Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2271(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0183/2017

Texte depuse :

A8-0183/2017

Dezbateri :

PV 31/05/2017 - 20
CRE 31/05/2017 - 20

Voturi :

PV 01/06/2017 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0240

Texte adoptate
PDF 404kWORD 68k
Joi, 1 iunie 2017 - Bruxelles Ediţie definitivă
Digitalizarea industriei europene
P8_TA(2017)0240A8-0183/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene (2016/2271(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 173 (Titlul XVII) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care se referă la politica industrială a UE și menționează, printre altele, competitivitatea industriei Uniunii,

–  având în vedere articolele 9, 11 și 16 din TFUE,

–   având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–   având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată ,,Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală” (COM(2016)0176),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulat „Quantum technologies” (Tehnologiile cuantice) (SWD(2016)0107),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulat „Advancing the Internet of Things in Europe” (Dezvoltarea internetului obiectelor în Europa) (SWD(2016)0110),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la politica comunitară în materie de inovare într-o lume în schimbare(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării - Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității” (COM(2010)0614),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 iulie 2007 intitulată „Evaluare intermediară a politicii industriale – O contribuție la strategia UE pentru creștere și locuri de muncă” (COM(2007)0374),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192), documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100), precum și propunerile legislative și propunerile fără caracter legislativ ulterioare,

–  având în vedere propunerea din 11 septembrie 2013 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat și de modificare a Directivelor 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/22/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1211/2009 și (UE) nr. 531/2012 (COM(2013)0627),

–  având în vedere propunerea din 26 martie 2013 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (COM(2013)0147),

–  având în vedere propunerea din 7 februarie 2013 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune (COM(2013)0048),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012 intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Actul privind piața unică: Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii” (COM(2011)0206),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către un Act privind piața unică: Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate – 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce (COM(2010)0608),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2017)0009),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la valorificarea potențialului cloud computingului în Europa(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la agenda digitală pentru creștere, mobilitate și ocuparea forței de muncă: este timpul să accelerăm(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la protecția infrastructurilor critice de informație – realizări și etape următoare: către un context global de securitate cibernetică(8),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la internetul obiectelor(11),

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 14 iulie 2016 intitulat „Industria 4.0 și transformarea digitală: calea de urmat”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0183/2017),

A.  întrucât trebuie depuse în continuare eforturi susținute cu politici, acțiuni și stimulări concrete pentru a reindustrializa UE și statele sale membre într-un mod care să combine competitivitatea și sustenabilitatea, crearea de noi locuri de muncă și incluziunea; reamintind obiectivul UE ca 20 % din PIB-ul Uniunii să se bazeze pe industrie până în 2020, care trebuie să ia în considerare, în mod necesar, transformarea structurală a sectorului industrial datorată perturbării digitale și apariției unor noi modele de afaceri;

B.  întrucât industria europeană reprezintă baza economiei și a bogăției Europei și se confruntă cu provocări majore datorită unor tendințe de globalizare și de inovare mai rapide;

C.  întrucât digitalizarea producției industriale ajută la consolidarea rezilienței, a eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor, a inovării, a sustenabilității și a competitivității economiilor noastre, transformând, astfel, modelele de afaceri, producția, produsele, procesele și crearea de valoare și afectând în mod fundamental echilibrul oportunităților și al provocărilor pentru industriile și lucrătorii europeni;

D.  întrucât Europa, având în vedere patrimoniul său industrial, rețeaua sa de sectoare industriale și lanțuri valorice, punctele sale forte inovatoare, investițiile publice strategice în cercetare și dezvoltare (C&D), disponibilitatea investițiilor private, administrarea eficientă, forța sa de muncă calificată și integrarea dezvoltării sale industriale cu provocările societale, precum și faptul că dispune de peste 30 de inițiative naționale și regionale pentru digitalizarea industriei, beneficiază de o bază solidă pentru a deveni un lider în domeniul transformării digitale; întrucât există o oportunitate pentru consolidarea industriei europene, dacă reușim să construim lanțuri valorice pe deplin integrate pentru produse industriale îmbunătățite din punct de vedere digital și pachete produse-servicii;

E.  întrucât tehnologia 5G va transforma în mod fundamental economiile noastre, plasând digitalizarea în centrul dezvoltării industriale și a serviciilor sociale;

F.  întrucât este imperativ pentru o strategie industrială europeană de succes să se creeze o piață unică digitală care promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă într-un mod care să țină seama de aspectele sociale;

G.  întrucât o strategie de digitalizare a producției industriale care este bine concepută și neutră din punctul de vedere al tehnologiei și care leagă, în tot mai mare măsură, oamenii de mașini, precum și serviciile transfrontaliere în cadrul întregului lanț valoric mondial, reprezintă o piatră de temelie importantă pentru creșterea rezilienței, a sustenabilității și a competitivității economiei noastre, precum și pentru crearea unor noi locuri de muncă;

H.  întrucât digitalizarea ar trebui să exploreze potențialul de a spori eficiența utilizării resurselor, a energiei și a capitalului, contribuind astfel la realizarea unei economii circulare mai integrate, a unei intensități mai reduse a utilizării materiilor prime și a unei mai mari simbioze industriale;

I.  întrucât digitalizarea poate impulsiona industria turismului în beneficiul călătorilor și al mobilității acestora, permițând, printre altele, un acces ușor la informații în timp real și la o gamă largă de servicii;

J.  întrucât o bună dezvoltare a tehnologiilor lingvistice poate ajuta industria să depășească barierele lingvistice ce constituie obstacole în calea progresului pieței digitale;

K.  întrucât digitalizarea creează noi oportunități în sectorul transporturilor pentru producători, operatori, investitori, lucrători și pasageri și este o condiție prealabilă pentru ca industria transporturilor să rămână atât competitivă, cât și operațională și să își sporească eficiența, dar și pentru ca serviciile de transport să devină mai sustenabile și mai performante;

