, deficiențele sistemelor de monitorizare și de raportare cu privire la activitățile finanțate prin APF;

91.  este preocupat de faptul că rezultatele evaluărilor pilonilor efectuate în conformitate cu cerințele din Regulamentul financiar nu au fost luate în considerare, îndeosebi în ceea ce privește neconformitatea proceselor contabile, de achiziții și de subdelegare; regretă faptul că măsurile de remediere nu au fost aplicate mai rapid;

92.  invită Comisia să adapteze guvernanța, coordonarea și responsabilitățile respective ale părților interesate implicate (și anume serviciile Comisiei, Serviciul European de Acțiune Externă și delegațiile Uniunii) în monitorizarea finanțării APF și în raportarea privind proiectele sale în derulare;

93.  invită Comisia să informeze în timp util Parlamentul cu privire la măsurile de remediere, nivelul recuperărilor și îmbunătățirile aduse gestionării fondurilor de către APF;

Cooperarea cu TTPM

94.  recunoaște că FED se concentrează în principal asupra țărilor africane și consideră că TTPM nu ar trebui să fie marginalizate în ceea ce privește obiectivele politice; invită Comisia să pună în aplicare mai multe sinergii cu politicile interne și orizontale ale Uniunii cu participarea concretă a TTPM;

95.  consideră că trebuie să se acorde atenție performanței ajutorului și impactului politicii de dezvoltare, dar și altor politici europene și internaționale care vizează țările situate în aceeași zonă geografică precum TTPM; solicită să se acorde o atenție specială situației specifice din Mayotte, având în vedere că în 2014 și-a schimbat statutul, din teritoriu de peste mări în regiune ultraperiferică;

96.  invită Comisia să se asigure că finanțările aduc beneficii tuturor TTPM în mod echitabil și egal; invită Comisia să sprijine în continuare administrațiile din TTPM la punerea în aplicare a proiectelor FED, îndeosebi prin cursuri de formare și prin asistență tehnică;

97.  reamintește caracteristicile geografice ale TTPM; invită Comisia să integreze mai bine indicatorii-cheie de performanță vizați pentru finanțare în TTPM; de asemenea, invită Comisia să propună în cadrul extinderii acțiunii pregătitoare privind Sistemul BEST (Sistemul voluntar de servicii în folosul biodiversității și ecosistemului în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii) un mecanism permanent pentru protejarea biodiversității, pentru dezvoltarea serviciilor ecosistemice și pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în TTPM;

98.  solicită din nou Comisiei să creeze începând din 2020 un instrument financiar specific pentru TTPM, care să țină cont de statutul lor special și de apartenența lor la familia europeană;

Răspunsul FED la provocările globale urgente

Problema migrației și ajutorul pentru dezvoltare

99.  reamintește că principalul obiectiv al politicii de dezvoltare a Uniunii este reducerea și, eventual, eliminarea sărăciei și că FED au înregistrat până în prezent progrese în țările ACP și în TTPM; consideră că reușita ajutorului pentru dezvoltare și chestiunile legate de migrație sunt interconectate, deoarece migrația poate fi rezultatul vulnerabilităților economice și sociale, iar atenuarea cauzelor de bază ale migrației poate fi urmărită până la ajutorul pentru dezvoltare vizat;

100.  ia act de adoptarea recentă a strategiei globale a Uniunii în vederea realizării dezvoltării durabile până în 2030, care consolidează și mai mult legătura dintre dezvoltare și migrație și plasează migrația și securitatea în noul cadru de dezvoltare și cooperare;

101.  reamintește poziția Parlamentului cu privire la abordarea integrată a migrației, bazată pe o nouă combinație de politici care include îmbunătățirea legăturii dintre migrație și dezvoltare prin tratarea cauzelor de bază ale migrației, susținând totodată modificarea modalităților de finanțare a răspunsului la criza migrației;

102.  recunoaște că Uniunea a sporit sprijinul pentru reformele din sectorul securității; consideră, cu toate acestea, că Comisia ar trebui să se asigure că fondurile nu sunt direcționate către promovarea securității fără a consolida în paralel sprijinul pentru reformele democratice;

