Index 
Texte adoptate
Miercuri, 15 februarie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada ***
 Acordul de parteneriat strategic UE-Canada ***
 Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-Mongolia ***
 Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-Mongolia (Rezoluție)
 Acordul privind comerțul cu aeronave civile (anexa privind produsele vizate) ***
 Rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și sporirea investițiilor în acest domeniu ***I
 Raportul privind Albania pe 2016
 Raportul privind Bosnia și Herțegovina pe 2016
 Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017
 Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2017
 Guvernanța pieței unice în cadrul semestrului european din 2017
 Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 Pesticidele biologice cu risc redus

Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada ***
PDF 239kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (10975/2016 – C8-0438/2016 – 2016/0205(NLE))
P8_TA(2017)0030A8-0009/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (10975/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (10973/2016),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu, în conformitate cu articolul 43 alienatul (2), articolul 91, articolul (100) alineatul (2), articolul 153 alineatul (2), articolul 192 alineatul (1), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(v), precum și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0438/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional, avizul Comisiei pentru afaceri externe, avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0009/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Canadei.


Acordul de parteneriat strategic UE-Canada ***
PDF 239kWORD 46k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte (14765/2016 – C8-0508/2016 – 2016/0373(NLE))
P8_TA(2017)0031A8-0028/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (14765/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte (5368/2016),

–  având în vedere cererea de aprobare transmisă de Consiliu în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) și articolul 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 212 alineatul (1), articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0508/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A8-0028/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Canadei.


Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-Mongolia ***
PDF 240kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Mongolia, pe de altă parte (08919/2016 – C8-0218/2016 – 2015/0114(NLE))
P8_TA(2017)0032A8-0382/2016

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08919/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Mongolia, pe de altă parte (07902/1/2011),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolele 207 și 209 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0218/2016),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 15 februarie 2017(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A8-0382/2016),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Mongoliei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0033.


Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-Mongolia (Rezoluție)
PDF 437kWORD 61k
Rezoluţia fără caracter legislativ a Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Mongolia, pe de altă parte (08919/2016 – C8-0218/2016 – 2015/0114(NLE)2016/2231(INI))
P8_TA(2017)0033A8-0383/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08919/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Mongolia, pe de altă parte (07902/1/2011),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolele 207 și 209 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0218/2016),

–  având în vedere semnarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare (sau „Acord de parteneriat și cooperare” - APC) la 30 aprilie 2013, la Ulan Bator, în prezența Vicepreședintelui Comisiei Europene / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Catherine Ashton,

–  având în vedere Acordul de cooperare comercială și economică dintre Comunitatea Economică Europeană și statele sale membre și Mongolia, care a intrat în vigoare la 1 martie 1993,

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 15 noiembrie 2005 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de modificare a Acordului privind înființarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru a permite băncii să finanțeze operațiuni în Mongolia(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 aprilie 2016 referitoare la implementarea și revizuirea Strategiei UE-Asia Centrală(2),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 16 decembrie 2015(3) și din 14 martie 2013(4) referitoare la relațiile UE-China, și îndeosebi considerentul Y din rezoluția din urmă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la poziția Parlamentului privind cea de a 19-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului(6), și în special punctul 30,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la recomandările Conferinței de revizuire a Tratatului de neproliferare cu privire la stabilirea Orientului Mijlociu ca zonă fără arme de distrugere în masă, în special considerentul F(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la securitatea și neproliferarea nucleară(8),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 15 februarie 2017 referitoare la proiectul de decizie(9),

–  având în vedere includerea Mongoliei în regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe al regimului preferențial general al UE (SPG +),

–  având în vedere relațiile îndelungate dintre delegațiile Parlamentului European și ale Marelui Hural de Stat (Parlamentul mongol), în special Declarația comună a celei de-a 10-a reuniuni interparlamentare (RIP), care a avut loc la 17 februarie 2015 la Ulan Bator,

–  având în vedere prezidarea și găzduirea de către Mongolia a celui de-al 11-lea Summit Asia-Europa (ASEM), care a avut loc la Ulan Bator, la 15-16 iulie 2016, a reuniunii celui de-al 9-lea Parteneriat parlamentar Asia-Europa (ASEP), care a avut loc la Ulan Bator, la 21-22 aprilie 2016, precum și respectivele declarații adoptate de cele două reuniuni,

–  având în vedere rolul activ al Mongoliei în Adunarea Parlamentară a OSCE, inclusiv găzduirea reuniunii din toamnă a acesteia, în perioada 15-18 septembrie 2015, la Ulan Bator,

–  având în vedere alegerea Mongoliei în Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU pentru perioada 2016-2018, precum și faptul că și-a declarat aspirația de a deveni membru al Consiliului de Securitate al ONU în 2022,

–  având în vedere că Mongolia a asigurat președinția Comunității democrațiilor în 2012-2013, precum și a coaliției „Libertatea online” în 2015,

–  având în vedere constatările și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor parlamentare din 29 iunie 2016 din Mongolia, cu implicarea Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) și a Parlamentului European,

–  având în vedere discursul pronunțat în plenul Parlamentului European la 9 iunie 2015 de către președintele Mongoliei, Țahiagiin Elbegdorj,

–  având în vedere diferitele reuniuni și vizite reciproce la nivel înalt, inclusiv cea efectuată de către președintele Comisiei Europene, José Barroso, în noiembrie 2013, în Mongolia,

–  având în vedere politica externă privind „vecinii terți” a Mongoliei, care implică relații cu UE, cu SUA, cu Japonia, cu Republica Coreea, cu India, cu Iran, cu țările din Asia Centrală și cu alții,

–  având în vedere parteneriatele strategice ale Mongoliei cu Rusia și China,

–  având în vedere statutul de observator al Mongoliei în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS),

–  având în vedere reuniunile trilaterale periodice la nivel înalt care au avut loc între Mongolia, Rusia și China și între Mongolia, Japonia și SUA,

–  având în vedere inițiativele menite să integreze diferite proiecte economice în regiune, inclusiv proiectul Chinei privind centura economică a Drumului mătăsii, proiectul Rusiei privind dezvoltarea Centurii trans-eurasiatice și proiectul Mongoliei privind Drumul preeriei,

–  având în vedere programul de parteneriat și cooperare individuale cu NATO al Mongoliei, convenit în 2012,

–  având în vedere declarația din septembrie 2015 a Mongoliei cu privire la intenția sa de a urmări statutul de neutralitate permanentă,

–  având în vedere statutul autodeclarat al Mongoliei de stat fără arme nucleare, recunoscut de către ONU în septembrie 2012,

–  având în vedere Fondul de cooperare internațională al Mongoliei care are ca obiectiv schimburile de experiență cu alte țări care trec prin transformări democratice, cum ar fi Myanmar, Kârgâzstan și Afganistan,

–  având în vedere eforturile de instaurare a unui climat de încredere, incluzând Dialogul de la Ulan Bator privind securitatea în Asia de Nord-Est, cu participarea Coreei de Nord, precum și Forumul din Asia,

–  având în vedere observațiile finale ale Comitetului contra torturii al ONU cu privire la al doilea raport periodic prezentat de Mongolia, adoptat în august 2016,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0383/2016),

A.  întrucât Mongolia poate servi drept model democratic, nu numai pentru celelalte democrații emergente din regiune, ci și pentru regimurile cu tendințe mai autoritare;

B.  întrucât Comunitățile Europene au stabilit relații diplomatice cu Mongolia la 1 august 1989;

C.  întrucât UE și Mongolia se bucură de relații cordiale pe baza unor legături politice, societale, economice, culturale și istorice;

D.  întrucât UE și Mongolia au numeroase poziții convergente în ceea ce privește majoritatea provocărilor internaționale majore și Mongolia joacă un rol constructiv în relațiile internaționale, în special în cadrul organizațiilor multilaterale;

E.  întrucât relațiile dintre UE și Mongolia vizează în principal proiecte de cooperare pentru dezvoltare cu scopul de a permite acestei țări să orienteze actuala transformare rapidă către o dezvoltare economică sustenabilă a societății și favorabilă incluziunii sociale;

F.  întrucât Mongolia este interesată de dezvoltarea în continuare a relațiilor cu UE, precum și de extinderea cooperării existente dincolo de cooperarea pentru dezvoltare; întrucât Acordul de parteneriat și cooperare subliniază importanța crescândă a relațiilor dintre UE și Mongolia, bazate pe principii comune precum egalitatea, beneficiile pentru ambele părți, democrația, statul de drept și drepturile omului și deschide în mod oficial posibilitatea ca ambele părți să dezvolte noi domenii de cooperare în domenii precum afacerile, comerțul, dezvoltarea, agricultura, mediul, energia, modernizarea statului, dar și educația, cultura și turismul;

G.  întrucât dezvoltarea relațiilor UE cu Mongolia se află încă în responsabilitatea Delegației UE la Beijing; întrucât, în prezent, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria, Regatul Unit și Italia au stabilit propriile ambasade la Ulan Bator;

Dispoziții generale

1.  apreciază relațiile prietenoase și constructive dintre UE și Mongolia;

2.  recunoaște poziția geografică specifică a Mongoliei, situată între China, Rusia și țările din Asia Centrală și de Nord-Est, care au un mare potențial pentru economia mondială, recunoaște importanța sa în ceea ce privește stabilitatea în regiune, legitimitatea sa democratică deosebită stabilită la nivel regional, ca și rolul constructiv pe care îl joacă în asistarea și facilitarea soluționării pe cale pașnică a conflictelor și confruntărilor în regiune și în promovarea integrării economice regionale;

3.  recunoaște că transformarea democratică care a început în anii 1990 continuă în mod consecvent; ia act de progresele tangibile înregistrate în materie de reforme socioeconomice; ia act, cu toate acestea, de provocările care există în materie de dezvoltare durabilă și de economie, finanțe, bună guvernare, combatere a corupției, securitate socială, protecție a mediului și polarizare politică și care sunt amplificate de un mediu internațional din ce în ce mai complicat;

Cadrul instituțional și reprezentarea diplomatică

4.  salută faptul că relația dintre UE și Mongolia se caracterizează printr-o aprofundare și o amplificare, manifestată printr-un Acord-cadru global de parteneriat și cooperare (APC) ce cuprinde domenii precum dialogul politic și drepturile omului, comerțul și asistența pentru dezvoltare, cooperarea în domeniile agriculturii și dezvoltării rurale, energiei, schimbărilor climatice, cercetării și inovării, educației și culturii, care prezintă o importanță deosebită pentru diversificarea economică și soluționarea problemelor economice actuale, precum și pentru o transformare pe termen lung a unei societăți care inițial avea un caracter nomadic;

5.  salută crearea unui comitet comun, care, în temeiul articolului 56 din acord, urmează să însoțească punerea în aplicare a APC și îl încurajează să informeze cu regularitate atât Parlamentul European, cât și parlamentul Mongoliei;

6.  îndeamnă cele trei state membre care nu au făcut încă acest lucru să finalizeze rapid procedurile naționale de ratificare pentru a permite încheierea și intrarea în vigoare a APC, necesare de multă vreme;

7.  subliniază necesitatea de a consolida în continuare dimensiunea parlamentară a relațiilor UE-Mongolia; regretă absența din textul APC a articolelor care ar institui o comisie de cooperare parlamentară (CCP) în cadrul APC pentru a efectua controlul democratic al punerii în aplicare a acordului și pentru a consolida dialogul politic între cele două parlamente; prin urmare, încurajează negocieri cât mai curând posibil cu privire la un nou protocol pentru a remedia situația, sub rezerva articolului 57 din APC privind cooperarea viitoare, după cum au recomandat anterior parlamentul Mongoliei și Parlamentul European în declarația comună a celei de-a 10-a reuniuni interparlamentare;

8.  este preocupat de faptul că relațiile diplomatice cu Mongolia sunt în prezent încă gestionate de către Delegația UE în China; invită Consiliul și VP/ÎR să transforme Biroul de legătură al UE de la Ulan Bator într-o delegație propriu-zisă a UE, o măsură care este de cea mai mare importanță pentru facilitarea dialogului politic și a cooperării în domeniul drepturilor omului și a democrației, consolidând capacitățile pentru punerea în aplicare și supravegherea proiectelor de asistență ale UE și promovând comerțul cu bunuri și servicii, precum și schimburile umane și culturale;

Democrația, statul de drept, buna guvernare și drepturile omului

9.  salută eforturile depuse de Mongolia pentru a consolida progresele democratice și statul de drept, incluzând alegeri multipartite, o mass-media mai independentă și o societate civilă plină de vitalitate; salută, în acest sens, participarea Mongoliei în cadrul Comunității democrațiilor;

10.  subliniază că respectarea libertății mass-mediei și a libertății de exprimare sunt esențiale pentru consolidarea în continuare a democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în Mongolia; încurajează autoritățile din Mongolia să abordeze aspectele legate de relatările privind intervenții motivate politic în activitatea mass-media și să se abțină de la sancționarea și restricționarea mass-media offline și online critice la adresa guvernului; încurajează parlamentul mongol să codifice aceste drepturi fundamentale în mod explicit și să le pună în aplicare în cadrul unui control ferm;

11.  este convins că transformările democratice din Mongolia ar putea produce un efect secundar pozitiv pentru alte țări din regiune în care au loc procese de transformare, iar Mongolia ar putea, în acest sens, să contribuie în mod constructiv la stabilitatea și la bunăstarea comună în regiune; invită UE să țină seama de acest aspect în cadrul programării cooperării regionale, în special cu țările din Asia Centrală, precum și în întreaga regiune;

12.  salută faptul că respectarea generală a reglementărilor electorale a fost dovedită cu ocazia alegerilor recente; invită autoritățile din Mongolia să dea curs recomandărilor formulate de OSCE/ODIHR după alegerile parlamentare din 29 iunie 2016, incluzând stabilizarea legislației electorale, restricțiile privind campania, independența mass-mediei și imparțialitatea și exhaustivitatea informațiilor aflate la dispoziția alegătorilor;

13.  își exprimă interesul pentru trimiterea unei misiuni de observare a Parlamentului European la alegerile prezidențiale programate pentru jumătatea anului 2017;

14.  încurajează Mongolia să abordeze provocările rămase ce țin de respectarea independenței sistemului judiciar;

15.  salută eforturile legislative începute recent în vederea consolidării temeiului juridic al combaterii corupției generalizate, care include și marele risc real de subminare a coeziunii sociale a țării, precum și eforturile de a aborda chestiunea drepturilor omului și a conflictelor sociale; încurajează Mongolia să adopte reforme substanțiale și să le pună în aplicare în timp util; în acest context, face referire la propria sa experiență conform căreia persoanele condamnate pentru acte de corupție trebuie să fie trase la răspundere în mod consecvent; recomandă acestei țări să consolideze cooperarea cu UE, OSCE și ONU privind combaterea corupției; este convins că implicarea activă în punerea în practică a recomandărilor internaționale privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) în cadrul sectorului de producție economică și în viața publică și viața administrativă a Mongoliei ar putea juca un rol pozitiv și semnificativ în aceste întreprinderi;

16.  recunoaște angajamentele luate de această țară și instituirea cadrului juridic pentru eliminarea traficului de ființe umane, dar este în continuare preocupat de situația concretă și încurajează Mongolia să pună în aplicare pe deplin legea din 2012 privind combaterea traficului și planurile naționale aferente;

17.  își exprimă satisfacția cu privire la faptul că s-a ajuns la un acord de principiu între UE și Mongolia și că sunt în desfășurare activități pregătitoare pentru a iniția un dialog regulat UE-Mongolia pe tema drepturilor omului în 2017;

18.  salută faptul că, după ratificarea celui de al doilea protocol opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, parlamentul mongol a adoptat, în decembrie 2015, o versiune revizuită a Codului penal, care, printre alte reforme juridice importante precum interzicerea torturii, abolește pedeapsa cu moartea în cazul tuturor infracțiunilor; ia act de faptul că parlamentul nou ales a amânat punerea în aplicare a Codului penal revizuit și încurajează autoritățile din Mongolia să pună în aplicare această reformă importantă fără întârzieri suplimentare;

19.  ia act de progresele realizate de Mongolia în îmbunătățirea cadrului juridic în concordanță cu obligațiile internaționale în materie de drepturile omului, reforma instituțională, inclusiv a Comisiei naționale independente privind drepturile omului, precum și eforturile care vizează consolidarea capacităților și sensibilizarea privind drepturile omului, precum și un angajament continuu pentru rezolvarea problemelor restante legate de protejarea și promovarea standardelor universale în domeniul drepturilor omului, cum ar fi cele evidențiate cu ocazia celei de-a doua evaluări periodice universale a ONU din 2015, inclusiv prevenirea și investigarea tuturor acuzațiilor de tortură, protecția drepturilor femeilor și copiilor, precum și pe cele ale prizonierilor;

20.  își exprimă îngrijorarea cu privire la rapoartele privind cazurile de arestări fără un mandat legal, de tortură și impunitate în închisorile mongole; se alătură apelului Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU vizând măsuri eficace pentru a garanta că toate persoanele aflate în detenție beneficiază în practică de toate garanțiile juridice fundamentale în conformitate cu standardele internaționale; invită Mongolia să își respecte angajamentul de a institui un mecanism independent pentru a investiga prompt și efectiv acuzațiile de tortură și de rele tratamente;

21.  salută proiectul finanțat de UE în sprijinul drepturilor persoanelor LGBTI în Mongolia; este preocupat, cu toate acestea, de discriminarea și de hărțuirea continuă săvârșită împotriva comunității LGBTI;

22.  recomandă Mongoliei, în conformitate cu Convenția privind drepturile copilului, ratificată deja, să interzică prin lege pedepsele corporale nu doar în instituții de învățământ, ci în întregime, și să abordeze prin măsuri specifice și bine orientate ratele constante de violență împotriva copiilor, exploatarea economică a copiilor și incidentele cauzatoare de moarte sau de răniri grave în care sunt implicați copii; invită toate instituțiile UE corespunzătoare să acorde asistență în legătură cu această chestiune;

23.  recomandă consolidarea situației în domeniul siguranței și sănătății, prin punerea în aplicare a Convenției nr. C176 a OIM, precum și a altor convenții de securitate și sănătate ale OIM care nu au fost încă ratificate;

24.  sprijină eforturile continue și oneste ale Mongoliei vizând eliminarea progresivă a tuturor formelor de muncă a copiilor și garantarea drepturilor copilului;

25.  salută cadrul juridic al Mongoliei pentru a realiza egalitatea de drepturi între femei și bărbați, adoptat în 2011, și eliminarea progresivă a discriminării împotriva femeilor;

Dezvoltarea sustenabilă

26.  salută progresele substanțiale realizate de Mongolia începând din anii 1990 în dezvoltarea economică și reducerea sărăciei în conformitate cu obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM); sprijină Mongolia în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), în conformitate cu principiile eficacității ajutorului și transparenței;

27.  recunoaște că aprofundarea integrării economice regionale va crea oportunități pentru Mongolia în ceea ce privește un viitor mai prosper și succesul economic și ia act de faptul că Mongolia este în același timp în căutarea unor alianțe și a unor parteneri economici care i-ar permite să își exploateze pe deplin potențialul de cooperare respectându-și, în același timp, interesele politice și economice naționale legitime, angajamentul de durată pentru o diplomație multidirecțională, identitatea și stilul de viață tradiționale sau fundamentele democratice ale societății mongole;

28.  este preocupat, cu toate acestea, de faptul că, în unele zone, sărăcia se accentuează, iar boomul economic din perioada 2010-2012, despre care s-a relatat, nu a contribuit suficient la reducerea sărăciei din țară;

29.  încurajează Mongolia să-și continue eforturile vizând realizarea unei creșteri economice durabile; își exprimă îngrijorarea cu privire la încetinirea semnificativă a creșterii PIB-ului, care în 2011 s-a situat la niveluri record (17,3 %), dar a fost de doar 2,3 % în 2015, fiind estimată la 1,3 % în 2016; este preocupat de faptul că deficitul bugetar, care a crescut la 20 % din PIB, poate avea un impact negativ asupra reducerii sărăciei, precum și asupra incluziunii sociale și a coeziunii sistemului de protecție socială;

30.  salută faptul că asistența pentru dezvoltare acordată de UE acestei țări pentru perioada 2014-2020 a fost mai mult decât dublată, atingând 65 de milioane EUR, în comparație cu cifra pentru 2007-2013, care a fost de 30 de milioane EUR, cu accent pe ameliorarea guvernării economice și a formării profesionale pentru îmbunătățirea posibilităților de ocupare a forței de muncă; încurajează Mongolia să participe la programele regionale finanțate de UE; ia act de relativ buna punere în aplicare a proiectelor și programelor UE care contribuie la dezvoltarea și modernizarea Mongoliei;

31.  subliniază importanța unei reforme administrative continue, axându-se în principal pe crearea unei administrații cu un înalt nivel de profesionalism, atât la nivel național, cât și la nivel local; încurajează instituțiile UE să ajute Mongolia în dezvoltarea expertizei și resurselor necesare, în interesul de a dota mai bine țara pentru a face față provocărilor legate de procesele de transformare societale și economice complexe, și pentru a duce la creșterea capacității de absorbție a fondurilor UE în țară;

32.  solicită mai multe oportunități de schimburi pentru studenți și cadre universitare în cadrul programelor Erasmus+ și Marie Skłodowska-Curie, precum și extinderea contactelor interpersonale între UE și Mongolia, inclusiv pentru artiști; solicită UE să includă cercetarea și inovarea în domeniile sale de cooperare cu Mongolia;

33.  salută depunerea în timp util, la 21 septembrie 2016, de către Mongolia a instrumentului de ratificare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice; este preocupat de faptul că o combinație a efectelor schimbărilor climatice, creșterii extensive a creșterii animalelor, o creștere dramatică în migrația dinspre sate către capitală, precum și utilizarea masivă și exploatarea rapidă a resurselor naturale, cum ar fi cele de apă și sol pentru extracția oficială și neoficială a cuprului, cărbunelui și a altor materii prime a condus la o deteriorare semnificativă a situației mediului din Mongolia, un risc sporit de conflicte legate de apă cu vecinii și apariția tot mai frecventă a fenomenelor climatice ale așa-numitului „dzud”, caracterizate prin cicluri lungi de secetă și ierni aspre și care au dus la masive pierderi de animale, a vieții sălbatice și a biodiversității în general; invită guvernul Mongoliei să își intensifice eforturile de diversificare a economiei sale și invită UE să acorde sprijin în acest proces, prin activități specifice și măsuri preventive și de alt tip, de exemplu în contextul unei coordonări mai strânse a politicilor de mediu între cele două părți; invită autoritățile și parlamentul din Mongolia, precum și toate statele membre ale UE să coopereze și să contribuie la o consolidare substanțială a regimului internațional în domeniul climei în cadrul eforturilor aferente COP22 de la Marrakesh;

34.  salută ratificarea și respectarea de către Mongolia a tuturor convențiilor SGP + relevante privind protecția mediului și schimbările climatice; cu toate acestea, îndeamnă Mongolia să se conformeze obligațiilor sale de raportare în temeiul convențiilor ONU privind protecția mediului și schimbările climatice (Convențiile de la Stockholm și Basel, CITES) și să pună în aplicare cadrul juridic de mediu al țării;

35.  subliniază că, în 2014, industriile extractive din Mongolia au reprezentat 17 % din PIB și 89 % din exporturile totale ale țării; salută, în acest sens, participarea activă a Mongoliei la Inițiativa privind transparența în industriile extractive, care urmărește să facă acest sector mai responsabil și mai transparent;

36.  subliniază că mina de cupru și aur Oyu Tolgoi este cel mai mare proiect minier, care, începând cu 2020, ar trebui să reprezinte o treime din PIB-ul Mongoliei și că Tavan Tolgoi este cea mai mare mină de cărbune neexploatată din lume; salută dezbaterile publice privind impactul asupra mediului al sectorului minier și participarea publică la gestionarea resurselor la nivel local;

37.  încurajează Mongolia să dezvolte, în beneficiul propriilor cetățeni, exploatarea resurselor naturale ale țării, în special mineralele rare, având în vedere că ele au o valoare din ce în ce mai mare în industria digitală; subliniază rolul de sprijin pe care UE l-ar putea juca în acordarea de asistență financiară și tehnologică pentru aceste extracții miniere independente;

38.  este de părere că investițiile în tehnologiile de viitor și digitalizarea ar putea contribui la reducerea decalajului de dezvoltare dintre diferitele regiuni din Mongolia și la diversificarea economiei; încurajează UE și statele membre să își intensifice cooperarea în domeniul digitalizării și al noilor tehnologii;

39.  recunoaște provocările semnificative în combaterea traficului de droguri, și recomandă UE să contribuie la consolidarea instituțiilor publice și a resurselor pentru a rezolva aceste probleme;

Relațiile comerciale și economice

40.  ia act de faptul că UE a devenit cel de al treilea partener comercial al Mongoliei în ordinea importanței, iar mărfurile din Mongolia intră deja pe piața UE practic fără bariere tarifare în temeiul actualului sistem generalizat de preferințe;

41.  salută includerea Mongoliei în regimul SGP +;

42.  ia act de faptul că investițiile europene în Mongolia au rămas până în prezent limitate, din cauza mediului de afaceri nesigur și a lipsei de informații;

43.  încurajează UE și Mongolia să își intensifice relațiile comerciale și de investiții, inclusiv promovarea prin acțiuni de informare și de sensibilizare, în conformitate cu dispozițiile legale din APC; subliniază că o astfel de intensificare ar trebui să fie în concordanță cu și să respecte pe deplin obligațiile care decurg din convențiile internaționale privind standardele de muncă, buna guvernanță, drepturile omului, precum și standardele de mediu;

44.  solicită, în acest context, dezvoltarea în continuare a activităților Băncii Europene de Investiții (BEI) și ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Mongolia;

45.  subliniază importanța unui mediu juridic și de afaceri stabil pentru o creștere a investițiilor din UE;

46.  ia act de declinul investițiilor străine directe (ISD) legate de sectorul minier care domină economia, aspect care continuă să fie un factor important de dezacord;

47.  îndeamnă Mongolia să își diversifice economia, cu ajutorul investițiilor străine și al unui cadru juridic mai transparent, pentru a o ajuta să evite vulnerabilitatea la volatilitatea piețelor de minereuri; salută, în acest context, noua legislație privind investițiile străine directe (ISD);

48.  încurajează integrarea în continuare a Mongoliei în economia regională și mondială, în cadre cum ar fi Drumul preriei, Drumul mătăsii/„O centură, un drum” sau Centura trans-eurasiatică, în conformitate cu interesele și prioritățile strategice ale țării; solicită UE să examineze posibilitatea participării la programe de infrastructură și de investiții în regiune, inclusiv în sectorul minier;

Provocări și cooperare la nivel regional și mondial

49.  recunoaște rolul pivotal pe care Mongolia îl poate juca între economiile dinamice ale Chinei, Rusiei, Coreii de Sud și Japoniei și ale țărilor din Asia Centrală și în același timp în calitate de intermediar între Europa și regiunea Asiei de Est;

50.  subliniază conceptul de politică externă de „vecin terț” al Mongoliei, care include relațiile cu UE, în echilibru cu relații intense și constructive cu partenerii săi strategici și influenți din imediata vecinătate, Rusia și China;

51.  ia act de relațiile de prietenie, dar și competitive din punct de vedere economic, ale Mongoliei cu celelalte țări din regiune;

52.  ia act de faptul că Mongolia evaluează în mod serios impactul eventualei apartenențe la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE); este îngrijorat de faptul că un astfel de demers ar putea ridica obstacole în calea continuării relațiilor politice și comerciale cu UE;

53.  felicită Mongolia pentru faptul că a prezidat cu succes reuniunile ASEP și ASEM organizate în 2016 la Ulan Bator, pentru solidificarea dimensiunii parlamentare și consolidarea parteneriatului dintre cele două regiuni pe baza principiilor universal recunoscute de egalitate, respect reciproc, precum și promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale; salută propunerea Mongoliei de a înființa un centru ASEM, inclusiv o instalație virtuală/online;

54.  salută faptul că Mongolia s-a declarat o zonă fără arme nucleare, astfel cum a fost recunoscut oficial de ONU; salută, în special, rolul constructiv și activ pe care îl joacă în cadrul forurilor multilaterale în promovarea cooperării pentru dezarmarea nucleară globală, precum și semnarea Angajamentului umanitar(10);

55.  salută angajamentul reciproc de a promova pacea și securitatea internațională, și, în acest context, salută rolul activ al Mongoliei în mecanismele multilaterale internaționale cum ar fi ONU și OSCE, și contribuția acesteia la inițiativele de sprijinire a păcii și stabilității în Asia de Nord-Est și dincolo de aceasta, cum ar fi dialogul de la Ulan Bator privind securitatea în Asia de Nord-Est (DUB);

56.  constată contribuția Mongoliei la acțiunile ONU de menținere a păcii în întreaga lume, și furnizarea unor facilități de formare pentru astfel de misiuni, în vreme ce încearcă în paralel din ce în ce mai mult o consolidare a oportunităților politice și diplomatice și a responsabilității ONU pentru prevenirea și soluționarea conflictelor;

57.  salută alinierea strânsă a Mongoliei cu UE în pozițiile de negociere și de vot în cadrul Organizației Națiunilor Unite și în cadrul altor foruri multilaterale; în acest context, subliniază importanța articolului 8 din APC privind cooperarea internațională;

58.  recunoaște rolul Mongoliei în promovarea respectării drepturilor omului în calitate de nou membru al Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în perioada 2016-2018 și solicită o strânsă cooperare a UE cu Mongolia în pregătirea și punerea în aplicare a activității Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;

59.  salută faptul că Mongolia a ratificat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) și încurajează Mongolia să ratifice amendamentele de la Kampala, care au oferit în timp util o definiție și o procedură de stabilire a competenței Curții în ceea ce privește crima de agresiune;

60.  salută eforturile realizate de Mongolia pentru a promova democrația, statul de drept și drepturile omului în țările apropiate de vecinătatea Mongoliei și care aspiră spre schimbare democratică; invită UE să implice și Mongolia, și să încerce obținerea unor sinergii pe o bază ad hoc în cadrul programelor regionale din Asia Centrală, concentrându-se asupra unor astfel de evoluții;

61.  își exprimă aprecierea față de Mongolia în rolul său de reunire a unor cadre universitare din cele două Coree, China și Rusia, precum și pentru găzduirea de reuniuni ale familiilor despărțite de diviziunea Peninsulei Coreene;

62.  sprijină aspirația declarată a Mongoliei de a deveni membru al Consiliului de Securitate al ONU în 2022;

o
o   o

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, VP/ÎR, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și Marelui Hural de Stat (Parlamentul) ale Mongoliei.

(1) JO C 280 E, 18.11.2006, p. 49.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0121.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0458.
(4) JO C 36, 29.1.2016, p. 126.
(5) JO C 407, 4.11.2016, p. 35.
(6) JO C 249 E, 30.8.2013, p. 41.
(7) JO C 440, 30.12.2015, p. 97.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0424.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2017)0032.
(10) http://www.icanw.org/pledge/


Acordul privind comerțul cu aeronave civile (anexa privind produsele vizate) ***
PDF 239kWORD 46k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului (2015) de modificare a anexei la Acordul privind comerțul cu aeronave civile (11018/2016 – C8-0391/2016 – 2016/0202(NLE))
P8_TA(2017)0034A8-0007/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (11018/2016),

–  având în vedere Protocolul (2015) de modificare a anexei la Acordul privind comerțul cu aeronave civile (11019/2016),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0391/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0007/2017),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.


Rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și sporirea investițiilor în acest domeniu ***I
PDF 815kWORD 137k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 15 februarie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu (COM(2015)0337 – C8-0190/2015 – 2015/0148(COD))(1)
P8_TA(2017)0035A8-0003/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului15 a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic.
(1)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului15 a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic, precum și consolidarea durabilă a industriei Uniunii în ceea ce privește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și a investițiilor.
__________________
__________________
15 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
15 Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Consiliul European din octombrie 2014 a exprimat angajamentul de a reduce, până în 2030, emisiile globale de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor, iar obiectivul va fi îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), asigurându-se o reducere cu 43 % față de nivelurile din 2005 până în 2030. Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat, stabilit la nivel național, al UE și al statelor sale membre care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice la 6 martie 201516,
(2)  Consiliul European din octombrie 2014 a exprimat angajamentul de a reduce, până în 2030, emisiile globale de gaze cu efect de seră din Uniune cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990. Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea reducerilor respective ale emisiilor, iar obiectivul trebuie îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), asigurându-se o reducere cu 43 % față de nivelurile din 2005 până în 2030. Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat, stabilit la nivel național, al UE și al statelor sale membre care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015. Sarcina reducerii emisiilor ar trebui să fie partajată în mod echitabil între sectoarele ce fac obiectul EU ETS.
__________________
16 http://www4.unfccc.int/submissions/indc/Submission%20Pages/submissions.aspx
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)   Deși reprezintă instrumentul principal al Uniunii pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii în materie de schimbări climatice și energie, este important ca EU ETS să fie completat cu acțiuni suplimentare echivalente realizate în conformitate cu alte acte și instrumente juridice care vizează emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele care nu sunt acoperite de EU ETS, pentru a onora angajamentul luat ca toate sectoarele economiei să contribuie la atingerea obiectivului Uniunii de reducere, până în 2030, a nivelului global de emisii cu efect de seră cu cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 2 b (nou)
(2b)   În conformitate cu acordul adoptat la Paris, cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 12 decembrie 2015 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), țările sunt obligate să pună în aplicare politici pentru a atinge peste 180 de contribuții preconizate stabilite la nivel național (INDC), care acoperă aproximativ 98 % din emisiile de gaze cu efect de seră. Obiectivul Acordului de la Paris este să limiteze creșterea temperaturii medii globale la mult sub 2 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelul din perioada preindustrială. Se așteaptă ca multe dintre aceste politici să implice stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon sau măsuri similare și, prin urmare, în prezenta directivă ar trebui să fie prevăzută o clauză de revizuire pentru a permite Comisiei, dacă este cazul, să propună reduceri mai stricte ale emisiilor după primul exercițiu de evaluare a situației în cadrul Acordului de la Paris, în 2023, o ajustare a dispozițiilor privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon pentru a reflecta evoluția mecanismelor de stabilire a tarifelor pentru emisiile de carbon din afara Uniunii și necesitatea unor măsuri de politică și instrumente suplimentare pentru a consolida angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii și ale statelor sale membre. Clauza de revizuire ar trebui să garanteze că, în termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, este adoptată o comunicare care evaluează coerența legislației Uniunii în materie de schimbări climatice cu obiectivele Acordului de la Paris.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 2 c (nou)
(2c)   În conformitate cu Acordul de la Paris și cu angajamentul exprimat de către colegislatori în Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a și în Decizia 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului1b, toate sectoarele economiei au obligația să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2). În acest scop, Organizația Maritimă Internațională (OMI) depune eforturi pentru limitarea emisiilor maritime internaționale, iar aceste eforturi ar trebui încurajate, în vederea stabilirii unui plan clar de acțiune al OMI pentru măsurile de politică în domeniul climei ce își propun reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transportului maritim la nivel global. Adoptarea unor obiective clare de reducere a emisiilor maritime internaționale prin intermediul OMI a devenit o chestiune foarte urgentă și reprezintă o condiție fundamentală pentru ca Uniunea să se abțină de la includerea sectorului maritim în EU ETS. În cazul în care nu este încheiat un astfel de acord până la sfârșitul lui 2021, sectorul ar trebui să fie inclus în cadrul EU ETS și ar trebui înființat un fond pentru contribuțiile operatorilor de nave și pentru conformitatea colectivă privind emisiile de dioxid de carbon care fac deja obiectul sistemului de monitorizare, raportare și verificare (MRV) al Uniunii prevăzut în Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului1c (emisiile eliberate în porturile Uniunii și în timpul călătoriilor la și de la aceste porturi). O parte a veniturilor din licitarea certificatelor către sectorul maritim ar trebui folosită pentru îmbunătățirea eficienței energetice și pentru sprijinirea investițiilor în tehnologii inovatoare, pentru reducerea emisiilor de CO2 în sectorul maritim, inclusiv în transportul maritim pe distanțe scurte și în porturi.
__________________
1aDirectiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (JO L 140, 5.6.2009, p. 63).
1bDecizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).
1cRegulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 123, 19.5.2015, p. 55).
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Consiliul European a confirmat că principalul instrument european pentru îndeplinirea acestui obiectiv va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională, însoțită de un instrument de stabilizare a pieței, factorul anual de reducere va fi de 2,2 % începând cu 2021 și alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile existente vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile, fără să se reducă proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație. Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în legislație, pentru a spori certitudinea planificării în ceea ce privește deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles.
(3)  Principalele instrumente europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv vor fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată și funcțională, însoțită de un instrument îmbunătățit de stabilizare a pieței, iar factorul anual de reducere va fi de 2,2 % începând cu 2021 și alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile. Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în legislație, care ar trebui să se reducă la aplicarea unui factor de corecție transsectorial, pentru a spori certitudinea planificării în ceea ce privește deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles și pentru a proteja sectoarele expuse unui risc ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon de factorul de corecție transsectorial. Aceste dispoziții ar trebui să fie revizuite în conformitate cu Acordul de la Paris și adaptate în consecință, dacă este necesar, pentru a se îndeplini obligațiile Uniunii în domeniul climei care decurg din acordul în cauză.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 3 a (nou)
(3a)   Țările cel mai puțin dezvoltate sunt deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice și nu sunt responsabile decât de o parte foarte mică din emisiile de gaze cu efect de seră. Prin urmare, ar trebui acordată o prioritate deosebită abordării necesităților țărilor cel mai puțin dezvoltate prin utilizarea certificatelor EU ETS pentru a finanța acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, în special cele de adaptare la efectele schimbărilor climatice prin Fondul verde pentru climă al CCONUSC.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei, cu EU ETS ca piatră de temelie a politicii Europei privind clima, precum și progrese legate de celelalte aspecte ale uniunii energetice17. Punerea în aplicare a măsurilor ambițioase stabilite în cadrul pentru 2030 contribuie la asigurarea unui preț semnificativ al carbonului și continuă să stimuleze reducerile rentabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
(4)  O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi și industriilor sale o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv necesită continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei, cu EU ETS ca piatră de temelie a politicii Uniunii privind clima, precum și progrese legate de celelalte aspecte ale uniunii energetice17. Trebuie să se țină seama de interacțiunea EU ETS cu alte politici ale Uniunii și politici naționale în domeniul climei și energiei care au impact asupra cererii de certificate EU ETS. Punerea în aplicare a măsurilor ambițioase stabilite în cadrul pentru 2030 și abordarea adecvată a progreselor legate de alte aspecte ale uniunii energetice contribuie la asigurarea unui preț semnificativ al carbonului și continuă să stimuleze reducerile rentabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
__________________
__________________
17 COM(2015)0080, care stabilește O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice.
17 COM(2015)0080, care stabilește o strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)   Stabilirea de obiective mai ambițioase în ceea ce privește eficientizarea energetică față de obiectivul de 27% adoptat de Consiliu ar trebui să ducă la alocarea cu titlu gratuit a mai multor certificate pentru industriile care se află în pericol de relocare a emisiilor de carbon.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  La articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se prevede că politica Uniunii se bazează pe principiul „poluatorul plătește” și, în acest temei, Directiva 2003/87/CE prevede tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor. Amânarea unei tranziții complete este justificată de evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, iar alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către industrie este justificată în vederea abordării riscurilor reale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe în care industria nu este supusă unor restricții comparabile în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, atât timp cât alte economii importante nu iau măsuri de politică comparabile în domeniul climei.
(5)  La articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se prevede că politica Uniunii se bazează pe principiul „poluatorul plătește” și, în acest temei, Directiva 2003/87/CE prevede tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor. Amânarea temporară a licitării integrale a certificatelor este justificată de evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon, iar alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către industrie este o excepție justificată de la principiul că poluatorul ar trebui să plătească numai atât timp cât nu are loc o supraalocare, în vederea abordării riscurilor reale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe în care industria nu este supusă unor restricții comparabile în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, atât timp cât alte economii importante nu iau măsuri de politică comparabile în domeniul climei. În acest scop, procesul de alocare ar trebui să fie mai dinamic, în conformitate cu pragurile prevăzute de prezenta directivă.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Licitarea certificatelor rămâne regula generală, alocarea cu titlu gratuit fiind o excepție. Prin urmare, astfel cum a confirmat și Consiliul European, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație, care era de 57 % în perioada 2013-2020, nu ar trebui să fie redusă. Evaluarea impactului efectuată de Comisie18 oferă detalii cu privire la proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație și precizează că această proporție de 57 % este alcătuită din certificate scoase la licitație în numele statelor membre, inclusiv certificate rezervate pentru instalațiile nou-intrate, dar nealocate, din certificate pentru modernizarea producției de energie electrică în unele state membre și din certificate care urmează să fie scoase la licitație ulterior din cauza plasării acestora în rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului19.
(6)  Licitarea certificatelor rămâne regula generală, alocarea cu titlu gratuit fiind o excepție. Prin urmare, proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie de 57 % în perioada 2021-2030 și ar trebui să fie redusă aplicându-se factorul de corecție transsectorial pentru a proteja sectoarele expuse unui risc ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Evaluarea impactului efectuată de Comisie18 oferă detalii cu privire la proporția de certificate care urmează să fie scoase la licitație și precizează că această proporție de 57 % este alcătuită din certificate scoase la licitație în numele statelor membre, inclusiv certificate rezervate pentru instalațiile nou-intrate, dar nealocate, din certificate pentru modernizarea producției de energie electrică în unele state membre și din certificate care urmează să fie scoase la licitație ulterior din cauza plasării acestora în rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului19. Ar trebui să se înființeze un Fond pentru o tranziție echitabilă menit să sprijine regiunile unde există un număr ridicat de lucrători în sectoarele dependente de dioxid de carbon și unde PIB-ul pe cap de locuitor este mult sub nivelul mediei Uniunii.
__________________
18 SEC(2015)XX
19 Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului din ... privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferente schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L [...], [...], p. [...]).
19 Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferente schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L 264, 9.10.2015, p. 1).
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Pentru a păstra beneficiul ecologic al reducerii emisiilor în Uniune, în timp ce acțiunile întreprinse de alte țări nu oferă industriei stimulente comparabile să reducă emisiile, instalațiile din sectoarele și subsectoarele cu risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să beneficieze în continuare de alocarea cu titlu gratuit. Experiența acumulată în cursul funcționării EU ETS a confirmat faptul că sectoarele și subsectoarele sunt expuse în grade diferite riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că alocarea cu titlu gratuit a împiedicat relocarea emisiilor de dioxid de carbon. În timp ce unele sectoare și subsectoare pot fi considerate ca expuse unui risc mai ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele sunt în măsură să transfere în prețul produselor o parte considerabilă din costurile certificatelor necesare pentru a-și acoperi emisiile, fără a-și pierde din cota de piață, suportând doar partea rămasă din costuri, astfel încât acestea sunt expuse unui risc scăzut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să stabilească sectoarele relevante și să le diferențieze în funcție de intensitatea schimburilor lor comerciale și de intensitatea emisiilor lor pentru a identifica mai bine sectoarele expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În cazul în care, pe baza acestor criterii, se depășește pragul stabilit prin luarea în considerare a posibilității sectoarelor și subsectoarelor în cauză de a transfera costurile în prețul produselor, sectorul sau subsectorul respectiv ar trebui considerat ca expus riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Altele ar trebui să fie considerate cu un risc scăzut sau fără niciun risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luarea în considerare a posibilităților sectoarelor și subsectoarelor din afara producerii energiei electrice de a transfera costurile în prețul produselor ar trebui, de asemenea, să reducă profiturile excepționale.
(7)  Pentru a păstra beneficiul ecologic al reducerii emisiilor în Uniune, în timp ce acțiunile întreprinse de alte țări nu oferă industriei stimulente comparabile să reducă emisiile, instalațiile din sectoarele și subsectoarele cu risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să beneficieze în continuare temporar de alocarea cu titlu gratuit. Experiența acumulată în cursul funcționării EU ETS a confirmat faptul că sectoarele și subsectoarele sunt expuse în grade diferite riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și că alocarea cu titlu gratuit a împiedicat relocarea emisiilor de dioxid de carbon. În timp ce unele sectoare și subsectoare pot fi considerate ca expuse unui risc mai ridicat de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele sunt în măsură să transfere în prețul produselor o parte considerabilă din costurile certificatelor necesare pentru a-și acoperi emisiile, fără a-și pierde din cota de piață, suportând doar partea rămasă din costuri, astfel încât acestea sunt expuse unui risc scăzut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia ar trebui să stabilească sectoarele relevante și să le diferențieze în funcție de intensitatea schimburilor lor comerciale și de intensitatea emisiilor lor pentru a identifica mai bine sectoarele expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În cazul în care, pe baza acestor criterii, se depășește pragul stabilit prin luarea în considerare a posibilității sectoarelor și subsectoarelor în cauză de a transfera costurile în prețul produselor, sectorul sau subsectorul respectiv ar trebui considerat ca expus riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Altele ar trebui să fie considerate cu un risc scăzut sau fără niciun risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Luarea în considerare a posibilităților sectoarelor și subsectoarelor din afara producerii energiei electrice de a transfera costurile în prețul produselor ar trebui, de asemenea, să reducă profiturile excepționale. Riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din sectoarele și subsectoarele pentru care alocarea cu titlu gratuit se calculează pe baza valorilor de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui evaluat ținându-se seama de faptul că aceste produse sunt produse atât în uzine chimice, cât și în rafinării.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Pentru a reflecta progresele tehnologice din sectoarele în cauză și a le ajusta la perioada relevantă de alocare, este necesar să se prevadă actualizarea, în conformitate cu îmbunătățirea medie constatată, a valorilor criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit către instalații, calculate pe baza datelor din perioada 2007-2008. Din motive legate de previzibilitate, aceasta ar trebui realizată prin aplicarea unui factor care reprezintă cea mai bună evaluare a progreselor realizate în toate sectoarele, care ar trebui să țină seama de datele solide, obiective și verificate provenind de la instalații, astfel încât sectoarele a căror rată de îmbunătățire diferă considerabil de acest factor să aibă o valoare de referință mai aproape de rata lor efectivă de îmbunătățire. În cazul în care datele indică o diferență față de factorul de reducere de mai mult de 0,5% din valoarea înregistrată în perioada 2007-2008, în plus sau în minus pe an în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă se ajustează cu acest procentaj. Pentru a asigura condiții echitabile pentru producția de compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză în rafinării și uzine chimice, valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui să fie aliniate în continuare la valorile de referință ale rafinăriilor.
(8)  Pentru a reflecta progresele tehnologice din sectoarele în cauză și a le ajusta la perioada relevantă de alocare, este necesar să se prevadă actualizarea, în conformitate cu îmbunătățirea medie constatată, a valorilor criteriilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit către instalații, calculate pe baza datelor din 2007 și 2008. Din motive legate de previzibilitate, aceasta ar trebui realizată prin aplicarea unui factor care reprezintă evaluarea reală a progreselor realizate de 10 % dintre cele mai eficiente instalații dintr-un sector, care ar trebui să țină seama de datele solide, obiective și verificate provenind de la instalații, astfel încât sectoarele a căror rată de îmbunătățire diferă considerabil de acest factor să aibă o valoare de referință mai aproape de rata lor efectivă de îmbunătățire. În cazul în care datele indică o diferență față de factorul de reducere de mai mult de 1,75% din valoarea înregistrată în 2007 și 2008 (în plus sau în minus) pe an în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă ar trebui să se ajusteze cu procentajul în cauză. În cazul în care totuși datele indică o rată de îmbunătățire de 0,25 sau de mai puțin în perioada relevantă, valoarea de referință aferentă ar trebui să se ajusteze cu procentajul în cauză. Pentru a asigura condiții echitabile pentru producția de compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză în rafinării și uzine chimice, valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză ar trebui să fie aliniate în continuare la valorile de referință ale rafinăriilor.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Statele membre ar trebui să compenseze parțial, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Protocolul și deciziile însoțitoare adoptate de Conferința părților la Paris trebuie să prevadă mobilizarea dinamică a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților pentru părțile eligibile, în special cele cu capacitățile cele mai reduse. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020. Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național (INDC), ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze veniturile rezultate din licitații pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare.
(9)  Pentru a realiza obiectivul de a asigura condiții de concurență echitabile, statele membre ar trebui să compenseze parțial, printr-un sistem centralizat la nivelul Uniunii, anumite instalații din sectoarele sau subsectoarele despre care s-a stabilit că sunt expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor legate de emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020. Prin urmare, veniturile obținute din licitații ar trebui utilizate și pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările terțe vulnerabile, inclusiv a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cuantumul finanțării combaterii schimbărilor climatice care trebuie să fie mobilizat va depinde, de asemenea, de nivelul de ambiție și calitatea INDC, ale planurilor de investiții ulterioare și ale proceselor naționale de planificare a adaptării. Statele membre ar trebui, de asemenea, să abordeze aspectele sociale ale decarbonizării economiilor lor și să utilizeze veniturile rezultate din licitații pentru a promova formarea de competențe și redistribuirea forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare. Ar trebui să fie posibil ca statele membre să contribuie la compensarea primită prin sistemul centralizat la nivelul Uniunii. Astfel de măsuri financiare nu ar trebui să depășească nivelul maxim prevăzut în orientările relevante privind ajutoarele de stat.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Principalul stimulent pe termen lung oferit de prezenta directivă pentru captarea și stocarea de CO2 (CSC), pentru noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și pentru inovații revoluționare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon este semnalul pe care îl creează referitor la prețul carbonului și faptul că nu va trebui să se restituie certificatele aferente emisiilor de CO2 stocate permanent sau evitate. În plus, pentru a suplimenta resursele deja utilizate pentru a accelera demonstrarea instalațiilor comerciale de CSC și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, certificatele din cadrul EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru a oferi recompense garantate pentru utilizarea instalațiilor de CSC, a noilor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și a inovării industriale în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Uniune pentru CO2 stocat sau evitat la o scară suficientă, cu condiția existenței unui acord privind partajarea cunoștințelor. Cea mai mare parte a acestui sprijin ar trebui să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, deși un anumit sprijin poate fi acordat atunci când sunt atinse anumite obiective prestabilite, ținând seama de tehnologia utilizată. Procentajul maxim din costurile proiectelor pentru care urmează să se acorde sprijin poate varia în funcție de tipul de proiect.
(10)  Principalul stimulent pe termen lung oferit de prezenta directivă pentru captarea și stocarea de carbon (CSC) și captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC), pentru noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și pentru inovații revoluționare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon este semnalul pe care îl creează referitor la prețul carbonului și faptul că nu va trebui să se restituie certificatele aferente emisiilor de CO2 stocate permanent sau evitate. În plus, pentru a suplimenta resursele deja utilizate pentru a accelera demonstrarea instalațiilor comerciale de CSC și CUC și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, certificatele din cadrul EU ETS ar trebui să fie utilizate pentru a oferi recompense garantate pentru utilizarea instalațiilor de CSC și CUC, a noilor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile și a inovării industriale în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în Uniune pentru CO2 stocat sau evitat la o scară suficientă, cu condiția existenței unui acord privind partajarea cunoștințelor. Cea mai mare parte a acestui sprijin ar trebui să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, deși un anumit sprijin poate fi acordat atunci când sunt atinse anumite obiective prestabilite, ținând seama de tehnologia utilizată. Procentajul maxim din costurile proiectelor pentru care urmează să se acorde sprijin poate varia în funcție de tipul de proiect.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Ar trebui instituit un fond pentru modernizare din 2 % din numărul total de certificate din cadrul EU ETS, care ar trebui scoase la licitație în conformitate cu normele și modalitățile pentru licitațiile desfășurate de platforma comună de licitație stabilite în Regulamentul 1031/2010. Statele membre care, în 2013, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor la cursurile de schimb de pe piață sub 60 % din media Uniunii ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din Fondul pentru modernizare șibeneficieze, până în 2030, de o derogare de la principiul licitării integrale pentru producerea de energie electrică prin utilizarea opțiunii de alocare cu titlu gratuit în vederea promovării transparente a investițiilor reale în modernizarea sectorului lor energetic, evitând totodată distorsiunile pe piața internă a energiei. Normele care reglementează Fondul pentru modernizare ar trebui să ofere un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru a asigura o punere în aplicare cât mai eficientă posibil, ținând seama de necesitatea unei accesări ușoare de către toți participanții. Funcția structurii de guvernanță ar trebui să fie proporțională cu scopul de a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor. Structura de guvernanță ar trebui să fie alcătuită dintr-un consiliu de investiții și un comitet de gestionare, iar în procesul decizional ar trebui să se țină seama de expertiza BEI, cu excepția cazului în care se acordă sprijin unor proiecte mici prin împrumuturi din partea unei bănci de promovare naționale sau prin granturi acordate prin intermediul unui program național care are aceleași obiective ca și Fondul pentru modernizare. Investițiile finanțate din fond ar trebui să fie propuse de statele membre. Pentru a se asigura abordarea adecvată a necesităților de investiții din statele membre cu venituri scăzute, la distribuirea fondurilor se va ține seama în mod egal de emisiile verificate și de criteriile legate de PIB. Asistența financiară din partea Fondului pentru modernizare ar putea fi furnizată sub diferite forme.
(11)  Ar trebui instituit un fond pentru modernizare din 2 % din numărul total de certificate din cadrul EU ETS, care ar trebui scoase la licitație în conformitate cu normele și modalitățile pentru licitațiile desfășurate de platforma comună de licitație stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010. Statele membre care, în 2013, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor la cursurile de schimb de pe piață sub 60 % din media Uniunii ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din Fondul pentru modernizare. Statele membre care, în 2014, au înregistrat un PIB pe cap de locuitor în EUR la cursurile de schimb de pe piață de sub 60 % din media Uniunii ar trebuipoată, până în 2030, beneficia de o derogare de la principiul licitării integrale pentru producerea de energie electrică prin utilizarea opțiunii de alocare cu titlu gratuit în vederea promovării transparente a investițiilor reale în modernizarea și diversificarea sectorului lor energetic, în conformitate cu obiectivele Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și 2050 evitând totodată distorsiunile pe piața internă a energiei. Normele care reglementează Fondul pentru modernizare ar trebui să ofere un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru a asigura o punere în aplicare cât mai eficientă posibil, ținând seama de necesitatea unei accesări ușoare de către toți participanții. Aceste norme ar trebui să fie transparente, echilibrate și proporționale, cu scopul de a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor. Structura de guvernanță ar trebui să fie alcătuită dintr-un consiliu de investiții, un consiliu consultativ și un comitet de gestionare. În procesul decizional ar trebui să se țină seama de expertiza BEI, cu excepția cazului în care se acordă sprijin unor proiecte mici prin împrumuturi din partea unei bănci de promovare naționale sau prin granturi acordate prin intermediul unui program național care are aceleași obiective ca și Fondul pentru modernizare. Investițiile finanțate din fond ar trebui să fie propuse de statele membre și toate finanțările din cadrul fondului ar trebui să respecte criterii specifice de eligibilitate. Pentru a se asigura abordarea adecvată a necesităților de investiții din statele membre cu venituri scăzute, la distribuirea fondurilor se va ține seama în mod egal de emisiile verificate și de criteriile legate de PIB. Asistența financiară din partea Fondului pentru modernizare ar putea fi furnizată sub diferite forme.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Consiliul European a confirmat că ar trebui să fie îmbunătățite modalitățile, inclusiv transparența, ale alocării opționale cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic din anumite state membre. Investițiile cu o valoare de cel puțin 10 milioane EUR ar trebui selectate de statul membru în cauză printr-o procedură de ofertare concurențială, pe baza unor norme clare și transparente, pentru a se asigura că alocarea cu titlu gratuit este utilizată pentru a promova investiții reale în modernizarea sectorului energetic, în conformitate cu obiectivele uniunii energetice. Investițiile cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru finanțare din alocarea cu titlu gratuit. Statul membru în cauză ar trebui să selecteze aceste investiții pe baza unor criterii clare și transparente. Rezultatele procesului de selecție ar trebui să facă obiectul unei consultări publice. Publicul ar trebui să fie informat în mod corespunzător în etapa de selecție a proiectelor de investiții, precum și în cea a punerii lor în aplicare.
(12)  Consiliul European a confirmat că ar trebui să fie îmbunătățite modalitățile, inclusiv transparența, ale alocării opționale cu titlu gratuit pentru modernizarea și diversificarea sectorului energetic din anumite state membre. Investițiile cu o valoare de cel puțin 10 milioane EUR ar trebui selectate de statul membru în cauză printr-o procedură de ofertare concurențială, pe baza unor norme clare și transparente, pentru a se asigura că alocarea cu titlu gratuit este utilizată pentru a promova investiții reale în modernizarea și diversificarea sectorului energetic, în conformitate cu obiectivele uniunii energetice, inclusiv promovarea celui de-al treilea pachet privind energia. Investițiile cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru finanțare din alocarea cu titlu gratuit. Statul membru în cauză ar trebui să selecteze aceste investiții pe baza unor criterii clare și transparente. Procesul de selecție ar trebui să facă obiectul unei consultări publice, iar rezultatele procesului de selecție respectiv, inclusiv al proiectelor respinse, ar trebui să fie puse la dispoziția publicului. Publicul ar trebui să fie informat în mod corespunzător în etapa de selecție a proiectelor de investiții, precum și în cea a punerii lor în aplicare. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a transfera o parte din certificatele corespunzătoare sau pe toate la Fondul de modernizare, în cazul în care sunt eligibile să utilizeze ambele instrumente. Derogarea trebuie să se încheie până la sfârșitul perioadei de comercializare, în 2030.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Finanțarea prin EU ETS ar trebui să fie coerentă cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să se asigure eficacitatea cheltuielilor publice.
(13)  Finanțarea prin EU ETS ar trebui să fie coerentă cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv cu Orizont 2020, Fondul european pentru investiții strategice, fondurile structurale și de investiții europene și strategia de investiții în domeniul schimbărilor climatice a Băncii Europene de Investiții (BEI), astfel încât să se asigure eficacitatea cheltuielilor publice.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Dispozițiile existente care reglementează excluderea instalațiilor mici din EU ETS permite instalațiilor excluse să rămână în această situație și, ar trebui să li ofere statelor membre posibilitatea de a-și actualiza lista instalațiilor excluse, iar în cazul statelor membre care în prezent nu folosesc această opțiune, să facă acest lucru la începutul fiecărei perioade de comercializare.
(14)  Dispozițiile existente care reglementează excluderea instalațiilor mici din EU ETS ar trebui să fie extinse la instalațiile exploatate de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) care emit mai puțin de 50 000 de tone de CO2 echivalent în fiecare dintre cei trei ani care preced anul de aplicare a excluderii. Ar trebui să li ofere statelor membre posibilitatea de a-și actualiza lista instalațiilor excluse, iar în cazul statelor membre care în prezent nu folosesc această opțiune, să facă acest lucru la începutul fiecărei perioade de comercializare și la jumătatea perioadei. Ar trebui, de asemenea, să fie posibil ca instalațiile care emit mai puțin de 5 000 de tone de CO2 echivalent în fiecare dintre cei trei ani care preced începutul fiecărei perioade de comercializare să fie excluse din EU ETS, pe baza unei revizuiri efectuate din cinci în cinci ani. Statele membre ar trebui să se asigure că măsurile alternative echivalente pentru instalațiile care au ales să nu aplice această schemă nu duc la creșterea costurilor de asigurare a conformității. Cerințele de monitorizare, raportare și verificare ar trebui simplificate pentru emițătorii de talie redusă care fac obiectul EU ETS.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   Pentru a reduce considerabil sarcina administrativă cu care se confruntă întreprinderile, Comisia ar putea avea în vedere măsuri cum ar fi automatizarea depunerii și verificării rapoartelor de emisii, exploatând la maximum potențialul tehnologiilor informației și comunicațiilor.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
(17a)   Actele delegate menționate la articolele 14 și 15 ar trebui să simplifice normele în materie de monitorizare, raportare și verificare în măsura posibilului, pentru a reduce birocrația pentru operatori. Actul delegat menționat la articolul 19 alineatul (3) ar trebui să faciliteze accesul la registru și utilizarea acestuia, în special pentru operatorii mici.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 (nou)
-1.   În directivă, termenul „sistemul comunitar” se înlocuiește cu „EU ETS” și se efectuează modificările gramaticale necesare.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 a (nou)
-1a.   În directivă, termenul „la nivel Comunității” se înlocuiește cu „la nivelul Uniunii”.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 b (nou)
-1b.   În directivă, cu excepția cazurilor menționate la punctele (-1) și (-1a) și la articolul 26 alineatul (2), cuvântul „Comunității” se înlocuiește cu „Uniunii” și se efectuează modificările gramaticale necesare.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 c (nou)
-1c.   În directivă, cuvintele „procedura de reglementare menționată la articolul 23 alineatul (2)” se înlocuiesc cu cuvintele „procedura de examinare menționată la articolul 30c alineatul (2)”.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 d (nou)
-1d.   La articolul 3g, articolul 5 alineatul (1) litera (d), la articolul 6 alineatul (2) litera (c), articolul 10a alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 14 alineatele (2), (3) și (4), articolul 19 alineatele (1) și (4) și la articolul 29a alineatul (4), cuvântul „regulament” se înlocuiește cu cuvântul „act” și se efectuează modificările gramaticale necesare.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 f (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 1 – litera h
-1f.   La articolul 3, litera (h) se înlocuiește cu următorul text:
„(h) „instalație nou intrată” înseamnă:
„(h) „instalație nou intrată” înseamnă:
—  orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile enumerate în anexa I, care a obținut pentru prima dată un permis de emisie de gaze cu efect de seră după 30 iunie 2011,
—  orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile enumerate în anexa I, care a obținut pentru prima dată un permis de emisie de gaze cu efect de seră după 30 iunie 2018,
—  orice instalație care desfășoară pentru prima dată o activitate care este inclusă în sistemul comunitar în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) sau (2), sau
—  orice instalație care desfășoară pentru prima dată o activitate care este inclusă în sistemul Uniunii în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) sau (2), sau
—  orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la anexa I sau o activitate care este inclusă în sistemul comunitar în conformitate cu articolul 24 alineatele (1) sau (2), care a beneficiat de o extindere semnificativă după 30 iunie 2011, numai în privința acestei extinderi;”
—  orice instalație care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la anexa I sau o activitate care este inclusă în sistemul Uniunii în conformitate cu articolul 24 alineatele (1) sau (2), care a beneficiat de o extindere semnificativă după 30 iunie 2018, numai în privința acestei extinderi;”
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 g (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 – litera ua (nouă)
-1g.   La articolul 3, se adaugă următoarea literă:
„(ua) „emițător de talie redusă” înseamnă o instalație cu emisii reduse care este exploatată de o întreprindere mică sau mijlocie1a și care îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:
–  emisiile medii anuale verificate ale instalației respective raportate autorității competente relevante în perioada de comercializare imediat precedentă perioadei de comercializare curentă, cu excepția CO2-ului rezultat din biomasă și înainte de scăderea CO2-ului transferat, sunt mai mici de 50 000 de tone de dioxid de carbon echivalent pe an;
–  datele privind emisiile anuale medii menționate la prima liniuță nu sunt disponibile pentru instalația respectivă sau nu mai sunt aplicabile pentru instalația respectivă ca urmare a unor modificări aduse limitelor instalației sau condițiilor de operare ale instalației, dar emisiile anuale ale instalației respective pentru următorii cinci ani, cu excepția CO2-ului rezultat din biomasă și înainte de scăderea CO2-ului transferat, sunt estimate la mai puțin de 50 000 de tone de dioxid de carbon echivalent pe an.”
__________________
1a Astfel cum sunt definite în anexa la Recomandarea 2003/361/CE.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 h (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 c – alineatul 2
-1h.   La articolul 3c, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. În perioada menționată la 1 articolul 13 alineatul (1) , care începe la 1 ianuarie 2013, și, dacă nu există nicio modificare în urma revizuirii menționate la articolul 30 alineatul (4), pentru fiecare perioadă ulterioară, cantitatea totală de cote care urmează să fie alocată operatorilor de aeronave este echivalentă cu 95 % din suma emisiilor istorice din aviație, înmulțită cu numărul de ani din perioada în cauză.
„(2) În perioada menționată la articolul 13, care începe la 1 ianuarie 2013, și, dacă nu există nicio modificare în urma revizuirii menționate la articolul 30 alineatul (4), pentru fiecare perioadă ulterioară, cantitatea totală de cote care urmează să fie alocată operatorilor de aeronave este echivalentă cu 95 % din suma emisiilor istorice din aviație, înmulțită cu numărul de ani din perioada în cauză.
Cantitatea totală de certificate care urmează să fie alocată operatorilor de aeronave în 2021 este cu 10 % mai scăzută decât media de alocare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2016, iar apoi scade anual în același ritm ca plafonul total pentru EU ETS menționat la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf, astfel încât plafonul pentru sectorul aviației să poată fi aliniat mai bine la celelalte sectoare EU ETS până în 2030.
Pentru activitățile de aviație înspre și dinspre aerodromurile situate în țări din afara SEE, cantitatea de certificate care urmează să fie alocate din 2021 poate fi ajustată ținând seama de viitorul mecanism global bazat pe piață convenit de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) în cadrul celei de-a 39-a adunări ale sale. Până în 2019, Comisia prezintă o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului cu privire la activitățile respective în urma celei de a 40-a adunări a OACI.
Aceste procente pot fi revizuite în cadrul revizuirii generale a prezentei directive.”
Aceste procente pot fi revizuite în cadrul revizuirii generale a prezentei directive.”
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 i (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 c – alineatul 4
-1i.   La articolul 3c alineatul (4), ultima teză se înlocuiește cu următorul text:
Respectiva decizie va fi evaluată în cadrul comitetului menționat la articolul 23 alineatul (1).
„Respectiva decizie va fi evaluată în cadrul comitetului menționat la articolul 30c alineatul (1).”
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul -1 j (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 d – alineatul 2
-1j.   La articolul 3d, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. De la 1 ianuarie 2013, procentul de 15 % din cote va fi licitat. Acest procent poate fi mărit în cadrul revizuirii generale a prezentei directive.”
„2. De la 1 ianuarie 2021, un procent de 50 % din cote va fi licitat.”
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 d – alineatul 3
(1)  La articolul 3d alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
1.  La articolul 3d, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”
„(3) Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă stabilind dispoziții detaliate privind licitarea de către statele membre a certificatelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit, în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol sau cu articolul 3f alineatul (8). Numărul de certificate care urmează să fie licitate în fiecare perioadă de către fiecare stat membru este proporțional cu partea ce îi revine statului în cauză din cantitatea totală de emisii atribuite aviației pentru toate statele membre, pentru anul de referință, comunicate în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) și verificate în conformitate cu articolul 15. Pentru perioada menționată la articolul 3c alineatul (1), anul de referință este 2010, iar pentru fiecare perioadă ulterioară menționată la articolul 3c, anul de referință este anul calendaristic care se încheie cu 24 luni înainte de începerea perioadei care face obiectul licitației.”
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 1 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 1 a – alineatul 4 – paragraful 1
1a.   La articolul 3d alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„4. Statelor membre le revine sarcina de a determina destinația veniturilor obținute în urma licitării cotelor. Aceste venituri ar trebui să fie utilizate pentru a face față schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, inter alia, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea în domeniul atenuării efectelor și al adaptării, inclusiv, în special, în domeniul aeronautic și al transportului aerian, pentru a reduce emisiile prin folosirea transporturilor cu emisii reduse și pentru a acoperi cheltuielile de administrare a sistemului comunitar. Veniturile obținute în urma licitației ar trebui afectate, de asemenea, finanțării contribuțiilor la Fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile, precum și măsurilor de evitare a despăduririi. ”
„(4) Toate veniturile sunt utilizate pentru a face față schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, inter alia, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea în domeniul atenuării efectelor și al adaptării, inclusiv, în special, în domeniul aeronautic și al transportului aerian, pentru a reduce emisiile prin folosirea transporturilor cu emisii reduse și pentru a acoperi cheltuielile de administrare a sistemului Uniunii. Veniturile obținute în urma licitației pot fi afectate, de asemenea, finanțării contribuțiilor la Fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile, precum și măsurilor de evitare a despăduririi.”
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 1 b (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 e – alineatul 1 a (nou)
1b.   La articolul 3e se adaugă următorul alineat:
„(1a) Începând din 2021, sectorului aviației nu i se alocă certificate cu titlu gratuit în conformitate cu prezenta directivă, cu excepția cazului în care alocarea este confirmată de o decizie ulterioară adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, întrucât Rezoluția OACI A-39/3 prevede că, din 2021, se aplică o măsură globală bazată pe piață. În această privință, colegiuitorii iau în considerare interacțiunea dintre măsura bazată pe piață și EU ETS.”
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Capitolul II a (nou)
2a.   Se introduce următorul capitol:
„CAPITOLUL IIa
Includerea transportului naval în absența progreselor la nivel internațional
Articolul 3ga
Introducere
Începând din 2021, în lipsa unui sistem comparabil care să opereze în cadrul OMI, emisiile de CO2 emise în porturile Uniunii și în timpul călătoriilor înspre și dinspre porturile de escală ale Uniunii sunt contabilizate prin intermediul schemei prevăzute în prezentul capitol, care urmează să funcționeze din 2023.”
Articolul 3gb
Domeniul de aplicare
Până la 1 ianuarie 2023, dispozițiile prezentului capitol se aplică alocării și emiterii de certificate pentru emisiile de dioxid de carbon provenite de la navele care sosesc în sau care pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE)  2015/757. Articolele 12 și 16 se aplică activităților maritime în același mod ca și altor activități.
Articolul 3gc
Certificate suplimentare pentru sectorul maritim
Până la 1 august 2021, Comisia adoptă acte delegate în temeiul articolului 30b pentru a completa prezenta directivă, stabilind cantitatea totală de certificate pentru sectorul maritim, în concordanță cu alte sectoare, precum și metoda de alocare a certificatelor pentru sectorul maritim prin licitație și dispoziții speciale în ceea ce privește statul membru care le gestionează. Dacă sectorul maritim este inclus în EU ETS, cantitatea totală de certificate se majorează cu cantitatea respectivă.
20 % din veniturile provenite din licitarea certificatelor menționate la articolul 3gd se utilizează prin intermediul fondului instituit în temeiul articolului 3gd („Fondul maritim pentru climă”), în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a sprijinirii investițiilor în tehnologii inovatoare de reducere a emisiilor de CO2 în sectorul maritim, inclusiv în transportul maritim pe distanțe scurte și în porturi.
Articolul 3gd
Fondul maritim pentru climă
(1)   Se instituie la nivelul Uniunii un fond pentru compensarea emisiilor maritime, îmbunătățirea eficienței energetice și facilitarea investițiilor în tehnologii inovatoare pentru reducerea emisiilor de CO2 în sectorul maritim.
(2)   Operatorii de nave pot plăti la fond, pe bază voluntară, o cotizație anuală în funcție de totalul emisiilor generate raportate pentru anul calendaristic precedent în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (3), fondul restituie certificatele în mod colectiv, în numele operatorilor de nave care au statutul de membri ai fondului. Contribuția pe tonă de emisii se stabilește de către fond până la data de 28 februarie a fiecărui an, fiind stabilită cel puțin la nivelul prețului de piață al certificatelor din anul precedent.
(3)   Fondul dobândește certificate egale cu cantitatea totală colectivă de emisii a membrilor săi în cursul anului calendaristic precedent și le consemnează în registrul stabilit în conformitate cu articolul 19 până la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru anulare ulterioară. Contribuțiile sunt făcute publice.
(4)   De asemenea, fondul îmbunătățește eficiența energetică și facilitează investițiile în tehnologii inovatoare de reducere a emisiilor de CO2 în sectorul maritim, inclusiv în transportul maritim pe distanțe scurte și în porturi, prin veniturile menționate la articolul 3gc. Toate investițiile sprijinite de fond sunt făcute publice și sunt în concordanță cu obiectivele prezentei directive.
(5)   Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește implementarea prezentului articol.
Articolul 3ge
Cooperarea internațională
În cazul în care se încheie un acord internațional cu privire la măsurile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim, Comisia reexaminează prezenta directivă și, dacă este cazul, propune amendamente pentru a asigura alinierea cu acest acord internațional.”
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2 b (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 5 – alineatul 1 – litera da (nouă)
2b.   La articolul 5 primul paragraf, se adaugă următoarea literă:
(da) toate tehnologiile de captare și utilizare a carbonului care vor fi folosite în cadrul instalației pentru a contribui la reducerea emisiilor.”
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2 c (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 6 – alineatul 2 – litera ea și eb (noi)
2c.   La articolul 6 alineatul (2) se adaugă următoarele litere:
„(ea) toate cerințele juridice privind responsabilitatea socială și raportarea, pentru a asigura punerea în aplicare egală și efectivă a reglementărilor de mediu și pentru a garanta că autoritățile competente și părțile interesate, inclusiv reprezentanții lucrătorilor și reprezentanții societății civile și ai comunităților locale, au acces la toate informațiile relevante (astfel cum sunt prevăzute în Convenția de la Aarhus și cum sunt puse în aplicare în legislația Uniunii și cea națională, inclusiv în prezenta directivă;
(eb)   obligația de a publica în fiecare an informații cuprinzătoare privind combaterea schimbărilor climatice și respectarea directivelor Uniunii în domeniul mediului înconjurător, al sănătății și al securității la locul de muncă; informațiile respective sunt accesibile reprezentanților lucrătorilor și reprezentanților societății civile din comunitățile locale din apropierea instalației.”
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2 d (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 7
2d.   Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 7
„Articolul 7
Operatorul informează autoritatea competentă cu privire la orice modificări planificate privind natura, funcționarea, extinderea sau reducerea semnificativă a capacității instalației care ar putea impune revizuirea permisului de emisii de gaze cu efect de seră. După caz, autoritatea competentă revizuiește permisul. În cazul în care survine o modificare a identității operatorului instalației, autoritatea competentă revizuiește permisul astfel încât acesta să includă numele și adresa noului operator.”
Fără întârzieri nejustificate, operatorul informează autoritatea competentă cu privire la orice modificări planificate privind natura, funcționarea, extinderea sau reducerea semnificativă a capacității instalației care ar putea impune revizuirea permisului de emisii de gaze cu efect de seră. După caz, autoritatea competentă revizuiește permisul. În cazul în care survine o modificare a identității operatorului instalației, autoritatea competentă aduce la zi permisul cu datele de contact și informațiile pertinente referitoare la identitatea noului operator.”
Amendamentul 142
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 3
Directiva 2003/87/CE
Articolul 9 – alineatele 2 și 3
Începând din 2021, factorul linear este de 2,2 %.
Începând din 2021, factorul linear este de 2,2 % și este supus unei revizuiri permanente cu scopul de a fi majorat la 2,4 % până, cel mai devreme, în 2024.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 1
(a)   la alineatul (1) se adaugă trei noi paragrafe:
(a)   alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Începând din 2019, statele membre fie scot la licitație, fie anulează certificatele care nu sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolele 10a și 10c și care nu sunt plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței.”
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 2
Începând din 2021, procentajul de certificate care urmează să fie scoase la licitație de statele membre este de 57 %.
Începând din 2021, procentajul de certificate care urmează să fie scoase la licitație sau anulate este de 57%, iar această cotă se reduce cu până la cinci puncte procentuale pe întreaga durată de zece ani care începe la 1 ianuarie 2021, în conformitate cu articolul 10a alineatul (5). O astfel de ajustare se efectuează exclusiv sub forma unei reduceri a numărului de certificate scoase la licitație în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (2) primul paragraf litera (a). În cazul în care nu se efectuează nicio ajustare sau în cazul în care este nevoie de mai puțin de cinci puncte procentuale pentru a efectua o ajustare, certificatele rămase sunt anulate. Sunt anulate maximum 200 de milioane de certificate.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 3
2 % din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030 vor fi licitate pentru a institui un fond pentru îmbunătățirea eficienței energetice și modernizarea sistemelor energetice ale anumitor state membre, astfel cum se prevede la articolul 10d din prezenta directivă („Fondul pentru modernizare”).
2 % din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030 vor fi licitate pentru a institui un fond pentru îmbunătățirea eficienței energetice și modernizarea sistemelor energetice ale anumitor state membre, astfel cum se prevede la articolul 10d din prezenta directivă („Fondul pentru modernizare”). Cantitatea menționată în prezentul paragraf face parte din cota de 57 % din certificatele care urmează să fie scoase la licitație, astfel cum se prevede în al doilea paragraf.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 3 a (nou)
În plus, 3 % din cantitatea totală de certificate care urmează să fie emise în perioada 2021-2030 sunt scoase la licitație pentru compensarea sectoarelor sau subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, astfel cum se prevede la articolul 10a alineatul (6) din prezenta directivă. Două treimi din cantitatea menționată în prezentul paragraf fac parte din cota de 57 % din certificatele care urmează să fie scoase la licitație, astfel cum se menționează în al doilea paragraf.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 3 b (nou)
Se instituie un Fond pentru o tranziție echitabilă începând cu 1 ianuarie 2021, care completează Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european și care este finanțat prin punerea laolaltă a 2% din veniturile din licitații.
Veniturile provenite din licitațiile în cauză rămân la nivelul Uniunii, și sunt folosite pentru a sprijini regiunile în care există o pondere mare a lucrătorilor în sectoarele dependente de dioxid de carbon și un PIB pe cap de locuitor mult sub nivelul mediei Uniunii. Aceste măsuri respectă principiul subsidiarității.
Aceste venituri din licitații care vizează tranziția echitabilă pot fi utilizate în diferite moduri, cum ar fi:
—  crearea de unități de redistribuire și/sau mobilitate;
—  inițiative de educare/formare pentru a recalifica sau perfecționa competențele lucrătorilor;
—  sprijin la căutarea unui loc de muncă,
—  înființarea de întreprinderi și
—  monitorizarea și luarea de măsuri preventive pentru a evita sau reduce la minimum impactul negativ al procesului de restructurare asupra sănătății fizice și mentale.
Întrucât activitățile de bază care urmează să fie finanțate printr-un Fond pentru o tranziție echitabilă sunt legate într-o mare măsură de piața forței de muncă, partenerii sociali sunt implicați activ în gestionarea fondului într-un mod bazat pe modelul Comitetului Fondului social european, iar participarea partenerilor sociali locali reprezintă o cerință-cheie pentru ca proiectele să obțină finanțare.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 4
Cantitatea totală rămasă de certificate care urmează să fie scoase la licitație de statele membre se distribuie în conformitate cu alineatul (2).
Cantitatea totală rămasă de certificate care urmează să fie scoase la licitație de statele membre după deducerea cantității de cote menționată la articolul 10a alineatul (8) primul paragraf se distribuie în conformitate cu alineatul (2).
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 4 a (nou)
La 1 ianuarie 2021, se anulează 800 de milioane de certificate înscrise în rezerva pentru stabilitatea pieței.
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera b – subpunctul ii
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 2 – litera b
(b)  10 % din cantitatea totală de certificate care urmează să fie scoase la licitație se distribuie între anumite state membre din motive de solidaritate și dezvoltare în cadrul Comunității, ceea ce înseamnă creșterea cantității de certificate pe care statul membru respectiv le scoate la licitație în temeiul literei (a) cu procentele precizate în anexa IIa.
(b)  10 % din cantitatea totală de certificate care urmează să fie scoase la licitație se distribuie între anumite state membre din motive de solidaritate și dezvoltare în cadrul Comunității, ceea ce înseamnă creșterea cantității de certificate pe care statul membru respectiv le scoate la licitație în temeiul literei (a) cu procentele precizate în anexa IIa. În cazul statelor membre eligibile pentru a beneficia de Fondul pentru modernizare menționat la articolul 10d, cota lor de certificate specificată în anexa IIa se transferă în contul cotei lor din Fondul pentru modernizare.”
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera ba (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – partea introductivă
(ba)   la alineatul (3), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„3. Statele membre determină destinația veniturilor obținute în urma licitării certificatelor. Cel puțin 50 % din veniturile provenite din licitarea cotelor menționată la alineatul (2), inclusiv toate veniturile provenite din licitarea menționată la alineatul (2) literele (b) și (c), sau echivalentul valorii financiare a acestor venituri, ar trebui să fie utilizate în unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:”
„(3) Statele membre determină destinația veniturilor obținute în urma licitării certificatelor. 100 % din veniturile totale provenite din licitarea cotelor menționată la alineatul (2) sau echivalentul valorii financiare a acestor venituri, se utilizează în unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:”
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera bb (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – litera b
(bb)   la alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) dezvoltarea energiilor regenerabile în vederea îndeplinirii angajamentului UE de a genera 20 % din energie din surse regenerabile până în 2020, precum și pentru dezvoltarea altor tehnologii care contribuie la tranziția către o economie fiabilă și durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a crește eficiența energetică cu 20 % până în 2020;”
„(b) dezvoltarea energiilor regenerabile în vederea îndeplinirii angajamentului Uniunii de a trece la energie din surse regenerabile până în 2030, precum și pentru dezvoltarea altor tehnologii care contribuie la tranziția către o economie fiabilă și durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a contribui la îndeplinirea angajamentului Uniunii de a crește eficiența energetică până în 2030 la nivelurile convenite în actele legislative corespunzătoare;”
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera bc (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – litera f
(bc)   la alineatul (3), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:
„(f) încurajarea trecerii la emisii reduse și la forme de transport public;”
„(f) încurajarea trecerii la emisii reduse și la forme de transport public și sprijinirea, atât timp cât costurile legate de emisiile de CO2 nu se reflectă în mod similar pentru alte moduri de transport de suprafață, a modurilor de transport electrificate, cum ar fi căile ferate sau alte moduri de transport de suprafață, luând în considerare costurile lor indirecte în cadrul EU ETS; ”
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera bd (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – litera h
(bd)   la alineatul (3), litera (h) se înlocuiește cu următorul text:
„(h) măsuri privind creșterea eficienței energetice și cele privind izolarea termică a locuințelor sau sprijinul financiar acordat pentru soluționarea aspectelor sociale în ceea ce privește gospodăriile cu venituri mici și mijlocii; ”
„(h) măsuri privind creșterea eficienței energetice și extinderea sistemelor centralizate de termoficare și de izolare termică a locuințelor sau sprijinul financiar acordat pentru soluționarea aspectelor sociale în ceea ce privește gospodăriile cu venituri mici și mijlocii;”
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera c
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – litera j
(j)  finanțarea de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, cu condiția ca aceste măsuri să îndeplinească condițiile stabilite la articolul 10a alineatul (6);
(j)  finanțarea de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, cu condiția ca nu mai mult de 20 % din venituri să fie utilizate în acest scop și ca aceste măsuri să îndeplinească condițiile stabilite la articolul 10a alineatul (6);
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera c
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – litera l
(l)  promovarea formării de competențe și a redistribuirii forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă într-o economie în curs de decarbonizare, în strânsă coordonare cu partenerii sociali.
(l)  pentru a atenua impactul social al decarbonizării economiilor lor și pentru promovarea formării de competențe și a redistribuirii forței de muncă afectate de tranziția locurilor de muncă, în strânsă coordonare cu partenerii sociali.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera ca (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)
(ca)   la alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:
„Aceste informații sunt furnizate prin intermediul unui formular standardizat întocmit de Comisie și includ detalii cu privire la utilizarea veniturilor din licitații pentru diferitele categorii și adiționalitatea utilizării fondurilor. Comisia publică aceste informații pe site-ul său.”
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera cb (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 3 – paragraful 2
(cb)   la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Se consideră că statele membre au îndeplinit dispozițiile prezentului alineat în cazul în care acestea au instituit și pun în aplicare politici de sprijin financiar sau fiscal, inclusiv, în special, în țările în curs de dezvoltare, sau politici de reglementare naționale pentru impulsionarea sprijinului financiar, stabilite în scopurile prezentate la primul paragraf și care au o valoare echivalentă cu cel puțin 50 % din veniturile obținute în urma licitării cotelor prevăzute la alineatul (2), inclusiv din toate veniturile obținute din licitațiile menționate la alineatul (2) literele (b) și (c).”
„Se consideră că statele membre au îndeplinit dispozițiile prezentului alineat în cazul în care acestea au instituit și pun în aplicare politici de sprijin financiar sau fiscal, inclusiv, în special, în țările în curs de dezvoltare, sau politici de reglementare naționale pentru impulsionarea sprijinului financiar suplimentar, stabilite în scopurile prezentate la primul paragraf și care au o valoare echivalentă cu 100 % din veniturile obținute în urma licitării certificatelor prevăzute la alineatul (2) și au raportat politicile respective printr-un formular standardizat furnizat de Comisie.”
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera d
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 4 – paragrafele 1, 2 și 3
(d)  la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu textul următor:
(d)  la alineatul (4), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu textul următor:
„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.
„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă, stabilind dispoziții detaliate privind calendarul, gestionarea și alte aspecte ale licitațiilor, astfel încât acestea să se desfășoare în mod deschis, transparent, armonizat și nediscriminatoriu. În acest scop, procesul este previzibil, în special în ceea ce privește calendarul și succesiunea licitațiilor, precum și cantitatea estimată de certificate puse la dispoziție. În cazul în care o evaluare a sectoarelor industriale individuale concluzionează că nu este prevăzut un impact semnificativ asupra sectoarelor sau a subsectoarelor expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid carbon, Comisia poate, în circumstanțe excepționale, adapta calendarul pentru perioada menționată la articolul 13 alineatul (1) începând cu 1 ianuarie 2013, astfel încât să se asigure funcționarea corectă a pieței. Comisia operează doar o singură adaptare de acest tip pentru un număr maxim de 900 de milioane de certificate.
Licitațiile sunt concepute astfel încât să se garanteze că:
(a)   operatorii, în special IMM-urile care intră sub incidența EU ETS, au acces deplin, echitabil și egal;
(b)   toți participanții au acces simultan la aceleași informații și participanții nu subminează desfășurarea licitației;
(c)   organizarea și participarea la licitații este eficientă din punctul de vedere al costurilor și sunt evitate costurile administrative nejustificate; precum și
(d)   emițătorii de talie redusă au acces la certificate.”;
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera da (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 4 a (nou)
(da)   la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:
„Din doi în doi ani, statele membre informează Comisia cu privire la închiderea de capacități de generare de electricitate pe teritoriul lor ca urmare a măsurilor naționale. Comisia calculează numărul echivalent de certificate pe care le reprezintă aceste închideri și informează statele membre în acest sens. Statele membre pot anula un volum corespunzător de certificate din cantitatea totală repartizată în conformitate cu alineatul (2).”
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 4 – litera db (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 – alineatul 5
(db)   alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„5. Comisia monitorizează funcționarea pieței europene a carbonului. Comisia înaintează în fiecare an Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea pieței carbonului, care include aspecte privind punerea în aplicare a licitațiilor, lichiditățile și cantitățile tranzacționate. Statele membre asigură transmiterea către Comisie a tuturor informațiilor utile, cu cel puțin două luni înainte de adoptarea raportului de către Comisie, dacă acest lucru este necesar.
„(5) Comisia monitorizează funcționarea EU ETS. Comisia înaintează în fiecare an Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea sa, care include aspecte privind punerea în aplicare a licitațiilor, lichiditățile și cantitățile tranzacționate. Raportul vizează, de asemenea, interacțiunea dintre EU ETS cu alte politici privind clima și energia ale Uniunii, inclusiv cu privire la modul în care aceste politici afectează echilibrul dintre cerere și ofertă al EU ETS, precum și respectarea obiectivelor în materie de climă și energie ale Uniunii pentru 2030 și 2050. Raportul ține seama, de asemenea, de riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și de impactul asupra investițiilor în Uniune. Statele membre asigură transmiterea către Comisie a tuturor informațiilor utile, cu cel puțin două luni înainte de adoptarea raportului de către Comisie.
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10a – alineatul 1 – paragrafele 1 și 2
(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
(a)  la alineatul (1), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23. Acest act prevede, de asemenea, alocarea de certificate suplimentare din rezerva destinată instalațiilor nou intrate pentru creșteri semnificative ale producției prin aplicarea acelorași praguri și ajustări ale alocării care se aplică întreruperilor parțiale ale operațiunilor.
„(1) Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă stabilind dispoziții integral armonizate de punere în aplicare pentru o alocare a certificatelor menționate la alineatele (4), (5) și (7), inclusiv orice dispoziții necesare unei aplicări armonizate a alineatului (19). Acest act prevede, de asemenea, alocarea de certificate suplimentare din rezerva destinată instalațiilor nou intrate pentru modificări semnificative ale producției. Se prevede în special faptul că orice scădere sau creștere de cel puțin 10 % a producției, exprimată ca medie ponderată a datelor verificate de producție pentru cei doi ani precedenți comparativ cu activitatea de producție raportată în conformitate cu articolul 11, este ajustată cu un volum corespunzător de certificate prin adăugarea certificatelor la rezerva menționată la alineatul (7) sau deducerea lor din rezerva respectivă.
La pregătirea actelor delegate menționate la primul paragraf, Comisia ține cont de necesitatea de a limita complexitatea administrativă și de a preveni manipularea sistemului. În acest scop, Comisia poate, dacă este cazul, să dea dovadă de flexibilitate în aplicarea pragurilor stabilite la prezentul alineat atunci când acest lucru este justificat de circumstanțe specifice.
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera aa (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10a – alineatul 1 – paragraful 3
(aa)   la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Măsurile menționate la primul paragraf stabilesc, în măsura posibilului, criteriile de referință ex ante la nivel comunitar pentru a se asigura că modalitățile de alocare încurajează tehnici eficiente din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și al ameliorării randamentului energetic, ținând seama de cele mai eficiente tehnici, de produse de substituție, de procese alternative de producție, de cogenerarea cu un randament ridicat, de recuperarea gazelor reziduale în mod eficient din punct de vedere energetic, de utilizarea biomasei și de captarea și stocarea CO2 în locurile în care există astfel de instalații, fără să se stimuleze creșterea nivelului emisiilor. Sunt interzise alocările cu titlu gratuit pentru producția de energie electrică, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 10c și a energiei electrice produse din gaze reziduale.”