L.  întrucât digitalizarea poate conduce la condiții de muncă mai sigure, la o mai mare siguranță a produselor și la individualizarea și descentralizarea producției;

M.  întrucât există o mare disparitate de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și formarea în cadrul sectorului TIC, cu puternice consecințe negative în ceea ce privește egalitatea pe piața muncii;

N.  întrucât digitalizarea și individualizarea și descentralizarea producției vor duce la modificarea condițiilor de muncă și vor avea o serie de efecte sociale; întrucât existența unor condiții de muncă decente și sigure, precum și a unor standarde ridicate de siguranță a produselor trebuie să fie în continuare o preocupare comună;

O.  întrucât există multe studii care subliniază că digitalizarea producției industriale va aduce cu sine modificări la nivelul cererii de pe piața muncii și al ocupării forței de muncă în Europa; întrucât acest lucru poate avea un impact asupra normelor în vigoare privind drepturile și participarea lucrătorilor; întrucât este clar că este necesar să se răspundă acestor schimbări prin formarea forței de muncă în domeniul noilor competențe TIC și prin îmbunătățirea competențelor digitale în întreaga societate,

Dezvoltarea unei strategii integrate de digitalizare a industriei (SIDI) pentru UE

1.  salută comunicarea Comisiei privind digitalizarea industriei europene;

2.  este ferm convins că o strategie de digitalizare a industriei poate juca un rol esențial în rezolvarea celor mai urgente provocări economice și societale ale Europei prin:

   (a) consolidarea dinamicii economice, a coeziunii sociale și teritoriale și a rezilienței față de transformările și perturbările tehnologice prin modernizarea și interconectarea industriilor europene și a lanțurilor valorice economice și prin creșterea investițiilor publice și private în economia reală, și oferirea unor oportunități de investiții în contextul unei modernizări durabile;
   (b) stimularea creării de locuri de muncă și a posibilităților de repatriere a producției, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a atractivității locurilor de muncă din sectorul industrial, contribuirea la asigurarea mai multor oportunități și informații pentru consumatori, urmărirea obiectivului de transformare socială conștientă și de creare a unei piețe a muncii favorabilă incluziunii, care să includă modele de locuri de muncă și de programe de muncă mai variate, precum și o mai bună integrare a ocupării forței de muncă și a învățării pe tot parcursul vieții;
   (c) valorificarea mai eficientă a resurselor și reducerea intensității utilizării materiilor prime în industria prelucrătoare grație unei economii circulare europene consolidate, reamintind că acest lucru este critic pentru condițiile materiale ale unui sector european de înaltă tehnologie, precum și pentru producția industrială digitalizată și produsele sale;
   (d) consolidarea coeziunii europene prin intermediul unei politici europene fiabile și ambițioase de investiții (acordând o atenție deosebită instituirii unei infrastructuri digitale de ultimă generație), utilizând diversele instrumente financiare europene, inclusiv FEIS, fondurile regionale, Orizont 2020 și altele, precum și asigurând o politică industrială europeană coordonată, neutră din punct de vedere tehnologic, pe baza unei concurențe echitabile între un număr mare de actori, a inovării și a modernizării durabile și a unei inovări tehnologice, sociale și a modelelor de afaceri care să stimuleze piața unică digitală, precum și integrarea și modernizarea întregii industrii europene;
   (e) sprijinirea obiectivelor Europei în domeniul politicii climatice prin sporirea eficienței energetice și a utilizării resurselor, precum și a caracterului circular al producției industriale, reducerea emisiilor și asigurarea competitivității în paralel cu sustenabilitatea industriei;
   (f) consolidarea inovării economice, politice și sociale prin aplicarea principiilor de deschidere și de accesibilitate a datelor și a informațiilor publice și private, protejând întotdeauna datele sensibile în schimburile dintre întreprinderi, lucrători și consumatori și permițând o mai bună integrare a tuturor tipurilor de sectoare economice și domenii de politici, inclusiv industriile creative și culturale;
   (g) îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor din zonele urbane și neurbane, precum și a sensibilizării acestora cu privire la oportunitățile digitalizării și a capacității lor de a utiliza aceste oportunități;
   (h) stimularea inovației tehnologice și sociale în cadrul cercetării de la nivelul UE, printr-o politică de digitalizare industrială, cu o orientare și o viziune clare;
   (i) îmbunătățirea securității energetice și reducerea consumului de energie prin intermediul unei producții industriale digitalizate mai flexibile și mai eficiente, care va permite o mai bună gestionare a cererii de energie;
   (j) crearea de parteneriate cu alte macroregiuni din lume pentru dezvoltarea unor piețe digitale deschise, inovatoare și echitabile;
   (k) conștientizarea necesității unei politici fiscale europene mai echitabile și mai eficiente, clarificând anumite aspecte, cum ar fi baza de impozitare într-o eră a piețelor digitale conectate la nivel global și a producției digitalizate;
   (l) atragerea de investiții, precum și de cercetători și de expertiză de talie mondială, contribuind astfel la creșterea economică și la competitivitatea europeană;
   (m) sprijinirea unor modele de afaceri noi și a unor întreprinderi nou-înființate inovatoare având la bază digitalizarea și dezvoltarea tehnologică;

