Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2003(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0195/2017

Texte depuse :

A8-0195/2017

Dezbateri :

PV 14/06/2017 - 20
CRE 14/06/2017 - 20

Voturi :

PV 15/06/2017 - 7.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0271

Texte adoptate
PDF 383kWORD 62k
Joi, 15 iunie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Agenda europeană pentru economia colaborativă
P8_TA(2017)0271A8-0195/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 15 iunie 2017 referitoare la o agendă europeană pentru economia colaborativă (2017/2003(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 noiembrie 2016 referitoare la noile oportunități pentru întreprinderile mici din sectorul transporturilor, inclusiv modelele de economie colaborativă(3),

–  având în vedere reuniunea Grupului de lucru la nivel înalt al Consiliului privind competitivitatea și creșterea economică din 12 septembrie 2016 și documentul de dezbatere al Președinției(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 mai 2016 intitulată „Platforme online și piața unică digitală - Oportunități și provocări pentru Europa” (COM(2016)0288),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Consiliul Competitivitate din 29 septembrie 2016 și rezultatul acestuia,

–  având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne(5) („Directiva privind serviciile”),

–  având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”)(6),

–  având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori care modifică Directiva 84/450/CEE a Consiliului, Directivele 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”)(7),

–  având în vedere Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului(8),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 mai 2016 referitor la orientările privind punerea în aplicare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale (SWD(2016)0163),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(9),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 decembrie 2016 intitulat „Economia colaborativă și platformele online: o viziune comună a orașelor și a regiunilor”(10),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 decembrie 2016 referitor la economia colaborativă(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru transport și turism (A8-0195/2017),

A.  întrucât economia colaborativă a cunoscut o creștere rapidă în ultimii ani în privința utilizatorilor, tranzacțiilor și veniturilor, remodelând modul în care sunt furnizate produsele și serviciile și concurând cu modelele de afaceri tradiționale în multe sectoare;

B.  întrucât economia colaborativă aduce beneficii sociale cetățenilor UE;

C.  întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) constituie motorul principal al economiei europene, reprezentând, potrivit cifrelor din 2014, 99,8 % din toate întreprinderile din sectorul nefinanciar și asigurând două din trei locuri de muncă;

D.  întrucât doar 1,7 % dintre întreprinderile din UE utilizează pe deplin tehnologiile digitale avansate, în timp ce 41 % nu le utilizează deloc; întrucât digitalizarea tuturor sectoarelor este esențială pentru a menține și a îmbunătăți competitivitatea UE;

E.  întrucât un studiu recent efectuat de Comisie arată că 17 % dintre consumatorii europeni au utilizat serviciile oferite de economia colaborativă, iar 52 % au cunoștință de serviciile oferite(12);

F.  întrucât nu există statistici oficiale privind numărul de locuri de muncă din economia colaborativă,

G.  întrucât economia colaborativă oferă tinerilor, migranților, lucrătorilor cu fracțiune de normă și persoanelor în vârstă posibilități de a beneficia de acces pe piața forței de muncă;

H.  întrucât modelele economiei colaborative pot contribui la stimularea participării femeilor pe piața forței de muncă și în economie, prin faptul că oferă oportunități pentru forme flexibile de antreprenoriat și de ocupare a forței de muncă;

I.  întrucât, cu toate că recenta comunicare a Comisiei intitulată „Agenda europeană pentru economia colaborativă” reprezintă un bun punct de plecare pentru promovarea și reglementarea acestui sector în mod eficient, este necesar să se includă perspectiva egalității de gen și să se examineze dispozițiile legislației relevante privind combaterea discriminării cu prilejul unor analize și recomandări ulterioare în acest domeniu;

J.  întrucât și promovarea justiției și a protecției sociale, astfel cum este definită la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este un obiectiv al pieței interne a UE;

Considerații generale

1.  salută comunicarea privind agenda europeană pentru economia colaborativă și subliniază că ea ar trebui să reprezinte un prim pas în direcția unei strategii a UE bine cumpănite, mai cuprinzătoare și mai ambițioase în domeniul economiei colaborative;

2.  are convingerea că, dacă se dezvoltă într-un mod responsabil, economia va crea oportunități deosebite pentru cetățeni și consumatori, care au de câștigat de pe urma creșterii concurenței, serviciilor personalizate, posibilităților mai mari de alegere și prețurilor mai mici; subliniază că în acest sector creșterea economică este orientată spre consumatori permițându-le acestora să aibă un rol mai activ;

3.  subliniază necesitatea de a permite întreprinderilor să se dezvolte, prin eliminarea obstacolelor, a duplicării și a fragmentării care împiedică dezvoltarea transfrontalieră;

4.  încurajează statele membre să asigure claritate juridică și să nu perceapă economia colaborativă ca o amenințare la adresa economiei tradiționale; subliniază importanța reglementării economiei colaborative într-un mod care mai degrabă să ofere facilități și oportunități decât să impună restricții;

