Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2147(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0209/2017

Texte depuse :

A8-0209/2017

Dezbateri :

PV 12/06/2017 - 14
CRE 12/06/2017 - 14

Voturi :

PV 13/06/2017 - 5.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0253

Texte adoptate
PDF 399kWORD 66k
Marţi, 13 iunie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020
P8_TA(2017)0253A8-0209/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 13 iunie 2017 referitoare la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării la jumătatea perioadei a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru (2016/2147(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020(1),

–  având în vedere Regulamentul Consiliului (Euratom) nr. 1314/2013 din 16 decembrie 2013 privind Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice (2014-2018) de completare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020”(3),

–  având în vedere Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 294/2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie(5),

–  având în vedere Decizia nr. 1312/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT): contribuția EIT la o Europă mai inovatoare(6),

–  având în vedere Regulamentele (UE) nr. 557/2014, (UE) nr. 558/2014, (UE) nr. 559/2014, (UE) nr. 560/2014 și (UE) nr. 561/2014 ale Consiliului din 6 mai 2014(7) și Regulamentele (UE) nr. 642/2014(8) și (UE) nr. 721/2014(9) ale Consiliului din 16 iunie 2014 de instituire a întreprinderilor comune finanțate în cadrul programului Orizont 2020,

–  având în vedere Deciziile nr. 553/2014/UE, nr. 554/2014/UE, nr. 555/2014/UE și nr. 556/2014/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului din 15 mai 2014(10) de instituire a P2P-urilor în temeiul articolului 185 finanțate în cadrul Orizont 2020,

–  având în vedere documentele tematice din 3 februarie 2017 ale grupului la nivel înalt privind maximizarea impactului programelor UE de cercetare și inovare(11),

–  având în vedere Rapoartele de monitorizare ale Comisiei privind programul Orizont 2020 pe 2014 și 2015,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European intitulat „Spațiul european de cercetare: momentul punerii în aplicare și al monitorizării progreselor” (COM(2017)0035),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Planul de acțiune european în domeniul apărării” (COM(2016)0950),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „ Punerea în aplicare a strategiei privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării” (COM(2016)0657),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2016)0106),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „În legătură cu răspunsul la raportul grupului de experți la nivel înalt privind evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru” (COM(2016)0005),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulat „Raport anual privind activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale Uniunii Europene în 2014” (COM(2015)0401),

–  având în vedere rapoartele din 2014 și din 2015 ale Comisiei Europene privind „Integrarea științelor sociale și umaniste în programul Orizont 2020: participanți, bugete și discipline”,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Reglementări mai bune pentru investițiile motivate de inovare la nivelul UE” (SWD(2015)0298),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European intitulată „Spațiul european de cercetare: Raport intermediar de activitate 2014” (COM(2014)0575),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” (COM(2014)0339),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Cel de al doilea raport referitor la situația educației și formării profesionale în sectorul energiei nucleare din Uniunea Europeană” (SWD(2014)0299),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Inițiative emblematice în domeniul FET: O nouă abordare privind crearea de parteneriate pentru a aborda marile provocări științifice și a stimula inovarea în Europa” (SWD(2014)0283),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „ A doua evaluare intermediară a întreprinderilor comune ale inițiativelor tehnologice comune Clean Sky, Pile de combustie și hidrogen și Inițiativa privind medicamentele inovatoare” (COM(2014)0252),

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European privind rolul și efectele inițiativelor tehnologice comune (ITC) și ale parteneriatelor public–privat (PPP) în punerea în aplicare a programului Orizont 2020 pentru mutații industriale durabile(12),

–   având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului(13),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la fondurile UE pentru egalitatea de gen(14),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 6 iulie 2016 referitoare la Sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE(15),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2016 referitoare la politica de coeziune și la strategiile de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3)(16),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0209/2017),

A.  întrucât programul Orizont 2020 este cel mai mare program de C&I al UE gestionat la nivel central și cel mai mare program de C&I finanțat din fonduri publice din lume;

B.  întrucât, în negocierea programului Orizont 2020 și a actualului cadru financiar multianual (CFM), Parlamentul a solicitat 100 de miliarde EUR în locul celor 77 de miliarde EUR convenite inițial; întrucât bugetul pare foarte limitat pentru valorificarea pe deplin a potențialului de excelență al programului Orizont 2020 și pentru a răspunde în mod adecvat la actualele provocări societale de la nivel european și mondial;

C.  întrucât raportul Grupului la nivel înalt privind maximizarea impactului programelor UE de cercetare și inovare și evaluarea la jumătatea perioadei, prevăzută pentru cel de al 3-lea trimestru al anului 2017, vor pune bazele structurii și conținutului PC9, care va face obiectul unei propuneri ce urmează să fie publicată în prima jumătate a anului 2018;

D.  întrucât criza economică și financiară a fost un factor determinant în ceea ce privește conceperea programului Orizont 2020; întrucât se poate estima că viitorul program-cadru (PC) va fi modelat de noile provocări, de noile paradigme politice și socioeconomice și de anumite tendințe globale care continuă să se manifeste;

E.  întrucât programul-cadru (PC) trebuie să se bazeze pe valorile europene, pe independența științifică, deschidere, diversitate, standarde etice ridicate la nivel european, coeziune socială și acces egal al cetățenilor la soluții și răspunsuri;