3.  subliniază importanța creării unui mediu de afaceri competitiv, care facilitează investițiile private, a unui cadru de reglementare favorabil care să evite blocajele birocratice, a unei infrastructuri digitale europene la cele mai înalte standarde actuale, precum și a unei structuri la nivelul UE de coordonare pentru digitalizarea industriei, care să faciliteze coordonarea inițiativelor și a platformelor privind digitalizarea industriei de la nivel național, regional și al Uniunii; îndeamnă Comisia să asigure atingerea obiectivului vizând o pondere de 20 % a industriei din PIB până în 2020; subliniază că, pentru a i se permite UE să joace rolul de lider industrial mondial, digitalizarea industriei trebuie legată de o strategie mai amplă a UE în materie de politică industrială; subliniază importanța de a se accelera digitalizarea, în special în sectoarele și regiunile din statele membre care înregistrează întârzieri în acest domeniu și în rândul persoanelor afectate de decalajul digital; salută, în acest sens, propunerea privind organizarea unei mese rotunde la nivel înalt și a unui forum european al părților interesate; subliniază importanța cooperării între actorii relevanți și speră să fie invitați să joace un rol activ nu numai liderii industriali și partenerii sociali, ci și mediul academic, IMM-urile, organizațiile de standardizare, factorii de decizie, administrațiile publice de la nivel național și local și societatea civilă;

4.  solicită Comisiei să continue munca sa importantă de examinare a tendințelor din domeniul producției și al digitalizării, precum și a tendințelor din disciplinele non-tehnice (cum ar fi dreptul, politica, administrația, comunicațiile etc.), analizând evoluțiile relevante din alte regiuni, identificând noile tehnologii-cheie și depunând eforturi pentru a asigura menținerea poziției europene de lider în acest domeniu și integrarea noilor tendințe în cadrul politicilor și al acțiunilor, ținând seama, totodată, de conceptele securității din stadiul conceperii și luării în considerare a vieții private din momentul conceperii și în mod implicit, precum și examinând dacă această muncă ar putea fi realizată prin intermediul unei rețele industriale prospective specifice, care să includă organizațiile naționale pentru cercetare și tehnologie;

5.  salută comunicarea Comisiei privind „Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180), însă regretă faptul că, întrucât atenția acordată sectorului transporturilor este limitată doar la conducerea conectată și automatizată, aceasta nu abordează în mod suficient toate provocările existente; reamintește că, deși vehiculele conectate și automatizate reprezintă una dintre cele mai palpitante transformări digitale viitoare în sector, există un potențial de digitalizare al tuturor modurilor de transport, atât în cadrul proceselor operaționale, cât și al celor administrative, precum și de-a lungul întregului lanț valoric, de la producători la călători și mărfuri, dar și de coordonare cu toate tehnologiile noi utilizate în sector, cum ar fi sistemele europene de radionavigație prin satelit EGNOS și Galileo, unde se pot aștepta rezultate în viitorul apropiat; solicită Comisiei să se concentreze asupra transformărilor digitale în cadrul tuturor modurilor de transport, inclusiv în ceea ce privește serviciile conexe transportului și turismului;

6.  subliniază faptul că procesul de digitalizare nu a adus aceleași beneficii în întregul sector al transporturilor și acest lucru a determinat o fragmentare dăunătoare pe piața internă atât între diferitele moduri de transport, cât și la nivelul aceluiași mod de transport; subliniază faptul că există disparități semnificative și în creștere între statele membre în materie de competitivitate și digitalizare în sectorul transporturilor, iar acestea se reflectă și la nivelul regiunilor, întreprinderilor și IMM-urilor; este de opinie că dezvoltarea unei strategii coordonate de digitalizare industrială pentru UE ar putea contribui la eliminarea acestor fragmentări și disparități și la atragerea de investiții în proiecte digitale; subliniază faptul că obiectivul nu ar trebui să fie doar un alt document de politică, ci o strategie reală care să reflecte tendințele în domeniul inovării și potențialul pieței, a cărei punere în aplicare să fie evaluată în permanență;

7.  consideră că o astfel de strategie va contribui la soluționarea unora dintre cele mai urgente provocări din sectorul transportului și al turismului; invită Comisia, prin urmare, să sprijine în continuare digitalizarea în următoarele scopuri:

   (a) îmbunătățirea siguranței, a calității și a performanței de mediu generale ale sectorului transporturilor;
   (b) îmbunătățirea accesibilității fără bariere pentru toți, inclusiv persoanele mai în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă sau cu handicap, și dezvoltarea gradului de cunoaștere a soluțiilor de mobilitate alternative, oferindu-le călătorilor mai multe alegeri, produse mai ușor de utilizat și personalizate și mai multe informații, în întreaga UE și atât în regiunile urbane, cât și în cele mai puțin dezvoltate;
   (c) reducerea costurilor de transport, cum ar fi costurile de întreținere, și îmbunătățirea eficienței utilizării capacității infrastructurii existente de transport [de exemplu, circulația în pluton, sistemele de transport inteligente cooperative (C-ITS), Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) și serviciile de informații fluviale (RIS)];
   (d) îmbunătățirea competitivității prin promovarea apariției unor noi actori, în special IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, care să înfrunte monopolurile existente;
   (e) facilitarea aplicării corecte și armonizate a legislației UE, prin dezvoltarea unor sisteme de gestionare a traficului, a unor sisteme inteligente de transport, a unor tahografe digitale, a unor sisteme electronice de taxare etc., și crearea unor cadre de reglementare adecvate pentru noile situații reale care pot apărea datorită aplicării tehnologiilor avansate;
   (f) reducerea sarcinilor administrative pentru operatorii de transport de dimensiuni mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate, de exemplu, în sectorul transportului de marfă și al logisticii, prin simplificarea procedurilor administrative, asigurarea urmăririi și a trasabilității mărfurilor, precum și optimizarea graficelor și a fluxurilor de trafic;
   (g) garantarea în continuare a drepturilor pasagerilor, inclusiv a protecției datelor, inclusiv în cazul călătoriilor multimodale;
   (h) diminuarea problemelor legate de asimetria informațiilor de pe piața transporturilor;
   (i) promovarea atractivității și dezvoltării sectorului turismului, care contribuie la generarea a aproximativ 10 % din PIB-ul european, și a industriilor creative în zonele urbane, rurale și ultraperiferice, de exemplu printr-o mai bună integrare a serviciilor de mobilitate și de turism inclusiv către destinații mai puțin cunoscute;

