Index 
Texte adoptate
Marţi, 14 martie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Deținerea și îngrijirea responsabilă a ecvideelor
 Mercurul ***I
 Implicarea pe termen lung a acţionarilor şi declaraţia privind guvernanţa corporativă ***I
 Controlul achiziționării și deținerii de arme ***I
 Vehiculele scoase din uz, deșeurile de baterii și acumulatori și deșeurile de echipamente electrice și electronice ***I
 Deșeurile ***I
 Depozitele de deșeuri ***I
 Ambalajele și deșeurile de ambalaje ***I
 Egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană 2014-2015
 Egalitatea de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii
 Fondurile UE pentru egalitatea de gen
 Implicațiile megadatelor asupra drepturilor fundamentale
 Norme minime de protecție a iepurilor de crescătorie

Deținerea și îngrijirea responsabilă a ecvideelor
PDF 304kWORD 61k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la deținerea și îngrijirea responsabilă a ecvideelor (2016/2078(INI))
P8_TA(2017)0065A8-0014/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 39, 42 și 43 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), referitoare la funcționarea politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului,

–  având în vedere articolul 114 din TFUE, referitor la instituirea și funcționarea pieței interne,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere articolul 168 alineatul (4) litera (b) din TFUE, referitor la măsurile în domeniile veterinar și fitosanitar, având în mod direct ca obiectiv protecția sănătății publice,

–  având în vedere articolul 13 din TFUE, care prevede că, la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieței interne cercetării și dezvoltării tehnologice și al spațiului, Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile și respectă actele cu putere de lege și normele administrative, precum și obiceiurile statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale și a patrimoniilor regionale,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii(3),

–  având în vedere Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă(4),

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei din 17 februarie 2015 de stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE și 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind pașapoartele ecvideelor)(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului(7),

–  având în vedere hotărârea din 23 aprilie 2015 în cauza C-424/13 Zuchtvieh-Export GmbH contra Stadt Kempten, a Curții de Justiție a Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011(8) în ceea ce privește indicarea țării de origine sau a locului de proveniență pentru carne,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–  având în vedere concluziile la studiul EDUCAWEL al Comisiei(9),

–  având în vedere principiile subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Convenția europeană pentru protecția animalelor domestice,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0014/2017),

A.  întrucât sectorul ecvideelor din UE valorează peste 100 de miliarde de EUR anual(10), cu o cotă suplimentară de 27,3 miliarde EUR în sectorul pariurilor doar în 2013, cu impozite aferente de 1,1 miliarde EUR percepute de guvernele statelor membre(11);

B.  întrucât sectorul sporturilor ecvestre creează doar el circa 900 000 de locuri de muncă, cinci-șapte ecvidee generează un loc de muncă cu normă întreagă, iar aceste locuri de muncă, care nu pot fi relocalizate, se află în zonele rurale, care în prezent sunt vulnerabile din punct de vedere economic;

C.  întrucât sectorul ecvideelor răspunde obiectivelor politicii europene de dezvoltare rurală, care se bazează pe viabilitatea agriculturii, pe gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și pe promovarea incluziunii sociale în comunitățile rurale; întrucât ecvideele continuă să fie des folosite în agricultură, descoperindu-se noi utilizări, cum ar fi producția de lapte de măgăriță, precum și noi oportunități și beneficii pentru dezvoltarea în continuare a acestor produse pentru producători și consumatori;

D.  întrucât sectorul ecvideelor participă activ la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, vizând realizarea unei creșteri sustenabile bazate, pe de o parte, pe o economie mai ecologică și, pe de altă parte, pe o creștere favorabilă incluziunii; întrucât sectorul ecvideelor este important datorită contribuției sale vitale la dezvoltarea economică, socială și în materie de mediu în zonele rurale;

E.  întrucât Uniunea Europeană este cea mai mare piață pentru sectorul sporturilor ecvestre la nivel global(12);

F.  întrucât populația estimată de ecvidee din UE, în număr de circa 7 milioane, îndeplinește roluri foarte variate, în contextul unei relații milenare cu omenirea, de la animale pentru competiții și curse și animale de companie la animale folosite în muncă (în transport, turism, terapii de reabilitare, comportamentale și educaționale, sport, educație, silvicultură și agricultură, sursă de lapte și carne și subiecți de cercetare) și animale trăind în sălbăticie sau semi-sălbăticie; întrucât aceste ecvidee participă la menținerea biodiversității și a sustenabilității rurale și pot îndeplini mai multe dintre aceste roluri în timpul vieții;

G.  întrucât deținerea și îngrijirea responsabilă a ecvideelor începe prin acordarea atenției cuvenite sănătății animalelor și condițiilor legate de bunăstarea lor; întrucât chestiunile în materie de bunăstare a animalelor ar trebui, prin urmare, să fie de prim interes pentru toate activitățile ecvideelor; întrucât mediul de reglementare din cadrul UE este diferit de la un stat membru la altul, iar legislația existentă este pusă în aplicare în mod diferit în cadrul UE, lucru care conduce la denaturarea concurenței și la degradarea bunăstării animalelor;

H.  întrucât ecvideele sunt animalele cel mai des transportate în Europa în raport cu populația lor(13) și întrucât durata transportului animalelor reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru cetățenii UE, care solicită reducerea acesteia, dat fiind că ecvideele sunt uneori transportate în și din UE în vehiculele improprii transportului de ecvidee pe distanțe lungi pe căi rutiere, maritime și aeriene înainte de a ajunge la destinația finală;

I.  întrucât datele privind transportarea ecvideelor în scopuri comerciale sunt înregistrate de Sistemul de control al comerțului și de expertiză (TRACES), date ce sunt însă publicate doar anual și cu un decalaj de doi ani;

J.  întrucât datele deja disponibile ar putea permite autorităților competente și altor organizații să monitorizeze mai bine efectele asupra sănătății animalelor și să investigheze alte amenințări la adresa sănătății;

K.  întrucât nu există suficiente date pentru a cuantifica direct câte ecvidee sunt utilizate ca animale de lucru în ferme mici și de semi-subzistență, dintre care un număr semnificativ se găsesc în noile state membre, și în turism;

L.  întrucât, în mai 2016, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a adoptat orientări privind ecvideele folosite în agricultură(14) în ceea ce privește respectarea celor cinci libertăți fundamentale ale animalelor, și anume dreptul de a nu suferi de foame, de sete sau de malnutriție și de a nu avea parte de frică, de suferință, de disconfort fizic și termic sau de durere, precum și dreptul de a-și manifesta (în majoritatea cazurilor) un comportament firesc;

M.  întrucât ecvideele reprezintă o sursă valoroasă de locuri de muncă și de venituri pentru localități și zonele rurale pentru activități agricole, ecvestre și turistice care nu pot fi relocate, însă bunăstarea unor ecvidee este uneori periclitată, iar turiștii sunt arareori suficient de bine informați pentru a identifica și corecta problemele în materie de bunăstare a animalelor(15);

N.  întrucât etichetele de bunăstare animală introduse de operatorii din acest sector ajută la asigurarea bunei funcționări a acestor activități și la furnizarea informațiilor necesare publicului;

O.  întrucât reproducerea necontrolată, nejudicioasă și iresponsabilă a ecvideelor poate conduce la exemplare fără valoare economică, care ar fi extrem de prost îngrijite, mai ales pe timp de criză economică; întrucât Parlamentul și Consiliul au adoptat recent un act legislativ care armonizează normele referitoare la condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, printre care ecvideele, având drept obiectiv consolidarea competitivității și îmbunătățirea organizării sectorului european al ameliorării animalelor și o mai bună calitate a informațiilor disponibile privind reproducția și identificarea animalelor de reproducție de rasă pură, în special în ceea ce privește ecvideele;

P.  întrucât abandonarea ecvideelor a crescut începând cu 2008 în statele membre din vestul UE, mai ales acolo unde ecvideele au devenit un lux, constituind o povară financiară semnificativă, mai degrabă decât o sursă de venit; întrucât nu a existat o reacție adecvată și satisfăcătoare la această problemă din partea Comisiei și a statelor membre;

Q.  întrucât acest tip de comportament se întâlnește în general în cazul proprietarilor privați și nu este reprezentativ pentru majoritatea sectorului profesional al cabalinelor în Europa;

R.  întrucât ecvideele sunt animale sociale cu abilități cognitive și legături afective puternice și întrucât acestea sunt folosite în programe educative și de formare, precum și în scopuri terapeutice și în programe de reabilitare, inclusiv pentru cazurile de tulburări din familia autismului, paralizie cerebrală, accidente vasculare cerebrale, probleme și dificultăți de învățare, inclusiv a limbilor, reabilitare a infractorilor, psihoterapie, sindrom de stres post-traumatic și programe anti-dependență;

S.  întrucât proprietarii sunt confruntați cu decizii dificile atunci când nu mai sunt în măsură să își îngrijească în mod adecvat ecvideele, în parte din cauza nivelului ridicat al costurilor veterinare, și întrucât în unele state membre eutanasia este prea des prima opțiune, precum și o practică costisitoare, pentru proprietarii care nu mai sunt în măsură să suporte costul îngrijirii veterinare și costul legat de asigurarea necesităților ecvideei în materie de bunăstare a animalelor; întrucât în alte state membre, ecvideele pot fi eutanasiate numai în cazul în care există o necesitată imediată clară de ordin veterinar, indiferent de bunăstarea pe termen lung a animalului în cauză;

T.  întrucât ecvideele nu sunt considerate animale de la care se obțin alimente în multe țări din afara Uniunii și întrucât se importă regulat carne de ecvidee din aceste țări în vederea vânzării și introducerii pe piața UE; întrucât această situație creează probleme în materie de bunăstare a animalelor și denaturări ale concurenței, deoarece, pentru moment, UE nu permite cărnii cailor europeni care nu au fost destinați inițial producției de carne și sacrificării să intre în lanțul alimentar uman, în timp ce se permite o mai mare flexibilitate pentru carnea importată din țări terțe,

1.  recunoaște importanta contribuție economică, socială și ecologică a ecvideelor în UE, precum și valorile culturale și educative esențiale legate direct de aceasta, cum ar fi respectul pentru mediu și animale;

2.  subliniază că ecvideele sunt utilizate din ce în ce mai des în scopuri educative, sportive, terapeutice și de agrement în exploatațiile agricole de către agricultori care doresc să își diversifice activitățile și să își extindă baza de venituri; subliniază că prezența ecvideelor facilitează multifuncționalitatea exploatațiilor agricole, care favorizează creșterea ocupării forței de muncă în zonele rurale și contribuie la dezvoltarea relațiilor între zonele urbane și cele rurale, a durabilității locale și a coeziunii;

3.  solicită ca sectorul ecvideelor, precum și beneficiile sale pentru economia rurală, care contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor generale și strategice ale Uniunii, să fie mai bine recunoscute la nivel european și mai bine integrat în diversele mecanisme ale PAC, inclusiv în ajutoarele directe în cadrul primului pilon sau al celui de-al doilea pilon;

4.  observă că sănătatea și îngrijirea adecvată a ecvideelor îmbunătățește rezultatele fermelor și ale lanțului comercial, aducând beneficii economiei rurale în general și răspunde, de asemenea, la cererea în creștere a cetățenilor UE de norme mai bune în domeniul sănătății și bunăstării animalelor;

5.  solicită Comisiei să recunoască în cazul ecvideelor statutul de animale de lucru, acestea fiind un instrument important în cadrul activitățile agricole desfășurate în zonele rurale ale Europei, în special în zonele muntoase și greu accesibile;

6.  subliniază că proprietarii de ecvidee ar trebui să dispună de un minimum de cunoștințe privind îngrijirea lor, proprietarul fiind inerent responsabil pentru starea de sănătate și pentru bunăstarea animalelor ce-i aparțin;

7.  subliniază că schimbul de cunoștințe între proprietarii ecvideelor, dar și între statele membre, ar trebui să fie un instrument important pentru satisfacerea acestor necesități și ia act de faptul că, împreună cu apariția unor noi cunoștințe științifice, evoluții legislative și metode de învățare, profesioniștii în materie de ecvidee și-au îmbunătățit metodele de lucru în așa fel încât să consolideze bunăstarea ecvideelor;

8.  ia act de faptul că majoritatea proprietarilor de ecvidee au un comportament responsabil; evidențiază că o mai bună promovare a bunăstării animalelor are cele mai mari șanse de a înregistra succese în cadrul unor sisteme de producție viabile din punct de vedere economic;

9.  ia act de faptul că profesioniștii trebuie să rămână viabili din punct de vedere economic, răspunzând, totodată, de o manieră eficace noilor provocări precum resursele naturale limitate, efectele schimbărilor climatice sau apariția și răspândirea unor noi boli;

10.  încurajează statele membre să creeze un mediu în care întreprinderile care funcționează în cadrul exploatațiilor agricole să fie viabile;

11.  subliniază importanța viitoarelor centre de referință pentru bunăstarea animalelor, astfel cum este definită de cele 10 principii stabilite de OIE, în sensul unei mai bune, coerente și depline respectări a legislației, precum și al diseminării informațiilor și bunelor practice legate de îngrijirea animalelor;

12.  invită Comisia să solicite Eurostat efectuarea unui studiu pentru a analiza impactul economic, ecologic și social al tuturor aspectelor sectorului ecvideelor, precum și să furnizeze periodic date statistice referitoare la folosirea serviciilor, precum și la transportarea și sacrificare ecvideelor;

13.  invită Comisia să elaboreze orientări europene privind bunele practici în sectorul ecvideelor pentru diferiți utilizatori și specialiști, elaborate în consultare cu părțile interesate și organizațiile din sectorul ecvideelor, bazate pe orientările existente, care să prevadă să se acorde o atenție deosebită nu doar îngrijirii pentru exemplarele aflate la sfârșitul vieții, ci și bunăstării și îngrijirii comportamentale a fiecărei specii;

14.  invită Comisia să asigure aplicarea în mod egal a orientărilor UE și să pună la dispoziție resurse pentru traducerea acestui document;

15.  solicită Comisiei să încurajeze și să colecteze schimburile de bune practici și programe educaționale în domeniul bunăstării animalelor din diversele state membre și să sprijine producerea și diseminarea acestor informații privind satisfacerea nevoilor ecvideelor, indiferent de rolul acestora, având la bază cele „cinci libertăți” și acoperind întreaga durată a vieții animalelor;