F.  întrucât investițiile în C&D sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și socială și pentru competitivitatea globală a Europei; întrucât importanța excelenței științifice pentru încurajarea inovării și asigurarea avantajelor concurențiale pe termen lung trebuie să se reflecte în finanțarea PC9;

Structura, concepția și punerea în aplicare a programului Orizont 2020

1.  consideră că, la mai mult de trei ani de la lansarea programului Orizont 2020, a sosit momentul ca Parlamentul să elaboreze o poziție cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a acestui program și o viziune privind viitorul PC9;

2.  reamintește că obiectivul programului Orizont 2020 este de a contribui la dezvoltarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare, de a consolida baza științifică și tehnologică și, în cele din urmă, competitivitatea Europei prin mobilizarea de fonduri suplimentare pentru C&D din partea sectoarelor publice și private naționale și prin contribuția sa la atingerea obiectivului-țintă de 3 % din PIB pentru C&D până în 2020; regretă faptul că UE a investit în activitățile de C&D numai 2,03 % din PIB în 2015, diferitele țări investind între 0,46 % și 3,26 %(17), în timp ce concurenții globali cei mai importanți întrec Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru C&D;

3.  reamintește că Spațiul european de cercetare (SEC) se află în concurență directă cu regiunile cele mai performante în domeniul cercetării din lume și că, prin urmare, consolidarea SEC este o datorie colectivă a Europei; încurajează statele membre în cauză să contribuie în mod adecvat la atingerea obiectivului-țintă de 3 % din PIB-ul UE pentru C&D; remarcă faptul că o creștere totală de 3 % ar însemna creșterea nivelului de finanțare pentru cercetare și inovare în Europa cu peste 100 de miliarde EUR pe an;

4.  subliniază că din evaluarea PC7 și din monitorizarea programului Orizont 2020 reiese că PC pentru cercetare și inovare al UE constituie un succes și creează în UE o valoare adăugată certă(18); recunoaște că PC și programele viitoare pot fi îmbunătățite în continuare;

5.  consideră că factorii care au determinat succesul programului sunt structura sa multidisciplinară și colaborativă și cerințele în materie de excelență și impact;

6.  înțelege că obiectivul PC este de a stimula participarea întreprinderilor în vederea creșterii cheltuielilor industriei pentru C&D(19); remarcă, totuși, faptul că participarea întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor, este considerabil mai mare în comparație cu PC7; reamintește, cu toate acestea, că, în medie, întreprinderile nu au asigurat o creștere suficientă a ponderii cheltuielilor pe care le efectuează pentru C&D, astfel cum fusese stabilit în concluziile Consiliului European de la Barcelona(20); solicită Comisiei să evalueze valoarea adăugată europeană și relevanța pentru interesul public a finanțării pentru instrumentele axate pe întreprinderi, cum ar fi inițiativele tehnologice comune (ITC)(21), precum și coerența, accesibilitatea și transparența tuturor inițiativelor comune(22);

7.  constată că 20 de organisme diferite ale UE sunt implicate în administrarea bugetului programului și în gestionarea și punerea în aplicare a acestuia; atrage atenția asupra faptului că acest lucru ar putea implica eforturi prea mari de coordonare și un grad prea ridicat de complexitate administrativă și redundanță; solicită Comisiei să depună eforturi pentru eficientizarea și simplificarea acestui mod de funcționare;

8.  constată că pilonii 2 și 3 se axează în principal pe niveluri mai ridicate de maturitate tehnologică (Technology Readiness Levels - TRL), ceea ce ar putea limita absorbția viitoare pentru inovațiile revoluționare care sunt încă în curs de pregătire în cadrul proiectelor de cercetare cu TRL mai scăzute; solicită o echilibrare atentă a TRL, pentru a promova întregul lanț valoric; consideră că TRL pot exclude formele de inovare netehnologică generate de cercetarea fundamentală sau aplicată, în special în domeniul științelor sociale și umaniste (SSU);

9.  solicită Comisiei să asigure o combinație echilibrată de proiecte mici, mijlocii și mari; constată că bugetul mediu pentru proiecte a crescut în cadrul programului Orizont 2020 și că proiectele mai mari implică un nivel mai ridicat de cheltuieli în etapa de pregătire a propunerii și de management al proiectului, iar această situație favorizează participanții care au acumulat o experiență mai îndelungată în accesarea resurselor PC, creează bariere pentru noii veniți și duce la concentrarea finanțării în mâinile unui număr limitat de instituții;

Buget

10.  subliniază faptul că actuala rată de succes alarmant de scăzută, de sub 14 %(23), reprezintă o tendință negativă în comparație cu PC7; subliniază faptul că un număr ridicat de proiecte de foarte bună calitate nu pot beneficia de finanțare ca urmare a afluenței excesive de propuneri și regretă faptul că reducerea finanțării impusă pentru a consolida bugetul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) a adâncit de această problemă; solicită Comisiei să evite aplicarea unor reduceri suplimentare ale bugetului programului Orizont 2020;