8.  subliniază faptul că o conectivitate neîntreruptă și de înaltă performanță este o condiție prealabilă pentru conexiuni rapide, sigure și fiabile în toate modurile de transport și pentru digitalizarea în continuare a sectorului transporturilor; regretă gradul mare de fragmentare a acoperirii digitale în interiorul UE; consideră că investițiile în banda largă, precum și alocarea echitabilă a spectrului sunt esențiale pentru digitalizarea sectorului transporturilor; subliniază, în acest context, necesitatea de a avea o viziune transsectorială care să includă, de exemplu, electronica, telecomunicațiile, transporturile și turismul; invită Comisia și statele membre să își îndeplinească angajamentul de a oferi o astfel de conectivitate pentru rutele și nodurile principale de transport, cel mai târziu până în 2025, și să inițieze o acoperire completă în întreaga UE;

Crearea condițiilor pentru o digitalizare industrială de succes: infrastructură, investiții, inovare și competențe

9.  subliniază faptul că o strategie pentru digitalizarea industrială oferă oportunitatea de a promova inovarea, eficiența și tehnologiile durabile care sporesc competitivitatea și modernizează baza industrială a UE, precum și de a elimina obstacolele din calea dezvoltării pieței digitale; subliniază că digitalizarea industrială integrată trebuie să aibă la bază condiții favorabile solide, de la o infrastructură de primă clasă, adaptată viitorului, cercetare și dezvoltare și un mediu propice investițiilor la un cadru legislativ adaptat și modern care să stimuleze investițiile, o piață unică digitală aprofundată, niveluri ridicate de competențe și antreprenoriat și un dialog social consolidat;

10.  subliniază necesitatea de a se accelera investițiile publice și private în conectivitatea de mare viteză, de exemplu prin utilizarea 5G, a fibrei optice și a infrastructurii de navigație și de comunicare prin satelit, pentru a asigura o bază robustă a infrastructurii digitale în zonele urbane și industriale; subliniază importanța armonizării alocării spectrului, vizând sporirea cererii de conectivitate, precum și importanța îmbunătățirii predictibilității mediului de investiții în rețele; subliniază necesitatea unei poziții de lider în lanțurile valorice industriale digitale și în tehnologiile-cheie, cum ar fi 5G, tehnologiile cuantice, capacitățile de calcul de înaltă performanță, inteligența artificială, cloud computingul, analiza volumelor mari de date, internetul obiectelor (IoT), robotica, automatizarea (inclusiv vehiculele cu grad înalt de automatizare) și tehnologia registrelor distribuite; sprijină, în acest sens, documentele de lucru ale Comisiei care însoțesc comunicarea acesteia;

11.  provocările legate de digitalizarea industriei; ia act de efectele pozitive pe care le are digitalizarea industriei, întrucât contribuie la creșterea gradului de flexibilitate al programelor de lucru, ceea ce poate crea un echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie, poate diversifica alegerile datorită muncii mobile la distanță și poate oferi persoanelor din zonele rurale și izolate posibilitatea de a intra pe piața muncii, cu condiția să fie echipate cu infrastructura necesară, stimulând astfel creșterea economică; recunoaște totodată că tendința de creștere a flexibilității, determinată de digitalizare, poate duce la o creștere periculoasă a locurilor de muncă instabile și precare; subliniază că noile forme de muncă nu trebuie folosite pentru eludarea legislației existente din domeniul social și al muncii în ceea ce privește protecția drepturilor lucrătorilor și ale consumatorilor; subliniază faptul că industriile tradiționale și întreprinderile din economia bazată pe platforme trebuie să se afle pe picior de egalitate;

12.  remarcă faptul că transformarea digitală în sectoarele transporturilor și turismului, în special dezvoltarea economiilor la cerere și a economiilor colaborative, contribuie la remodelarea în mod semnificativ a comportamentului pasagerilor și al consumatorilor în ceea ce privește mobilitatea și turismul, precum și la necesitatea adaptării infrastructurii; invită Comisia să analizeze efectele digitalizării în cadrul serviciilor de transport, mobilitate și turism, cu un accent deosebit pe comportamentul și alegerile utilizatorilor acestor servicii, și să valorifice în continuare potențialul acestei schimbări societale;

13.  observă că creșterea gradului de digitalizare în distribuirea biletelor de călătorie înseamnă că mai multe informații sunt ușor accesibile online pentru consumatori, dar într-un mod care face tot mai dificilă compararea ofertelor; consideră, prin urmare, că este necesar să se consolideze garanțiile de transparență și neutralitate în domeniul distribuirii, în special al distribuirii pe internet, astfel încât consumatorii să poată face alegeri în cunoștință de cauză, pe baza unor informații fiabile, referitoare nu doar la preț, ci și la alți parametri, inclusiv la calitatea serviciilor și a ofertelor auxiliare; este de opinie că această transparență va promova concurența și va sprijini totodată dezvoltarea transportului multimodal;

14.  consideră că digitalizarea ar trebui să ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere, produse personalizate și mai ușor de utilizat, precum și informații suplimentare, în special în ceea ce privește calitatea produselor sau a serviciilor;

15.  subliniază că impactul barierelor lingvistice asupra industriei și a digitalizării sale nu a fost avut în vedere sau evaluat în mod corespunzător în documentele referitoare la piața digitală; îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze dezvoltarea tehnologiilor lingvistice care, alături de digitalizarea industriei, vor contribui la atenuarea fragmentării pieței europene;

16.   subliniază faptul că sprijinirea specială a multilingvismului „analogic” în Europa este în aceeași măsură benefică pentru digitizarea industriei europene și pentru predarea unor competențe digitale cuprinzătoare; subliniază, prin urmare, faptul că trebuie acordată mult mai multă atenție cercetării fundamentale în domeniul dezvoltării unor programe informatice de traducere și de învățare statistice, inteligente și automatizate;