16.  invită Comisia ca, atunci când își stabilește orientările europene privind bunele practici în sectorul ecvideelor, să ia în considerare rolul multifuncțional al ecvideelor, incluzând orientări privind reproducția responsabilă, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și avantajele prezentate de sterilizarea ecvideelor, activitatea în turism, agricultură și silvicultură, transportul și sacrificarea diferențiate în funcție de specie și protecția împotriva practicilor frauduloase, inclusiv a dopajului; recomandă ca aceste orientări să fie diseminate, în colaborare cu organizațiile agricole profesionale reprezentative recunoscute la nivelul UE, crescătorilor, societăților de echitație, fermelor, grajdurilor, refugiilor, transportatorilor și abatoarelor, și să fie accesibile în diverse formate și limbi;

17.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine munca Rețelei europene de cai și a Asociației europene a armăsarilor de montă naționali, dat fiind că joacă un rol important în dezvoltarea sectorului european al cailor, prin activitatea lor de platformă de schimb de bune practici și prin conservarea tradițiilor, a competențelor, a vechilor linii genealogice de cabaline și a impactului sectorului;

18.  solicită insistent Comisiei să își extindă resursele educaționale referitoare la bunăstarea animalelor de fermă, destinate atât specialiștilor care intră în contact direct cu ecvideele, precum chirurgii veterinari, crescătorii de animale și proprietarii de cai, cât și unei game mai largi de utilizatori, pentru a integra bunăstarea și ameliorarea ecvideelor, subliniind importanța formării și informării, prin sistemul de consiliere agricolă;

19.  solicită Comisiei și statelor membre să folosească, de asemenea, scheme de transfer de cunoștințe pentru a împărtăși bune practici și modele de afaceri, pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la orice probleme și pentru a stimula inovarea și ideile noi; ia act de faptul că, în unele statele membre, există deja scheme de transfer de cunoștințe în sectorul ecvideelor;

20.  invită Comisia să repună pe agenda sa elaborarea unei Carte europene pentru un turism sustenabil și responsabil, diseminând informații clare care să permită turiștilor și părților interesate să ia decizii corecte pentru bunăstarea animalelor atunci când hotărăsc dacă să folosească sau nu serviciile ecvideelor folosite în muncă; subliniază că această cartă ar trebui să aibă la bază carte ale calității existente care au fost create de organizații agricole recunoscute, reprezentative și profesionale; ia act de faptul că, deși unele state membre au norme stricte privind condițiile de muncă și orarul de lucru, această protecție este deficitară în alte state membre;

21.  solicită Comisiei să transmită statelor membre orientări ce să conțină modele turistice favorabile bunăstării animalelor cu privire la ecvideele folosite în muncă;

22.  îndeamnă statele membre să stabilească orientări voluntare privind munca, inclusiv privind programul de lucru zilnic și perioadele de odihnă, pentru a proteja ecvideele folosite în muncă de suprasolicitare și de exploatarea economică;

23.  solicită Comisiei să pună la dispoziția publicului datele TRACE mult mai rapid decât în prezent;

24.  subliniază că actuala legislație a UE privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe este concepută astfel încât să protejeze animalele de vătămări și suferință și să asigure că animalele sunt transportate cu respectarea unor condiții și perioade de timp adecvate; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele în aplicarea legislației UE în materie de bunăstare a animalelor în cadrul transportului în mai multe state membre;

25.  solicită Comisiei să asigure o punere în aplicare corectă, eficace și uniformă în toate statele membre a legislației existente în UE cu privire la transportul animalelor și raportarea obligatorie;

26.  invită statele membre exportatoare de ecvidee să găsească modalități de încurajare a sacrificării ecvideelor pe teritoriul lor, astfel încât să se evite, pe cât posibil, transportul de ecvidee vii și solicită Comisiei să instituie un mecanism pentru monitorizarea eficientă a respectării dispozițiilor legislative și de reglementare, atât în temeiul cadrului juridic actual, cât și al celui viitor;

27.  solicită Comisiei să propună o reducere a duratei maxime de călătorie pentru transporturile de cai la locul de abataj, pe baza constatărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și a ghidurilor privind transportul ecvideelor realizate de profesioniștii din sector, luând în considerare caracteristicile specifice ale sectorului ecvideelor în diverse țări;

28.  invită Comisia și statele membre să formuleze orientări și să faciliteze și să consolideze cercetările științifice din domeniul bunăstării ecvideelor la abataj, precum și să le pună în aplicare, pentru a dezvolta metode umane de sacrificare care să fie mai potrivite pentru ecvidee, precum și să difuzeze aceste documente de orientare autorităților competente ale statelor membre;

29.  solicită Comisiei și statelor membre să se angajeze pe deplin și în întregime să introducă inspecții și să efectueze audituri periodice în abatoarele de pe teritoriul propriu, autorizate să sacrifice ecvidee, pentru a garanta că acestea pot răspunde nevoilor specifice în materie de bunăstare a ecvideelor, în special în ceea ce privește instalațiile și calificările personalului;

30.  solicită Comisiei să se angajeze să dezvolte indicatori validați de bunăstare a animalelor, care ar trebui să fie utilizați pentru a evalua bunăstarea ecvideelor, pentru a identifica problemele existente, precum și pentru a impulsiona îmbunătățirea situației, asigurând, în același timp, aplicarea lor în practică și beneficii pentru acest sector; consideră că este important să se includă părțile interesate care au implementat instrumente similare în întreaga UE și să se lucreze în strânsă cooperare cu reprezentanții organizațiilor profesionale din sectorul ecvideelor în procesul de înființare a unor indicatori privind bunăstarea animalelor;

31.  invită Comisia și statele membre încurajeze proprietarii de cabaline să formeze asociații;

32.  subliniază importanța tratamentului uman și a bunăstării ecvideelor, precum și a principiului că orice tratament crud sau abuziv de orice proprietar, antrenor, îngrijitor sau altă persoană nu poate fi tolerat nicăieri, în nicio circumstanță;

33.  invită statele membre să pună în aplicare o legislație mai strictă în ceea ce privește relele tratamente și abandonarea animalelor, inclusiv măsuri extraordinare pentru a combate abandonul, precum și să ancheteze pe deplin și în mod corect cazurile semnalate de practici inumane și încălcări ale bunăstării în privința ecvideelor;

34.  ia act de faptul că există diferențe între speciile de ecvidee, iar aceste diferențe impun cerințe diferite pentru a li se putea asigura bunăstarea, inclusiv în ceea ce privește nevoile legate de îngrijirea la sfârșitul vieții și de cerințele în materie de sacrificare;

35.  solicită Comisiei să elaboreze un studiu și să documenteze aceste diferențe și să publice orientări specifice fiecărei specii pentru a asigura menținerea normelor în materie de bunăstare a animalelor;

36.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine cercetarea și dezvoltarea unor sisteme de creștere a animalelor adecvate fiecărei specii în sectorul ecvideelor, ținând seama de comportamentul natural al ecvideelor în calitate de animale gregare, care au tendința de a fugi;

37.  invită Comisia să considere prioritară introducerea unui proiect-pilot de analizare a utilizării noilor și actualelor scheme de finanțare pentru recompensarea bunelor tratamente aplicate ecvideelor folosite pentru muncă, inclusiv celor din ferme mici și de semi-subzistență;

38.  invită statele membre să se asigure că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei (Regulamentul privind pașapoartele ecvideelor) este pus în aplicare corect și complet;

39.  constată că prețurile medicamentelor veterinare, costurile eliminării carcaselor și costurile de eutanasiere (acolo unde aceasta este permisă) pot deveni obstacole în sine pentru provocarea morții unei ecvidee, lucru care conduce la o suferință îndelungată;

40.  invită statele membre să ancheteze cazurile semnalate de practici inumane în timpul eutanasierii și încălcările bunăstării animalelor, cum ar fi administrarea inadecvată a medicamentelor, precum și să raporteze Comisiei aceste cazuri;

41.  recunoaște creșterea producție de lapte de măgăriță și de cal și solicită Comisiei să emită orientări pentru agricultura în vederea producției de lapte de măgăriță și de cal;

42.  solicită statelor membre să se angajeze să crească numărul de inspecții în fermele care produc lapte de măgăriță și de cal, în cooperare cu organizații profesionale, reprezentative și recunoscute din domeniul agriculturii;

43.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la importul și utilizarea medicamentelor de uz veterinar care conțin gonadotropina serică de iapă gestantă (PMSG);

44.  solicită Direcției Comisiei pentru audituri și analize în materie de sănătate și alimentație să inspecteze producătorii autorizați de hormon PMSG, prin intermediul unor audituri, pentru a verifica dacă aceștia respectă dispozițiile referitoare la bunăstarea animalelor în timpul procesului de producție; solicită acestei direcții și să examineze și să prezinte un raport privind bunăstarea și tratamentul iepelor utilizate pentru colectarea de hormoni în vederea utilizării în industria farmaceutică;

45.  subliniază că încă nu s-a introdus un sistem fiscal echitabil, adaptat diverselor nevoi ale fiecărui stat membru, care să permită crescătorilor profesioniști de ecvidee să genereze veniturile necesare pentru a menține activitatea economică în exploatațiile agricole ecvestre europene;

46.  ia act de faptul că un sistem fiscal mai echitabil pentru sectorul ecvideelor i-ar permite să își desfășoare activitatea în condiții de concurență echitabile, să crească transparența activităților legate de ecvidee și, prin aceasta, să combată frauda și să abordeze aspecte ale economiei subterane și să permită crescătorilor de cai să genereze veniturile necesare pentru a-și menține activitatea economică;

47.  consideră că este necesară o clarificare a legislației privind TVA-ul aplicabil în sectorul ecvideelor, în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei privind TVA-ul, pentru a contribui la dezvoltarea unui sector al ecvideelor orientat către creștere economică și ocuparea forței de muncă;

48.  solicită Comisiei să ia măsuri pentru a permite statelor membre o mai mare flexibilitate în stabilirea unei cote reduse de TVA pentru toate activitățile din acest sector; consideră că o astfel de clarificare ar trebui să conducă la instituirea unui cadru uniform, fiabil și bine focalizat pentru aplicarea unor cote reduse de TVA care să acorde statelor membre o marjă de manevră suficient de mare pentru a-și elabora propriile politici fiscale;

49.  subliniază diferențele dintre standardele sanitare impuse pentru carnea de cal produsă în Europa și cele pentru carnea importată din țări terțe;

50.  reamintește necesitatea de a asigura trasabilitatea efectivă a cărnii de cal; subliniază că este necesar să existe un nivel echivalent de cerințe în materie de sănătate și de siguranță alimentară, precum și de conformitate a importurilor pentru consumatorii europeni, indiferent de originea cărnii de cal consumate;

51.  solicită Comisiei Europene să ia măsuri pentru restabilirea echilibrului între nivelul cerințelor din cadrul UE și cel impus pentru controalele la frontiere, protejând totodată sănătatea consumatorilor;

52.  invită, prin urmare, Comisia să introducă obligativitatea menționării țării de origine pentru toate produsele din carne de cal prelucrate;

53.  solicită Comisiei să înmulțească auditurile efectuate în abatoarele din afara Uniunii, care sunt autorizate pentru exportarea cărnii de ecvidee în UE, și să suspende condiționat importul de carne de ecvidee produsă în țările terțe care nu respectă cerințele UE în materie de trasabilitate și de siguranță alimentară;

54.  subliniază necesitatea de a se elimina tabu-ul referitor la a pune capăt vieții ecvideelor; consideră că facilitarea morții cailor nu implică excluderea lor din lanțul alimentar;

55.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită îngrijirii la sfârșitul vieții ecvideelor, inclusiv prin instituirea unei limite maxime la reziduuri (LMR) pentru medicamentele veterinare obișnuite, cum ar fi pentru fenilbutazonă, pentru a asigura siguranța lanțului alimentar;

56.  solicită, în acest context, statelor membre să promoveze reintegrarea în lanțul alimentar printr-un sistem cu perioade de așteptare, bazat pe cercetări științifice, care să permită reintegrarea animalului în lanțul alimentar după ultima administrare a medicamentelor, protejând totodată sănătatea consumatorilor;

57.  ia act de faptul că, în cazul ecvideelor care nu sunt destinate sacrificării pentru producția de alimente pentru consumul uman (ecvidee înregistrate ca „animale care nu sunt utilizate pentru producția de alimente”), nu există informații în unele state membre despre medicamentele administrate și există posibilitatea ca aceste animale să pătrundă în circuitul ilegal de sacrificare și astfel să se pericliteze grav sănătatea publică; invită, prin urmare, Comisia să remedieze această lacună de reglementare;

58.  invită Comisia să analizeze, împreună cu Federația asociațiilor veterinare ecvine europene (FEEVA), posibilitatea armonizării accesului la tratamente și medicamente pe întreg teritoriul european;

59.  consideră că această armonizare ar avea avantajul de a evita denaturarea concurenței, de a facilita tratarea la scară mai largă a bolilor ecvideelor și de a atenua mai eficient durerile acestor animale;

60.  invită Comisia și statele membre să promoveze schimburile de bune practici pentru a facilita utilizarea rațională a medicamentelor pentru ecvidee;

61.  ia act de faptul că, deși medicamentele veterinare sunt uneori necesare și corespunzătoare, este necesar să se depună un efort mai mare pentru a găsi o soluție pentru investițiile reduse și lipsa de medicamente, inclusiv de vaccinuri, disponibile pentru a trata ecvideele;

62.  reamintește, de asemenea, necesitatea de a dezvolta cercetarea și inovarea în domeniul farmaceutic și al inovării în ceea ce privește administrarea de medicamente la ecvidee, având în vedere că sectorul se confruntă cu o lipsă gravă de medicamente adaptate metabolismului ecvideelor;

63.  solicită Comisiei să finanțeze cercetări suplimentare cu privire la posibilele efecte ale diverselor medicamente asupra vieților ecvideelor;

64.  ia act de faptul că anumite rase de ecvidee crescute în statele membre sunt rase locale care fac parte din tradiția și modul de viață al anumitor comunități și că anumite state membre au inclus în programele lor de dezvoltare rurală măsuri pentru protejarea și diseminarea acestor rase;

65.  solicită Comisiei să se angajeze să creeze programe de sprijinire financiară a conservării și protejării speciilor autohtone de ecvidee aflate în sălbăticie sau amenințate cu dispariția în UE;

66.  recunoaște valoarea ecologică și naturală ridicată a populațiilor de ecvidee sălbatice, care contribuie la curățarea și fertilizarea zonelor în care locuiesc, precum și valoarea turistică asociată populațiilor de cai sălbatici; solicită să se realizeze mai multe cercetări cu privire la problemele cu care se confruntă aceste populații;

67.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 84, 31.3.2016, p. 1.
(2) JO L 3, 5.1.2005, p. 1.
(3) JO L 303, 18.11.2009, p. 1.
(4) JO L 221, 8.8.1998, p. 23.
(5) JO L 59, 3.3.2015, p. 1.
(6) JO L 347, 20.12.2013, p. 487.
(7) JO L 347, 20.12.2013, p. 549.
(8)JO L 335, 14.12.2013, p. 19.
(9) A se vedea http://ec.europa.eu/food/animals/docs/aw_eu-strategy_study_edu-info-activ.pdf.
(10) Fédération Equestre Internationale (FEI), întrebări frecvente referitoare la conceptul de cal de înaltă performanță și sănătate adoptat în sesiunea generală a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) din mai 2014.
(11) Raportul anual al Federației internaționale a autorităților pentru competiții ecvestre.
(12) Baza de date a FEI, accesată la 22.9.2014.
(13) Baza de date TRACES, 2012.
(14) Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor - Codul pentru sănătatea animalelor terestre (2016), capitolul 7.12.
(15) Santorini Donkey and Mule Taxis – an Independent Animal Welfare Report for the Donkey Sanctuary, 2013 („Măgarii și catârii din Santorini folosiți pentru cărăușie - Raport independent privind tratamentul aplicat animalelor, elaborat pentru Donkey Sanctuary”).


