Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2061(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0197/2017

Texte depuse :

A8-0197/2017

Dezbateri :

PV 12/06/2017 - 18
CRE 12/06/2017 - 18

Voturi :

PV 14/06/2017 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0260

Texte adoptate
PDF 398kWORD 61k
Miercuri, 14 iunie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Necesitatea unei strategii a Uniunii Europene pentru a eradica și a preveni decalajul de pensii dintre bărbați și femei
P8_TA(2017)0260A8-0197/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2017 referitoare la necesitatea unei strategii a Uniunii Europene pentru a eradica și a preveni decalajul dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor (2016/2061(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 8, 151, 153 și 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a UE, în special prevederile referitoare la drepturile sociale și la egalitatea dintre bărbați și femei,

–  având în vedere articolele 22 și 25 din Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Observația generală nr. 16 a Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale (CDESC) referitoare la egalitatea de drepturi între bărbați și femei în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale (articolul 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (PIDESC))(1) și Observația generală nr. 19 a CDESC referitoare la dreptul la securitate socială (articolul 9 din PIDESC)(2),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere articolul 4 alineatele (2) și (3) și articolele 12, 20 și 23 din Carta socială europeană,

–  având în vedere Concluziile Comitetului european pentru drepturile sociale din 5 decembrie 2014(3),

–  având în vedere Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale(4),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(5),

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(6),

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(7),

–  având în vedere foaia de parcurs a Comisiei din august 2015 privind un nou început pentru rezolvarea problemelor de echilibru între viața profesională și viața privată pentru familiile cu venituri medii,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, din 3 decembrie 2015, intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278), și în special Obiectivul 3.2,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la situația femeilor care se apropie de vârsta de pensionare(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2011 privind situația mamelor singure(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la impactul crizei economice asupra egalității de gen și a drepturilor femeilor(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată(15),

—  având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2015 privind „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea disparității de gen în ceea ce privește pensiile”,

—  având în vedere Declarația din 7 decembrie 2015 a trioului de președinții ale UE (Țările de Jos, Slovacia și Malta) privind egalitatea de gen,

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

–  având în vedere studiul solicitat de către Departamentul său tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale intitulat „Disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile: diferențe între mame și femeile fără copii” (2016) și studiul Comisiei intitulat „Disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile în UE” (2013),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0197/2017),

A.  întrucât în 2015, decalajul de gen la nivelul pensiilor în UE, care poate fi definit ca fiind diferența dintre venitul mediu obținut (înainte de perceperea impozitelor și taxelor) de femei ca pensie în raport cu venitul primit de bărbați, era de 38,3 % pentru grupa de vârstă de cel puțin 65 de ani; întrucât acest decalaj a crescut în jumătate dintre statele membre în ultimii cinci ani; întrucât criza financiară din ultimii ani a avut un impact negativ asupra veniturilor multor femei; întrucât în unele state membre, între 11 și 36 % dintre femei nu au deloc acces deloc la niciun fel de pensie;

B.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este unul dintre principiile comune și fundamentale consacrate la articolul 2 și la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, la articolul 8 din TFUE și la articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât egalitatea de gen ar trebui să fie integrată, de asemenea, în toate politicile, inițiativele, programele și acțiunile UE;

C.  întrucât drepturile de care beneficiază femeile în privința cuantumului pensiilor sunt mai reduse decât cele ale bărbaților în majoritatea statelor membre ale UE, iar femeile sunt suprareprezentate în categoriile celor mai săraci pensionari și subreprezentate în categoriile celor mai bogați;

D.  întrucât aceste disparități sunt inacceptabile și ar trebui reduse, iar toate contribuțiile de pensii ar trebui calculate și colectate într-o formă neutră din perspectiva genului în UE, egalitatea de gen fiind unul dintre principiile sale fondatoare, la fel ca și dreptul tuturor oamenilor la o viață demnă ca unul dintre drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE;

E.  întrucât o persoană din patru în UE-28 depinde de pensie ca principală sursă de venit, iar creșterea semnificativă a numărului de persoane care ating vârsta pensionării, ca urmare a creșterii speranței de viață și a îmbătrânirii generale a populației, va conduce la o dublare a acestei categorii până în anul 2060;

F.  întrucât, ca urmare a schimbărilor demografice, pe viitor, din ce în ce mai puțini angajați activi vor trebui să susțină din ce în ce mai mulți pensionari, ceea ce înseamnă că sistemele de pensii ocupaționale pentru limită de vârstă și cele private vor deveni din ce în ce mai importante;

G.  întrucât scopul politicilor în materie de pensii este de a asigura independența economică, care este esențială pentru egalitatea între femei și bărbați, iar sistemele de securitate socială în statele membre oferă tuturor cetățenilor UE o pensie adecvată și decentă și condiții decente de trai și îi protejează împotriva riscului de sărăcie, cauzată de diverși factori sau de excluziune socială, astfel încât să garanteze în mod activ participarea socială, culturală și politică și viață demnă la bătrânețe, pentru a continua să facă parte din societate;