„Măsurile menționate la primul paragraf stabilesc, în măsura posibilului, criteriile de referință ex ante la nivelul Uniunii pentru a se asigura că modalitățile de alocare încurajează tehnici eficiente din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și al ameliorării randamentului energetic, ținând seama de cele mai eficiente tehnici, de produse de substituție, de procese alternative de producție, de cogenerarea cu un randament ridicat, de recuperarea gazelor reziduale în mod eficient din punct de vedere energetic, de utilizarea biomasei, CSC și CUC în locurile în care există astfel de instalații, fără să se stimuleze creșterea nivelului emisiilor. Sunt interzise alocările cu titlu gratuit pentru producția de energie electrică, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 10c și a energiei electrice produse din gaze reziduale.”
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 3 – partea introductivă
„Valorile de referință pentru alocarea cu titlu gratuit se ajustează pentru a se evita profiturile excepționale și a se reflecta progresul tehnologic din perioada 2007-2008 și din fiecare perioadă ulterioară pentru care se stabilesc alocări cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 11 alineatul (1). Această ajustare reduce valorile de referință stabilite prin actul adoptat în temeiul articolului 10a cu 1 % din valoarea care a fost stabilită pe baza datelor din perioada 2007-2008 cu privire la fiecare an dintre 2008 și mijlocul perioadei relevante de alocare cu titlu gratuit, cu excepția cazului în care:
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în vederea stabilirii valorilor de referință pentru alocarea cu titlu gratuit. Actele respective sunt în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol și respectă următoarele condiții:
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 3 – punctul -i (nou)
(-i)   pentru perioada 2021-2025, valorile de referință se stabilesc pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolului 11 pentru anii 2016-2017;
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 3 – punctul -ia (nou)
(-ia)   comparând valorile de referință bazate pe aceste informații cu valoarea de referință din Decizia 2011/278/UE a Comisiei, Comisia stabilește rata anuală de reducere pentru fiecare valoare de referință și o aplică valorilor de referință aplicabile în perioada 2013-2020 cu privire la fiecare an dintre 2008 și 2023 pentru a stabili valorile de referință pentru anii 2021-2025.
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 3 – punctul i
(i)   pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolului 11, Comisia identifică dacă valorile pentru fiecare criteriu de referință calculate utilizând principiile prevăzute la articolul 10a diferă de reducerea anuală menționată anterior cu mai mult de 0,5 % din valoarea aferentă perioadei 2007-2008 în plus sau în minus pe an. Dacă răspunsul este afirmativ, valoarea de referință respectivă se ajustează fie cu 0,5 %, fie cu 1,5 % cu privire la fiecare an dintre 2008 și mijlocul perioadei pentru care trebuie să se efectueze alocarea cu titlu gratuit;
(i)   în cazul în care, pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolul 11, rata de îmbunătățire nu depășește 0,25 %, valoarea de referință trebuie, prin urmare, să fie redusă cu procentul respectiv în perioada 2021-2025 față de fiecare an în perioada 2008-2023;
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 3 – punctul ii
(ii)   prin derogare de la valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză, aceste valori de referință se ajustează prin aplicarea procentajului utilizat în cazul valorilor de referință ale rafinăriilor în scopul menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii acestor produse.
(ii)   în cazul în care, pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolul 11, rata de îmbunătățire depășește 1,75 %, valoarea de referință trebuie, prin urmare, să fie redusă cu procentul respectiv în perioada 2021-2025 față de fiecare an în perioada 2008-2023.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 4
Comisia adoptă un act de punere în aplicare în acest scop în conformitate cu articolul 22a.
eliminat
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera ba (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 3 a (nou)
(ba)   la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
„Pentru perioada dintre 2026 și 2030, valorile de referință se stabilesc în același mod pe baza informațiilor prezentate în temeiul articolului 11 pentru anii 2021-2022 și cu rata anuală de reducere care se aplică pentru fiecare an dintre 2008 și 2028.”
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera bb (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 2 – paragraful 3 b (nou)
(bb)   la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:
(ii)   prin derogare de la valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză, aceste valori de referință se ajustează prin aplicarea procentajului utilizat în cazul valorilor de referință ale rafinăriilor în scopul menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii acestor produse.
„prin derogare de la valorile de referință pentru compuși aromatici, hidrogen și gaze de sinteză, aceste valori de referință se ajustează prin aplicarea procentajului utilizat în cazul valorilor de referință ale rafinăriilor în scopul menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru producătorii acestor produse.”
Amendamentul 165
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera bc (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10a – alineatul 3
(bc)  la alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:
Sub rezerva dispozițiilor alineatelor (4) și (8) și fără a aduce atingere articolului 10c, se interzice alocarea de cote cu titlu gratuit pentru producătorii de energie electrică, pentru instalațiile de captare de CO2, conductele de transport de CO2 sau siturile de stocare a CO2.
Sub rezerva dispozițiilor alineatelor (4) și (8) și fără a aduce atingere articolului 10c, se interzice alocarea de cote cu titlu gratuit pentru producătorii de energie electrică, pentru instalațiile de captare de CO2, conductele de transport de CO2 sau siturile de stocare a CO2. Producătorii de energie electrică care produc energie electrică din gaze reziduale nu sunt producători de energie electrică în sensul articolului 3 litera (u) din prezenta directivă. La calcularea valorilor de referință, trebuie să se ia în considerare conținutul total de carbon al gazelor reziduale utilizate pentru producerea energiei electrice.
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera bd (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10a – alineatul 4
(bd)   alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„4. În ceea ce privește producerea de căldură sau răcirea, cotele cu titlu gratuit se alocă pentru sistemele de încălzire centralizată, precum și pentru instalațiile de cogenerare cu randament ridicat, definite de Directiva 2004/8/CE, pentru o cerere justificată din punct de vedere economic. În fiecare an ulterior anului 2013, cantitatea totală a cotelor alocate acestor instalații pentru producția de energie termică se ajustează cu factorul linear menționat la articolul 9.”
„(4) În ceea ce privește producerea de căldură sau răcirea, cotele cu titlu gratuit se alocă pentru sistemele de încălzire centralizată, precum și pentru instalațiile de cogenerare cu randament ridicat, definite de Directiva 2004/8/CE, pentru o cerere justificată din punct de vedere economic.”
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera c
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 5
Pentru a respecta proporția de certificate care trebuie să fie scoase la licitație stabilită la articolul 10, în fiecare an în care suma alocărilor gratuite nu atinge nivelul maxim care respectă proporția de certificate care trebuie să fie scoase la licitație de statul membru, certificatele rămase până la nivelul respectiv se utilizează în scopul de a preveni sau de a limita reducerea alocărilor cu titlu gratuit necesară pentru a respecta proporția de certificate care trebuie să fie scoase la licitație de statul membru în anii următori. În cazul în care, cu toate acestea, se atinge nivelul maxim, alocările cu titlu gratuit se ajustează în consecință. Orice astfel de ajustare se efectuează în mod uniform.
5.   În cazul în care suma alocărilor gratuite dintr-un anumit an nu atinge nivelul maxim care respectă proporția de certificate care trebuie să fie scoase la licitație stabilită la articolul 10 alineatul (1), certificatele rămase până la nivelul respectiv se utilizează în scopul de a preveni sau de a limita reducerea alocărilor cu titlu gratuit în anii următori. În cazul în care, cu toate acestea, se atinge nivelul maxim, un volum de certificate echivalent cu o reducere cu până la cinci puncte procentuale din procentul certificatelor care urmează să fie scoase la licitație de statele membre pe întreaga perioadă de zece ani care începe la 1 ianuarie 2021, în temeiul articolului 10 alineatul (1), se distribuie gratuit sectoarelor și subsectoarelor în conformitate cu articolul 10b. În cazul în care, cu toate acestea, această reducere este insuficientă pentru a răspunde cererii sectoarelor sau subsectoarelor în conformitate cu articolul 10b, alocările cu titlu gratuit se ajustează în conformitate cu un factor de corecție transsectorial uniform pentru sectoarele cu o intensitate a schimburilor lor comerciale cu țări terțe sub 15% sau cu o intensitate a carbonului sub 7Kg CO2/Euro GVA.
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera d
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 6 – paragraful 1
Statele membre ar trebui să adopte măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, ținând cont de eventualele efecte asupra pieței interne. Aceste măsuri financiare destinate să compenseze o parte din aceste costuri sunt conforme cu normele privind ajutoarele de stat.
(6)  Se adoptă un mecanism centralizat la nivelul Uniunii, care să compenseze sectoarele sau subsectoarele care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice.
Compensația este proporțională cu costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în mod real în prețul energiei electrice și se aplică în conformitate cu criteriile stabilite în orientările relevante privind ajutoarele de stat pentru a evita atât efectele negative pe piața internă, cât și supracompensarea costurilor suportate.
Dacă valoarea compensației nu este suficientă pentru compensarea costurilor indirecte eligibile, valoarea compensației disponibile pentru toate instalațiile eligibile se reduce în mod uniform.
Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în scopul menționat în prezentul alineat prin implementarea modalităților pentru crearea și funcționarea fondului.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera da (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 6 – paragraful 1 a (nou)
(da)   la alineatul (6) se introduce un nou paragraf:
„Statele membre pot adopta și măsuri financiare la nivel național în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, ținând cont de eventualele efecte asupra pieței interne. Aceste măsuri financiare destinate să compenseze o parte din aceste costuri sunt în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat și cu articolul 10 alineatul (3) din prezenta directivă. Respectivele măsuri la nivel național, atunci când sunt combinate cu sprijinul menționat la primul paragraf, nu depășesc nivelul maxim al compensațiilor prevăzut în orientările relevante privind ajutoarele de stat și nu creează noi denaturări ale pieței. Plafoanele existente privind compensarea prin ajutoare de stat continuă să scadă pe parcursul perioadei de comercializare.”
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera e – subpunctul i
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 7 – paragraful 1
Certificatele din suma maximă menționată la articolul 10a alineatul (5) din prezenta directivă care nu au fost alocate cu titlu gratuit până în 2020 se rezervă pentru instalațiile nou-intrate și creșterile semnificative ale producției, împreună cu 250 de milioane de certificate înscrise în rezerva pentru stabilitatea pieței, în temeiul articolului 1 alineatul (3) din Decizia (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului (*).
7.   400 de milioane de certificate sunt rezervate pentru instalațiile nou-intrate și creșterile semnificative ale producției.
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera e – subpunctul i
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 7 – paragraful 2
Începând din 2021, certificatele care nu sunt alocate instalațiilor din cauza aplicării alineatelor (19) și (20) se adaugă la rezervă.
Începând din 2021, orice certificate care nu sunt alocate instalațiilor din cauza aplicării alineatelor (19) și (20) se adaugă la rezervă.
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera f – partea introductivă
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 8
(f)  la alineatul (8), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
(f)  alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera f – paragraful 1
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 8 – paragraful 1
400 de milioane de certificate sunt disponibile pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectoarele industriale enumerate în anexa I și pentru a contribui la stimularea elaborării și funcționării unor proiecte demonstrative comerciale care au ca scop captarea ecologică și stocarea geologică a CO2 (CSC), precum și a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, pe teritoriul Uniunii.
(8)   600 de milioane de certificate sunt disponibile pentru a impulsiona investițiile în inovarea în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectoarele industriale enumerate în anexa I, inclusiv al materialelor și produselor biologice care înlocuiesc materialele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon, și pentru a contribui la stimularea elaborării și funcționării unor proiecte demonstrative comerciale care au ca scop CSC și CUC ecologice, precum și a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, pe teritoriul Uniunii.
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera f
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 8 – paragraful 2
Certificatele sunt disponibile pentru inovare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ca sprijin pentru proiecte demonstrative de dezvoltare a unei game ample de tehnologii de CSC și de tehnologii inovatoare din domeniul energiei din surse regenerabile care nu sunt încă viabile din punct de vedere comercial în locații echilibrate din punct de vedere geografic. Pentru promovarea proiectelor inovatoare, se pot sprijini până la 60% din costurile relevante ale acestora, din care până la 40% pot să nu depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu condiția atingerii unor obiective prestabilite, ținându-se seama de tehnologia utilizată.
Certificatele sunt disponibile pentru inovare în domeniul tehnologiilor și proceselor industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ca sprijin pentru proiecte demonstrative de dezvoltare a unei game ample de tehnologii inovatoare din domeniul energiei din surse regenerabile, al CSC și al CUC care nu sunt încă viabile din punct de vedere comercial. Proiectele se selectează pe baza impactului acestora asupra sistemelor energetice sau proceselor industriale în interiorul unui stat membru, al unui grup de state membre sau în Uniune. Pentru promovarea proiectelor inovatoare, se pot sprijini până la 75% din costurile relevante ale acestora, din care până la 60% pot să nu depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu condiția atingerii unor obiective prestabilite, ținându-se seama de tehnologia utilizată. Certificatele sunt alocate proiectelor în funcție de nevoile lor pentru atingerea obiectivelor prestabilite.
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera f
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 8 – paragraful 3
În plus, 50 de milioane de certificate nealocate din rezerva pentru stabilitatea pieței instituită prin Decizia (UE) 2015/... completează eventualele resurse existente rămase în temeiul prezentului alineat înainte de 2021 pentru proiectele menționate anterior, fiind eligibile proiectele din toate statele membre, inclusiv proiectele la scară mică. Proiectele se selectează pe baza unor criterii transparente și obiective.
În plus, 50 de milioane de certificate nealocate din MSR completează eventualele resurse existente rămase în temeiul prezentului alineat ca urmare a neutilizării fondurilor ce rezultă din licitațiile de certificate NER300 în perioada 2013-2020, înainte de 2021 și începând cu 2018, pentru proiectele menționate la primul și la al doilea paragraf, fiind eligibile proiectele din toate statele membre, inclusiv proiectele la scară mică. Proiectele se selectează pe baza unor criterii transparente și obiective, ținând cont de relevanța lor pentru decarbonizarea sectoarelor în cauză.
Proiectele sprijinite în temeiul prezentului paragraf pot beneficia și de sprijin suplimentar în temeiul primului și celui de-al doilea paragraf.
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera f
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 8 – paragraful 4
Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea criteriilor utilizate pentru selectarea proiectelor care sunt eligibile să beneficieze de certificatele menționate la prezentul alineat, ținând seama în mod corespunzător de următoarele principii:
(i)  proiectele se axează pe proiectarea și dezvoltarea de soluții inovatoare și punerea în aplicare a unor programe demonstrative;
(ii)  activitățile se desfășoară în centralele de producție, în apropierea pieței, pentru a demonstra viabilitatea tehnologiilor inovatoare în depășirea barierelor tehnologice și netehnologice;
(iii)  proiectele abordează soluții tehnologice care au potențialul de a fi aplicate la scară largă și pot combina diferite tehnologii;
(iv)  în mod ideal, soluțiile și tehnologiile prezintă potențialul de a fi transferate în cadrul sectorului și, eventual, către alte sectoare;
(v)  proiectele în cazul cărora reducerea emisiilor anticipate este cu mult sub valoarea de referință relevantă sunt prioritare. Proiectele eligibile fie contribuie la reducerea emisiilor sub valorile de referință menționate la alineatul (2), fie au perspective de a reduce în mod semnificativ costul tranziției către producția de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; și
(vi)  Proiectele CUC asigură o reducere netă a emisiilor și o stocare permanentă a CO2 de-a lungul ciclului lor de viață.
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 5 – litera ia (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 a – alineatul 20
(ia)   alineatul (20) se înlocuiește cu următorul text:
20.  În cadrul măsurilor adoptate în temeiul alineatului (1), Comisia include măsuri destinate definirii instalațiilor care își încetează parțial activitatea sau își reduc în mod semnificativ capacitatea și măsuri destinate adaptării, în mod adecvat, a nivelului de alocări gratuite care le corespund.
„(20) În cadrul măsurilor adoptate în temeiul alineatului (1), Comisia include măsuri destinate definirii instalațiilor care își încetează parțial activitatea sau își reduc în mod semnificativ capacitatea și măsuri destinate adaptării, în mod adecvat, a nivelului de alocări gratuite care le corespund.
Aceste măsuri oferă flexibilitate sectoarelor industriale în care capacitatea este transferată în mod periodic între instalațiile de exploatare care funcționează în cadrul aceleiași întreprinderi.”
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 b – titlu
Măsuri de sprijinire a anumitor industrii mari consumatoare de energie în cazul relocării emisiilor de dioxid de carbon
Măsuri de tranziție de sprijinire a anumitor industrii mari consumatoare de energie în cazul relocării emisiilor de dioxid de carbon
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 b – alineatul 1 a (nou)
(1a)   După adoptarea revizuirii Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului*, Comisia reevaluează ponderea reducerilor de emisii în contextul EU ETS și al Deciziei 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului**. Reducerile suplimentare în conformitate cu un obiectiv de creștere a eficienței energetice se utilizează pentru a proteja industria expusă riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sau a investițiilor.
____________
* Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
** Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 b – alineatele 1 b și 1 c (nou)
(1b)   În conformitate cu articolul 6 alineatul 2 din Acordul de la Paris, Comisia evaluează în raportul său, ce va trebui întocmit în conformitate cu articolul 28aa, elaborarea de politici de atenuare a schimbărilor climatice, inclusiv abordări bazate pe piață, în țări și regiuni terțe, precum și efectul acestor politici asupra competitivității industriei europene.
(1c)   Dacă acest raport ajunge la concluzia că persistă încă riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia vine, dacă este necesar, cu o propunere legislativă în care introduce o ajustare a prețului carbonului la frontieră, compatibilă pe deplin cu normele OMC, pe baza unui studiu de fezabilitate ce urmează a fi inițiat cu prilejul publicării prezentei directive în JO. Acest mecanism ar urma să includă în EU ETS importatori de produse fabricate de sectoarele sau de subsectoarele stabilite în conformitate cu articolul 10a.
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 b – alineatul 2
2.  Sectoarele și subsectoarele în cazul cărora produsul rezultat din înmulțirea intensității schimburilor lor comerciale cu țări terțe cu intensitatea emisiilor lor este mai mare de 0,18 pot fi incluse în grupul menționat la alineatul (1), pe baza unei evaluări calitative în care se utilizează următoarele criterii:
(2)  Sectoarele și subsectoarele în cazul cărora produsul rezultat din înmulțirea intensității schimburilor lor comerciale cu țări terțe cu intensitatea emisiilor lor este mai mare de 0,12 pot fi incluse în grupul menționat la alineatul (1), pe baza unei evaluări calitative în care se utilizează următoarele criterii:
(a)  măsura în care instalațiile individuale din sectorul sau subsectorul în cauză pot reduce nivelurile emisiilor sau consumul de electricitate;
(a)  măsura în care instalațiile individuale din sectorul sau subsectorul în cauză pot reduce nivelurile emisiilor sau consumul de electricitate, ținând seama de creșterile aferente ale costurilor de producție;
(b)  caracteristicile actuale și planificate ale pieței;
(b)  caracteristicile actuale și planificate ale pieței;
(c)  marjele de profit, care pot servi drept indicator potențial pentru investițiile pe termen lung sau pentru deciziile de relocalizare.
(c)  marjele de profit, care pot servi drept indicator potențial pentru investițiile pe termen lung sau pentru deciziile de relocalizare;
(ca)   produsele de bază care sunt tranzacționate pe piețele mondiale la un preț de referință comun.
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 b – alineatul 3
3.  În ceea ce privește celelalte sectoare și subsectoare, se consideră că acestea sunt în măsură să transfere o parte mai mare a costului certificatelor în prețurile produselor și li se alocă certificate cu titlu gratuit pentru perioada până în 2030 la un nivel de 30 % din cantitatea stabilită în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 10a.
(3)  În ceea ce privește sectorul de termoficare centralizată, se consideră că acesta este în măsură să transfere o parte mai mare a costului certificatelor în prețurile produselor și i se alocă certificate cu titlu gratuit pentru perioada până în 2030 la un nivel de 30 % din cantitatea stabilită în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 10a. Nu se alocă certificate cu titlu gratuit altor sectoare sau subsectoare.
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 b – alineatul 4
4.  Până la 31 decembrie 2019, Comisia adoptă un act delegat pentru aplicarea alineatelor precedente în cazul activităților la nivelul de 4 cifre (codul NACE-4), în ceea ce privește alineatul (1), în conformitate cu articolul 23, pe baza datelor disponibile referitoare la cei mai recenți trei ani calendaristici.
(4)  Până la 31 decembrie 2019, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește alineatul (1) referitor la activitățile la nivelul de 4 cifre (codul NACE-4), sau, în cazul în care este justificat pe baza criteriilor obiective dezvoltate de Comisie, la nivelul corespunzător de dezagregare, pe baza datelor publice și sectoriale, pentru a cuprinde acele activități acoperite de EU ETS. Evaluarea intensității schimburilor comerciale se bazează pe datele disponibile referitoare la cei mai recenți cinci ani calendaristici.
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 1
1.  Prin derogare de la articolul 10a alineatele (1)-(5), statele membre care în 2013 au avut un PIB pe cap de locuitor în EUR la prețurile pieței sub 60 % din media Uniunii pot acorda instalațiilor de producție a energiei electrice o alocare tranzitorie cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic.
(1)  Prin derogare de la articolul 10a alineatele (1)-(5), statele membre care în 2013 au avut un PIB pe cap de locuitor în EUR la prețurile pieței sub 60 % din media Uniunii pot acorda instalațiilor de producție a energiei electrice o alocare tranzitorie cu titlu gratuit pentru modernizarea, diversificarea și transformarea sustenabilă a sectorului energetic. Această derogare încetează la 31 decembrie 2030.
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 1 a (nou)
(1a)   Statele membre care nu sunt eligibile în temeiul alineatului (1), dar care în 2013 au avut un PIB pe cap de locuitor în EUR la prețurile pieței sub 60 % din media Uniunii pot, de asemenea, să recurgă la derogarea menționată la alineatul respectiv până la cantitatea totală menționată la alineatul (4), cu condiția să fie transferat numărul corespunzător de certificate către Fondul pentru modernizare și veniturile să fie utilizate pentru a sprijini investițiile în conformitate cu articolul 10d.
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 1 b (nou)
(1b)   Statele membre care sunt eligibile în temeiul prezentului articol pentru a acorda alocarea cu titlu gratuit instalațiilor pentru producerea de energie, pot alege să transfere numărul corespunzător de certificate sau o parte a acestora către Fondul pentru modernizare și le aloce în conformitate cu dispozițiile articolul 10d. În acest caz, ele informează Comisia înainte de transfer.
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
(b)  garantează că sunt eligibile să concureze numai proiectele care contribuie la diversificarea mixului energetic și a surselor lor de aprovizionare, la restructurarea, reabilitarea ecologică și modernizarea necesară a infrastructurii, la tehnologii curate și la modernizarea sectoarelor de producție, transmisie și distribuție a energiei;
(b)  garantează că sunt eligibile să concureze numai proiectele care contribuie la diversificarea mixului energetic și a surselor lor de aprovizionare, la restructurarea, reabilitarea ecologică și modernizarea necesară a infrastructurii, la tehnologii curate (cum ar fi tehnologiile energetice din surse regenerabile) sau la modernizarea producției de energie, a rețelelor centralizate de termoficare, a eficienței energetice, precum și a sectoarelor de stocare, transport și distribuție a energiei;
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
(c)  definește criterii de selecție clare, obiective, transparente și nediscriminatorii pentru clasificarea proiectelor, astfel încât să se asigure selectarea proiectelor care:
(c)  definește criterii de selecție clare, obiective, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu obiectivele politicii Uniunii privind clima și energia pentru 2050, pentru clasificarea proiectelor, astfel încât să se asigure selectarea proiectelor care:
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c – punctul i
(i)  pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2;
(i)  pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2 proporționale cu dimensiunea proiectelor. Dacă proiectele se referă la producția de energie electrică, emisiile totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie electrică produsă în instalație nu depășesc 450 de grame de echivalent CO2 după finalizarea proiectului. Până la 1 ianuarie 2021, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 30b cu scopul de a modifica prezenta directivă, stabilind pentru proiectele legate de producerea de energie termică emisii maxime totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie termică produsă în instalație care nu trebuie să fie depășite.
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c – punctul ii
(ii)  sunt complementare, răspund în mod clar la nevoile de înlocuire și modernizare și nu satisfac o creștere a cererii de energie determinată de piață;
(ii)  sunt complementare, chiar dacă pot fi folosite pentru îndeplinirea obiectivelor relevante stabilite în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, răspund în mod clar la nevoile de înlocuire și modernizare și nu satisfac o creștere a cererii de energie determinată de piață;
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c – punctul iiia (nou)
(iiia)   nu contribuie la noi capacități de generare de energie pe bază de cărbune și nici nu cresc dependența de cărbune.
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 2 – paragraful 2
Până la 30 iunie 2019, orice stat membru care intenționează să facă uz de alocarea opțională cu titlu gratuit publică un cadru național detaliat în care se stabilesc procedura de ofertare concurențială și criteriile de selecție, în vederea unei consultări publice.
Până la 30 iunie 2019, orice stat membru care intenționează să facă uz de alocarea tranzitorie opțională cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic publică un cadru național detaliat în care se stabilesc procedura de ofertare concurențială și criteriile de selecție, în vederea unei consultări publice.
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 2 – paragraful 3
În cazul în care prin alocarea cu titlu gratuit se sprijină investiții cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR, statul membru selectează proiectele pe baza unor criterii obiective și transparente. Rezultatele procesului de selecție fac obiectul unei consultări publice. Pe această bază, statul membru în cauză stabilește și prezintă Comisiei o listă a investițiilor până la 30 iunie 2019.
În cazul în care prin alocarea cu titlu gratuit se sprijină investiții cu o valoare mai mică de 10 milioane EUR, statul membru selectează proiectele pe baza unor criterii obiective și transparente coerente cu îndeplinirea obiectivelor Uniunii pe termen lung în domeniul climei și energiei. Aceste criterii sunt supuse unei consultări publice, asigurând transparența deplină și accesul la documentele relevante, și reflectă pe deplin observațiile formulate de părțile interesate. Rezultatele procesului de selecție fac obiectul unei consultări publice. Pe această bază, statul membru în cauză stabilește și prezintă Comisiei o listă a investițiilor până la 30 iunie 2019.
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 3
3.  Valoarea investițiilor preconizate va fi cel puțin egală cu valoarea de piață a alocării gratuite, ținând seama totodată de necesitatea de a limita creșterile de prețuri direct legate de acestea. Valoarea de piață este valoarea medie a prețului certificatelor de pe platforma comună de licitație din anul calendaristic precedent.
(3)  Valoarea investițiilor preconizate va fi cel puțin egală cu valoarea de piață a alocării gratuite, ținând seama totodată de necesitatea de a limita creșterile de prețuri direct legate de acestea. Valoarea de piață este valoarea medie a prețului certificatelor de pe platforma comună de licitație din anul calendaristic precedent. Se pot finanța până la 75% din costurile relevante ale unei investiții.
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 6
6.  Statele membre impun producătorilor de energie electrică și operatorilor de rețele să prezinte, până la data de 28 februarie a fiecărui an, un raport referitor la punerea în aplicare a investițiilor lor selectate. Statele membre transmit Comisiei rapoarte în acest sens, iar Comisia le face publice.
(6)  Statele membre impun producătorilor de energie și operatorilor de rețele să prezinte, până la data de 31 martie a fiecărui an, un raport referitor la punerea în aplicare a investițiilor lor selectate, incluzând soldul alocării gratuite și cheltuielile de investiții suportate, tipurile de investiții sprijinite și modul în care și-au atins obiectivele stabilite la alineatul (2) primul paragraf litera (b). Statele membre transmit Comisiei rapoarte în acest sens, iar Comisia le pune la dispoziția publicului. Statele membre și Comisia monitorizează și analizează potențialul arbitraj aferent pragului de 10 milioane EUR pentru proiecte mici și împiedică divizarea nejustificată a unei investiții în proiecte mai mici, neacceptând mai mult de o investiție în aceiași instalație care beneficiază de sprijin.
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 6 a (nou)
(6a)   Dacă există suspiciuni fondate de neregularități sau dacă un stat membru nu raportează în conformitate cu dispozițiile prevăzute la alineatele (2)-(6), Comisia poate efectua o anchetă independentă, cu asistența unei părți terțe contractate, atunci când este cazul. Comisia investighează, de asemenea, alte eventuale neregularități, cum ar fi neimplementarea celui de-al treilea pachet legislativ privind energia. Statul membru în cauză furnizează toate informațiile privind investițiile și accesul necesare anchetei, inclusiv accesul la instalații și la șantierele de construcții. Comisia publică un raport privind ancheta respectivă.
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 6
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 c – alineatul 6 b (nou)
(6b)   În cazul încălcării legislației Uniunii privind schimbările climatice și energia, inclusiv a celui de-al treilea pachet legislativ privind energia, sau a criteriilor stabilite în prezentul articol, Comisia poate cere statului membru suspendarea alocării cu titlu gratuit.
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10d – alineatul 1 – paragraful 1
1.  Pentru perioada 2021-2030, se instituie un fond pentru a sprijini investițiile în modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 60 % din media Uniunii în 2013, fond care se finanțează în conformitate cu articolul 10.
1.  Pentru perioada 2021-2030, se instituie un fond pentru a sprijini și impulsiona investițiile în modernizarea sistemelor energetice, inclusiv a celor de termoficare centralizată, și îmbunătățirea eficienței energetice din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 60 % din media Uniunii în 2013 sau 2014 sau 2015, fond care se finanțează în conformitate cu articolul 10.
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 1 – paragraful 2
Investițiile care beneficiază de sprijin sunt conforme cu obiectivele prezentei directive și ale Fondului european pentru investiții strategice.
Investițiile care beneficiază de sprijin respectă principiile transparenței, nediscriminării, egalității de tratament și bunei gestiuni financiare și oferă cel mai bun raport calitate-preț. Acestea sunt conforme cu obiectivele prezentei directive, obiectivele Uniunii pe termen lung privind schimbările climatice și energia și ale Fondului european pentru investiții strategice și:
(i)   contribuie la economisirea de energie, la sistemele de energie din surse regenerabile, la sectoarele de stocare a energiei și de interconectare, transport și distribuție a energiei electrice; dacă proiectele se referă la producția de energie electrică, emisiile totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie electrică produsă în instalație nu depășesc 450 de grame de echivalent CO2 după finalizarea proiectului. Până la 1 ianuarie 2021, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 30b cu scopul de a modifica prezenta directivă, stabilind, pentru proiecte legate de producerea de energie termică, emisii maxime totale de gaze cu efect de seră per kilowatt oră de energie termică produsă în instalație, care nu trebuie să fie depășite;
(ii)   pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2;
(iii)   sunt complementare, chiar dacă pot fi folosite pentru îndeplinirea obiectivelor relevante stabilite în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, răspund în mod clar nevoilor de înlocuire și modernizare și nu creează o creștere a cererii de energie determinată de piață;
(iv)   nu contribuie la noi capacități de generare de energie pe bază de cărbune și nici nu cresc dependența de cărbune.
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Comisia continuă să examineze cerințele prevăzute la prezentul alineat luând în considerare Strategia privind schimbările climatice a BEI. În cazul în care, în funcție de progresele tehnologice, una sau mai multe dintre cerințele prevăzute la prezentul alineat devine irelevantă, Comisia adoptă, până în 2024, un act delegat în conformitate cu articolul 30b pentru modifica prezenta directivă prin definirea de noi cerințe sau prin actualizarea cerințelor.
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 2
2.  Fondul finanțează, de asemenea, proiecte de investiții la scară mică în modernizarea sistemelor energetice și asigurarea eficienței energetice. În acest scop, consiliul de investiții elaborează orientări și criterii de selecție în materie de investiții specifice pentru astfel de proiecte.
(2)  Fondul finanțează, de asemenea, proiecte de investiții la scară mică în modernizarea sistemelor energetice și asigurarea eficienței energetice. În acest scop, consiliul său de investiții elaborează orientări și criterii de selecție în materie de investiții specifice pentru astfel de proiecte, în conformitate cu obiectivele prezentei directive și cu criteriile stabilite la alineatul (1). Respectivele orientări și criterii de selecție se pun la dispoziția publicului.
În sensul prezentului alineat, proiect de investiții la scară mică înseamnă un proiect finanțat prin împrumuturi acordate de o bancă națională de promovare sau prin granturi care contribuie la transpunerea în practică a unui program național ce servește obiective specifice conforme obiectivelor Fondului pentru modernizare, cu condiția să nu se utilizeze mai mult de 10% din cota-parte a statelor membre stabilită în anexa IIb.
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 3 a (nou)
(3a)   Orice stat membru beneficiar care a decis să acorde alocări tranzitorii cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 10c poate transfera acele alocări în partea sa din Fondul pentru modernizare stabilită la anexa IIb și le poate distribui în conformitate cu dispozițiile articolului 10d.
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 4 – paragraful 1
4.  Fondul este condus de un consiliu de investiții și un comitet de gestionare, care sunt alcătuite din reprezentanți ai statelor membre beneficiare, ai Comisiei și ai BEI, precum și din trei reprezentanți aleși de celelalte state membre pentru o perioadă de 5 ani. Consiliul de investiții are responsabilitatea de a stabili o politică de investiții la nivelul Uniunii, instrumente de finanțare adecvate și criteriile de selectare a investițiilor.
(4)  Statele membre răspund de administrarea fondului și stabilesc în comun un consiliu de investiții alcătuit din câte un reprezentant din fiecare stat membru beneficiar, din partea Comisiei, a BEI și trei observatori reprezentând părțile interesate, cum ar fi federațiile industriale, sindicatele sau ONG-urile). Consiliul de investiții are responsabilitatea de a stabili o politică de investiții la nivelul Uniunii, care este în conformitate cu cerințele prevăzute la prezentul articol și cu politicile Uniunii.
Se înființează un consiliu consultativ, independent de consiliul de investiții. Consiliul consultativ este alcătuit din trei reprezentanții ai statelor membre beneficiare, trei reprezentanții ai statelor membre care nu sunt beneficiare, un reprezentant al Comisiei, un reprezentant al BEI și un reprezentant al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aleși pe o perioadă de 5 ani. Reprezentanții consiliului consultativ au un nivel ridicat de experiență pe piața relevantă în structurarea și finanțarea proiectelor. Consiliul consultativ oferă consultanță și recomandări consiliului de investiții privind eligibilitatea proiectelor în vederea selectării lor, deciziile referitoare la investiții și finanțare și orice tip asistență suplimentară necesară pentru dezvoltarea de proiecte.
Comitetul de gestionare este responsabil de gestionarea curentă a fondului.
Se înființează un comitetul de gestionare. Comitetul de gestionare este responsabil de gestionarea curentă a fondului.
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 4 – paragraful 2
Consiliul de investiții alege ca președinte un reprezentant al Comisiei. Consiliul de investiții depune toate eforturile pentru a lua decizii prin consens. În cazul în care nu poate decide prin consens în termenul stabilit de către președinte, consiliul de investiții adoptă decizia cu majoritate simplă.
Președintele consiliului de investiții este ales dintre membrii săi pentru un mandat de un an. Consiliul de investiții depune toate eforturile pentru a lua decizii prin consens. Consiliul consultativ își adoptă avizele cu majoritate simplă.
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 4 – paragraful 3
Comitetul de gestionare este alcătuit din reprezentanți numiți de consiliul de investiții. Deciziile comitetului de gestionare se adoptă cu majoritate simplă.
Consiliul de investiții, consiliul consultativ și comitetul de gestionare acționează într-o manieră deschisă și transparentă. Procesele verbale ale reuniunilor ambelor consilii se publică. Componența consiliului de investiții și a consiliului consultativ este publicată, iar CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor sunt puse la dispoziția publicului și sunt actualizate periodic. Consiliul de investiții și consiliul consultativ verifică permanent absența oricărui conflict de interese. Consiliul consultativ prezintă din șase în șase luni Parlamentului European, Consiliului și Comisiei o listă a sfaturilor date pe marginea proiectelor.
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 4 – paragraful 4
Dacă BEI nu recomandă finanțarea unei investiții și își justifică recomandarea, o decizie se adoptă numai dacă o majoritate de două treimi din toți membrii votează pentru. În acest caz, statul membru în care va avea loc investiția și BEI nu au dreptul să voteze. Cele două teze precedente nu se aplică în cazul proiectelor mici finanțate prin împrumuturi acordate de o bancă națională de promovare sau prin granturi care contribuie la punerea în aplicare a unui program național cu obiective specifice conforme cu obiectivele Fondului pentru modernizare, cu condiția ca în cadrul programului să nu se utilizeze mai mult de 10 % din proporția aferentă statelor membre prevăzută în anexa IIb.
Dacă BEI recomandă consiliului consultativ să nu finanțeze o investiție și explică motivele pentru care aceasta nu este conformă politicii de investiții adoptate de consiliul de investiții și criteriilor de selecție prevăzute la alineatul (1), se adoptă un aviz pozitiv numai dacă o majoritate de două treimi din toți membrii votează pentru. În acest caz, statul membru în care va avea loc investiția și BEI nu au dreptul să voteze.
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 5 – partea introductivă
5.  Statele membre beneficiare prezintă anual comitetului de gestionare un raport privind investițiile finanțate de fond. Raportul se publică și include:
(5)  Statele membre beneficiare prezintă anual consiliului de investiții și consiliului consultativ un raport privind investițiile finanțate de fond. Raportul este pus la dispoziția publicului și include:
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 6
6.  În fiecare an, comitetul de gestionare prezintă Comisiei un raport privind experiența dobândită în ceea ce privește evaluarea și selectarea investițiilor. Comisia revizuiește criteriile de selectare a proiectelor până la 31 decembrie 2024 și, după caz, prezintă propuneri comitetului de gestionare.
(6)  În fiecare an, consiliul consultativ prezintă Comisiei un raport privind experiența dobândită în ceea ce privește evaluarea și selectarea investițiilor. Comisia revizuiește criteriile de selectare a proiectelor până la 31 decembrie 2024 și, după caz, prezintă propuneri consiliului de investiții și consiliului consultativ.
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 7
Directiva 2003/87/CE
Articolul 10 d – alineatul 7
7.  Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23 pentru a pune în aplicare prezentul articol.
(7)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă, în ceea ce privește stabilirea modalităților detaliate pentru funcționarea eficace a Fondului pentru modernizare.
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 8 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
8a.   La articolul 11 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Începând cu 2021, statele membre se asigură și de faptul că, în cursul fiecărui an calendaristic, fiecare operator raportează activitatea de producție pentru a ajusta alocarea în conformitate cu articolul 10a alineatul (7).”
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 8 b (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 11 – alineatul 3 a (nou)
8b.   La articolul 11 se adaugă următorul alineat:
„(3a) Dacă există suspiciuni fondate privind neregularități sau dacă un stat membru nu furnizează lista și informațiile prevăzute la alineatele (1)-(3), Comisia poate iniția o anchetă independentă, cu asistența, atunci când este cazul, a unei părți terțe contractate. Statul membru vizat furnizează toate informațiile și asigură accesul necesar anchetei, inclusiv accesul la instalații și la datele de producție. Comisia respectă aceeași confidențialitate asupra informațiilor sensibile din punct de vedere comercial ca statul membru în cauză și publică un raport referitor la anchetă.”
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 10 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 12 – alineatul 3 a
10a.   La articolul 12, alineatul (3a) se înlocuiește cu următorul text:
„3a. Obligația de a restitui cotele nu se aplică în ceea ce privește emisiile care, conform verificărilor, sunt captate și transportate în vederea stocării permanente într-o instalație care dispune de un permis în vigoare, în conformitate cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon1.”
„(3a) Obligația de a restitui cotele nu se aplică în ceea ce privește emisiile care, conform verificărilor, sunt captate și transportate în vederea stocării permanente într-o instalație care dispune de un permis în vigoare, în conformitate cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon1, nici în ceea ce privește emisiile verificate ca fiind captate și/sau reutilizate într-o aplicație care asigură o limită permanentă a CO2, în scopul captării și reutilizării carbonului.”
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 12
Directiva 2003/87/CE
Articolul 14 – alineatul 1
(12)  La articolul 14 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
12.   La articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”;
„(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b, pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea modalităților detaliate de monitorizare și raportare a emisiilor și, dacă este cazul, a datelor aferente activităților, pentru activitățile enumerate în anexa I, de monitorizare și raportare a datelor tonă-kilometru în scopul unei puneri în aplicare în temeiul articolului 3e sau 3f, care se bazează pe principiile de monitorizare și raportare stabilite în anexa IV, și pentru a preciza potențialul de încălzire globală al fiecărui gaz cu efect de seră în cadrul cerințelor privind monitorizarea și raportarea emisiilor pentru tipul respectiv de gaz.”;
Până la 31 decembrie 2018, Comisia ajustează normele privind monitorizarea și raportarea emisiilor existente, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei*, în scopul de a elimina barierele de reglementare pentru investiții în tehnologii mai recente cu emisii reduse de dioxid de carbon, cum ar fi captarea și utilizarea carbonului (CUC). Aceste norme noi sunt valabile pentru toate tehnologiile de captare și utilizare a carbonului începând cu 1 ianuarie 2019.
Regulamentul stabilește, de asemenea, procedurile simplificate de monitorizare, raportare și verificare pentru emițătorii de talie redusă.
____________________
* Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 181, 12.7.2012, p. 30).”
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 13
Directiva 2003/87/CE
Articolul 15 – alineatele 4 și 5
(13)  La articolul 15, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
13.  La articolul (15), al patrulea și al cincilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
„Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”;
„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea dispozițiilor detaliate de verificare a rapoartelor privind emisiile pe baza principiilor stabilite în anexa V și de acreditare și supraveghere a verificatorilor. Aceasta precizează condițiile de acreditare și retragere a acreditărilor, precum și de recunoaștere reciprocă și evaluare colegială a organismelor de acreditare, după caz.”;
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 13 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 16 – alineatul 7
13a.   La articolul 16, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:
7.  În cazurile în care solicitările menționate la alineatul (5) sunt adresate Comisiei, Comisia informează celelalte state membre prin intermediul reprezentanților lor în comitetul menționat la articolul 23 alineatul (1) în conformitate cu procedurile prevăzute în regulamentul de procedură al comitetului.
(7)  În cazurile în care solicitările menționate la alineatul (5) sunt adresate Comisiei, Comisia informează celelalte state membre prin intermediul reprezentanților lor în comitetul menționat la articolul 30c alineatul (1) în conformitate cu procedurile prevăzute în regulamentul de procedură al comitetului.
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 14
Directiva 2003/87/CE
Articolul 16 – alineatul 12
12.  Atunci când este cazul, se stabilesc norme detaliate cu privire la procedurile menționate la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 22a.
(12)  Atunci când este cazul, se stabilesc norme detaliate cu privire la procedurile menționate la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30c alineatul (2).
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 15
Directiva 2003/87/CE
Articolul 19 – alineatul 3
(15)  La articolul 19 alineatul (3), a treia teză se înlocuiește cu următorul text:
15.  La articolul 19, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„Regulamentul include, de asemenea, dispoziții pentru a introduce norme privind recunoașterea reciprocă a certificatelor în acordurile de conectare a schemelor de comercializare a certificatelor de emisii. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”;
„(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea modalităților detaliate de instituire a unui sistem standardizat și sigur de registre sub formă de baze de date electronice standardizate care conțin elemente de date comune folosite la urmărirea emiterii, deținerii, transferului și anulării certificatelor, în scopul de a asigura accesul publicului și confidențialitatea, după caz, și de a garanta că nu se efectuează transferuri incompatibile cu obligațiile care decurg din Protocolul de la Kyoto. Actele delegate includ, de asemenea, dispoziții privind utilizarea și identificarea CER și ERU în EU ETS și monitorizarea nivelului acestei utilizări. Aceste acte includ, de asemenea, dispoziții pentru a introduce norme privind recunoașterea reciprocă a certificatelor în acordurile de conectare a schemelor de comercializare a certificatelor de emisii.”;
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 15 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 21 – alineatul 1
15a.   La articolul 21, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. În fiecare an, statele membre prezintă Comisiei un raport cu privire la aplicarea prezentei directive. Raportul respectiv acordă o atenție specială modalităților privind alocarea cotelor, funcționarea registrelor, precum și executarea măsurilor de punere în aplicare legate de monitorizarea și raportarea emisiilor, de verificare și de acreditare, de aspecte referitoare la respectarea prezentei directive și, după caz, legate de regimul fiscal aplicat cotelor. Primul raport este trimis Comisiei până la 30 iunie 2005. Raportul este elaborat pe baza unui chestionar sau a unei plan elaborate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 din Directiva 91/629/CEE. Chestionarul sau planul sunt trimise statelor membre cu cel puțin șase luni înainte de termenul prevăzut pentru prezentarea primului raport.
„(1) În fiecare an, statele membre prezintă Comisiei un raport cu privire la aplicarea prezentei directive. Raportul respectiv acordă o atenție specială modalităților privind alocarea certificatelor, măsurilor financiare în temeiul articolului 10a alineatul (6), funcționarea registrelor, precum și executarea măsurilor de punere în aplicare legate de monitorizarea și raportarea emisiilor, de verificare și de acreditare, de aspecte referitoare la respectarea prezentei directive și, după caz, legate de regimul fiscal aplicat certificatelor. Primul raport este trimis Comisiei până la 30 iunie 2005. Raportul este elaborat pe baza unui chestionar sau a unei plan elaborate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 din Directiva 91/692/CEE. Chestionarul sau planul sunt trimise statelor membre cu cel puțin șase luni înainte de termenul prevăzut pentru prezentarea primului raport.
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 15 b (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 21 – alineatul 2 a (nou)
15b.   la articolul 21, se introduce următorul alineat:
„(2a) Raportul include, pe baza datelor furnizate datorită cooperării menționate la articolul 18b, o listă a operatorilor cărora li se aplică cerințele din prezenta directivă care nu au deschis un cont în cadrul registrului.”
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 15 c (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 21 – alineatul 3 a (nou)
15c.   La articolul 21 se adaugă următorul alineat:
„(3a) Dacă există suspiciuni fondate de neregularități sau dacă un stat membru nu raportează în conformitate cu dispozițiile alineatului (1), Comisia poate efectua o anchetă independentă, cu asistența, atunci când este cazul, a unei părți terțe contractate. Statul membru furnizează toate informațiile și asigură accesul necesar anchetei, inclusiv accesul la instalații. Comisia publică un raport privind ancheta.”
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 16
Directiva 2003/87/CE
Articolul 22 – alineatul 2
Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea elementelor neesențiale ale anexelor la prezenta directivă, cu excepția anexelor I, IIa și IIb.
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 17
Directiva 2003/87/CE
Articolul 22 a – titlu
(17)  Se introduce următorul articol 22a:
17.  Se introduce următorul articol:
„Articolul 22a
„Articolul 30c
Procedura comitetelor”
Procedura comitetelor”
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 18
Directiva 2003/87/CE
Articolul 23 – titlu
„Articolul 23
„Articolul 30b
Exercitarea delegării”
Exercitarea delegării”
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 19 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 24 – alineatul 1 – paragraful 1
Începând cu 2008, statele membre pot pune în aplicare comercializarea certificatelor de emisii în conformitate cu prezenta directivă pentru activitățile și gazele cu efect de seră care nu sunt enumerate în anexa I, ținând seama de toate criteriile relevante, în special de efectele asupra pieței interne, denaturările potențiale ale concurenței, integritatea ecologică a schemei comunitare și fiabilitatea sistemului de monitorizare și raportare planificat, cu condiția ca includerea unor astfel de activități și gaze cu efect de seră să fie aprobată de Comisie.
Începând cu 2008, statele membre pot pune în aplicare comercializarea certificatelor de emisii în conformitate cu prezenta directivă pentru activitățile și gazele cu efect de seră care nu sunt enumerate în anexa I, ținând seama de toate criteriile relevante, în special de efectele asupra pieței interne, denaturările potențiale ale concurenței, integritatea ecologică a EU ETS și fiabilitatea sistemului de monitorizare și raportare planificat, cu condiția ca includerea unor astfel de activități și gaze cu efect de seră să fie aprobată de Comisie. Orice astfel de includere unilaterală se propune și se aprobă cel târziu cu 18 luni înainte de începerea unei noi perioade de comercializare în cadrul schemei EU ETS.
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 19 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 24 – alineatul 1 – paragraful 2
în conformitate cu actele delegate pe care Comisia este împuternicită să le adopte în conformitate cu articolul 23, dacă includerea se referă la activități și gaze cu efect de seră care nu sunt enumerate în anexa I.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea modalităților detaliate de aprobare a includerii activităților și gazelor cu efect de seră menționate în primul paragraf în schema de comercializare a certificatelor de emisii, dacă această includere se referă la activități și gaze cu efect de seră care nu sunt enumerate în anexa I.
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 19 – litera b
Directiva 2003/87/CE
Articolul 24 – alineatul 3
(b)  la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în vederea adoptării unui astfel de regulament privind monitorizarea și raportarea emisiilor și a datelor referitoare la activități în conformitate cu articolul 23.”;
„(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea modalităților detaliate de monitorizare și raportare referitoare la activități, instalații și gaze cu efect de seră care nu sunt enumerate sub forma unei combinații în anexa I, în cazul în care monitorizarea și raportarea acestor emisii pot fi realizate cu suficientă acuratețe.”;
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 20 – litera a
Directiva 2003/87/CE
Articolul 24 a – alineatul 1 – paragrafele 1 și 2
(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
(a)  la alineatul (1), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
„Aceste măsuri sunt conforme cu actele adoptate în temeiul articolului 11b alineatul (7). Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 23.”;
„(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30b pentru a completa prezenta directivă în ceea ce privește stabilirea, pe lângă includerile prevăzute la articolul 24, a modalităților detaliate de emitere a certificatelor sau creditelor în ceea ce privește proiectele administrate de statele membre care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și care nu intră sub incidența EU ETS.”;
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 22
Directiva 2003/87/CE
Articolul 25 a – alineatul 1
1.  În cazul în care o țară terță adoptă măsuri de reducere a impactului pe care îl au asupra schimbărilor climatice zborurile care decolează din țara în cauză și aterizează pe teritoriul Comunității, Comisia, după consultarea țării terțe și a statelor membre în cadrul comitetului menționat la articolul 23 alineatul (1), analizează opțiunile disponibile pentru a asigura o interacțiune optimă între schema comunitară și măsurile dispuse de țara în cauză.
(1)  În cazul în care o țară terță adoptă măsuri de reducere a impactului pe care îl au asupra schimbărilor climatice zborurile care decolează din țara în cauză și aterizează pe teritoriul Uniunii, Comisia, după consultarea țării terțe și a statelor membre în cadrul comitetului menționat la articolul 30c alineatul (1), analizează opțiunile disponibile pentru a asigura o interacțiune optimă între EU ETS și măsurile dispuse de țara terță în cauză.
După caz, Comisia poate adopta modificări pentru a exclude zborurile care sosesc din țara terță în cauză din activitățile de aviație enumerate în anexa I sau pentru a prevedea orice alte modificări la activitățile de aviație enumerate în anexa I care sunt impuse de un acord încheiat în conformitate cu al patrulea paragraf. Comisia este împuternicită să adopte astfel de modificări în conformitate cu articolul 23.
După caz, Comisia poate înainta o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului pentru a exclude zborurile care sosesc din țara terță în cauză din activitățile de aviație enumerate în anexa I sau pentru a prevedea orice alte modificări la activitățile de aviație enumerate în anexa I care sunt impuse de un astfel de acord.
Amendamentul 134
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 22 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 27 – alineatul 1
22a.   La articolul 27, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. În urma consultărilor cu operatorul, statele membre pot exclude din sistemul comunitar instalațiile ale căror emisii raportate autorității competente în fiecare dintre ultimii trei ani precedenți notificării efectuate în conformitate cu litera (a), sunt inferioare a 25000 de tone de dioxid de carbon echivalent și, în cazul în care au loc activități de ardere, au o putere termică nominală mai mică de 35 MW, excluzând emisiile provenite de la biomasă, și care fac obiectul unor măsuri de natură să permită realizarea unei contribuții echivalente la reducerile de emisii, în cazul în care statul membru în cauză îndeplinește următoarele condiții:
„(1) În urma consultărilor cu operatorul și cu acordul operatorilor, statele membre pot exclude din EU ETS instalațiile exploatate de un IMM ale căror emisii raportate autorității competente în fiecare dintre ultimii trei ani precedenți notificării efectuate în conformitate cu litera (a), sunt inferioare a 50 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, și care fac obiectul unor măsuri de natură să permită realizarea unei contribuții echivalente la reducerile de emisii, în cazul în care statul membru în cauză îndeplinește următoarele condiții:
(a)  notifică fiecare instalație de acest tip Comisiei, precizând măsurile echivalente aplicabile instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii, care se aplică, înainte de data la care trebuie să fie înaintată lista instalațiilor în conformitate cu prevederile articolului 11 alineatul (1) și cel târziu la data la care lista este înaintată Comisiei;
(a)  notifică fiecare instalație de acest tip Comisiei, precizând măsurile echivalente aplicabile instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii, care se aplică, și precizând metoda prin care aceste măsuri nu vor conduce la costuri mai mari de conformitate pentru aceste instalații, înainte de data la care trebuie să fie înaintată lista instalațiilor în conformitate cu prevederile articolului 11 alineatul(1) și cel târziu la data la care lista este înaintată Comisiei;
(b)  confirmă că se aplică proceduri de monitorizare pentru a se evalua dacă vreuna dintre aceste instalații emite mai mult de 25 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic; statele membre pot permite măsuri simplificate de monitorizare, raportare și verificare privind instalațiile ale căror emisii medii anuale verificate între 2008 și 2010 se situează sub 5 000 de tone pe an, în conformitate cu articolul 14;
(b)  confirmă că se aplică proceduri de monitorizare pentru a se evalua dacă vreuna dintre aceste instalații emite mai mult de 50 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic; la cererea unui operator, statele membre pot permite măsuri simplificate de monitorizare, raportare și verificare privind instalațiile ale căror emisii medii anuale verificate între 2008 și 2010 se situează sub 5 000 de tone pe an, în conformitate cu articolul14;
(c)  confirmă că o instalație este reintrodusă în sistem în cazul în care emite mai mult de 25000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic, sau în cazul în care nu se mai aplică măsurile corespunzătoare instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii;
(c)  confirmă că o instalație este reintrodusă în EU ETS în cazul în care emite mai mult de 50 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic, sau în cazul în care nu se mai aplică măsurile corespunzătoare instalației care va realiza o contribuție echivalentă la reducerile de emisii;
(d)  publică informațiile menționate la literele (a), (b) și (c) în vederea unei consultări publice.
(d)  pune la dispoziția publicului informațiile menționate la literele (a), (b) și (c).
Spitalele pot fi, de asemenea, excluse dacă adoptă măsuri echivalente. ”
Spitalele pot fi, de asemenea, excluse dacă adoptă măsuri echivalente.
Amendamentul 135
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 22 b (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 27 a (nou)
22b.   Se introduce următorul articol:
„Articolul 27 a
Excluderea instalațiilor mici care nu fac obiectul unor măsuri echivalente
(1)   În urma consultărilor cu operatorul, statele membre pot exclude din EU ETS instalațiile ale căror emisii raportate autorității competente în fiecare dintre ultimii trei ani precedenți notificării efectuate în conformitate cu litera (a) sunt sub 5 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, dacă statul membru în cauză îndeplinește următoarele condiții:
(a)   notifică fiecare instalație de acest tip Comisiei, înainte de data la care trebuie să fie înaintată lista instalațiilor în temeiul articolului 11 alineatul (1) sau cel târziu la data la care respectiva listă este înaintată Comisiei;
(b)   confirmă că se aplică proceduri de monitorizare pentru a se evalua dacă vreuna dintre aceste instalații emite mai mult de 5 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic;
(c)   confirmă că o instalație este reintrodusă în EU ETS în cazul în care emite cel puțin 5 000 de tone de dioxid de carbon echivalent, excluzând emisiile provenite de la biomasă, în cursul unui an calendaristic, cu excepția cazului în care se aplică articolul 27;
(d)   pune la dispoziția publicului informațiile menționate la literele (a), (b) și (c).
(2)   Atunci când o instalație este reintrodusă în EU ETS în conformitate cu alineatul (1) litera (c), certificatele emise în conformitate cu articolul 10a se acordă începând cu anul în care are loc reintroducerea. Certificatele emise acestor instalații se scad din cantitatea care urmează a fi licitată în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) de către statul membru în care este amplasată instalația.”
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2 c (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 29
22c.   Articolul 29 se modifică după cum urmează:
„Raport privind asigurarea unei mai bune funcționări a pieței carbonului
„Raport privind asigurarea unei mai bune funcționări a pieței carbonului
Dacă, pe baza rapoartelor regulate privind piața carbonului menționate la articolul 10 alineatul (5), Comisia are dovada faptului că piața carbonului nu funcționează corespunzător, aceasta prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul poate fi însoțit, dacă este cazul, de propuneri vizând sporirea transparenței pieței carbonului și măsuri corespunzătoare pentru îmbunătățirea funcționării acesteia.”
Dacă, pe baza rapoartelor regulate menționate la articolul 10 alineatul (5), Comisia are dovada faptului că piața carbonului nu funcționează corespunzător, aceasta prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul include o secțiune dedicată interacțiunii dintre EU ETS și alte politici ale Uniunii și politici naționale în domeniul climei și energiei, în ceea ce privește volumele reducerilor emisiilor și raportul cost-eficacitate al acestor politici, precum și impactul acestora asupra cererii de certificate EU ETS. Raportul poate fi însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative vizând sporirea transparenței EU ETS și capacitatea de a contribui la atingerea obiectivelor Uniunii pentru 2030 și 2050 în ceea ce privește clima și energia, precum și măsuri corespunzătoare pentru îmbunătățirea funcționării acesteia, inclusiv măsuri pentru a evalua impactul politicilor complementare la nivelul întregii Uniuni în domeniul energiei și al climei asupra echilibrului dintre cerere și ofertă din cadrul EU ETS.”
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 22 d (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 30 a (nou)
22d.   Se introduce următorul articol:
„Articolul 30a
Ajustările în urma bilanțului la nivel mondial efectuat în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris
În termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC în 2018, Comisia publică o comunicare de evaluare a coerenței legislației europene în materie de schimbări climatice cu obiectivele Acordului de la Paris. Comunicarea examinează în special rolul și caracterul adecvat al EU ETS pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.
În termen de șase luni de la bilanțul global din 2023 și bilanțurile globale ulterioare, Comisia prezintă un raport care evaluează necesitatea de a adapta acțiunea Uniunii în domeniul climei în consecință.
Raportul ia în considerare ajustările sistemului EU ETS în contextul eforturilor globale de atenuare și al eforturilor depuse de alte economii majore. În special, raportul evaluează necesitatea unor reduceri ale emisiilor mai stricte, necesitatea de a adapta dispozițiile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon, precum și măsura în care măsurile și instrumentele de politică suplimentare sunt necesare pentru a îndeplini angajamentele privind gazele cu efect de seră ale Uniunii și ale statelor membre.
Raportul ține seama de riscul de relocare a emisiilor de carbon, competitivitatea industriilor europene, investițiile în cadrul Uniunii și politica de industrializare Uniunii.
Raportul este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul, și, în acest caz, în paralel, Comisia publică o evaluare de impact completă.”
Amendamentul 138
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 22 e (nou)
Directiva 2003/87/CE
Anexa I – punctul 3
22e.   În anexa I, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:
„3. La calcularea puterii termice nominale totale a unei instalații pentru a se decide cu privire la includerea acesteia în sistemul comunitar, se însumează puterea termică nominală a tuturor unităților tehnice care fac parte din aceasta și în care se ard combustibili în cadrul instalației respective. Aceste unități ar putea include orice tip de cazane, arzătoare, turbine, încălzitoare, furnale, incineratoare, cuptoare de calcinare, etuve, cuptoare, uscătoare, motoare, pile de combustie, instalații de ardere în buclă chimică, facle și instalații de post-combustie termică sau catalitică. Instalațiile cu putere termică nominală mai mică de 3 MW și instalațiile care utilizează exclusiv biomasă nu sunt luate în calcul. «Instalațiile care utilizează exclusiv biomasă» includ instalații care folosesc combustibili fosili doar la pornirea sau la oprirea instalației.”
„(3) La calcularea puterii termice nominale totale a unei instalații pentru a se decide cu privire la includerea acesteia în EU ETS, se însumează puterea termică nominală a tuturor unităților tehnice care fac parte din aceasta și în care se ard combustibili în cadrul instalației respective. Respectivele unități ar putea include orice tip de cazane, arzătoare, turbine, încălzitoare, furnale, incineratoare, cuptoare de calcinare, etuve, cuptoare, uscătoare, motoare, pile de combustie, instalații de ardere în buclă chimică, facle și instalații de post-combustie termică sau catalitică. Instalațiile cu putere termică nominală mai mică de 3 MW, instalațiile de rezervă și de urgență utilizate exclusiv pentru a produce energie electrică destinată consumului pe loc în eventualitatea unei întreruperi a alimentării cu energie și instalațiile care utilizează exclusiv biomasă nu sunt luate în calcul. «Instalațiile care utilizează exclusiv biomasă» includ instalații care folosesc combustibili fosili doar la pornirea sau la oprirea instalației.”
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 1 a (nou)
Decizia (UE) 2015/1814
Articolul 1 – alineatul 5 – paragrafele 1 a și 1 b (noi)
Articolul 1a
Amendamente la Decizia (UE) 2015/1814
Decizia (UE) 2015/1814 se modifică după cum urmează:
La articolul 15 alineatul (1) primul paragraf, se adaugă următoarele paragrafe:
„Prin derogare, până la perioada de revizuire menționată la articolul 3, procentele menționate la prezentul paragraf se dublează. În cadrul acestei revizuiri se analizează dublarea ratei de admisie până la restabilirea echilibrului pieței.
În plus, revizuirea ar trebui să introducă un plafon pentru rezerva pentru stabilitatea pieței și, dacă este cazul, revizuirea este însoțită de o propunere legislativă.”