11.  atrage atenția asupra presiunilor bugetare care afectează programele-cadru pentru cercetare și inovare ale Uniunii; regretă efectul negativ pe care criza plăților din bugetul UE l-a avut asupra punerii în aplicare a programului în cursul primilor ani ai actualului CFM; ia act, printre altele, de amânarea artificială a unor cereri de propuneri în valoare de 1 miliard EUR în 2014, precum și de reducerea semnificativă a nivelului de prefinanțare pentru programele noi; subliniază, în acest context, faptul că, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul privind CFM, o concentrare a resurselor la începutul perioadei de aplicare a programului a fost realizată în perioada 2014-2015 pentru programul Orizont 2020; subliniază că această concentrare a resurselor la începutul perioadei a fost pe deplin absorbită de program, ceea ce demonstrează buna performanță a acestui program și capacitatea sa de a absorbi sume și mai mari; subliniază că această concentrare a resurselor la începutul perioadei nu modifică pachetul financiar general al programelor, însemnând, în schimb, un nivel mai redus al creditelor în a doua jumătate a CFM; solicită celor două componente ale autorității bugetare și Comisiei să asigure un nivel adecvat al creditelor de plată în anii următori și să depună toate eforturile pentru a preveni o nouă criză a plăților în ultimii ani ai actualului CFM;

12.  subliniază faptul că programul Orizont 2020 trebuie să se bazeze în principal pe granturi și să fie orientat în special către finanțarea cercetării fundamentale și colaborative; insistă asupra faptului că cercetarea poate fi o investiție cu un grad ridicat de risc pentru investitori și că finanțarea cercetării prin intermediul granturilor reprezintă o necesitate; în acest sens, subliniază faptul că, în orice caz, numeroase organisme publice nu au permisiunea de a accepta împrumuturi, conform legii; regretă că, în unele cazuri, tendința este de a trece de la granturi la utilizarea împrumuturilor; recunoaște că instrumentele financiare ar trebui să fie disponibile pentru activitățile cu TRL ridicate și apropiate de piață, în cadrul instrumentelor financiare InnovFin și în afara PC (de exemplu, sistemele BEI și FEI);

13.  subliniază faptul că mai multe state membre nu își respectă angajamentele privind investițiile naționale în C&D; subliniază că obiectivul de 3 % din PIB trebuie să fie îndeplinit și speră că acest obiectiv poate fi ridicat la nivelul principalilor concurenți ai UE la nivel mondial cât mai curând posibil; solicită Comisiei și statelor membre, prin urmare, să aplice strategii naționale prin care să se realizeze acest obiectiv și cere ca o parte din fondurile structurale să se aloce pentru activitățile și programele din domeniul C&D, în special pentru investițiile în consolidarea capacităților, pentru infrastructurile de cercetare și finanțarea salariilor, precum și pentru activități de sprijin desfășurate în contextul elaborării propunerilor și gestionării proiectelor finanțate prin programul-cadru;

Evaluare

14.  confirmă faptul că „excelența” ar trebui să rămână criteriul de evaluare esențial pentru toți cei trei piloni ai PC, dar relevă, de asemenea, importanța criteriilor existente privind „impactul” și „calitatea și eficiența punerii în aplicare”, care se pot dovedi utili pentru a evidenția valoarea adăugată a proiectului pentru UE; invită, prin urmare, Comisia să exploreze modalitățile prin care pot fi luate în considerare, în temeiul criteriilor referitoare la „impact” și la „calitatea și eficiența punerii în aplicare”, următoarele elemente: lipsa implicării regiunilor subreprezentate din UE, includerea ramurilor subreprezentate ale științei, cum ar fi SSU, precum și exploatarea infrastructurilor de cercetare finanțate prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care pot fi considerate importante pentru punerea în aplicare cu succes a Spațiului european de cercetare și pentru asigurarea sinergiilor dintre PC și fondurile ESI;

15.  solicită îmbunătățirea și sporirea transparenței procedurilor de evaluare și de asigurare a calității aplicate de evaluatori; subliniază necesitatea de a se îmbunătăți feedbackul oferit participanților de-a lungul întregului proces de evaluare și solicită să se țină seama de criticile formulate de solicitanții necâștigători potrivit cărora sintezele rapoartelor de evaluare nu sunt suficient de aprofundate și de clare cu privire la ce ar trebui făcut în mod diferit pentru a reuși; invită, prin urmare, Comisia să publice, împreună cu cererea de propuneri, la criteriile detaliate de evaluare, pentru a le oferi participanților sinteze ale rapoartelor de evaluare mai detaliate și mai informative și să organizeze cererile de propuneri astfel încât să evite afluența excesivă de propuneri, care afectează grav motivația cercetătorilor și reputația programului;

16.  invită Comisia să ofere o definiție mai largă a termenului „impact”, ținând cont atât de efectele economice, cât și de cele sociale; subliniază că evaluarea impactului proiectelor de cercetare fundamentală ar trebui să rămână flexibilă; solicită Comisiei să mențină echilibrul între cererile „ascendente” (bottom-up) și cele „descendente” (top-down) și să analizeze ce procedură de evaluare (cu una sau două etape) este mai utilă pentru a evita afluența de propuneri și pentru a promova o cercetare de calitate;

17.  solicită Comisiei să evalueze în ce măsură ar fi utilă o mai mare concentrare tematică în contextul efectelor asupra sustenabilității;

18.  solicită Comisiei să îmbunătățească accesibilitatea portalului pentru participanți și să extindă rețeaua de puncte de contact naționale, dotând-o cu mai multe resurse, pentru a asigura un serviciu eficient pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici, în special în timpul depunerii și evaluării proiectelor;

19.  consideră că Consiliul European pentru Cercetare ar trebui să se implice în mai multe proiecte de colaborare din Europa și să se dedice, în special, regiunilor și instituțiilor cu capacitate redusă, pentru a propaga politicile și know-how-ul în materie de C&I ale UE în întreaga Uniune Europeană;