H.  întrucât responsabilitatea individuală din ce în ce mai mare pentru deciziile de economisire care implică diferite riscuri presupune, de asemenea, ca persoanele să fie clar informate cu privire la opțiunile disponibile și la riscurile asociate; întrucât, atât femeile, cât și bărbații, dar, în mod special, femeile trebuie susținute pentru a-și îmbunătăți a nivelului de cunoștințe financiare, pentru a fi în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză într-un domeniu din ce în ce mai complex;

I.  întrucât decalajul de pensii are tendința de a agrava situația de vulnerabilitate economică a femeilor și de a le expune la excluziune socială, la sărăcie permanentă și la dependență economică, mai ales de soții lor sau de alți membri ai familiei; întrucât, diferența de remunerare și de pensie este și mai pronunțată pentru femeile cu dezavantaje multiple sau apartenență la minorități rasiale, etnice, religioase și lingvistice, având în vedere că ele ocupă adesea locuri de muncă care necesită mai puține abilități și mai puține responsabilități;

J.  întrucât pensiile legate mai degrabă de drepturi individuale decât de drepturi derivate ar putea contribui la garantarea independenței economice a tuturor indivizilor, la reducerea factorilor care descurajează participare la munca oficială și la reducerea la minimizarea stereotipurilor de gen;

K.  întrucât, ca urmare a unei speranțe de viață mai ridicate, femeile pot avea nevoie, în medie, de un venit din pensie mai ridicat decât bărbații; întrucât aceste venituri suplimentare pot fi puse la dispoziția lor prin mecanisme ale pensiei de urmaș;

L.  întrucât lipsa de date comparabile, complete, fiabile și actualizate periodic, pe baza cărora să se evalueze dimensiunea decalajului dintre pensii și ponderea factorilor care contribuie la acesta, face dificil de hotărât care sunt cela mai eficiente mijloace pentru a combate acest decalaj;

M.  întrucât acest decalaj este mai mare pentru categoria de vârstă 65-74 ani (peste 40 %) față de media pentru categoria de vârstă de peste 65 de ani, în special din cauza transferului de drepturi, cum ar fi pensia de urmaș, care există în unele state membre;

N.  întrucât reducerile și înghețarea pensiilor cresc riscul de sărăcie la bătrânețe, în special în rândul femeilor; întrucât procentajul femeilor vârstnice aflate în pericol de sărăcie și de excluziune socială a fost de 20,2 % în 2014, comparativ cu 14,6 % în rândul bărbaților, și întrucât, până în 2050, proporția persoanelor cu vârsta de peste 75 de ani aflate în pericol de sărăcie ar putea ajunge la 30 % în majoritatea statelor membre;

O.  întrucât persoanele cu vârsta de peste 65 de ani dispun de venituri echivalente cu aproximativ 94 % din venitul mediu al întregii populații; întrucât, cu toate acestea, aproximativ 22 % dintre femeile cu vârsta de peste 65 de ani trăiesc sub pragul de sărăcie;

P.  întrucât decalajul mediu dintre pensii în Uniunea Europeană în 2014 masca discrepanțe semnificative între statele membre; întrucât, prin comparație, cel mai redus decalaj de gen dintre pensii este de 3,7 %, iar cel mai ridicat este de 48,8 %, în timp ce diferența depășește 30 % în 14 state membre;

Q.  întrucât există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește procentajul populației care primește pensie, acesta fiind de 15,1 % în Cipru și de 31,8 % în Lituania în anul 2013, în timp ce majoritatea beneficiarilor pensiilor din majoritatea statelor membre UE în 2013 erau femei;

R.  întrucât acest decalaj între pensii, generat de o serie de factori, este rezultatul dezechilibrului de gen în parcursul profesional și în viața de familie, precum și în oportunitățile de a face contribuții la pensie, poziția în structura familială și modul în care este calculat venitul pentru sistemul de pensii; întrucât decalajul de pensii dintre bărbați și femei reflectă totodată segregația de pe piața muncii proporția mai mare de femei care lucrează cu fracțiune de normă, pentru venituri salariale orare mai mici, cu pauze profesionale și mai puțini ani de încadrare în muncă din cauza muncii neremunerate realizate de femei ca mame și ca îngrijitoare în familiile lor; întrucât, prin urmare, decalajul de pensii ar trebui considerat un indicator principal al inegalității de gen pe piața forței de muncă, cu atât mai mult cu cât nivelul actual al decalajului de pensii între femei și bărbați este foarte apropiat de decalajul dintre femei și bărbați în ceea ce privește salariul total (39,7 % în 2015);