Mercurul ***I
PDF 333kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (COM(2016)0039 – C8-0021/2016 – 2016/0023(COD))
P8_TA(2017)0066A8-0313/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0039),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 192 alineatul (1) și articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0021/2016),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 mai 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 16 decembrie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0313/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația Parlamentului anexată la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

4.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 martie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/852.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

DECLARAȚIA PARLAMENTULUI EUROPEAN REFERITOARE LA PROIECTUL DE REGULAMENT PRIVIND MERCURUL ȘI DE ABROGARE A REGULAMENTULUI (CE) Nr. 1102/2008 (2016/0023(COD))

Acceptarea de către Parlamentul European a actelor de punere în aplicare pentru autorizarea noilor produse sau procese în contextul negocierilor interinstituționale referitoare la propunerea de regulament privind mercurul (2016/0023(COD)) nu poate fi considerată un precedent pentru alte dosare similare și nu aduce atingere viitoarelor negocieri interinstituționale cu privire la criteriile de delimitare pentru folosirea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare.

DECLARAȚIA COMISIEI EUROPENE REFERITOARE LA COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ PRIVIND MERCURUL

Convenția de la Minamata și noul regulament privind mercurul sunt contribuții importante pentru protejarea cetățenilor de poluarea cu mercur la nivel mondial și la nivelul UE.

Cooperarea internațională ar trebui să fie susținută pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a convenției de către toate părțile și consolidarea în continuare a dispozițiilor sale.

Prin urmare, Comisia Europeană s-a angajat să sprijine cooperarea continuă, în conformitate cu convenția și cu politicile, normele și procedurile aplicabile ale UE, printre altele, acționând în următoarele domenii:

–  eliminarea discrepanțelor dintre legislația UE și dispozițiile convenției prin clauza de revizuire a listei produselor cu adaos de mercur interzise;

–  în contextul dispozițiilor referitoare la Convenția privind finanțarea, consolidarea capacităților și transferul de tehnologie, activități precum îmbunătățirea trasabilității comerțului cu mercur și a folosirii acestuia, promovarea certificării mineritului aurifer artizanal și la scară redusă fără mercur și a etichetelor pentru aurul fără mercur și sporirea capacității țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv în domeniul gestionării deșeurilor de mercur.

(1) JO C 303, 19.8.2016, p. 122.


Implicarea pe termen lung a acţionarilor şi declaraţia privind guvernanţa corporativă ***I
PDF 325kWORD 57k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește anumite elemente ale declarației privind guvernanța corporativă (COM(2014)0213 – C7-0147/2014 – 2014/0121(COD))
P8_TA(2017)0067A8-0158/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0213),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 50 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0147/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 9 iulie 2014(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 16 decembrie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0158/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 martie 2017 în vederea adoptării Directivei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2017/828.)

(1) JO C 451, 16.12.2014, p. 87.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 8 iulie 2015 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0257).


Controlul achiziționării și deținerii de arme ***I
PDF 334kWORD 66k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme (COM(2015)0750 – C8-0358/2015 – 2015/0269(COD))
P8_TA(2017)0068A8-0251/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0750),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0358/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Senatul Poloniei și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 27 aprilie 2016(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 decembrie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0251/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 martie 2017 în vederea adoptării Directivei (UE) 2017/… a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2017/853.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

DECLARAȚIA COMISIEI

Comisia recunoaște importanța unei bune funcționări a standardelor pentru dezactivare, care contribuie la îmbunătățirea nivelurilor de siguranță și oferă asigurări autorităților că armele dezactivate sunt dezactivate efectiv și în mod corespunzător.

Prin urmare, Comisia va accelera lucrările cu privire la revizuirea criteriilor de dezactivare desfășurate de experții naționali în cadrul comitetului înființat în temeiul Directivei 91/477/CEE, pentru a permite Comisiei să adopte, până la sfârșitul lunii mai 2017, în conformitate cu procedura comitetului instituită prin Directiva 91/477/CEE, sub rezerva unui aviz favorabil din partea experților naționali, un regulament de punere în aplicare al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 2015/2403 al Comisiei din 15 decembrie 2015 de elaborare a unor orientări comune privind standardele și tehnicile de dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezactivate sunt în mod ireversibil nefuncționale. Comisia invită statele membre să sprijine pe deplin accelerarea acestor lucrări.

(1) JO C 264, 20.7.2016, p. 77.


Vehiculele scoase din uz, deșeurile de baterii și acumulatori și deșeurile de echipamente electrice și electronice ***I
PDF 414kWORD 58k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 martie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (COM(2015)0593 – C8-0383/2015 – 2015/0272(COD))(1)
P8_TA(2017)0069A8-0013/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și pentru a promova o economie mai circulară.
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă și eficientă a resurselor naturale și pentru a promova principiile economiei circulare.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   O economie circulară curată, eficace și sustenabilă impune eliminarea substanțelor periculoase din produse în etapa de concepere a acestora și, în acest context, economia circulară ar trebui să țină seama de prevederile explicite din cel de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu, care propune crearea de cicluri bazate pe materiale netoxice, pentru ca deșeurile reciclate să poată fi folosite ca sursă majoră și fiabilă de materii prime în Uniune.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 1 b (nou)
(1b)   Este necesar să se asigure gestionarea eficace și cu un consum redus de energie a materiilor prime secundare și ar trebui să se acorde prioritate eforturilor de cercetare și dezvoltare îndreptate către acest obiectiv. Comisia ar trebui, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea prezentării unei propuneri privind clasificarea deșeurilor în vederea sprijinirii unei piețe a Uniunii pentru materiile prime secundare.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 1 c (nou)
(1c)   Odată ce materialele reciclate sunt din nou introduse în circuitul economic după ce încetează statutul de deșeu, fie deoarece respectă anumite criterii pentru ridicarea statutului de deșeu, fie deoarece sunt integrate într-un produs nou, aceste materiale trebuie să respecte întru totul legislația Uniunii privind substanțele chimice.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)   Panorama industrială s-a modificat substanțial în ultimii ani ca rezultat al progreselor tehnologice și al intensificării fluxurilor de mărfuri globalizate. Acești factori creează noi provocări în ceea ce privește gestionarea și tratarea deșeurilor într-un mod responsabil din punctul de vedere al mediului, iar aceste provocări trebuie abordate prin combinarea eforturilor sporite de cercetare cu instrumente de reglementare focalizate. Obsolescența programată reprezintă o problemă de tot mai mare amploare, în contradicție intrinsecă cu obiectivele unei economii circulare, și ar trebui deci abordată în vederea eradicării sale prin efortul concertat al tuturor părților interesate principale, al industriei, al clienților și al autorităților de reglementare.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Datele statistice raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în vederea evaluării respectării legislației în domeniul deșeurilor în toate statele membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea statisticilor ar trebui îmbunătățite prin introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport privind verificarea calității datelor.
(3)  Datele și informațiile raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în vederea evaluării respectării legislației privind deșeurile în statele membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea datelor raportate ar trebui îmbunătățite prin stabilirea unei metodologii comune pentru colectarea și prelucrarea datelor pe baza unor surse fiabile și introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologiilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport de verificare a calității datelor. Raportarea fiabilă a datelor statistice privind gestionarea deșeurilor este esențială pentru punerea în aplicare eficientă și asigurarea comparabilității datelor între statele membre. Prin urmare, atunci când întocmesc rapoartele privind realizarea obiectivelor stabilite în aceste directive, statele membre ar trebui să utilizeze metodologia comună elaborată de Comisie în colaborare cu institutele naționale de statistică ale statelor membre și cu autoritățile naționale responsabile de gestionarea deșeurilor.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 3 a (nou)
(3a)   Statele membre ar trebui să se asigure că colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) este urmată de un tratament adecvat. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile și respectarea legislației privind deșeurile și a conceptului de economie circulară, Comisia ar trebui să elaboreze standarde comune pentru tratarea DEEE, astfel cum se prevede în Directiva 2012/19/UE.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Raportarea fiabilă a datelor statistice privind gestionarea deșeurilor este esențială pentru punerea în aplicare eficientă și asigurarea comparabilității datelor în cadrul unor condiții de concurență echitabile între statele membre. Prin urmare, atunci când elaborează rapoartele privind realizarea obiectivelor stabilite în aceste directive, statele membre ar trebui să aibă obligația de a utiliza cea mai recentă metodologie elaborată de Comisie și de institutele naționale de statistică ale statelor membre.
(4)  Raportarea fiabilă a datelor statistice privind gestionarea deșeurilor este esențială pentru punerea în aplicare eficientă și asigurarea comparabilității datelor în cadrul unor condiții de concurență echitabile între statele membre. Prin urmare, atunci când elaborează rapoartele privind realizarea obiectivelor stabilite în aceste directive, statele membre ar trebui să aibă obligația de a utiliza metodologia comună pentru colectarea și prelucrarea datelor elaborată de Comisie în colaborare cu institutele naționale de statistică ale statelor membre.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)   Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă și la impulsionarea tranziției către o economie circulară, Comisia ar trebui să promoveze coordonarea și schimbul de informații și bune practici între statele membre și între diferite sectoare ale economiei. Aceste schimburi ar putea fi facilitate prin intermediul platformelor de comunicare ce ar putea contribui la ridicarea gradului de cunoaștere a noilor soluții industriale, ar face posibilă o vedere de ansamblu mai bună a capacităților disponibile și ar contribui la conectarea industriei deșeurilor și a altor sectoare și la sprijinirea simbiozei industriale.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 4 b (nou)
(4b)   Ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE stabilește ordinea priorităților în legislația Uniunii privind prevenirea și gestionarea deșeurilor. Prin urmare, ierarhia în cauză se aplică în contextul vehiculelor scoase din uz, al bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, precum și al deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Atunci când se conformează obiectivului prezentei directive, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a ține seama de prioritățile ierarhiei deșeurilor și pentru a asigura punerea în practică a respectivelor priorități.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Având în vedere că există o nevoie tot mai mare de a gestiona și de a recicla deșeurile în interiorul Uniunii, în conformitate cu economia circulară, ar trebui să se pună accent pe asigurarea faptului că transferul de deșeuri se face în conformitate cu principiile și cerințele legislației Uniunii în materie de mediu, în special cu principiile proximității, priorității de recuperare și autosuficienței. Comisia ar trebui să analizeze oportunitatea introducerii unui ghișeu unic pentru procedura administrativă de transferare de deșeuri, în vederea reducerii sarcinii administrative. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a preveni transferul ilegal de deșeuri.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 7 (nou)
(7a)   Pentru completarea anumitor elemente neesențiale ale Directivei 2000/53/CE și ale Directivei 2012/19/UE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește metodologia comună de colectare și prelucrare a datelor și formatul de raportare a datelor referitoare la punerea în aplicare a obiectivelor privind refolosirea și recuperarea vehiculelor scoase din uz, în temeiul Directivei 2000/53/CE precum și metodologia de colectare și prelucrare a datelor și formatul de raportare a datelor referitoare la punerea în aplicare a obiectivelor stabilite pentru colectarea și valorificarea echipamentelor electrice și electronice în temeiul Directivei 2012/19/UE. . Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 7 b (nou)
(7b)   În vederea stabilirii metodologiei pentru colectarea și prelucrarea datelor și a formatului de raportare a datelor pentru baterii și acumulatori și pentru deșeurile de baterii și acumulatori, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul -1 (nou)
Directiva 2000/53/CE
Articolul 6 – alineatul 1
La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că toate vehiculele scoase din uz sunt depozitate (chiar și temporar) și tratate în conformitate cu cerințele generale stabilite la art. 4 din Directiva 75/442/CEE și în conformitate cu cerințele tehnice minime stabilite la anexa I din această directivă, fără a aduce atingere reglementărilor de drept intern cu privire la sănătate și la mediu.”
„1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că toate vehiculele scoase din uz sunt depozitate (chiar și temporar) și tratate în conformitate cu prioritățile privind ierarhia deșeurilor și cu cerințele generale stabilite la articolul 4 din Directiva 75/442/CEE și în conformitate cu cerințele tehnice minime stabilite la anexa I din această directivă, fără a aduce atingere reglementărilor de drept intern cu privire la sănătate și la mediu.”
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2
Directiva 2000/53/CE
Articolul 9 – alineatul 1 a
1a.  Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a articolului 7 alineatul (2). Statele membre raportează datele pe cale electronică în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Acestea se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (1d). Primul raport are ca obiect datele aferente perioadei cuprinse între 1 ianuarie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an] și 31 decembrie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an].
1a.  Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a articolului 7 alineatul (2). Acestea colectează și prelucrează datele în conformitate cu metodologia comună menționată la alineatul (1d) din prezentul articol și le raportează pe cale electronică în termen de 12 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Acestea se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (1d).
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2
Directiva 2000/53/CE
Articolul 9 - alineatul 1 c
1c.  Comisia analizează datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport privind rezultatele analizei respective. Raportul evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată în statele membre, precum și caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se elaborează o dată la trei ani.
1c.  Comisia analizează datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport privind rezultatele analizei respective. Până când se va stabili metodologia comună pentru colectarea și prelucrarea datelor menționată la alineatul (1d), raportul evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată în statele membre. Comisia evaluează, de asemenea, caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se elaborează o dată la trei ani.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2
Directiva 2000/53/CE
Articolul 9 – alineatul 1 ca (nou)
1ca.   În raport, Comisia poate include informații cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive în ansamblul ei și la impactul acesteia asupra mediului și a sănătății umane. După caz, raportul este însoțit de o propunere legislativă de modificare a prezentei directive.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2
Directiva 2000/53/CE
Articolul 9 – alineatul 1 d
1d.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc formatul pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatul (1a). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 11 alineatul (2).
1d.  Comisia adoptă acte delegate pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea metodologiei comune de colectare și prelucrare a datelor și formatul pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatul (1a).
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2
Directiva 2000/53/CE
Articolul 9 – alineatul 1 da (nou)
1da.   Până la data de 31 decembrie 2018, în contextul planului de acțiune privind economia circulară și având în vedere angajamentul Uniunii de a realiza tranziția către o economie circulară, Comisia revizuiește prezenta directivă în ansamblul ei și, în special, domeniul său de aplicare și obiectivele sale, pe baza unei evaluări a impactului, și ține seama de obiectivele și inițiativele politice ale Uniunii în materie de economie circulară. Se va acorda o atenție deosebită transferului de vehicule uzate despre care se crede că ar putea fi vehicule scoase din uz. În acest scop se recurge la orientările corespondenților nr. 9 privind transferul de vehicule scoase din uz. Comisia examinează și posibilitatea stabilirii unor ținte pentru fiecare tip de resursă, în special pentru materiile prime de importanță critică. Raportul este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 a (nou)
Directiva 2000/53/CE
Articolul 9 a (nou)
Se introduce următorul articol:
„Articolul 9a
Instrumentele de promovare a tranziției către o economie mai circulară
Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă, statele membre utilizează instrumente economice adecvate și iau alte măsuri pentru a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor. Aceste instrumente și măsuri pot include cele indicate în anexa IVa la Directiva 2008/98/CE.”
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 a (nou)
Directiva 2006/66/CE
Articolul 22 a (nou)
(1a)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 22a
Data
1.   Datele raportate de statul membru în conformitate cu articolele 10 și 12 sunt însoțite de un raport de verificare a calității.
2.   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23a cu scopul de a completa prezenta directivă prin stabilirea metodologiei de colectare și prelucrare a datelor și a formatului de raportare.”
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 – litera -a (nouă)
Directiva 2006/66/CE
Articolul 23 – titlu
(-a)   La articolul 23, titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Reexaminare”
„Raportarea și revizuirea”
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 – litera a (nouă)
Directiva 2006/66/CE
Articolul 23 – alineatul 1
1.  Până cel târziu la sfârșitul anului 2016, Comisia elaborează un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive și impactul acesteia asupra mediului și a funcționării pieței interne.
1.  Până cel târziu la sfârșitul anului 2016 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia elaborează un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive și impactul acesteia asupra mediului și a funcționării pieței interne.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 – litera ba (nouă)
Directiva 2006/66/CE
Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)
(ba)   Se adaugă următorul alineat:
„3a. Până la data de 31 decembrie 2018, în contextul planului de acțiune privind economia circulară și având în vedere angajamentul Uniunii de a realiza tranziția către o economie circulară, Comisia revizuiește prezenta directivă în ansamblul ei și, în special, domeniul său de aplicare și obiectivele sale, pe baza unei evaluări a impactului. Această revizuire ține seama de obiectivele și inițiativele politice ale Uniunii în materie de economie circulară, precum și de evoluția tehnică a unor noi tipuri de baterii care nu folosesc substanțe periculoase, în special metale grele sau alte metale sau ioni de metale. Comisia examinează și posibilitatea stabilirii unor ținte pentru fiecare tip de resursă, în special pentru materiile prime de importanță critică. Revizuirea este însoțită de o propunere legislativă, dacă este cazul.”
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 a (nou)
Directiva 2006/66/CE
Articolul 23 aa (nou)
(2a)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 23aa
Instrumente de promovare a tranziției către o economie mai circulară
Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă, statele membre utilizează instrumente economice adecvate și iau alte măsuri pentru a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor. Aceste instrumente și măsuri pot include cele indicate în anexa IVa la Directiva 2008/98/CE.”
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul -1 (nou)
Directiva 2012/19/UE
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 4
(-1)   La articolul 8 alineatul (5), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care să se stabilească standarde calitative minime bazate în special pe standardele dezvoltate de organismele europene de standardizare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).”
„În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol și în conformitate cu mandatul prevăzut în Directiva 2012/19/UE, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care să se stabilească standarde calitative minime. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).”
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/19/UE
Articolul 16 – alineatul 5 a
5a.  Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (4). Statele membre raportează datele pe cale electronică în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Acestea se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (5d). Primul raport are ca obiect datele aferente perioadei cuprinse între 1 ianuarie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an] și 31 decembrie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an].
5a.  Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (4). Acestea colectează și prelucrează datele în conformitate cu metodologia comună menționată la alineatul (5d) din prezentul articol și le raportează pe cale electronică în termen de 12 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Statele membre se asigură că se raportează date de la toți actorii care colectează sau tratează DEEE. Datele se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (5d).
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/19/UE
Articolul 16 – alineatul 5 c
5c.  Comisia analizează datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport privind rezultatele analizei respective. Raportul cuprinde o evaluare a modului de organizare a colectării datelor, a surselor datelor și a metodologiei utilizate în statele membre, precum și a caracterului complet, a fiabilității, a actualității și a consecvenței datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se elaborează o dată la trei ani.
5c.  Comisia analizează datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport privind rezultatele analizei respective. Până când se va stabili metodologia comună pentru colectarea și prelucrarea datelor menționată la alineatul (5d), raportul evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată în statele membre. Comisia evaluează, de asemenea, caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se elaborează o dată la trei ani.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/19/UE
Articolul 16 – alineatul 5 ca (nou)
5ca.   În raport, Comisia include informații cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive în ansamblul ei și la impactul acesteia asupra mediului și a sănătății umane. După caz, raportul este însoțit de o propunere legislativă de modificare a prezentei directive.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/19/UE
Articolul 16 – alineatul 5 d
5d.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc formatul pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatul (5a). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).
5d.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea metodologiei comune de colectare și prelucrare a datelor și formatul pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatul (5a).
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/19/UE
Articolul 16 – alineatul 5 da (nou)
5da.   În timpul revizuirii menționate la alineatul (5c), în contextul planului de acțiune privind economia circulară și având în vedere angajamentul Uniunii de a realiza tranziția către o economie circulară, Comisia revizuiește prezenta directivă în ansamblul ei și, în special, domeniul său de aplicare și obiectivele sale, pe baza unei evaluări a impactului, și ține seama de obiectivele și inițiativele politice ale Uniunii în materie de economie circulară. Comisia examinează posibilitatea stabilirii unor ținte pentru fiecare tip de resursă, în special pentru materiile prime de importanță critică. Raportul este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – punctul 1 a (nou)
Directiva 2012/19/UE
Articolul 16 a (nou)
(1a)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 16a
Instrumente de promovare a tranziției către o economie mai circulară
Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă, statele membre utilizează instrumente economice adecvate și iau alte măsuri pentru a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor. Aceste instrumente și măsuri pot include cele indicate în anexa IVa la Directiva 2008/98/CE.”