Aspecte transversale

20.  remarcă faptul că structura programului Orizont 2020 în general și abordarea provocărilor societale în particular sunt considerate salutare de foarte multe părți interesate; invită Comisia să continue să consolideze abordarea provocărilor societale și subliniază importanța cercetării colaborative în care sunt implicate universități, organizații de cercetare, întreprinderi (în special IMM-uri) și alți actori; solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea evaluării caracterului adecvat al listei de provocări societale, precum și a bugetelor individuale alocate fiecăreia dintre acestea, în funcție de actualul context economic, social și politic pe durata punerii în aplicare a PC și în strânsă cooperare cu Parlamentul European;

21.  recunoaște efortul Comisiei de a raționaliza procesele administrative și de a reduce timpul scurs între publicarea unei cereri de propuneri și alocarea unui grant; solicită Comisiei să își continue eforturile de reducere a birocrației și de simplificare a proceselor administrative; salută propunerea Comisiei de a introduce plăți forfetare, în scopul simplificării proceselor administrative și de audit;

22.  solicită Comisiei să evalueze dacă modelul simplificat de finanțare introdus pentru Orizont 2020 a condus, după cum se dorea, la o implicare sporită a industriei; în acest sens, solicită să fie evaluată eficacitatea modelului de finanțare;

23.  solicită Comisiei să evalueze în ce măsură utilizarea unor sisteme contabile naționale sau specifice, în locul sistemului specificat în normele privind participarea la program, ar putea contribui la simplificarea semnificativă a procedurii contabile și, astfel, la reducerea ratei de erori în ceea ce privește auditarea proiectelor cu finanțare europeană; în acest sens, solicită o cooperare mai strânsă cu Curtea de Conturi Europeană, precum și introducerea unei auditări unitare;

24.  constată că sinergiile între fonduri sunt esențiale pentru ca investițiile să devină mai eficiente; subliniază că RIS3 reprezintă un instrument important pentru stimularea sinergiilor, prin definirea cadrelor naționale și regionale pentru investițiile în C&D&I și, ca atare, ar trebui promovat și consolidat; regretă existența unor bariere semnificative care fac ca sinergiile să nu fie pe deplin operaționale(24); solicită, prin urmare, o aliniere a normelor și procedurilor aplicabile proiectelor din domeniul C&D&I în contextul fondurilor ESI și al PC și remarcă faptul că utilizarea eficace a sistemului mărcii de excelență va fi posibilă doar dacă se respectă condiția menționată anterior; solicită Comisiei să aloce o parte din fondurile ESI pentru sinergiile RIS3 cu programul Orizont 2020; invită Comisia să revizuiască normele privind ajutoarele de stat și să permită proiectelor de C&D finanțate din fonduri structurale să fie justificabile în temeiul normelor de procedură ale PC, garantând, în același timp, transparența acestora; invită Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare corectă a principiului adiționalității, care înseamnă, pe plan concret, că contribuțiile fondurilor europene nu ar trebui să înlocuiască cheltuielile naționale sau echivalente ale unui stat membru în regiunile în care se aplică principiul;

25.  ia act de faptul că punerea în aplicare cu succes a Spațiului european de cercetare necesită utilizarea întregului potențial de C&D&I al tuturor statelor membre; recunoaște problema deficitului de participare din cadrul programului Orizont 2020, care trebuie să fie abordată atât la nivelul UE, cât și la nivel național, inclusiv prin intermediul fondurilor ESI; invită Comisia și statele membre să adapteze instrumentele existente sau să adopte noi măsuri pentru a acoperi acest deficit, dezvoltând, de exemplu, instrumente de colaborare în rețea pentru cercetători; salută politica „Răspândirea excelenței și extinderea participării”; solicită Comisiei să evalueze dacă cele trei instrumente de extindere a participării și-au atins obiectivele specifice: să asigure un buget adecvat și un set echilibrat de instrumente care să abordeze discrepanțele existente în UE în domeniul cercetării și inovării; solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze norme clare care să permită punerea în aplicare deplină a sistemului mărcii de excelență și să exploreze noi sinergii de finanțare; solicită Comisiei să creeze mecanisme care să permită includerea în proiectele finanțate prin PC a infrastructurilor de cercetare finanțate prin fondurile ESI; solicită ca indicatorii utilizați pentru a defini „țările și regiunile subreprezentate” să fie reexaminați și ca lista acestor țări și regiuni să fie verificată în mod periodic pe parcursul punerii în aplicare a programului-cadru;

26.  remarcă faptul că, potrivit rapoartelor anuale ale Comisiei privind punerea în aplicare a programului Orizont 2020 în 2014 și 2015, țările UE-15 au primit 88,6 % din fonduri, în timp ce țările UE-13 au primit 4,5 % din fonduri, adică mai puțin decât finanțarea alocată țărilor asociate (6,4 %);

27.  salută eforturile de asigurare a unor legături mai bune între Spațiul european de cercetare și Spațiul european al învățământului superior, pentru a facilita pregătirea generației următoare de cercetători; recunoaște importanța integrării competențelor STIM și a competențelor antreprenoriale și de cercetare în sistemele de învățământ din statele membre începând cu o etapă timpurie a procesului de educație, pentru a încuraja tinerii să își dezvolte aceste abilități, întrucât C&D ar trebui abordată dintr-o perspectivă mai degrabă structurală decât ciclică sau temporală; invită statele membre și Comisia să consolideze stabilitatea și atractivitatea locului de muncă pentru tinerii cercetători;