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0003/2017).


Raportul privind Albania pe 2016
PDF 290kWORD 59k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la Raportul Comisiei privind Albania pe 2016 (2016/2312(INI))
P8_TA(2017)0036A8-0023/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 26-27 iunie 2014 de a acorda Albaniei statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015,

–  având în vedere concluziile Președinției din 13 decembrie 2016,

–  având în vedere cea de-a opta reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere dintre Albania și UE, care a avut loc la Bruxelles, la 8 septembrie 2016,

–  având în vedere declarația finală a președinției Summitului Balcanilor de Vest, organizat la Paris, la 4 iulie 2016, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru Summitul de la Paris din 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2016 intitulată „Comunicarea din 2016 privind politica de extindere a UE” (COM(2016)0715), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2016 privind Albania” (SWD(2016)0364),

–  având în vedere concluziile comune ale celui de al șaselea Dialog la nivel înalt privind prioritățile cheie, adoptate la Tirana la 30 martie 2016,

–  având în vedere raportul final al OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare din 2013 și alegerile locale din 2015,

–  având în vedere raportul OSCE din 2015 intitulat Monitorizarea proceselor administrative,

–  având în vedere recomandările adoptate în urma celei de-a 11-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) UE-Albania, desfășurată la Bruxelles, în perioada 7-8 noiembrie 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Albania,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0023/2017),

A.  întrucât Albania a înregistrat progrese în îndeplinirea criteriilor politice de aderare și progrese constante în cele cinci priorități majore pentru deschiderea negocierilor de aderare; întrucât continuarea implementării pachetului de măsuri pentru reforma sistemului judiciar, a reformei electorale și a așa-numitei legi privind dezincriminarea este indispensabilă pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice ale statului și în reprezentanții lor politici;

B.  întrucât încă mai există probleme și ele trebuie soluționate rapid și eficient într-un spirit de dialog, cooperare și compromis între guvern și opoziție, pentru a asigura continuarea progreselor în vederea aderării la UE;

C.  întrucât este esențial un dialog politic constructiv și sustenabil între forțele politice cu privire la reformele legate de aderarea la UE pentru a se continua progresele în procesul de aderare la UE;

D.  întrucât există un consens politic și un sprijin larg din partea publicului pentru procesul de aderare a Albaniei la UE;

E.  întrucât negocierile de aderare constituie un stimulent puternic pentru inițierea și realizarea reformelor necesare în vederea aderării;

F.  întrucât reforma judiciară este esențială pentru continuarea procesului de aderare la UE a Albaniei;

G.  întrucât în Albania vor avea loc alegeri prezidențiale și parlamentare în 2017,

H.  întrucât protecția libertății religioase, a patrimoniului cultural, a drepturilor minorităților și a administrării proprietăților se numără printre valorile fundamentale ale Uniunii Europene;

I.  întrucât UE a subliniat necesitatea consolidării guvernanței economice, a statului de drept și a capacităților administrației publice în toate țările din Balcanii de Vest;

J.  întrucât autoritățile albaneze abordează pozitiv cooperarea regională pentru a promova dezvoltarea infrastructurii, măsurile de combatere a terorismului, schimburile comerciale și mobilitatea tinerilor,

1.  salută progresele constante realizate de Albania în realizarea reformelor necesare pentru aderarea la UE, în special adoptarea consensuală, în iulie 2016, a amendamentelor constituționale ce pregătesc terenul pentru o reformă profundă și cuprinzătoare a sistemului judiciar; subliniază ca, pentru a avansa în direcția aderării la UE, este important ca, pe lângă eforturile neîntrerupte de adoptare a măsurilor de reformă privind cele cinci priorități majore, Albania să realizeze la timp și în totalitate aceste reforme și să dea dovadă de un angajament politic constant; încurajează Albania să obțină rezultate convingătoare în ceea ce privește aceste reforme;

2.  salută recomandările Comisiei privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania; sprijină în totalitate aderarea Albaniei la UE și solicită ca negocierile de aderare să fie deschise imediat ce există progrese credibile și sustenabile în realizarea unei reforme profunde a sistemului judiciar și în combaterea crimei organizate și a corupției, pentru a încuraja această țară să mențină un ritm constant al reformelor; se așteaptă ca Albania să consolideze progresele realizate și să mențină ritmul progreselor în implementarea tuturor priorităților cheie;

3.  susține din nou că dialogul constructiv, cooperarea politică durabilă și disponibilitatea pentru compromis sunt esențiale pentru a asigura succesul reformelor și pentru întregul proces de aderare la UE; salută, în acest sens, adoptarea legislației pentru excluderea celor condamnați penal din funcțiile publice; cere tuturor partidelor politice să facă mai multe eforturi pentru a crea un dialog politic autentic și pentru a realiza o cooperare constructivă;

4.  salută adoptarea consensuală a amendamentelor constituționale care au stat la baza reformei judiciare și adoptarea legilor privind reorganizarea instituțională a puterii judecătorești, a procuraturii și a Curții Constituționale; solicită adoptarea rapidă și aplicarea credibilă a tuturor legilor complementare și a reglementărilor conexe, în special a Legii privind reevaluarea (validarea) judecătorilor, procurorilor și consilierilor juridici și pachetul de proiecte de lege necesar pentru realizarea fermelor în sistemul judiciar; ia act de decizia Curții Constituționale pe tema constituționalității legii privind validarea în urma avizului pozitiv emis de Comisia de la Veneția; reiterează faptul una dintre solicitările majore ale cetățenilor Albaniei vizează reforma profundă a sistemului judiciar, esențială pentru restabilirea încrederii cetățenilor în reprezentanții lor politici și în instituțiile publice; reamintește că eficiența și credibilitatea procesului general de reformă, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, depind de succesul procesului de reevaluare și de realizarea reformelor în sistemului judiciar; reamintește că adoptarea și realizarea unei astfel de reforme sunt esențiale în combaterea corupției, dar și pentru consolidarea statului de drept, precum și pentru o mai bună asigurare a respectării drepturilor fundamentale în țară, de asemenea pentru a mări încrederea în sistemul judiciar în rândul tuturor cetățenilor;

5.  salută noua strategie de reformă a justiției pentru perioada 2017-2020 și planul de acțiune aferent care vizează creșterea profesionalismului, a eficienței și a independenței sistemului judiciar, inclusiv a instanțelor, și reevaluarea tuturor magistraților, precum și majorarea resursele bugetare destinate aplicării acestei strategii; regretă că administrația din justiției continuă să fie lentă și ineficientă; constată lipsa progreselor în ocuparea posturilor vacante de la Înalta Curte și instanțele administrative și în utilizarea eficientă a sistemului unificat de gestionare a cazurilor; solicită să se remedieze toate deficiențele care ar putea afecta funcționarea sistemului judiciar, inclusiv lipsa de independență în fața influențelor politice și în raport cu celelalte ramuri ale puterii, justiția selectivă, răspunderea limitată, mecanismele de control ineficiente, corupția și durata totală a procedurilor judiciare și termenele de executare a hotărârilor; regretă interferențele politice în cercetările penale și în cazurile în instanță, și, prin urmare, cere să se consolideze practic independența sistemului judiciar; solicită un mai mare angajament în domeniul justiției administrative, abordându-se chestiuni precum accesul efectiv la instanțe și alocarea de resurse pentru a le permite instanțelor să lucreze eficient; reiterează faptul că reforma sistemului de justiție penală ar trebui să urmărească tragerea la răspundere a făptașilor și promovarea reabilitării și reintegrării lor, asigurând în același timp protecția drepturilor victimelor și ale martorilor infracțiunilor;

6.  invită Comisia parlamentară ad-hoc privind reforma electorală să finalizeze rapid procesul de revizuire a legii electorale, ținând seama de toate recomandările anterioare formulate de OSCE/ODIHR și să întărească transparența finanțării partidelor și integritatea procesului electorale; invită autoritățile competente să asigure implementarea măsurilor de reformă menționate înainte de viitoarele alegeri parlamentare din iunie 2017, precum și independența și depolitizarea administrației electorale; reamintește că toate partidele politice au responsabilitatea de a se asigura că alegerile democratice se desfășoară în conformitate cu standardele internaționale; invită autorităților să încurajeze participarea activă a organizațiilor societății civile la supravegherea întregului proces electoral; reamintește că alegerile libere și corecte sunt cruciale pentru continuarea procesului de integrare în UE; atrage atenția că este necesar să se rezolve problemele legate de finanțarea partidelor și de un sistem responsabil de audit;

7.  invită partidele politice albaneze ca, atunci când elaborează listele de candidați pentru viitoarele alegeri, să respecte spiritul și litera legii, și să excludă infractorii din funcțiile publice; solicită aplicarea deplină a acestei legi;

8.  încurajează autoritățile albaneze să ia măsuri pentru a permite cetățenilor albanezi care locuiesc în străinătate să voteze în alegerile din Albania în afara țării;

9.  salută faptul că activitățile parlamentare au devenit mai transparente și mai incluzive, dar solicită să se consolideze capacitățile parlamentare pentru a putea monitoriza realizarea reformelor și conformitatea acestora cu standardele UE; solicită, totodată, să se utilizeze mai eficient diferitele mecanisme și instituții de supraveghere pentru a face guvernul răspunzător; solicită aprobarea codului de etică al parlamentului și să se garanteze că regulamentul de procedură al parlamentului reflectă legea privind rolul parlamentului în procesul de integrare în UE; propune să exploreze o serie de mijloace pentru a asigura o cooperare mai strânsă cu parlamentul Albaniei în cadrul programului Parlamentului European de sprijinire a parlamentelor din țările candidate, pentru a consolida capacitatea parlamentului Albaniei de a produce o legislație de calitate, în conformitate cu acquis-ul UE și de a-și exercita rolul de supraveghere în realizarea reformelor;

10.  ia act de eforturile depuse în ceea ce privește administrația publică, pentru a garanta că aceasta este orientată în mai mare măsură către cetățeni și remarcă, totodată, progresele constante în reformarea administrației publice și în reforma managementului finanțelor publice; solicită să se asigure o mai bună aplicare a legii privind administrația publică și a legii privind procedurile administrative, pentru a îmbunătăți procedurile de recrutare și promovare bazate pe criterii de merit și performanță și pentru a consolida capacitățile instituționale și cele de resurse umane, astfel încât să fie întărite realizările obținute în eficientizarea, depolitizarea, transparentizarea și profesionalizarea administrației publice, ceea ce ar permite totodată și desfășurarea eficientă a negocierilor de aderare la UE; solicită întărirea autorității, autonomiei, eficienței și a resurselor alocate structurilor de apărare a drepturilor omului, inclusiv a biroului Avocatului Poporului; apreciază foarte pozitiv inițiativele lansate de Consiliul Național pentru Integrare Europeană care vizează să consolideze capacitățile administrației publice și ale societății civile de a monitoriza realizarea reformelor legate de procesul de aderare; subliniază că trebuie garantată independența organismelor de reglementare și supraveghere;

11.  ia act de realizarea reformei teritoriale; subliniază că sunt necesare eforturi substanțiale pentru a mări capacitatea financiară și administrativă a unităților administrației publice locale nou create;

12.  salută adoptarea unor acte legislative cruciale privind combaterea corupției, inclusiv privind protecția celor care denunță nereguli; rămâne însă îngrijorat de faptul că fenomenul corupției continuă să fie larg răspândit în multe domenii și reprezintă în continuare o problemă gravă, ceea ce erodează încrederea cetățenilor în instituțiile publice; este preocupat de faptul că anumite instituții care au un rol fundamental în combaterea corupției continuă să fie supuse unor interferențe politice și au capacități administrative limitate; observă că slaba cooperare interinstituțională și schimburile reduse de informații continuă să împiedice anchetele preventive și urmărirea penală efectivă în materie de corupție; subliniază că este necesar un cadru juridic mai adecvat pentru conflictul de interese, reglementarea activităților de lobby și o mai bună cooperare interinstituțională, în special între poliție și procuratură, pentru a îmbunătăți bilanțul acestora în materie de anchete, urmăriri penale și condamnări, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt;

13.  salută implementarea susținută a strategiei și a planului de acțiune privind combaterea criminalității organizate și intensificarea cooperării polițienești internaționale; solicită, de asemenea, dezmembrarea rețelelor de criminalitate organizată și majorarea numărului de condamnări definitive în cazurile de criminalitate organizată, prin consolidarea cooperării dintre organizațiile internaționale, poliție și procuratură și prin întărirea capacităților instituționale și operaționale; este preocupat de faptul că rezultatele obținute în sechestrarea și confiscarea bunurilor dobândite ilegal rămân foarte slabe și cere să se mărească capacitățile anchetelor financiare, precum și numărul acestora pentru a îmbunătăți rezultatele în aceste domenii; observă că, deși s-au înregistrat mai multe anchete pentru spălarea de bani, numărul de condamnări finale este în continuare scăzut;

14.  salutând recentele operațiuni împotriva plantațiilor de canabis, cere să se intensifice măsurile de eradicare a cultivării, producerii și traficului de droguri în Albania, precum și a rețelelor aferente de crimă organizată, inclusiv printr-o mai bună cooperare internațională și regională; constată, însă, că poliția și procurorii nu reușesc să identifice rețelele criminale răspunzătoare de cultivarea drogurilor;

15.  cere amplificarea eforturilor de combatere a proliferării necontrolate a traficului ilicit de arme, inclusiv prin intensificarea cooperării cu UE în acest sens, precum și prin distrugerea stocului rămas de arme de calibru mic și de armament ușor și îmbunătățirea condițiilor din locurile de depozitare; este îngrijorat de rata foarte ridicată a omuciderilor comise prin utilizarea armelor de foc în Albania;

16.  cere consolidarea capacității guvernului de a căuta, sechestra și confisca sumele provenite din criminalitatea cibernetică și de a preveni spălarea banilor pe internet;

17.  încurajează Albania să-și îmbunătățească și mai mult cadrul juridic pentru determinarea statutului refugiaților în ceea ce privește protecția internațională; felicită poliția albaneză pentru eforturile depuse în intensificarea schimbului de informații cu Frontex și cere o mai bună consolidare a cooperării între UE și Albania, pentru a proteja drepturile refugiaților, în conformitate cu standardele internaționale și valorile fundamentale ale UE; își exprimă îngrijorarea privind creșterea recentă a numărului de cazuri de trafic de ființe umane; cere să se intensifice eforturile de prevenire a traficului de ființe umane, acordând o atenție deosebită principalelor victime ale acestui trafic, mai ales minorii neînsoțiți, femeile și fetele;

18.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu supraaglomerarea din penitenciare și cu (relatările privind) insuficiența îngrijirilor medicale în locurile de detenție, precum și cu relele tratamente aplicate suspecților la secțiile de poliție; recomandă revizuirea abordării punitive, reclasificarea infracțiunilor penale, precum și recurgerea într-o mai mare măsură la alternativele la pedeapsa cu închisoarea;

19.  remarcă îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile statului și organizațiile societății civile în domeniile de politică legate de UE, inclusiv participarea acestor organizații la reuniunile Consiliului național pentru integrarea europeană NCEI; observă că o societate civilă puternică reprezintă o componentă crucială a oricărui sistem democratic; subliniază, în consecință, că este nevoie de o coordonare și mai strânsă între organizațiile societății civile și autoritățile publice de la toate nivelurile, inclusiv de la nivel local; salută, în această privință, înființarea Consiliului Național pentru Societatea Civilă (CNSC); solicită să se garanteze că sunt respectate în mod efectiv dreptul cetățenilor la informare și dreptul lor de a fi consultați și să se asigure o mai bună reglementare a normelor fiscale aplicabile organizațiilor societății civile;

20.  reamintește, printre prioritățile esențiale, necesitatea de a consolida protecția drepturilor omului, a drepturilor minorităților și a politicilor de combatere a discriminării, inclusiv printr-o mai bună asigurare a respectării lor; îndeamnă autoritățile competente să îmbunătățească în continuare climatul de incluziune și toleranță pentru toate minoritățile din țară, conform standardelor europene privind protecția minorităților, inclusiv prin întărirea rolului Comisiei pentru minorități a statului; salută măsurile inițiale care vizează îmbunătățirea cadrului legal pentru protecția minorităților și invită Albania să adopte legea-cadru privind protecția minorităților și să ratifice Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare; ia act de procesul de consultare amplă care a inclus instituțiile independente, asociațiile pentru drepturile minorităților și societatea civilă; subliniază că trebuie îmbunătățite condițiile de trai pentru romi, egipteni și alte minorități etnice; solicită adoptarea unor măsuri concrete, cum ar fi înregistrarea în registrul civil (certificate de naștere și cărți de identitate) a romilor și a egiptenilor; solicită să se depună eforturi susținute pentru a îmbunătăți accesul acestora la locuri de muncă și la toate serviciile publice și sociale, la educație, servicii de sănătate, locuințe sociale și la consiliere juridică; este preocupat de faptul că, în pofida îmbunătățirilor, incluziunea copiilor romi în sistemul educațional înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel din regiune;

21.  salută eforturile biroului Avocatului poporului îmbunătățirea legislației în domeniul drepturilor omului, în special în cadrul reformei sistemului judiciar; salută promovarea activă a drepturilor grupurilor vulnerabile și a principiilor demnității umane, libertății, egalității și statului de drept; regretă că activitatea biroului Avocatului poporului este în continuare marcată de lipsa de fonduri și de personal, în birourile sale centrale și locale; cere să se consolideze autoritatea, autonomia, eficiența și resursele alocate biroului acestei instituții;

22.  continuă să fie preocupat de discriminarea femeilor și a fetelor care aparțin grupurilor dezavantajate și marginalizate, de lipsa unor măsuri adecvate de protecție a acestora, precum și de cazurile numeroase de violență domestică împotriva femeilor și fetelor; subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a mări numărul de cazuri de combatere a discriminării; invită autoritățile competente să continue campaniile de conștientizare și de prevenire a violenței domestice și să acorde mai mult sprijin victimelor violenței domestice; cere din nou implementarea integrală a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); îndeamnă autoritățile să combată ideile preconcepute care au la bază stereotipuri de gen prin educație sistematică, dezbateri publice și măsuri guvernamentale;

23.  cere adoptarea mai multor mecanisme instituționale pentru protecția drepturilor copilului;

24.  constată că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja drepturile tuturor minorităților din Albania, prin implementarea integrală a legislației aplicabile; recomandă ca drepturile persoanelor de etnie bulgară din regiunile Prespa, Golo Brdo și Gora să fie consfințite prin legislație și garantate în practică;

25.  salută îmbunătățirea protecției drepturilor persoanelor LGBTI și adoptarea Planului național de acțiune pentru persoanele LGBTI 2016-2020 și încurajează guvernul să continue să aplice măsurile prevăzute de program și să consolideze în continuare cooperarea sa cu organizațiile LGBTI de la nivelul societății civile; încurajează, în plus, guvernul și autoritatea legislativă să se asigure că cerințele în materie de recunoaștere a genului vor îndeplini standardele stabilite în Recomandarea CM/Rec(2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre cu privire la măsurile de combatere a discriminării pe motiv de orientare sexuală sau de identitate de gen;

26.  regretă că autoritățile competente nu au reușit până acum să efectueze o cercetare penală eficientă în cazul pierderilor de vieți omenești la demonstrația din 21 ianuarie 2011 invită autoritățile competente să adopte fără întârziere măsurile necesare pentru a face dreptate victimelor evenimentelor de atunci;

27.  apreciază foarte mult climatul de toleranță religioasă și buna cooperare între comunitățile religioase din țară; încurajează autoritățile competente și comunitățile religioase să coopereze pentru menținerea și promovarea armoniei religioase, în spiritul constituției; consideră că este esențial să se adopte măsuri pentru a preveni radicalizarea islamică, printr-o abordare centrată din partea serviciilor de informații, a autorităților de asigurare a respectării legii și a instituțiilor judiciare, precum și prin programe de dezangajare și de reintegrare a luptătorilor străini care se întorc în țară; consideră, de asemenea esențial să se contracareze extremismul violent în cooperare cu organizațiile societății civile și cu comunitățile religioase și să se intensifice cooperarea regională și internațională în acest domeniu; salută cadrul legal cuprinzător al Albaniei pentru prevenirea și combaterea finanțării terorismului; solicită ca toate măsurile să asigure, în orice împrejurare, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu standardele internaționale; subliniază importanța programelor speciale de educație în programele de prevenire a radicalizării, precum și în reintegrarea socială și reabilitarea persoanelor respective;

28.  regretă că anul trecut s-au înregistrat progrese reduse în domeniul libertății de exprimare; reiterează importanța deosebită a unor servicii mass-media publice și private profesioniste și independente; își exprimă îngrijorarea cu privire la influențele politice în mass-media și la autocenzura generalizată în rândul jurnaliștilor; remarcă implementarea lentă a legii privind mass-media audiovizuală și întârzierile înregistrate în ocuparea posturilor vacante în cadrul Autorității pentru mass-media audiovizuală (AMA); cere să se adopte măsuri pentru a consolida standardele profesionale și etice ale jurnaliștilor și pentru a asigura că un număr mai mare de jurnaliști beneficiază de contracte de muncă standard; solicită, de asemenea, să se îmbunătățească transparența publicității guvernamentale în mass-media și să se garanteze independența, imparțialitatea și răspunderea autorității de reglementare și a radiodifuziunii publice, în special în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare; reiterează necesitatea de a finaliza și adopta statutul intern al serviciului public de radiodifuziune RTSH, precum și de a încheia trecerea la transmisii digitale;

29.  salută progresele înregistrate în consolidarea fiscală și îmbunătățirea rezultatelor obținute de firme, precum și eforturile de combatere a economiei informale; remarcă, însă, deficiențele existente în ceea ce privește statul de drept și rigiditatea cadrului de reglementare aplicabil, care descurajează investițiile; este preocupat de faptul că remitențele migranților constituie un stimulent important al cererii interne; îndeamnă autoritățile competente să ia măsuri pentru a asigura o mai bună execuție a contractelor, o mai bună colectare a impozitelor și să continue să aplice reforma sistemului judiciar pentru a îmbunătăți mediul de afaceri; este preocupat de nivelul ridicat de achiziții publice directe și de licitații necompetitive, precum și de atribuirea de contracte de externalizare și de contracte PPP pe termen lung, care au un impact discutabil din perspectiva interesului public;

30.  recomandă autorităților să accelereze realizarea proiectelor majore de infrastructură, precum legăturile feroviare și autostrada modernă între Tirana și Skopje, ca parte a coridorului VIII;

31.  remarcă cu îngrijorare capacitățile administrative reduse în asigurarea respectării legislației privind mediul, precum și gestionarea defectuoasă a deșeurilor și a apei, care conduce adesea la infracțiuni ecologice ce amenință resursele economice ale Albaniei și împiedică dezvoltarea unei economii eficiente din punctul de vedere al resurselor; subliniază că este necesar să se îmbunătățească calitatea studiilor de impact asupra mediului, precum și să se garanteze participarea publicului și consultarea societății civile pentru proiectele relevante; subliniază că este extrem de importantă respectarea obiectivelor legate de schimbările climatice, fără a se produce un impact negativ asupra biodiversității, peisajului, resurselor de apă, faunei, florei și populației locale afectate; este profund îngrijorat de faptul că, potrivit Comisiei, 44 din cele 71 de proiecte de centrale hidroelectrice se construiesc în zone protejate;

32.  subliniază că impactul ecologic al centralelor hidroenergetice nu este deseori evaluat în mod corespunzător pentru a se asigura respectarea standardelor internaționale și a legislației relevante a UE privind mediul înconjurător; recomandă guvernului să ia în considerare crearea Parcului național Vjosa, a cărui suprafață ar trebui să includă întreg cursul râului Vjosa, și să abandoneze planurile de construcție a unor noi centrale hidroelectrice de-a lungul râului Vjosa și al afluenților săi; îndeamnă Albania să facă eforturi mai mari de armonizare cu legislația UE în domeniul energiei și, în special, să adopte o strategie națională în domeniul energiei pentru a consolida independența și eficiența energetică; salută planul național de acțiune pentru sursele regenerabile de energie pentru perioada 2015-2020;

33.  observă că asigurarea respectării drepturilor de proprietate trebuie garantată într-un mod mai eficient; îndeamnă să se încheie procesul de înregistrare și restituire a proprietăților și de acordare de compensații pentru acestea, precum și să se actualizeze și să se aplice efectiv strategia 2012-2020 privind drepturile de proprietate; de asemenea, îndeamnă autoritățile să elaboreze o foaie de parcurs cu responsabilități și termene clare în acest sens și să desfășoare o campanie de informare publică pentru a informa foștii proprietari cu privire la drepturile și obligațiile lor în ceea ce privește restituirea proprietăților; solicită îmbunătățirea transparenței, a certitudinii juridice și a egalității de tratament în legea privind compensarea proprietăților confiscate în perioada comunistă; cere să se numească un coordonator național al drepturilor de proprietate și să se accelereze procesul de înregistrare și de cartografiere a proprietăților, inclusiv digitalizarea proprietăților;

34.  subliniază importanța cercetărilor în procesul de dezvăluire a crimelor comise de fostul regim comunist și subliniază responsabilitatea morală, politică și juridică a instituțiilor statului în acest proces; invită autoritățile să elaboreze măsuri legislative adecvate pentru a contribui la reabilitarea victimelor, inclusiv compensarea persoanelor și a familiilor acestora, precum și să revoce toate deciziile judecătorești motivate politic, care sunt încă în vigoare; îndeamnă instituțiile statului să cerceteze și să aducă în fața justiției persoanele care au comis crime împotriva umanității în timpul dictaturii comuniste;

35.  remarcă că confruntarea cu trecutul comunist este extrem de importantă pentru combaterea încălcărilor drepturilor omului și aflarea adevărului și în înfăptuirea dreptății în cazul victimelor; salută Legea privind înființarea unei autorități pentru deschiderea dosarelor de securitate (Sigurimi); salută publicarea sondajului „Cunoașterea de către public și percepțiile publicului asupra trecutului comunist și așteptările viitoare”, elaborat sub egida Prezenței în Albania a OSCE și a Ambasadei Germaniei; consideră că aceste eforturi vor contribui la crearea unui dialog despre trecut și vor modela așteptările de viitor;

36.  subliniază importanța consolidării dialogului social, a implicării organizațiilor din societatea civilă, precum și a capacităților partenerilor sociali și a mecanismelor de aplicare a drepturilor sociale; îndeamnă guvernul să modernizeze sistemul educațional, pentru a construi o societate mai incluzivă, pentru a reduce inegalitățile și discriminarea și pentru a le conferi tinerilor mijloace mai bune pentru dobândirea de aptitudini și cunoștințe; subliniază importanța sprijinului acordat prin IPA (Instrumentul de asistență pentru preaderare) pentru educație, ocuparea forței de muncă și politicile sociale;

37.  invită autoritățile albaneze să își îmbunătățească politicile pentru persoanele cu dizabilități, care continuă să se confrunte cu dificultăți în accesul la educație, la un loc de muncă, la asistență medicală, servicii sociale și la poziții de decizie, inclusiv cu obstacole care îi împiedică să își exercite în mod liber dreptul de vot;

38.  remarcă cu îngrijorare că a crescut din nou numărul cererilor de azil considerate neîntemeiate, transmise de cetățenii albanezi autorităților competente din statele membre ale UE; îndeamnă guvernul să acționeze rapid și hotărât pentru a rezolva această situație și să depună mai multe eforturi pentru conștientizare, sprijin și prevenție; de asemenea, îndeamnă guvernul ă se concentreze asupra rezolvării factorilor de presiune legați de deficiențele structurale în politicile ce vizează protecția socială, educația și sănătatea; subliniază că trebuie oferite resurse umane suficiente pentru Direcția generală Frontiere și migrație și poliția de frontieră, precum și că trebuie îmbunătățită cooperarea interinstituțională relevantă, pentru o combatere mai bună a migrației neregulamentare;

39.  felicită Albania pentru eforturile sale neîntrerupte de a-și asuma pe deplin declarațiile relevante ale UE și concluziile Consiliului, demonstrând astfel angajamentul clar față de integrarea europeană și solidaritate; subliniază importanța și necesitatea contribuției constructive continue a Albaniei la stabilitatea politică în regiune;

40.  salută decizia autorităților albaneze de a alinia politica externă a Albaniei la Decizia Consiliului (PESC) 2016/1671 privind reînnoirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei;

41.  subliniază importanța menținerii unor relații de bună vecinătate, acest fapt fiind esențial ca parte integrantă a procesului de extindere, precum și a condițiilor impuse de procesul de stabilizare și asociere; salută rolul constructiv și activ al Albaniei în promovarea cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate cu alte țări implicate în procesul de aderare și cu statele membre UE vecine; salută participarea Albaniei la inițiativa Grupului celor șase din Balcanii de Vest;

42.  felicită Albania și Serbia pentru angajamentul continuu de care au dat dovadă în eforturile lor de îmbunătățire a relațiilor bilaterale și de consolidare a cooperării regionale la nivel politic și societal, de exemplu prin intermediul Biroului de Cooperare Regională a Tinerilor (RYCO), cu sediul la Tirana; încurajează ambele țări să continue această cooperare fructuoasă, în scopul de a promova reconcilierea în regiune, în special prin programe pentru tineri, cum ar fi cele disponibile în cadrul Agendei pozitive pentru tineret în Balcanii de Vest

43.  ia act de recentele fricțiuni în relațiile dintre Albania și Grecia și recomandă ambelor părți să se abțină de la acțiuni sau declarații care ar putea avea un efect negativ asupra relațiilor dintre ele;

44.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a include în rapoartele sale informații despre sprijinul acordat Albaniei prin intermediul IPA și eficacitatea aplicate, acordând o atenție deosebită sprijinului furnizat prin IPA pentru implementarea priorităților principale și a proiectelor relevante;

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Albaniei.


Raportul privind Bosnia și Herțegovina pe 2016
PDF 381kWORD 63k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la Raportul Comisiei pe 2016 privind Bosnia și Herțegovina (2016/2313(INI))
P8_TA(2017)0037A8-0026/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina (BiH), pe de altă parte,

–  având în vedere Protocolul privind adaptarea ASA dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și BiH, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană, care a fost parafat la 18 iulie 2016 și semnat la 15 decembrie 2016,

–  având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de BiH la 15 februarie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 privind Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: către integrarea europeană”,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 septembrie 2016 privind cererea BiH de aderare la UE,

–  având în vedere concluziile Președinției UE din 13 decembrie 2016,

–  având în vedere prima reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA) UE-BiH, care a avut loc la Sarajevo la 5 și 6 noiembrie 2015, precum și primele reuniuni ale Consiliului de stabilizare și de asociere (CSA) și ale Comitetului de stabilizare și de asociere între BiH și UE, care au avut loc la 11 și, respectiv, 17 decembrie 2015,

–  având în vedere declarația finală a Președintelui Summitului Balcanilor de Vest organizat la Paris, la 4 iulie 2016, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru Summitul de la Paris din 2016,

–  având în vedere declarația comună din 1 august 2016 a Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) și a Comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea referitoare la acordul autorităților din Bosnia și Herțegovina în legătură cu măsuri-cheie necesare pentru aderarea acestei țări la UE,

–  având în vedere declarația comună din 17 septembrie 2016 a VP/ÎR și a Comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, formulată ca urmare a deciziei Curții Constituționale a BiH în ceea ce privește ziua Republicii Srpska (RS),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2016 intitulată „Comunicarea din 2016 privind politica de extindere a UE” (COM(2016)0715), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2016 privind Bosnia și Herțegovina” (SWD(2016)0365),

–  având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene intitulat „Meta-audit privind asistența pentru preaderare acordată de UE în vederea consolidării capacității administrative din Balcanii de Vest”(1),

–  având în vedere cel de-al cincizecilea raport adresat Consiliului de Securitate al ONU de Înaltul Reprezentant pentru asigurarea punerii în aplicare a Acordului de pace privind Bosnia și Herțegovina(2),

–  având în vedere declarația din noiembrie 2016, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, a Excelenței Sale, dl João Vale de Almeida, șeful Delegației Uniunii Europene pe lângă Organizația Națiunilor Unite, în cadrul dezbaterii din Consiliul de Securitate privind „Situația din Bosnia și Herțegovina”,

–  având în vedere agenda de reforme pentru BiH în perioada 2015-2018, adoptată în iulie 2015 și mecanismul de coordonare adoptat de Consiliul de Miniștri al BiH, precum și de guvernele Federației BiH și RS la 23 august 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această țară,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0026/2017),

A.  întrucât UE își menține angajamentul față de perspectiva BiH de a adera la UE, precum și față de integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea sa; întrucât s-au înregistrat progrese pe calea integrării în UE; întrucât Consiliul a solicitat Comisiei să își pregătească avizul privind cererea de aderare a BiH;

B.  întrucât, la 9 decembrie 2016, la Sarajevo, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea a transmis chestionarul autorităților din BiH;

C.  întrucât suspendarea măsurilor comerciale autonome va fi ridicată odată ce Protocolul privind adaptarea ASA a fost semnat și aplicat cu titlu provizoriu;

D.  întrucât în contextul agendei de reforme pentru BiH în perioada 2013-2018, autoritățile de la toate nivelurile au recunoscut necesitatea urgentă de a iniția un proces de reabilitare și modernizare a economiei, în vederea creării de noi locuri de muncă și a promovării unei creșteri economice sustenabile, eficiente, constante și echitabile din punct de vedere social; întrucât BiH și-a demonstrat angajamentul și disponibilitatea de a continua reformele socioeconomice necesare pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor, care este în continuare mult prea ridicată;

E.  întrucât un sistem judiciar independent, funcțional și stabil este important pentru a garanta statul de drept și progresele pe calea către aderarea la UE;

F.  întrucât persistă unele obstacole pentru sustenabilitatea procesului de reconciliere; întrucât progresele realizate în cadrul procesului de aderare la UE vor facilita continuarea procesului de reconciliere;

G.  întrucât BiH încă nu a pus în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauzele Sejdić-Finci, Zornić și Pilav;

H.  întrucât corupția, inclusiv la cel mai înalt nivel, continuă să fie larg răspândită;

I.  întrucât mai există 74 000 de persoane strămutate la nivel intern și un număr semnificativ de refugiați din BiH în țările învecinate, în întreaga Europă și în întreaga lume, precum și 6 808 de persoane dispărute;

J.  întrucât educația reprezintă un element esențial în crearea și promovarea unei societăți tolerante și favorabile incluziunii, precum și în promovarea înțelegerii culturale, religioase și etnice în țară;

K.  întrucât BiH este semnatară a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991);

L.  întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care acestea fac reformele necesare,

1.  salută examinarea de către Consiliu a cererii BiH de aderare la UE, precum și transmiterea chestionarului și așteaptă cu interes avizul Comisiei în ceea ce privește temeinicia cererii de aderare; invită autoritățile competente din BiH de la toate nivelurile să se angajeze în mod activ în acest proces și să coopereze și să se coordoneze în cadrul participării la procesul de elaborare a avizului Comisiei, prin furnizarea unui set unic și coerent de răspunsuri la întrebările Comisiei; subliniază că acest exercițiu va servi, de asemenea, drept dovadă a funcționalității statului; reiterează faptul că procesul de aderare la UE este favorabil incluziunii și implică toate părțile interesate;

2.  apreciază și salută rolul important al trioului de președinții de creare de stimulente pentru ca toți ceilalți actori instituționali de la toate nivelurile să depună eforturi vizând îndeplinirea rolurilor proprii în procesul general de apropiere de UE al țării;

3.  salută progresele înregistrate în punerea în aplicare a agendei de reformă pentru perioada 2015-2018, precum și hotărârea țării de a continua reformele instituționale și socioeconomice; reamintește că abordarea reînnoită a UE față de BiH a fost declanșată de situația socioeconomică dificilă și de creșterea nemulțumirii în rândul cetățenilor; observă că situația s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură, dar subliniază că este necesară o punere în aplicare armonizată și efectivă a agendei de reformă în conformitate cu planul de acțiune, pentru a realiza schimbări reale în întreaga țară și a aduce îmbunătățiri concrete în viața tuturor cetățenilor BiH;

4.  solicită ca ritmul reformelor să fie menținut pentru a transforma BiH într-un stat pe deplin eficace, favorabil incluziunii și funcțional, bazat pe statul de drept, care garantează egalitatea și reprezentarea democratică a tuturor popoarelor sale constitutive și a tuturor cetățenilor săi; regretă faptul că adeseori eforturile comune de reformă sunt împiedicate în continuare de diviziuni etnice și politice, cauzate de tendințe dezintegratoare adânc înrădăcinate care stau în calea dezvoltării democratice normale, și prin politizarea suplimentară a administrațiilor publice; subliniază, de asemenea, că BiH nu va fi un candidat de succes pentru aderarea la UE până când nu sunt instituite condițiile instituționale adecvate; îndeamnă toți liderii politici să depună eforturi pentru realizarea schimbărilor necesare, inclusiv a reformei legii electorale, ținând cont și de principiile exprimate în rezoluțiile sale anterioare, inclusiv de principiile federalismului, descentralizării și reprezentării legitime, pentru a garanta că toți cetățenii se pot prezenta în calitate de candidați, pot fi eligibili pentru a fi aleși și pot ocupa funcții la toate nivelurile politice, pe picior de egalitate; consideră că este esențial să se mențină consensul asupra integrării în UE și să se realizeze progrese într-o manieră concertată în ceea ce privește statul de drept, inclusiv lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, reforma sistemului judiciar și a administrației publice; subliniază, de asemenea, necesitatea de a pune un accent continuu și eficace pe reformele sociale și economice, care ar trebui să rămână o prioritate;

5.  salută acordul cu privire la instituirea unui mecanism de coordonare pentru chestiunile legate de UE ce are ca scop să îmbunătățească funcționalitatea și eficiența în procesul de aderare, inclusiv în ceea ce privește asistența financiară acordată de UE, precum și să permită o mai bună interacțiune cu UE; solicită punerea sa rapidă în aplicare; solicită, în plus, o cooperare și comunicare eficace între toate nivelurile de guvernare și cu UE, pentru a facilita alinierea și punerea în aplicare a acquis-ului și pentru a oferi răspunsuri satisfăcătoare la întrebările Comisiei pe parcursul procesului de elaborare a avizului; consideră inacceptabil faptul că guvernul RS încearcă să creeze canale paralele de comunicare prin adoptarea unor dispoziții privind informarea directă a Comisiei; solicită ca rolul și capacitățile Direcției de integrare europeană să fie consolidate în continuare pentru ca aceasta să își asume pe deplin funcțiile de coordonare în cadrul punerii în aplicare a ASA și, per ansamblu, în cadrul procesului de aderare;

6.  își exprimă satisfacția pentru semnarea Protocolului privind adaptarea ASA, care se aplică cu titlu provizoriu începând cu 1 februarie 2017, reinstituind în mod automat măsurile comerciale autonome care erau suspendate de la 1 ianuarie 2016; se așteaptă la o ratificare rapidă și fără probleme a protocolului;

7.  regretă că Regulamentul de procedură (RP) al CPSA nu a fost încă adoptat din cauza încercărilor de a introduce blocarea pe baze etnice în cadrul RP al CPSA și, prin urmare, BiH a rămas singura țară implicată în procesul de aderare unde nu s-a putut constitui în mod corespunzător un astfel de organism; îndeamnă organele de conducere ale Parlamentului BiH să găsească, fără întârziere, o soluție pentru a îndeplini cerințele din cadrul juridic și instituțional al UE și a asigura o supraveghere parlamentară semnificativă a procesului de aderare; reamintește că ASA necesită adoptarea RP, iar nerespectarea acestei dispoziții contravine în mod direct punerii în aplicare a ASA;

8.  salută unele îmbunătățiri ale legislației electorale în conformitate cu recomandările OSCE-ODIHR; constată că alegerile locale din 2 octombrie 2016 s-au desfășurat, în general, în mod ordonat; regretă că, după șase ani, cetățenii din Mostar încă nu își pot exercita drepturile democratice de a-și alege reprezentanții locali din cauza dezacordurilor persistente dintre liderii politici; solicită punerea rapidă în aplicare a hotărârii Curții Constituționale referitoare la Mostar, prin modificarea legislației electorale și a statutului orașului; condamnă cu fermitate violențele inacceptabile comise împotriva funcționarilor electorali în Stolac și solicită autorităților competente să soluționeze situația respectând statul de drept, inclusiv prin anchetarea tuturor actelor de violență și neregulilor electorale, precum și prin urmărirea penală a autorilor acestor acte; ia act de anularea alegerilor din Stolac de către Comisia Electorală Centrală a BiH și solicită ca repetarea alegerilor să se desfășoare în conformitate cu standardele democratice, în mod pașnic și într-o atmosferă de toleranță;

9.  regretă că angajamentul politic declarat de a combate corupția nu a dus la rezultate concrete; subliniază că nu există un istoric de cazuri importante și că cadrul juridic și instituțional pentru combaterea corupției sistemice, de exemplu în legătură cu finanțarea partidelor politice, achizițiile publice, conflictele de interese și declarațiile de avere, este slab și insuficient; recunoaște progresele realizate în ceea ce privește adoptarea planurilor de acțiune anticorupție și înființarea organismelor de prevenire a corupției la diferitele niveluri de guvernare și solicită punerea în aplicare rapidă și consecventă a acestor decizii; constată cu îngrijorare că fragmentarea și slaba cooperare între autorități afectează eficacitatea măsurilor de combatere a corupției; solicită o mai mare specializare profesională în cadrul poliției și al sistemului judiciar prin intermediul unor canale adecvate de coordonare; subliniază necesitatea de a se ține o evidență în legătură cu controlul eficace al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, de a se dezvolta proceduri transparente de angajare în sectorul public în general, precum și de a se elimina corupția în ciclul de achiziții publice;

10.  subliniază că rezultatele recensământului din 2013 constituie o bază importantă pentru a furniza un răspuns adecvat la chestionarul Comisiei și că acestea sunt esențiale pentru o planificare socioeconomică eficace; salută evaluarea finală realizată de Operațiunea internațională de monitorizare, care a conchis că recensământul din BiH s-a desfășurat, în ansamblu, în conformitate cu standardele internaționale; regretă faptul că RS a refuzat să recunoască legitimitatea rezultatelor recensământului și că autoritățile din RS au publicat propriile lor rezultate, diferite de cele confirmate de Agenția pentru statistică din BiH; îndeamnă autoritățile RS să își reconsidere poziția; invită agențiile statistice din BiH să facă progrese semnificative în acest domeniu crucial și să își alinieze statisticile și metodologiile la standardele Eurostat;

11.  reamintește că o administrație publică profesionistă, eficace și bazată pe merite este piatra de temelie a procesului de integrare pentru orice țară care aspiră să devină membră a UE; este preocupat de fragmentarea și politizarea în continuare a administrației publice, care afectează reformele instituționale și legislative și face ca furnizarea de servicii publice către cetățeni să fie greoaie și costisitoare; solicită de urgență o abordare mai armonizată privind elaborarea și coordonarea politicilor între toate nivelurile de guvernare, depolitizarea administrației publice și a sectorului public, o mai bună planificare pe termen mediu și o strategie clară privind gestiunea finanțelor publice;

12.  își reafirmă îngrijorarea cu privire la fragmentarea persistentă în patru sisteme juridice diferite; subliniază necesitatea de a aborda rapid deficiențele persistente ale sistemului judiciar, de a consolida eficiența și independența judiciară, inclusiv prin depolitizarea sistemului judiciar, precum și de a lupta împotriva corupției în sistemul judiciar și de a pune în aplicare proceduri adecvate pentru executarea hotărârilor judecătorești; solicită adoptarea rapidă a planului de acțiune privind punerea în aplicare a reformei sectorului justiției pentru perioada 2014-2018; solicită punerea deplină în aplicare a legislației privind protecția copiilor și accesul efectiv la justiție pentru copii; salută adoptarea legii privind asistența juridică gratuită la nivelul statului și introducerea de către Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor a unor orientări privind prevenirea conflictelor de interese, elaborarea de planuri de integritate și măsurile disciplinare;

13.  solicită creșterea eficienței globale a sistemului judiciar, sporirea transparenței și a obiectivității în procesul de selecție a noilor judecători și procurori, precum și consolidarea responsabilității și a mecanismelor de integritate din cadrul sistemului judiciar; subliniază necesitatea de a întări mecanismele de prevenire a conflictelor de interese și de a institui mecanisme pentru transparența rapoartelor financiare și a declarațiilor de avere în cadrul sistemului judiciar; constată rolul important al dialogului structurat în domeniul justiției în abordarea acestor deficiențe ale sistemului judiciar din BiH; solicită o soluție legislativă care să permită urmărirea eficienței modului de tratare a cauzelor pe întreg teritoriul BiH;

14.  regretă că un număr mare de decizii ale Curții Constituționale nu sunt puse în aplicare, inclusiv decizia cu privire la respectarea drepturilor democratice fundamentale ale cetățenilor din Mostar de a vota la alegerile locale; solicită punerea promptă în aplicare a acestor decizii; subliniază, în special, decizia Curții Constituționale privind ziua RS, care a fost contestată în cadrul referendumului organizat la 25 septembrie 2016; consideră că acest lucru constituie o gravă încălcare a Acordului de pace de la Dayton și un atac asupra sistemului judiciar și a statului de drept; evidențiază necesitatea unui dialog mai degrabă decât a unor inițiative unilaterale; subliniază că retorica și acțiunile naționaliste și populiste reprezintă obstacole serioase în calea dezvoltării și că respectarea statului de drept și a cadrului constituțional al țării este de o importanță capitală pentru realizarea de progrese pe calea către UE, precum și pentru menținerea păcii și stabilității în BiH;

15.  condamnă cu fermitate Legea privind ordinea în RS, încă în vigoare, care subminează drepturile democratice fundamentale ale libertății de întrunire, de asociere și a mass-mediei, precum și dispoziția privind pedeapsa cu moartea în RS; solicită punerea deplină în aplicare a Legii privind libertatea de acces la informații; îndeamnă autoritățile să pună rapid în aplicare Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă comise prin intermediul sistemelor informatice;