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0013/2017).


Deșeurile ***I
PDF 1206kWORD 175k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 martie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile (COM(2015)0595 – C8-0382/2015 – 2015/0275(COD))(1)
P8_TA(2017)0070A8-0034/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul -1 (nou)
(-1)   Scopul prezentei directive este de a stabili măsuri în vederea protejării mediului și a sănătății populației prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse cauzate de generarea și gestionarea deșeurilor, prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora, precum și prin asigurarea valorificării deșeurilor ca resursă pentru a contribui la o economie circulară în Uniunea Europeană.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul -1 a (nou)
(-1a)   Având în vedere dependența Uniunii de importul de materii prime și epuizarea rapidă a unei cantități semnificative de resurse naturale pe termen scurt, recuperarea cât mai multor resurse posibil în interiorul Uniunii și consolidarea tranziției către o economie circulară constituie o provocare-cheie.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul -1 b (nou)
(-1b)   Economia circulară oferă oportunități importante pentru economiile locale și deschide potențialul de a crea o situație reciproc avantajoasă pentru toate părțile implicate.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul -1 c (nou)
(-1c)  Gestionarea deșeurilor ar trebui transformată în gestionarea durabilă a materialelor. Revizuirea Directivei 2008/98/CE oferă o oportunitate în acest sens.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul -1 d (nou)
(-1d)   Pentru o tranziție de succes către o economie circulară, pe lângă revizuirea și punerea în aplicare integrală a directivelor privind deșeurile este necesară punerea în aplicare integrală a planului de acțiune intitulat „Închiderea buclei – Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”. De asemenea, planul de acțiune ar trebui să intensifice coerența, consecvența și sinergiile dintre economia circulară și politicile în materie de energie, climă, agricultură, industrie și cercetare.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul -1 e (nou)
(-1e)   La 9 iulie 2015, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară1a, în care a subliniat, în special, nevoia de a stabili obiective obligatorii în materie de reducere a deșeurilor, de a dezvolta măsuri de prevenire a deșeurilor și de a stabili definiții clare și fără ambiguități.
_______________
1a Texte adoptate, P8_TA(2015)0266.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și pentru a promova o economie mai circulară.
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă și eficientă a resurselor naturale, pentru a promova principiile economiei circulare, a consolida furnizarea energiei din resurse regenerabile, a crește eficiența energetică, a reduce gradul de dependență a Uniunii față de resursele importate și a crea noi oportunități economice și competitivitate pe termen lung. Pentru a face economia cu adevărat circulară, este necesar să se adopte măsuri suplimentare privind producția și consumul sustenabile, axate pe întreg ciclul de viață al produselor, într-un mod care să conserve resursele și să închidă circuitul de reciclare. Utilizarea mai eficientă a resurselor ar aduce, de asemenea, economii nete substanțiale întreprinderilor din UE, autorităților publice și consumatorilor, reducând, în același timp, emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   Consolidarea eforturilor de tranziție către o economie circulară ar putea genera o reducere anuală de doi-patru la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră, reprezentând un stimulent clar pentru realizarea de investiții într-o economie circulară. Creșterea productivității resurselor prin îmbunătățirea eficienței și reducerea risipei de resurse poate scădea în mare măsură atât consumul de resurse, cât și emisiile de gaze cu efect de seră. Prin urmare, economia circulară ar trebui să facă parte integrantă din politica privind clima, dat fiind că creează sinergii, astfel cum s-a subliniat în rapoartele Comitetului internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 1 b (nou)
(1b)  Economia circulară ar trebui să țină seama de prevederile explicite din cel de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, care solicită elaborarea unor cicluri de materiale netoxice, astfel încât deșeurile reciclate să poată fi utilizate drept o sursă majoră și fiabilă de materii prime pentru Uniune.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Obiectivele prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului14 privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie modificate astfel încât să reflecte mai bine ambiția Uniunii de a trece la o economie circulară.
(2)  Obiectivele prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului14 privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie mai ambițioase astfel încât să reflecte mai bine ambiția Uniunii de a trece la o economie circulară caracterizată prin eficiența utilizării resurselor, prin adoptarea măsurilor necesare care să garanteze că deșeurile sunt considerate o resursă utilă.
__________________
__________________
14 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
14 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Multe state membre nu au dezvoltat încă infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, este esențial să se stabilească obiective de politică pe termen lung pentru a orienta măsurile și investițiile, în special prin prevenirea creării de capacități excedentare structurale în ceea ce privește tratarea deșeurilor reziduale și blocarea materialelor reciclabile în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor.
(3)  Multe state membre nu au dezvoltat încă infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, este esențial să se stabilească obiective de politică pe termen lung și să se acorde sprijin financiar și politic pentru a orienta măsurile și investițiile, în special prin prevenirea creării de capacități excedentare structurale în ceea ce privește tratarea deșeurilor reziduale, precum și blocarea materialelor reciclabile în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor. În acest context, pentru îndeplinirea obiectivelor aplicabile este esențial să se utilizeze fondurile structurale și de investiții europene pentru a finanța dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor necesare pentru prevenire, reutilizare și reciclare. Este esențial, de asemenea, ca statele membre să își modifice programele existente de prevenire a generării de deșeuri în conformitate cu prezenta directivă și să își adapteze investițiile în consecință.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Deșeurile municipale reprezintă aproximativ 7 % - 10 % din totalul deșeurilor generate în Uniune; acest flux de deșeuri este însă unul dintre cele mai complexe de gestionat, iar modul în care este administrat constituie, în general, un bun indiciu în ceea ce privește calitatea sistemului global de gestionare a deșeurilor dintr-o țară. Provocările în materie de gestionare a deșeurilor municipale sunt determinate de faptul că acestea au o compoziție foarte complexă și mixtă, se află în imediata apropiere a cetățenilor și au un grad foarte ridicat de vizibilitate publică. Prin urmare, administrarea acestora necesită un sistem de gestionare a deșeurilor foarte complex, inclusiv o schemă eficientă de colectare, implicarea în mod activ a cetățenilor și a întreprinderilor, adaptarea infrastructurii la compoziția specifică a deșeurilor și un sistem de finanțare detaliat. Țările care au dezvoltat sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor municipale au, în general, rezultate mai bune în ceea ce privește administrarea globală a deșeurilor.
(4)  Deșeurile municipale reprezintă aproximativ 7 % - 10 % din totalul deșeurilor generate în Uniune; acest flux de deșeuri este însă unul dintre cele mai complexe de gestionat, iar modul în care este administrat constituie, în general, un bun indiciu în ceea ce privește calitatea sistemului global de gestionare a deșeurilor dintr-o țară. Provocările în materie de gestionare a deșeurilor municipale sunt determinate de faptul că acestea au o compoziție foarte complexă și mixtă, se află în imediata apropiere a cetățenilor, au un grad foarte ridicat de vizibilitate publică și au consecințe asupra mediului și a sănătății populației. Prin urmare, administrarea acestora necesită un sistem de gestionare a deșeurilor foarte complex, inclusiv o schemă eficientă de colectare, un sistem eficient de sortare, un sistem funcțional de urmărire a fluxurilor de deșeuri, implicarea în mod activ a cetățenilor și a întreprinderilor, adaptarea infrastructurii la compoziția specifică a deșeurilor și un sistem de finanțare detaliat. Țările care au dezvoltat sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor municipale au, în general, rezultate mai bune în ceea ce privește administrarea globală a deșeurilor, inclusiv privind atingerea obiectivelor de reciclare. Totuși, numai o gestionare adecvată a deșeurilor municipale nu este suficientă pentru a stimula tranziția către o economie circulară, în care deșeurile sunt considerate a fi o resursă; este necesară o abordare bazată pe ciclul de viață al produselor și al deșeurilor pentru a stimula această tranziție.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)   Experiența a demonstrat că atât sistemele publice, cât și cele gestionate în mod privat pot contribui la realizarea unui sistem de economie circulară, iar decizia de utilizare a unui sistem dat depinde în mod frecvent de condițiile geografice și structurale. Normele stabilite în prezenta directivă permit atât un sistem în care municipalitatea deține responsabilitatea generală de a colecta deșeurile municipale, cât și un sistem în care astfel de servicii sunt externalizate unor operatori privați. Alegerea de a comuta între aceste sisteme ar trebui să fie responsabilitatea statelor membre.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Este necesar să se includă în Directiva 2008/98/CE definiții ale deșeurilor municipale, ale deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări, ale procesului de reciclare final și ale rambleiajului, astfel încât domeniul de aplicare al acestor noțiuni să fie clarificat.
(5)  Este necesar să se includă în Directiva 2008/98/CE definiții ale deșeurilor municipale, ale deșeurilor comerciale și industriale, ale deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări, ale operatorilor de pregătire pentru reutilizare, ale reciclării organice, ale procesului de reciclare final, ale rambleiajului, ale sortării, ale gunoiului aruncat pe domeniul public și ale risipei alimentare și ale decontaminării, astfel încât domeniul de aplicare al acestor noțiuni să fie clarificat.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Pe baza notificărilor din partea statelor membre și a evoluției jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, Comisia ar trebui să revizuiască periodic Orientările privind interpretarea dispozițiilor esențiale din Directiva 2008/98/CE pentru a îmbunătăți, alinia și armoniza conceptele de deșeuri și subproduse în toate statele membre.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 5 b (nou)
(5b)  Este necesar să se asigure coerența dintre Directiva 2008/98/CE și actele legislative conexe ale Uniunii, precum Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a și Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului1b. În special, ar trebui să fie garantată interpretarea și punerea în aplicare coerentă a definițiilor termenilor „deșeuri”, „ierarhia deșeurilor” și „subprodus” în cadrul acestor acte legislative.
_________________
1a Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).
1b Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1.).
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 5 c (nou)
(5c)   Deșeurile periculoase și cele nepericuloase ar trebui să fie identificate în conformitate cu Decizia 2014/955/UE1a a Comisiei și Regulamentul (UE) nr. 1357/20141b al Comisiei.
______________
1a Decizia 2014/955/UE a Comisiei din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 370, 30.12.2014, p. 44).
1b Regulamentul (UE) nr. 1357/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de înlocuire a anexei III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 365, 19.12.2014, p. 89).
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Pentru a asigura faptul că obiectivele de reciclare se bazează pe date fiabile și comparabile și pentru a permite o monitorizare mai eficace a progreselor realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor respective, definiția deșeurilor municipale din Directiva 2008/98/CE ar trebui să fie conformă cu definiția utilizată în scopuri statistice de Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pe baza căreia statele membre raportează date de mai mulți ani. Definiția deșeurilor municipale din prezenta directivă este neutră în ceea ce privește statutul, public sau privat, al operatorului care gestionează deșeurile.
(6)  Pentru a asigura faptul că obiectivele de reciclare se bazează pe date fiabile și comparabile și pentru a permite o monitorizare mai eficace a progreselor realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor respective, definiția deșeurilor municipale din Directiva 2008/98/CE ar trebui să fie aliniată la definiția utilizată în scopuri statistice de Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pe baza căreia statele membre raportează date de mai mulți ani. Definiția deșeurilor municipale din prezenta directivă este neutră în ceea ce privește statutul, public sau privat, al operatorului care gestionează deșeurile.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Statele membre ar trebui să introducă stimulente adecvate pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor, în special prin intermediul unor stimulente financiare menite să servească la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive privind prevenirea generării de deșeuri și reciclarea, cum ar fi taxele de stocare a deșeurilor în depozite de deșeuri și taxele de incinerare, schemele de plată în funcție de cantitatea de deșeuri produsă, schemele de răspundere extinsă a producătorilor și stimulentele acordate autorităților locale.
(7)  Statele membre ar trebui să introducă stimulente adecvate pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor, în special prin intermediul unor stimulente financiare, economice și normative menite să servească la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive privind prevenirea generării de deșeuri și reciclarea, cum ar fi taxele de stocare a deșeurilor în depozite de deșeuri și taxele de incinerare, schemele de plată în funcție de cantitatea de deșeuri produsă, schemele de răspundere extinsă a producătorilor, facilitarea donațiilor de alimente și stimulentele acordate autorităților locale. Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă, statele membre sunt în măsură să utilizeze instrumente economice sau măsuri cum ar fi cele stabilite în lista orientativă ce figurează în anexa la prezenta directivă. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia măsuri care să contribuie la obținerea unei calități înalte a materialului sortat.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 7 a (nou)