17.  subliniază faptul că regiunile trebuie să se concentreze pe atuurile lor productive și să stimuleze dezvoltarea prin specializarea inteligentă, lanțuri inteligente și clustere; consideră că clusterele și sinergiile dintre IMM-uri, actorii industriali și sociali, sectorul artizanatului, întreprinderile nou-înființate, mediul academic, centrele de cercetare, organizațiile de consumatori, sectorul industriei creative, sectorul financiar și alte părți interesate pot reprezenta modele de succes pentru promovarea inovării și a producției digitale; încurajează cercetarea, inovarea și coeziunea structurală în cadrul UE; subliniază importanța programelor de accelerare și a capitalului de risc pentru a ajuta la extinderea întreprinderilor nou-înființate; indică importanța de a utiliza digitalizarea ca mijloc de promovare a modelelor inovatoare de afaceri, cum ar fi sistemele de plată per producție și fabricarea în masă de produse personalizate;

18.  consideră că ar trebui acordată o atenție specială problemelor specifice cu care se confruntă IMM-urile în cazurile în care s-ar înregistra cele mai mari câștiguri relative de pe urma eforturilor de digitalizare, în termeni de eficiență energetică și de utilizare a resurselor și de eficiență a producției; sprijină consolidarea asociațiilor IMM-urilor și a importanței acestora prin programele de digitalizare, dezvoltarea centrelor pentru științele aplicate cu accent pe digitalizare și cofinanțarea C&D în interiorul IMM-urilor; consideră că ar trebui să se acorde atenție proprietății asupra datelor și accesului la date, precum și dezvoltării unui program european de ucenicie digitală;

19.  salută crearea platformei privind specializarea inteligentă pentru modernizarea industrială și, în special, propunerea Comisiei, inclusă în planul de acțiune privind digitalizarea industriei, de a crea o rețea de centre de competențe și o rețea de centre de inovare digitală pentru a consolida digitalizarea industrială și inovarea digitală pentru IMM-uri în toate regiunile; remarcă faptul că sectorul artizanatului nu ar trebui să fie ignorat în această privință; invită Comisia să impulsioneze în special instituirea unei rețele de centre de inovare digitală și de centre de competențe digitale în regiunile europene mai puțin digitalizate; îndeamnă Comisia să sporească finanțarea acordată rețelei de centre de inovare digitală, prin diferite resurse europene (Orizont 2020, fonduri structurale etc.), să sprijine eforturile și strategiile statelor membre care vizează dezvoltarea unei rețele naționale de centre de inovare digitală și să faciliteze o abordare de medii de testare în care experimentele transsectoriale într-un mediu controlat să nu fie blocate de reglementările în vigoare; invită statele membre să intensifice cooperarea transnațională în rândul rețelelor lor de centre de inovare digitală; consideră că rețeaua de centre de inovare digitală desemnate ar trebui să se specializeze în inovațiile digitale industriale care contribuie la abordarea problemelor societale din Europa; consideră, în acest sens, că finanțarea Orizont 2020 pentru rețeaua de centre de inovare digitală ar putea fi combinată cu finanțarea Orizont 2020 pentru provocările societale; indică faptul că cupoanele de inovare în domeniul TIC reprezintă pentru IMM-uri o opțiune pentru accesul la consiliere, schimbul de bune practici și expertiza rețelei de centre de inovare digitală;

20.  indică rolul important jucat de municipalități și de administrațiile locale în dezvoltarea unor noi modele de afaceri și în furnizarea de sprijin și infrastructură digitală pentru IMM-uri și alți actori industriali, precum și imensele oportunități pe care inovarea digitală industrială le pune la dispoziția municipalităților, de exemplu printr-o producție locală fără deșeuri, o mai bună integrare a producției industriale și a logisticii și transporturilor locale și urbane, precum și prin producția energetică, consumul, fabricația și imprimarea 3D; consideră că municipalitățile ar trebui să poată, de asemenea, să acceseze rețeaua de centre de inovare digitală; solicită Comisiei să examineze bunele practici locale, naționale și internaționale și să promoveze schimbul acestora; salută publicarea unui index european al orașelor digitale și inițiativele de promovare a interoperabilității datelor și sistemelor în rândul municipalităților europene; remarcă faptul că inițiativa „Orașe inteligente” joacă un rol în acest context; subliniază experiența pozitivă a forumurilor regionale de consiliere;

21.  subliniază rolul pe care achizițiile publice și cerințele legale pentru înregistrarea întreprinderilor și raportarea cu privire la activitățile întreprinderilor sau dezvăluirea de informații îl pot juca în promovarea unei noi tehnologii digitale industriale; solicită Comisiei să ia în considerare modul în care achizițiile publice ar putea fi utilizate ca mecanism de atragere a inovațiilor; solicită Comisiei să includă un control digital în cadrul programului său REFIT pentru a se asigura că normele sunt adaptate contextului digital și să faciliteze schimbul de bune practici între autoritățile publice în ceea ce privește utilizarea criteriilor de inovare în licitațiile publice; recomandă accelerarea adaptării mediului juridic și tehnologic, cum ar fi tranziția IPv6, la nevoile digitalizării industriei și ale implementării internetului obiectelor;

22.  subliniază importanța de a se debloca suficiente fonduri publice și private pentru digitalizarea industriei europene, asigurându-se, în același timp, o mai bună utilizare a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); consideră că acest lucru trebuie realizat la o scară mai mare și că investițiile publice în infrastructura digitală trebuie sporite; subliniază caracterul central al finanțării prin platforme private și colaborative; solicită Comisiei să instituie o masă rotundă financiară privind digitalizarea industrială, pentru a analiza și a veni cu propuneri de finanțare inovatoare; regretă că resursele alocate politicilor digitale în bugetul UE sunt prea reduse pentru a avea un impact real; recunoaște necesitatea stimulării economiei europene prin investiții productive: consideră că disponibilitatea instrumentelor financiare europene existente, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene și Orizont 2020, ar trebui să asigure atingerea acestui obiectiv; consideră că combinarea acestor fonduri ar trebui să fie coerentă cu resursele naționale și cu reglementările privind ajutorul de stat; recunoaște rolul jucat de parteneriatele public-privat și de întreprinderile comune;