S.  întrucât amploarea reală a decalajului dintre pensii - care este rezultatul tuturor dezechilibrelor și inegalităților de gen acumulate (în ceea ce privește, de exemplu, accesul la putere și resursele economice pe parcursul vieții) de-a lungul vieții lor profesionale și care se regăsesc în primul și al doilea pilon de pensii - poate fi mascată prin mecanisme corective;

T.  întrucât acest decalaj dintre pensii reflectă, la un moment dat, condițiile existente în societate și pe piața muncii într-o perioadă care acoperă mai multe decenii; întrucât aceste condiții sunt supuse unor evoluții, uneori importante, care vor avea repercusiuni asupra necesităților diferitelor generații de femei pensionare;

U.  întrucât decalajul dintre pensii prezintă caracteristici diferite în funcție de situația personală, statutul social și starea civilă și/sau familială a pensionarelor respective; întrucât, în acest context, o abordare comună nu ar produce în mod necesar cele mai bune rezultate;

V.  întrucât familiile monoparentale sunt, în mod special, vulnerabile deoarece reprezintă 10 % din totalul familiilor care au în grijă minori, iar 50 % dintre acestea sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, acest procent fiind de două ori mai mare decât cel al populației totale expuse acestui risc; întrucât există o corelație pozitivă între decalajul dintre pensii și numărul de copii crescuți și întrucât, în cazul femeilor și mamelor căsătorite, decalajul de gen dintre este mai mare decât în cazul femeilor singure fără copii; întrucât, din acest punct de vedere, inegalitățile cu care s-au confruntat mamele singure riscă să se amplifice când se pensionează;

W.  întrucât concediul pentru creșterea copilului determină mamele - care reprezintă 79,76 % din persoanele care își reduc timpul de lucru pentru a avea grijă de copiii cu vârsta mai mică de opt ani- să se angajeze în locuri de muncă cu salarii mici, cu fracțiune de normă sau nedorite, sau să-și întrerupă cariera pentru a avea grijă de copiii; întrucât concediul de maternitate, concediul de paternitate și concediul pentru creșterea copilului sunt instrumente necesare și vitale pentru o mai bună repartizare a sarcinilor de îngrijire, pentru îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea privată și pentru a reduce cât mai mult întreruperile de carieră ale femeilor;

X.  întrucât nivelurile de remunerare și, prin urmare, drepturile de pensie ale taților nu sunt afectate de numărul copiilor lor sau, dimpotrivă, pot fi influențate pozitiv;

Y.  întrucât rata șomajului în rândul femeilor este subevaluată, având în vedere că multe femei nu sunt înregistrate ca șomere, în special cele care locuiesc în zone rurale sau izolate, multe dintre ele dedicându-se exclusiv muncii în gospodărie și îngrijirii copiilor; întrucât această situație conduce la o disparitate între pensii;

Z.  întrucât, date fiind modalitățile așa-zis clasice de organizare a muncii, pentru un cuplu în care ambii părinți doresc să lucreze cu normă întreagă, este dificil să găsească un echilibru armonios între viața familială și cea profesională;

AA.  întrucât introducerea, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, a unor contribuții pentru pensie ca recunoaștere a activității de îngrijire a copiilor sau a altor membri de familie ar putea contribui atenuarea efectelor negative pe care le are asupra pensiei întreruperea carierei din motive de îngrijire și întrucât ar fi de dorit ca toate statele membre să își consolideze sau îmbunătățească sistemele de contribuții în acest sens;

AB.  întrucât cotizarea pentru pensie în cazul formelor diferite de muncă ar putea ajuta toți lucrătorii să obțină un venit din pensii;

AC.  întrucât, deși s-au depus unele eforturi pentru remedierea acestei situații, ratele de angajare a femeilor continuă să fie inferioare obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ratelor de angajare a bărbaților; întrucât creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă contribuie la eforturile de reducere a decalajului de gen dintre pensii în UE, deoarece există o legătură directă între participarea pe piața muncii și nivelul pensiilor; întrucât ratele de integrare pe piața muncii nu conțin informații cu privire la durata și forma de angajare și, prin urmare, valoarea lor informativă legată de nivelurile de remunerare și ale pensiilor este redusă;

AD.  întrucât numărul de ani lucrați are un efect direct asupra venitului la pensie; întrucât femeile au, în medie, o carieră mai scurtă cu peste 10 ani decât bărbații, iar femeile care au lucrat mai puțin de 14 ani sunt victime ale unui decalaj de pensii de două ori mai important (64 %) decât cel care afectează femeile care au lucrat o perioadă mai mare (32 %);

AE.  întrucât femeile sunt mai susceptibile decât bărbații să-și întrerupă cariera adoptă formele atipice de ocupare a forței de muncă, muncesc cu fracțiune de normă (32 % dintre femei, în comparație cu 8,2 % dintre bărbați) sau fără să fie remunerate, în special când îngrijesc copii și rude și au aproape singure responsabilitatea exclusivă pentru îngrijirea și activitățile casnice, datorită persistenței inegalităților de gen, toate acestea fiind în detrimentul pensiilor pe care le vor avea;