(7a)   Statele membre ar trebui să introducă măsuri pentru a încuraja dezvoltarea, producerea și comercializarea unor produse care să fie adaptate unor utilizări multiple, durabile din punct de vedere tehnic și ușor de reparat și care, după ce au devenit deșeuri și au fost pregătite pentru reutilizare sau reciclare, să poată fi introduse pe piață pentru a facilita implementarea corespunzătoare a ierarhiei deșeurilor. Măsurile respective ar trebui să țină seama de impactul produselor pe parcursul întregului lor ciclu de viață și de ierarhia deșeurilor.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Pentru a oferi operatorilor de pe piețele de materii prime secundare mai multă certitudine în ceea ce privește statutul de deșeu sau de material care nu mai este considerat deșeu al substanțelor sau al obiectelor și pentru a promova condiții de concurență echitabile, este important să se stabilească la nivelul Uniunii condiții armonizate pe baza cărora substanțele sau obiectele să fie recunoscute ca produse secundare și deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de valorificare să fie recunoscute ca încetând să mai fie considerate deșeuri. În cazul în care este necesar să se asigure buna funcționare a pieței interne sau un nivel ridicat de protecție a mediului în întreaga Uniune, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate de stabilire a criteriilor detaliate privind aplicarea unor astfel de condiții armonizate pentru anumite deșeuri, inclusiv pentru o utilizare specifică.
(8)  Pentru a oferi operatorilor de pe piețele de materii prime secundare mai multă certitudine în ceea ce privește statutul de deșeu sau de material care nu mai este considerat deșeu al substanțelor sau al obiectelor și pentru a promova condiții de concurență echitabile, este important să se stabilească norme clare, pe baza cărora substanțele sau obiectele să fie recunoscute ca produse secundare și deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de valorificare să fie recunoscute ca încetând să mai fie considerate deșeuri.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Pentru a garanta buna funcționare a pieței interne, o substanță sau un obiect rezultat dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect ar trebui să fie considerat, de regulă, un subprodus, dacă sunt respectate anumite condiții armonizate și se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în întreaga Uniune. Comisia ar trebui să aibă competența de a adopta acte delegate pentru a stabili criterii detaliate cu privire la punerea în aplicare a statutului de subprodus, acordând prioritate practicilor de simbioză industrială și agricolă existente și care pot fi reproduse. În absența unor astfel de criterii, ar trebui să se permită statelor membre, strict de la caz la caz, să stabilească criterii detaliate pentru aplicarea statutului de subprodus.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 8 b (nou)
(8b)   Pentru a se asigura buna funcționare a pieței interne și un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății umane în întreaga Uniune, Comisia ar trebui, ca regulă generală, să fie împuternicită să adopte acte delegate de stabilire a unor dispoziții armonizate privind încetarea statutului de deșeu pentru unele tipuri de deșeuri. Stabilirea unor criterii specifice încetării statutului de deșeu ar trebui luată în considerare cel puțin în cazul agregatelor, hârtiei, sticlei, metalelor, anvelopelor și textilelor. În cazurile în care nu s-au stabilit criterii la nivelul Uniunii, statele membre ar trebui să fie autorizate să stabilească, la nivel național, criterii detaliate privind încetarea statutului de deșeu pentru anumite deșeuri, cu respectarea condițiilor stabilite la nivelul Uniunii. În cazurile în care astfel de criterii detaliate nu au fost stabilite nici la nivel național, statele membre ar trebui să se asigure că deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de valorificare încetează să mai fie considerate deșeuri dacă respectă condițiile valabile la nivelul Uniunii, care ar trebui verificate de la caz la caz de către autoritatea competentă din statul membru respectiv. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor cerințe generale care să fie respectate de statele membre atunci când adoptă reglementări tehnice în temeiul articolului 6.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 8 c (nou)
(8c)   Odată ce materialul reciclat este reintrodus în circuitul economic după ce încetează statutul său de deșeu, fie deoarece respectă anumite criterii pentru ridicarea statutului de deșeu, fie deoarece este integrat într-un produs nou, acest material trebuie să respecte întru totul legislația Uniunii privind substanțele chimice.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 8 d (nou)
(8d)   Tranziția spre o economie circulară ar trebui să valorifice pe deplin avantajele oferite de inovațiile digitale. În acest scop, ar trebui dezvoltate instrumente electronice de tipul platformelor online pentru comercializarea deșeurilor ca noi resurse, în vederea simplificării tranzacțiilor comerciale și a reducerii sarcinii administrative ce revine operatorilor, stimulând astfel simbioza industrială.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 8 e (nou)
(8e)   Dispozițiile din prezenta directivă ce vizează răspunderea extinse a producătorilor au scopul de a sprijini proiectarea și producerea de bunuri care iau în considerare pe deplin și facilitează utilizarea eficientă a resurselor pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor, inclusiv repararea, reutilizarea, dezasamblarea și reciclarea acestora, fără a aduce atingere liberei circulații a bunurilor pe piața internă. Răspunderea extinsă a producătorilor este o obligație individuală a producătorilor, care ar trebui să fie responsabili pentru gestionarea încheierii ciclului de viață a produselor pe care le introduc pe piață. Producătorii ar trebui să poată, totuși, să își asume responsabilitatea, în mod individual sau colectiv. Statele membre ar trebui să asigure instituirea unor scheme de răspundere extinsă a producătorilor cel puțin pentru ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, precum și vehicule aflate la sfârșitul ciclului de viață.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 8 f (nou)
(8f)   Schemele de răspundere extinsă a producătorilor ar trebui să fie înțeles ca un set de norme stabilite de statele membre pentru a se asigura că producătorii de produse poartă responsabilitatea financiară și/sau operațională pentru gestionarea stadiul post-utilizare din ciclul de viață al unui produs. Aceste norme nu ar trebui să împiedice producătorii să-și îndeplinească aceste obligații fie individual, fie colectiv.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Schemele de răspundere extinsă a producătorilor reprezintă o parte esențială a gestionării eficiente a deșeurilor, însă eficacitatea și performanța acestora diferă în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Prin urmare, este necesar să se stabilească cerințe operaționale minime privind răspunderea extinsă a producătorilor. Cerințele respective ar trebui să diminueze costurile și să stimuleze performanța, precum și să asigure condiții de concurență echitabile, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii, și să evite obstacolele în calea bunei funcționări a pieței interne. Cerințele respective ar trebui să contribuie, de asemenea, la includerea costurilor la încheierea ciclului de viață în prețurile produselor și să ofere stimulente producătorilor pentru ca aceștia să țină seama în mai mare măsură de posibilitățile de reciclare și reutilizare atunci când își proiectează produsele. Cerințele ar trebui să se aplice atât schemelor noi de răspundere extinsă a producătorilor, cât și celor existente. Cu toate acestea, schemele existente de răspundere extinsă a producătorilor au nevoie de o perioadă de tranziție pentru a-și adapta structurile și procedurile la noile cerințe.
(9)  Schemele de răspundere extinsă a producătorilor reprezintă o parte esențială a gestionării eficiente a deșeurilor, însă eficacitatea și performanța acestora diferă în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Prin urmare, este necesar să se stabilească cerințe operaționale minime privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor, fie individuale, fie colective. Este necesar să se facă o distincție între aceste cerințe minime, care se aplică tuturor schemelor, și cele care se aplică doar în cazul schemelor colective. Totuși, toate cerințele respective ar trebui să diminueze costurile și să stimuleze performanța prin măsuri care, de exemplu, să faciliteze îmbunătățirea punerii în aplicare a colectării și sortării separate, să asigure o reciclare de o calitate mai bună, să ajute la asigurarea accesului la materiile prime secundare într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor, precum și să asigure condiții de concurență echitabile, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile din domeniul comerțului electronic, și să evite obstacolele în calea bunei funcționări a pieței interne. Cerințele respective ar trebui să contribuie, de asemenea, la includerea costurilor la încheierea ciclului de viață în prețurile produselor și să ofere stimulente producătorilor pentru ca aceștia să dezvolte modele de afaceri inteligente și să țină seama de ierarhia deșeurilor atunci când își proiectează produsele prin stimularea durabilității, precum și a posibilităților de reciclare, reutilizare și reparare. Aceștia ar trebui să încurajeze înlocuirea progresivă a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită, astfel cum sunt definite la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în cazul în care nu există substanțe sau tehnologii alternative adecvate din punct de vedere economic și viabile din punct de vedere tehnic. Punerea în aplicare a cerințelor minime privind răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui supravegheată de autorități independente și nu ar trebui să creeze nicio sarcină financiară sau administrativă disproporționată pentru organismele publice, pentru operatorii economici și pentru consumatori. Cerințele ar trebui să se aplice atât schemelor noi de răspundere extinsă a producătorilor, cât și celor existente. Cu toate acestea, schemele existente de răspundere extinsă a producătorilor au nevoie de o perioadă de tranziție pentru a-și adapta structurile și procedurile la noile cerințe.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Dispozițiile prezentei directive privind răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să se aplice fără a aduce atingere dispozițiilor referitoare la răspunderea extinsă a producătorilor din alte acte juridice ale Uniunii, în special celor care acoperă fluxuri specifice de deșeuri.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 9 b (nou)
(9b)   Comisia ar trebui să adopte fără întârziere orientări cu privire la modularea contribuțiilor producătorilor la schemele de răspundere extinsă a producătorilor pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a prezentei directive în vederea realizării pieței interne. Pentru a asigura coerența în cadrul pieței interne, Comisia ar trebui să poată adopta, de asemenea, criterii armonizate în acest sens prin intermediul unor acte delegate.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 9 c (nou)
(9c)   În cazul în care se instituie scheme pentru punerea în aplicare colectivă a responsabilității extinse a producătorilor, statele membre ar trebui să introducă măsuri de protecție împotriva conflictelor de interese între contractanți și organizațiile din domeniul răspunderii extinse a producătorilor.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Prevenirea generării de deșeuri este cea mai eficace modalitate de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și de a reduce impactul deșeurilor asupra mediului. Prin urmare, este important ca statele membre să ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni generarea de deșeuri și pentru a monitoriza și a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor respective. În vederea asigurării unei măsurări uniforme a progreselor globale înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării de deșeuri, ar trebui să se instituie indicatori comuni.
(10)  Prevenirea generării de deșeuri este cea mai eficace modalitate de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor, de a reduce impactul deșeurilor asupra mediului, de a promova materiale durabile, reciclabile și reutilizabile de înaltă calitate și de a reduce dependența de importurile unor materii prime din ce în ce mai rare. Dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare este esențială în acest sens. Prin urmare, este important ca statele membre să stabilească obiective de prevenire și să ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni generarea de deșeuri și aruncarea de gunoaie pe domeniul public, inclusiv prin utilizarea de instrumente economice, precum și prin alte măsuri care să înlocuiască progresiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită, astfel cum sunt definite la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în cazul în care există substanțe sau tehnologii alternative adecvate din punct de vedere economic și viabile din punct de vedere tehnic, să combată obsolescența programată, să sprijine reutilizarea, să capaciteze mai bine consumatorii prin îmbunătățirea informațiilor despre produse și să încurajeze campaniile de informare cu privire la prevenirea generării de deșeuri. Statele membre ar trebui, de asemenea, să monitorizeze și să evalueze progresul realizat în implementarea acestor măsuri, precum și progresul realizat cu privire la reducerea generării de deșeuri și să vizeze decuplarea acesteia de creșterea economică. În vederea asigurării unei măsurări uniforme a progreselor globale realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării de deșeuri, ar trebui să se instituie indicatori și metodologii comune.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 10 a (nou)
(10a)   Promovarea sustenabilității în producție și în consum poate contribui în mod semnificativ la prevenirea generării de deșeuri. Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a-i ajuta pe consumatori să devină conștienți de acest fapt și să îi încurajeze să participe mai activ, în vederea îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 10 b (nou)
(10b)   Producătorul inițial al deșeurilor joacă un rol esențial în prevenirea generării de deșeuri și în etapa inițială de sortare prealabilă.
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Pentru a reduce pierderile de produse alimentare și pentru a preveni risipa de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, ar trebui să se stabilească o ierarhie a deșeurilor alimentare, astfel cum se prevede la articolul 4a.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a promova prevenirea generării de deșeuri alimentare în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la data de 25 septembrie 2015, în special cu obiectivele acesteia privind reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare până în 2030. Aceste măsuri ar trebui să vizeze prevenirea generării de deșeuri alimentare în cadrul producției primare, al prelucrării și fabricării, al comerțului cu amănuntul și al altor tipuri de distribuție de produse alimentare, al restaurantelor și al serviciilor de alimentație, precum și al gospodăriilor. Având în vedere beneficiile de mediu și economice ale prevenirii generării de deșeuri alimentare, statele membre ar trebui să stabilească măsuri specifice de prevenire a generării de deșeuri alimentare și ar trebui să măsoare progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea deșeurilor alimentare. Pentru a facilita schimbul de bune practici pe întreg teritoriul UE, atât între statele membre, cât și între operatorii din sectorul alimentar, ar trebui să se instituie metodologii uniforme pentru măsurarea respectivă. Raportarea privind nivelurile de deșeuri alimentare ar trebui să aibă loc la fiecare doi ani.