5.  este de acord cu faptul că economia colaborativă a generat noi și interesante oportunități antreprenoriale, locuri de muncă și creștere economică, jucând adesea un rol important nu doar în creșterea eficienței sistemului economic, ci și în creșterea sustenabilității sociale și ecologice a acestuia, permițând o mai bună alocare a resurselor și activelor care ar fi altfel insuficient valorificate și contribuind în acest mod la tranziția către o economie circulară;

6.  recunoaște, totodată, că economia colaborativă poate avea un impact considerabil asupra unor modele de afaceri reglementate tradiționale, cu o lungă istorie în spate în multe sectoare strategice, cum ar fi sectorul transporturilor, al cazării, al industriei restaurantelor, al serviciilor, al comerțului cu amănuntul și al finanțelor; înțelege provocările legate de existența unor standarde juridice diferite pentru actori economici similari; consideră că economia colaborativă le conferă consumatorilor un rol mai important, oferă noi oportunități de angajare și are potențialul de a facilita respectarea obligațiilor fiscale, dar subliniază totodată cât este de important să se asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și să se respecte pe deplin drepturile lucrătorilor și obligațiile fiscale; recunoaște că economia colaborativă influențează atât mediul urban, cât și mediul rural;

7.  relevă lipsa de claritate în rândul antreprenorilor, consumatorilor și autorităților în legătură cu modul de aplicare a normelor în unele domenii, fapt ce indică nevoia de a ne ocupa de zonele gri din peisajul normativ, și se arată îngrijorat de riscul de fragmentare a pieței unice este conștient de faptul că dacă nu sunt bine gestionate, aceste schimbări pot genera insecuritate juridică în legătură cu normele și constrângerile aplicabile în exercitarea drepturilor individuale și în ceea ce privește protecția consumatorilor; consideră că reglementările trebuie să fie adecvate scopului și în pas cu era digitală și este profund îngrijorat de impactul negativ al insecurității juridice și al complexității normelor asupra întreprinderilor nou-înființate și organizațiilor non-profit europene implicate în economia colaborativă;

8.  consideră că o premisă pentru înflorirea economiei colaborative în Uniunea Europeană este edificarea unui sistem juridic dinamic, clar și, unde este cazul, armonizat, și asigurarea unor condiții echitabile de concurență;

Economia colaborativă în UE

9.  pune în lumina necesitatea de a vedea economia colaborativă nu doar ca pe o colecție de noi modele de afaceri care oferă bunuri și servicii, ci și ca pe o nouă formă de integrare între societate și economie, unde serviciile oferite se bazează pe o gamă largă de relații, unde relațiile economice se întrepătrund cu cele sociale, creând noi forme de comunitate și noi modele de afaceri;

10.  remarcă faptul că în Europa economia colaborativă are unele trăsături specifice, reflectând structura economiei europene, care constă mai mult în IMM-uri și microîntreprinderi; subliniază necesitatea de a asigura un mediu de afaceri unde platformele colaborative să poată să crească și să fie extrem de competitive pe piața mondială;

11.  constată că întreprinzătorii europeni manifestă o tendință puternică de a crea platforme colaborative pentru obiective sociale și atestă creșterea interesului față de economia colaborativă bazată pe modele de afaceri cooperatiste;

12.  subliniază cât este de important să se prevină orice formă de discriminare, astfel încât să se asigure accesul efectiv și egal la servicii colaborative;

13.  consideră că acele servicii oferite în cadrul economiei colaborative care fac obiectul unei informări publice și sunt oferite pentru obținerea unui profit intră sub incidența Directivei 2004/113/CE din 13 decembrie 2004 a Consiliului de aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(13) și ar trebui, prin urmare, să fie în concordanță cu principiul egalității de tratament între bărbați și femei;

Cadrul de reglementare al UE: furnizori ocazionali, consumatori, platforme colaborative

14.  recunoaște că deși unele sectoare ale economiei colaborative sunt reglementate, inclusiv la nivel local și național, alte sectoare se pot regăsi în zone gri din peisajul normativ, întrucât nu este întotdeauna clar care reglementări ale UE se aplică, ducând astfel la diferențe semnificative între statele membre atât din cauza reglementărilor naționale, regionale și locale, cât și a jurisprudenței, fragmentând astfel piață unică;

15.  salută intenția Comisiei de a remedia fragmentarea actuală, dar regretă că comunicarea sa nu a adus suficient de multă claritate în legătură cu aplicabilitatea legislației existente a UE la diferite modele de economie colaborativă; subliniază că statele membre trebuie să impună cu mai multă strictețe legislația existentă și îi solicită Comisiei să încerce să definească un cadru pentru sancționarea abaterilor, sprijinind eforturile depuse de statele membre, cel mai important pe marginea Directivei serviciilor și a acquis-ului în materie de drepturi ale consumatorilor; îndeamnă Comisia să recurgă fără șovăire la toate instrumentele de care dispune în acest context, inclusiv proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, ori de câte ori sunt identificate cazuri de punere în aplicare incorectă sau insuficientă a legislației;