16.  îndeamnă liderii tuturor părților să se abțină de la retorici naționaliste și separatiste care provoacă diviziuni și polarizează societatea și de la acțiuni care reprezintă o provocare pentru coeziunea, suveranitatea și integritatea țării; îi îndeamnă pe aceștia ca, în schimb, să se angajeze cu hotărâre în reforme care vor îmbunătăți situația socioeconomică a tuturor cetățenilor BiH, vor crea un stat democratic, favorabil incluziunii și funcțional și vor apropia țara de UE;

17.  subliniază importanța recentei decizii a Curții Constituționale privind principiul statutului constitutiv și al egalității celor trei popoare constitutive de a-și alege proprii reprezentanți politici legitimi pe baza reprezentării proporționale și legitime în cadrul Camerei popoarelor a Parlamentului Federației Bosnia și Herțegovina;

18.  ia act de cooperarea satisfăcătoare privind cazurile de crime de război cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) și încurajează o mai bună cooperare regională cu privire la prelucrarea cazurilor de crime de război; își exprimă îngrijorarea față de faptul că se aplică standarde legale diferite atunci când sunt judecate cauzele legate de crime de război; salută faptul că se abordează cauzele interne acumulate referitoare la crime de război și că s-au înregistrat progrese suplimentare în urmărirea penală cu succes a crimelor de război care implică acte de violență sexuală; salută acordul dintre Delegația UE și Ministerul Finanțelor și al Trezoreriei din BiH având ca scop finanțarea activităților parchetelor și instanțelor din BiH în vederea tratării dosarelor de crime de război;

19.  condamnă cu fermitate decizia Adunării Naționale a RS din octombrie 2016 de a-și exprima aprecierea față de foști lideri ai RS condamnați pentru crime de război; solicită de urgență să se acorde respect victimelor crimelor de război și să se promoveze reconcilierea; reamintește tuturor liderilor politici și instituțiilor din BiH că au responsabilitatea de a evalua în mod obiectiv evenimentele din timpul războiului în interesul adevărului și al reconcilierii, precum și de a evita utilizarea abuzivă a sistemului judiciar în scopuri politice;

20.  salută progresul înregistrat în ceea ce privește urmărirea penală a crimelor de război care implică violență sexuală și îndeamnă autoritățile competente să îmbunătățească în continuare accesul la justiție pentru victimele violenței sexuale comise în contextul conflictului, inclusiv prin punerea la dispoziție de asistență juridică gratuită, prin consolidarea serviciilor psihosociale și de sănătate, precum și prin acordarea de despăgubiri mai generoase și de mai multă atenție; solicită garanții că drepturile la despăgubire ale acestor victime sunt recunoscute în mod consecvent;

21.  constată că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării, care au fost strămutate din cauza războiului din Bosnia, din perspectiva restituirii proprietăților și a drepturilor de ocupare, precum și a reconstrucției de locuințe; invită autoritățile competente să faciliteze întoarcerea lor durabilă, precum și accesul la asistență medicală, locuri de muncă, protecție socială și educație și să acorde o atenție sporită despăgubirilor pentru proprietățile care nu pot fi returnate;

22.  este preocupat de numărul încă foarte mare de persoane dispărute în urma războiului; invită autoritățile competente să abordeze cu mai multă fermitate chestiunea destinelor lor neelucidate, inclusiv prin intensificarea cooperării între cele două entități; subliniază faptul că soluționarea acestei probleme este de o importanță capitală pentru reconcilierea și stabilitatea în regiune;

23.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația sistemului de asistență medicală din BiH, unul dintre sistemele cele mai afectate de corupție din această țară; solicită autorităților să se asigure că nu există nicio discriminare în accesul la asistență medicală;

24.  remarcă unele progrese în lupta împotriva criminalității organizate; este preocupat, cu toate acestea, de absența unei abordări coerente privind combaterea criminalității organizate, având în vedere numeroasele planuri de acțiune ale diferitelor autorități de aplicare a legii de la diferite niveluri; subliniază necesitatea de a consolida în continuare cadrul de cooperare între autorități; salută anchetele comune, dar solicită mai multe operațiuni coordonate și un schimb mai bun de informații; solicită consolidarea capacităților organelor de aplicare a legii, inclusiv în ceea ce privește combaterea terorismului; invită autoritățile competente să ia măsuri de combatere a finanțării terorismului și a spălării de bani, precum și să consolideze capacitatea de desfășurare a anchetelor financiare; salută semnarea acordului de cooperare operațională și strategică cu Europol, care vizează combaterea criminalității transfrontaliere prin, inter alia, schimburi de informații și planificarea în comun a activităților operaționale; încurajează de asemenea încheierea unui acord de cooperare cu Eurojust;

25.  evidențiază necesitatea de a îmbunătăți lupta împotriva traficului de persoane; invită entitatea Federația să facă rapid modificări la Codul penal care să interzică toate formele de trafic de persoane, ale cărui victime sunt în proporție de 80 % femei și fete;

26.  solicită consolidarea mecanismelor pentru colectarea, schimbul și analizarea datelor privind migrația, având în vedere că statisticile arată o tendință de creștere a numărului de persoane care vin în BiH din țări cu risc de migrație ridicat; invită autoritățile competente să îi trateze pe toți refugiații și migranții care solicită azil sau care tranzitează teritoriul său în conformitate cu legislația internațională și cu cea a UE, precum și să dezvolte în continuare cadrul de reglementare privind migrația și azilul, să îmbunătățească coordonarea interinstituțională și să creeze capacitățile necesare; invită Comisia să își continue activitatea privind aspectele legate de migrație cu toate țările din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că sunt respectate normele și standardele europene și internaționale;

27.  remarcă faptul că polarizarea țării, în combinație cu deteriorarea situației socioeconomice, îndeosebi pentru tineri, crește pericolul propagării radicalismului; solicită să se intensifice de urgență eforturile de combatere a radicalizării și să se ia măsuri suplimentare pentru a identifica, a preveni și a întrerupe fluxul luptătorilor străini, precum și canalele de finanțare netrasabilă destinate intensificării radicalizării, inclusiv prin cooperarea strânsă cu serviciile relevante ale statelor membre și ale țărilor din regiune, precum și prin punerea în aplicare a legilor relevante; solicită o mai bună coordonare între serviciile de securitate și de informații și poliție; încurajează soluționarea și sancționarea hotărâtă a cazurilor de discursuri de incitare la ură și de difuzare a ideologiilor extremiste prin platformele de comunicare socială; solicită introducerea rapidă a unor programe de deradicalizare și de prevenire a radicalizării în rândul tinerilor, în cooperare cu societatea civilă, printr-o formare cuprinzătoare în domeniul drepturilor omului, pentru a ajuta la demontarea discursurilor favorabile radicalizării și a consolida coeziunea socială în rândul copiilor și al tinerilor; încurajează, în acest sens, o mai mare participare a tinerilor la procesul politic democratic; îndeamnă autoritățile competente să combată extremismul religios; constată cu îngrijorare existența unor comunități radicalizate în întreaga țară și subliniază rolul important pe care îl joacă, în acest sens, liderii religioși, profesorii și sistemul de învățământ în ansamblul său; subliniază, de asemenea, necesitatea de a furniza instrumente pentru reintegrarea și reabilitarea socială și de a moderniza și a consolida instrumentele de deradicalizare;

28.  ia act de implicarea activă a Comisiei parlamentare mixte pentru securitate și apărare în asigurarea controlului democratic asupra forțelor armate ale BiH; ia act cu îngrijorare de stocurile masive de arme și muniții neînregistrate deținute ilegal de către populație și insistă asupra eliminării totale a acestor arme; este, de asemenea, preocupat de prezența unui mare volum de muniții și arme depozitate necorespunzător care se află sub responsabilitatea forțelor armate; subliniază că este important să se combată traficul de arme și solicită să se intensifice cooperarea dintre UE și BiH în acest scop; solicită o abordare cuprinzătoare pentru a face față provocărilor care subzistă în ceea ce privește curățarea de mine a țării până în 2019;

29.  consideră că este esențial să se îmbunătățească participarea publicului la procesul de luare a deciziilor și să se implice mai efectiv cetățenii - inclusiv tineretul - în procesul de aderare la UE; își reiterează apelurile vizând punerea în aplicare, la toate nivelurile de guvernare, a unor mecanisme de consultare publică transparente și favorabile incluziunii cu organizațiile societății civile (OSC), precum și introducerea unor proceduri transparente și nediscriminatorii pentru alocarea fondurilor publice către OSC; observă că societatea civilă este fragmentată și, de asemenea, slabă din punct de vedere instituțional și financiar, lucru ce afectează sustenabilitatea și independența acesteia; solicită mai mult sprijin din partea UE, îmbunătățirea mecanismelor de cooperare între guvern și OSC, inclusiv dezvoltarea unui cadru strategic pentru cooperare, precum și implicarea mai concretă a OSC în procesul de aderare la UE; condamnă campaniile de defăimare și atacurile violente repetate împotriva reprezentanților OSC și a apărătorilor drepturilor omului;

30.  subliniază că este nevoie să se îmbunătățească substanțial cadrele strategice, juridice, instituționale și de politică în domeniul respectării drepturilor omului; solicită adoptarea unei strategii naționale privind drepturile omului și nediscriminarea, precum și adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a instrumentelor internaționale privind drepturile omului pe care BiH le-a semnat și ratificat; solicită adoptarea rapidă a legii privind reforma Ombudsmanului din BiH; solicită aderarea la recomandările Comitetului internațional de coordonare și ale Comisiei de la Veneția atunci când se adoptă această lege; este preocupat de faptul că Biroul Ombudsmanului nu funcționează în mod corespunzător, îndeosebi din cauza lipsei de personal adecvat și a constrângerilor financiare grave; solicită autorităților BiH de la nivel federal și din RS să faciliteze activitatea Ombudsmanului pentru drepturile omului;

31.  își exprimă îngrijorarea cu privire la discriminarea persistentă împotriva persoanelor cu handicap în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al accesului la asistență medicală; solicită adoptarea unui plan național unic de acțiune privind drepturile persoanelor cu handicap; solicită elaborarea unei strategii cuprinzătoare și integrate privind incluziunea socială și reprezentarea comunității rome; solicită o mai bună direcționare a asistenței sociale pentru a ajunge la cele mai vulnerabile segmente ale populației; salută faptul că unele guverne și parlamente au început să discute drepturile persoanelor LGBTI și să elaboreze măsuri specifice de protecție a acestora; solicită să se garanteze siguranța și dreptul de întrunire al comunităților LGBTI; salută modificările aduse legii din BiH privind combaterea discriminării, care extind lista motivelor de discriminare incluzând vârsta, handicapul, orientarea sexuală și identitatea de gen; solicită punerea sa adecvată în aplicare; salută introducerea interdicției privind infracțiunile motivate de ură în amendamentele la Codul penal al Federației BiH; încurajează includerea de cursuri privind infracțiunile motivate de ură în programele de învățământ și de formare pentru ofițerii de poliție, procurori și judecători și solicită îmbunătățirea cooperării dintre poliție și autoritățile judiciare în cauzele de urmărire penală a infracțiunilor motivate de ură; îndeamnă din nou la abrogarea prevederii privind pedeapsa cu moartea care apare în constituția entității RS;

32.  solicită să se depună în continuare eforturi pentru consolidarea sistemelor de protecție a copilului pentru a preveni și aborda cazurile de violență împotriva copiilor și de abuzare, neglijare și exploatare a acestora; recomandă alocarea mai multor resurse pentru prevenirea și consolidarea în continuare a coordonării comunitate-guvern în protejarea copiilor; solicită punerea în aplicare a Planului de acțiune al BiH privind copiii pentru perioada 2015-18;

33.  ia act de faptul că cadrul juridic pentru protecția minorităților este în mare parte în vigoare și în conformitate cu Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale; salută reluarea activității Consiliului minorităților naționale din BiH al entității Federația; este preocupat de faptul că, din cauza continuării lipsei de coordonare dintre stat și entități, legile existente nu sunt puse în aplicare și nu a fost adoptată încă platforma strategică la nivel statal privind minoritățile naționale; regretă faptul că minoritățile naționale continuă să aibă o prezență și o participare scăzută la dezbaterile publice și politice și în mass-media;

34.  solicită depunerea de eforturi în continuare pentru a promova egalitatea de gen și a spori participarea femeilor la viața politică și publică și pe piața muncii, a îmbunătăți situația lor socioeconomică și a consolida drepturile femeilor în general; ia act de faptul că dispozițiile legale care instituie egalitatea între femei și bărbați sunt, în mare măsură, în vigoare, însă punerea lor în aplicare este în continuare ineficace; constată cu îngrijorare că există în continuare discriminare legată de maternitate în ocuparea forței de muncă și că entitățile și cantoanele nu au o legislație armonizată privind concediul de maternitate și concediul pentru creșterea copilului; subliniază, de asemenea, că actualele măsuri active pentru piața muncii menite să sprijine încadrarea în muncă a șomerilor de lungă durată și a grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap, nu sunt puse în aplicare în mod eficient; subliniază că este important să se amelioreze rata de absolvire a școlii primare și secundare de către fete, în special de către cele din comunitatea romă;

35.  subliniază importanța punerii în aplicare efective a legislației privind prevenirea și protecția împotriva violenței bazate pe gen în conformitate cu convențiile internaționale care se ocupă cu prevenirea și protecția împotriva violenței domestice pe care BiH le-a semnat și ratificat; salută angajamentul autorităților competente de a pune în aplicare Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; invită să se armonizeze legislația și politicile publice cu convenția respectivă; solicită să se informeze femeile care au fost victime ale violenței despre formele disponibile de sprijin și asistență și să se creeze centre de criză pentru victimele violului sau ale altor forme de violență sexuală; este preocupat de absența înregistrării sistematice a cazurilor de violență de gen;

36.  regretă faptul că BiH încalcă încă Convenția europeană a drepturilor omului nepunând în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauzele Sejdić-Finci, Zornić și Pilav; îndeamnă insistent să se realizeze progrese urgente în acest sens pentru a consolida perspectiva țării de a adera la UE; subliniază că punerea în aplicare a acestor hotărâri ar contribui la instituirea unei societăți democratice și funcționale în care sunt garantate drepturi egale pentru toți; reiterează faptul că neimplementarea acestor hotărâri permite discriminarea pe față a cetățenilor din BiH și este incompatibilă cu valorile UE;

37.  este preocupat de cazurile de presiune politică asupra jurnaliștilor și de intimidare a acestora, inclusiv de atacurile fizice și verbale, cum ar fi cele din partea unor înalți funcționari sau a unor foști funcționari, precum și de lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei; este, de asemenea, îngrijorat de utilizarea proceselor civile de calomnie împotriva organelor mass-media și jurnaliștilor critici; subliniază necesitatea de a ancheta atacurile împotriva jurnaliștilor și de a asigura urmărirea judiciară corespunzătoare; invită autoritățile să condamne fără echivoc toate atacurile împotriva jurnaliștilor și a organelor mass-media și să se asigure că astfel de cazuri sunt pe deplin investigate și că cei responsabili sunt aduși în fața justiției; solicită adoptarea altor măsuri necesare pentru a garanta respectarea deplină a libertății de exprimare, a libertății presei și a accesului la informații, atât online, cât și offline; invită autoritățile din BiH să întreprindă măsuri urgente pentru a salva serviciile publice de mass-media de la colaps; invită autoritățile competente să asigure independența și stabilitatea financiară ale celor trei servicii publice de radiodifuziune, precum și independența și transparența politică, operațională și financiară ale autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor; invită autoritățile competente să garanteze pluralismul mass-mediei și să asigure difuzarea de programe în toate limbile oficiale din BiH; solicită finalizarea tranziției la tehnologia digitală și elaborarea unei strategii de comunicații în bandă largă;

38.  rămâne preocupat de continua fragmentare, segregare, ineficiență și complexitate a sistemului educațional; solicită adoptarea unei programe comune de bază la nivel național care să contribuie la coeziunea țării; solicită o mai bună coordonare între diferitele niveluri de guvernanță din domeniul educației cu scopul de a promova un sistem de educație nediscriminatoriu și favorabil incluziunii și a stimula cooperarea pe linie culturală, religioasă și etnică; invită autoritățile să promoveze principiile toleranței, dialogului și înțelegerii interculturale între diferitele grupuri etnice; solicită adoptarea unor măsuri concrete pentru a îmbunătăți eficiența sistemului educațional și a elimina practicile de segregare, garantând, în același timp, dreptul la oportunități de învățământ egale în toate limbile oficiale din BiH; continuă să fie preocupat de proporția mare de persoane care abandonează timpuriu sistemele de educație și formare, precum și de persistența nivelurilor ridicate ale abandonului școlar în rândul elevilor romi; regretă ritmul lent al progreselor înregistrate în abordarea și rezolvarea problemei „celor două școli sub același acoperiș”, a școlilor monoetnice, precum și a altor forme de segregare și de discriminare întâlnite în școli;

39.  salută măsurile luate în cadrul agendei de reformă pentru a moderniza legislația muncii, a îmbunătăți mediul de afaceri și a soluționa deficiențele existente în sectorul financiar; ia act cu satisfacție, de asemenea, de creșterea ocupării forței de muncă declarate, precum și de măsurile luate pentru consolidarea coordonării politicilor economice; salută programul de 3 ani convenit cu FMI în cadrul mecanismului de finanțare extinsă, despre care se așteaptă să îmbunătățească în continuare mediul de afaceri, să reducă dimensiunea sectorului guvernamental și să protejeze sectorul financiar; continuă să regrete absența unui spațiu economic unic, care afectează mediul de afaceri, investițiile străine directe și IMM-urile; solicită abordarea acestor chestiuni prin intermediul unor politici naționale industriale și privind IMM-urile care să fie armonizate și coordonate; invită de urgență autoritățile competente să prezinte măsuri coordonate pentru a consolida statul de drept, a simplifica procedurile de executare a contractelor și a combate corupția în economie;

40.  salută ușoara scădere a șomajului; rămâne totuși îngrijorat de faptul că șomajul continuă să fie în mare parte de natură structurală și că șomajul în rândul tinerilor este în continuare ridicat, ceea ce conduce la niveluri foarte ridicate ale „exodului creierelor”; încurajează BiH să participe în mod activ la diverse programe destinate tinerilor din regiune, precum cele din cadrul Agendei pozitive pentru tineret în Balcanii de Vest sau ale Biroului de Cooperare Regională pentru Tineret (RYCO); invită autoritățile competente să întărească și mai mult legislația existentă și să introducă politici active privind piața muncii, vizând în special tinerii, femeile, grupurile vulnerabile, inclusiv romii, și șomerii pe termen lung și consolidând capacitățile serviciilor de ocupare a forței de muncă;

41.  regretă că legislația muncii în ambele entități a fost adoptată prin procedura de urgență și fără un dialog adecvat cu partenerii sociali; constată că drepturile de muncă și ale sindicatelor sunt încă limitate și subliniază importanța consolidării și armonizării suplimentare a acestor legi la nivel național; reamintește faptul că BiH a semnat o serie de convenții ale OIM, care, printre altele, recunosc principiile dialogului social și importanța cooperării cu partenerii sociali; subliniază importanța consolidării și armonizării suplimentare a legilor din domeniul sănătății și securității în întreaga țară; evidențiază, de asemenea, necesitatea reformării și armonizării sistemelor fragmentate de protecție socială, pentru a promova coeziunea socială și a asigura protecția socială a celor mai vulnerabile persoane;

42.  constată că s-au realizat unele progrese în ce privește alinierea în continuare a politicilor și actelor legislative din domeniul protecției mediului; solicită eforturi semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării în mod corespunzător și sistematic a legislației existente; subliniază necesitatea de a adopta o strategie la nivelul întregii țări pentru apropierea de acquis-ul în domeniul mediului, de a consolida cadrul juridic și de a întări capacitățile administrative și de monitorizare; subliniază faptul că legislația care reglementează accesul la informațiile despre mediu și participarea publicului la procesele de luare a deciziilor trebuie să fie aliniată la acquis; solicită alinierea urgentă la acquis-ul UE în domeniul protecției naturii; subliniază că planificarea și construirea centralelor și proiectelor hidroelectrice trebuie să respecte legislația de mediu internațională și a UE; îndeamnă ca proiectele hidroelectrice să nu fie realizate în medii naturale protejate și să nu dăuneze naturii; subliniază că este nevoie de participarea publicului și de consultarea societății civile cu privire la proiectele relevante; își exprimă preocuparea cu privire la absența progreselor în ceea ce privește soluționarea problemei poluării transfrontaliere excesive a mediului cauzate de activitățile rafinăriei din Bosanski Brod;

43.  subliniază că proiectele prioritare convenite cu UE privind interconectarea rețelelor de transport a energiei electrice și gazelor cu țările vecine s-au împotmolit din cauza lipsei de acord politic cu privire la strategia energetică la nivelul întregii țări; îndeamnă, în acest sens, să se adopte o strategie energetică la nivelul întregii țări și un cadru juridic pentru gazele naturale în conformitate cu cel de al treilea pachet privind energia, astfel încât să poată fi ridicate sancțiunile impuse de Comunitatea Europeană a Energiei; îndeamnă să se adopte o lege referitoare la gazele naturale menită să crească securitatea aprovizionării; îndeamnă autoritățile să asigure alinierea la standardele și obiectivele de politică internaționale și ale UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice;

44.  ia act de deficiențele de infrastructură ale țării și pledează pentru continuarea investițiilor în proiecte care îmbunătățesc legăturile de transport atât în interiorul BiH, cât și cu țările învecinate; încurajează participarea deplină a BiH la punerea în aplicare a agendei conectivității a UE; salută adoptarea strategiei-cadru în materie de transport pentru perioada 2015-2030 în iulie 2016; subliniază că acest lucru ar permite BiH să acceseze Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) II; invită autoritățile să alinieze cadrul juridic privind transporturile cu legislația UE relevantă, să creeze lanțuri de transport funcționale, să elimine blocajele de pe coridorul Vc și să respecte normele privind achizițiile și principiul transparenței în procesul de selecție a contractanților, pentru a evita abuzurile și corupția;

45.  salută faptul că BiH își menține rolul constructiv și proactiv în promovarea cooperării bilaterale și regionale; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a soluționa chestiunile bilaterale nerezolvate, inclusiv delimitarea frontierelor cu Serbia și Croația, precum și cazurile de poluare transfrontalieră; felicită BiH pentru creșterea nivelului de aliniere la declarațiile și deciziile relevante ale UE în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) de la 62 % la 77 %; regretă decizia autorităților din BiH de a nu sprijini măsurile restrictive luate de UE împotriva Rusiei ca urmare a anexării ilegale a Crimeei de către această din urmă țară; reamintește autorităților din BiH necesitatea unei politici externe unificate și faptul că alinierea politicii externe este o parte esențială a apartenenței la UE; consideră că este important să se coordoneze politica externă a BiH cu politica externă a UE și ca UE să rămână implicată în mod activ în menținerea siguranței și securității în BiH; salută prezența în continuare a operației Althea, care își menține capabilitatea de a contribui la capacitatea de disuasiune a autorităților din BiH dacă situația necesită acest lucru, axându-se totodată asupra consolidării capacităților și a formării; salută, de asemenea, prelungirea mandatului EUFOR în noiembrie 2016 pentru încă un an de către Consiliul de Securitate al ONU;

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție ÎR/VP, Consiliului, Comisiei, Președinției BiH, Consiliului de Miniștri al BiH, Adunării Parlamentare a BiH, guvernelor și parlamentelor entităților componente, Federația BiH și RS, și ale Districtului Brčko, precum și guvernelor din cele 10 cantoane.

(1) CCE 2016 nr. 21.
(2) S/2016/911.


Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017
PDF 448kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017 (2016/2306(INI))
P8_TA(2017)0038A8-0039/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2), articolele 126 și 136 și Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–   având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind analiza anuală a creșterii pentru 2016 din 15 ianuarie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la raportul privind sustenabilitatea finanțelor publice pentru 2015 din 8 martie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 17-18 martie 2016,

–  având în vedere declarația Eurogrupului din 9 septembrie 2016 cu privire la principiile comune pentru îmbunătățirea repartizării cheltuielilor,

–  având în vedere Raportul anual al BCE pentru 2015,

–  având în vedere previziunile economice europene din toamna 2016 publicate de Comisia Europeană la 9 noiembrie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015, intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2017 (COM(2016)0725),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind recomandarea de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2016)0726),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016, intitulată „Către o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro” (COM(2016)0727),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind „Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2017” (COM(2016)0728),

–  având în vedere dezbaterea cu parlamentele naționale în contextul ediției din 2017 a Săptămânii Parlamentare Europene,

–  având în vedere raportul intitulat „Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări;(9)

–  având în vedere Raportul anual pe 2015 elaborat de Monitorul European al Restructurărilor din cadrul Eurofound,

–  având în vedere comunicatul liderilor G20, emis în urma Summitului de la Hangzhou din 4-5 septembrie 2016,

–  având în vedere Declarația Președintelui BCE la cea de-a 34-a reuniune a Comitetului Monetar și Financiar Internațional din 7 octombrie 2016,

–  având în vedere acordul COP 21 adoptat la 12 decembrie 2015 în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Regiunilor privind semestrul european 2016 și analiza anuală a creșterii pentru 2017 (12 octombrie 2016),

–  având în vedere Raportul anual pe 2015-2016 privind IMM-urile europene,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 26 august 2016 referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (COM(2016)0534),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, precum și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0039/2017),

A.  întrucât economia Uniunii Europene se redresează într-un ritm lent și prezintă, în general, un ritm moderat de creștere, care se caracterizează însă prin variații la nivelul statelor membre;

B.  întrucât creșterea reală a PIB-ului în exercițiul 2016 a fost estimată de Comisia Europeană la 1,8 % pentru UE și la 1,7 % pentru zona euro, iar pentru exercițiul 2017 la 1,6 % și, respectiv, 1,7 % și întrucât pentru exercițiul 2016 nivelul datoriei publice este estimat la 86,0 % în UE și la 91,6 % în zona euro; întrucât ar urma ca deficitul din zona euro să scadă până la 1,7 % din PIB în 2016 și până la 1,5 % în 2017 și 2018;

C.  întrucât cheltuielile de consum constituie în prezent forța motrice principală a creșterii și se anticipează că vor rămâne ca atare și în 2017; întrucât, în comparație cu nivelul investițiilor înregistrat perioada anterioară crizei, Europa se confruntă în continuare cu un deficit de investiții considerabil;

D.  întrucât rata ocupării forței de muncă la nivelul UE înregistrează o creștere continuă, dar inegală și nu suficient de rapidă, rata șomajului scăzând în zona euro la 10,1 % în 2016, insuficient pentru a reduce în mod semnificativ șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată;

E.  întrucât redresarea piețelor forței de muncă și creșterea sunt în continuare fragile și se realizează într-un ritm diferit de la un stat membru la altul și întrucât este necesar să fie promovată convergența ascendentă în UE;

F.  întrucât creșterea a fost stimulată într-un grad important de politici monetare neconvenționale, care nu pot dura la nesfârșit; întrucât acest lucru evidențiază necesitatea unei abordări de politică tridirecționale, bazate pe investiții favorabile creșterii, pe reforme structurale durabile și pe gestionarea responsabilă a finanțelor publice, asigurând în acest context punerea în aplicare consecventă a Pactului de stabilitate și creștere în statele membre și respectarea deplină a clauzelor de flexibilitate aferente acestuia;

G.  întrucât, în cazul anumitor state membre, nivelul datoriei publice și al celei private este în continuare foarte ridicat, depășind pragul de 60 % din PIB, stabilit în cadrul PSC;

H.  întrucât, în urma evaluării proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2017 ale statelor membre din zona euro, Comisia nu a identificat neconcordanțe majore între aceste PPB și dispozițiile PSC, însă a constatat, în mai multe cazuri, că ajustările fiscale planificate sunt sau riscă să fie insuficiente față de cele cerute de PSC;

I.  întrucât evaluările Comisiei privind proiectul de plan bugetar al statelor membre din zona euro pentru 2017 constată că numai nouă state membre îndeplinesc cerințele din cadrul PSC;

J.  întrucât viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale statelor membre ale UE este o chestiune de interes pentru egalitatea între generații;

K.  întrucât amploarea datoriei publice poate fi afectată atât de datoriile contingente, cât și de datoriile implicite;

L.  întrucât unele state membre înregistrează excedente foarte mari de cont curent și macrodezechilibrele europene sunt încă mari;

M.  întrucât proiectul european necesită în continuare importante eforturi de investiții din partea sectorului public și a celui privat, în special în domeniul educației, al cercetării, al TIC și al inovării, precum și noi locuri de muncă, oportunități de afaceri și întreprinderi, în scopul de a-și materializa potențialul de creștere și de a elimina „deficitul investițional” ce caracterizează perioada actuală, în care nivelul investițiilor este inferior celui înregistrat înainte de criză; întrucât în acest scop este nevoie în special de o îmbunătățire a cadrului normativ;

N.  întrucât nivelul ridicat al creditelor neperformante rămâne o provocare serioasă într-o serie de state membre; întrucât se remarcă o revenire treptată a tendinței de creștere a creditării, însă aceasta se află încă la un nivel inferior celui de dinaintea crizei;

O.  întrucât, pentru a îmbunătăți nivelul insuficient de competitivitate globală a UE și a intensifica creșterea economică a acesteia, este necesar să se asigure o mai bună punere în aplicare a noului mix de politici, realizarea unor reforme structurale inteligente în statele membre și finalizarea pieței unice;

P.  întrucât economiile cu regimuri de faliment mai punitive sunt defavorabile potențialei creșteri în valoare adăugată și ocupare a forței de muncă și, din acest motiv, este necesar să se pună în aplicare pe deplin principiul celei de a doua șanse prevăzut în Small Business Act de către toate statele membre;

Q.  întrucât competitivitatea europeană depinde în mare măsură și de elemente care nu sunt legate de prețuri, ci vizează inovarea, tehnologia și capacitățile organizaționale, mai degrabă decât exclusiv prețurile, costurile și salariile;

R.  întrucât Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale a fost concepută pentru a ajuta societățile care se confruntă cu costuri ridicate sau chiar cu falimentul din cauza întârzierii efectuării plăților de către societăți private și publice; întrucât evaluarea ex-post externă a relevat faptul că entitățile publice din peste jumătate din toate statele membre nu respectă nici acum limita de plată de 30 de zile impusă prin lege; întrucât raportul a identificat faptul că statele membre în care au fost inițiate programe de ajustare au dificultăți în aplicarea directivei, plata promptă a facturilor curente trebuind să fie echilibrată de rambursarea datoriilor acumulate,

1.  salută analiza anuală a creșterii pentru 2017 realizată de Comisie, în care se reafirmă strategia unui triunghi virtuos constând din investiții publice și private, reforme structurale echilibrate din punct de vedere social și finanțe publice responsabile și solicită ca acest mix de politici să fie pus în aplicare mai eficient; împărtășește ideea potrivit căreia este necesar un progres mai rapid în adoptarea reformelor, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, pentru a asigura locuri de muncă și creștere economică și a sprijini, astfel, redresarea economică; regretă, prin urmare, rata de implementare foarte scăzută a recomandărilor specifice fiecărei țări, care a scăzut de la 11 % în 2012 la doar 4 % în 2015; subliniază că statele membre vor trebui să își intensifice eforturile de reformă dacă doresc să revină la creșterea economică și să creeze locuri de muncă; sprijină efortul depus de Comisie pentru a realiza obiectivul prioritar de creștere a ratei de ocupare a forței de muncă și de stimulare a creșterii economice și a investițiilor pentru Uniune;

2.  constată dependența actuală excesivă de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) și observă faptul că politica monetară nu poate stimula de una singură creșterea în absența investițiilor și a unor reforme structurale durabile;

3.  împărtășește opinia Comisiei, potrivit căreia zona euro ar trebui să se bazeze tot mai mult pe cererea internă; consideră că o cerere internă mai susținută ar fi putea contribui mai eficient la creșterea sustenabilă a zonei euro;

4.  constată că creșterea continuă și în 2016, cu ritm moderat, la un nivel superior celui de dinainte de criză, dar subliniază în același timp că această creștere modestă trebuie privită în perspectiva unei politici monetare excepționale, rămânând în continuare slabă și inegală între statele membre; constată cu îngrijorare că ratele de creștere a PIB-ului și a productivității rămân sub potențialul deplin și că, prin urmare, nu este momentul abandonării luptei, această redresare moderată necesitând eforturi continue pentru a putea contribui la o economie mai rezistentă prin dinamizarea creșterii economice și stimularea ocupării forței de muncă ;

5.  constată că referendumul din Regatul Unit a creat incertitudini pentru economia și piețele financiare europene; ia act de incertitudinea politică creată de rezultatul recentelor alegeri prezidențiale din Statele Unite ale Americii și de faptul că aceasta va afecta, conform previziunilor, economia europeană, nu în ultimul rând în ceea ce privește relațiile comerciale internaționale;

6.  observă cu preocupare reacția ostilă împotriva globalizării și creșterea protecționismului;

7.  constată că, deși rata globală a șomajului scade treptat, în timp ce rata de ocupare este în creștere, persistă provocări structurale în multe state membre; constată că ratele șomajului de lungă durată și ale șomajului în rândul tinerilor rămân ridicate; subliniază că, pentru a combate aceste deficiențe structurale, este necesar ca în statele membre să se introducă reforme ale pieței muncii care să fie favorabile incluziunii, cu respectarea deplină a dialogului social;

8.  subliniază că rata de investiții în UE și în zona euro este încă mult sub nivelul de dinainte de criză; subliniază faptul că acest deficit de investiții trebuie să fie compensat prin investiții publice și private și relevă faptul că doar investițiile focalizate pot aduce rezultate vizibile într-un interval de timp scurt și la o scară corespunzătoare; este de acord cu Comisia că nivelurile scăzute ale costurilor de finanțare înregistrate în prezent favorizează realizarea anticipată a investițiilor publice programate, în special în domeniul infrastructurii;

Investiții

9.  este de acord cu Comisia că accesul la finanțare și consolidarea pieței unice sunt esențiale pentru ca întreprinderile să inoveze și să se dezvolte; subliniază faptul că noile cerințe de capital și de lichiditate, deși necesare pentru a spori reziliența sectorului bancar, nu ar trebui să submineze capacitatea băncilor de a credita economia reală; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a stimula accesul IMM-urilor la finanțare; solicită, așadar, Comisiei să își intensifice eforturile în vederea îmbunătățirii mediul de finanțare;

10.  subliniază că investițiile private și publice în capitalul uman și în infrastructură sunt extrem de importante; consideră că este foarte necesar să fie facilitate investițiile în domenii precum educația, inovarea și cercetarea și dezvoltarea, care reprezintă factori decisivi pentru o economie europeană mai competitivă;

11.  salută propunerea Comisiei de extindere a duratei și de dublare a cuantumului Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază că acoperirea geografică și sectorială trebuie îmbunătățită semnificativ dacă se dorește atingerea obiectivelor stabilite în regulament; subliniază că FEIS ar trebui, de asemenea, să atragă finanțare pentru proiectele cu o dimensiune transfrontalieră, în mod echilibrat în întreaga Uniune; subliniază importanța unei coordonări îmbunătățite între statele membre, Comisie și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții;

12.  invită statele membre și Comisia să accelereze și să maximizeze utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) astfel încât să profite de toate motoarele de creștere internă și să promoveze convergența ascendentă;

13.  constată că un sistem financiar credibil și instituțiile sale sunt esențiale pentru atragerea de investiții în economia europeană și pentru creșterea acesteia; subliniază că siguranța și stabilitatea sistemului financiar actual au crescut în raport cu nivelul de dinainte de criză; constată, cu toate acestea, că anumite probleme urgente rămân nerezolvate, cum ar fi stocul de credite neperformante acumulate în timpul crizei financiare;

14.  subliniază că o uniune a piețelor de capital pe deplin funcțională poate, pe termen mai lung, să ofere finanțare alternativă pentru IMM-uri, pe lângă cea oferită de sectorul bancar, și să aducă surse de finanțare mai diversificate pentru economie în general; invită Comisia să-și accelereze lucrările privind uniunea piețelor de capital în vederea asigurării unei alocări mai eficiente a capitalului pe întreg teritoriul UE, îmbunătățind profunzimea piețelor de capital din UE, sporind diversificarea pentru investitori, stimulând investițiile pe termen lung și utilizând pe deplin instrumentele financiare inovatoare ale UE destinate să sprijine accesul IMM-urilor la piețele de capital; subliniază că finalizarea uniunii piețelor de capital nu ar trebui să submineze realizările de până în prezent, ci ar trebui să asigure, în definitiv, avantaje pentru cetățenii europeni;

15.  subliniază că este nevoie de creșterea finanțării investițiilor; solicită un sistem financiar funcțional în cadrul căruia creșterea stabilității și instituțiile transfrontaliere existente să poată facilita crearea lichidităților și a pieței, în special pentru IMM-uri; constată, de asemenea, în această privință că întreprinderi cu o creștere puternică au probleme legate de accesul la finanțare; solicită Comisiei să identifice și să pună în aplicare proiecte care să sprijine și să atragă investiții bazate pe piață pentru astfel de întreprinderi; subliniază că reformele care vizează structura bancară nu trebuie să împiedice crearea de lichidități;

16.  încurajează realizarea treptată și integrală a uniunii bancare și dezvoltarea uniunii piețelor de capital, cu scopul de a mări reziliența sectorului bancar, a contribui la stabilitatea financiară, a crea un mediu stabil pentru investiții și creștere și a evita fragmentarea pieței financiare a zonei euro; subliniază, în acest context, principiul răspunderii și accentuează faptul că riscurile morale trebuie evitate, în special pentru a proteja cetățenii; solicită respectarea normelor comune existente;

17.  subliniază că investițiile publice și private sunt esențiale pentru a permite tranziția către o economie circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon; reamintește angajamentele Uniunii Europene, în special cele asumate în Acordul de la Paris, privind finanțarea implementării tehnologiilor curate, extinderea utilizării energiilor din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice și reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră;

18.  subliniază că pentru a avea investiții fiabile este nevoie de un cadru de reglementare stabil care să permită rentabilitatea acestora; consideră că norme previzibile, administrații publice eficiente și transparente, sisteme judiciare eficiente, condiții de concurență echitabile și sarcini administrative reduse sunt factori esențiali pentru atragerea investițiilor; subliniază faptul că 40 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru 2016 vizează piedici din calea investițiilor la eliminarea cărora pot contribui autoritățile locale și regionale; invită, în plus, Comisia să ia măsurile necesare pe baza consultării publice „Cadrul juridic al UE pentru servicii financiare”, pentru a reduce birocrația, a simplifica reglementarea și a îmbunătăți mediul de finanțare;

19.  recunoaște potențialul neexploatat de creștere a productivității și de investiții care ar putea fi valorificat dacă normele privind piața unică ar fi puse în aplicare integral, iar piețele de produse și servicii ar fi mai bine integrate; reamintește importanța recomandărilor specifice fiecărei țări pentru că indică domeniile-cheie de acțiune din statele membre;

20.  este de acord cu Comisia că beneficiile comerțului nu sunt întotdeauna recunoscute în dezbaterile publice și subliniază că comerțul internațional poate fi o sursă importantă de locuri de muncă pentru europeni și o contribuție esențială la creștere; reafirmă că peste 30 de milioane de locuri de muncă au la bază în prezent exporturile din UE; subliniază că acordurile comerciale internaționale nu ar trebui să submineze standardele de reglementare, sociale și de mediu europene, ci mai degrabă să consolideze standardele globale;

21.  ia act cu îngrijorare de faptul că cota UE în fluxurile globale de investiții străine directe s-a redus semnificativ de la începutul crizei; invită Comisia și statele membre să-și intensifice eforturile de îmbunătățire a mediului de afaceri pentru investiții, printre altele prin aplicarea integrală și asigurarea respectării legislației UE privind piața unică; este de acord cu faptul că sunt necesare progrese mai rapide în adoptarea unor reforme structurale sustenabile, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, pentru a spori competitivitatea UE, pentru a promova un mediu favorabil întreprinderilor (în special IMM-urilor) și investițiilor, pentru a asigura creștere economică și locuri de muncă, precum și pentru a favoriza convergența ascendentă între statele membre;

22.  insistă asupra necesității de a proteja capacitățile de investiții pe termen lung ale instituțiilor financiare și rentabilitatea produselor de economisire cu risc scăzut și a pensiilor pe termen lung, pentru a nu pune în pericol sustenabilitatea dispozițiilor privind economiile și pensiile cetățenilor europeni;

23.  subliniază faptul că reformele structurale sustenabile trebuie să fie completate de investiții pe termen mai lung în educație, cercetare, inovare și capital uman, mai ales în educație și formare profesională menite să furnizeze noi competențe și cunoștințe; consideră că parteneriatele dintre factorii de decizie politică, legiuitori, cercetători, producători și inovatori pot fi, de asemenea, considerate instrumente de promovare a investițiilor, de creare a unei creșteri inteligente și sustenabile și de completare a programelor de investiții;

Reforme structurale

24.  este de acord că reformele structurale sustenabile pe piețele de bunuri și servicii și în ceea ce privește piețele incluzive din domeniul muncii, sănătății, locuințelor și pensiilor, rămân o prioritate în statele membre, pentru a sprijini eficient redresarea, a soluționa problema nivelului ridicat al șomajului, a stimula competitivitatea, concurența loială și potențialul de creștere și a mări eficiența sistemelor de cercetare și inovare, fără a diminua drepturile lucrătorilor, protecția consumatorilor sau standardele de mediu;

25.  consideră că s-a dovedit că o piață a muncii productivă și care funcționează corect, împreună cu un nivel adecvat de protecție socială, se redresează mai rapid după o criză economică; invită statele membre să reducă segmentarea piețelor forței de muncă, să crească participarea pe piața muncii și să perfecționeze competențele, inclusiv punând un accent mai puternic pe formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții pentru a consolida capacitatea de inserție profesională și productivitatea; constată că unele state membre au în continuare mare nevoie de reforme pentru a avea o piață a forței de muncă mai rezistentă și mai incluzivă;

26.  subliniază importanța lansării sau continuării punerii în aplicare a unor reforme structurale coerente și sustenabile pentru atingerea stabilității pe termen mediu și lung; subliniază faptul că UE și statele sale membre nu pot concura doar în ceea ce privește costurile generale sau costurile forței de muncă, ci trebuie să investească mai mult în cercetare, inovare și dezvoltare, în educație și competențe, precum și în utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național, cât și european;

27.  se declară îngrijorat cu privire la efectele evoluțiilor demografice asupra finanțelor publice și creșterii sustenabile, condiționate, printre altele, de natalitatea scăzută, de societățile în curs de îmbătrânire și de emigrare; subliniază mai ales impactul populației în curs de îmbătrânire asupra sistemelor de sănătate și de pensii din UE; constată că, din cauza structurilor demografice diferite, efectele acestor evoluții vor varia între statele membre, dar avertizează că costurile de finanțare deja previzibile vor avea un impact puternic asupra finanțelor publice;

28.  invită Comisia să publice evaluări periodice ale sustenabilității fiscale pentru fiecare stat membru, ținând seama de toți factorii specifici fiecărei țări, cum ar fi evoluțiile demografice, precum și de obligațiile contingente, implicite și extrabugetare care afectează sustenabilitatea finanțelor publice; recomandă ca aceste rapoarte să facă parte din rapoartele anuale de țară; sugerează ca Comisia să dezvolte un indicator pentru a evalua impactul finanțelor publice și al bugetelor anuale asupra generațiilor viitoare, ținând seama de angajamentele viitoare și de obligațiile bugetare implicite; este de acord cu faptul că sarcina administrativă pentru aceste evaluări ar trebui limitată;

29.  reamintește că un alt factor important pentru asigurarea sustenabilității sistemelor de pensii este obținerea și menținerea unei rate de ocupare ridicate; subliniază, de asemenea, în acest context, importanța unei mai bune utilizări a competențelor migranților în vederea adaptării la nevoile pieței forței de muncă;

30.  constată că statele membre cheltuiesc în prezent între 5 și 11 % din PIB-ul lor pe asistența medicală, procent care se preconizează că va crește semnificativ în următoarele decenii din cauza schimbărilor demografice; îndeamnă Comisia să-și concentreze eforturile pe cheltuieli rentabile pentru îngrijire medicală de înaltă calitate și pe accesul universal la aceasta, prin intermediul cooperării și al schimbului de bune practici la nivelul UE și prin abordarea problemei sustenabilității sistemelor de sănătate de calitate în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări;

31.  salută faptul că, în medie, rata șomajului în rândul tinerilor este în scădere, deși aceasta este în continuare prea ridicată; constată însă că există în continuare diferențe puternice între statele membre, care impun reforme continue pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața forței de muncă, asigurându-se astfel echitatea între generații; subliniază, în acest sens, importanța Garanției pentru tineret și solicită finanțarea constantă de către UE a acestui program esențial; este de acord cu Comisia în ceea ce privește faptul că statele membre trebuie să ia mai multe măsuri pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, în special în ceea ce privește creșterea eficacității Garanției pentru tineret;

32.  subliniază importanța unei evoluții salariale responsabile și favorabile creșterii, care să asigure un bun standard de viață, în concordanță cu productivitatea, și care să țină seama de competitivitate, precum și importanța unui dialog social real, pentru o economie socială de piață care funcționează corect;

33.  este de acord cu faptul că fiscalitatea trebuie să sprijine investițiile și crearea de locuri de muncă; solicită reformarea sistemelor fiscale, pentru a rezolva problema nivelului ridicat al sarcinii fiscale asupra muncii în Europa, a îmbunătăți procesul de colectare a impozitelor, a combate evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală și a face ca sistemele fiscale să fie mai simple, mai echitabile și mai eficiente; subliniază necesitatea unei mai bune coordonări a practicilor administrative în domeniul fiscalității; solicită o transparență mai mare între statele membre în domeniul impozitării societăților comerciale;

Responsabilitatea bugetară și structura finanțelor publice

34.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, sustenabilitatea bugetară rămâne o prioritate, iar provocările nu mai sunt la fel de puternice ca în perioada de vârf a crizei și pot să nu mai reprezinte pe termen scurt o sursă majoră de riscuri pentru zona euro în ansamblu;

35.  ia act, de asemenea, de faptul că, potrivit Comisiei, mai există totuși provocări și persistă unele efecte ale crizei, precum și unele deficiențe structurale, care trebuie soluționate pentru a se evita riscurile pe termen lung;

36.  subliniază faptul că toate statele membre au obligația să respecte Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) și să respecte în totalitate prevederile acestuia privind flexibilitatea; subliniază, în acest sens, și importanța Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG) și solicită Comisiei să prezinte o evaluare cuprinzătoare a experienței sale în ceea ce privește punerea în aplicare a tratatului, evaluare ce va sta la baza măsurilor necesare care trebuie luate în conformitate cu TUE și cu TFUE pentru a include esența acestui tratat în cadrul juridic al UE;

37.  constată că, în timp ce șase state membre mai fac încă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), nivelul mediu al deficitului public a scăzut și se preconizează că acesta va rămâne sub 2% în 2016 și va continua să scadă în următorii ani; observă, de asemenea, că se preconizează ca numai două state membre să facă obiectul PDE în 2017; observă că, în unele cazuri, creșterea considerabilă a datoriei din ultimii ani s-a datorat, printre altele, recapitalizării bancare și creșterii economice reduse; subliniază că, atunci când vor începe să crească din nou ratele dobânzilor, ar putea să se intensifice și dificultățile ce îngreunează ameliorarea situației finanțelor publice;

38.  subliniază rolul Comisiei în calitatea sa de gardian al tratatelor; subliniază necesitatea unei evaluări obiective și transparente a punerii în aplicare și a măsurilor de asigurare a aplicării legislației convenite de comun acord;

39.  insistă să nu existe diferențe în modul în care sunt tratate statele membre; observă că numai o politică bugetară care respectă și aplică legislația Uniunii va asigura credibilitatea și încrederea în rândul statelor membre și va reprezenta piatra de temelie pe care se va finaliza UEM și se va câștiga încrederea piețelor financiare;

40.  invită Comisia și Consiliul să formuleze cât mai precis recomandările bugetare din cadrul componentei preventive și corective a PSC, pentru a spori transparența și forța executorie a recomandărilor; subliniază necesitatea de a include în recomandări, în cadrul componentei preventive, atât termenul-limită pentru obiectivul pe termen mediu specific fiecărei țări, cât și ajustarea bugetară necesară pentru realizarea sau menținerea acestuia;

41.  consideră că dezechilibrele macroeconomice din cadrul statelor membre trebuie tratate în conformitate cu procedură privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), prin eforturi la care trebuie să participe toate statele membre, utilizându-se rezultatele reformelor și investițiile pertinente; subliniază că fiecare stat membru trebuie să-și îndeplinească sarcinile ce îi revin în acest context; observă că excedentele importante de cont curent presupun posibilitatea ca să existe o cerere internă mai ridicată; subliniază că nivelurile ridicate ale datoriei publice și private reprezintă o vulnerabilitate importantă și că sunt necesare politici bugetare responsabile și niveluri de creștere mai mari pentru reducerea mai rapidă a acestei datorii;

42.  constată că, deși situația finanțelor publice s-a îmbunătățit în ultimii ani, evaluarea proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2017 arată că situația din opt state membre ar putea să nu fie conformă; consideră că traiectoriile convenite de ajustare bugetară trebuie respectate;

43.  salută reducerea deficitelor publice medii și a datoriilor publice medii, dar este de acord că această perspectivă agregată ascunde importante disparități între statele membre; insistă ca perspectivele agregate să fie întotdeauna analizate împreună cu bugetele individuale și subliniază necesitatea asigurării unor politici bugetare solide înainte ca ratele dobânzilor să înceapă să crească; consideră că trebuie realizată o convergență ascendentă, mai ales în cazul statelor membre din zona euro;

Orientarea bugetară din zona euro

44.  observă că, potrivit perspectivei economice din toamna 2016, publicată de Comisie, orientarea bugetară din zona euro a trecut în 2015 de la restrictivă la neutră și se așteaptă să devină ușor expansionistă până la finele perioadei vizate de perspectivă; ia act, de asemenea, de poziția Comisiei conform căreia realizarea deplină a cerințelor bugetare prevăzute în recomandările specifice fiecărei țări ale Consiliului va conduce, în medie, la o orientare bugetară ușor restrictivă pentru întreaga zonă euro în 2017 și 2018, precum și de apelul lansat de Comisie în favoarea unei orientări bugetare expansioniste, deși recunoaște existența unor constrângeri economice și juridice în calea acesteia;

45.  consideră drept o evoluție importantă comunicarea Comisiei privind orientarea bugetară pozitivă; salută intenția urmărită de această comunicare de a contribui la o coordonare mai bună a politicilor economice din zona euro și de a scoate în evidență oportunitățile de stimulare bugetară ce există în statele membre care au această capacitate; subliniază că cerințele bugetare se bazează pe norme bugetare convenite de comun acord; reamintește că statele membre au obligația să respecte PSC, indiferent de recomandările agregate; observă că există opinii divergente privind potențialul și nivelul unui obiectiv agregat al orientărilor bugetare; salută eforturile depuse constant de Consiliul bugetar european cu privire la această chestiune;

46.  consideră că îmbunătățirea structurii bugetelor publice este unul dintre factorii determinanți care poate să asigure respectarea normelor bugetare ale UE și să permită finanțarea cheltuielilor indispensabile, constituirea de provizioane pentru situații neprevăzute și investiții de stimulare a creșterii și, în final, finanțarea cheltuielilor mai puțin importante, precum și să contribuie la utilizarea mai eficientă și mai responsabilă a fondurilor publice; reamintește că structura bugetelor naționale este stabilită la nivel național, cu luarea în considerare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

47.  remarcă faptul că dezbaterea referitoare la o alocare inteligentă a cheltuielilor publice și la prioritățile în materie de politici are loc periodic cu privire la bugetul UE și că o astfel de evaluare critică este indispensabilă și pentru bugetele naționale, pentru a îmbunătăți calitatea bugetelor publice pe termen mediu și lung și pentru a evita reducerile bugetare lineare;

48.  salută procesul aflat în curs privind revizuirea cheltuielilor publice și încurajează statele membre să evalueze în mod critic calitatea și structura bugetelor proprii; sprijină eforturile de îmbunătățire a calității și eficienței cheltuielilor publice, inclusiv prin redirecționarea cheltuielilor neproductive către investiții de stimulare a creșterii;

49.  consideră că bugetul UE ar putea contribui la reducerea presiunii asupra bugetelor naționale dacă ar colecta resurse proprii, în loc să depindă în mod considerabil de contribuțiile naționale;

50.  salută discuțiile tematice purtate și standardele de bune practici adoptate de Eurogrup, cum ar fi cele legate de revizuirea cheltuielilor, în cadrul ciclului semestrial pentru 2016; invită Comisia și Eurogrupul să le facă mai eficace și mai transparente;

51.  invită Comisia și Consiliul să formuleze recomandările specifice fiecărei țări astfel încât să poată fi măsurate progresele realizate, mai ales în cazul în care recomandarea de politică vizează în mod repetat același domeniu de politică și/sau în cazul în care caracterul reformei necesită implementarea acesteia pe parcursul mai multor cicluri semestriale;

Coordonarea politicilor naționale și răspunderea democratică

52.  subliniază importanța dezbaterii în parlamentele naționale a rapoartelor de țară, a recomandărilor specifice fiecărei țări, a programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate și punerea acestora în aplicare în mod mai accentuat;

53.  consideră că, pentru îmbunătățirea implementării recomandărilor specifice fiecărei țări, sunt necesare priorități clar definite la nivel european și dezbateri publice autentice la nivel național, regional și local, ceea ce va duce la o mai bună asumare a responsabilității aferente implementării acestora; invită statele membre să implice în mod structurat autoritățile locale și regionale, având în vedere impactul și dificultățile resimțite în statele membre la nivel subnațional, pentru a se îmbunătăți punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

54.  îndeamnă Comisia să inițieze negocieri în vederea unui acord interinstituțional privind guvernanța economică; insistă ca prin acest acord interinstituțional să se garanteze, în cadrul stabilit de tratate, că structura semestrului european permite un control parlamentar semnificativ și regulat al acestui proces, în special în ceea ce privește prioritățile analizei anuale a creșterii și recomandările pentru zona euro;

Contribuțiile sectoriale la Raportul pe 2017 privind AAC

Bugetele

55.  consideră că bugetul UE ar putea oferi o valoare adăugată investițiilor și reformelor structurale din statele membre dacă se asigură o mai mare sinergie între instrumentele existente și o corelare cu bugetele statelor membre; consideră, prin urmare, că analiza anuală a creșterii (AAC), fiind un document important de politică care stabilește bazele programelor naționale de reformă, ale recomandărilor specifice fiecărei țări și ale planurilor de implementare, ar trebui să servească drept linie directoare pentru statele membre și pentru elaborarea bugetelor naționale, astfel încât să fie introduse soluții comune care să fie vizibile în bugetele naționale și să fie corelate cu bugetul UE;

56.  reamintește că îmbunătățirea sistemelor de colectare a TVA și a taxelor vamale ar trebui să constituie una dintre prioritățile absolute ale tuturor statelor membre; salută propunerea Comisiei privind crearea de către UE a unei liste negre a paradisurilor fiscale, a cărei aplicare ar trebui să prevadă sancțiuni penale cu scopul de a soluționa problema societăților multinaționale care se sustrag de la plata impozitelor;

Mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

57.  subliniază că utilizarea mai rațională și mai eficientă a resurselor, reducerea dependenței de energia furnizată din exterior și introducerea unor metode de producție sustenabile, bazate pe cerințe îmbunătățite de proiectare a produselor și pe practici de consum mai sustenabile, implică promovarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă, implementarea efectivă a țintelor internaționale și a obiectivelor de mediu ale Uniunii, precum și diversificarea surselor de venit, în contextul responsabilității bugetare și al competitivității economice; consideră că semestrul european ar trebui să includă și un proces de raportare cu privire la eficiența energetică și la interconectivitate, pe baza obiectivelor stabilite la nivelul UE;

o
o   o

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(7) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(8) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(9) JO C 407, 4.11.2016, p. 86.


Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2017
PDF 357kWORD 69k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2017 (2016/2307(INI))
P8_TA(2017)0039A8-0037/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 9, 145, 148, 152, 153 și 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 349 din TFUE privind un statut specific pentru regiunile ultraperiferice,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special titlul IV (Solidaritatea),

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

–  având în vedere Convenția nr. 102 a OIM privind standardele minime de securitate socială și Recomandarea nr. 202 a OIM privind nivelurile minime de protecție socială,

–  având în vedere Carta socială europeană revizuită,

–  având în vedere obiectivul 1 de dezvoltare durabilă („Eradicarea sărăciei sub toate formele ei și pretutindeni”) și, în special, obiectivul 3 („Punerea în aplicare a unor scheme și măsuri de protecție socială adecvate la nivel național și pentru toți, inclusiv a unor praguri minime și, până în 2030, realizarea unei acoperiri substanțiale pentru persoanele sărace și vulnerabile”),

–  având în vedere Recomandarea 2013/112/UE a Comisiei din 20 februarie 2013, intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2017” (COM(2016)0725),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2016)0726),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016, intitulată „Către o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro” (COM(2016)0727),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 16 noiembrie 2016, intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2017” (COM(2016)0728),

–  având în vedere Proiectul de raport comun al Comisiei și al Consiliului din 16 noiembrie 2016 privind ocuparea forței de muncă, care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii 2017 (COM(2016)0729),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016, intitulată „Proiectele de planuri bugetare pentru 2017: evaluare generală” (COM(2016)0730),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016, intitulată „Europa investește din nou - Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora” (COM(2016)0733);

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016, intitulată „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe (COM(2016)0581),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016, intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646),

–  având în vedere Propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016, intitulată „Evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020 - Un buget al UE axat pe rezultate” (COM(2016)0603),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016, intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa - Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016, intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2016, intitulată „Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale” (COM(2016)0127) și anexele sale,

–  având în vedere Propunerea Comisiei din 26 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013 (COM(2015)0701),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului din 15 februarie 2016 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2016)0071) și poziția Parlamentului din 15 septembrie 2016 referitoare la aceasta(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015, intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013, intitulată „Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii economice și monetare” (COM(2013)0690),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013, intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012, intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011, intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010, intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758), și rezoluția Parlamentului din 15 noiembrie 2011 referitoare la aceasta(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2008/867/CE din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(3),

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015, intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa (13414/2015),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2016 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2016(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la refugiați: incluziunea socială și integrarea pe piața muncii(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2016(6),

–  având în vedere avizul din 24 septembrie 2015 al Comisiei pentru afaceri sociale și ocuparea forței de muncă referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015(7),

–  având în vedere poziția sa din 2 februarie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 noiembrie 2015 referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la politica de coeziune și revizuirea Strategiei Europa 2020(10),

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000121/2015 - B8-1102/2015 adresată Consiliului, precum și Rezoluția sa conexă din 29 octombrie 2015 referitoare la recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei”(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 privind antreprenoriatul social și inovarea socială în combaterea șomajului(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la locurile de muncă pentru tineri(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială(17),

–  având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene (septembrie 2015),

–  având în vedere Raportul special nr. 3/2015 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”(18),

–  având în vedere documentul „Employment and Social Developments in Europe - Quarterly Review, Summer 2016” (Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa, buletin trimestrial, toamna anului 2016) din 11 octombrie 2016,

–  având în vedere cel de-al cincilea și cel de-al șaselea sondaj european Eurofund privind condițiile de muncă (2010 și 2015)(19),

–  având în vedere documentul OCDE din 7 iulie 2016, intitulat „Employment outlook 2016” (Perspective privind ocuparea forței de muncă în 2016),

–  având în vedere documentul de lucru al OCDE din 9 decembrie 2014, intitulat „Trends in Income Inequality and its Impact on Economic Growth” (Tendințe privind diferențele de venituri și impactul acestora asupra creșterii economice),

–  având în vedere raportul din 10 octombrie 2014 al Comitetului pentru protecție socială, intitulat „Protecție socială adecvată pentru nevoile în materie de asistență pe termen lung într-o societate în curs de îmbătrânire”,

–  având în vedere foaia de parcurs și consultarea Comisiei privind rezolvarea problemelor legate de echilibrul între viața profesională și cea privată cu care se confruntă familiile care lucrează,

–  având în vedere reuniunile din 3 octombrie și din 8 noiembrie 2016 din cadrul dialogului structurat privind suspendarea fondurilor pentru Portugalia și Spania,

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind prioritățile semestrului european 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0037/2017),

A.  întrucât, începând din a doua jumătate a anului 2013, șomajul din UE a înregistrat o scădere lentă, din 2013 au fost create opt milioane de noi locuri de muncă, iar în septembrie 2016 nivelul șomajului a fost de 8,6 %, acesta fiind cel mai scăzut nivel din 2009; întrucât, cu toate acestea, ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) rămâne ridicată și reprezintă 14,8 % din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani(20)(21); întrucât, deși șomajul scade per ansamblu, nivelul său este încă, din păcate, foarte ridicat în unele state membre; întrucât, conform Comisiei, rata sărăciei persoanelor încadrate în muncă rămâne ridicată;

B.  întrucât ratele de ocupare sunt, în general, mai mici în rândul femeilor și, în 2015, rata de ocupare a bărbaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în UE-28 a fost de 75,9 %, în comparație cu 64,3 % în rândul femeilor; întrucât disparitatea de gen în ceea ce privește accesul la muncă este în continuare una dintre principalele bariere în calea realizării egalității de gen și sunt necesare eforturi urgente pentru a reduce decalajul dintre rata de ocupare a bărbaților și cea a femeilor;

C.  întrucât, dacă tendința actuală este sprijinită prin politici publice adecvate, obiectivul Strategiei Europa 2020 privind o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % ar putea fi efectiv îndeplinit;

D.  întrucât rata șomajului în rândul tinerilor este de 18,6 % în UE și de 21,0 % în zona euro; întrucât 4,2 milioane de tineri se află în șomaj, dintre care 2,9 milioane în zona euro; întrucât nivelul șomajului în rândul tinerilor continuă să fie considerabil mai ridicat decât nivelul său cel mai scăzut din 2008, ceea ce reamintește că punerea în aplicare și utilizarea deplină a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor de către statele membre ar trebui să reprezinte o prioritate; întrucât salariile mici, uneori sub nivelul de sărăcie, stagiile neplătite, absența unei formări profesionale de calitate și lipsa drepturilor la locul de muncă caracterizează, din păcate, în continuare munca tinerilor;

E.  întrucât se estimează că NEET generează costuri de 153 de miliarde EUR (1,21 % din PIB) pe an pentru UE, reprezentând prestațiile acordate și veniturile și impozitele pierdute, în timp ce costul total estimat al stabilirii dispozitivelor pentru Garanția pentru tineret în zona euro ar fi de 21 de miliarde EUR pe an, sau de 0,22 % din PIB;

F.  întrucât numărul NEET, înregistrat în 2015, va continua să scadă; întrucât 6,6 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani se află încă în această situație, cifră care reprezintă 12 % din această grupă de vârstă;

G.  întrucât responsabilitatea principală pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor le revine statelor membre în sensul elaborării și al punerii în aplicare a unor cadre de reglementare a pieței muncii, a unor sisteme educaționale și de formare, precum și a unor politici active ale pieței muncii;

H.  întrucât persoanele cu handicap continuă să fie excluse în mare măsură de pe piața muncii, în ultimii zece ani fiind înregistrate foarte puține progrese, parțial din cauza lipsei de investiții în măsuri de sprijin adecvate; subliniază că acest lucru conduce deseori la sărăcie și la excluziune socială și, prin urmare, are un impact negativ asupra obiectivului Strategiei Europa 2020;

I.  întrucât provocările structurale de pe piața forței de muncă, cum ar fi participarea redusă și necorelarea competențelor și a calificărilor, rămân un motiv de îngrijorare în multe state membre;

J.  întrucât rata șomajului de lungă durată (mai mult de un an) a scăzut cu un procent anual de 0,7 % până în primul trimestru al anului 2016, ajungând la 4,2 % din populația activă; întrucât rata șomajului de foarte lungă durată (mai mult de doi ani) a scăzut la 2,6 % din populația activă; întrucât, cu toate acestea, numărul șomerilor de lungă durată este în continuare ridicat, acesta fiind de aproximativ 10 milioane de persoane; întrucât șomajul de lungă durată reprezintă o problemă în special pentru persoanele mai tinere și pentru cele mai în vârstă care se află în căutarea unui loc de muncă, 30 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și 64 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani căutând un loc de muncă de peste un an; întrucât mulți lucrători mai în vârstă care sunt inactivi nu sunt incluși în statisticile privind șomajul; întrucât nivelul șomajului și consecințele sale sociale variază de la o țară europeană la alta și întrucât este esențial să se țină cont de circumstanțele microeconomice specifice;

K.  întrucât Strategia UE 2020 vizează reducerea sărăciei prin eliminarea riscului de sărăcie sau de excluziune socială pentru cel puțin 20 de milioane de persoane până în 2020; întrucât acest obiectiv este departe de a fi atins și, prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare; întrucât, în 2015, 119 milioane de persoane au fost expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, cu aproximativ 3,5 milioane mai puțin decât în 2014; întrucât, în 2012, 32,2 milioane de persoane cu handicap se aflau în această situație în UE; întrucât, în 2013, 26,5 milioane de copii erau expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială în întreaga UE; întrucât existența unor niveluri ridicate de inegalitate reduce producția economică și potențialul de creștere durabilă;

L.  întrucât însoțirea șomerilor de lungă durată este esențială, deoarece, altfel, această situație va începe să afecteze încrederea în sine, bunăstarea și dezvoltarea viitoare a șomerilor respectivi, expunându-i riscului de sărăcie și de excluziune socială și punând în pericol durabilitatea sistemelor naționale de securitate socială, precum și modelul social european;

M.  întrucât slăbirea dialogului social are un impact negativ asupra drepturilor lucrătorilor, asupra puterii de cumpărare a cetățenilor UE și asupra creșterii economice;

N.  întrucât în UE se înregistrează o serie de evoluții pozitive, care indică reziliența și redresarea economiei europene;

O.  întrucât economia socială, reprezentând 2 milioane de întreprinderi care angajează peste 14,5 milioane de persoane în Uniune, este un sector important, care a contribuit la reziliența și la redresarea economică a Europei;

P.  întrucât în majoritatea statelor membre creșterea rămâne la un nivel scăzut, iar rata de creștere a UE pentru 2016 chiar a scăzut și s-a stabilizat la 2 %, în pofida aspectelor pozitive temporare, ceea ce arată, prin urmare, că UE poate face mai mult pentru a stimula redresarea economică și socială, astfel încât aceasta să devină mai durabilă pe termen mediu;

Q.  întrucât Comisia a afirmat(22) că divergențele în materie de ocupare a forței de muncă și cele sociale persistă între statele membre și în cadrul acestora, iar evoluțiile sociale indică în continuare accentuarea divergențelor pe teritoriul UE, aceasta afectând în mod negativ creșterea, ocuparea forței de muncă și coeziunea; întrucât societățile care se caracterizează printr-un nivel ridicat al egalității și al investițiilor în oameni înregistrează rezultate mai bune în materie de creștere și de adaptare a ocupării forței de muncă;

R.  întrucât munca nedeclarată continuă să fie o realitate care are implicații bugetare grave, conducând la pierderea de venituri fiscale și de contribuții la asigurările sociale, și care are efecte negative asupra ocupării forței de muncă, a productivității, a calității muncii și a dezvoltării competențelor;

S.  întrucât regiunile ultraperiferice (RUP) se confruntă cu dificultăți grave legate de particularitățile lor specifice, care le limitează potențialul de creștere și de dezvoltare; întrucât șomajul, șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată în aceste regiuni sunt printre cele mai ridicate din UE, depășind în multe cazuri 30 %;

T.  întrucât în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) au fost deja aprobate 69 de proiecte din 18 țări și au fost semnate 56 de operațiuni, ceea ce se așteaptă să conducă la investiții în valoare de peste 22 de miliarde de euro și să implice aproximativ 71 000 de IMM-uri;

U.  întrucât, în multe state membre, populația în vârstă de muncă și populația activă continuă să scadă; întrucât participarea femeilor pe piața forței de muncă reprezintă o oportunitate pentru statele membre de a face față acestei probleme și de a consolida forța de muncă în UE; întrucât sosirea actuală a refugiaților și a solicitanților de azil ar putea contribui, de asemenea, la consolidarea forței de muncă;

V.  întrucât UE se confruntă cu provocări demografice care nu au legătură numai cu îmbătrânirea populației și cu scăderea ratei natalității, ci includ și alte elemente, cum ar fi depopularea;

W.  întrucât diferența de remunerare între femei și bărbați este în prezent de 16 %, iar decalajul de pensii între femei și bărbați este de 38 %, ceea ce expune femeile unui risc mai mare de sărăcie sau de excluziune socială pe măsură ce îmbătrânesc;

X.  întrucât instituirea și gestionarea sistemelor de securitate socială reprezintă o competență a statelor membre, care este coordonată, însă nu și armonizată la nivelul Uniunii;

Y.  întrucât speranța de viață sănătoasă a femeilor a scăzut de la 62,6 % în 2010 la 61,5 % în 2013, cu o ușoară creștere în 2014, iar pentru bărbați a stagnat la 61,4 %,

1.  salută faptul că, în Analiza anuală a creșterii pentru 2017, se pune accent pe importanța de a se asigura echitatea socială, ca mijloc de a stimula o creștere mai favorabilă incluziunii, pe importanța de a se crea locuri de muncă de calitate și favorabile incluziunii și de a se consolida competențele, precum și pe necesitatea de a se întări concurența, inovarea și productivitatea; solicită Comisiei să se asigure că recomandările specifice fiecărei țări în domeniul reformelor pieței muncii subliniază, de asemenea, importanța unor politici active privind piața muncii și promovează drepturile și protecția lucrătorilor;

2.  salută progresul înregistrat pe calea atingerii unui echilibru între dimensiunea economică și cea socială a procesului semestrului european, Comisia îndeplinind unele dintre solicitările Parlamentului; subliniază însă că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți vizibilitatea politică și impactul tabloului de bord al principalilor indicatori sociali și privind ocuparea forței de muncă; salută propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017, prin prelungirea acestuia pe perioada 2018-2020 și includerea unor noi indicatori sociali pentru a prezenta datele privind ocuparea forței de muncă și datele sociale în corelare cu evoluția datelor macroeconomice, astfel încât analiza să prezinte o imagine cuprinzătoare asupra interconectării și impactului diferitelor opțiuni de politică; subliniază că indicatorii privind ocuparea forței de muncă ar trebui puși pe picior de egalitate cu indicatorii economici pentru a putea declanșa analize aprofundate și măsuri de remediere în statele membre relevante;

3.  subliniază că ciclul semestrului european nu dispune încă de o abordare centrată pe copii, care să includă angajamentul față de drepturile copilului și să integreze obiectivele de combatere a sărăciei în rândul copiilor și de bunăstare în toate domeniile politice relevante ale elaborării politicilor; subliniază faptul că este necesară o abordare strategică cu obiective și ținte clare pentru a întrerupe ciclul dezavantajelor;

4.  solicită crearea unor programe care să ofere sprijin și oportunități în cadrul unui plan integrat european de investiții privind copiii preșcolari și combaterea sărăciei în rândul copiilor, inclusiv crearea unei garanții pentru copii care să vizeze punerea pe deplin în aplicare a recomandării Comisiei intitulată „Investiția în copii”, pentru a asigura că toți copiii din Europa expuși riscului de sărăcie (inclusiv refugiații) au acces la asistență medicală, educație și îngrijire gratuite, locuințe decente și o alimentație adecvată;

5.  subliniază că investițiile în dezvoltarea socială contribuie la creșterea și convergența economică; ia act de studiile recente ale OCDE(23) și ale FMI(24)care subliniază faptul că inegalitățile sociale în Europa împiedică redresarea economică; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a combate sărăcia și creșterea inegalităților și, atunci când este nevoie, să se investească într-o mai mare măsură în infrastructura socială și sprijinirea persoanelor care sunt cele mai afectate de criza economică; solicită Comisiei să se asigure că recomandările specifice fiecărei țări abordează în mod specific problema combaterii inegalităților;

6.  solicită Comisiei și Consiliului să îmbunătățească strategia privind obiectivul general al egalității de gen; sprijină utilizarea rapoartelor anuale privind egalitatea de gen ale Comisiei în contextul semestrului european, pentru a îmbunătăți integrarea perspectivei de gen; invită statele membre să integreze dimensiunea de gen și principiul egalității între femei și bărbați în programele lor naționale de reformă și în programele de stabilitate și de convergență, prin stabilirea unor obiective și definirea unor măsuri care să combată disparitățile de gen persistente; solicită Comisiei să continue să prezinte recomandări specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor și a îngrijirii pe termen lung, care pot avea un impact pozitiv asupra participării femeilor la piața muncii; își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a lua în considerare utilizarea de date defalcate în funcție de gen, dacă este cazul, în procesul de monitorizare a semestrului european; recomandă o mai mare implicare a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați în semestrul european;

7.  subliniază că datoria publică și cea privată sunt prea ridicate în anumite state membre și că acest lucru împiedică investițiile, creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

8.  consideră că datele din tabloul de bord al indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă sunt utile, dar sunt insuficiente pentru a evalua evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în UE; invită Comisia și statele membre să completeze tabloul de bord cu date privind calitatea locurilor de muncă și sărăcia, cu un accent deosebit pe sărăcia multidimensională în rândul copiilor;

9.  invită Comisia să definească și să cuantifice conceptul său de echitate socială, luând în considerare atât politicile privind ocuparea forței de muncă, cât și politicile sociale, prin intermediul Analizei anuale a creșterii pentru 2016 și al semestrului european;

10.  invită statele membre și Comisia să accelereze punerea în aplicare a tuturor programelor care pot stimula crearea de locuri de muncă decente, de calitate și pe termen lung pentru toate categoriile de populație și, în special, pentru tineri; subliniază că șomajul în rândul tinerilor se menține la nivelul de 18,6 %, în ciuda unei scăderi ușoare a ratei șomajului la nivelul UE; solicită statelor membre să asigure o monitorizare mai proactivă a autorităților de management al programelor;

11.  subliniază că punerea în aplicare a Garanției pentru tineret ar trebui consolidată la nivel național, regional și local și prelungită până în 2020, cel puțin, cu participarea activă a partenerilor sociali și a serviciilor publice consolidate și subliniază importanța tranzițiilor de la școală la locul de muncă; recomandă Comisiei să efectueze studii de impact pentru a stabili exact ce rezultate au fost obținute până acum și a adopta măsuri suplimentare, precum și să țină seama de auditul așteptat al Curții de Conturi, de schimbul de bune practici și de organizarea unor ateliere care reunească toți actorii interesați, menite să asigure o eficacitate mai mare a acestui instrument; subliniază că statele membre ar trebui să se asigure că Garanția pentru tineret este complet accesibilă, inclusiv persoanelor vulnerabile și persoanelor cu handicap; subliniază că acest lucru nu este valabil în toate statele membre și solicită statelor membre să remedieze această situație cât mai curând posibil, deoarece este în contradicție cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; subliniază necesitatea de a asigura faptul că Garanția pentru tineret ajunge la tinerii care se confruntă cu forme de excluziune multiple și cu sărăcie extremă; subliniază că o atenție deosebită trebuie acordată femeilor tinere și fetelor, care s-ar putea confrunta cu bariere de gen; invită Comisia și statele membre să finanțeze adecvat Garanția pentru tineret, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acesteia în toate statele membre și pentru a ajuta și mai mulți tineri;

12.  ia act de alocarea a 500 milioane EUR în credite de angajament pentru YEI în 2017; subliniază că această sumă nu este suficientă și trebuie să fie mărită și garantată în actualul CFM; observă, cu toate acestea, că, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei, trebuie să se ajungă la un acord referitor la o finanțare suplimentară adecvată pentru YEI, pentru a acoperi perioada rămasă din actualul CFM;

13.  subliniază potențialul industriilor culturale și creative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că promovarea în mai mare măsură a sectorului cultural și a celui de creație, precum și un creșterea investițiilor în aceste sectoare pot contribui substanțial la investiții, creștere, inovare și ocuparea forței de muncă; invită Comisia să aibă în vedere, așadar, posibilitățile deosebite oferite de toate sectoarele culturale și creative, inclusiv de ONG-uri și de asociațiile mici, de exemplu, în cadrul YEI;

14.  subliniază că investițiile insuficiente în sistemul de învățământ public pot submina competitivitatea Europei și capacitatea de inserție profesională a populației sale active; subliniază necesitatea de a investi în oameni cât mai devreme cu putință în ciclul de viață, pentru a reduce inegalitățile și a încuraja incluziunea socială de la o vârstă fragedă; subliniază, de asemenea, necesitatea de a lupta împotriva stereotipurilor la școală, încă de la cea mai fragedă vârstă, prin promovarea egalității de gen la toate nivelurile de educație;

15.  invită statele membre să introducă politici prin care să se pună în aplicare și să se monitorizeze forme mai favorabile incluziunii ale sistemelor de protecție socială și de ajutor pentru venit, pentru a se asigura că aceste sisteme oferă un nivel de trai decent șomerilor și persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială și asigură accesul la educație, formare și oportunități de intrare pe piața muncii;

16.  salută creșterea ratei de ocupare a forței de muncă; constată totuși că creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în statele membre a fost, din păcate, însoțită de înmulțirea formelor atipice și non-formale de angajare, care includ contractele cu zero ore; subliniază că durabilitatea și calitatea locului de muncă creat ar trebui să constituie priorități; este extrem de îngrijorat de faptul că rata șomajului rămâne ridicată, mai ales în țările care sunt încă afectate de criză; recunoaște că fenomenul tot mai larg răspândit al sărăciei persoanelor încadrate în muncă reprezintă o consecință a deteriorării condițiilor salariale și de lucru, care trebuie să fie atacată în toate acțiunile de promovare a ocupării forței de muncă și a protecției sociale; încurajează statele membre să facă mai multe eforturi, precum și să rămână deschise la noi soluții și abordări, pentru a atinge obiectivul de ocupare a forței de muncă de 75 % stabilit de Strategia Europa 2020, inclusiv prin concentrarea pe grupurile care au cea mai scăzută participare la piața muncii, cum ar fi femeile, lucrătorii în vârstă, lucrătorii slab calificați și persoanele cu handicap; invită statele membre să își lărgească oferta în domeniul învățării pe tot parcursul vieții și al actualizării eficace a competențelor;

17.  consideră că migrația ar putea juca un rol important, în special prin intermediul sistemelor de învățământ, completate de cheltuieli publice eficiente, în vederea realizării unor investiții sociale și durabile din punct de vedere ecologic de înaltă calitate, pentru a integra lucrătorii pe piața muncii și a reduce șomajul;

18.  recunoaște că femeile continuă să fie subreprezentate pe piața muncii; prin urmare, solicită Comisiei și statelor membre să pună în aplicare politici proactive și investiții adecvate menite să promoveze participarea femeilor la piața muncii; subliniază că un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată este esențial o mai mare participare a femeilor la piața muncii; în această privință, subliniază că, potrivit Comisiei, programele flexibile de lucru, cum ar fi munca la distanță, programul de muncă flexibil și timpul de lucru redus pot juca un rol important; împărtășește părerea Comisiei, potrivit căreia garantarea unui concediu remunerat de maternitate, de paternitate sau pentru creșterea copilului în statele membre tinde să stimuleze participarea femeilor la piața muncii; de asemenea, solicită statelor membre să adopte politici adecvate de sprijinire a femeilor și a bărbaților care intră, revin, rămân și avansează pe piața muncii după perioade de concedii din motive familiale și din motive de îngrijire, cu locuri de muncă durabile și de calitate; regretă inegalitățile de gen în ceea ce privește rata de ocupare și decalajul de remunerare și de pensii dintre bărbați și femei; solicită politici de încurajare și de sprijinire a femeilor în construirea unei cariere în antreprenoriat, care să faciliteze accesul la oportunitățile de finanțare și de afaceri și să ofere formări personalizate;

19.  totuși, recunoaște că sprijinul pentru ocuparea forței de muncă și măsurile de îmbunătățire a participării active la piața muncii trebuie să se încadreze într-o abordare mai largă, axată pe drepturi, menită să combată excluziunea socială și sărăcia, care să ia în considerare copiii, familiile și nevoile specifice ale acestora;

20.  invită statele membre să facă schimb de bune practici și să ia în considerare noi metode inovatoare de dezvoltare a unei piețe a muncii adaptabile și flexibile, pentru a face față provocărilor unei economii globale, care să asigure, totodată, standarde de muncă înalte pentru toți lucrătorii;

21.  salută faptul că li s-a reamintit statelor membre că sistemele de protecție socială trebuie să se bazeze pe standarde sociale solide și că promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și combaterea discriminării nu contribuie doar la echitatea socială, ci și la creșterea economică; subliniază că reintegrarea părinților pe piața muncii ar trebui sprijinită prin crearea condițiilor necesare unui mediu de angajare și de lucru de calitate și favorabil incluziunii, care să le permită părinților să găsească un echilibru între muncă și rolul de părinți;

22.  recunoaște că, pe lângă crearea de locuri de muncă, integrarea șomerilor de lungă durată în locuri de muncă de calitate prin măsuri personalizate, în special prin politici active de ocupare a forței de muncă, este un factor esențial al combaterii sărăciei și a excluziunii sociale care îi afectează, dacă există suficiente locuri de muncă decente; subliniază că ar trebui pus accentul pe îmbunătățirea măsurilor de creare de locuri de muncă decente; subliniază că integrarea persoanelor cu cele mai mici șanse de angajare are un dublu efect, și anume aduce beneficii individului și, totodată, stabilizează sistemele de securitate socială și sprijină economia; consideră că este necesar să se țină cont de situația socială a acestor cetățeni și de nevoile lor specifice, precum și să se monitorizeze mai bine la nivel european politicile puse în aplicare la nivel național;

23.  subliniază importanța aptitudinilor și a competențelor dobândite în mediile de învățare non-formale și informale, a validării și certificării acestor aptitudini și competențe și a accesului la învățare pe tot parcursul vieții, precum și importanța angajamentelor și a obiectivelor de referință ale Cadrului strategic pentru educație și formare 2020; invită Comisia și statele membre să creeze sisteme de recunoaștere a competențelor non-formale și informale; în plus, solicită statelor membre să pună în aplicare politici care să asigure nu doar accesul la educație și formare de calitate, favorabilă incluziunii și la un cost accesibil, ci și aplicarea abordării-cadru privind învățarea pe tot parcursul vieții în direcția unui parcurs educațional flexibil, care să încurajeze echitatea și coeziunea socială și care să ofere oportunități de angajare pentru toți;

24.  solicită stabilirea și dezvoltarea de parteneriate între angajatori, partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, autoritățile publice, serviciile sociale și instituțiile de învățământ și de formare, cu scopul de a oferi instrumentele necesare pentru a răspunde mai bine la nevoile pieței muncii și pentru a preveni șomajul de lungă durată; reamintește că este absolut necesară monitorizarea personalizată și individuală, care poate oferi răspunsuri eficace pentru șomerii de lungă durată;

25.  regretă ratele în continuare scăzute ale investițiilor publice, întrucât astfel de investiții pot fi un factor declanșator important pentru crearea de locuri de muncă; subliniază că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu a determinat investiții suficiente în infrastructura socială, iar aceasta este o oportunitate pierdută care trebuie să fie gestionată urgent;

26.  solicită politici care să respecte și să promoveze negocierile colective, precum și acoperirea acestora, astfel încât să ajungă la cât mai mulți lucrători posibil, urmărind, totodată, și salarii minime mai bune, sub forma unor salarii minime stabilite la niveluri decente și cu implicarea partenerilor sociali, toate acestea având scopul de a pune capăt competiției pentru oferirea celor mai mici salarii, de a sprijini cererea agregată și redresarea economică, de a reduce inegalitățile salariale și de a combate sărăcia persoanelor încadrate în muncă;

27.  invită statele membre să se asigure că persoanele care au contracte de muncă temporare sau cu timp parțial ori care desfășoară activități independente se bucură de tratament egal, inclusiv în ceea ce privește concedierea și plata, de protecție socială adecvată și de acces la formare, precum și că sunt stabilite condițiile-cadru care să le permită să își construiască o carieră; solicită statelor membre să pună în aplicare acordurile-cadru referitoare la locurile de muncă cu timp parțial și la cele pe durată determinată și, de asemenea, să asigure punerea în aplicare efectivă a Directivei de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

28.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri corespunzătoare pentru a-i ajuta pe refugiați să se stabilească și să se integreze, precum și să se asigure că serviciile publice dispun de suficiente resurse și că se realizează o estimare anticipată a cerințelor, pentru a facilita integrarea acestora;

29.  regretă că procentul persoanelor care se confruntă cu riscuri de sărăcie și de excluziune socială este în continuare ridicat; precizează că nivelurile ridicate ale inegalităților și sărăciei afectează coeziunea socială, împiedicând, în același timp, stabilitatea socială și politică; regretă că politicilor menite să soluționeze cu eficiență acest aspect le lipsește ambiția necesară pentru a avea un efect economic de pârghie suficient; solicită statelor membre să își accelereze acțiunile spre realizarea obiectivului Strategiei Europa 2020 de a reduce numărul de persoane expuse riscului de sărăcie cu 20 de milioane; invită Comisia și statele membre să facă o prioritate din reducerea inegalităților; solicită mai mult sprijin și mai multă recunoaștere pentru activitatea ONG-urilor, a organizațiilor de combatere a sărăciei și a organizațiilor persoanelor care se confruntă cu sărăcia, încurajând participarea lor la schimburile de bune practici;

30.  își exprimă îngrijorarea cu privire la rata scăzută de participare la piața muncii a minorităților etnice, în special a comunității rome; solicită punerea în aplicare corespunzătoare a Directivei 2000/78/CE; subliniază că este necesar să se încurajeze rolul ONG-urilor specializate în promovarea participării acestora la piața muncii și în sprijinirea nu numai a înscrierii copiilor la școală, ci și a evitării abandonului școlar timpuriu, cu scopul de a întrerupe cercul sărăciei;

31.  consideră că, pentru a obține o creștere durabilă, este important să se reducă deficitul de investiții, fără a pune în pericol sustenabilitatea economică și socială a statelor membre; în acest sens, evidențiază apariția garanției pentru consolidarea finanțelor publice, care este esențială pentru continuarea punerii la dispoziție a modelului social european care caracterizează UE;

32.  regretă faptul că ultimele recomandări ale Comisiei au ignorat solicitarea Parlamentului de a consolida aplicarea articolului 349 din TFUE prin adoptarea unor măsuri și programe diferențiate care să reducă asimetriile, precum și să amplifice la maximum coeziunea socială în UE; îndeamnă statele membre, în acest context, să instituie programe specifice de investiții pentru subregiunile lor în care rata șomajului depășește 30 %; reamintește solicitarea adresată Comisiei de a sprijini statele membre și regiunile europene, în special regiunile ultraperiferice, la proiectarea și finanțarea programelor de investiții în cadrul CFM;

33.  recunoaște situația de fragilitate care persistă pe piața europeană a muncii, aceasta nefiind în măsură, pe de o parte, să ofere soluții la nivelurile încă ridicate ale șomajului, în timp ce, pe de altă parte, societățile solicită forță de muncă calificată și adecvată; invită Comisia să promoveze, la nivelul statelor membre, forme de cooperare care să implice guvernele, întreprinderile, inclusiv întreprinderile sociale, instituțiile de învățământ, serviciile de sprijin individuali, societatea civilă și partenerii sociali, pe baza unui schimb de bune practici și în vederea adaptării sistemelor de educație și formare ale statelor membre pentru a combate necorelarea competențelor și a satisface nevoile pieței muncii;

34.  subliniază că educația este un drept fundamental care ar trebui garantat tuturor copiilor și ar trebui să se încerce eliminarea disparităților în materie de disponibilitate și calitate a educației, cu scopul de a consolida școlarizarea pentru toți și de a reduce abandonul școlar timpuriu; subliniază că adaptarea competențelor și a calificărilor la cerere și la ofertele de muncă poate sprijini crearea unei piețe a muncii favorabile incluziunii în UE; consideră că o orientare și o consiliere care să răspundă nevoilor individuale și să se concentreze pe evaluarea și pe extinderea competențelor individuale trebuie să constituie un element central al politicilor din domeniul educației și al competențelor, încă dintr-un stadiu timpuriu al educației fiecărei persoane; îndeamnă statele membre să coreleze mai bine educația și formarea cu nevoile pieței muncii din întreaga UE; subliniază că este important să se evalueze diferitele situații de ocupare a forței de muncă din statele membre, pentru a le menține specificul și particularitățile;

35.  recunoaște că progresele în domeniul noilor tehnologii și digitalizarea industriei europene prezintă provocări semnificative pentru UE; subliniază că modelele de producție ale UE și ale statelor membre, susținute de modelele lor educaționale, trebuie să fie direcționate către sectoare cu productivitate ridicată, în special cele legate de TIC și de digitalizare, în vederea îmbunătățirii competitivității UE la nivel mondial;

36.  subliniază că investițiile insuficiente și nedirecționate corect în educația din domeniul competențelor digitale, al programării și al disciplinelor STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) subminează competitivitatea Europei, disponibilitatea forței de muncă calificate și capacitatea de inserție profesională a populației active; consideră că corelarea mai bună a competențelor și recunoașterea reciprocă în mai mare măsură a calificărilor vor fi benefice pentru umplerea lacunelor legate de necorelarea competențelor și de lipsa de personal calificat de pe piața europeană a muncii, precum și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special tinerii; îndeamnă statele membre să acorde prioritate unei formări cuprinzătoare destinate tuturor în domeniul competențelor digitale, al programării și al competențelor care sunt foarte căutate de angajatori, menținând, totodată, standarde ridicate în învățământul tradițional, și să țină seama de tranziția la economia digitală în contextul actualizării competențelor și al recalificării, care nu ar trebui să se limiteze la cunoștințe din perspectiva utilizatorului;

37.  constată că, în multe state membre, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a educa populația activă, inclusiv prin oportunități de educație pentru adulți și de formare profesională; evidențiază importanța învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv pentru lucrătorii în vârstă, pentru a se adapta competențele la nevoile pieței muncii; solicită să se promoveze în mai mare măsură disciplinele STIM în rândul femeilor și fetelor, cu scopul de a ataca stereotipurile legate de educație și de a combate decalajele de lungă durată dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, salarizarea și pensiile;

38.  recunoaște valoarea noilor tehnologii și importanța competențelor digitale pentru viața personală și integrarea cu succes pe piața muncii; prin urmare, propune ca statele membre să își crească investițiile într-o mai bună infrastructură TIC și în conectivitate în instituțiile de învățământ și să elaboreze strategii eficace pentru a valorifica potențialul TIC în sprijinirea învățării informale în rândul adulților, precum și pentru a îmbunătăți oportunitățile acestora în materie de educație formală și non-formală;

39.  salută contribuția programului Erasmus + la promovarea mobilității și a schimburilor culturale în UE și cu țările terțe; solicită o mai bună promovare și utilizare a instrumentelor europene în materie de transparență, mobilitate și recunoaștere a competențelor și calificărilor în scopul de a facilita mobilitatea studenților și lucrătorilor; reafirmă necesitatea de a asigura, de asemenea, posibilități de mobilitate pentru formarea profesională, tinerii defavorizați și persoanele care suferă de diferite forme de discriminare;

40.  salută noul cadru de politică și de investiții furnizat de Acordul de la Paris, care va contribui la crearea de noi oportunități de angajare în sectoarele cu emisii reduse în general și de dioxid de carbon în special;

41.  invită Comisia să sublinieze importanța reducerii obstacolelor și a barierelor, fizice și digitale deopotrivă, cu care încă se confruntă persoanele cu handicap în statele membre;

42.  salută menționarea explicită a îngrijirii copiilor, a locuințelor, a asistenței medicale și a educației când se vorbește de îmbunătățirea accesului la servicii de calitate;

43.  reamintește că libera circulație a lucrătorilor este un principiu fundamental al tratatului; salută faptul că Analiza anuală a creșterii pentru 2017 subliniază cât este de important să se asigure echitatea socială printr-o colaborare onestă între diferitele instituții ale statelor membre; de aceea, invită statele membre să le asigure inspectoratelor de muncă sau altor organisme publice relevante resurse adecvate și, de asemenea, să îmbunătățească cooperarea transfrontalieră între serviciile de inspecție și schimbul electronic de informații și de date, pentru a mări eficiența controalelor menite să combată și să prevină frauda socială și munca nedeclarată;

44.  subliniază că trebuie stimulată cererea internă promovând investițiile publice și private și reforme structurale echilibrate din punct de vedere social și economic care să reducă inegalitățile și să promoveze locuri de muncă de calitate și sustenabile, creșterea durabilă, investițiile sociale și consolidarea fiscală responsabilă, netezind astfel un traseu favorabil către un mediu mai coeziv, caracterizat printr-o convergență socială spre standarde mai înalte pentru întreprinderi și serviciile publice; subliniază rolul important pe care îl au investițiile în capitalul uman derulate în cadrul unei strategii comune; subliniază, de asemenea, necesitatea de a reorienta politicile economice ale Uniunii către o economie socială de piață;

45.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri adecvate pentru a garanta lucrătorilor în mediul digital aceleași drepturi și același nivel de protecție socială care există pentru lucrători similari din sectorul respectiv;

46.  indică faptul că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-uri), care reprezintă peste 90% din totalul întreprinderilor din Europa și sunt motorul economiei europene, precum și serviciile de sănătate și sociale și întreprinderile sociale, contribuie în mod efectiv la o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii și la crearea de locuri de muncă de calitate; îndeamnă Comisia și statele membre să acorde o importanță mai mare intereselor microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul procesului de luare a deciziilor, prin aplicarea testului IMM-urilor pe tot parcursul procesului legislativ, în conformitate cu principiul „a gândi mai întâi la scară mică” și să promoveze formele existente de sprijin financiar pentru microîntreprinderi, cum ar fi Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI); consideră că este extrem de important să se reducă povara administrativă asupra acestor întreprinderi și să se elimine legislația inutilă fără să se submineze drepturile muncii și sociale; subliniază nevoia de a facilita acordarea unei a doua șanse pentru antreprenorii onești care au eșuat în prima lor încercare fără să comită fraude și au respectat drepturile angajaților;

47.  subliniază că antreprenoriatul social reprezintă un domeniu în expansiune care poate stimula economia, atenuând în același timp lipsurile materiale, excluziunea socială și alte probleme societale; consideră, prin urmare, că educația antreprenorială ar trebui să includă o dimensiune socială și să se ocupe de aspecte precum comerțul echitabil, întreprinderile sociale și modelele alternative de afaceri, inclusiv cooperativele, cu scopul de a realiza o economie mai socială, mai favorabilă incluziunii și mai sustenabilă;

48.  îndeamnă Comisia și Consiliul să analizeze modalități de creștere a productivității prin investiții în capitalul uman, ținând cont de faptul că lucrătorii cei mai competenți, mai bine integrați și mai împliniți sunt cei care pot răspunde cel mai bine cererilor și provocărilor întreprinderilor și serviciilor;

49.  încurajează statele membre să se concentreze asupra statutului antreprenorilor independenți pentru a garanta că aceștia beneficiază de o protecție socială adecvată împotriva bolilor, accidentelor și șomajului și de drepturi de pensie corespunzătoare;

50.  reamintește importanța popularizării unei adevărate culturi a antreprenoriatului, care să stimuleze tinerii de la o vârstă fragedă; prin urmare, solicită statelor membre să își adapteze programele de educație și de formare în concordanță cu acest principiu; avertizează statele membre cu privire la importanța creării de stimulente pentru antreprenoriat, în special prin aplicarea normelor fiscale și reducerea sarcinilor administrative; invită Comisia să ia măsuri, în strânsă colaborare cu statele membre, pentru a informa mai bine cu privire la toate fondurile și programele europene care au potențialul de a stimula antreprenoriatul, investițiile și accesul la finanțare, cum ar fi programul Erasmus pentru tineri antreprenori;

51.  subliniază efectul de pârghie al bugetului UE asupra bugetelor naționale; subliniază rolul complementar al bugetului UE în atingerea obiectivelor Uniunii privind politicile sociale definite în Analiza anuală a creșterii pentru 2017, care vizează crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune în întreaga UE;

52.  este preocupat de întârzierea punerii în practică a programelor operaționale pe parcursul perioadei curente de programare; ia act de faptul că până în septembrie 2016 fuseseră desemnate doar 65 % din autoritățile naționale competente și îndeamnă statele membre să utilizeze într-o mai mare măsură fondurile structurale și de investiții europene (FESI) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru a aborda prioritățile legate de ocuparea forței de muncă și cele sociale și pentru a sprijini implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări care tratează cu deosebire și în mod incluziv aspectele sociale și de muncă; în același timp, subliniază însă că aceste fonduri nu ar trebui utilizate exclusiv pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, deoarece în caz contrar este posibil ca alte domenii de investiții importante să fie ignorate; subliniază că ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a simplifica procedurile, mai ales în cazul normelor financiare orizontale și sectoriale, și pentru a elimina barierele care împiedică accesul societății civile la fonduri;

53.  observă că creșterea economică din UE și zona euro rămâne modestă; subliniază că sunt necesare investiții în domeniul cercetării, inovării și educației; constată că bugetul UE pentru 2017 alocă 21 312,2 milioane EUR în credite de angajament pentru competitivitate, creștere și locuri de muncă prin programe precum Orizont 2020, COSME și Erasmus+;

54.  subliniază că fondurile și programele europene precum Erasmus pentru antreprenori, serviciile europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) oferă, printre altele, posibilitatea de a facilita accesul la finanțare și de a stimula investițiile și, astfel, spiritul întreprinzător; reamintește importanța principiului parteneriatului, a principiului adiționalității, a abordării de la bază la vârf, a alocării adecvate a resurselor și a unui echilibru adecvat între îndatoririle de raportare și necesitățile de colectare a datelor de la beneficiarii de fonduri; invită Comisia să monitorizeze temeinic modul de utilizare a fondurilor UE pentru a le mări eficacitatea; invită Comisia să furnizeze recomandări specifice fiecărei țări privind utilizarea fondurilor UE în scopul de a mări gradul de acoperire și eficacitatea politicilor sociale și a celor de influențare activă a pieței muncii la nivel național;

55.  salută alocarea în 2017 a sumei suplimentare de 500 de milioane EUR în plus față de proiectul de buget pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) și a sumei de 200 de milioane EUR pentru a stimula inițiative-cheie pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă; reamintește că este necesar să se utilizeze mai eficient fondurile și inițiativele disponibile legate de educație și formare, cultură, sport și tineret și să se suplimenteze, dacă este cazul, investițiile în aceste sectoare, în special în domenii tematice cu relevanță directă pentru Strategia Europa 2020, cum ar fi abandonul școlar timpuriu, învățământul superior, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, educația și formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții și mobilitatea, în scopul de a dezvolta capacitatea de rezistență și a reduce șomajul, în special în rândul tinerilor și al grupurilor celor mai vulnerabile, de a preveni radicalizarea și a asigura incluziunea socială pe termen lung;