28.  subliniază importanța unei cooperări mai strânse între industrie și universități și instituțiile științifice, pentru a facilita crearea de structuri dedicate în cadrul universităților și al centrelor științifice, în vederea stabilirii unor legături mai strânse cu sectorul producției;

29.  subliniază că cooperarea globală constituie un mijloc important de consolidare a cercetării în Europa; confirmă faptul că participarea internațională a scăzut de la 5 % în cadrul PC7 la 2,8 % în cadrul programului Orizont 2020; reamintește că PC ar trebui să contribuie la garantarea faptului că Europa rămâne un actor global și subliniază, totodată, importanța diplomației științifice; invită Comisia să revizuiască condițiile cooperării internaționale în ceea ce privește PC și să stabilească măsuri concrete și imediate, o viziune strategică pe termen lung și o structură care să susțină acest obiectiv; salută, în acest sens, inițiative precum BONUS și PRIMA;

30.  subliniază necesitatea de a consolida cooperarea internațională în cadrul PC9 și de a răspândi diplomația științifică;

31.  reamintește că integrarea SSU înseamnă a face cercetare în domeniul științelor socioeconomice și umaniste în cadrul proiectelor interdisciplinare, și nu o adăugire ex-post la proiecte de fapt tehnologice, și că cele mai urgente probleme cu care se confruntă UE necesită cercetare metodologică axată mai mult pe SSU din punct de vedere conceptual; constată că SSU sunt subreprezentate în actualul program-cadru; invită Comisia să ofere cercetătorilor din domeniul SSU mai multe posibilități de a participa la proiectele interdisciplinare ale programului-cadru și să asigure suficientă finanțare temelor ce țin de SSU;

32.  pune accentul pe echilibrul dintre cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020 și solicită adoptarea unei abordări similare în noul program-cadru; salută înființarea EIC(25), însă insistă ca acest lucru să nu conducă, din nou, la separarea activităților de cercetare și de inovare sau la o fragmentare suplimentară a finanțării; subliniază că programul Orizont 2020 nu se concentrează suficient pe depășirea etapei numite „valea morții”, care constituie principalul obstacol în calea trecerii de la prototipuri la producție;

33.  invită Comisia să clarifice obiectivele, instrumentele și funcționarea EIC și subliniază necesitatea de a evalua rezultatele experimentale ale EIC; solicită Comisiei să propună o combinație echilibrată de instrumente pentru portofoliul EIC; subliniază că EIC nu ar trebui în niciun caz să devină un înlocuitor al pilonului 2 și că acest pilon nu ar trebui să devină un instrument de sprijin individual, ci, mai degrabă, ar trebui să se concentreze în continuare pe cercetarea colaborativă; subliniază necesitatea de a menține și a consolida instrumentul pentru IMM-uri și acțiunea „Calea rapidă spre inovare”; invită Comisia să elaboreze mecanisme pentru o mai bună includere a IMM-urilor în proiectele interdisciplinare de mare amploare ale PC9, pentru a valorifica întregul potențial al acestora; invită Comisia să păstreze CCI-urile în actuala structură a EIT, subliniind importanța transparenței și a implicării profunde a părților interesate, și să analizeze modul în care EIT și CCI-urile pot interacționa cu EIC; solicită Comisiei să elaboreze un cadru pentru investițiile de capital de risc privat, în cooperare cu EIC, pentru a încuraja investițiile de capital de risc în Europa;

34.  salută inițiativele care aduc laolaltă sectorul public și cel privat pentru a stimula cercetarea și inovarea; subliniază că este necesar ca UE să își asume cu o mai mare fermitate rolul de lider în ceea ce privește plasarea pe primul plan a necesităților de cercetare publice și că este nevoie de un grad suficient de transparență și trasabilitate și de un nivel echitabil de rentabilitate publică a investițiilor în cadrul programului Orizont 2020 în ceea ce privește accesibilitatea, disponibilitatea și caracterul adecvat al produselor finite, mai ales în unele domenii sensibile precum sănătatea, apărarea intereselor publice și impactul social echitabil; invită Comisia să analizeze în continuare mecanisme, în special pentru exploatarea pe termen lung a tuturor proiectelor finanțate din granturile acordate prin PC, care să îmbine rentabilitatea publică echitabilă cu stimulente care să determine industria să participe la aceste proiecte;

35.  salută faptul că accesul liber este în prezent un principiu general în cadrul programului Orizont 2020; atrage atenția că numărul considerabil de publicații legate de proiecte din cadrul Orizont 2020 de până în decembrie 2016(26) demonstrează că sunt necesare noi politici pentru garantarea schimbului de date și de cunoștințe, pentru a duce la maximum rezultatele cercetării și numărul de date științifice disponibile; solicită Comisiei să revizuiască criteriile de flexibilitate care ar putea sta în calea realizării acestui obiectiv și să îmbunătățească cunoștințele și dezvoltarea;