16.  subliniază că cerințele aferente accesului la piață al platformelor și furnizorilor de servicii colaborative trebuie să fie necesară, justificată și proporțională, în conformitate cu Tratatul UE și cu legislația secundară aplicabilă, și în același timp simplă și clară; subliniază că această evaluare trebuie să facă diferența între furnizarea de servicii profesională și privată, supunându-i pe furnizorii de servicii ocazionali unor cerințe juridice mai ușoare dar asigurând totodată standarde de calitate și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și luând în considerare diferențele sectoriale;

17.  recunoaște necesitatea ca operatorii tradiționali și operatorii și serviciile noi legate de platformele digitale și de platformele colaborative să se dezvolte într-un mediu propice afacerilor și competitiv, transparent în ceea ce privește modificările legislative; este de acord cu faptul că statele membre ar trebui să țină seama de caracteristicile specifice ale întreprinderilor din cadrul economiei colaborative atunci când evaluează cerințele aferente accesului la piață;

18.  îndeamnă Comisia să conlucreze cu statele membre pentru a oferi mai multe îndrumări legate de stabilirea unor criterii clare pentru a face deosebirea între furnizori ocazionali și profesionali, crucială pentru dezvoltarea în condiții oneste a economiei colaborative; subliniază că aceste îndrumări ar trebui să ofere claritate și siguranță juridică și să țină cont, printre altele, de diferențele între statele membre în ceea ce privește legislația și realitățile economice, precum nivelul veniturilor, caracteristicile sectoarelor, situația microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și de scopul lucrativ al activității; crede că un set de principii și criterii generale la nivelul UE și un set de praguri la nivel național ar putea fi o soluție pentru viitor și îi cere Comisiei să facă un studiu pe această temă;

19.  atrage atenția că dacă stabilirea unor praguri poate oferi linii de demarcație între furnizori ocazionali și întreprinderi, ea poate crea, totodată, o disparitate între microîntreprinderi și întreprinderile mici, pe de o parte, și furnizorii ocazionali, pe de altă parte; consideră că ar fi de dorit să se asigure condiții echitabile de concurență între categorii comparabile de furnizori de servicii; cere să se elimine barierele normative inutile și cerințele nejustificate pentru accesul pe piață pentru toți operatorii economici, mai ales pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici, pentru că ele înăbușă inovarea;

20.  salută inițiativa Comisiei de a asigura aplicabilitatea dispozițiilor de drept al consumatorilor și de a preveni abuzurile în economia colaborativă cu intenția de a eluda legislația; consideră că consumatorii ar trebui să se bucure de un nivel de protecție ridicat și performant, indiferent dacă serviciile sunt furnizate de prestatori profesionali sau ocazionali și subliniază, în special, importanța protejării consumatorilor în cazul tranzacțiilor de la individ la individ, recunoscând, totodată, că o oarecare formă de protecție poate fi oferită de autoreglementare;

21.  cere să se ia măsuri care să garanteze că furnizorii de servicii ocazionali aplică în întregime și respectă în permanență normele de protecție a consumatorilor, în mod identic sau comparabil cu furnizorii de servicii profesionali;

22.  remarcă faptul că consumatorii ar trebui să aibă acces la informații care să indice dacă evaluările efectuate de alți utilizatori ai unui serviciu sunt sau nu supuse influenței din partea furnizorului, de exemplu, sub forma publicității plătite;

23.  relevă nevoia de mai multă claritate în domeniul protecției consumatorilor în caz de litigii și îndeamnă platformele colaborative să asigure sisteme eficace pentru procedurile de depunere a reclamațiilor și reglementarea litigiilor, ajutându-i, astfel, pe consumatori să își exercite drepturile;

24.  subliniază că modelele de economie colaborativă se bazează în mare parte pe reputație, evidențiind că transparența este esențială în această privință; consideră că în multe cazuri modelele de afaceri ale economiei colaborative le conferă consumatorilor un rol de protagoniști, activ, cu sprijinul tehnologiei; subliniază că este încă nevoie de norme pentru protecția consumatorilor în economia colaborativă, acolo unde există entități dominante pe piață, informații asimetrice sau o lipsă de alternative sau de concurență; subliniază cât este de important să se garanteze informații adecvate pentru consumatori privind regimul juridic aplicabil fiecărei tranzacții, precum și drepturile ulterioare și obligațiile legale;