23.  pentru a sprijini o digitalizare industrială eficientă, invită statele membre să prevadă stimulente fiscale pentru afacerile și întreprinderile care realizează sisteme digitale și inteligente de producție;

Asigurarea poziției de lider a UE în domeniul tehnologic și a securității în cadrul digitalizării industriale: fuziuni și achiziții, securitate cibernetică, fluxuri de date, standardizare

24.  recunoaște necesitatea imperativă de consolidare a C&D; invită Comisia să sprijine atât eforturile interne, cât și cele externe de C&D și să încurajeze rețelele de inovare și cooperare între întreprinderile nou-înființate, actorii corporativi consacrați, IMM-uri, universități etc. într-un ecosistem digital; solicită Comisiei să analizeze modalitatea de a maximiza transferul rezultatelor cercetării din cadrul Orizont 2020 pe piață și exploatarea acestora de către întreprinderile europene; solicită Comisiei să sporească proporția proiectelor de cercetare Orizont 2020 care generează brevete și DPI și să raporteze cu privire la acest lucru;

25.  subliniază importanța protejării tehnologiilor europene sensibile și a know-how-ului care formează baza pentru viitoarea putere industrială și reziliență economică; subliniază posibilele riscuri legate de investițiile străine directe strategice de stat și determinate de politica industrială, în special din partea întreprinderilor de stat, prin intermediul fuziunilor și al achizițiilor; subliniază că, în ceea ce privește investițiile străine directe, unii investitori externi s-au îndreptat în ultima vreme din ce în ce mai mult spre dobândirea, prin intermediul fuziunilor și al achizițiilor, a unor tehnologii europene sensibile; salută inițiativa Comisiei de a studia experiența CFIUS (Comisia pentru investiții străine din Statele Unite); subliniază că accesul echitabil pe piață pentru investiții ar trebui asigurat prin stabilirea unor norme globale;

26.  subliniază că evoluțiile în materie de automatizare, robotică și aplicarea inteligenței artificiale în producție, precum și integrarea aprofundată a componentelor tehnice de origine diferită ridică noi semne de întrebare cu privire la răspunderea în materie de produse și unități de producție; invită Comisia să clarifice, cât mai curând posibil, normele de siguranță și de răspundere pentru sistemele care acționează autonom, inclusiv condițiile de testare;

27.  recunoaște că deschiderea și conectivitatea au efecte potențiale și asupra vulnerabilității în ceea ce privește atacurile cibernetice, sabotajele, manipularea datelor sau spionajul industrial și subliniază, în acest context, importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică; recunoaște necesitatea de sensibilizare cu privire la consolidarea securității cibernetice; consideră că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european; consideră că producătorii sunt responsabili pentru garantarea standardelor de siguranță și de securitate cibernetică ca parametri de proiectare centrali în cadrul tuturor inovațiilor digitale, în funcție de tehnologiile de ultimă oră disponibile și în conformitate cu principiile de „siguranță prin concepție” și „siguranță în mod implicit”, dar că, în anumite condiții și criterii, pot exista abateri de la această responsabilitate a producătorilor; indică faptul că cerințele în materie de securitate cibernetică pentru internetul obiectelor și standardele în materie de securitate a TI, de exemplu, în funcție de arhitectura de referință RAMI4.0 și ICS, ar putea să întărească reziliența cibernetică europeană; consideră că organismele europene de standardizare au de jucat, în acest sens, un rol special și nu ar trebui să fie marginalizate; solicită Comisiei Europene să studieze diferite modele pentru a promova securitatea cibernetică pentru internetul obiectelor; solicită, totuși, instituțiilor publice să se asigure că cerințele privind securitatea cibernetică sunt obligatorii pentru achizițiile publice de echipamente TI și produse ale internetului obiectelor; consideră că verificările în materie de securitate cibernetică și recomandările oferite IMM-urilor pentru produsele lor industriale digitalizate sunt foarte importante; consideră că schimbul de bune practici dintre statele membre ale UE ar putea, în acest sens, facilita reziliența cibernetică europeană;

28.  consideră că ar trebui să existe criterii comune pentru infrastructura critică și securitatea digitală a acesteia și că Directiva UE privind securitatea rețelelor și a informațiilor (Directiva NIS) reprezintă primul pas în vederea realizării unui nivel ridicat comun al sistemelor de securitate a rețelelor și a informațiilor în cadrul Uniunii; îndeamnă Comisia să impulsioneze transpunerea consecventă și la timp a acesteia de către statele membre; subliniază necesitatea consolidării rolului pe care organele de guvernanță menționate în Directiva NIS îl au în stabilirea încrederii în tehnologiile viitoare; remarcă faptul că mecanismele de monitorizare a amenințărilor cibernetice și de scrutare a perspectivelor ar trebui să fie recunoscute drept importante pentru securitatea industriilor digitale din UE, acordându-se o atenție specială protecției IMM-urilor și consumatorilor;