(12)  Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a promova prevenirea și reducerea generării de deșeuri alimentare în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la data de 25 septembrie 2015, în special cu obiectivele acesteia privind reducerea cu 50 % a deșeurilor alimentare până în 2030. Aceste măsuri ar trebui să vizeze prevenirea și reducerea generării totale de deșeuri alimentare și reducerea pierderilor alimentare de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv reducerea pierderilor din producția primară, transport și depozitare. Având în vedere beneficiile de mediu, sociale și economice ale prevenirii generării de deșeuri alimentare, statele membre ar trebui să stabilească măsuri specifice de prevenire a generării de deșeuri alimentare, inclusiv campanii de sensibilizare pentru a demonstra cum să se prevină generarea de deșeuri alimentare în programele lor de prevenire a generării de deșeuri. Prin aceste măsuri, statele membre ar trebui să își propună atingerea unui obiectiv de reducere a deșeurilor alimentare la nivelul Uniunii de 30 % până în 2025 și de 50 % până în 2030. Statele membre ar trebui să evalueze, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea deșeurilor alimentare și a pierderilor de alimente. Pentru a măsura aceste progrese și a facilita schimbul de bune practici pe întreg teritoriul UE, atât între statele membre, cât și între operatorii din sectorul alimentar, ar trebui să se instituie o metodologie comună pentru măsurarea respectivă. Raportarea privind nivelurile de deșeuri alimentare ar trebui să aibă loc anual.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)   Pentru a preveni generarea de deșeuri alimentare, statele membre ar trebui să ofere stimulente pentru colectarea produselor alimentare nevândute în sectorul comerțului cu amănuntul și în serviciile de alimentație, precum și pentru redistribuirea lor spre organizații caritabile. Pentru a se reduce deșeurile alimentare, ar trebui să se sensibilizeze mai bine consumatorii cu privire la semnificația datelor-limită de consum.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Deșeurile industriale, anumite părți ale deșeurilor comerciale și deșeurile extractive sunt extrem de diversificate din punctul de vedere al compoziției și al volumului și sunt foarte diferite în funcție de structura economică a statului membru, de structura sectorului industrial sau comercial care generează deșeurile ori de densitatea industrială sau comercială dintr-o anumită zonă geografică. Prin urmare, pentru cea mai mare parte a deșeurilor industriale și extractive, o abordare orientată spre sectorul industrial, cu utilizarea documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile 16 și a unor instrumente similare, reprezintă o soluție adecvată de abordare a aspectelor specifice referitoare la gestionarea unui anumit tip de deșeuri . Cu toate acestea, deșeurile de ambalaje industriale și comerciale ar trebui să facă în continuare obiectul cerințelor Directivei 94/62/CE și ale Directivei 2008/98/CE, inclusiv ale modificărilor aduse acestora.
(13)  Deșeurile industriale, anumite părți ale deșeurilor comerciale și deșeurile extractive sunt extrem de diversificate din punctul de vedere al compoziției și al volumului și sunt foarte diferite în funcție de structura economică a statului membru, de structura sectorului industrial sau comercial care generează deșeurile ori de densitatea industrială sau comercială dintr-o anumită zonă geografică. Pentru cea mai mare parte a deșeurilor industriale și extractive, o abordare orientată spre sectorul industrial, cu utilizarea documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile 16 și a unor instrumente similare pentru rezolvarea aspectelor specifice referitoare la gestionarea unui anumit tip de deșeuri este o soluție temporară pentru atingerea obiectivelor economiei circulare. Dat fiind că deșeurile de ambalaje industriale și comerciale fac obiectul cerințelor Directivei 94/62/CE și ale Directivei 2008/98/CE, Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a stabili, până la 31 decembrie 2018, obiective de pregătire pentru reutilizare și obiective de reciclare pentru deșeurile comerciale și deșeurile industriale nepericuloase, care să fie îndeplinite până în 2025 și 2030.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)   Comisia ar trebui să promoveze activ platformele de partajare ca model de afaceri pentru economia circulară. Comisia ar trebui să faciliteze o integrare mai puternică între planul de acțiune pentru economia circulară și orientările privind economia colaborativă, precum și să exploreze toate măsurile posibile de stimulare a acestei integrări.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)   Tranziția către o economie circulară trebuie să urmărească să atingă obiectivele pentru o creștere economică, inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prevăzute în Strategia Europa 2020, în special obiectivele privind protecția mediului, trecerea la surse curate de energie, dezvoltarea locală durabilă și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă în statele membre. În consecință, dezvoltarea unei economii circulare ar trebui să promoveze și implicarea entităților precum întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderile din economia socială, instituțiile non-profit și organismele de gestionare a deșeurilor care desfășoară activități la nivel regional și local, pentru a-și consolida gestionarea generală, pentru a încuraja inovarea în ceea ce privește procesele și produsele și pentru a dezvolta ocuparea forței de muncă în domeniile vizate.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale ar trebui majorate astfel încât să genereze beneficii de mediu, economice și sociale substanțiale.
(14)  Obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale ar trebui majorate la cel puțin 60 % până în 2025 și la cel puțin 70 % până în 2030 astfel încât să se genereze beneficii de mediu, economice și sociale substanțiale și să se accelereze tranziția către o economie circulară.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 14 a (nou)
(14a)   Statele membre ar trebui să sprijine instituirea de sisteme care să promoveze activitățile de reutilizare și prelungirea duratei de viață a produselor cu condiția ca siguranța și calitatea acestora din urmă să nu fie compromise. Astfel de sisteme ar trebui să fie stabilite, în special, pentru echipamentele electrice și electronice, textile, mobilă, materiale de construcții, anvelope și, astfel cum se menționează la articolul 5 din Directiva 94/62/CE, ambalaje.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Considerentul 14 b (nou)
(14b)   Pentru a promova reutilizarea, statele membre ar trebui să poată fi în măsură să stabilească obiective cantitative și ar trebui să ia măsurile necesare în privința producătorilor, pentru a permite operatorilor care se ocupă de reutilizare să aibă acces cu ușurință la manualele de instrucțiuni, la piesele de schimb și la informațiile tehnice necesare pentru reutilizarea produselor.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Considerentul 14 c (nou)
(14c)   Rolul întreprinderilor din domeniul economiei sociale în sectorul de reutilizare și pregătire pentru reutilizare trebuie să fie recunoscut și consolidat. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a promova rolul întreprinderilor din economia socială în acest sector, inclusiv, atunci când este cazul, prin instrumente economice, achiziții publice, acces facilitat la punctele de colectare a deșeurilor, precum și orice alte stimulente economice sau de reglementare corespunzătoare. Noul cadru de reglementare stabilit prin Pachetul privind economia circulară ar trebui să protejeze capacitatea părților interesate de a-și continua activitatea în reutilizarea și pregătirea pentru sectorul de reutilizare.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Considerentul 14 d (nou)
(14d)   Trecerea la o economie circulară oferă numeroase aspecte pozitive, atât economice (cum ar fi optimizarea utilizării resurselor de materii prime), cât și ecologice (cum ar fi protejarea mediului și reducerea poluării deșeurilor) și sociale (cum ar fi potențialul de creare de locuri de muncă favorabile incluziunii sociale și dezvoltarea legăturilor sociale). Economia circulară este în concordanță cu etosul economiei sociale și solidare, iar punerea în aplicare a acestei economii ar trebui să permită, în primul rând, generarea de beneficii sociale și de mediu.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Considerentul 14 e (nou)
(14e)   Actorii implicați în economia socială și solidară ar trebui, prin activitățile lor, inclusiv prin pregătirea pentru reutilizare și chiar prin reutilizare, să contribuie la promovarea economiei sociale și solidare. Ar trebui luate măsuri pentru a asigura perpetuarea acestor activități în Uniune.
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Considerentul 15
(15)  Printr-o majorare progresivă a obiectivelor existente privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale ar trebui să se asigure faptul că materialele din deșeuri valoroase din punct de vedere economic sunt reutilizate și reciclate cu eficacitate și că materialele valoroase pe care le conțin deșeurile sunt reintroduse în economia europeană, impulsionând astfel Inițiativa privind materiile prime17 și crearea unei economii circulare.
(15)  Printr-o majorare progresivă a obiectivelor existente privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale ar trebui să se asigure faptul că materialele din deșeuri valoroase din punct de vedere economic sunt pregătite pentru reutilizare și reciclate efectiv, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, și că materialele valoroase pe care le conțin deșeurile sunt reintroduse în economia europeană, impulsionând astfel Inițiativa privind materiile prime17 și crearea unei economii circulare.
__________________
__________________
17 COM(2008)0699 și COM(2014)0297.
17 COM(2008)0699 și COM(2014)0297.
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Există diferențe mari între statele membre din perspectiva rezultatelor pe care acestea le-au obținut în domeniul gestionării deșeurilor, în special în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale. Pentru a ține seama de aceste diferențe, statelor membre care, în conformitate cu datele Eurostat, în 2013 au reciclat mai puțin de 20 % din deșeurile lor municipale, ar trebui să li se acorde mai mult timp în vederea îndeplinirii obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea stabilite pentru 2025 și 2030. Având în vedere ratele naționale de progres observate în statele membre în ultimii cincisprezece ani, aceste state membre ar trebui să-și majoreze capacitatea de reciclare la niveluri care să depășească cu mult mediile înregistrate anterior pentru a realiza obiectivele respective. În vederea asigurării faptului că se înregistrează progrese constante în direcția realizării obiectivelor și că deficiențele în materie de punere în aplicare sunt remediate în timp util, statele membre cărora li se acordă mai mult timp ar trebui să îndeplinească obiective interimare și să stabilească un plan de punere în aplicare.
(16)  Există diferențe mari între statele membre din perspectiva rezultatelor pe care acestea le-au obținut în domeniul gestionării deșeurilor, în special în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale. Pentru a ține seama de aceste diferențe, statelor membre care, în conformitate cu datele Eurostat, în 2013 au reciclat mai puțin de 20 % din deșeurile lor municipale și care nu au fost considerate ca fiind expuse riscului de a nu atinge obiectivul de pregătire pentru reutilizare și de a recicla cel puțin 50 % din deșeurile lor municipale până în 2025, ar trebui să li se acorde mai mult timp în vederea îndeplinirii obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea stabilite pentru 2025. Acestor state membre ar putea, de asemenea, să li se acorde mai mult timp pentru a se conforma cu obiectivele de pregătire pentru reutilizare și reciclare stabilite pentru 2030 în cazul în care nu sunt considerate ca fiind expuse riscului de a nu atinge obiectivul de pregătire pentru reutilizare și de a recicla cel puțin 60 % din deșeurile lor municipale până în 2030. Având în vedere ratele naționale de progres observate în statele membre în ultimii cincisprezece ani, aceste state membre ar trebui să-și majoreze capacitatea de reciclare la niveluri care să depășească cu mult mediile înregistrate anterior pentru a realiza obiectivele respective. Pentru a se asigura că se înregistrează progrese constante în direcția realizării obiectivelor și că deficiențele în materie de punere în aplicare sunt remediate în timp util, statele membre cărora li se acordă mai mult timp ar trebui să îndeplinească obiective interimare și să stabilească planuri de punere în aplicare, a căror eficacitate ar trebui evaluată de către Comisie pe baza unor criterii bine definite.
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   Pentru a asigura utilizarea de materii prime secundare de înaltă calitate, producția procesului de reciclare final ar trebui să respecte standarde de calitate. Din acest motiv, Comisia ar trebui să solicite organizațiilor de standardizare europene să elaboreze standarde atât pentru deșeurile care intră în procesul de reciclare final, cât și pentru materiile prime secundare, în special pentru plastic, pe baza celor mai bune practici disponibile pe piață.
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  În vederea asigurării fiabilității datelor colectate privind pregătirea pentru reutilizare, este esențial să se instituie norme comune în materie de raportare. În mod similar, este important să se stabilească norme mai precise referitoare la modul în care statele membre ar trebui să raporteze ceea ce se reciclează efectiv și poate fi luat în calcul în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de reciclare. În acest sens, ca regulă generală, raportarea privind realizarea obiectivelor de reciclare trebuie să se bazeze pe contribuția la procesul de reciclare final. Pentru a limita sarcinile administrative, ar trebui să se permită statelor membre, în condiții stricte, să raporteze ratele de reciclare pe baza deșeurilor care ies din instalațiile de sortare. Pierderile în greutate ale materialelor sau ale substanțelor ca urmare a proceselor de transformare fizică și/sau chimică inerente procesului de reciclare final nu ar trebui să fie scăzute din greutatea deșeurilor raportate ca reciclate.
(17)  Pentru a asigura fiabilitatea datelor colectate privind pregătirea pentru reutilizare, este esențial să se stabilească norme comune pentru raportare, ținând seama de necesitatea de a se evita impunerea unor sarcini administrative excesive asupra operatorilor mici și mijlocii. În mod similar, este important să se stabilească norme mai precise referitoare la modul în care statele membre ar trebui să raporteze ceea ce se reciclează efectiv și poate fi luat în calcul în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de reciclare. Calcularea deșeurilor municipale reciclate ar trebui să se bazeze pe o metodă armonizată, care va preveni raportarea de către statele membre a deșeurilor eliminate ca fiind deșeuri reciclate. În acest scop, raportarea privind realizarea obiectivelor de reciclare trebuie să se bazeze pe contribuția la procesul de reciclare final. Pierderile în greutate ale materialelor sau ale substanțelor ca urmare a proceselor de transformare fizică și/sau chimică inerente procesului de reciclare final nu ar trebui să fie scăzute din greutatea deșeurilor raportate ca reciclate.