56.  salută propunerea Comisiei de a extinde FEIS și de a-i dubla valoarea, ajungând, astfel, la 630 de miliarde de euro până în 2022, îmbunătățind, în același timp, acoperirea geografică și sectorială; subliniază că, până în prezent, FEIS nu a avut un succes deosebit în îmbunătățirea convergenței sociale și economice între statele membre și între regiunile acestora din Uniune, și nici în promovarea proiectelor privind infrastructura socială; reamintește că cele mai multe proiecte sunt aprobate în zonele mai prospere economic ale Europei occidentale, adâncind astfel decalajul de investiții între statele membre și agravând dezechilibrele europene; solicită Comisiei să ajute regiunile mai slab dezvoltate în procesul de depunere a cererii, însă să nu modifice premisa de bază a selectării proiectelor numai pe baza calității lor; îndeamnă urgent Comisia să sprijine întreprinderile sociale și IMM-urile în efortul de a-și mări capacitatea de a accesa FEIS; invită Comisia și Banca Europeană de Investiții să ia măsuri suplimentare și proactive pentru a se asigura că toate statele membre și sectoarele sunt vizate în mod corespunzător din punct de vedere al accesării FEIS, în special acele sectoare care contribuie în mod direct la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; subliniază necesitatea de a consolida capacitățile administrative, cum ar fi platforma de consiliere; regretă faptul că nu există date disponibile cu privire la locurile de muncă care se estimează că vor fi create ca rezultat al investițiilor FEIS; invită Comisia să monitorizeze și să controleze investițiile efectuate în cadrul FEIS, să evalueze impactul economic și social al acestora și să se asigure că FEIS nu se suprapune peste programele financiare existente și nici nu se substituie cheltuielilor publice directe; își reiterează apelul privind investițiile în capitalul uman și social, cum ar fi asistența medicală, îngrijirea copiilor sau locuințele sociale;

57.  subliniază faptul că regiunile ultraperiferice se confruntă cu o serie de constrângeri structurale, a căror permanență și combinare le împiedică în mod serios dezvoltarea; invită Comisia să aplice cu mai multă strictețe articolul 349 din TFUE;

58.  subliniază că Comisia și statele membre trebuie să ajungă la un angajament mai ferm de a aplica articolul 174 din TFUE; subliniază că o mai bună coeziune teritorială implică o mai bună coeziune economică și socială, motiv pentru care solicită să se efectueze investiții strategice în aceste regiuni, în special în rețeaua în bandă largă, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea, precum și industria și structura teritorială a acestora pentru ca, în final, să se asigure stabilizarea populației în aceste zone;

59.  invită Comisia și statele membre să implice toate nivelurile administrației și toate părțile interesate relevante în identificarea obstacolelor care îngrădesc investițiile, concentrându-se pe regiunile și pe sectoarele cu cele mai mari nevoi și punând la dispoziție instrumente adecvate, care să combine finanțarea publică cu cea privată;

60.  solicită Comisiei să aplice politici dedicate combaterii declinului demografic și a dispersării populației; subliniază că politica de coeziune a UE trebuie să dea prioritate regiunilor ce se confruntă cu un declin demografic;

61.  subliniază că trebuie să se acorde acces universal la pensii la retragerea din activitate și la pensii pentru limită de vârstă care să fie publice, bazate pe solidaritate și corespunzătoare; recunoaște provocările cu care se confruntă statele membre pentru a consolida sustenabilitatea sistemelor de pensii, dar subliniază că este important ca sistemele de pensii să rămână solidare prin consolidarea părții de venituri, fără a mări neapărat vârsta de pensionare; subliniază importanța sistemelor de pensii publice și ocupaționale, care asigură venituri adecvate din pensii, cu mult peste pragul sărăciei, și permit pensionarilor să își păstreze nivelul de trai; consideră că cel mai bun mod de a asigura pensii sustenabile, sigure și corespunzătoare pentru femei și bărbați este de a crește rata globală de ocupare a forței de muncă și calitatea locurilor de muncă ale persoanelor de toate vârstele, de a îmbunătăți condițiile de muncă și de angajare și de a angaja cheltuielile publice suplimentare necesare; consideră că reformele sistemului de pensii ar trebui să se concentreze, printre altele, pe vârsta efectivă de pensionare și să reflecte tendințele pieței muncii, ratele natalității, situația în materie de sănătate și de bunăstare, condițiile de muncă și raportul de dependență economică; consideră că aceste reforme trebuie să țină seama și de situația a milioane de muncitori din Europa, în special a femeilor, a tinerilor și a persoanelor care desfășoară activități independente, care sunt afectați de formele atipice, nesigure de angajare, de perioade de șomaj involuntar și de munca cu program redus;

62.  aduce în atenția statelor membre, în contextul îmbătrânirii populației europene și al impactului acesteia asupra creșterii nevoilor de îngrijire formală și informală, necesitatea de a investi în promovarea sănătății publice și în prevenirea bolilor, asigurând și îmbunătățind, totodată, sustenabilitatea, siguranța, gradul de adecvare și eficacitatea sistemelor de securitate socială și furnizarea de servicii sociale de calitate pe termen lung în deceniile viitoare; încurajează, prin urmare, statele membre să dezvolte strategii care să garanteze finanțarea adecvată, dotarea cu personal și dezvoltarea unor astfel de sisteme și servicii și extinderea acoperirii sistemelor de securitate socială în beneficiul societății și al individului; în special, îndeamnă Comisia, statele membre și partenerii sociali:

   să încurajeze creșterea ratelor de angajare pentru toate grupele de vârstă;
   să depună eforturi pentru a reduce segregarea de gen și diferența de remunerare între femei și bărbați;
   să adapteze piețele muncii pentru lucrătorii în vârstă prin condiții de muncă adaptate vârstei acestora pentru a le permite să lucreze până la vârsta legală de pensionare;
   să combată stereotipurile de vârstă de pe piețele muncii;
   să asigure o abordare bazată pe ciclul de viață și preventivă a sănătății și securității la locul de muncă;
   să se concentreze asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată pentru persoanele cu responsabilități de îngrijire prin scheme corespunzătoare de îngrijire și de concediu și prin sprijinirea îngrijitorilor informali;
   să sprijine și să informeze angajatorii, în special IMM-urile, cu privire la modul în care pot fi modernizate mediile de lucru pentru a permite lucrătorilor de toate vârstele să rămână productivi;
   să sprijine serviciile publice de plasare a forței de muncă, permițându-le să le ofere sfaturi utile solicitanților de locuri de muncă mai în vârstă;
   să facă investiții și să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții pentru lucrătorii de toate vârstele, atât la locul de muncă, cât și în afara acestuia și să creeze sisteme pentru validarea și certificarea competențelor;
   să ajute lucrătorii în vârstă să rămână activi mai mult și să se pregătească pentru pensionare prin condiții de lucru flexibile favorabile angajaților care să le permită acestora să reducă timpul de lucru pe durata tranziției de la viața profesională la pensionare;

63.  subliniază că este necesar ca, pe lângă evoluțiile prețurilor locuințelor în statele membre, Comisia să monitorizeze evoluția numărului persoanelor fără adăpost și al celor afectate de excluziunea locativă; solicită luarea unor măsuri urgente pentru a trata problema creșterii numărului de persoane fără adăpost și a nivelului de excluziune locativă în multe state membre; este îngrijorat de posibilele consecințe sociale ale volumului mare de credite neperformante din bilanțurile băncilor, în special de declarația Comisiei conform căreia ar trebui încurajate vânzările către instituții specializate nebancare, ceea ce ar putea conduce la valuri de evacuări forțate; încurajează statele membre, Comisia și BEI să utilizeze Fondul european pentru investiții sociale în infrastructura socială, inclusiv pentru a transpune în practică dreptul la o locuință adecvată și la un preț accesibil pentru toți;

64.  constată cu îngrijorare că în anumite state membre salariile sunt insuficiente pentru a asigura o viață decentă, transformând astfel lucrătorii în „lucrători săraci” și descurajând șomerii să se întoarcă pe piața muncii; în acest sens, sprijină stimularea negocierilor colective;

65.  încurajează statele membre să introducă măsurile necesare pentru incluziunea socială a refugiaților, precum și a persoanelor care aparțin minorităților etnice sau de origine imigrantă;

66.  salută faptul că, în cadrul Analizei anuale a creșterii pentru 2017, se pune accentul pe necesitatea de a se promova reforme în domeniul fiscal și al prestațiilor sociale pentru a îmbunătăți stimulentele pentru muncă și a face munca atrăgătoare din punct de vedere financiar, pentru că sistemele fiscale pot contribui și ele la combaterea inegalităților de venit și a sărăciei, precum și la creșterea competitivității la nivel mondial; invită statele membre să treacă treptat de la impozitarea muncii la alte surse;

67.  pledează pentru o concentrare a reformelor din sistemele de sănătate și de îngrijire pe termen lung pe dezvoltarea prevenirii și a promovării sănătății, pe menținerea calității unor servicii de asistență medicală universal accesibile și pe reducerea inegalităților în accesul la serviciile de sănătate;

68.  invită Comisia și statele membre să coopereze pentru eliminarea obstacolelor din calea mobilității forței de muncă, garantând egalitatea de tratament între lucrătorii mobili și lucrătorii localnici din UE;

69.  invită statele membre să mărească domeniul de aplicare și eficacitatea politicilor active și durabile din domeniul muncii, în strânsă colaborare cu partenerii sociali; salută apelul formulat în Analiza anuală a creșterii pentru 2017 referitor la intensificarea eforturilor pentru adoptarea unor măsuri menite să sprijine integrarea pe piața muncii a grupurilor dezavantajate, în special a persoanelor cu handicap, având în vedere impactul economic și social pozitiv pe termen lung;

70.  invită statele membre să stabilească standarde sociale ambițioase, bazate pe propriile recomandări de țară specifice, în concordanță cu competența națională și situația lor financiară și fiscală, în special prin introducerea unor sisteme de venit minim adecvat pe întreaga durata de viață, acolo unde acestea nu există, și prin eliminarea lacunelor din sistemele de venit minim adecvat generate de o acoperire insuficientă sau de neutilizare;

71.  salută inițiativa Comisiei de a lansa consultări privind înființarea unui pilon european al drepturilor sociale; consideră că această inițiativă ar trebui să poată stimula dezvoltarea unor abilități și competențe mai flexibile, desfășurarea unor acțiuni de învățare pe tot parcursul vieții și un sprijin activ pentru găsirea unor locuri de muncă de calitate;

72.  reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene în ultimul aviz al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale adresat Comisiei pentru afaceri economice și monetare de a lua în considerare introducerea unei proceduri pentru dezechilibre sociale în conceperea recomandărilor specifice fiecărei țări pentru a evita o uniformizare în direcția unor standarde mai joase, bazându-se pe utilizarea eficientă a indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă în contextul supravegherii macroeconomice;

73.  invită statele membre să pună un accent mai mare pe întreruperea ciclului sărăciei și pe promovarea egalității; invită Comisia Europeană să facă recomandări mai ferme statelor membre în ceea ce privește incluziunea și protecția socială, nelimitându-se la forța de muncă și având în vedere, în special, investițiile în copii;

74.  salută implicarea în procesul semestrului european a partenerilor sociali, a parlamentelor naționale și a altor actori relevanți ai societății civile; reafirmă că dialogul social și dialogul cu societatea civilă sunt esențiale pentru a realiza o schimbare susținută care să aducă beneficii întregii societăți fiind, totodată, esențiale pentru creșterea eficacității și oportunității politicilor europene și naționale așa că, prin urmare, trebuie să aibă loc în toate fazele semestrului european; subliniază că pentru a da rezultate mai bune, implicarea societății trebuie să se facă la timpul potrivit, asigurând accesul la toate documentele și dialogul cu interlocutori la nivelul corespunzător;

75.  reamintește diferitele solicitări pentru o agendă în care poziția Parlamentului să fie consolidată și luată în considerare înainte ca Consiliul să ia o decizie; de asemenea, solicită ca Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale să fie pusă pe picior de egalitate cu Comisia pentru afaceri economice și monetare, având în vedere competențele specifice ale acestora, ori de câte ori Parlamentul European este chemat să-și dea avizul în diferitele etape ale semestrului european;

76.  consideră că ar trebui să fie convocată o convenție socială a UE în care reprezentanți ai partenerilor sociali, ai guvernelor și parlamentelor naționale și ai instituțiilor UE să discute despre viitorul și structura modelului social european, cu participare publică;

77.  solicită încă o dată să se dea o pondere mai mare rolului Consiliului EPSCO în cadrul semestrului european;

78.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0355.
(2) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57.
(3) JO L 307, 18.11.2008, p. 11.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0416.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0297.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0059.
(7) JO C 316, 30.8.2016, p. 83.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0033.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0401.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2015)0384.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2015)0389.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2015)0321.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2015)0320.
(14) JO C 289, 9.8.2016, p. 19.
(15) JO C 224, 21.6.2016, p. 19.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2014)0394.
(17) JO C 76 E, 25.3.2010, p. 16.
(18) http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR15_03/SR15_03_ro.pdf
(19) http://www.eurofound.europa.eu/european-working-conditions-surveys-ewcs
(20) https://www.eurofound.europa.eu/young-people-and-neets-1
(21) A se vedea raportul Eurofound privind șomajul în rândul tinerilor.
(22) Raport comun privind ocuparea forței de muncă 2016, p. 2.
(23) Raportul OCDE: „In it together: why less inequality benefits all” (Cu toții împreună: de ce reducerea inegalităților aduce beneficii tuturor), 2015.
(24) Raportul FMI: „Causes and consequences of income inequality” (Cauzele și consecințele inegalității veniturilor), iunie 2015.


Guvernanța pieței unice în cadrul semestrului european din 2017
PDF 431kWORD 56k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la Raportul anual referitor la guvernanța pieței unice în cadrul semestrului european din 2017 (2016/2248(INI))
P8_TA(2017)0040A8-0016/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2016(1) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 27 aprilie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015(2) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 3 iunie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014(3) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 28 mai 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice(4) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 8 mai 2013,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la barierele netarifare de pe piața unică(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2015 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2016 - Consolidarea redresării și stimularea convergenței” (COM(2015)0690),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind analiza anuală a creșterii pentru 2017 (COM(2016)0725),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550) și raportul privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre (SWD(2015)0203),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012 intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012 privind implementarea directivei privind serviciile (COM(2012)0261), astfel cum a fost actualizată în octombrie 2015,

–  având în vedere studiul din septembrie 2014 intitulat The Cost of Non-Europe in the Single Market (Costurile non-Europei pe piața unică), comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere studiul din septembrie 2014 intitulat Indicators for Measuring the Performance of the Single Market – Building the Single Market Pillar of the European Semester (Indicatorii de măsurare a performanței pieței unice - construirea pilonului privind piața unică în cadrul semestrului european), comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor,

–  având în vedere studiul din septembrie 2014 intitulat Contribution of the Internal Market and Consumer Protection to Growth (Contribuția pieței interne și a protecției consumatorilor la creștere), comandat de Comisia IMCO,

–  având în vedere ediția din iulie 2016 a Tabloului de bord online al pieței unice,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 17-18 martie 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2016,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0016/2017),

A.  întrucât realizarea unei piețe unice mai aprofundate și mai echitabile va fi esențială pentru crearea de noi locuri de muncă, promovarea productivității și asigurarea unui climat atractiv pentru investiții și inovare, precum și a unui mediu favorabil consumatorilor;

B.  întrucât acest lucru necesită un impuls reînnoit pe întreg teritoriul Europei, inclusiv finalizarea și punerea în aplicare în timp util a diferitelor strategii privind piața unică, în special a Strategiei privind piața unică digitală;

C.  întrucât acest impuls reînnoit trebuie să includă și consecințele Brexitului, printre altele pentru libera circulație a mărfurilor și a serviciilor, dreptul de stabilire, uniunea vamală și acquis-ul din domeniul pieței interne în general;

D.  întrucât, ca urmare a crizei economice care a început în 2008, UE se confruntă încă cu o perioadă de stagnare, caracterizată de o lentă redresare economică, rate ridicate ale șomajului și vulnerabilități sociale; întrucât mottoul Analizei anuale a creșterii (AAC) pentru 2016 a fost, pe o notă mai optimistă, „consolidarea redresării și stimularea convergenței”;

E.  întrucât în AAC 2017 se reamintește că este necesar să se realizeze o redresare economică favorabilă incluziunii, care să țină seama de dimensiunea socială a pieței unice, și întrucât în AAC se subliniază, de asemenea, necesitatea ca Europa să investească puternic în persoanele tinere și cele aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și în întreprinderile nou-înființate și IMM-uri;

F.  întrucât, în pofida redresării economice, șomajul rămâne mult prea ridicat în multe părți ale Europei și întrucât nivelul ridicat de șomaj pe o durată de timp prelungită are efecte sociale negative în multe state membre;

G.  întrucât semestrul european vizează ameliorarea coordonării politicilor economice și fiscale în întreaga UE cu scopul de a crește stabilitatea, a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă și a consolida competitivitatea, în concordanță cu obiectivele echității sociale și ale protecției celor mai vulnerabile persoane din societate; întrucât acest obiectiv nu a fost realizat;

H.  întrucât piața unică este unul dintre elementele care se află la baza UE, precum și una dintre realizările sale majore; întrucât, pentru a stimula eficient creșterea economică și a stabiliza economia, semestrul european trebuie să includă în egală măsură piața unică și politicile care vizează finalizarea acesteia,

Consolidarea pilonului pieței unice în cadrul semestrului european

1.  reafirmă că piața unică este una dintre pietrele de temelie ale UE și coloana vertebrală a economiei statelor membre și a întregului proiect european; remarcă faptul că piața unică rămâne fragmentată și insuficient pusă în practică și dispune de un potențial semnificativ de creștere, de inovare și de creare de locuri de muncă; subliniază că piața unică joacă un rol esențial în ceea ce privește consolidarea cu succes a redresării UE, promovarea convergenței și sprijinirea investițiilor în persoanele tinere și cele aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și în întreprinderile nou-înființate și IMM-uri; solicită Comisiei să asigure finalizarea tuturor dimensiunilor pieței unice, inclusiv bunurile, serviciile, capitalul, forța de muncă, energia, transportul și sectorul digital;

2.  își reiterează apelul privind crearea unui pilon solid al pieței unice în cadrul semestrului european, printr-un sistem de identificare și de monitorizare periodică a obstacolelor specifice fiecărei țări în calea pieței unice, care, în ultima vreme, au tins să fie introduse cu un impact, o frecvență și un domeniu de aplicare mai extinse în statele membre; solicită o evaluare aprofundată a integrării pieței unice și a competitivității interne; insistă asupra faptului că evaluarea nivelului de integrare a pieței unice ar trebui să devină o parte integrantă a cadrului de guvernanță economică;

3.  reamintește că semestrul european a fost introdus în 2010 pentru a garanta că statele membre discută despre planurile lor economice și bugetare cu partenerii lor din UE în anumite momente ale anului, putând astfel să facă comentarii cu privire la planurile lor respective și să monitorizeze progresele în mod colectiv; subliniază importanța menținerii accentului pe performanța socială, precum și pe promovarea convergenței economice și sociale ascendente;

4.  subliniază că pilonul pieței unice din cadrul semestrului european ar trebui să permită identificarea domeniilor care joacă un rol crucial, în cadrul tuturor dimensiunilor pieței unice, pentru crearea creșterii economice și a locurilor de muncă; subliniază, de asemenea, că acest pilon ar trebui să servească drept referință pentru angajamentele în favoarea reformelor structurale din statele membre;

5.  subliniază că pilonul pieței unice din cadrul semestrului european ar permite o evaluare periodică a guvernanței pieței unice prin intermediul unor verificări sistematice ale legislației naționale și al unor instrumente de analiză a datelor pentru detectarea neconformității, îmbunătățind monitorizarea legislației privind piața unică, furnizând instituțiilor informațiile necesare pentru reformarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării cadrului de reglementare al pieței unice și oferind cetățenilor rezultate concrete;

6.  salută eforturile depuse de Comisie cu scopul de a se asigura că beneficiile globalizării și ale schimbărilor tehnologice sunt distribuite în mod echitabil la nivelul diferitelor grupuri în cadrul societății, în special al tinerilor; solicită creșterea gradului de conștientizare la toate nivelurile cu privire la impactul politicilor și al reformelor asupra distribuției veniturilor, prin garantarea egalității, echității și incluziunii;

7.  consideră că, în privința măsurilor sau a punerii în aplicare la nivel național, intervenția timpurie poate fi mai eficace și pot fi obținute rezultate mai bune decât prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; totuși, subliniază că, în cazul în care procedura de intervenție timpurie nu dă rezultate, Comisia trebuie să utilizeze toate măsurile disponibile, inclusiv proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației privind piața unică;

8.  solicită din nou Comisiei să ia temeinic în considerare, pentru a realiza o piață unică a UE pregătită pentru secolul XXI, domeniile-cheie de creștere economică și de creare de locuri de muncă, astfel cum au fost identificate în prealabil de către Comisie și indicate ulterior în studiul din septembrie 2014, intitulat The Cost of Non-Europe in the Single Market (Costurile non-Europei pe piața unică), și anume serviciile, piața unică digitală, în special comerțul electronic, acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor, achizițiile publice și concesiunile și libera circulație a mărfurilor;

9.  îndeamnă Comisia să monitorizeze în mod sistematic punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor privind piața unică prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări, în special în cazul în care normele respective contribuie la reformele structurale, și reamintește importanța noii abordări adoptate de Comisie, care acordă o mare atenție echității sociale; invită Comisia să raporteze Parlamentului cu privire la progresele înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări referitoare la funcționarea pieței unice și la integrarea piețelor produselor, bunurilor și serviciilor, ca parte a pachetului de analiză anuală a creșterii;

10.  reamintește că punerea în aplicare generală a reformelor-cheie prezentate în recomandările specifice fiecărei țări este încă dezamăgitoare în unele domenii și variază de la o țară la alta; solicită statelor membre să înregistreze progrese rapide în ceea ce privește adoptarea de reforme în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și să asigure o programare și o punere în aplicare corespunzătoare, cu scopul de a spori potențialul de creștere și de a stimula coeziunea economică, socială și teritorială;

11.  consideră că trebuie consolidată asumarea de către parlamentele naționale a recomandărilor specifice fiecărei țări; încurajează statele membre să ofere Comisiei posibilitatea de a prezenta recomandările specifice fiecărei țări în parlamentele naționale; solicită, în plus, statelor membre să pună în aplicare recomandările specifice fiecărei țări; solicită din nou Comisiei să prezinte comisiei competente a Parlamentului un raport privind măsurile adoptate pentru a asigura realizarea de progrese în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, precum și privind progresele înregistrate până acum;

12.  invită Consiliul Competitivitate să își asume un rol activ în monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări de către statele membre, precum și în procesul de formulare a acestor recomandări;

13.  subliniază că, printre obiectivele Planului de investiții pentru Europa, se află eliminarea barierelor inutile, consolidarea inovării și aprofundarea pieței unice, prin încurajarea investițiilor în capitalul uman și în infrastructura socială;

14.  subliniază că îmbunătățirea mediului de investiții înseamnă consolidarea pieței unice prin garantarea unei mai mari previzibilități a reglementărilor, asigurarea unor condiții mai bune de concurență echitabilă în UE și eliminarea barierelor inutile din calea investițiilor atât din interiorul, cât și din exteriorul UE; reamintește că investițiile sustenabile necesită un mediu de afaceri puternic și previzibil; ia act de faptul că, la nivelul UE, au fost lansate mai multe direcții de acțiune, astfel cum se prevede în Strategia privind piața unică și în documentele referitoare la uniunea energetică și la piața unică digitală, și consideră că acest efort de la nivelul UE trebuie completat cu un efort la nivel național;

15.  reamintește că noul set de recomandări pentru zona euro include reforme menite să asigure piețe ale produselor și ale serviciilor deschise și competitive; reamintește, de asemenea, că inovarea și concurența la nivel național și transfrontalier sunt esențiale pentru o piață unică funcțională și consideră că legislația europeană ar trebui să urmărească garantarea acestui lucru;

16.  sprijină apelul Comisiei adresat statelor membre de a-și intensifica eforturile cu privire la cele trei elemente ale triunghiului politicii economice, punând accentul pe echitatea socială cu scopul de a realiza o creștere economică mai favorabilă incluziunii;

17.  este de acord cu opinia Comisiei, potrivit căreia eforturile de convergență compatibile cu piața unică trebuie să se bazeze pe cele mai bune practici privind strategiile de învățare pe tot parcursul vieții, pe politici eficace menite să îi ajute pe șomeri să revină pe piața forței de muncă, pe o protecție socială modernă și favorabilă incluziunii și pe sistemul de învățământ;

Exploatarea potențialului pieței unice în domeniile-cheie de creștere economică

18.  subliniază că, în pofida eliminării barierelor tarifare de pe piața unică, există încă un număr foarte mare de diverse bariere netarifare inutile; subliniază că, pentru a se consolida piața unică, este necesar să fie întreprinse acțiuni urgente atât la nivelul UE, cât și la nivel național pentru a se aborda problema acestor bariere netarifare inutile într-un mod care să fie compatibil cu promovarea standardelor sociale, de protecție a consumatorilor și de mediu pentru a se intensifica concurența și a se crea creștere economică și locuri de muncă; subliniază că protecționismul și măsurile discriminatorii ale statelor membre nu ar trebui tolerate; reamintește solicitarea sa de realizare de către Comisie în 2016 a unei prezentări generale cuprinzătoare privind barierele netarifare de pe piața unică și a unei analize a mijloacelor de eliminare a acestora, făcând o distincție clară între barierele netarifare și reglementările pentru implementarea într-o manieră proporțională a unui obiectiv legitim de politică publică al unui stat membru, inclusiv o propunere ambițioasă de a elimina aceste bariere netarifare cât mai curând posibil, pentru a debloca potențialul încă neexploatat al pieței unice;

19.  subliniază că barierele legate de furnizarea liberă a serviciilor reprezintă un motiv deosebit de preocupare, deoarece acestea împiedică, în primul rând, activitatea transfrontalieră a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt o forță motrice a dezvoltării economiei UE; remarcă faptul că cerințele, inspecțiile și sancțiunile administrative disproporționate pot duce la un regres al realizărilor pieței unice;

20.  atrage atenția asupra Strategiei privind piața unică și a acțiunilor specifice ale acesteia, care ar trebui să fie menite să creeze oportunități pentru consumatori, specialiști și întreprinderi, în special pentru IMM-uri, să sprijine și să facă posibile modernizarea și inovarea de care Europa are nevoie, precum și să conducă la rezultate practice care aduc avantaje în viața de zi cu zi a consumatorilor și a întreprinderilor; solicită Comisiei și statelor membre să asigure cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea și prosperitatea economiei colaborative; subliniază faptul că economia colaborativă deține un potențial foarte mare în ceea ce privește creșterea economică și posibilitatea de alegere a consumatorului;

21.  solicită statelor membre să introducă reforme și politici cu scopul de a facilita difuzarea noilor tehnologii pentru a se asigura că o gamă mai largă de întreprinderi se bucură de beneficiile acestora; invită Comisia să prezinte rapid propunerile concrete prevăzute în AAC 2017 referitoare la aplicarea normelor privind piața unică, precum și la măsurile din domeniul serviciilor pentru întreprinderi, inclusiv facilitarea adoptării lor la nivel transfrontalier și crearea unui sistem de TVA simplu, modern și invulnerabil la fraude;

22.  salută anunțul Comisie prezentat în cadrul AAC 2017 referitor la lucrările în curs privind un cadru unic de autorizare la nivelul UE, care să se aplice direct proiectelor mari cu o dimensiune transfrontalieră sau platformelor majore de investiții care implică cofinanțare națională;

23.  solicită Comisiei să se asigure că normele UE privind achizițiile publice sunt puse în aplicare în timp util, în special în ceea ce privește introducerea unui sistem electronic de achiziții publice și noile dispoziții care încurajează divizarea contractelor în loturi, element esențial pentru stimularea inovației și a concurenței, precum și pentru sprijinirea IMM-urilor pe piețele de achiziții publice;

24.  subliniază, în ceea ce privește piața unică a serviciilor, că este în mod clar necesară îmbunătățirea furnizării de servicii la nivel transfrontalier, menținând totodată calitatea ridicată a acestor servicii; ia act de propunerea Comisiei referitoare la un pașaport privind serviciile și la un modul de notificare armonizat; încurajează Comisia să monitorizeze evoluția pieței și, dacă este necesar, să ia măsuri în ceea ce privește cerințele de asigurare pentru întreprinderi și pentru furnizorii de servicii din domeniul construcțiilor;

25.   constată că peste 5 500 de profesii din Europa necesită calificări specifice sau un titlu specific și salută, în acest context, evaluarea reciprocă a profesiilor reglementate, realizată de către Comisie împreună cu statele membre;

26.  solicită Comisiei să acționeze ferm împotriva protecționismului aplicat de statele membre; consideră că statele membre ar trebui să evite măsurile discriminatorii, cum ar fi legile comerciale și fiscale care afectează doar anumite sectoare sau modele de afaceri care distorsionează concurența, îngreunând stabilirea întreprinderilor străine într-un anumit stat membru, fapt care constituie o încălcare gravă a principiilor pieței interne;

27.  așteaptă, în ceea ce privește piața unică a bunurilor, o propunere a Comisiei de revizuire a Regulamentului privind recunoașterea reciprocă, care să garanteze că întreprinderile au efectiv dreptul de a introduce în mod liber pe piața UE produse care sunt comercializate legal într-un stat membru; subliniază că principiul recunoașterii reciproce nu este aplicat și respectat în mod adecvat de către statele membre, ceea ce determină adeseori întreprinderile să se concentreze asupra depășirii dificultăților legate de lipsa punerii în aplicare, în loc să se ocupe de desfășurarea activităților lor;

28.   îndeamnă Comisia să ducă mai departe ideea sa privind un sistem european de standardizare unic și coerent, care să se adapteze mediului în schimbare, să sprijine mai multe politici și să aducă beneficii consumatorilor și întreprinderilor; subliniază că standardele europene sunt adoptate în mod frecvent în întreaga lume, iar acest lucru nu doar contribuie la îmbunătățirea interoperabilității și a siguranței, la reducerea costurilor și la integrarea mai ușoară a întreprinderilor în comerț și lanțurile valorice, ci și capacitează industria prin intermediul internaționalizării;

29.  consideră că dezvoltarea pieței unice digitale este esențială pentru stimularea creșterii, crearea unor locuri de muncă de calitate, promovarea inovării necesare în cadrul pieței UE, menținerea competitivității economiei europene la nivel mondial și generarea de beneficii atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori; solicită statelor membre să coopereze pe deplin în ceea ce privește punerea în aplicare a pieței unice digitale;

Consolidarea guvernanței pieței unice

30.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin dezvoltarea unui set de instrumente analitice, inclusiv indicatori sociali, care să măsoare mai bine performanța acesteia în cadrul pilonului pieței unice al semestrului european; consideră că aceste instrumente analitice ar putea furniza informații utile pentru recomandările specifice fiecărei țări, AAC, orientările Consiliului European adresate statelor membre și planurile de acțiune naționale vizând punerea în aplicare a orientărilor privind piața unică;

31.  solicită să se pună în aplicare cadrul de guvernanță a pieței unice și să se consolideze monitorizarea și evaluarea aplicării corecte, la timp și cu succes a normelor privind piața unică; solicită statelor membre să își îmbunătățească performanța în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de guvernanță ale pieței unice și să utilizeze mai bine datele Tabloului de bord al pieței unice disponibile pentru fiecare stat membru, precum și evoluția acestora din punctul de vedere al performanței politicilor;

32.  consideră că este necesar să se definească un sistem integrat de măsurare, care să combine diferite metodologii, cum ar fi indicatori sintetici, un set sistematic de indicatori și instrumente sectoriale, pentru a măsura performanța pieței unice, în scopul incorporării acesteia în semestrul european; îndeamnă Comisia, pentru a măsura și totodată a impulsiona aprofundarea pieței unice în domenii-cheie prioritare, să ia în considerare stabilirea unui indicator principal și a unui obiectiv măsurabil pentru acest indicator în ceea ce privește integrarea pieței unice;

33.  solicită din nou Comisiei să introducă, atunci când acest lucru este justificat, obiective cantitative de reducere a sarcinilor administrative inutile la nivel european; solicită ca aceste obiective cantitative să fie avute în vedere în cadrul noii inițiative a Comisiei privind reducerea sarcinilor administrative;

34.  consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și moderniza administrațiile publice, oferind servicii digitale mai multe și mai accesibile pentru cetățeni și întreprinderi, și să faciliteze cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea administrațiilor publice;

35.  solicită Comisiei ca fiecare inițiativă legislativă să fie precedată de o evaluare aprofundată a impactului, care să ia în considerare consecințele actului legislativ pentru mediul de afaceri în toate statele membre, și să evalueze cu atenție echilibrul adecvat dintre costurile și obiectivele proiectului pentru întreaga UE;

36.  solicită Comisiei să își continue în mod riguros acțiunile în domeniul controlului inteligent al respectării legislației și al culturii conformității pentru a elimina cazurile în care, în prezent, nu se poate beneficia în mod real de toate oportunitățile pe care piața unică le pune la dispoziție pe hârtie deoarece legislația UE nu este suficient de bine pusă în aplicare și respectată;

37.  solicită Comisiei să consolideze mecanismul de supraveghere a pieței pentru a detecta produsele care nu sunt sigure și care nu respectă normele în vigoare și a le elimina de pe piața unică; solicită din nou adoptarea imediată de către Consiliu a pachetului privind siguranța produselor și supravegherea pieței;

38.  salută și așteaptă cu nerăbdare inițiativa Comisiei de a crea un portal digital unic care să se bazeze pe instrumentele și serviciile existente, precum ghișeele unice, punctele de informare despre produse, punctele de informare despre produse pentru construcții, portalul „Europa ta” și SOLVIT, și să le îmbunătățească, făcându-le mai ușor de utilizat atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi;

39.  ia act de rolul pozitiv al acțiunilor de verificare „EU Sweeps” lansate de Comisie pentru a consolida respectarea legislației privind protecția consumatorului prin intermediul unor acțiuni coordonate de control, menite să identifice cazurile de încălcare a acesteia în mediul online;

40.  recunoaște importanța principiilor privind o mai bună reglementare și a inițiativei REFIT, menite să asigure o mai mare coerență a legislației actuale și viitoare, menținând, în același timp, suveranitatea în materie de reglementare și necesitatea de a se garanta un cadru juridic stabil și predictibil;

41.  subliniază importanța ajutorului și a cooperării Comisiei cu statele membre în domeniul unei mai bune transpuneri și aplicări a legislației privind piața unică; subliniază, în acest context, necesitatea unor acțiuni suplimentare la nivel național, inclusiv pentru a reduce poverile administrative și a evita introducerea unor cerințe suplimentare la transpunerea directivelor în legislația națională (suprareglementare), cum ar fi barierele fiscale în calea investițiilor transfrontaliere;

42.  subliniază că piața unică ar trebui să continue să funcționeze pentru toți actorii de pe piață - cetățenii UE, în special studenții, specialiștii și antreprenorii, cu precădere IMM-urile - din toate statele membre, care ar trebui să se afle în dialog permanent și să se angajeze să evalueze ce funcționează și ce nu și în ce fel politica privind piața unică ar trebui dezvoltată în viitor; subliniază, în acest context, rolul Forumului pieței unice, care este organizat anual de Comisie în cooperare cu partenerii locali, precum autoritățile naționale, părțile interesate din cadrul societății civile, partenerii sociali, camerele de comerț și asociațiile de întreprinderi;

o
o   o

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0060.
(2) JO C 316, 30.8.2016, p. 98.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.
(4) JO C 24, 22.1.2016, p. 75.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0237.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0236.


Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
PDF 396kWORD 64k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2016 (2016/2247(INI))
P8_TA(2017)0041A8-0019/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Planul de acțiune al Comisiei din 30 septembrie 2015 privind uniunea piețelor de capital (COM(2015)0468),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și la provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o uniune a piețelor de capital(1),

–  având în vedere Declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 29 iunie 2012, în care se exprimă intenția de a întrerupe „cercul vicios dintre bănci și datoriile suverane”(2),

–  având în vedere primul Monitor al UE privind sectorul bancar paralel, din iulie 2016, realizat de Comitetul european pentru risc sistemic,

–  având în vedere Raportul privind stabilitatea financiară mondială pe 2016 al Fondului Monetar Internațional (FMI),

–  având în vedere rezultatele testelor de rezistență realizate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și publicate la 29 iulie 2016,

–  având în vedere rezultatele exercițiului de monitorizare CRD IV – CRR / Basel III, realizat de EBA pe baza datelor din decembrie 2015 și prezentat în septembrie 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 17 iunie 2016 referitoare la o foaie de parcurs pentru finalizarea uniunii bancare,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2015 intitulată „Către finalizarea Uniunii bancare” (COM(2015)0587),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit(3) (Regulamentul MUS),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate(4) (Regulamentul-cadru privind MUS),

–  având în vedere declarația MUS privind prioritățile sale în materie de supraveghere pentru 2016,

–  având în vedere Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere din 2015, publicat în martie 2016(5),

–  având în vedere Raportul special nr. 29/2016 al Curții de Conturi Europene referitor la un mecanism unic de supraveghere(6),

–  având în vedere raportul ABE din iulie 2016 privind dinamica și factorii determinanți ai expunerilor neperformante în sectorul bancar din UE,

–  având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic privind cadrul de reglementare a expunerilor suverane, din martie 2015,

–  având în vedere aprobarea de către Consiliul guvernatorilor BCE, la 4 octombrie 2016, a principiilor de sporire a transparenței în elaborarea reglementărilor BCE privind statisticile europene și ținând seama de practicile în materie de transparență ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei,

–  având în vedere consultarea desfășurată de BCE referitoare la proiectul său de orientări adresate băncilor cu privire la creditele neperformante, din septembrie 2016,

–  având în vedere Ghidul BCE privind opțiunile și marjele de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/445 al Băncii Centrale Europene din 14 martie 2016 privind exercitarea opțiunilor și marjelor de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii(7),

–  având în vedere discuțiile în curs din cadrul Comitetului de la Basel, în special documentul consultativ din martie 2016 privind „Reducerea variației pentru activele ponderate în funcție de riscul de credit – constrângeri privind utilizarea abordărilor bazate pe modelul intern”,

–  având în vedere raportul ABE din 3 august 2016 referitor la cerințele privind indicatorul efectului de levier în temeiul articolului 511 din Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) (EBA-Op-2016-13),

–  având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 12 iulie 2016 privind finalizarea reformelor Basel posterioare crizei,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III(9),

–  având în vedere activitatea în curs a Comisiei pentru revizuirea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012(10) (CRR), în special în ceea ce privește revizuirea pilonului al doilea și tratamentul aplicat opțiunilor și marjelor de apreciere,

–  având în vedere Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului(11) (BRRD),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010(12) (Regulamentul MUR),

–  având în vedere raportul anual pe 2015 al Comitetului unic de rezoluție (SRB) din iulie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat în legătură cu măsurile de sprijinire a băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”)(13),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2016/1450 al Comisiei din 23 mai 2016 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează criteriile metodologiei de stabilire a cerinței minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile(14),

–  având în vedere raportul Comisiei din 28 iulie 2016 referitor la evaluarea normelor privind remunerarea prevăzute de Directiva 2013/36/UE și de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (COM(2016)0510),

–  având în vedere Lista Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) a termenilor și condițiilor privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC), din noiembrie 2015,

–  având în vedere documentul de lucru nr. 558 al Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), din aprilie 2016, intitulat „De ce este important capitalul bancar pentru politica monetară?”,

–  având în vedere raportul intermediar al ABE privind implementarea și conceperea cadrului MREL, din 19 iulie 2016,

–  având în vedere raportul analitic suplimentar al Comisiei, din octombrie 2016, privind efectele propunerii pentru un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS),

–  având în vedere raportul final al ABE privind implementarea și conceperea cadrului MREL, din 14 decembrie 2016,

–  având în vedere Acordul privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, în special articolul 16,

–  având în vedere Memorandumul de acord din 22 decembrie 2015 dintre Comitetul unic de rezoluție și Banca Centrală Europeană cu privire la cooperare și schimbul de informații,

–  având în vedere Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind sistemele de garantare a depozitelor(15) (DGSD),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor (COM(2015)0586),

–  având în vedere diversele orientări emise de ABE în temeiul Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor, în special rapoartele finale privind orientările referitoare la acordurile de cooperare dintre sistemele de garantare a depozitelor, din februarie 2016, și orientările privind testele de rezistență ale sistemelor de garantare a depozitelor, din mai 2016,

–  având în vedere declarația Eurogrupului și a miniștrilor ECOFIN, din 18 decembrie 2013, privind mecanismul de sprijin pentru MUR,

–  având în vedere declarația Consiliului din 8 decembrie 2015 privind uniunea bancară și aranjamentele de finanțare de tip „punte” pentru Fondul unic de rezoluție,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0019/2017),

A.  întrucât crearea uniunii bancare (UB) este o componentă indispensabilă a unei uniuni monetare și un element de bază al unei autentice uniuni economice și monetare (UEM); întrucât sunt necesare eforturi suplimentare, deoarece uniunea bancară rămâne incompletă atât timp cât nu dispune de un mecanism de sprijin fiscal și de un al treilea pilon ca abordare european pentru un sistem european de asigurare și reasigurare a depozitelor, actualmente în dezbatere la nivel de comisie; întrucât o uniune bancară finalizată va reprezenta o contribuție importantă la eliminarea conexiunii dintre expunerile suverane și riscuri;

B.  întrucât Banca Centrală Europeană (BCE) s-ar putea confrunta, în ocazii specifice, cu conflicte de interese determinate de dubla sa responsabilitate, atât ca autoritate de politică monetară, cât și ca autoritate de supraveghere bancară;

C.  întrucât ratele de capital și de lichiditate ale băncilor din UE, în general, s-au ameliorat simțitor în ultimii ani; întrucât persistă, cu toate acestea, riscurile la adresa stabilității financiare; întrucât, în actuala situație, este necesară prudență la introducerea de noi schimbări importante în materie de reglementare, în special în ceea ce privește finanțarea economiei reale;

D.  întrucât a fost întârziată epurarea corespunzătoare a bilanțurilor contabile ale băncilor în urma crizei, ceea ce încă împiedică creșterea economică;

E.  întrucât nu este rolul instituțiilor europene să asigure profitabilitatea sectorului bancar;

F.  întrucât obiectivul noului regim de rezoluție care a intrat în vigoare în ianuarie 2016 este realizarea unei schimbări de paradigmă, de la pachetele de salvare la o recapitalizare internă; întrucât participanții pe piață trebuie încă să se adapteze la noul sistem;

G.  întrucât participarea la uniunea bancară este deschisă statelor membre care încă nu au adoptat moneda euro;

H.  întrucât toate statele membre care au adoptat moneda euro alcătuiesc uniunea bancară; întrucât euro este moneda Uniunii Europene; întrucât toate statele membre, cu excepția celor care dispun de o derogare, s-au angajat să adere la zona euro și, prin urmare, la uniunea bancară;

I.  întrucât transparența și răspunderea Comisiei în fața Parlamentului European sunt principii-cheie; întrucât acest lucru presupune urmarea cu strictețe a recomandărilor Parlamentului de către Comisie, precum și o evaluare și monitorizare adecvată a procesului de către parlament;

J.  întrucât activitatea noastră cu privire la uniunea piețelor de capital nu ar trebui să reducă presiunea din direcția finalizării activității privind uniunea bancară, care rămâne o cerință prealabilă pentru stabilitatea financiară în peisajul dependent de bănci al Uniunii Europene;

K.  întrucât datele recente arată că valoarea estimată a creditelor neperformante cumulate din zona euro este de 1 132 de miliarde EUR(16);

Supraveghere

1.  se declară îngrijorat cu privire la nivelul ridicat al creditelor neperformante dat fiind că, potrivit datelor BCE, până în aprilie 2016, băncile din zona euro dețineau credite neperformante de 1 014 miliarde EUR; consideră că se impune reducerea acestui nivel; salută eforturile întreprinse deja pentru de a reduce nivelul de credite neperformante în unele țări; constată însă că, până în prezent, această problemă a fost adresată mai ales național; consideră că problemă trebuie soluționată cât mai curând, dar recunoaște că o soluție definitivă va avea nevoie de timp; consideră că orice soluție sugerată ar trebui să ia în considerare sursa creditelor neperformante, impactul asupra capacității de creditare a băncilor pentru economia reală și necesitatea de a dezvolta o piață primară și secundară a creditelor neperformante, eventual la nivel european, sub forma unei piețe de securitizare sigure și transparente, implicând atât nivelul european, cât și pe cel național; recomandă Comisiei să acorde sprijin statelor membre, printre altele la instituirea unor societăți dedicate de administrare a activelor (sau „bănci rele”) și a unei supravegheri consolidate; reiterează în acest context importanța capacității de a lichida creditele neperformante pentru a elibera capital, important, în special, pentru creditarea bancară a IMM; salută consultarea desfășurată de BCE cu privire la proiectele de orientări pentru bănci referitoare la creditele neperformante, ca un prim pas, dar consideră că trebuie făcute progrese mai substanțiale; salută propunerea Comisiei privind insolvența și restructurarea, inclusiv privind restructurarea timpurie și a doua șansă, în cadrul uniunii piețelor de capital; solicită statelor membre ca, până la adoptarea sa și cu scopul de a o completa, să-și consolideze legislația în domeniu, mai ales în ceea ce privește durata procedurilor de redresare, funcționarea sistemelor judiciare și cadru juridic general privind restructurarea datoriei, precum și să pună în aplicare reformele structurale durabile și necesare pentru o redresare economică care să asaneze creditele neperformante; constată că, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale, unele bănci din zona euro și-au slăbit bazele de capital, plătind dividende substanțiale, depășind uneori nivelul rezultatului reportat pe parcursul anilor de criză; consideră că poziția de capital a băncilor poate fi consolidată prin reducerea plăților dividendelor și prin atragerea de capital nou;

2.  încurajează toate statele membre care încă nu au adoptat moneda euro să întreprindă toți pașii necesari în acest sens sau să adere la uniunea bancară, pentru a alinia treptat uniunea bancară la întreaga piață internă;

3.  este preocupat de instabilitatea persistentă a peisajului bancar din Europa, subliniată, printre altele, de Raportul privind stabilitatea financiară mondială al FMI, din 2016, care afirmă că Europa, chiar și în condițiile unei redresări economice ciclice, va avea încă un procent ridicat de bănci slabe și deficitare; remarcă profitabilitatea scăzută a unei serii de instituții din zona euro; subliniază că unii factorii ce ar explica această situație sunt nivelul de credite neperformante, mediul ratei dobânzii și anumite aspecte legate de cerere; aprobă solicitarea adresată de FMI în vederea unor modificări fundamentale privind atât modelele de afaceri ale băncilor, cât și structura sistemului, pentru a asigura un sistem bancar european sănătos;

4.  consideră că există riscuri asociate cu datoria suverană; remarcă faptul că, în unele state membre, instituțiile financiare au investit peste măsură în obligațiuni de stat emise de propriul guvern, conducând la o „preferință națională” excesivă, deși unul dintre obiectivele principale ale uniunii bancare este cel de a rupe conexiunea dintre bănci și riscul asociat cu datoria suverană; consideră că un tratament prudențial adecvat aplicat datoriei suverane ar putea stimula băncile să își gestioneze mai atent expunerile suverane; ia act, cu toate acestea, de faptul că obligațiunile de stat joacă un rol critic, ca sursă de garanții de calitate înaltă, lichide și ca factor important în politica monetară, și că modificarea tratamentului prudențial aplicat, mai ales în lipsa unei abordări progresive, ar putea avea un efect semnificativ atât asupra sectorului financiar, cât și asupra sectorului public, fapt ce impune analizarea atentă a avantajelor și a dezavantajelor revizuirii actualului cadru juridic, anterior prezentării unei propuneri: ia act de opțiunile de politici enumerate în raportul Grupului de lucru la nivel înalt privind tratamentul prudențial aplicat expunerilor suverane, dezbătut în reuniunea informală a ECOFIN din 22 aprilie 2016; consideră că cadrul de reglementare al UE ar trebui să respecte standardele internaționale; așteaptă, așadar, cu mare interes rezultatele activității CSF cu privire la datoria suverană, care să servească drept orientare pentru luarea deciziilor în viitor; consideră că cadrul european ar trebui să asigure disciplina de piață în furnizarea de politici durabile și în oferirea unor active lichide și de calitate înaltă pentru sectorul financiar și a unor pasive sigure pentru guverne; subliniază că, pe lângă reflecțiile la adresa datoriei suverane, ar trebui acordată atenție convergenței unei game mai largi de aspecte economice, precum ajutoarele de stat și riscurile de abuz, inclusiv de abuzuri financiare;

