Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2798(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0298/2017

Texte depuse :

B8-0298/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/05/2017 - 10.9
CRE 17/05/2017 - 10.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0217

Texte adoptate
PDF 276kWORD 55k
Miercuri, 17 mai 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții
P8_TA(2017)0217B8-0298/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2016/2798(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de recomandare a Consiliului privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (COM(2016)0383),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa” (COM(2016)0381),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții(1),

–  având în vedere Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass)(2), prin care persoanele își pot prezenta competențele și calificările,

–  având în vedere noile priorități în materie de cooperare la nivel european în domeniul educației și al formării până în anul 2020, astfel cum sunt prevăzute în Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)(3),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(4),

–   având în vedere raportul Euridice privind recunoașterea învățării anterioare non-formale și informale în învățământul superior,

–  având în vedere clasificarea europeană multilingvă a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO), care, împreună cu Cadrul european al calificărilor (CEC), vor utiliza un format comun pentru publicarea electronică a informațiilor referitoare la calificări, astfel cum este prevăzut în anexa VI la propunere,

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională(5) (EQAVET),

–  având în vedere Registrul independent European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior(6), o listă a agențiilor de asigurare a calității care au dovedit că respectă cerințele esențiale ale Standardelor și orientărilor europene pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG),

–  având în vedere Sistemul european de credite transferabile (ECTS)(7), elaborat în contextul Spațiului european al învățământului superior, și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009(8),

–  având în vedere procesul de la Bologna privind învățământul superior, comunicatul ministerial de la Erevan din 2015 și documentul „Spațiul european al învățământului superior în 2015 – Raport privind punerea în aplicare a procesului de la Bologna”,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport(9),

–  având în vedere Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei (Convenția de la Lisabona privind recunoașterea calificărilor) și Recomandarea privind utilizarea cadrelor de calificări pentru recunoașterea calificărilor obținute în străinătate, care se referă în mod explicit la CEC ca la un instrument care trebuie utilizat în scopul recunoașterii studiilor,

–   având în vedere strategia „Extinderea participării pentru echitate și creștere: o strategie de dezvoltare a dimensiunii sociale și a învățării pe tot parcursul vieții în spațiul european al învățământului superior până în 2020”, care vizează toate țările participante la CEC,

–   având în vedere raportul UNESCO din 2015 privind recunoașterea, validarea și acreditarea învățării non-formale și informale în statele membre ale UNESCO,

–  având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(10), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013(11),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (O-000038/2017 – B8-0218/2017),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât recunoașterea, înțelegerea și evaluarea adecvată a competențelor depășește limitele a ceea ce se caută pe piața muncii; întrucât competențele disponibile și necesare pe piața muncii ar beneficia de un CEC care poate identifica și corela competențele în cauză, oferind, astfel, beneficii sociale și economice; întrucât este fundamental ca persoanele să fie ajutate să dobândească și să-și actualizeze competențele și aptitudinile de-a lungul vieții;

B.  întrucât o mai mare comparabilitate a calificărilor sporește posibilitatea angajării și creșterii profesionale pentru toți lucrătorii migranți;

C.  întrucât ar trebui să se pună accentul pe competențele TIC și să se introducă măsuri structurale pentru a ajuta persoanele să dobândească și să valideze aceste competențe;

D.  întrucât, ținând seama de noile provocări prezentate de către societate și de schimbările tehnologice și demografice, CEC, prin procesul dezvoltării sale în continuare, poate sprijini învățarea pe tot parcursul vieții atât favorizând egalitatea de șanse și educația echitabilă, cât și îmbunătățind permeabilitatea dintre sistemul de învățământ și cel de formare; întrucât educația și formarea ar trebui să ajute persoanele să se adapteze la orice situație cu care se confruntă, prin educarea și actualizarea competențelor lor într-o manieră holistică, astfel încât să dezvolte un spirit critic și să devină încrezători și independenți, dobândind totodată competențele necesare pentru secolul XXI;

E.  întrucât evoluția continuă a cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor, cunoscută și sub denumirea de învățare pe tot parcursul vieții, poate contribui la îmbunătățirea activității individuale și a alegerilor de viață ale persoanelor și le poate ajuta să se dezvolte personal și să își valorifice pe deplin potențialul, aducând astfel beneficii pentru societate și îmbunătățind șansele lor de a-și găsi un loc de muncă și de a-și consolida cariera;