AF.  întrucât investițiile în școli, în învățământul preșcolar, în universități și în îngrijirea persoanelor în vârstă pot contribui la crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și pot avea ca rezultat pe termen lung nu numai crearea de locuri de muncă, ci și obținerea de către femei a unor locuri de muncă de bună calitate, precum și posibilitatea de a rămâne pe piața muncii pentru perioade mai mari, ceea ce va avea pe termen lung un efect pozitiv asupra pensiilor;

AG.  este un pilon fundamental al societății noastre și este într-o mare măsură realizată de femei, iar acest dezechilibru este reflectat în diferența de gen la nivelul pensiilor; întrucât acest tip de muncă invizibilă nu este suficient recunoscut, în special atunci când se iau în considerare drepturile la pensie;

AH.  întrucât în UE continuă să existe diferențe mari de remunerare între bărbați și femei; întrucât aceste diferențe, care s-au ridicat la 16,3 % în 2014, sunt determinate în special de fenomene de discriminare și de segregare, care generează o suprareprezentare a femeilor în sectoare în care nivelul de remunerare este mai scăzut decât în alte sectoare dominate mai ales de bărbați; întrucât alți factori, cum ar fi întreruperile de carieră sau munca involuntară cu fracțiune de normă pentru a concilia responsabilitățile profesionale cu cele familiale, stereotipurile, subevaluarea muncii femeilor și diferențele în nivelurile de educație și de experiență profesională contribuie, de asemenea, la disparitățile de gen la nivelul remunerării;

AI.  întrucât articolul 151 din TFUE prevede că UE are ca obiectiv realizarea unei protecții sociale adecvate; întrucât, prin urmare, UE ar trebui să sprijine statele prin recomandări care să vizeze îmbunătățirea protecției persoanelor vârstnice care, datorită vârstei sau a situației personale, au dreptul de a primi o pensie;

AJ.  întrucât consolidarea legăturii dintre contribuții și remunerare, alături de creșterea părții celui de al doilea și al treilea pilon în organizarea sistemelor de pensii, transferă către actori privați riscurile apariției de factori de gen specifici în decalajul de pensii;

AK.  întrucât reformele sistemelor de pensii cuprinse în Cartea albă a pensiilor a Comisiei Europene, din 2012, nu sunt însoțite de evaluări ex-ante și ex-post ale impactului de gen cu privire la pensii;

AL.  întrucât organizarea sistemelor publice de securitate socială și a sistemelor de pensii ține de competența exclusivă a statelor membre; întrucât UE are, în primul rând, o competență de sprijinire în domeniul sistemelor de pensii, mai ales în temeiul articolului 153 din TFUE,

Observații generale

1.  solicită Comisiei să elaboreze, în strânsă colaborare cu statele membre, o strategie pentru eradicarea decalajului de pensii dintre bărbați și femei în Uniunea Europeană („strategia”) și să le ajute să stabilească orientări în această privință;

2.  aprobă și sprijină apelul făcut de Consiliu pentru o nouă inițiativă a Comisiei vizând stabilirea unei strategii a egalității dintre femei și bărbați 2016-2020, care să ia forma unei comunicări, așa cum s-a întâmplat în cazul strategiilor anterioare, și pentru consolidarea angajamentului strategic al UE față de egalitatea de gen, angajament care să fie strâns legat de Strategia Europa 2020;

3.  consideră că această strategie ar trebui să urmărească nu numai abordarea la nivelul statelor membre a impactului decalajului de pensii, în special asupra celor mai vulnerabile grupuri, ci și prevenirea acesteia în viitor prin combaterea cauzelor sale fundamentale, cum ar fi pozițiile inegale ale femeilor și bărbaților pe piața muncii din punctul de vedere al salarizării, avansării în carieră și al oportunităților de a lucra cu normă întreagă, precum și segregarea pe piața forței de muncă; încurajează, în acest sens, dialogul interguvernamental și schimbul de bune practici între statele membre;

4.  subliniază că este necesară o abordare multilaterală, cu o combinație de acțiuni în cadrul diferitelor politici care vizează îmbunătățirea egalității de gen, pentru a realiza cu succes strategia, care trebuie să cuprindă o abordare a pensiilor din perspectiva întregii vieți profesionale a persoanelor, precum și tratarea diferențelor de gen în nivelul de ocupare a forței de muncă, în carierele și posibilitățile de a plăti contribuțiile la pensie, precum și cele care rezultă din modul în care sunt organizate sistemele de pensii; invită Comisia și statele membre să țină seama de concluziile Consiliului din 18 iunie 2015, intitulate „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea diferențelor de gen la pensie”;