103.  este de părere că amploarea crizei migrației a determinat necesitatea unei reacții și a unei furnizări a ajutorului mai rapide și mai eficiente; consideră util să se elaboreze un cod sectorial adecvat pentru „migrație” în cadrul Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE, în scopul unei integrări mai bune a migrației în agenda și în obiectivele de dezvoltare, al facilitării înregistrării și utilizării fondurilor și al unei identificări și monitorizări mai bune a sumelor alocate pentru acțiunea externă din domeniul luptei împotriva cauzelor de bază ale migrației;

104.  salută faptul că se intenționează lansarea unui plan de investiții externe în Africa, pe modelul Fondului european pentru investiții strategice, în scopul eliminării blocajelor specifice din calea investițiilor; consideră acest lucru ca fiind unul dintre instrumentele cele mai adecvate și eficiente pentru a atinge obiectivul pe termen lung al Parlamentului de a oferi populației condiții adecvate de viață, și, prin urmare, de a aborda și cauzele de bază ale migrației excesive din Africa;

105.  recunoaște că fondurile FED contribuie la tratarea cauzelor profunde ale crizei mondiale actuale a refugiaților și a migrației; subliniază că fondurile FED nu pot fi utilizate abuziv în alte scopuri decât cele prevăzute în dispoziții, precum controlul în condiții de siguranță la frontieră și măsurile eficace de returnare; solicită Comisiei să se implice constructiv pentru a obține sinergii între bugetul Uniunii, FED și cooperarea bilaterală pentru a trata aspecte legate de prevenirea crizei migrației;

106.  solicită să fie constant perfecționate înțelegerea și cadrul strategic ale politicilor externe și opțiunilor de politică ale Uniunii în domeniul migrației, cu participarea actorilor-cheie, pentru a se asigura claritatea și mobilizarea coordonată și coerentă pe termen scurt, mediu și lung a mecanismelor externe în materie de migrație, în cadrul sau în afara bugetului Uniunii;

107.  consideră că este indispensabil să se reconcilieze nevoia de rezultate mai bune și disponibilitatea de fonduri suficiente, pentru a se asigura un nivel ridicat al aspirațiilor în elaborarea unui răspuns cuprinzător și sustenabil al Uniunii la provocările actuale și viitoare generate de criza migrației; este de părere că fondurile Uniunii destinate politicii externe în materie de migrație trebuie să fie eliberate mai eficient și trebuie să îndeplinească criteriile privind „valoarea adăugată”, pentru a le putea oferi persoanelor condiții de trai adecvate în țările lor de origine și în alte țări ACP;

108.  invită toate părțile interesate principale să reflecteze cu privire la echilibrul dintre flexibilitatea intervențiilor, caracterul complementar al fondurilor, nivelul lor și mobilizarea fondurilor necesare, precum și cu privire la eventuale sinergii și adiționalitatea generală a intervențiilor Uniunii și să le ia în considerare în mod adecvat;

109.  consideră că fragmentarea actuală a instrumentelor, fiecare având obiective proprii și specifice, fără interconexiuni, împiedică controlul parlamentar al modului în care sunt executate fondurile și identificarea responsabilităților, ceea ce face dificilă, prin urmare, evaluarea clară a cuantumurilor efectiv cheltuite pentru a sprijini măsurile externe în materie de migrație; regretă că acest lucru duce la ineficacitate, precum și la lipsa de transparență și de răspundere; consideră că este necesar să se reevalueze modul în care sunt utilizate instrumentele de politică existente, cu o structură nouă și clară a obiectivelor, pentru a le spori eficacitatea generală și vizibilitatea;

110.  consideră, în acest context, că este necesar să se acorde atenția cuvenită direcționării adecvate a ajutoarelor pentru diferite aspecte ale politicii externe în materie de migrație aflate în continuă schimbare, asigurând, totodată, caracterul adecvat al controlului fondurile acordate pentru a se evita riscul de deturnare de fonduri și dubla finanțare, asigurând, în același timp, că și alte țări ACP continuă să beneficieze de asistență FED;