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  Pentru a calcula dacă obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea sunt realizate, statele membre ar trebui să poată lua în considerare produsele și componentele care sunt pregătite pentru reutilizare de către operatori recunoscuți care se ocupă de reutilizare și de către scheme recunoscute de returnare a garanției și reciclarea metalelor care se efectuează în cadrul procesului de incinerare. În vederea asigurării unei calculări uniforme a acestor date, Comisia va adopta norme detaliate privind determinarea operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și a schemelor recunoscute de returnare a garanției, privind criteriile de calitate pentru metalele reciclate și privind colectarea, verificarea și raportarea datelor.
(18)  Pentru a asigura calcularea uniformă a datelor privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea, Comisia ar trebui să adopte norme detaliate privind determinarea operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare, a schemelor recunoscute de returnare a garanției și a operatorilor de reciclare finală recunoscuți, inclusiv norme specifice referitoare la colectarea, trasabilitatea, verificarea și raportarea datelor, precum și privind criteriile de calitate pentru metalele reciclate în cadrul procesului de incinerare sau de coincinerare. Pentru a calcula dacă obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea au fost realizate și după adoptarea metodei armonizate de calcul, statele membre ar trebui să poată lua în considerare reciclarea metalelor care are loc în cadrul procesului de incinerare sau coincinerare, cum ar fi valorificarea energetică.
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Considerentul 20
(20)  Respectarea obligației de a institui sisteme de colectare separată a hârtiei, a metalului, a plasticului și a sticlei este esențială pentru creșterea ratelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare în statele membre. În plus, deșeurile biologice ar trebui să fie colectate separat în scopul de a contribui la creșterea ratelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare și la prevenirea contaminării materialelor reciclabile uscate.
(20)  Respectarea obligației de a institui sisteme de colectare separată a hârtiei, a metalului, a plasticului, a sticlei, a textilelor și a deșeurilor biologice este esențială pentru creșterea ratelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare în statele membre. În plus, deșeurile biologice ar trebui să fie colectate separat și reciclate în scopul de a contribui la creșterea ratelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare, la prevenirea contaminării materialelor reciclabile uscate și la prevenirea incinerării și depozitării acestora. În plus, ar trebui încurajată și intensificată cercetarea în domeniul posibilelor sisteme de colectare și de reciclare pentru alte fluxuri sau pentru materiale noi.
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Considerentul 20 a (nou)
(20a)   Bioeconomia joacă un rol esențial în asigurarea disponibilității materiilor prime în întreaga Uniune. O utilizare mai eficientă a deșeurilor municipale ar putea crea un stimulent puternic pentru lanțul de aprovizionare al bioeconomiei. În special, o gestionare durabilă a deșeurilor biologice oferă posibilitatea înlocuirii materiilor prime bazate pe combustibili fosili cu surse regenerabile pentru producția materialelor și a mărfurilor.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Considerentul 20 b (nou)
(20b)   Pentru a evita o modalitate de tratare a deșeurilor care să blocheze resursele la niveluri inferioare ale ierarhiei deșeurilor, pentru a permite reciclarea de înaltă calitate și pentru a stimula folosirea unor materii prime secundare de calitate, statele membre ar trebui să se asigure că deșeurile biologice sunt colectate separat și sunt reciclate organic într-un mod care să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului și produse finale care să îndeplinească standarde înalte de calitate relevante.
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Considerentul 20 c (nou)
(20c)   În pofida colectării separate, o mulțime de materiale reciclabile continuă să sfârșească prin a ajunge deșeuri mixte. Printr-o sortare de înaltă calitate, mai ales sortare optică, o cantitate considerabilă de materiale poate fi sortată din deșeurile reziduale și, ulterior, reciclată și transformată în materii prime secundare. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că și deșeurile care nu sunt colectate separat sunt, cu toate acestea, sortate.
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Considerentul 20 d (nou)
(20d)   Pentru a se evita contaminarea deșeurilor municipale cu substanțe periculoase care ar putea reduce calitatea reciclării și, astfel, ar obstrucționa utilizarea de materii prime secundare, statele membre ar trebui să înființeze fluxuri separate de colectare a deșeurilor periculoase din gospodării.
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Considerentul 21
(21)  Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase continuă să reprezinte o problemă în Uniune, iar datele privind tratarea acestora lipsesc parțial. Prin urmare, este necesar să se consolideze mecanismele de ținere a evidenței și de trasabilitate prin instituirea de registre electronice pentru deșeurile periculoase în statele membre. Colectarea de date în format electronic ar trebui să fie extinsă la alte tipuri de deșeuri, după caz, în scopul de a simplifica sistemul de ținere a evidenței pentru întreprinderi și administrații și de a îmbunătăți monitorizarea fluxurilor de deșeuri în Uniune.
(21)  Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase continuă să reprezinte o problemă în Uniune, iar datele privind tratarea acestora lipsesc parțial. Prin urmare, este necesar să se consolideze mecanismele de ținere a evidenței și de trasabilitate prin instituirea de registre electronice pentru deșeurile periculoase în statele membre. Colectarea de date în format electronic ar trebui să fie extinsă pentru a include alte tipuri de deșeuri, în scopul de a simplifica sistemul de ținere a evidenței pentru întreprinderi și administrații și a îmbunătăți procesul de monitorizare a fluxurilor de deșeuri în Uniune.
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Considerentul 21 a (nou)
(21a)   Colectarea separată și regenerarea uleiurilor uzate prezintă avantaje economice și ecologice semnificative, inclusiv în ceea ce privește securitatea aprovizionării. Ar trebui să se introducă colectarea separată, precum și obiective pentru regenerarea uleiurilor uzate.
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Considerentul 22
(22)  Prezenta directivă stabilește obiective pe termen lung privind gestionarea deșeurilor Uniunii și oferă operatorilor economici și statelor membre o orientare clară referitoare la investițiile necesare pentru realizarea obiectivelor pe care prevede. În elaborarea strategiilor lor naționale de gestionare a deșeurilor și în planificarea investițiilor în infrastructura de gestionare a deșeurilor, statele membre ar trebui să utilizeze judicios fondurile structurale și de investiții europene, promovând prevenirea, reutilizarea și reciclarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
(22)  Prezenta directivă stabilește obiective pe termen lung privind gestionarea deșeurilor Uniunii și oferă operatorilor economici și statelor membre o orientare clară referitoare la investițiile necesare pentru realizarea obiectivelor pe care prevede. În elaborarea strategiilor lor naționale de gestionare a deșeurilor și în planificarea investițiilor în infrastructura de gestionare a deșeurilor și în economia circulară, statele membre ar trebui să utilizeze judicios fondurile structurale și de investiții europene, promovând mai întâi prevenirea și reutilizarea, urmate de reciclare, în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Comisia ar trebui, potrivit ierarhiei deșeurilor, să permită utilizarea programului Orizont 2020 și a fondurilor structurale și de investiții europene în scopul dezvoltării unui cadru financiar eficient care să ajute autoritățile locale să pună în aplicare cerințele prezentei directive și să finanțeze introducerea unor tehnologii inovatoare și de gestionare a deșeurilor.
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Considerentul 23
(23)  Anumite materii prime au mare importanță pentru economia Uniunii și furnizarea acestora implică un grad ridicat de risc. În vederea garantării securității aprovizionării cu respectivele materii prime și în concordanță cu Inițiativa privind materiile prime și cu obiectivele și țintele Parteneriatului european pentru inovare privind materiile prime, statele membre ar trebui să ia măsuri menite să asigure cea mai bună gestionare posibilă a deșeurilor care conțin cantități semnificative de astfel de materii prime, ținând seama de fezabilitatea economică și tehnologică și de beneficiile ecologice. Comisia a stabilit o listă de materii prime critice pentru UE18. Această listă face obiectul unei revizuiri periodice de către Comisie.
(23)  Anumite materii prime au mare importanță pentru economia Uniunii și furnizarea acestora implică un grad ridicat de risc. În vederea garantării securității aprovizionării cu respectivele materii prime și în concordanță cu Inițiativa privind materiile prime și cu obiectivele și țintele Parteneriatului european pentru inovare privind materiile prime, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru promovarea reutilizării produselor și reciclării deșeurilor care conțin cantități semnificative de materii prime critice și pentru a se asigura că acestea sunt gestionate în mod eficient, ținând seama de fezabilitatea economică și tehnologică și de beneficiile ecologice și pentru sănătate. Comisia a stabilit o listă de materii prime critice pentru UE18. Această listă face obiectul unei revizuiri periodice de către Comisie.
__________________
__________________
18 COM(2014)0297.
18 COM(2014)0297.
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Considerentul 24
(24)  Pentru a sprijini în continuare punerea în aplicare cu eficacitate a Inițiativei privind materiile prime, statele membre ar trebui, de asemenea, să promoveze reutilizarea produselor care constituie principalele surse de materii prime. Statele membre ar trebui, de asemenea, să includă în planurile lor de gestionare a deșeurilor măsuri corespunzătoare la nivel național privind colectarea și valorificarea deșeurilor care conțin cantități semnificative de aceste materii prime. Măsurile ar trebui să fie incluse în planurile de gestionare a deșeurilor atunci când acestea sunt actualizate pentru prima dată după intrarea în vigoare a prezentei directive. Comisia va furniza informații privind grupele de produse relevante și fluxurile de deșeuri la nivelul UE. Această dispoziție nu împiedică statele membre să ia măsuri privind alte materii prime considerate ca fiind importante pentru economia lor națională.
(24)  Pentru a sprijini în continuare punerea în aplicare cu eficacitate a inițiativei privind materiile prime, statele membre ar trebui, de asemenea, să includă în planurile lor de gestionare a deșeurilor măsuri corespunzătoare la nivel național privind colectarea, sortarea și valorificarea deșeurilor care conțin cantități semnificative de aceste materii prime. Măsurile ar trebui să fie incluse în planurile de gestionare a deșeurilor atunci când acestea sunt actualizate pentru prima dată după intrarea în vigoare a prezentei directive. Comisia va furniza informații privind grupele de produse relevante și fluxurile de deșeuri la nivelul UE. Această dispoziție nu împiedică statele membre să ia măsuri privind alte materii prime considerate ca fiind importante pentru economia lor națională.
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Considerentul 25
(25)  Deșeurile au efecte negative directe asupra mediului și a bunăstării cetățenilor, costurile ridicate de depoluare fiind o povară economică inutilă pentru societate. Introducerea unor măsuri specifice în planurile de gestionare a deșeurilor și asigurarea aplicării lor corespunzătoare de către autoritățile competente ar trebui să contribuie la eradicarea acestei probleme.
(25)  Aruncarea de gunoaie pe domeniul public are efecte negative directe și indirecte asupra mediului, a bunăstării cetățenilor și a economiei. Costurile ridicate legate de curățarea acestora sunt o povară economică inutilă pentru societate. Introducerea unor măsuri specifice în planurile de gestionare a deșeurilor și asigurarea aplicării lor corespunzătoare de către autoritățile competente ar trebui să contribuie la eradicarea acestei probleme. Este de preferat să se prevină aruncarea de gunoaie pe domeniul public față de curățarea acestora. Prevenirea aruncării de gunoaie ar trebui să fie un efort comun al autorităților competente, al producătorilor și al consumatorilor. Pentru a preveni aruncarea de gunoaie pe domeniul public este esențial să se modifice comportamentul inadecvat al consumatorilor. Producătorii ale căror produse sunt susceptibile de a deveni gunoaie aruncate pe domeniul public ar trebui să promoveze utilizarea durabilă a produselor lor în scopul de a preveni producerea de astfel de gunoaie. Mai mult decât atât, educația și sensibilizarea joacă un rol esențial în stimularea schimbărilor comportamentale.
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Considerentul 25 a (nou)
(25a)   Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a este instrumentul juridic obligatoriu la nivelul Uniunii pentru evaluarea, monitorizarea și stabilirea de obiective în domeniul mediului, vizând atingerea unei stări ecologice bune în legătură cu deșeurile marine. Totuși, principalele surse de deșeuri marine sunt activitățile de pe uscat, cauzate de practici deficitare de gestionare a deșeurilor solide, lipsa de infrastructură și lipsa de sensibilizare publică. Din acest motiv, statele membre ar trebui să adopte măsuri de reducere a deșeurilor de pe uscat care sunt susceptibile de a ajunge în mediul marin, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015 și să urmărească, în special, atingerea obiectivului de reducere a deșeurilor marine cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. Având în vedere beneficiile de mediu și economice ale prevenirii deșeurilor marine, statele membre ar trebui să stabilească măsuri specifice de prevenire a generării de deșeuri marine în cadrul programelor de prevenire a generării de deșeuri. Prin aceste măsuri, statele membre ar trebui să își propună atingerea unui obiectiv de reducere a deșeurilor marine la nivelul Uniunii de 30 % până în 2025 și de 50 % până în 2030. Pentru a măsura progresele realizate pentru atingerea acestor obiective și pentru a facilita schimbul de bune practici între statele membre din întreaga Uniune, ar trebui să se instituie metodologii uniforme pentru măsurarea deșeurilor marine produse pe uscat. Raportarea privind nivelurile de deșeuri marine produse pe uscat ar trebui să aibă loc anual.
______________
1a Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) ( JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Considerentul 25 b (nou)