5.  atrage atenția asupra rolului important jucat de partenerii sociali în dezbaterea chestiunilor legate de salariul minim, respectându-se astfel principiul subsidiarității; subliniază rolul important al sindicatelor și al acordurilor colective în asigurarea accesului persoanelor vârstnice la pensii de stat în conformitate cu principiile solidarității dintre generații și egalității între femei și bărbați; semnalează că este important să se țină seama în mod corespunzător de partenerii sociali atunci când se adoptă decizii politice care modifică aspecte juridice semnificative ale condițiilor de eligibilitate pentru dreptul la pensie; invită UE și statele membre ca, în cooperare cu partenerii sociali și cu organizațiile pentru egalitatea de gen, să creeze și să aplice politici în vederea eliminării disparităților de gen în materie de remunerare; recomandă statelor membre să ia în considerare realizarea în mod regulat a unor analize comparative ale salariilor, ca o completare a acestor eforturi;

6.  invită statele membre să pună în aplicare măsuri respectuoase și de prevenire a sărăciei pentru lucrătorii a căror sănătate nu le permite să lucreze până la vârsta legală de pensionare; susține menținerea pensionării anticipate pentru lucrătorii care se expun unor condiții de muncă dificile sau riscante; consideră că un nivel mai ridicat al ocupării forței de muncă, prin crearea unor locuri de muncă de calitate, ar putea contribui la reducerea considerabilă a creșterii pe viitor a numărului de persoane care nu pot lucra până la vârsta legală de pensionare și, prin urmare, la atenuarea sarcinii financiare a îmbătrânirii;

7.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul recomandărilor de austeritate specifice fiecărei țări asupra sistemelor de pensii și asupra sustenabilității acestora, precum și asupra accesului la pensii bazate pe contribuții într-un număr din ce în ce mai mare de state membre, precum și cu privire la efectele negative ale recomandărilor specifice fiecărei țări asupra nivelurilor veniturilor și asupra transferurilor sociale necesare pentru eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale;

8.  subliniază că principiul subsidiarității trebuie aplicat cu strictețe și în domeniul pensiilor;

Evaluare și conștientizare pentru a combate mai eficient decalajul de pensii

9.  invită statele membre și Comisia să continue analizarea decalajelor de gen la nivelul pensiilor i să colaboreze cu Eurostat și cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei (EIGE) pentru elaborarea unor indicatori oficiali și fiabili privind decalajul de gen la pensii, precum și pentru identificarea factorilor diferiți care stau la baza acestuia pentru a-l monitoriza și a stabili obiective clare de reducere, precum și pentru a raporta Parlamentului European; invită statele membre să pună anual la dispoziția Eurostat statistici privind disparitățile salariale de gen și decalajul de pensii dintre bărbați și femei, astfel încât să fie posibilă evaluarea evoluțiilor de pe întreg teritoriul UE și mijloacele de rezolvare a acestei situații;

10.  invită Comisia să realizeze o analiză amănunțită a impactului pe care îl au recomandările din Cartea albă din 2012 cu privire la pensii asupra categoriilor de populație cele mai vulnerabile, în special asupra femeilor, în vederea combaterii cauzelor decalajului de pensii dintre bărbați și femei, precum și să stabilească un indicator oficial cu privire la decalajul de pensii dintre bărbați și femei și să realizeze o monitorizare sistematică; cere o evaluare adecvată și o monitorizare a impactului asupra genului pe care îl au recomandările sau măsurile adoptate până în prezent; invită Comisia să sprijine elaborarea de statistici dezagregate în funcție de gen și cercetări pentru a consolida monitorizarea și evaluarea efectelor pe care le au reformele în materie de pensii asupra prosperității și bunăstării femeilor;

11.  invită statele membre să promoveze combaterea decalajului de pensii dintre bărbați și femei prin politici sociale, sensibilizând actorii decizionali competenți în domeniu și dezvoltând programe pentru a informa femeile cu privire la consecințele fenomenului și a le oferi instrumente care să le permită conceperea unor strategii de finanțare a pensiilor care să fie sustenabile și adaptate nevoilor lor specifice, precum și despre accesul femeilor la pensiile din pilonul al doilea și al treilea, în special în sectoarele feminizate unde participarea la acești piloni poate fi redusă; invită Comisia și statele membre să conștientizeze și mai mult publicul în legătură cu egalitatea de remunerare și decalajul de pensii, precum și cu discriminarea directă și indirectă a femeilor la locul de muncă;

12.  reafirmă că, pentru a compara la nivelul UE noțiuni precum disparitatea salarială de gen, decalajul de pensii dintre bărbați și femei este nevoie de definiții clare și armonizate;

13.  invită statele membre și instituțiile Uniunii să promoveze studiile cu privire la efectele decalajelor de gen asupra pensiilor femeilor și asupra independenței lor financiare, luând în considerare aspecte precum îmbătrânirea populației, diferențele de gen în ceea ce privește starea de sănătate și speranța de viață, evoluția structurilor familiale și creșterea numărului de locuințe unipersonale, precum și diferitele situații personale ale femeilor; solicită, totodată, ca statele membre să elaboreze posibile strategii pentru a pune capăt decalajului de pensii dintre bărbați și femei;