111.  consideră că schimbările climatice și provocările ridicate în acest sens, migrația și dezvoltarea sunt strâns legate între ele; solicită o mai bună înțelegere a acestei corelații în alocarea ajutorului pentru dezvoltare și în obiectivele politicii de dezvoltare; invită Comisia și BEI să evite pur și simplu creșterea fondurilor cheltuite pentru a aborda problemele legate de migrații fără a ține seama de proiectele care vizează adaptările la schimbările climatice și de alte proiecte de dezvoltare;

Contribuțiile BEI

112.  observă că, în 2015, 936 de milioane EUR au fost alocate țărilor ACP și TTPM în cadrul unor proiecte puse în practică în 15 țări și în 6 grupări regionale;

113.  sprijină obiectivele generale ale cadrului Facilității de investiții pentru ACP, și anume susținerea sectorului privat local și a dezvoltării infrastructurilor socioeconomice și de încadrare în muncă care favorizează dezvoltarea durabilă la nivel local și regional, precum și dezvoltarea sectorului privat și a infrastructurilor esențiale în cadrul Fondului fiduciar UE-Africa pentru infrastructură;

114.  salută eforturile BEI de a contribui la un răspuns al Uniunii la chestiuni internaționale importante, în special prin intermediul pachetului BEI privind migrația din ACP și al inițiativei pentru reziliența economică, sprijinind inițiativa Uniunii și a țărilor partenere pentru a face față provocărilor socioeconomice care contribuie la migrație, prefigurând planul de investiții externe; evidențiază însă provocarea continuă pe care o reprezintă un control politic și democratic adecvat al activităților BEI;

115.  invită BEI să insiste asupra și să acorde prioritate efectului pe termen lung al investițiilor și contribuției acestora la dezvoltarea durabilă în toate aspectele economice, sociale și de mediu;

116.  încurajează BEI să sprijine în continuare dezvoltarea sectorului privat local, acesta fiind una dintre forțele motrice principale ale sustenabilității, să sprijine infrastructura socială și economică de bază cu efect imediat asupra beneficiarilor, precum și căutarea de noi parteneri locali și regionali în domeniul specific al microfinanțării; invită BEI să sporească gradul de adiționalitate, justificând mai bine utilizarea fondurilor;

117.  invită BEI să se asigure că proiectele aflate în curs de desfășurare sunt urmărite în mod regulat și că obiectivele și criteriile inițiale sunt îndeplinite efectiv pe durata ciclului de viață al proiectului; consideră că BEI ar trebui să ia în considerare evoluția posibilă a unui proiect și a obiectivelor acestuia;

118.  salută cel de al doilea raport al BEI din 2015 cu privire la rezultatele operațiunilor sale externe și la utilizarea de către BEI a cadrului de evaluare bazat pe trei piloni (E3P) și a cadrului de măsurare a rezultatelor (MR) în vederea evaluării ex ante a rezultatelor preconizate pentru proiectele de investiții;

119.  consideră că cadrul de măsurare al rezultatelor și performanței facilității de investiții ar trebui să măsoare impactul asupra dezvoltării pentru fiecare proiect; subliniază importanța de a viza aceleași obiective și aceleași strategii precum politicile de dezvoltare ale Uniunii; invită BEI să își alinieze în continuare activitățile cu obiectivele politicilor de dezvoltare ale Uniunii;

120.  solicită ca Facilitatea de investiții pentru țările ACP să fie menționată sistematic în acordurile de împrumut din fonduri atrase și solicită, de asemenea, o transparență crescută cu privire la deciziile consiliului de conducere și la documentele de conducere;

121.  consideră că auditul facilității de investiții reprezintă o practică pozitivă în ceea ce privește cooperarea și controlul prin colaborare între Parlament și Curte; regretă însă că proiectele puse în aplicare și fondurile alocate în TTPM nu sunt vizate de audit; regretă faptul că facilitatea de investiții nu se încadrează în domeniul de aplicare al auditului realizat de Curte în vederea elaborării declarației de asigurare anuale și nu face obiectul procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului;