25.  îi cere Comisiei să clarifice și mai mult situația răspunderii platformelor colaborative, pentru a promova comportamentul responsabil, transparența, securitatea juridică și a mări astfel încrederea utilizatorilor; recunoaște mai ales că nu este clar dacă o platformă furnizează un serviciu subiacent sau oferă mai mult un serviciu aferent societății informaționale, în conformitate cu Directiva privind comerțul electronic; de aceea, invită Comisia să ofere mai multe îndrumări cu privire la aceste aspecte și să analizeze dacă sunt necesare și alte măsuri pentru a mări eficiența cadrului normativ; în același timp, invită platformele să ia măsuri voluntare în această privință;

26.  îi cere Comisiei să examineze și mai atent legislația UE pentru a reduce incertitudinile și a garanta o mai mare siguranță juridică în legătură cu normele aplicabile modelelor de afaceri colaborative și pentru a aprecia dacă ar fi adecvat să se adopte norme noi sau să se modifice normele existente, mai ales în ceea ce privește intermediarii activi și cerințele de informare și transparență aplicabile acestora, neexecutarea serviciilor și răspunderea;

27.  consideră că orice nou cadru de reglementare ar trebui să promoveze capacitățile de autoguvernare ale platformelor și ale mecanismelor de evaluare inter pares, din moment ce ambele au dovedit că funcționează bine și să țină cont de gradul de satisfacție al consumatorilor față de serviciile colaborative; are convingerea că platformele colaborative pot adopta ele însele un rol activ într-un asemenea mediu de reglementare prin corectarea informațiilor asimetrice, îndeosebi prin mecanisme de reputație digitală menite să întărească încrederea utilizatorilor; consideră totuși că această capacitate de autoreglementare a platformelor colaborative nu înlocuiește nevoia de a aplica normele existente, precum Directiva privind serviciile, Directiva privind comerțul electronic, legislația UE în domeniul protecției consumatorilor și alte norme posibile;

28.  de aceea, crede că mecanismele digitale de consolidare a încrederii, reprezintă o parte esențială a economiei colaborative; salută toate eforturile și inițiativele lansate de platformele colaborative le-au pus în aplicare pentru a evita distorsiunile, precum și cele menite să mărească transparența și încrederea în mecanismele de notare și evaluare, stabilirea unor criterii solide de construire a reputației, introducerea unor garanții sau asigurări, verificarea identității furnizorilor ocazionali și a prosumatorilor și dezvoltarea unor sisteme de plăți sigure și transparente; consideră că aceste noi evoluții, precum mecanismele de evaluare bidirecționale, verificările independente ale evaluărilor și adoptarea voluntară a unor sisteme de certificare sunt exemple despre cum să se prevină abuzurile, manipulările și feedbackul fals; încurajează platformele colaborative să învețe din cele mai bune practici și să își informeze mai bine utilizatorii cu privire la obligațiile legale care le revin;

29.  subliniază importanța crucială a clarificării metodelor pe baza cărora funcționează sistemele automate de luare a deciziilor pentru a garanta corectitudinea și transparența algoritmilor; îndeamnă Comisia să examineze această chestiune și din perspectiva dreptului concurenței; îi cere Comisiei să poarte un dialog cu statele membre, cu sectorul privat și cu autoritățile de reglementare relevante pentru a stabili criterii performante pentru elaborarea principiilor de răspundere în materie de algoritmi pentru platformele colaborative bazate pe informații;

30.  subliniază necesitatea de a evalua utilizarea datelor atunci când ea poate avea diferite efecte asupra unor segmente diferite ale societății, de a preveni discriminarea și de a verifica potențialele efecte negative ale volumelor mari de date asupra confidențialității; reamintește că UE a elaborat deja un cadru cuprinzător pentru protecția datelor în Regulamentul general privind protecția datelor și prin urmare le cere platformelor economiei colaborative să nu neglijeze chestiunea protecției datelor și să informeze în mod transparent prestatorii de servicii și utilizatorii cu privire la datele cu caracter personal colectate și cu privire la modul în care sunt prelucrate aceste date;

31.  recunoaște că multe norme din acquis-ul UE sunt deja aplicabile economiei colaborative; invită Comisia, pentru a împiedica fragmentarea în continuare a pieței unice, să evalueze dacă trebuie elaborat un cadru comun de reglementare, în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări și cu experiențele statelor membre; consideră că acest cadru ar trebui să fie armonizat, pe cât posibil, și totodată flexibil, neutru din punct de vedere tehnologic și să treacă testul timpului, el trebuind să constea dintr-o combinație de principii generale și norme specifice, pe lângă orice reglementare sectorială specifică care s-ar putea dovedi necesară ;

32.  subliniază importanța unei legislații coerente cu scopul de a garanta buna funcționare a pieței interne pentru toți și solicită Comisiei ca, înainte de a introduce o nouă legislație care ar putea fragmenta piața internă, să protejeze normele și legislația în vigoare privind drepturile lucrătorilor și ale consumatorilor;