Reducerea inegalităților în ceea ce privește capacitățile de contribuție la regimul de pensii

14.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să garanteze o implementare adecvată a legislației europene împotriva discriminărilor dintre bărbați și femei și monitorizarea sistematică a progresului acesteia, cu inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii în cazul nerespectării obligațiilor și posibila revizuire a acestora pentru a putea asigura egalitatea între bărbați și femei în privința capacităților de contribuție la pensie;

15.  condamnă cu fermitate decalajele de gen în remunerare și componenta lor „inexplicabilă” ce rezultă din discriminarea la locul de muncă și își reiterează apelul pentru revizuirea Directivei 2006/54/CE, care a fost transpusă clar și suficient numai în două state membre, pentru a se asigura o egalitate de gen mai mare în materie de angajare și de remunerare, aplicând principiul egalității de remunerare între femei și bărbați, pentru muncă egală garantat prin tratat de la crearea CEE;

16.  invită statele membre și Comisia să asigure aplicarea principiului nediscriminării și egalității pe piața forței de muncă și în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și, în special, să adopte măsuri de protecție socială pentru a asigura că remunerarea și prestațiile sociale acordate femeilor, inclusiv pensiile, respectă principiul egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru muncă egală sau pentru o muncă de aceeași valoare; solicită statelor membre să stabilească măsuri adecvate în vederea reducerii încălcărilor principiului remunerației egale a femeilor și bărbaților pentru muncă egală și pentru o muncă de valoare egală;

17.  îndeamnă statele membre, angajatorii și sindicatele să elaboreze și să implementeze instrumente utile și specifice de evaluare a locului de muncă pentru a facilita determinarea activității cu valoare egală și a asigura astfel plata egală între femei și bărbați și, prin urmare, pe viitor, pensii egale; încurajează societățile să realizeze audituri anuale privind egalitatea de remunerare, să publice datele cu cea mai mare transparență și să reducă diferența de gen în remunerare;

18.  invită Comisia și statele membre să sprijine combaterea segregării orizontale și verticale pe piața muncii, eliminând inegalitățile de gen și discriminarea pe motive de gen la încadrarea în muncă și încurajând, în special prin educație și prin campanii de conștientizare, fetele și femeile să se orienteze spre studii, meserii și cariere în sectoare cu potențial de inovare și de creștere, care sunt în prezent dominate de bărbați, ca urmare a unor stereotipuri persistente;

19.  invită Comisia și statele membre să le ofere femeilor mai multe stimulente pentru a lucra mai mult timp și cu pauze mai mici, pentru a fi mai independente economic, atât în prezent, cât și în viitor;

20.  reamintește că este important, în contextul creșterii transferului responsabilității regimurilor de pensii către regimuri de finanțare personală, să se asigure că accesul la serviciile financiare acoperite de Directiva 2004/113/CE este nediscriminatoriu și bazat pe criterii actuariale unisex; constată că aplicarea regulii unisex va contribui la reducerea decalajului de gen dintre pensii; invită statele membre și Comisia să crească gradul de transparență, de acces la informații și de certitudine pentru membrii și beneficiarii sistemelor de pensii ocupaționale, ținând seama de principiile UE privind nediscriminarea și egalitatea de gen;

21.  subliniază că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit clar că sistemele de pensii de serviciu trebuie considerate remunerație și că, prin urmare, acestora li se aplică, de asemenea, principiul egalității de tratament;

22.  invită statele membre să acorde o atenție specială femeilor care adesea nu dobândesc drepturi de pensii și sunt lipsite, așadar, de independență economică, mai ales în caz de divorț;

Reducerea inegalităților de gen în cariera profesională

23.  salută răspunsul Comisiei la solicitarea sa privind îmbunătățirea concilierii dintre viața profesională și cea personală, prin propuneri fără caracter legislativ și printr-o propunere legislativă care creează mai multe tipuri de concedii, pentru a răspunde provocărilor secolului XXI; subliniază că propunerile formulate de Comisie reprezintă o bază bună în direcția îndeplinirii așteptărilor cetățenilor europeni; invită toate instituțiile să realizeze măsurile din acest pachet cât mai curând cu putință;

24.  îndeamnă statele membre să respecte și să aplice legislația privind drepturile referitoare la maternitate, astfel încât femeile să nu fie dezavantajate la pensie pentru că au devenit mame în timpul perioadei active;

25.  invită statele membre să aibă în vedere posibilitatea ca angajații să poată negocia acorduri voluntare flexibile de muncă, inclusiv „munca inteligentă”, în conformitate cu practicile naționale și independent de vârsta copiilor sau situația familială, permițând astfel femeilor și bărbaților un echilibru mai bun între viața profesională și viața personală, astfel încât să nu fie nevoiți să-l favorizeze pe celălalt părinte când își asumă responsabilități de îngrijire;