36.  salută finanțarea programului-pilot „Date deschise din cercetare”, ca un prim pas în direcția unui cloud pentru știința deschisă; recunoaște importanța și potențialul infrastructurilor electronice și a calculului intensiv, necesitatea implicării părților interesate din sectorul public și privat și a societății civile, precum și importanța inițiativelor științifice cetățenești pentru asigurarea unui rol mai activ al societății în definirea și abordarea problemelor și în stabilirea în comun a soluțiilor; invită Comisia și comunitatea de cercetare din sectorul public și din cel privat să cerceteze noi modele care să integreze resurse private de tip cloud și de rețea și infrastructuri electronice publice și să aibă în vedere lansarea agendei cetățenilor în domeniul științei și inovării;

37.  salută conceptul centrelor de inovare, introdus recent de Comisie, care consolidează și mai mult peisajul european al inovării, sprijinind întreprinderile, în special IMM-urile, în îmbunătățirea modelelor de afaceri și a proceselor de producție;

38.  încurajează punctele de contact naționale să se implice mai mult în promovarea proiectelor premiate cu „marca de excelență” și să contribuie la căutarea altor surse – fie naționale, fie internaționale – de finanțare publică sau privată pentru aceste proiectele, prin consolidarea cooperării în acest domeniu în cadrul rețelei PCN;

Recomandări privind PC9

39.  consideră că UE are potențialul de a deveni un centru de frunte la nivel mondial în domeniul cercetării și științei; în plus, consideră că, pentru a încuraja creșterea economică, crearea de locuri de muncă și inovarea, PC9 trebuie să devină o prioritate de vârf pentru Europa;

40.  salută succesul programului Orizont 2020 și coeficientul de 1:11 al efectului de levier; invită Comisia să propună un buget total majorat de 120 de miliarde EUR pentru PC9; consideră că, dincolo de creșterea bugetului, este nevoie de un cadru care să încorporeze inovarea și solicită, prin urmare, Comisiei să clarifice conceptul de inovare și diferitele tipuri ale acesteia;

41.  constată că UE se confruntă cu numeroase provocări semnificative și dinamice și invită Comisia ca, împreună cu Parlamentul European, să prevadă în pilonul 3 un set echilibrat și flexibil de instrumente care să răspundă caracterului dinamic al problemelor emergente; subliniază necesitatea de a se asigura un buget suficient pentru provocările specifice din pilonul 3, precum și necesitatea de a se revizui periodic caracterul adecvat al provocărilor respective;

42.  invită Comisia să mențină echilibrul între cercetarea fundamentală și inovare în cadrul PC9; constată că este necesar să se consolideze cercetarea colaborativă; subliniază importanța unei mai mari implicări a IMM-urilor în proiecte colaborative și în inovare;

43.  încurajează Comisia să consolideze sinergiile între PC9 și alte fonduri europene specifice pentru cercetare și inovare și să stabilească instrumente armonizate și norme aliniate pentru aceste fonduri, atât la nivel european, cât și la nivel național și în strânsă cooperare cu statele membre; solicită Comisiei ca, în viitoarele programe-cadru, să țină seama în continuare de rolul important pe care îl joacă standardizarea în contextul inovărilor;

44.  observă că PC9 ar trebui să abordeze eventuala problemă referitoare la afluența de propuneri și la ratele de succes scăzute cu care s-a confruntat programul Orizont 2020; propune să se ia în considerare reintroducerea procedurii de evaluare în două etape, prima etapă fiind unificată, iar a doua, specifică, dedicată solicitanților selectați; invită Comisia să asigure sinteze ale raportului de evaluare suficient de cuprinzătoare, care să conțină indicații privind modul în care propunerea ar putea fi îmbunătățită;

45.  subliniază că valoarea adăugată europeană trebuie să rămână o componentă esențială indiscutabilă a programului-cadru de cercetare;

46.  invită Comisia să separe cercetarea în domeniul apărării de cercetarea civilă în următorul CFM, punând la dispoziție două programe diferite cu două bugete separate care să nu afecteze ambițiile bugetare ale cercetării civile din cadrul PC9; invită, prin urmare, Comisia să prezinte Parlamentului posibile moduri de finanțare a viitorului program de cercetare în domeniul apărării, în conformitate cu tratatele, cu un buget special, cu resurse proaspete și cu norme specifice, subliniază, în acest sens, importanța controlului parlamentar;

47.  consideră că programul „Tehnologii viitoare și emergente” are un potențial ridicat pentru viitor și reprezintă un bun instrument pentru răspândirea ideilor inovatoare și a know-how-ului la nivel național și regional;

48.  subliniază, în contextul Acordului de la Paris și al obiectivelor UE privind clima, necesitatea de a trata ca prioritate finanțarea cercetării în domeniul schimbărilor climatice și a infrastructurii de colectare a datelor privind clima – în special deoarece Statele Unite au în vedere reduceri bugetare semnificative aplicate instituțiilor de cercetare în domeniul mediului din SUA;

49.  subliniază că PC9 pentru cercetare și inovare ar trebui să consolideze progresul social și competitivitatea UE, generând creștere economică, creând locuri de muncă și aducând noi cunoștințe și inovări, pentru a face față provocărilor cruciale cu care se confruntă Europa, precum și să realizeze în continuare progrese în direcția dezvoltării unui spațiu european de cercetare durabil; salută, în acest sens, structura actuală pe bază de piloni a PC și invită Comisia să păstreze această structură pentru asigurarea continuității și a previzibilității; solicită, așadar, Comisiei să continue eforturile pentru asigurarea coerenței, simplificării, transparenței și clarității programului, pentru îmbunătățirea procesului de evaluare, reducerea fragmentării, a duplicării și evitarea sarcinii administrative inutile;