29.  subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită chestiunilor legate de colectarea și accesarea datelor și informațiilor industriale sau legate de producție; subliniază, în acest sens, că accentul trebuie să se pună mai ales pe principiile suveranității datelor, accesului standardizat și deschis și disponibilității datelor, precum și pe consolidarea inovării și a productivității, pe noile servicii și modele de afaceri și pe posibilitatea auditării securității, facilitând, totodată, concurența loială; subliniază că noile forme de reglementare a proprietății asupra datelor și a accesului la date trebuie abordate cu mare atenție și pot fi introduse doar în urma unei ample consultări cu toate părțile interesate relevante; consideră că atât inovarea, cât și preocupările lucrătorilor și ale consumatorilor legate de viața privată trebuie protejate și garantate în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază, în plus, că divulgarea informațiilor și accesul la acestea în interes public și în scopuri științifice ar trebui promovate; ia act, în acest sens, de propunerea Comisiei pentru o economie a datelor pentru a promova o piață a datelor comună la nivel european; consideră că, în dezbaterea în curs referitoare la regimul datelor, trebuie subliniate două aspecte esențiale cu scopul de a promova dezvoltarea soluțiilor tehnice pentru identificarea și schimbul de date fiabile, și anume, pe de o parte, normele standard privind contractele și, pe de altă parte, introducerea unor controale privind inechitatea în relațiile contractuale B2B;

30.  subliniază că Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, împreună cu propunerea legislativă privind libera circulație a datelor, care au drept scop eliminarea restricțiilor nejustificate privind localizarea datelor, au potențialul de a stimula în continuare procesul de digitalizare a industriei europene, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, precum și de a evita fragmentarea pieței unice a UE; solicită Comisiei să monitorizeze adoptarea și punerea coerentă în aplicare a Inițiativei europene în domeniul cloud computingului pentru a permite o circulație și o utilizare a datelor echitabilă, rapidă, fiabilă și neîntreruptă; reamintește Comisiei angajamentul pe care și l-a asumat în comunicarea sa de a prezenta o propunere legislativă privind libera circulație a datelor în cadrul UE pentru a elimina sau a preveni stabilirea de cerințe de localizare nejustificate în legislația sau în reglementările naționale;

31.  este ferm convins că, în special în sectorul transporturilor, datele deschise, volumele mari de date și analiza datelor rămân esențiale pentru a profita de toate avantajele pieței unice digitale și pentru a promova inovarea; regretă faptul că inițiativele de facilitare a fluxului de date continuă să fie fragmentate; subliniază că este nevoie de mai multă securitate juridică, în special în ceea ce privește proprietatea și responsabilitatea, pe baza respectării depline a vieții private și a protecției datelor;

32.  recunoaște potențialul digitalizării industriei în ceea ce privește recuperarea datelor sectoriale și guvernanța asigurată de autoritățile publice și semipublice și de participanții la piață;

33.  subliniază rolul integrării unei arhitecturi deschise ca principiu de proiectare a componentelor digitale;

34.  recunoaște importanța de a se proteja cunoștințele tehnice în cadrul schimbului și al interconectării componentelor digitale industriale, în același timp făcând posibile și dezvoltând și mai mult interoperabilitatea și conectivitatea de la un capăt la altul;

35.  subliniază că rolul de lider al UE în domeniul digitalizării industriale presupune o strategie de standardizare solidă, care să fie coordonată cu statele membre și cu Comisia, inclusiv interoperabilitatea în domeniul digital; subliniază importanța și natura unică a organismelor europene de standardizare, inclusiv abordarea lor favorabilă incluziunii și bazată pe consens, care asigură integrarea părților interesate din cadrul societății, în special a IMM-urilor; invită Comisia să promoveze dezvoltarea unor standarde deschise și salută intenția acesteia de a garanta accesul la brevete esențiale pentru standarde, precum și acordarea eficace de licențe pentru acestea în condiții FRAND (corecte, rezonabile, nediscriminatorii) și recunoaște că acest lucru este esențial pentru promovarea inovării și a C&D în UE; consideră că economia circulară ar putea fi un factor major pentru o standardizare coerentă a fluxurilor de comunicare de-a lungul lanțurilor valorice; solicită o abordare coordonată la nivelul întregii UE prin intermediul organizațiilor europene de standardizare (CEN, CENELEC și ETSI) în ceea ce privește forumurile și consorțiile internaționale; consideră că este de dorit să se urmărească standarde globale și universale, dar subliniază, de asemenea, faptul că există voința de a avansa cu standarde europene în cazul în care cooperarea internațională în cadrul forumurilor de standardizare este neconstructivă; consideră că interoperabilitatea este necesară în special în domeniul internetului obiectelor pentru a garanta că dezvoltarea noilor tehnologii conduce la sporirea oportunităților pentru consumatori, care nu ar trebui să fie legați de câțiva furnizori anume;

36.  subliniază că barierele comerciale din domeniul digitalizării împiedică activitatea internațională a industriei europene și afectează competitivitatea europeană; consideră că acordurile privind comerțul echitabil dintre UE și țările terțe pot contribui în mod semnificativ la normele internaționale comune în domeniul protecției datelor, al fluxurilor de date și al utilizării datelor și al standardizării;

Dimensiunea socială: competențe, educație și inovare socială

37.  consideră că trebuie depuse mai multe eforturi cu privire la educație, fiscalitate și sistemele de securitate socială, pentru a integra efectele transformaționale în modelele sociale și economice europene; subliniază că transformarea industriei prin digitalizare are un impact semnificativ asupra societății, de la ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor până la educație și competențe, e-sănătate, mediu și dezvoltarea durabilă; subliniază necesitatea de a urmări garantarea securității în cadrul acestei schimbări; solicită Comisiei să analizeze și să abordeze în mod adecvat efectele sociale ale digitalizării industriale și, după caz, să propună mai multe măsuri pentru a elimina decalajul digital și a promova o societate digitală favorabilă incluziunii, stimulând în același timp competitivitatea europeană;

38.  reamintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit conceptul de „lucrător” pe baza unei relații de muncă care îndeplinește anumite criterii, cum ar fi subordonarea, remunerația și natura muncii(12); solicită asigurarea securității juridice cu privirea la ceea ce constituie „ocuparea forței de muncă” pe piața muncii digitale pentru a garanta respectarea legislației sociale și a muncii; afirmă că toți lucrătorii din economia bazată pe platforme sunt fie angajați, fie lucrători care desfășoară o activitate independentă, în funcție de preponderența activităților, și ar trebui clasificați în consecință, independent de situația lor contractuală;