F.  întrucât unul dintre scopurile CEC este de a facilita comparația dintre sistemele de învățământ și, astfel, de a oferi un impuls pentru schimbare și pentru reforme la nivel național și sectorial, având drept obiectiv realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 și ale cadrului ET 2020;

G.  întrucât, din cauza lipsei de ambiție a statelor membre și în pofida angajamentului demonstrat până în prezent, continuă să persiste o lipsă de transparență a calificărilor și o rată scăzută de recunoaștere a calificărilor obținute în străinătate; întrucât este necesar să se adapteze CEC, astfel încât calificările să devină chiar mai transparente și comparabile;

H.  întrucât CEC ar trebui să ofere un metacadru pentru utilizatori și să faciliteze cooperarea dintre autoritățile statelor membre, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare, sindicate, societatea civilă și alte părți interesate la nivel internațional;

I.  întrucât doar Țările de Jos și Suedia au adoptat proceduri specifice în cadrul propriilor cadre naționale ale calificărilor (CNC) pentru includerea calificărilor non-formale; întrucât niciun stat membru nu are proceduri specifice pentru învățarea informală în cadrul CNC;

J.  întrucât statele membre ar trebui, imediat ce este posibil dar nu mai târziu de anul 2018, să pună în aplicare, în concordanță cu CEC, modalități de validare a învățării non-formale și informale legate de CNC, inclusiv a competențelor dobândite în timpul activităților de voluntariat;

K.  întrucât statele membre și-au asumat în mod explicit angajamentul, în comunicatul de la Erevan din 2015, de a revizui legislațiile naționale în scopul respectării depline a Convenției de la Lisabona cu privire la recunoașterea atestatelor și de a-și revizui CNC pentru a garanta că parcursurile de învățare prevăzute într-un anume cadru prevăd în mod adecvat recunoașterea cunoștințelor dobândite anterior;

L.  întrucât statelor membre le revine responsabilitatea și competența exclusivă de a garanta calitatea conținutului și a formei sistemelor de învățământ; întrucât CEC nu are nicio influență asupra acestei responsabilități;

M.  întrucât în prezent, există disparități între regiuni, în special între regiunile transfrontaliere, în ceea ce privește recunoașterea certificatelor, ceea ce dă naștere unor diferențe în ceea ce privește capacitatea de inserție profesională;

N.  întrucât bibliotecile, atât cele publice, cât și cele private, au o contribuție semnificativă la învățarea pe tot parcursul vieții și la îmbunătățirea alfabetizării și a competențelor digitale;

O.  întrucât, în prezent, 39 de țări participă la CEC, printre care se numără: statele membre ale UE, statele SEE, țările candidate și cele potențial candidate (Bosnia și Herțegovina, Kosovo) și Elveția,

1.  ia act de inițiativa Comisiei de a revizui CNC și de a sprijini în continuare modernizarea sistemelor europene de educație și formare, respectând, totodată, competențele naționale și garantând conservarea trăsăturilor specifice ale sistemelor educaționale ale statelor membre;

2.  subliniază că promovarea gândirii critice și a gândirii neconvenționale este esențială pentru dezvoltarea de noi competențe necesare în viitor;

3.  recomandă conservarea gamei bogate de competențe nu doar tehnice, ci și manuale care au fost transmise în timp și au permis dezvoltarea și creșterea sectoarelor de producție artizanală, care trebuie conservate ca un mod de a proteja identitatea individuală a fiecărui stat membru;

4.  remarcă faptul că unul dintre rolurile CEC este de a spori comparabilitatea calificărilor obținute în statele membre, protejând, în același timp, caracteristicile specifice ale sistemelor naționale de învățământ;

5.  subliniază că Uniunea ar trebui să asigure un cadru în care, indiferent de vârstă și de statut, aptitudinile și competențele tuturor, inclusiv cele dobândite prin intermediul voluntariatului, să fie mai vizibile și mai bine apreciate și recunoscute, într-un mod clar și accesibil, în special în zonele transfrontaliere, indiferent de locul sau modul în care aceste aptitudini și competențe au fost dobândite; evidențiază că statele membre trebuie să depună eforturi mai mari pentru a asigura o recunoaștere mai accelerată și mai eficace a calificărilor și corelarea cu nivelul CEC relevant;