Conformitatea cu normele concurențiale și fiscale

33.  salută faptul că dezvoltarea economiei colaborative a dus la creșterea concurenței și i-a obligat pe operatorii existenți să se concentreze pe cerințele reale ale consumatorilor; îndeamnă Comisia să asigure condiții de concurență echitabile între platformele colaborative și între acestea și întreprinderile tradiționale în cazul unor servicii comparabile; subliniază importanța identificării și eliminării barierelor din calea înființării și dezvoltării întreprinderilor colaborative, mai ales în cazul întreprinderilor noi; subliniază în acest context nevoia de a asigura un flux de date neîngrădit, portabilitatea datelor și interoperabilitatea, protejând în același timp informațiile și datele cu caracter personal ale utilizatorului, care să faciliteze trecerea de la o platformă la alta și să prevină blocarea, toți aceștia fiind factori cheie pentru o concurență deschisă și loială și pentru a întări poziția utilizatorilor platformelor colaborative ținând cont interesele legitime ale tuturor participanților la piață și protejând informațiile și datele cu caracter personal ale utilizatorilor;

34.  apreciază creșterea trasabilității tranzacțiilor făcute prin intermediul platformelor online în contextul respectării obligațiilor fiscale și al sancționării abaterilor, dar este îngrijorat de greutățile care au început să apară până acum în unele sectoare; subliniază faptul că economia colaborativă nu ar trebui folosită niciodată ca o modalitate de a evita obligațiile fiscale; mai subliniază iarăși nevoia urgentă de colaborare între autoritățile competente și platformele colaborative privind conformitatea cu dispozițiile fiscale și colectarea taxelor; recunoaște că aceste aspecte au fost tratate în anumite state membre și remarcă cooperarea de succes între sectorul public și cel privat în acest domeniu; invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre, implicând autoritățile competente și părțile interesate, să formuleze soluții eficace și inovatoare pentru o mai bună respectare a obligațiilor fiscale și sancționarea mai strictă a abaterilor, pentru elimina totodată riscul de fraudă transfrontalieră; le solicită platformelor colaborative să joace un rol activ în acest domeniu; încurajează statele membre să coopereze pentru a clarifica informațiile pe care diferiții actori economici implicați în economia colaborativă trebuie să le dezvăluie autorităților fiscale în cadrul obligațiilor de dezvăluire a informațiilor fiscale care le revin în temeiul legislației naționale;

35.  este de acord că prestatorii ocazionali, prestatorii de servicii profesionale, întreprinderile și platformele colaborative care oferă servicii comparabile atât în economia tradițională, cât și în economia colaborativă, ar trebui să aibă obligații fiscale similare și este convins că taxele ar trebui plătite acolo unde se generează profiturile și acolo unde se fac activități care nu sunt doar simple contribuții la costuri, cu respectarea principiului subsidiarității și în conformitate cu normele fiscale naționale și locale;

Impactul asupra pieței muncii și asupra drepturilor lucrătorilor

36.  subliniază că revoluția digitală are un impact considerabil asupra pieței muncii și că tendințele care se manifestă în economia colaborativă se înscriu în curentul actual de digitalizare a societății;

37.  remarcă, în același timp, faptul că economia colaborativă creează noi oportunități și noi parcursuri profesionale flexibile pentru toate categoriile de utilizatori, îndeosebi pentru lucrătorii independenți, șomeri, pentru cei care pe moment sunt departe de piața muncii sau nu ar putea participa altfel la ea, putând servi deci drept poartă de intrare pe piața muncii, mai ales pentru tineri și grupuri marginalizate; atrage însă atenția că, în unele situații, această evoluție poate să ducă și la precaritate; subliniază, prin urmare, nevoia de flexibilitate pe piața muncii, pe de o parte, și de securitate economică și socială pentru lucrători, pe de altă parte, potrivit uzanțelor și tradițiilor din statele membre;

38.  invită Comisia să analizeze măsura în care reglementările actuale ale Uniunii se aplică pieței forței de muncă din domeniul digital și să asigure implementarea și respectarea corespunzătoare a acestora; invită statele membre, în colaborare cu partenerii sociali și alte părți interesate implicate, să evalueze, în mod proactiv și pe baza logicii anticipării, în ce măsură trebuie modernizată legislația în vigoare, inclusiv sistemele de securitate socială, pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice, asigurând, totodată, protecția lucrătorilor; invită Comisia și statele membre să coordoneze sistemele de securitate socială pentru a asigura exportabilitatea beneficiilor și agregarea perioadelor conform legislației Uniunii și legislației naționale; încurajează partenerii sociali să actualizeze contractele colective acolo unde este necesar, astfel încât standardele de protecție în vigoare să poată fi păstrate și în mediul profesional digital;