5.  consideră că este esențial pentru deponenți, investitori și supraveghetorii pieței să se abordeze variabilitatea excesivă între instituții a ponderilor de risc aplicate activelor ponderate în funcție de risc din aceeași clasă; reamintește că normele actuale care reglementează utilizarea modelelor interne furnizează un nivel semnificativ de flexibilitate pentru bănci și adaugă un strat de risc de modelare din perspectiva supravegherii; salută, în acest sens, activitatea desfășurată de ABE pentru armonizarea ipotezelor și a parametrilor cheie, a căror divergență a fost identificată ca fiind unul dintre principalii factori ai variabilității, precum și activitatea desfășurată de BCE de supraveghere bancară în cadrul proiectului său de revizuire țintită a modelelor interne, pentru a evalua și a confirma gradul în care acestea corespund; încurajează progrese suplimentare în aceste direcții; așteaptă rezultatul activității depuse la nivel internațional pentru a raționaliza recurgerea la modele interne, în cazul riscurilor operaționale și al creditării societăților, a altor instituții financiare, a băncilor specializate de finanțare și de titluri de capital, pentru a reinstaura credibilitatea modelelor interne și pentru a asigura faptul că acestea se concentrează asupra domeniilor în care aduc valoare adăugată: salută, totodată, introducerea unui indicator al efectului de levier ca măsură de protecție solidă, în special pentru instituțiile de importanță sistemică globală (G-SII); subliniază necesitatea unei abordări-standard mai sensibilă la risc, pentru a asigura respectarea principiului „aceleași riscuri, aceleași reguli”; solicită supraveghetorilor financiari să permită noi modele interne doar dacă acestea nu conduc la ponderări ale riscului în mod semnificativ și nejustificat mai scăzute; reiterează concluziile din Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III; reamintește, mai ales, că schimbările de reglementare avute în vedere nu ar trebui să conducă la creșteri de ansamblu ale cerințelor de capital și nici nu ar trebui să afecteze negativ capacitatea băncilor de a finanța economia reală, în special IMM; subliniază că eforturile depuse la nivel internațional trebuie să respecte principiul proporționalității; subliniază că este important ca modelul bancar european să nu fie sancționat în mod nejustificat, precum și că trebuie evitată discriminarea între băncile europene și cele internaționale; solicită Comisiei să se asigure că sunt luate în considerare particularitățile europene atunci când sunt elaborate noi standarde internaționale în acest domeniu și să ia în considerare în mod corespunzător principiul proporționalității și existența diferitelor modele bancare atunci când evaluează impactul viitoarei legislații de punere în aplicare a standardelor convenite la nivel internațional;

6.  subliniază că accesul fiabil la finanțare și alocarea solidă a capitalului în cadrul modelului european de finanțare bazată pe bănci depinde în mare măsură de bilanțurile solide și de capitalizarea adecvată, a cărei refacere după criza financiară nu a fost și nu este asigurată în mod uniform în Uniune, împiedicând, astfel, creșterea economică;

7.  subliniază faptul că sectorul bancar european joacă un rol esențial în finanțarea economiei europene și că acesta este susținut de un sistem solid de supraveghere; prin urmare, salută intenția Comisiei de a menține factorul de sprijinire a IMM în cadrul următoarei revizuiri a CRD/CRR și de a-l extinde dincolo de pragul său actual;

8.  subliniază că orientările furnizate de forurile internaționale ar trebui urmate pe cât posibil pentru a evita riscul de fragmentare în materie de reglementare cu privire la reglementarea și supravegherea băncilor mari, active la nivel internațional, fără ca acest lucru să împiedice o abordare critică atunci când se impune sau devieri punctuale de la standardele internaționale atunci când particularitățile sistemului european nu sunt luate în considerare în mod corespunzător; reamintește concluziile din Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale; îndeosebi, subliniază importanța rolului Comisiei, al BCE și al ABE de a se angaja în activitatea BCBS și de a furniza Parlamentului și Consiliului situații actualizate transparente și cuprinzătoare privind stadiul evoluției discuțiilor din cadrul BCBS; consideră că UE ar trebui să depună eforturi pentru a avea o reprezentare adecvată în cadrul BCBS, în special pentru zona euro; solicită o mai mare vizibilitate a acestui rol cu ocazia reuniunilor ECOFIN, precum și o mai mare răspundere față de Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European; subliniază că BCBS și alte foruri internaționale ar trebui să promoveze condiții de concurență echitabile la nivel mondial, mai degrabă prin diminuarea, decât prin exacerbarea, diferențelor între jurisdicții;

9.  subliniază riscurile (inclusiv sistemice) inerente unui sector bancar paralel aflat în creștere rapidă, astfel cum a reieșit din Monitorul UE pe 2016 privind sectorul bancar paralel; insistă asupra faptului că orice acțiune privind reglementarea sectorului bancar trebuie însoțită de o reglementare adecvată a sectorului bancar paralel; solicită, prin urmare, o acțiune coordonată pentru a asigura concurența loială și stabilitatea financiară;

10.  subliniază necesitatea unei perspective cuprinzătoare a impactului cumulativ al diferitelor modificări din cadrul mediului de reglementare, indiferent dacă acestea vizează supravegherea, absorbția pierderilor, rezoluția sau standardele de contabilitate;

11.  subliniază faptul că opțiunile și marjele de apreciere de la nivel național pot reprezenta obstacole în calea concurenței echitabile între statele membre și a comparabilității raportării financiare a băncilor pentru public; se declară satisfăcut de oportunitatea oferită de nou-propusa modificare a CRR de eliminare sau de restricționare a unora dintre acestea la nivelul Uniunii, pentru a contracara actualele obstacole și segmentări și de menținere strict a acelora ce sunt impuse de varietatea modelelor bancare: solicită insistent ca această oportunitate să fie exploatată pe deplin; salută orientările și reglementările BCE care armonizează exercitarea unora dintre aceste opțiuni și marje de apreciere în cadrul uniunii bancare; reamintește, însă, că, în activitatea sa de reducere a opțiunilor și a marjelor de apreciere, BCE trebuie să se mențină în limitele prerogativelor sale; subliniază că eforturile depuse în vederea aprofundării cadrului unic de reglementare sunt esențiale și evidențiază necesitatea de a optimiza actualele suprapuneri și paralelisme în legislația în vigoare, modificată și viitoare; solicită BCE să publice în totalitate Manualul de supraveghere, care prevede procese, proceduri și metode comune pentru desfășurarea unui proces de supraveghere la nivelul întregii zone euro;

12.  subliniază faptul că, de la crearea MUS, a avut loc un proces natural de învățare pentru toți membrii consiliului de supraveghere, față unei varietăți de modele diferite de afaceri și entități de diferite dimensiuni, proces care trebuie stimulat și accelerat;

13.  ia act de clarificarea obiectivelor din cadrul pilonului al doilea și de locul acestuia în ierarhia cerințelor de capital propuse în modificările Directivei privind cerințele de capital (CRD); constată că utilizarea orientărilor în materie de capital poate permite găsirea unui echilibru între problemele de stabilitate financiară și necesitatea de a permite raționamentul calificat al supraveghetorului și analizele de la caz la caz; încurajează BCE să clarifice criteriile care stau la baza orientărilor din cadrul pilonului al doilea; reamintește că aceste orientări nu restrâng suma maximă distribuibilă (MDA) și, prin urmare, aceasta nu ar trebui evidențiată; consideră urmarea orientărilor în materie de capital nu ar trebui să conducă la o reducere demonstrabilă a cerințelor din cadrul pilonului al doilea; consideră că este nevoie de o mai mare convergență în materie de supraveghere pentru structura fondurilor proprii în vederea acoperirii cerințelor și a orientărilor privind pilonul al doilea; se declară, așadar, satisfăcut că acest aspect este prevăzut în modificarea propusă a CRD;

14.  subliniază riscurile generate de deținerea de active de nivelul 3, inclusiv de instrumente derivate, și, în special, de dificultatea de a le evalua; subliniază că aceste riscuri ar trebui reduse și că acest lucru impune o reducere progresivă a deținerii de astfel de active; solicită ca MUS să transforme această chestiune într-una dintre prioritățile sale în materie de supraveghere și să organizeze, în comun cu ABE, un test de rezistență cantitativ în acest sens;

15.  reiterează necesitatea de a asigura o transparență mai mare privind întregul set de practici de supraveghere, în special ciclul SREP; solicită BCE să publice indicatori și parametri de performanță, pentru a demonstra eficacitatea supravegherii și pentru a-și consolida responsabilitatea la nivel extern; își reiterează solicitarea privind o mai mare transparență cu privire la deciziile și justificările din cadrul pilonului al doilea; solicită BCE să publice standarde comune de supraveghere;

16.  ia act de riscurile reprezentate de instituții financiare de tipul „prea mari pentru a se prăbuși”, „prea interconectate pentru a eșua” și „prea complexe pentru rezoluție”; ia act de faptul că s-a convenit asupra unui set de măsuri concepute la nivel internațional pentru a elimina riscurile acestea (în principal, capacitatea totală de absorbție a pierderilor, compensarea la nivel central a instrumentelor derivate, capitalul și un indicator suplimentar al efectului de levier pentru băncile de importanță sistemică globală); își exprimă angajamentul de a trata cu celeritate propunerile legislative corespunzătoare în scopul transpunerii lor în Uniune, reducând astfel și mai mult riscurile prezentate de entitățile „prea mari pentru a se prăbuși”; reamintește declarația lui Mark Carney, președintele CSF, potrivit căruia acordul referitor la propunerile legate de un standard internațional comun privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor pentru băncile de importanță sistemică globală (G-SIB) este un moment hotărâtor în eliminarea conceptului de „prea mare pentru a se prăbuși”; constată, totodată, că un mecanism eficace de recapitalizare internă și aplicarea unui nivel adecvat minim de fonduri proprii și pasive eligibile sunt o parte importantă din măsurile de reglementare menite să soluționeze această problemă și să permită rezoluția băncilor de importanță sistemică la nivel mondial fără recurgerea la ajutoare de stat și fără perturbarea sistemului financiar în ansamblu;

17.  subliniază limitările actualei metodologii a testului de rezistență; prin urmare, salută eforturile ABE și BCE de a urmări îmbunătățirea cadrului testării de rezistență; totuși, consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a reflecta mai bine posibilitatea și realitatea unor situații autentice de criză, între altele prin încorporarea în metodologie a mai multor elemente dinamice, cum ar fi efectele de contagiune; consideră că lipsa de transparență ce caracterizează propriile teste de rezistență realizate de BCE atrage un anumit grad de incertitudine în practicile de supraveghere; solicită BCE să publice rezultatele testelor de rezistență efectuate pentru a spori încrederea pe piață;

18.  consideră că, atunci când o autoritate națională competentă respinge cererea de a lua în considerare circumstanțe specifice în efectuarea testului de rezistență, acest lucru ar trebui comunicat ABE și MUS, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile;

19.  salută progresele înregistrate în pregătirile pentru a permite unele delegări în domeniul deciziilor privind competența și probitatea; totuși, subliniază că este necesară o modificare a reglementărilor, pentru a permite o delegare mai amplă și mai simplă a procesului decizional cu privire la unele aspecte de rutină de la consiliul de supraveghere către funcționarii competenți; ar saluta o astfel de modificare, care ar permite BCE să realizeze o supraveghere mai eficientă și mai eficace; solicită BCE să precizeze sarcinile și cadrul legal pentru delegarea luării deciziilor;

20.  ia act de raportul Curții de Conturi Europene (CCE) privind funcționarea MUS; ia act de constatările acesteia cu privire la nivelul insuficient al personalului; solicită autorităților naționale competente și statelor membre să furnizeze BCE toate resursele umane și datele economice necesare, care să-i permită să își îndeplinească sarcinile, mai ales inspecțiile la fața locului; solicită BCE să modifice Regulamentul-cadru privind MUS pentru a formaliza astfel angajamentele asumate de autoritățile naționale competente ce participă la MUS și pentru a introduce o metodologie bazată pe risc de determinare a necesarului de personal și a profilului de competențe pentru echipele comune de supraveghere; consideră că o implicare mai importantă a personalului BCE și o dependență mai redusă de personalul detașat de la autoritățile naționale competente ar îmbunătăți independența supravegherii, dublate de utilizarea personalului din cadrul autorității competente a unui stat membru pentru supravegherea unei instituții din alt stat membru, soluție ce contribuie deja în mod eficace la contracararea riscului de indulgență prudențială; salută cooperarea BCE cu Parlamentul European cu privire la condițiile de lucru ale personalului; solicită BCE să promoveze un mediu de lucru adecvat, care să stimuleze coeziunea profesională în cadrul instituției; readuce în atenție eventualul conflict de interese dintre sarcinile de supraveghere și responsabilitatea pentru politica monetară, precum și necesitatea unei separări clare între cele două tipuri de funcții; solicită BCE să efectueze o analiză de risc privind posibilele conflicte de interese și să prevadă linii separate de raportare atunci când este vorba de resurse de supraveghere specifice; consideră că, deși separarea politicii monetare și a celei de supraveghere este un principiu fundamental, aceasta nu ar trebui să se opună economiilor în materie de costuri, ocazionate de partajarea serviciilor, cu condiția ca astfel de servicii să nu fie critice din punctul de vedere al elaborării de politici și să fie stabilite garanții corespunzătoare; solicită BCE să desfășoare consultații publice în procesul de elaborare a unor măsuri cvasi-legislative, pentru a-și îmbunătăți astfel baza de legitimitate;

21.  subliniază că crearea MUS a fost însoțită de o creștere a influenței Uniunii Europene pe scena internațională, față de trecut;

22.  subliniază că separarea sarcinilor de supraveghere de funcțiile politicii monetare ar trebui să permită MUS să adopte o poziție independentă cu privire la toate subiectele relevante, inclusiv cu privire la potențialele efecte ale țintelor ratei dobânzii asupra poziției financiare a băncilor supravegheate;

23.  împărtășește opinia CCE, potrivit căreia, de la înființarea MUS, au apărut lacune de audit; este îngrijorat de faptul că domenii importante rămân neauditate din cauza limitărilor impuse de BCE accesului CCE la documente; solicită insistent BCE să coopereze întrutotul cu CCE pentru a-și exercita mandatul și, prin urmare, pentru a consolida responsabilitatea;

24.  reamintește că este necesar ca, în cadrul reglementării, precum și în exercitarea supravegherii, să se ajungă la un echilibru între nevoia de proporționalitate și nevoia unei abordări coerente; remarcă, în acest sens, modificările prezentate cu privire la cerințele de raportare și de remunerare din cadrul propunerii Comisiei de modificare a Directivei 2013/36/UE; solicită Comisiei să ierarhizeze în funcție de priorități acțiunile destinate „cadrului pentru băncile mici” (modelele bancare cele mai puțin riscante) și să le extindă la un studiu de fezabilitate privind un viitor cadru de reglementare alcătuit din norme prudențiale mai puțin complexe, mai adecvate și mai proporționale, adaptate la diferite tipuri de modele bancare; subliniază că toate băncile ar trebui să facă obiectul unui nivel adecvat de supraveghere; reamintește că o supraveghere adecvată este esențială pentru monitorizarea tuturor riscurilor, indiferent de dimensiunea băncilor; respectă diviziunea rolurilor și a competențelor între SRB, ABE și alte autorități din cadrul Sistemului european al supraveghetorilor financiari, subliniind, în același timp, importanța cooperării eficace; remarcă nevoia de a depăși proliferarea cerințelor de raportare care se suprapun și interpretările naționale ale legilor europene pe o piață comună; este în favoare eforturilor de raționalizare de până în prezent, cum ar fi cadrul european de raportare, și încurajează astfel de eforturi în această direcție, pentru evitarea dublei raportări și a unor costuri suplimentare de reglementare; solicită Comisiei să abordeze aceste aspecte în timp util, în continuarea concluziilor desprinse din cererea de contribuții, de exemplu printr-o propunere de procedură de raportare de supraveghere cu caracter comun, unitar și consolidat; solicită și anunțarea în timp util a cerințelor de raportare ad-hoc și permanente, pentru a se asigura o calitate înaltă a datelor și securitatea planificării;

25.  subliniază că siguranța și soliditatea unei bănci nu pot fi cuprinse doar într-o evaluare statică a bilanțului său, deoarece acestea sunt asigurate prin intermediul unor interacțiuni dinamice între bancă și piețe și sunt afectate de diverse elemente din întreaga economie; prin urmare, subliniază că un cadru solid pentru stabilitatea financiară și pentru creșterea economică ar trebui să fie cuprinzător și echilibrat, pentru a acoperi practicile dinamice de supraveghere și pentru a nu se concentra doar pe reglementarea statică, în principal cu aspecte cantitative;

26.  atrage atenția asupra distribuirii responsabilităților între BCE și ABE; subliniază că BCE nu ar trebui să devină organismul care stabilește de fapt standardele pentru băncile care nu sunt membre ale MUS;

27.  constată că la 18 mai 2016, Consiliul guvernatorilor al BCE a adoptat Regulamentul privind colectarea datelor cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (AnaCredit); invită BCE și băncile centrale naționale să acorde o marjă de manevră cât mai mare cu privire la punerea în aplicare a AnaCredit;

28.  solicită BCE să nu demareze nicio altă etapă în ceea ce privește regulamentul AnaCredit până la efectuarea unei consultări publice, în care Parlamentul European să fie implicat pe deplin, precum și să acorde o atenție specială principiului proporționalității;

29.  reiterează evidențierea importanței unor sisteme TI solide și funcționale, corespunzătoare funcțiilor de supraveghere ale MUS și aspectelor de securitate; regretă rapoartele recente privind deficiențele persistente ale sistemului TI;

30.  salută instituirea de comitete naționale pentru risc sistemic, dar subliniază că înființarea uniunii bancare întărește nevoia de a consolida politica macroprudențială la nivel european, pentru a aborda în mod adecvat eventualele efecte transfrontaliere de propagare a riscului sistemic; încurajează Comisia să propună o supraveghere macroprudențială coerentă și eficace în revizuirea sa de ansamblu a cadrului macroprundețial în 2017; invită Comisia să demonstreze un plus de ambiție pentru a ameliora capacitatea analitică și instituțională a CERS de a evalua riscurile și vulnerabilitățile din sectorul bancar și dincolo de acesta și de a interveni în mod corespunzător; consideră că instrumentele bazate pe creditare (precum LTV și DSTI) ar trebui integrate în legislația europeană pentru a asigura armonizarea utilizării acestor tipuri suplimentare de instrumente macroprudențiale; subliniază necesitatea de reducere a complexității instituționale și a proceselor îndelungate de interacțiune între CERS, BCE/MUS și autoritățile naționale și între autoritățile naționale desemnate și cele competente, în domeniul supravegherii macroprudențiale; salută, în acest sens, progresul deja realizat în materie de coordonare transfrontalieră prin recomandarea CERS referitoare la reciprocitatea voluntară; reiterează apelul său pentru clarificarea legăturilor dintre cadrul macroprudențial și instrumentele microprudențiale existente, pentru a se asigura interacțiunea eficace dintre instrumentele de politică macroprudențială și microprudențială; își exprimă îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile din sectorul imobiliar, identificate de CERS; constată că ABE nu a prezentat încă standardele tehnice de reglementare privind condiția cerințelor de capital pentru expunerea împrumuturilor ipotecare în temeiul articolului 124 alineatul (4) litera (b) și al articolului 164 alineatul (6) din CRR; constată că doar un număr redus de membri ai MUS au pus deja în aplicare sau intenționează să pună în aplicare amortizoare de risc sistemice generale ș un amortizare anticiclic de capital; constată că, până în prezent, BCE nu și-a exercitat pe deplin competențele de supraveghere macroeconomică prin încurajarea adoptării unor instrumente de supraveghere macroprudențiale de către autoritățile naționale;

31.  remarcă faptul că rezultatul referendumului privind apartenența Regatului Unit la UE face necesară o evaluare a întregului sistem european al supraveghetorilor financiari (SESF), inclusiv a modalităților de votare în cadrul autorităților europene de supraveghere, îndeosebi a mecanismului cu dublă majoritate prevăzut la articolul 44 alineatul (1) din regulamentul privind ABE; subliniază că eventualele negocieri subsecvente referendumului nu ar trebui să creeze discriminări între instituțiile financiare UE și cele din afara acesteia și nici nu ar trebui să conducă la dereglementarea sectorului financiar;

32.  salută activitatea excelentă a echipelor comune de supraveghere (ECS), care reprezintă un bun exemplu de cooperare europeană și de consolidare a cunoștințelor; subliniază că viitoarea utilizare propusă a unui sistem de rotație în organizarea acestor echipe ar trebui să garanteze o supraveghere obiectivă, ținând seama, în același timp, de procesul îndelungat al consolidării cunoștințelor în acest domeniu de expertiză foarte complex;

33.  salută faptul că uniunea bancară a eliminat în principiu problema supravegherii de către autoritățile de origine/autoritățile-gazdă, prin stabilirea unui supraveghetor unic și prin schimbul mult îmbunătățit de informații relevante între autoritățile de supraveghere, care permite o supraveghere mai cuprinzătoare a grupurilor bancare cu prezență transfrontalieră; subliniază că, din cauza actualului stadiu incomplet al uniunii bancare, revizuirea CRR privind derogările de la cerințele de capital și de lichidități trebuie să ia în considerare în mod corespunzător protecția consumatorilor din țările-gazdă;

34.  salută inițiativa BCE de a obliga băncile supravegheate să raporteze atacurile cibernetice semnificative în cadrul unui serviciu de alarmare în timp real și inspecțiile MUS la fața locului să evalueze securitatea cibernetică; solicită stabilirea unui cadru juridic care să faciliteze schimbul de informații sensibile relevante între bănci pentru prevenirea atacurilor cibernetice;

35.  subliniază rolul esențial al securității cibernetice pentru serviciile bancare și necesitatea de a stimula instituțiile financiare pentru a fi foarte ambițioase cu privire la protejarea datelor consumatorilor și la garantarea securității cibernetice;

36.  remarcă faptul că MUS a primit sarcina supravegherii bancare europene în scopul asigurării conformității cu normele prudențiale ale UE și asigurării stabilității financiare, în timp ce alte sarcini de supraveghere care au efecte clare de propagare la nivel european au rămas în sarcina supraveghetorilor interni; în acest sens, subliniază faptul că MUS ar trebui să se bucure de competențe de monitorizare privind activitățile de combatere a spălării banilor ale supraveghetorilor activității bancare la nivel național; subliniază că ABE ar trebui să i se atribuie competențe suplimentare în domeniul combaterii spălării banilor, inclusiv competențele de a efectua evaluări la fața locului la autoritățile competente ale statelor membre, de a solicita producerea oricăror informații care sunt relevante pentru evaluarea conformității, de a emite recomandări pentru măsurile corective, de a face publice aceste recomandări și de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că recomandările sunt puse efectiv în aplicare;

37.  își reiterează solicitarea adresată ABE de a consolida cadrul de protecție a consumatorilor pentru serviciile bancare în conformitate cu mandatul său, completând supravegherea prudențială a MUS;

Rezoluția

38.  reamintește că trebuie respectate normele privind ajutorul de stat în contextul unor viitoare crize în domeniul bancar și că sprijinul public extraordinar trebuie să aibă un caracter excepțional, preventiv și temporar, deopotrivă, neputând fi utilizat pentru a compensa pierderile pe care o instituție le-a suportat sau este probabil să le suporte în viitorul apropiat; solicită definirea unor proceduri eficiente între SRB și Comisie pentru luarea deciziilor în cazul unei rezoluții, în special în ceea ce privește calendarul acestora; consideră că flexibilitatea oferită de cadrul actual ar trebui clarificată și reamintește că ar trebui mai bine exploatată în situații specifice, fără obstrucționarea procedurilor necesare de rezoluție a unor bănci insolvente, în special în cazul măsurilor alternative și preventive care implică utilizarea fondurilor din cadrul sistemelor de garantare a depozitelor, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatele (3) și (6) din Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor (DGSD); solicită, așadar, Comisiei Europene să regândească interpretarea normelor relevante privind ajutorul de stat pentru a garanta faptul că măsurile alternative și preventive prevăzute de legiuitorul european în DGSD pot fi într-adevăr puse în aplicare; constată că anumite situații au fost tratate în mod diferit, fără justificări clare; reamintește Comisiei că, până la 31 decembrie 2015, era prevăzută prezentarea unui raport de evaluare a necesității continue pentru a permite recapitalizări preventive și condiționalitatea aferentă acestor măsuri; solicită Comisiei să prezinte cât mai curând posibil un astfel de raport;

39.  invită Comisia să evalueze, în lumina experienței acumulate și în cadrul revizuirii Regulamentului (UE) nr. 806/2014, dacă SRB și autoritățile naționale de rezoluție dispun de suficiente competențe de intervenție timpurie și de suficiente instrumente de intervenție timpurie pentru a preveni scurgerile perturbatoare de capital al băncilor, precum și de capacitatea de absorbție a pierderilor cu ocazia unei crize;

40.  subliniază importanța faptului de a clarifica aspectele practice care afectează în mod direct rezoluția, cum ar fi dependența de furnizorii de servicii care asigură servicii critice, de exemplu, în cazul serviciilor TI externalizate;

41.  ia act de propunerile Comisiei de a introduce în pilonul 1 o capacitate totală minimă de absorbție a pierderilor (TLAC) pentru băncile de importanță sistemică la nivel mondial, în conformitate cu standardele internaționale; ia act de diferențele dintre standardul TLAC și MREL; subliniază însă că ambele împărtășesc același obiectiv, acela de a asigura că băncile dispun de suficient capital reglementat și de pasive de absorbție a pierderilor pentru a putea recurge la o recapitalizare internă ca instrument eficace în caz de rezoluție, fără să cauzeze instabilitate financiară și fără să fie necesar un ajutor public, evitându-se astfel socializarea riscurilor private; conchide, prin urmare, că se poate ajunge la o abordare cuprinzătoare a absorbției pierderilor prin combinarea celor două, plecând de la TLAC (astfel cum a fost transpus în prezenta propunere a Comisiei) ca standard minim, cu condiția convenirii unui acord între colegiuitori; subliniază că trebuie acordată atenția cuvenită reținerii celor două criterii, dimensiune și active ponderate în funcție de risc, și ia act de interconexiunea dintre criteriile privind activele ponderate în funcție de risc, subiacente standardului TLAC și activitatea în curs în UE și BCBS cu privire la modelele interne și la finalizarea cadrului Basel III; subliniază faptul că ar trebui să se acorde o atenție cuvenită, în calibrarea și/sau introducerea noilor cerințe MREL, necesității de a crea o piață pentru datoriile eligibile MREL; subliniază importanța reținerii marjei de discreție pentru autoritatea de rezoluție atunci când stabilește MREL, și a asigurării unor niveluri suficiente în posesia băncilor de datorie subordonată și ineligibilă pentru recapitalizare; subliniază că divulgarea de informații de piață ar trebui făcută într-un mod adecvat, pentru a se evita o interpretare greșită a cerințelor MREL de către investitori;

42.  atrage atenția că este important să se clarifice în legislație ierarhia între fondurile proprii de nivel 1 de bază (CET1) eligibile pentru MREL și amortizoarele de capital; subliniază necesitatea de a adopta legislație în scopul clarificării responsabilităților și a competențelor autorităților de rezoluție, respectiv ale autorităților competente, pentru măsurile de intervenție timpurie care trebuie luate în caz de încălcări ale cerințelor MREL; ia act de propunerea Comisiei privind introducerea de orientări pentru MREL; reiterează faptul că, în toate cazurile, calibrarea MREL ar trebui să fie strâns legată și justificată de strategia de rezoluție a băncii în cauză;

43.  atrage atenția că este important să se clarifice în legislație că fondurile proprii de nivel 1 de bază (CET1) eligibile pentru MREL sunt în plus față de amortizoarele de capital, astfel încât să se prevină dubla contabilizare a capitalului;

44.  subliniază că este crucial să se armonizeze ierarhia creanțelor în insolvența bancară între statele membre, pentru ca punerea în aplicare a BRRD să fie mai coerentă și mai eficace și pentru a oferi siguranță investitorilor transfrontalieri; salută, prin urmare, propunerea Comisiei de a merge mai departe în armonizarea acestei ierarhii; constată că o mai bună armonizare a regimului generalizat de insolvență și a ierarhiei sale a creanțelor va fi, de asemenea, esențială, atât în cazul băncilor, pentru a evita discrepanțele cu sistemul de rezoluție bancară, cât și în cazul întreprinderilor, pentru a oferi mai multă claritate și siguranță investitorilor transfrontalieri și pentru a contribui la abordarea chestiunii creditelor neperformante; salută faptul că BRRD a adus o schimbare importantă în ierarhia insolvenței, acordând prioritate depozitelor garantate, astfel încât acestea să aibă un rang prioritar mai înalt față de toate instrumentele de capital, capacitatea de absorbție a pierderilor, alte datorii cu rang prioritar și depozitele negarantate; invită SRB să prezinte rezultatele evaluărilor posibilității de rezoluție pentru băncile de importanță sistemică la nivel mondial (G-SIB) și alte bănci, inclusiv măsurile propuse pentru a depăși obstacolele din calea rezoluției;

45.  ia act de gama de opțiuni juridice disponibile pentru a asigura subordonarea datoriei eligibile pentru TLAC; subliniază că niciuna dintre acestea nu este preferată de CSF; este de opinie că abordarea adoptată ar trebui, în primul rând, să ofere un echilibru între flexibilitate, eficacitate, siguranță juridică și capacitatea pieței de a absorbi orice nouă clasă de creanțe;

46.  solicită o reflecție privind posibilul impact negativ asupra economiei reale rezultat din revizuirea normelor de la Basel, introducerea cerințelor MREL, introducerea TLAC și IFRS 9; solicită soluții menite să atenueze impacturile;

47.  reamintește că regimul de rezoluție nou introdus a avut ca rezultat câteva instrumente oferite investitorilor, îndeosebi cei de retail, care implică un risc mai ridicat de pierdere ca în trecut; reamintește totodată că instrumentele neeligibile pentru recapitalizare ar trebui vândute unor investitori adecvați care pot absorbi eventualele pierderi fără ca poziția lor financiară stabilă să fie periclitată; prin urmare solicită insistent Comisiei să sprijine aplicarea legislației în vigoare relevante și solicită autorităților europene de supraveghere să contribuie ferm la detectarea practicilor de vânzare abuzive;

48.  avertizează asupra faptului că cerința din BRRD privind recunoașterea contractuală a competențelor de recapitalizare pentru creanțele cărora nu li se aplică legislația UE se dovedește dificil de pus în aplicare; consideră această chestiune ca fiind o preocupare imediată; ia act de dreptul introdus de modificările propuse la BRRD ca autoritățile competente să deroge de la această cerință; consideră că această abordare permite flexibilitate și o evaluare de la caz la caz a creanțelor în cauză; solicită Comisiei și autorităților de rezoluție să se asigure că condițiile de acordare a derogărilor și deciziile subsecvente propriu-zise nu pun în pericol posibilitatea de rezoluție a băncilor;

49.  subliniază că schimbul rapid și eficace de informații între autoritățile de supraveghere și de rezoluție este de o importanță capitală pentru a asigura o gestionare corespunzătoare a crizelor; salută încheierea unui memorandum de înțelegere între BCE și MUR cu privire la cooperare și schimbul de informații; invită BCE să precizeze în memorandum procedurile de comunicare dintre echipele de supraveghere comună și echipele de rezoluție internă; recomandă ca participarea BCE în calitate de observator permanent la sesiunile plenare și executive ale SRB să fie pe deplin reciprocă, permițând unui reprezentant al SRB să participe în cadrul consiliului de supraveghere al BCE în calitate de observator permanent;

50.  ia act de rolul dublu al membrilor consiliului SRB, care sunt, în același timp, membri ai unui organism executiv cu roluri de decizie și membri ai conducerii responsabili, în această calitate, în fața președintelui Consiliului și consideră că o evaluare a acestei structuri ar trebui efectuată înainte de încheierea actualului mandat;

51.  reamintește că substanța acordului interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție este ca, în cele din urmă, să fie introdus în cadrul juridic al Uniunii; cere Comisiei să reflecteze asupra unor modalități de realizare a acestui lucru; subliniază faptul că viitoarea introducere a pactului fiscal în legislația UE ar putea oferi un model util în acest sens;

52.  solicită calcularea contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție într-un mod deosebit de transparent, cu eforturi de armonizare a informațiilor privind rezultatele de calcul și de a îmbunătăți înțelegerea metodologiei de calcul; solicită Comisiei Europene să revizuiască calcularea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, prevăzută la considerentul 27 din Regulamentul delegat (UE) 2015/63, examinând în special caracterul adecvat al factorului de risc, pentru a se asigura că profilul de risc al instituțiilor mai puțin complexe este reflectat în mod corespunzător;

53.  ia act de declarația miniștrilor de finanțe din 8 decembrie 2015 privind sistemul de mecanisme de finanțare de tip „punte” pentru Fondul unic de rezoluție; observă, în acest sens, că 15 din cele 19 state membre din zona euro au semnat deja un acord armonizat privind un plan de împrumut cu SRB; reamintește faptul că aceste linii de credit individuale vor fi disponibile doar în ultimă instanță; este de opinie că această soluție nu este suficientă pentru a rupe cercul vicios dintre bănci și entitățile suverane și să pună capăt recapitalizărilor finanțate din bani publici; solicită progrese rapide în activitatea Consiliului și a Comisiei privind un mecanism comun de protecție fiscală pentru Fondul unic de rezoluție, responsabilitatea de ultim resort pentru finanțarea acestuia revenind sectorului bancar, cu efecte fiscale neutre pe termen lung, astfel cum s-a convenit în acordul privind Fondul unic de rezoluție și cum a fost confirmat de Consiliul European din iunie 2016;

Asigurarea depozitelor

54.  își reiterează apelul pentru un al treilea pilon pentru completarea uniunii bancare; reamintește că protecția depozitelor este o preocupare comună pentru toți cetățenii UE; propunerea privind EDIS este în prezent dezbătută la nivelul comisiilor sale;

55.  subliniază că introducerea EDIS și discuțiile pe marginea acestui proiect nu ar trebui să conducă la o încetinire a eforturilor în direcția îmbunătățirii implementării DGSD; salută activitatea recentă a ABE pentru a promova convergența în acest domeniu; salută faptul că toate statele membre au transpus BRRD; reamintește statelor membre obligația ce le revine de a aplica și de a implementa în mod corect BRRD și DGSD;

56.  reamintește faptul că rolul Comisiei este de a garanta condiții echitabile în întreaga Uniune Europeană și că ea ar trebui să evite orice fel de fragmentare pe piața internă;

o
o   o

57.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, BCE, Comitetului unic de rezoluție, parlamentelor naționale și autorităților competente, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul (40) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0006.
(2) http://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/pdf/20120629-euro-area-summit-statement-ro_pdf.
(3) JO L 287, 29.10.2013, p. 63.
(4) JO L 141, 14.5.2014, p. 1.
(5) https://www.bankingsupervision.europa.eu/ecb/pub/pdf/ssmar2015.ro.pdf
(6) Mecanismul unic de supraveghere - un început promițător, dar sunt necesare îmbunătățiri suplimentare http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/INSR16_29/INSR_SSM_RO.pdf
(7) JO L 78, 24.3.2016, p. 60.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0108.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0439.
(10) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.
(11) JO L 173, 12.6.2014, p. 190.
(12) JO L 225, 30.7.2014, p. 1.
(13) JO C 216, 30.7.2013, p. 1.
(14) JO L 237, 3.9.2016, p. 1.
(15) JO L 173, 12.6.2014, p. 149.
(16) Raportul independent pentru 2017 privind cea de a cincea analiză anuală a creșterii, 23 noiembrie 2016.


Pesticidele biologice cu risc redus
PDF 340kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică (2016/2903(RSP))
P8_TA(2017)0042B8-0140/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1), în special articolele 22 și 47, articolul 66 alineatul (2) și anexa II punctul 5,

–  având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(2), în special articolele 12 și 14,

–  având în vedere proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare în ceea ce privește criteriile de aprobare a substanțelor active cu risc redus (D046260/01);

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la soluții tehnologice pentru o agricultură durabilă în UE(3);

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la promovarea inovării și a dezvoltării economice în cadrul viitoarei gestionări agricole europene(4);

–  având în vedere „Planul de punere în aplicare privind creșterea disponibilității produselor fitosanitare cu risc redus și accelerarea punerii în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor în statele membre”, elaborat de Grupul de experți privind protecția durabilă a plantelor și aprobat de Consiliu la 28 iunie 2016,

–  având în vedere Planul de acțiune al Comisiei împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de Rezistența la antimicrobiene (COM(2011)0748) și viitorul plan de acțiune al privind rezistența la antimicrobiene (RAM), care urmează să fie lansat de Comisie în 2017,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la pesticide biologice cu risc redus (O-000147/2016 – B8-1821/2016),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât folosirea produselor fitosanitare convenționale face din ce în ce mai mult obiectul dezbaterilor publice, din cauza riscurilor potențiale pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor și a animalelor și pentru mediu;

B.  întrucât numărul de substanțe active disponibile pe piața UE, utilizate pentru protecția plantelor, este în scădere; întrucât fermierii din UE continuă să solicite o varietate de instrumente pentru protecția culturilor;

C.  întrucât este important să se promoveze dezvoltarea unor proceduri sau tehnici alternative pentru a reduce dependența de pesticidele convenționale;

D.  întrucât prevenirea risipei de alimente este o prioritate în UE, iar accesul la soluțiile fitosanitare adecvate este esențial pentru prevenirea pagubelor produse de dăunători și boli, care conduc la risipa de alimente; întrucât, potrivit FAO, 20 % din producția de fructe și legume din Europa se pierde pe câmpuri(5);

E.  întrucât se pot găsi în continuare reziduuri de pesticide nedorite în sol, apă și, în general, în mediu și întrucât un anumit procentaj de produse agricole de origine vegetală sau animală pot conține reziduuri de pesticide care depășesc nivelurile maxime de reziduuri permise pentru pesticide;

F.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 definește criteriile de identificare a substanțelor cu risc redus, care se aplică indiferent de originea substanței; întrucât pesticidele cu risc redus ar putea fi de origine biologică, precum și de origine sintetică;

G.  întrucât pesticidele de origine biologică sunt, în general, considerate a fi produse fitosanitare pe bază de microorganisme, substanțe vegetale, compuși chimici sau semiochimici bioderivați (cum ar fi feromonii și diverse uleiuri esențiale) și produsele lor derivate; întrucât cadrul de reglementare actual pentru produsele fitosanitare(6) nu face o diferențiere legală între produsele fitosanitare biologice și cele chimice sintetice;

H.  întrucât studii științifice recente arată că expunerea subletală la anumite erbicide poate cauza modificări negative ale sensibilității bacteriilor la antibiotice(7) și că un grad ridicat de utilizare a erbicidelor combinate cu antibiotice în apropierea animalelor și a insectelor de fermă ar putea genera o utilizare mai mare a antibioticelor prin posibila compromitere a efectelor terapeutice ale acestora;

I.  întrucât produsele fitosanitare de origine biologică cu risc redus pot fi o alternativă viabilă la produsele fitosanitare convenționale, atât pentru fermierii care practică agricultura convențională, cât și pentru cei care practică agricultura ecologică și contribuie la o agricultură mai sustenabilă; întrucât unele produse fitosanitare de origine biologică posedă noi moduri de acțiune, ceea ce ar putea fi benefic având în vedere evoluția rezistenței la produsele fitosanitare convenționale și ar putea limita impactul asupra organismelor nevizate; întrucât produsele fitosanitare cu risc scăzut de origine biologică ar trebui să fie una dintre opțiunile preferate pentru utilizatorii neprofesioniști și pentru grădinărit, împreună cu alte metode nechimice de control sau prevenire;

J.  întrucât, pentru a satisface în mod adecvat necesitățile de produse alimentare și hrană pentru animale, este necesară utilizarea produselor fitosanitare și întrucât principiul precauției(8) se aplică în procedura de autorizare a produselor respective și a substanțelor lor active;

K.  întrucât procesul îndelungat de aprobare și de înregistrare înainte de comercializarea pesticidelor cu risc redus de origine biologică reprezintă o barieră economică importantă pentru producători;

L.  întrucât punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor este obligatorie în Uniune în conformitate cu Directiva 2009/128/CE; întrucât statele membre și autoritățile locale ar trebui să pună mai mult accentul pe o utilizare sustenabilă a pesticidelor, inclusiv a alternativelor fitosanitare cu risc redus;

M.  întrucât, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, substanțele active sunt aprobate la nivelul Uniunii, în timp ce autorizarea produselor fitosanitare care conțin respectivele substanțe active ține de competența statelor membre;

N.  întrucât articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 permite aprobarea substanțelor active ca substanțe active cu risc redus dacă acestea îndeplinesc criteriile de aprobare generale și criteriile specifice privind riscul redus specificate în anexa II punctul 5; întrucât la articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 se prevede că produsele fitosanitare care conțin doar substanțe active cu risc redus, care nu conțin substanțe potențial periculoase, care nu necesită măsuri specifice de reducere a riscurilor și care sunt suficient de eficiente se autorizează ca produse fitosanitare cu risc redus;

O.  întrucât, în prezent, sunt autorizate în Uniune doar șapte substanțe active clasificate drept „cu risc redus”, dintre care șase sunt substanțe active de origine biologică; întrucât, în programul său de reînnoire, Comisia acordă prioritate evaluării substanțelor active despre care se presupune că prezintă un risc redus;

P.  întrucât autorizarea produselor care conțin substanțe active cu risc redus de origine biologică a fost refuzată de către o serie de state membre din cauza eficacității lor percepute ca fiind mai scăzută în comparație cu pesticidele chimice sintetice, fără a acorda atenție inovării în curs din sectorul pesticidelor cu risc redus de origine biologică, fără a lua în considerare beneficiile utilizării eficiente a resurselor pentru agricultura organică și fără a analiza costurile agricole și de mediu ale anumitor produse fitosanitare;

Q.  întrucât cadrul de reglementare actual prevede anumite stimulente pentru substanțele active cu risc redus și produsele fitosanitare cu risc redus, și anume o primă perioadă de aprobare mai îndelungată pentru substanțele active cu risc redus, de 15 ani, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, și un termen mai scurt, de 120 de zile, pentru autorizarea produselor fitosanitare cu risc redus în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; întrucât, însă, aceste stimulente normative se aplică doar la finalul procedurii de aprobare, odată ce o substanță activă este clasificată ca fiind o substanță activă cu risc redus;

R.  întrucât la articolul 12 din Directiva 2009/128/CE se stipulează că în unele zone specifice se va reduce la minimum sau se va interzice utilizarea pesticidelor, de exemplu în zonele utilizate de public sau în zonele protejate; întrucât, în astfel de cazuri, trebuie luate măsuri adecvate de gestionare a riscurilor, iar utilizarea produselor fitosanitare cu risc redus și măsurile de control biologic au prioritate; întrucât unele state membre au interzis de mult timp utilizarea pesticidelor în aceste zone specifice;

S.  întrucât Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (Comitetul PAFF) un proiect de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 în ceea ce privește criteriile de aprobare a substanțelor active cu risc redus; întrucât în respectivul proiect se pornește de la premisa că substanțele active care sunt microorganisme prezintă un risc redus,

Considerații generale

1.  subliniază necesitatea de a spori, fără alte întârzieri, disponibilitatea pesticidelor cu risc scăzut, inclusiv a produselor fitosanitare cu risc redus de origine biologică în Uniune;

2.  subliniază că agricultorii trebuie să dispună de un set mai mare de instrumente pentru a-și proteja culturile și pentru a decide ce măsură le va proteja culturile în cel mai bun și sustenabil mod; încurajează, prin urmare, o utilizare mai largă a diferitelor instrumente, inclusiv a pesticidelor cu risc scăzut de origine biologică, în conformitate cu principiile gestionării integrate a dăunătorilor;

3.  subliniază nevoia de spori disponibilitatea unui set de instrumente de gestionare a dăunătorilor în cadrul agriculturii organice, care să respecte atât cerințele agriculturii organice, cât și pe cele legate de utilizarea eficientă a resurselor;

4.  subliniază că trebuie să fie satisfăcută cererea consumatorilor de alimente sigure, care să fie atât accesibile, cât și produse într-un mod sustenabil;

5.  subliniază că, pentru a promova dezvoltarea și utilizarea de noi produse fitosanitare cu risc redus de origine biologică, evaluarea eficacității și a riscurilor pe care acestea le prezintă, precum și a capacității lor de a satisface nevoile sectorului agricol din punct de vedere economic, al mediului și al sănătății ar trebui concepută în așa fel încât să asigure un nivel adecvat de protecție a plantelor pentru fermieri;

6.  subliniază importanța unei dezbateri publice privind disponibilitatea alternativelor la produsele fitosanitare convenționale și privind o gamă mai largă de substanțe aflate la dispoziția agricultorilor și cultivatorilor, inclusiv produsele fitosanitare cu risc scăzut de origine biologică și alte măsuri de control biologice, pentru a găsi soluțiile cele mai viabile din punct de vedere economic, al mediului și al sănătății; subliniază că este necesară educarea în legătură cu nevoia de a asigura sustenabilitatea protecției culturilor; încurajează continuarea cercetării și inovării în materie de produse fitosanitare cu risc redus de origine biologică;

7.  salută „Planul de punere în aplicare privind creșterea disponibilității produselor fitosanitare cu risc redus și accelerarea punerii în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor în statele membre”, astfel cum a fost aprobat de Consiliu; invită statele membre, Comisia și Organizația Europeană și Mediteraneană pentru Protecția Plantelor (OEPP) să urmărească punerea în aplicare a acestui plan;

Măsuri imediate

8.  solicită adoptarea rapidă a proiectului de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 în ceea ce privește criteriile de aprobare a substanțelor active cu risc redus, pe care Comisia l-a prezentat Comitetului PAFF; solicită Comisiei să actualizeze în mod continuu criteriile în conformitate cu cele mai noi cunoștințe științifice;

9.  invită Comisia și statele membre să accelereze evaluarea, autorizarea, înregistrarea și monitorizarea utilizării produselor fitosanitare cu risc redus de origine biologică, menținând, în același timp, evaluarea riscurilor la un nivel ridicat;

10.  invită statele membre să includă în planurile lor naționale de acțiune privind protecția mediului și a sănătății umane folosirea pesticidelor cu risc redus de origine biologică;

11.  încurajează schimbul de informații și de bune practici între statele membre privind rezultatele cercetării referitoare la combaterea organismelor dăunătoare, care să permită furnizarea unor soluții alternative viabile din punct de vedere economic, al mediului și al sănătății;

12.  solicită Comisiei să inventarieze substanțele cu risc scăzut existente deja pe piață;

Revizuirea legislației privind produsele fitosanitare

13.  salută inițiativa REFIT lansată de Comisie în 2016 în vederea realizării unei evaluări a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009; subliniază că această inițiativă REFIT nu trebuie să ducă la scăderea standardelor de sănătate, siguranță alimentară și protecție a mediului; este preocupat de faptul că revizuirea generală a întregului Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 în contextul inițiativei REFIT ar putea dura mai mulți ani;

14.  subliniază necesitatea revizuirii Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 în scopul de a promova dezvoltarea, autorizarea și introducerea pe piața UE a pesticidelor cu risc redus de origine biologică; este îngrijorat de faptul că procesul actual de autorizare în vederea introducerii pe piață a produselor fitosanitare nu este optim în cazul pesticidelor cu risc redus de origine biologică; subliniază că procesul actual de înregistrare a substanțelor de bază cu risc redus acționează, în practică, în unele cazuri, ca un tip de brevet, îngreunând utilizarea unui produs care utilizează aceeași substanță care nu este înregistrată într-un alt stat membru;

15.  invită Comisia să prezinte, înainte de sfârșitul anului 2018, o propunere legislativă specifică de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, în afara revizuirii generale legate de inițiativa REFIT, în vederea stabilirii unei proceduri rapide de evaluare, autorizare și înregistrare pentru pesticidele cu risc redus de origine biologică;

16.  subliniază necesitatea unei definiții a „produselor fitosanitare de origine biologică”, în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care să acopere produsele fitosanitare a căror substanță activă este un microorganism sau o moleculă existentă din natură, fie obținută printr-un proces natural, fie sintetizată într-o formă identică cu molecula naturală, pentru a le diferenția de produsele fitosanitare a căror substanță activă este o moleculă sintetică ce nu există în natură, indiferent de modul de obținere;

17.  invită Comisia ca, în raportul său privind evaluarea planurilor de acțiune naționale prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, să identifice lacunele legate de punerea în aplicare a directivei de către statele membre și să includă recomandări solide adresate statelor membre pentru ca acestea să adopte imediat acțiuni pentru a reduce riscul și impactul utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului și să dezvolte și să introducă abordări sau tehnici alternative în vederea reducerii dependenței de utilizarea pesticidelor;

o
o   o

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) JO L 309, 24.11.2009, p. 71.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0251.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0252.
(5) FAO (2011) „Global food losses and food waste” (Pierderile alimentare și risipa de alimente la nivel global).
(6) Conceptul de „pesticide” include și produsele biocide, care nu fac obiectul acestei rezoluții.
(7) De exemplu, Kurenbach, B., Marjoshi, D., Amábile-Cuevas, C.F., Ferguson, G.C., Godsoe, W., Gibson, P. și Heinemann, J.A., 2015, „Sublethal exposure to commercial formulations of the herbicides dicamba, 2,4-dichlorophenoxyacetic acid, and glyphosate cause changes in antibiotic susceptibility in Escherichia coli and Salmonella enterica serovar Typhimurium” (Expunerea subletală la preparatele comerciale ale erbicidelor dicamba, acid diclorfenoxiacetic-2,4 și glifosat pot modifica sensibilitatea la antibiotice ale Escherichia coli și Salmonella enterica serotipul Typhimurium), mBio 6(2):e00009-15. doi:10.1128/mBio.00009-15.
(8) Articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

Notă juridică