6.  reamintește nevoia de a pune accentul pe punerea în aplicare a CEC pentru a stimula calitatea și potențialul cadrului;

7.  recomandă o mai mare flexibilitate în ceea ce privește actualizarea corelării dintre cadrul național și CEC;

8.  reamintește că una dintre sarcinile principale ale CEC este de a facilita și de a promova transferul calificărilor, precum și de a valida sistemele de formare și de învățământ formale și informale, între diferitele sisteme de învățământ și de formare, pentru a permite mobilitatea în scopuri profesionale și de învățare la nivel transnațional, pentru a aborda neconcordanțele de pe piața europeană a muncii și pentru a răspunde mai bine nevoilor personale ale cetățenilor și ale societății în general;

9.  invită Comisia să analizeze dacă este necesar ca cele trei domenii orizontale (cunoștințe, abilități și competențe) să fie în continuare revizuite pentru a le face mai ușor de înțeles și mai clare; solicită utilizarea Cadrului european privind competențele-cheie din 2006 ca o resursă valoroasă și ca document de referință principal pentru a asigura o mai bună coerență terminologică între diversele cadre ale UE și pentru a obține, în cele din urmă, o abordare bazată în mod autentic pe rezultatele învățării;

10.  subliniază importanța de a analiza și dezvolta instrumente pentru a anticipa viitoarele nevoi în materie de competențe; încurajează, prin urmare, statele membre și toate părțile interesate relevante, cum ar fi angajatorii, să facă schimb de bune practici în această privință;

11.  subliniază importanța sistemelor de formare și a uceniciilor pentru formarea competențelor; subliniază, prin urmare, nevoia de a promova în statele membre sisteme de educație duală, care combină ucenicia în întreprinderi și educația în instituțiile de învățământ profesional; reamintește că angajatorii și antreprenorii joacă un rol fundamental în formarea la locul de muncă, precum și în asigurarea uceniciilor, și consideră că rolul acestora ar trebui susținut și dezvoltat în continuare;

12.  recomandă ca CEC să fie suficient de bine conectat la nevoile societății, inclusiv la cerințele pieței forței de muncă, pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei europene și pentru a ajuta persoanele să își dezvolte potențialul, în vederea atingerii obiectivelor strategiei Europa 2020;

13.  subliniază nevoia de a profita pe deplin de posibilitățile oferite de CEC pentru a stimula și a facilita mobilitatea studenților și a lucrătorilor în UE, promovând astfel învățarea pe tot parcursul vieții și încurajând dezvoltarea unei forțe de muncă mobile și flexibile în întreaga Europă, într-o perioadă de provocări economice și de globalizare a pieței;

14.  subliniază că o serie de state membre se află încă în fazele incipiente de punere în aplicare a propriilor CNC, ce au la bază cele opt niveluri ale CEC; solicită Comisiei să încurajeze statele membre să se asigure că acest proces se va derula în continuare;

15.  subliniază importanța inițiativei ESCO, care identifică și clasifică, în 25 de limbi, aptitudinile, competențele, calificările și ocupațiile relevante pentru piața muncii și sistemul de învățământ și de formare profesională din UE;

16.  solicită să se promoveze și să se acorde un sprijin puternic unor principii europene comune cu privire la asigurarea și la validarea și recunoașterea rapidă a proceselor de învățare non-formală și informală, acest lucru fiind deosebit de important pentru a putea include cursanții atipici; subliniază, în acest context, numărul tot mai mare de sesiuni de formare bazate pe industrie care ar trebui incluse în procesul de validare și subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită certificării persoanelor în vârstă, a persoanelor cu dizabilități, a șomerilor pe termen lung, a lucrătorilor mai în vârstă și a altor grupuri; încurajează Comisia să evalueze dacă se pot folosi creditele ECVET pentru validarea și recunoașterea învățării informale și non-formale; consideră că nu va avea loc nicio devalorizare a realizărilor formale;

17.  subliniază necesitatea unei mai bune coordonări între CEC și alte instrumente de recunoaștere și de transparență existente, precum ECVET, ECTS și Europass, cu sprijinul sistemelor de asigurare a calității, pentru a crea sinergii și a eficientiza instrumentele de asigurare a transparenței;