39.  subliniază importanța crucială a ocrotirii drepturilor lucrătorilor implicați în servicii colaborative – în primul și în primul rând, dreptul lucrătorilor de a se organiza, de a recurge la acțiuni colective și de a negocia acorduri colective, potrivit legislației și uzanțelor naționale; reamintește că toți lucrătorii din economia colaborativă sunt fie angajați, fie lucrători care desfășoară o activitate independentă, în funcție de preponderența activităților, și ar trebui clasificați în consecință; îndeamnă statele membre și Comisia să asigure, potrivit domeniilor lor de competență respective, condiții de lucru echitabile și o protecție socială adecvată pentru toți lucrătorii din economia colaborativă, indiferent de statutul lor;

40.  invită Comisia să publice orientări privind modul în care se aplică legislația Uniunii diferitelor tipuri de modele de afaceri în cadrul economiei platformelor, cu scopul de a elimina, acolo unde este necesar, lacunele de reglementare în domeniul muncii și al securității sociale; consideră că potențialul economiei platformelor de a asigura un nivel ridicat de transparență permite o bună trasabilitate, în conformitate cu obiectivul privind asigurarea respectării legislației actuale; invită statele membre să supună platformele online unor inspecții de muncă suficiente și să aplice sancțiuni în cazul nerespectării normelor, în special în legătură cu condițiile de muncă și de angajare, și să elaboreze o serie de cerințe specifice cu privire la calificări; invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită muncii fără forme legale și activităților independente false din acest sector și să pună economia platformelor pe agenda platformei europene în materie de combatere a muncii nedeclarate; invită statele membre să aloce mijloace suficiente pentru inspecții;

41.  subliniază cât este de important să se asigure drepturile fundamentale și o protecție socială adecvată pentru un număr tot mai mare de persoane care desfășoară activități independente și sunt protagoniști de prim rang în economia colaborativă, inclusiv dreptul de a recurge la acțiuni colective și de a negocia acorduri colective, ținând cont și de compensarea acestora;

42.  încurajează statele membre să recunoască faptul că economia colaborativă va crea, de asemenea, perturbări și, prin urmare, să pregătească măsuri de absorbție pentru anumite sectoare, sprijinind formarea profesională și reconversia personalului disponibilizat;

43.  subliniază cât este de important ca lucrătorii platformelor colaborative să poată beneficia de portabilitatea ratingurilor și a evaluărilor, care constituie valoarea lor de piață pe piața digitală, fiind, de asemenea, important să se faciliteze transferabilitatea și acumularea de ratinguri și de evaluări între diferite platforme, respectând, în același timp, normele privind protecția datelor și viața privată a tuturor părților implicate; ia act de faptul că posibilitatea de a recurge la practici neloiale și arbitrare în privința evaluărilor online, care pot afecta condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor din cadrul platformelor și capacitatea acestora de a obține un loc de muncă; consideră că mecanismele de notare și evaluare ar trebui concepute într-un mod transparent și că lucrătorii ar trebui informați și consultați într-un cadru adecvat, în conformitate cu dreptul și practicile statelor membre, cu privire la criteriile generale folosite pentru a concepte asemenea mecanisme;

44.  subliniază importanța unor competențe în pas cu timpul pe o piață a forței de muncă în schimbare, pentru ca toți lucrătorii să aibă competențe corespunzătoare, astfel cum impune economia digitală; încurajează Comisia, statele membre și întreprinderile din economia colaborativă să permită accesul la formarea pe tot parcursul vieții și la dezvoltarea competențelor digitale; consideră că este nevoie de investiții publice și private și de noi posibilități de finanțare pentru învățarea și formarea pe tot parcursul vieții, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici;

45.  subliniază importanța muncii la distanță și a organizării inteligente a muncii în cadrul economiei colaborative și recomandă, în acest sens, necesitatea de a considera aceste forme de muncă similare cu cele tradiționale;

46.  invită Comisia să analizeze modul în care Directiva privind munca printr-un agent de muncă temporară (2008/104/EC(14)) se aplică platformelor online specifice; consideră că multe platforme online intermediare sunt similare din punct de vedere structural cu agenții de muncă temporară (relație contractuală triunghiulară între: lucrătorul temporar/lucrătorul pe platformă; agentul de muncă temporară/platforma online; întreprinderea utilizatoare/client);

47.  solicită serviciilor publice naționale pentru ocuparea forței de muncă și rețelei EURES să asigure o mai bună comunicare cu privire la oportunitățile oferite de economia colaborativă;

48.  invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să furnizeze informații adecvate lucrătorilor pe platforme cu privire la condițiile de muncă și de angajare și la drepturile lucrătorilor, precum și la raporturile lor de muncă atât cu platformele, cât și cu utilizatorii; consideră că platformele ar trebui să aibă un rol activ în furnizarea de informații pentru utilizatori și lucrători cu privire la cadrul de reglementare aplicabil în vederea îndeplinirii cerințelor legale;