50.  recunoaște că sarcinile administrative și cercetarea se anulează reciproc într-o mare măsură; subliniază, prin urmare, importanța menținerii obligațiilor de raportare la un nivel minim, astfel încât să se evite obstacolul birocratic din calea inovării și să se asigure utilizarea eficace a fondurilor PC9, asigurând, totodată, și independența cercetării; în acest scop, încurajează Comisia să își intensifice eforturile în materie de simplificare;

51.  constată că Comisia menționează tot mai frecvent sprijinul bazat pe rezultate; solicită Comisiei să definească mai precis noțiunea de „rezultate”;

52.  invită Comisia și statele membre să crească sinergiile între PC și alte fonduri și să abordeze problema deficiențelor în materie de cercetare cu care se confruntă regiunile de convergență din anumite state membre, aplicând principiul adiționalității; regretă că alocările financiare din fondurile structurale și de investiții pot avea drept rezultat o reducere a cheltuielilor naționale în domeniul C&D în regiunile în care se utilizează aceste fonduri și insistă asupra faptului că acestea trebuie să vină în completarea cheltuielilor publice naționale; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să se asigure că finanțarea publică a C&D nu este considerată mai degrabă o investiție în viitor decât un cost;

53.  remarcă faptul că investițiile eficace în cercetare și inovare în cadrul fondurilor structurale sunt posibile numai dacă în statele membre au fost puse bazele în mod corespunzător; solicită, prin urmare, o legătură mai strânsă între recomandările specifice fiecărei țări privind reforme structurale și investițiile în cercetare și inovare;

54.  subliniază că este nevoie de noi centre și regiuni cu un nivel mai ridicat de excelență, precum și că este important ca Spațiul european de cercetare (SEC) să își continue dezvoltarea; subliniază, în acest scop, necesitatea de a crea mai multe sinergii între PC, FEIS și fondurile ESI; solicită politici care să elimine bariere precum salariile mai mici cu care se confruntă țările din est și sud, astfel încât să se evite exodul de creiere; solicită concentrarea cu prioritate pe excelența proiectului, mai degrabă decât pe excelența principalelor instituții „de elită”;

55.  consideră că este necesar să se includă stimulente mai puternice pentru a utiliza fondurile ESI pentru investițiile în C&I în cazul în care există recomandări specifice fiecărei țări în acest sens sau în cazul în care se identifică deficiențe; concluzionează că fondurile ESI pentru investițiile în C&I vor furniza 65 miliarde EUR în perioada 2014-2020; propune, prin urmare, utilizarea rezervei de performanță a fondurilor ESI stabilite pentru statele membre, pentru a investi o parte substanțială a veniturilor din fondurile structurale în C&I;

56.  salută principiul și potențialul „mărcii de excelență”, ca o etichetă de calitate aplicată în domeniul sinergiilor dintre fondurile ESI și Orizont 2020, dar constată că aceasta este insuficient pusă în aplicare, lucru datorat lipsei de finanțare în statele membre; consideră că proiectele care au fost depuse în scopul finanțării în cadrul programului Orizont 2020, au trecut prin criterii stricte de selecție și de atribuire, cu un rezultat pozitiv, însă nu au putut fi finanțate din cauza constrângerilor bugetare ar trebui să fie finanțate din resursele fondurilor ESI, dacă aceste resurse sunt disponibile în acest scop; subliniază faptul că un mecanism similar ar trebui să fie definit, de asemenea, pentru proiectele de cercetare colaborativă;

57.  invită Comisia să ofere sprijin la un nivel mai ridicat în cadrul PC9 pentru tinerii cercetători, cum ar fi instrumente de comunicare în rețea la nivel paneuropean, și să consolideze sistemele de finanțare pentru cercetătorii începători care au mai puțin de doi ani de experiență acumulată după finalizarea doctoratului;

58.  remarcă faptul că acțiunile Marie Curie reprezintă o sursă de finanțare larg recunoscută în rândul cercetătorilor și promovează mobilitatea acestora și dezvoltarea tinerilor cercetători; consideră că, pentru a asigura continuitatea, ar fi de dorit ca acțiunile Marie Curie să fie finanțate în continuare de PC9;

59.  invită Comisia și statele membre să încurajeze în continuare investițiile private în C&D&I, care trebuie să vină în completarea investițiilor publice, și nu să le înlocuiască; reamintește că două treimi din ponderea de 3 % din PIB a C&D ar trebui să provină de la sectorul privat(27); apreciază eforturile realizate în prezent de industrie și, având în vedere resursele publice în general insuficiente pentru cheltuielile cu C&D, solicită sectorului privat să se implice mai mult în cheltuielile cu C&D, în accesul liber și în știința deschisă; invită Comisia să stabilească gradul de participare al marii industrii (prin împrumuturi, granturi sau pe cheltuială proprie), în funcție de importanța valorii adăugate europene a proiectului și de capacitatea acestuia de a fi o forță motrice pentru IMM-uri, ținând cont, totodată, de specificul și necesitățile fiecărui sector; invită Comisia să monitorizeze contribuțiile „în natură” pentru a se asigura că investițiile sunt reale și noi;