18.  recomandă Comisiei să dezvolte un instrument de autoevaluare pentru angajatori, în vederea asigurării unei utilizări mai eficiente a CEC; încurajează angajatorii să adopte o viziune critică privind nivelul competențelor și al calificărilor necesare pentru angajare;

19.  subliniază riscurile potențiale asociate cu definirea rezultatelor învățării în CEC în ceea ce privește impactul asupra programelor școlare; subliniază importanța diversității sistemelor de învățământ din UE și din țările participante;

20.  solicită statelor membre să își coreleze rapid propriile CNC la CEC; îndeamnă la adoptarea unui ritm mai rapid, în vederea eliminării tuturor obstacolelor rămase în calea recunoașterii;

21.  recomandă Comisiei să reevalueze costurile de îmbunătățire a CEC, dat fiind că în prezent nu se prevăd costuri suplimentare; este preocupat de faptul că se subestimează amploarea lucrărilor necesare pentru revizuirea CEC;

22.  îndeamnă statele membre să pună în aplicare strategii privind dimensiunea socială pentru propriile sisteme de învățământ și de formare, cu scopul de a impulsiona sprijinul acordat egalității de șanse, a îmbunătăți echitatea educației, a combate inegalitatea și a asigura o mai bună permeabilitate între sistemele de învățământ și de formare; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în acest sens;

23.  solicită Comisiei să reevalueze, în cadrul agendei de modernizare, promovarea finanțării în funcție de performanțe a învățământului profesional și tehnic, precum și a taxelor de școlarizare, pentru a conserva rolul social al sistemelor de învățământ și de formare și a asigura accesul la calificări;

24.  îndeamnă Comisia să clarifice rolul preconizat pentru ECVET și ECTS, pentru a asigura o transparență sporită a revizuirii față de părțile interesate;

25.  solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită angajamentului de a include învățarea informală și non-formală, care în prezent este exclusă din majoritatea CNC și, prin urmare, și din CEC, în special în ceea ce privește învățarea informală, care în prezent este exclusă complet;

26.  subliniază necesitatea de a înțelege mai bine calificările acordate în afara UE în vederea validării și recunoașterii lor și pentru a promova integrarea migranților și a refugiaților în societatea europeană, pe piața forței de muncă a UE și în sistemele de învățământ și de formare din UE; salută, în acest context, recomandarea care pune bazele relațiilor dintre cadrele naționale și regionale ale calificărilor din țările terțe, CNC ale statelor membre și CEC, în special opțiunea dialogurilor structurate cu țările învecinate cu UE care au un acord de parteneriat cu UE, lucru care ar putea servi la consolidarea cadrelor lor naționale ale calificărilor prin intermediul CEC și al UE și la îmbunătățirea sprijinului acordat țărilor terțe (de exemplu, prin ajutorul pentru dezvoltare), în vederea dezvoltării de CNC;

27.  recunoaște că este în interesul țărilor terțe să folosească CEC ca un punct de referință pentru propriul sistem de calificări și să se revizuiască CEC pentru a simplifica compararea formală a calificărilor obținute în țările terțe cu cele obținute în UE;

28.  insistă asupra faptului că părțile interesate relevante, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali, furnizorii de educație și de formare și societatea civilă ar trebui implicați mai mult și să coopereze îndeaproape în crearea, punerea în aplicare, promovarea și monitorizarea CEC la nivelul UE și la nivel național pentru a se asigura un sprijin mai larg pentru acesta;

29.  consideră că un instrument precum CEC necesită actualizări și adaptări permanente și, prin urmare, ar trebui susținut și perfecționat printr-o monitorizare periodică, în special în ceea ce privește ușurința de utilizare, permeabilitatea și transparența; subliniază că CEC va avea succes doar dacă statele membre se angajează cu adevărat să îl pună în practică și să îl utilizeze;

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
(2) JO L 390, 31.12.2004, p. 6.
(3) JO C 417, 15.12.2015, p. 25.
(4) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(5) JO C 155, 8.7.2009, p. 1.
(6) https://www.eqar.eu
(7) http://ec.europa.eu/education/library/publications/2015/ects-users-guide_en.pdf
(8) JO C 155, 8.7.2009, p. 11.
(9) JO L 347, 20.12.2013, p. 50
(10) JO L 255, 30.9.2005, p. 22.
(11) JO L 354, 28.12.2013, p. 132.

Notă juridică