49.  atrage atenția asupra lipsei de date referitoare la schimbările de pe piața forței de muncă aduse de economia colaborativă; invită, prin urmare, Comisia și statele membre, în colaborare cu partenerii sociali, să colecteze date mai fiabile și cu un caracter mai cuprinzător în această privință și încurajează statele membre să desemneze o entitate națională competentă existentă să se ocupe de monitorizarea și evaluarea tendințelor emergente pe piața forței de muncă din economia colaborativă; subliniază că schimburile de informații și bune practici între statele membre au un rol important în acest context; subliniază importanța unei monitorizări atente a pieței muncii și a condițiilor de muncă în economia colaborativă, în vederea combaterii practicilor ilegale;

Dimensiunea locală a economiei colaborative

50.  observă că tot mai multe autorități locale și guverne sunt deja active în eforturile de reglementare și dezvoltare a economiei colaborative, concentrându-se asupra practicilor colaborative atât ca obiect al politicilor lor, cât și ca principiu de organizare a unor noi forme de guvernanță colaborativă și democrație participativă;

51.  consideră că autoritățile naționale, regionale și locale au un spațiu de manevră amplu pentru a adopta măsuri adaptate contextului pentru a răspunde unor obiective de interes public identificate clar, cu măsuri proporționale, în concordanță deplină cu legislația UE; de aceea, invită Comisia să susțină statele membre în procesul de elaborare a politicii și în adoptarea unor dispoziții conforme cu legislația UE;

52.  observă că cei care au făcut primul pas sunt orașele, unde condiții precum densitatea populației și proximitatea fizică favorizează adoptarea de practici colaborative, accentul nemaifiind pus pe orașele inteligente, ci pe orașele colaborative și facilitând tranziția către infrastructuri care să fie mai mult în slujba cetățenilor; este de asemenea convins că economia colaborativă poate oferi oportunități semnificative zonelor rurale și celor de la periferia orașelor și teritoriilor defavorizate, poate aduce forme noi și incluzive de dezvoltare, poate avea un impact socio-economic pozitiv și poate ajuta comunitățile marginalizate cu beneficii indirecte pentru sectorul turismului;

Promovarea economiei colaborative

53.  scoate în evidență importanța unor competențe și deprinderi adecvate pentru a permite cât mai multor persoane să joace un rol activ în economia colaborativă și să își valorifice potențialul;

54.  subliniază că TIC permit dezvoltarea rapidă și eficientă a ideilor inovatoare în cadrul economiilor colaborative, contribuind la interconectarea și emanciparea participanților, utilizatori sau furnizori de servicii, facilitând participarea și intrarea acestora pe piață, făcând mai accesibile zonele îndepărtate sau rurale;

55.  solicită Comisiei să aibă o atitudine proactivă în ceea ce privește încurajarea cooperării dintre sectorul public și cel privat, în special în ceea ce privește adoptarea unor sisteme de identificare electronică, cu scopul de a spori încrederea consumatorilor și a furnizorilor de servicii în tranzacțiile online, pe baza cadrului UE pentru recunoașterea reciprocă a identificărilor electronice, și să elimine celelalte bariere existente în calea dezvoltării economiei colaborative, cum ar fi obstacolele în calea unor scheme de asigurări transfrontaliere;

56.  subliniază modul în care introducerea tehnologiei 5G va transforma în mod fundamental logica economiilor noastre, sporind diversitatea și accesibilitatea serviciilor; subliniază, în acest sens, importanța creării unei piețe competitive pentru întreprinderile inovatoare, al cărei succes va fi în definitiv un etalon pentru soliditatea economiilor noastre;

57.  remarcă că economia colaborativă este din ce în ce mai importantă în sectorul energetic, permițând consumatorilor, producătorilor, persoanelor fizice și comunităților să se angajeze în mod eficient în anumite faze descentralizate ale ciclului energetic reînnoibil, ca de exemplu producția proprie, consumul în regie proprie, stocarea și distribuirea de energie, în conformitate cu obiectivele în materie de politică energetică și schimbări climatice ale Uniunii Europene;

58.  subliniază că economiile cu caracter colaborativ, în special, prosperă cu preponderență în acele comunități cu modele solide de partajare a cunoașterii și educației, stimulând astfel și consolidând o cultură a inovării deschise subliniază importanța unor politici coerente și a dezvoltării rețelelor în bandă largă și ultra-largă ca o condiție prealabilă pentru valorificarea întregului potențial al economiei colaborative și a avantajelor oferite de modelul colaborativ; reamintește, prin urmare, necesitatea de a asigura un acces adecvat la rețea pentru toți cetățenii din UE, în special în zonele slab populate, îndepărtate sau rurale, în care încă nu este disponibilă o conectivitate suficientă;

59.  subliniază că economia colaborativă necesită sprijin pentru dezvoltare și creștere și că trebuie să rămână deschisă pentru cercetare, inovare și noile tehnologii pentru a atrage investiții; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că legislația și politicile UE sunt adaptate cerințelor viitorului, cu trimitere mai ales la deschiderea unor spații neexclusive de experimentare care să stimuleze conectivitatea și competențele digitale, să sprijine antreprenorii și întreprinderile noi europene, să încurajeze trecerea la Industria 4.0, centrele, clusterele și incubatoarele de inovare, dezvoltând, totodată, sinergii de coabitare cu modelele de afaceri tradiționale;