Către acordul post-Cotonou

122.  recunoaște realizările FED, ținând cont de faptul că, în același timp, noi perspective ar trebui avute în vedere pentru a se ține seama de evoluția situației din țările ACP și TTPM și în elaborarea de noi obiective sustenabile, în special corelația dintre pace, acțiuni umanitare, schimbări climatice, pierderea biodiversității, precum și migrație;

123.  salută Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Un parteneriat reînnoit cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific”, publicată de Comisie și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la 22 noiembrie 2016 (JOIN(2016)0052), și solicită continuarea discuțiilor dintre instituțiile Uniunii privind viitorul relațiilor UE-ACP;

124.  observă că, deși Comisia a propus simplificări substanțiale ale Regulamentului financiar aplicabil bugetului general, fiecare FED este încă reglementat de propriul său regulament financiar; consideră că un regulament financiar unic ar reduce complexitatea gestionării și a execuției diverselor FED; subliniază, în plus, faptul că Parlamentul a solicitat de mai mult timp integrarea FED în bugetul Uniunii Europene;

125.  este de părere că în acordul post-Cotonou ar trebui să se asigure mai multă coerență între obiectivele de dezvoltare și toate politicile externe ale Uniunii, iar elemente ca lupta împotriva inegalităților și acțiunile în favoarea dezvoltării durabile ar trebui să ocupe un loc central;

126.  se așteaptă să fie pe deplin informat și consultat cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a celui de al 11-lea FED, care ar trebui să ia în considerare Agenda 2030 și un nou Consens european privind dezvoltarea, dar care ar trebui, de asemenea, să respecte pe deplin principiile eficacității dezvoltării reconfirmate în cadrul forumului la nivel înalt al Parteneriatului mondial de la Nairobi, în special asumarea priorităților de către țările beneficiare;

127.  recomandă ca acordul post-Cotonou să meargă dincolo de chestiunile economice și să promoveze un dialog politic eficient; reamintește că dialogul politic este unul dintre elementele-cheie pentru a asigura performanța și eficacitatea ajutorului;

128.  consideră că acordul post-Cotonou ar trebui să promoveze emanciparea și participarea comunităților locale și a societății civile în general, în special prin instituirea unor acorduri de parteneriat locale, pentru a asigura o punere în aplicare adecvată a proiectelor la nivel local, îndeosebi în cadrul gestiunii indirecte;

129.  solicită recunoașterea impactului schimbărilor climatice și al provocărilor asociate acestora, precum și a impactului pierderii biodiversității, asupra tuturor factorilor de dezvoltare; este de părere că acordul post-Cotonou ar trebui să se axeze în mai mare măsură pe dezvoltarea durabilă a țărilor beneficiare și, în special, pe chestiunea autonomiei energetice;

130.  invită Comisia să recunoască și să dezvolte în continuare dimensiunea insulară în politica de dezvoltare și să creeze un instrument specific pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare, care să permită o mai bună alocare a fondurilor, performanță și control adaptat;

131.  sugerează Comisiei să prezinte o evaluare a priori și să raporteze într-un mod mai sistematic cu privire la impactul politicii de dezvoltare asupra țărilor și asupra regiunilor din aceeași zonă geografică pentru a permite mai multe sinergii între toate fondurile disponibile în aceste regiuni;

132.  reafirmă sprijinul de lungă durată al Parlamentului pentru includerea în buget a FED, cu scopul de a spori controlul democratic și răspunderea, precum și de a îmbunătăți eficacitatea, transparența și vizibilitatea în utilizarea lor; subliniază, de asemenea, că includerea FED în buget ar reduce costurile operațiunilor și ar simplifica cerințele contabile și de raportare prin aplicarea unui singur set de norme administrative și structuri decizionale;

Acțiuni întreprinse în urma rezoluțiilor Parlamentului

133.  solicită Curții să includă, în următorul său raport anual, o analiză a acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate de Parlament în cadrul rezoluției sale anuale de descărcare de gestiune.

(1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3. (2) JO L 287, 4.11.2010, p. 3. (3) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1). (4) Comunicarea CAB D(2016) Ares 06675546 (5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.