26.  ia act de propunerea privind concediul pentru îngrijiri acordat părinților și îngrijitorilor, inclusă în directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, și își reiterează apelul privind acordarea unei remunerații și a unei protecții sociale adecvate; încurajează statele membre să introducă „credite de îngrijire” în beneficiul femeilor, dar și al bărbaților, pe baza schimbului de bune practici, pentru a compensa întreruperile de carieră pentru îngrijirea informală a unui membru al familiei și perioade oficiale de concediu de îngrijire, cum ar fi concediul de maternitate, paternitate și de îngrijire a copilului, precum și să le valorifice echitabil la calculul drepturilor de pensie; consideră că aceste „credite de îngrijire” trebuie acordate pentru o perioadă de timp determinată scurtă, pentru a nu adânci și mai mult stereotipurile și inegalitățile;

27.  invită statele membre să elaboreze strategii pentru recunoașterea importanței îngrijirii neoficiale a membrilor familiei și a altor persoane dependente și a împărțirii lor echitabile între femei și bărbați, lipsa acestora reprezentând o cauză potențială pentru întreruperea carierei și pentru munca precară în cazul femeilor, ceea ce le periclitează drepturile lor de pensie; în acest context, subliniază importanța stimulentelor pentru bărbați de a-și folosi concediul pentru creșterea copilului și concediul de paternitate;

28.  solicită statelor membre ca angajații care se întorc la lucru după concediul de maternitate sau parental să își poată relua fostul loc de muncă în condiții comparabile;

29.  reamintește că echilibrul dintre viața personală și cea profesională nu se poate atinge decât dacă există structuri locale, de calitate, accesibile și la prețuri convenabile, pentru îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente, și cu încurajarea împărțirii egale a responsabilităților, costurilor și îngrijirilor; invită statele membre să mărească investițiile în servicii pentru copii, subliniază necesitatea existenței unor structuri de îngrijire a copiilor în zonele rurale și îndeamnă Comisia să sprijine statele membre, inclusiv prin furnizarea fondurilor UE disponibile, pentru a crea astfel de structuri într-o formă care să fie accesibilă tuturor; invită statele membre nu numai să îndeplinească obiectivele de la Barcelona cât de curând posibil și nu mai târziu de 2020, ci și să definească obiective specifice similare pentru servicii pe termen lung, oferind totodată familiilor opțiunea de a alege modelul preferat de creștere a copiilor; felicită statele membre care au realizat deja cele două seturi de obiective specifice;

Efectele sistemelor de pensii asupra decalajului de pensii

30.  invită statele membre să evalueze, pe baza unor date fiabile și comparabile, efectele sistemelor lor de pensii asupra decalajului de pensii și a factorilor care stau la baza acestuia, pentru a combate discriminarea și a crea transparență în sistemele de pensii ale statelor membre ale UE;

31.  subliniază că sustenabilitatea sistemelor de pensii trebuie să țină seama de provocările ridicate de schimbările demografice, de îmbătrânirea populației, de rata natalității, precum și de raportul dintre numărul persoanelor active economic și numărul persoanelor aflate la vârsta de pensie; reamintește că situația celor aflați la vârsta de pensie este strâns legată de numărul de ani de activitate și de contribuțiile plătite;

32.  invită statele membre ca, pentru a asigura o securitate socială durabilă, dată fiind speranța de viață în creștere din UE, să opereze urgent modificările structurale necesare ale sistemelor de pensii;

33.  invită Comisia s și statele membre să studieze atent modul în care decalajul de pensii ar putea fi afectat de evoluția sistemelor obligatorii de pensii de stat către mecanismele mai flexibile din cadrul sistemelor ocupaționale și private de contribuții la pensii, în ceea ce privește calcularea duratei de contribuție la regimul de pensii și ieșirea progresivă de pe piața muncii;

34.  avertizează cu privire la riscurile la adresa egalității de gen reprezentate de trecerea de la pensiile de securitate socială la pensii finanțate personal, deoarece pensiile personale au la bază contribuții individuale și nu compensează timpul petrecut având grijă de copii și de alte persoane aflate în întreținere sau perioadele de șomaj, de concediu medical sau de dizabilități; subliniază că reformele sistemelor de pensii care asociază beneficiile sociale cu creșterea și cu situația piețelor muncii și a piețelor financiare se concentrează numai asupra aspectelor macroeconomice, neglijând scopul social al pensiilor;