60.  subliniază complexitatea sectorului transporturilor în interiorul și în afara economiei colaborative; ia act de faptul că acest sector face obiectul unei reglementări stufoase; reamintește potențialul modelelor economiei colaborative de a îmbunătăți semnificativ eficiența sistemului de transporturi (inclusiv prin utilizarea unui sistem multimodal de eliberare a biletelor fără întrerupere și călătoria într-o singură deplasare pentru utilizatorii de transport cu aplicații ale economiei colaborative), siguranța și securitatea acestuia, și de a face zonele izolate mai accesibile și a reduce efectele externe nedorite ale congestionării traficului;

61.  solicită autorităților relevante să promoveze coexistența benefică a serviciilor de transport colaborativ și a sistemului de transporturi convențional; invită Comisia să integreze economia colaborativă în activitatea sa privind noile tehnologii în domeniul transporturilor (vehicule conectate, vehicule autonome, sistem integrat digital de eliberare a biletelor, sisteme inteligente de transport), datorită interacțiunilor lor puternice și a sinergiilor naturale;

62.  subliniază nevoia de securitate juridică a platformelor și utilizatorilor lor pentru a asigura dezvoltarea economiei colaborative în sectorul transportului din UE; constată că, în sectorul mobilității, este important să se facă în mod clar deosebirea între (i) sistemul de utilizare în comun a automobilelor (carpooling) și partajarea costurilor în contextul unei călătorii pe care șoferul a planificat-o în scop propriu, pe de o parte, și (ii) serviciile de transport de călători reglementate, pe de altă parte;

63.  reamintește faptul că, potrivit estimărilor Comisiei, cazarea inter pares reprezintă cel mai dezvoltat sector al economiei colaborative din perspectiva comerțului generat, în timp ce transportul inter pares este cel mai dezvoltat din perspectiva veniturilor platformelor;

64.  subliniază faptul că, în sectorul turismului, partajarea locuinței reprezintă un model excelent de utilizare a resurselor și a spațiului prea puțin utilizat, în special în zonele care nu beneficiază de turism în mod tradițional;

65.  în acest sens, condamnă reglementările impuse de anumite autorități publice care încearcă să restricționeze oferta de cazare pentru turiști prin intermediul economiei colaborative;

66.  atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă platformele colaborative europene care vor să obțină acces la capital de risc și să își pună în practică strategia de creștere, dificultăți accentuate de dimensiunea mică și fragmentarea piețelor interne și de o penurie acută de investiții transfrontaliere; invită Comisia și statele membre să utilizeze la maxim instrumentele financiare existente pentru a investi în întreprinderile colaborative și pentru a promova inițiative pentru ușurarea accesului la finanțare, mai ales pentru întreprinderile nou-lansate, pentru cele micii și mijlocii;

67.  subliniază că sistemele de finanțare colaborativă – precum finanțarea participativă – reprezintă o completare importantă a canalelor de finanțare tradiționale, care fac parte dintr-un ecosistem de finanțare performant;

68.  observă că serviciile furnizate de IMM-uri în sectorul economiei colaborative nu sunt întotdeauna suficient adaptate la nevoile persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârstă; solicită ca instrumentele și programele care vizează sprijinirea acestor operatori să țină cont de nevoile persoanelor cu handicap;

69.  invită Comisia să faciliteze și să promoveze accesul la linii de finanțare adecvate pentru antreprenorii europeni care își desfășoară activitatea în sectorul economiei colaborative și, de asemenea, în cadrul Programului pentru cercetare și inovare al UE – Orizont 2020;

70.  observă dezvoltarea rapidă și răspândirea tot mai mare a tehnologiilor inovatoare și a instrumentelor digitale, cum ar fi aplicațiile de tip blockchain și tehnologia registrelor distribuite, inclusiv în sectorul financiar; subliniază că utilizarea acestor tehnologii descentralizate ar putea permite tranzacții de la persoană la persoană eficace și conexiuni în economia colaborativă, care să conducă la crearea de piețe sau de rețele independente, înlocuind, pe viitor, intermedierea asigurată în prezent de platformele colaborative;

o
o   o

71.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0237.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0455.
(4) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11834-2016-INIT/en/pdf
(5) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
(6) JO L 178, 17.7.2000, p. 1.
(7) JO L 149, 11.6.2005, p. 22.
(8) JO L 337, 18.12.2009, p. 11.
(9) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(10) ECON-VI/016.
(11) JO C 75, 10.3.2017, p. 33.
(12) Sondajul Eurobarometru Flash 438 (martie 2016) privind „utilizarea platformelor colaborative”.
(13) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(14) JO L 327, 5.12.2008, p. 9.

Notă juridică