39.  subliniază faptul că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală; subliniază că Europa se confruntă cu un decalaj digital în această privință; solicită punerea în aplicare a unei garanții de competențe, după consultarea partenerilor sociali și cu participarea acestora, și solicită statelor membre să găsească mijloacele de a satisface nevoile cetățenilor în materie de formare și reciclare profesională, educație și învățare pe tot parcursul vieții pentru a asigura o tranziție ușoară spre o economie inteligentă; subliniază importanța de a se asigura promovarea și recunoașterea competențelor digitale, precum și a tendinței de dobândire a unor competențe multiple; consideră că angajatorii ar trebui să utilizeze Fondul social european pentru o astfel de formare și pentru a promova un set de instrumente digitale pentru perfecționarea digitală, în colaborare cu partenerii sociali și cei industriali; salută elaborarea unor materiale didactice și programe de învățământ specifice sectoarelor; solicită Comisiei să studieze opțiunile pentru crearea unui sistem de certificare pentru programele de educație continuă în domeniul competențelor digitale;

40.  subliniază că este necesar să fie introduse competențele digitale în programele de învățământ naționale; constată că exemplele de inițiative sprijinite de Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), cum ar fi Luna europeană a securității cibernetice și Provocarea europeană de securitate cibernetică, ar trebui să fie dezvoltate în continuare pentru realizarea acestui obiectiv; subliniază importanța formării specializate a profesorilor în domeniul competențelor digitale și faptul că competențele digitale ar trebui să fie predate tuturor copiilor; invită statele membre și Comisia să se asigure că toate școlile sunt dotate cu rețea Wi-Fi și cu materiale informatice actualizate; remarcă, de asemenea, că și codificarea joacă un rol important; solicită ca statele membre să facă schimb de bune practici pentru a desprinde învățăminte din practicile existente, cum ar fi programul Fit4Coding, inițiativele privind academia digitală, programele de e-learning sau școlile de codificare precum Webforce3; solicită Comisiei să promoveze integrarea testării competențelor digitale în studiile IGCU/Pisa, pentru a promova concurența și a permite realizarea unor comparații între statele membre ale UE; invită statele membre, în cooperare cu Comisia, să elaboreze programe de studiu interdisciplinare care vizează integrarea mai multor competențe, cum ar fi TI împreună cu managementul afacerilor sau ingineria cu științele datelor; subliniază că toate statele membre ar trebui să dezvolte strategii naționale cuprinzătoare privind competențele digitale, care să conțină obiective, astfel cum au fost invitate de către Comisie; subliniază rolul esențial pe care partenerii sociali și alte părți interesate îl pot juca în dezvoltarea și implementarea acestor strategii; constată că, până în prezent, numai jumătate din statele membre ale UE au creat coaliții naționale pentru locuri de muncă digitale; subliniază că o linie bugetară specifică care să sprijine activitățile Coaliției pentru competențe și locuri de muncă digitale ar consolida diseminarea informațiilor și activitățile viitoare;

41.  subliniază importanța de a se investi în digitalizarea formării profesionale și a sectorului artizanatului; subliniază că este necesară o combinare a competențelor digitale cu competențele din domeniul ingineriei și cu promovarea educației în domeniul științei, al tehnologiei, al ingineriei și al matematicii (STIM); subliniază, de asemenea, că este necesară promovarea competențelor non-tehnice, cum ar fi comunicarea, coordonarea în echipă și gândirea transsectorială;

42.  solicită integrarea perspectivei de gen în toate inițiativele digitale, asigurându-se că transformarea digitală în curs devine și o forță motrice a egalității de gen; subliniază necesitatea de a aborda disparitatea gravă de gen din sectorul TIC, acest lucru fiind esențial pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a Europei;

43.  ia act de potențialul pe care îl are digitalizarea în ceea ce privește accesibilitatea serviciilor sociale și a altor servicii publice și integrarea persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă pe piața forței de muncă; subliniază în special importanța muncii la distanță în acest context;

44.  subliniază faptul că, astfel cum demonstrează inițiativa europeană, digitalizarea operelor europene reprezintă o oportunitate semnificativă de a îmbunătăți accesibilitatea, distribuția și promovarea acestora și că inovarea digitală poate da elan unei revoluții a modului în care sunt expuse și accesate bunurile culturale; subliniază importanța promovării, în special, a utilizării tehnologiilor 3D în scopul colectării datelor și al renovării patrimoniului și a bunurilor culturale distruse; evidențiază necesitatea garantării finanțării pentru digitizarea, conservarea și disponibilitatea online a patrimoniului cultural european;

45.  regretă faptul că siturile istorice și culturale sunt deseori greu accesibile persoanelor cu handicap și subliniază oportunitățile pe care le prezintă o platformă culturală digitală mai solidă pentru a crește interesul față de experiențele, siturile și artefactele culturale în toată Europa și pentru a le face mai accesibile, indiferent de amplasarea geografică;

46.  încurajează cercetarea și dezvoltarea în domeniul tehnologiilor de asistență, care ar putea fi utilizate pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități și ar putea deveni noi produse industriale utilizate în acest sens.

47.  este în favoarea instituirii unui schimb periodic de bune practici, a unui raport semestrial privind progresele înregistrate și a unor recomandări privind digitalizarea industriei;

o
o   o

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.
(2) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 131.
(3) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.
(4) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 41.
(5) JO C 482, 23.12.2016, p. 89.
(6) JO C 468, 15.12.2016, p. 19.
(7) JO C 93, 9.3.2016, p. 120.
(8) JO C 332 E, 15.11.2013, p. 22.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0486.
(10) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 45.
(11) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 24.
(12) A se vedea CEJ, C-596/12, punctul 17, și CEJ, C-232/09, punctul 39.

Notă juridică