35.  invită statele membre să elimine din sistemele lor de pensii și din reformele adoptate elementele care agravează dezechilibrele de pensii (în special dezechilibrele de gen precum actualul decalaj dintre pensii), ținând seama de impactul de gen al oricărei reforme viitoare a pensiilor, precum și să aplice măsuri de eradicare a acestei discriminări; subliniază că orice modificare de politică privind pensiile ar trebui măsurată în raport cu impactul acesteia asupra disparităților de gen, cu o analiză specifică de comparare a impactului modificărilor propuse asupra femeilor și a bărbaților, și că acest lucru ar trebui să fie o caracteristică a proceselor de planificare, elaborare, implementare și evaluare a politicii publice;

36.  invită Comisia să încurajeze schimburile de bune practici pentru a identifica atât mecanismele corective cele mai eficiente, cât și cele care ar putea contribui la lupta împotriva factorilor care favorizează decalajul de pensii;

37.  invită Comisia și statele membre să introducă tarife de viață unisex în sistemele de pensii și de contribuții, ca recunoaștere a activității de îngrijire, precum și pentru beneficiile derivate, astfel încât femeile să poată primi pensii egale pentru contribuții egale, chiar dacă se așteaptă ca femeile să trăiască mai mult decât bărbații, precum și să se asigure că speranța de viață pentru femei nu este folosită drept pretext pentru discriminare, mai exact în ceea ce privește calcularea pensiilor;

38.  solicită o revizuire a tuturor stimulentelor disponibile în cadrul sistemului fiscal și de pensii și a impactului acestora asupra decalajului de pensii dintre femei și bărbați, cu accent pe gospodăriile al căror cap de familie sunt mamele singure; solicită, de asemenea, eliminarea stimulentelor contraproductive și individualizarea drepturilor;

39.  subliniază rolul important pe care pensiile de urmaș îl au în protejarea multor femei în vârstă de riscul de sărăcie și de excluziune socială cu care se confruntă care sete mai ridicat comparativ cu bărbații în vârstă; solicită statelor membre să reformeze, dacă este necesar, sistemele de pensii de urmaș, astfel încât să nu fie penalizate femeile necăsătorite; invită statele membre ca, cu sprijinul Comisiei, să studieze, ținând seama de ratele ridicate de divorț și de numărul mare al cuplurilor necăsătorite, efectele diferitelor sisteme care asigură pensii de urmaș asupra sărăciei în rândul cuplurilor necăsătorite și a excluziunii sociale a femeilor în vârstă și să ia în considerare posibilitatea furnizării de instrumente juridice pentru asigurarea unor drepturi de pensie partajate în caz de divorț;

40.  subliniază că orice persoană are dreptul la o pensie de stat accesibilă tuturor și amintește articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale a UE, în care este consacrat dreptul persoanelor vârstnice de a avea o viață demnă și independentă, precum și articolul 34 din Cartă, în care se recunoaște dreptul de a avea acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care garantează protecție în situații precum maternitatea, boala, accidentele de muncă, dizabilitatea, nevoia de îngrijiri pe termen lung sau vârsta înaintată, precum și în cazul pierderii locului de muncă; subliniază importanța sistemelor publice de securitate socială finanțate prin contribuții ca o componentă importantă a asigurării unei pensii adecvate;

41.  solicită statelor membre să se asigure că atât bărbații, cât și femeile au șansa de a realiza perioade de contribuție integrale și, de asemenea, să asigure tuturor dreptul la pensie, în vederea eliminării decalajului de pensii prin combaterea discriminării de gen în ocuparea forței de muncă, prin adaptarea educației și a planificării carierei, prin îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și viața privată și prin creșterea investițiilor în îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă; consideră, de asemenea, relevante următoarele măsuri: elaborarea de reglementări temeinice privind sănătatea și siguranța la locul de muncă care să țină seama de riscurile profesionale de gen, precum și de riscurile psihosociale, investițiile în serviciile publice de ocupare a forței de muncă care să poată orienta femeile de toate vârstele în căutarea unui loc de muncă și introducerea unor norme flexibile pentru tranziția de la un loc de muncă la pensie;

42.  reamintește că, în Comentariul general nr. 16 (2005) privind egalitatea de drepturi între bărbați și femei în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale, Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale a semnalat faptul că articolul 3, în raport cu articolul 9, din PIDESC impune, printre altele, ca vârsta de pensionare obligatorie să fie aceeași pentru bărbați și femei și să se garanteze faptul că femeile primesc aceleași prestații din planurile de pensii, atât publice, cât și private;

o
o   o

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) 11 august 2005, E/C.12/2005/4.
(2) 4 februarie 2008, E/C.12/GC/19.
(3) XX-3/def/GRC/4/1/EN.
(4) JO L 6, 10.1.1979, p. 24.
(5) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
(6) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(7) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(8) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 9.
(9) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 60.
(10) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 75.
(11) JO C 36, 29.1.2016, p. 6.
(12) JO C 316, 30.8.2016, p. 2.
(13) JO C 407, 4.11.2016, p. 2.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2015)0351.
(15) Texte adoptate, P8_TA(2016)0338.

Notă juridică