60.  invită Comisia să îmbunătățească transparența și claritatea normelor pentru cooperarea între sectorul public și cel privat în cadrul proiectelor PC9 ca urmare a rezultatelor și recomandărilor care rezultă din evaluare; solicită Comisiei să verifice și să evalueze instrumentele existente pentru parteneriatele public-privat;

61.  subliniază faptul că, independent de instrumentul pentru IMM-uri, implicarea industriei ar trebui sprijinită în continuare, întrucât industria deține cunoștințele de specialitate necesare în multe domenii și aduce o contribuție financiară semnificativă;

62.  regretă rezultatele împărțite obținute în ceea ce privește egalitatea de gen în cadrul programului Orizont 2020, întrucât singurul obiectiv îndeplinit este procentajul de femei din grupurile consultative, în timp ce procentajul de femei din comisiile de evaluare a proiectelor și din rândul coordonatorilor de proiect, precum și dimensiunea de gen în activitățile de cercetare și inovare rămân sub nivelurile-țintă; subliniază că este necesar să se îmbunătățească participarea și integrarea perspectivei de gen în cadrul PC9 și să se atingă nivelurile-țintă stabilite în Regulamentul privind programul Orizont 2020 și invită Comisia să realizeze un studiu pentru a analiza obstacolele sau dificultățile care ar putea condiționa subreprezentarea femeilor în cadrul programului; încurajează statele membre ca, în conformitate cu obiectivele Spațiului european de cercetare, să creeze un mediu politic și juridic echilibrat în ceea ce privește egalitatea de gen și să ofere stimulente pentru schimbare salută orientările Comisiei privind dezvoltarea egalității de gen în programul Orizont 2020(28); reamintește că, potrivit acestor orientări, echilibrul de gen este unul dintre factorii de stabilire a ordinii de prioritate a propunerilor care au același număr de puncte peste prag;

63.  ia act de faptul că următorul PC va trebui să țină cont de ieșirea Regatului Unit din UE și de consecințele acesteia; consideră că este benefic pentru C&I să existe cadre clare și stabile pe termen lung și că Regatul Unit ocupă o poziție de lider în domeniul științei; își exprimă dorința ca rețelele și colaborarea stabilite între Regatul Unit și UE să poată continua în domeniul cercetării, precum și ca, sub rezerva respectării anumitor condiții, să fie găsită rapid o soluție stabilă și satisfăcătoare, astfel încât să se asigure că UE nu pierde rezultatele științifice obținute în cadrul programului Orizont 2020 și al PC9;

o
o   o

64.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 104.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 948.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 81.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 965.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 174.
(6) JO L 347, 20.12.2013, p. 892.
(7) JO L 169, 7.6.2014, pp. 54-178.
(8) JO L 177, 17.6.2014, p. 9.
(9) JO L 192, 1.7.2014, p. 1.
(10) JO L 169, 7.6.2014, pp. 1.
(11) http://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/hlg_issue_papers.pdf.
(12) JO C 34, 2.2.2017, p. 24.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2017)0052.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2017)0075.
(15) Texte adoptate, P8_TA(2016)0311.
(16) Texte adoptate, P8_TA(2016)0320.
(17) Studiul realizat de EPRS în februarie 2017 și intitulat „Orizont 2020, Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare. Evaluarea punerii în aplicare la nivel european”.
(18) Cu peste 130 000 de propuneri primite, 9 000 de granturi semnate, 50 000 de participanți și 15,9 miliarde EUR din fondurile UE.
(19) Două treimi din ponderea de 3 % din PIB a C&D ar trebui să provină de la întreprinderi. A se vedea datele Eurostat privind cheltuielile efectuate de sectorul privat pentru C&D: http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsc00031&plugin=1
(20) http://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/barcelona_european_council.pdf
(21) În total, cele șapte inițiative tehnologice comune reprezintă peste 7 miliarde EUR din fondurile Orizont 2020, aproximativ 10 % din întregul buget al programului Orizont 2020 și mai mult de 13 % din valoarea reală a fondurilor disponibile pentru cererile de finanțare din programul Orizont 2020 (aproximativ 8 miliarde EUR/an, pe o perioadă de șapte ani).
(22) A se vedea concluziile Consiliului din 29 mai 2015.
(23) Studiul EPRS din februarie 2017, intitulat „Orizont 2020, Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare. Evaluarea punerii în aplicare la nivel european”.
(24) Marile infrastructuri de cercetare se încadrează în domeniul de aplicare și îndeplinesc obiectivele specifice ale FEDR, dar fondurile FEDR alocate la nivel național nu pot fi utilizate pentru cofinanțarea acestora; pe de altă parte, costurile de construcție aferente noilor infrastructuri de cercetare sunt eligibile în cadrul FEDR, dar cheltuielile operaționale și cu personalul nu sunt eligibile.
(25) Comunicarea Comisiei intitulată „Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora” (COM(2016)0733).
(26) Raportul OpenAIRE: în cadrul programului Orizont 2020, au fost finalizate 2 017 proiecte din totalul de 10 684 de proiecte (19 %) și 8 667 de proiecte sunt în curs de desfășurare. OpenAIRE a identificat 6 133 de publicații legate de 1 375 de proiecte ale Orizont 2020.
(27) A se vedea concluziile Consiliului din 29 mai 2015.
(28) A se vedea orientările Comisiei privind dezvoltarea egalității de gen din programul Orizont 2020.http://eige.europa.eu/sites/default/files/h2020-hi-guide-gender_en.pdf

Notă juridică