(25b)   Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor prin aruncarea de gunoaie pe domeniul public și evacuările de ape uzate și deșeuri solide, cum ar fi plasticul, are un impact negativ asupra mediului marin și a sănătății populației, precum și costuri economice și sociale semnificative. De asemenea, aceste deșeuri subminează ordinea priorității ierarhiei deșeurilor, în special prin evitarea pregătirii pentru reutilizare, reciclare și alte măsuri de recuperare anterior eliminării. Având în vedere caracterul transfrontalier al gunoaielor marine, precum și necesitatea de a asigura o armonizare a eforturilor, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a atinge un obiectiv de reducere a acestora, utilizând protocoale de monitorizare stabilite în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2008/56/CE.
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Considerentul 25 c (nou)
(25c)   Micro-granulele din produsele cosmetice care se îndepărtează prin clătire și produsele de îngrijire personală care ajung în sistemele de canalizare rezidențiale, comerciale sau industriale după utilizare reprezintă una dintre sursele directe de poluare cu microplastic care sunt cel mai ușor de prevenit. Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a preveni ca ingredientele de tip microgranule și microplasticele să intre în sistemele de epurare a apelor uzate și să fie deversate în mediul marin.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Considerentul 27
(27)  Rapoartele de punere în aplicare elaborate de statele membre o dată la trei ani nu s-au dovedit a fi un instrument eficace pentru verificarea conformității și asigurarea unei bune puneri în aplicare, generând sarcini administrative inutile. Prin urmare, este oportun să se abroge dispozițiile care impun statelor membre obligația de a întocmi astfel de rapoarte. În schimb, monitorizarea conformității ar trebui să se bazeze exclusiv pe datele statistice pe care statele membre le raportează în fiecare an Comisiei.
(27)  Rapoartele de punere în aplicare elaborate de statele membre o dată la trei ani nu s-au dovedit a fi un instrument eficace pentru verificarea conformității și asigurarea unei bune puneri în aplicare, generând sarcini administrative inutile. Prin urmare, este oportun să se abroge dispozițiile care impun statelor membre obligația de a întocmi astfel de rapoarte. În schimb, monitorizarea conformității ar trebui să se bazeze pe datele statistice pe care statele membre le raportează în fiecare an Comisiei. Totuși, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui să îi prezinte fără întârziere toate informațiile necesare pentru ca aceasta să evalueze punerea în aplicare a prezentei directive în ansamblul ei și impactul acesteia asupra mediului și a sănătății umane.
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Considerentul 28
(28)  Datele statistice raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în cadrul evaluării respectării legislației în domeniul deșeurilor la nivelul statelor membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea statisticilor ar trebui îmbunătățite prin introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport privind verificarea calității datelor. Prin urmare, atunci când întocmesc rapoartele privind realizarea obiectivelor stabilite în legislația în domeniul deșeurilor, statele membre trebuie să utilizeze cea mai recentă metodologie elaborată de Comisie și de institutele naționale de statistică ale statelor membre.
(28)  Datele și informațiile raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în vederea evaluării respectării legislației privind deșeurile în statele membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea datelor raportate ar trebui îmbunătățite prin stabilirea unei metodologii comune pentru colectarea și procesarea datelor pe baza unor surse fiabile și introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologiilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport de verificare a calității datelor. Prin urmare, atunci când întocmesc rapoartele privind realizarea obiectivelor stabilite în legislația în domeniul deșeurilor, statele membre trebuie să utilizeze metodologia comună elaborată de Comisie în colaborare cu institutele naționale de statistică ale statelor membre și cu autoritățile naționale, regionale și locale responsabile pentru gestionarea deșeurilor.
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Considerentul 28 a (nou)
(28a)   Din trei în trei ani, Comisia ar trebui să publice un raport bazat pe datele și informațiile furnizate de statele membre, pentru a prezenta Parlamentului și Consiliului progresul înregistrat în vederea atingerii obiectivelor de reciclare și a punerii în aplicare a noilor obligații prevăzute de prezenta directivă. Aceste rapoarte trienale ar trebui să evalueze, de asemenea, impactul Directivei 2008/98/CE în ansamblul său asupra mediului și a sănătății umane și să evalueze măsura în care ar fi necesare modificări pentru ca Directiva 2008/98/CE să rămână adecvată scopului, din perspectiva obiectivelor economiei circulare.
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Considerentul 28 b (nou)
(28b)   Pentru a contribui la o guvernanță adecvată, aplicarea legii, cooperarea transfrontalieră și diseminarea celor mai bune practici și a inovațiilor în domeniul deșeurilor, precum și pentru a asigura punerea în aplicare eficace și coerentă a obiectivelor stabilite în Directiva 2008/98/CE, Comisia ar trebui să instituie o platformă pentru schimbul de informații și de cele mai bune practici între Comisie și statele membre cu privire la punerea în practică a directivei respective. Rezultatele activităților acestei platforme ar trebui puse la dispoziția publicului.
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Considerentul 28 c (nou)
(28c)   Potențialul economic și avantajele ecologice ale tranziției spre o economie circulară și creșterea eficienței utilizării resurselor sunt clare. Pașii necesari pentru închiderea cercului sunt prezentați în diferite documente de politici și propuneri, care variază de la manifestul Platformei europene pentru utilizarea eficientă a resurselor (EREP) pentru o Europă mai eficientă din punctul de vedere al resurselor publicat la 17 decembrie 2012 și recomandările ulterioare privind politica, la raportul din proprie inițiativă al Parlamentului European referitor la tranziția spre o economie circulară adoptat la 25 iunie 2015 și, în cele din urmă, la Planul de acțiune al Comisiei pentru economia circulară publicat la 2 decembrie 2015. Toate acestea includ măsuri care depășesc chestiunea deșeurilor, acoperind întregul ciclu, iar acestea ar trebui nu doar să ghideze nivelul de ambiție al legislației Uniunii privind deșeurile, ci și să garanteze că se iau măsuri ambițioase pentru a închide cercul.
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Considerentul 28 d (nou)
(28d)   Cercetarea și inovarea, precum și crearea de modele de afaceri inteligente bazate pe utilizarea eficientă a resurselor sunt esențiale pentru a sprijini tranziția către o economie circulară în Uniune, unde deșeurile să fie percepute ca o nouă resursă. Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesar să se contribuie, în cadrul programului Orizont 2020, la proiecte de cercetare și inovare care pot demonstra și testa pe teren sustenabilitatea economică și de mediu a unei economii circulare. În același timp, adoptând o abordare sistemică, aceste proiecte pot contribui la dezvoltarea unei legislații care promovează inovarea și este ușor de pus în aplicare, prin identificarea unor posibile incertitudini în materie de reglementare, bariere și lacune care împiedică dezvoltarea modelelor de afaceri bazate pe utilizarea eficientă a resurselor.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Considerentul 28 e (nou)
(28e)   La 2 decembrie 2015, Comisia a prezentat un plan de acțiune al UE privind economia circulară în vederea stimulării tranziției UE către o economie circulară. Întrucât Comisia a stabilit un program concret și ambițios de acțiuni, cu măsuri care acoperă întregul ciclu, sunt necesare măsuri suplimentare pentru accelerarea acestei tranziții.
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Considerentul 28 f (nou)
(28f)   Îmbunătățirea utilizării resurselor ar putea aduce economii nete substanțiale întreprinderilor din Uniune, autorităților publice și consumatorilor, reducând în același timp emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră. Din acest motiv, Comisia ar trebui să propună, până la sfârșitul anului 2018, un indicator central și un tablou de bord cu sub-indicatori privind utilizarea eficientă a resurselor, pentru a monitoriza progresele realizate în direcția obiectivului de creștere a eficienței utilizării resurselor la nivelul Uniunii cu 30 % până în 2030, în comparație cu nivelurile din 2014.
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Considerentul 29
(29)  Pentru a completa sau a modifica Directiva 2008/98/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (2), articolul 7 alineatul (1), articolul 11a alineatele (2) și (6), articolul 26, articolul 27 alineatele (1) și (4) și articolul 38 alineatele (1), (2) și (3). Este deosebit de important ca, în cursul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și corespunzătoare a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(29)  Pentru a completa sau a modifica Directiva 2008/98/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește:
—   criterii detaliate privind aplicarea condițiilor pe baza cărora substanțele sau obiectele urmează a fi considerate ca fiind subproduse sau considerate ca încetând să mai fie deșeuri,
—   cerințe generale de urmat de către statele membre la adoptarea reglementărilor tehnice privind încetarea statutului de deșeu,
—   întocmirea unei liste a deșeurilor,
—   criterii armonizate care trebuie urmate atunci când se determină contribuțiile financiare plătite de producători pentru a respecta responsabilitatea extinsă a producătorului în ceea ce îi privește, ajustate pe baza costurilor reale la încheierea ciclului de viață al produselor,
—   indicatori pentru măsurarea progresului în reducerea generării de deșeuri și în punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării de deșeuri,
—   o metodologie comună, inclusiv cerințe minime de calitate, pentru măsurarea uniformă a nivelurilor de generare de deșeuri alimentare,
—   o metodologie comună, inclusiv cerințe minime de calitate, pentru măsurarea uniformă a deșeurilor marine provenite de la activități terestre,
—   cerințe de calitate și operaționale minime pentru determinarea operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare, a schemelor recunoscute de returnare a garanției și a operatorilor care se ocupă de reciclarea finală recunoscuți, inclusiv norme specifice privind colectarea de date, trasabilitatea, verificarea și raportarea,
—   o metodologie comună de calculare a greutății metalelor reciclate în cadrul procesului de incinerare sau coincinerare, inclusiv criteriile de calitate pentru metalele reciclate,
—   criterii tehnice și proceduri operaționale pentru operațiunile de eliminare D2, D3, D4, D6, D7 și D12, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Directiva 2008/98/CE și, în cazul în care este necesar, o interdicție cu privire la operațiunile respective în cazul în care acestea nu îndeplinesc anumite criterii legate de protecția sănătății umane și a mediului,
—   standarde tehnice minime pentru activitățile de tratare care necesită o autorizație în temeiul Directivei 2008/98/CE, în cazul în care există dovezi că respectivele standarde ar genera un beneficiu în ceea ce privește protecția sănătății umane și a mediului,
—   standarde minime pentru activitățile care necesită o înregistrare în temeiul Directivei 2008/98/CE, în cazul în care există dovezi că respectivele standarde ar genera un beneficiu în ceea ce privește protecția sănătății umane și a mediului sau în evitarea perturbării pieței interne,
—   specificarea aplicării formulei pentru instalațiile de incinerare prevăzute la punctul R1 din anexa II la Directiva 2008/98/CE,
—   metodologia de colectare și prelucrare a datelor, de organizare a colectării datelor și a surselor de date, precum și formatul pentru raportarea datelor de către statele membre către Comisie privind punerea în aplicare a obiectivelor privind reducerea deșeurilor alimentare și reducerea deșeurilor marine, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și rambleiaj, privind uleiurile uzate, și
—   adaptarea anexelor I - V la Directiva 2008/98/CE la progresul științific și tehnic.
Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele simultan cu experții din statele membre, iar experții lor au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Considerentul 30
(30)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2008/98/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește articolul 9 alineatele (4) și (5), articolul 33 alineatul (2), articolul 35 alineatul (5) și articolul 37 alineatul (6). Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului19.
(30)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2008/98/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește:
—   forma de notificare a informațiilor cu privire la adoptarea și la modificările de substanță aduse planurilor de gestionare a deșeurilor și a programelor de prevenire a generării deșeurilor, și
—   condițiile minime pentru funcționarea registrelor electronice privind deșeurile periculoase.
Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului19.
__________________
__________________
19 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
19 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Considerentul 33
(33)  Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume îmbunătățirea gestionării deșeurilor în Uniune, fapt ce contribuie la protecția, păstrarea și îmbunătățirea calității mediului, la sănătatea oceanelor și la siguranța fructelor de mare prin reducerea deșeurilor marine, precum și la utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale în întreaga Uniune, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele măsurilor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,
(33)  Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume îmbunătățirea gestionării deșeurilor în Uniune, fapt ce contribuie la protecția, păstrarea și îmbunătățirea calității mediului, la sănătatea oceanelor și la siguranța fructelor de mare prin reducerea deșeurilor marine, precum și la utilizarea prudentă, redusă și rațională a resurselor naturale în întreaga Uniune, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele măsurilor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Considerentul 33 a (nou)
(33a)   Statele membre ar trebui să asigure niveluri ridicate de sănătate și securitate la locul de muncă în cadrul producției, reciclării, reparării, pregătirii pentru reutilizare și în sectorul deșeurilor, ținând cont de riscurile specifice cu care se confruntă lucrătorii din aceste sectoare, și ar trebui să asigure că legislația Uniunii existentă în acest domeniu este aplicată și executată în mod corespunzător.
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Considerentul 33 b (nou)
(33b)   Prezenta directivă a fost adoptată ținând seama de angajamentele stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 și ar trebui să fie pusă în aplicare și în execuție în conformitate cu orientările cuprinse în acest acord.
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 1 – paragraful 1
(-1)   La articolul 1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Prezenta directivă stabilește măsuri în vederea protecției mediului și a sănătății populației prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse generate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora.
Prezenta directivă stabilește măsuri în vederea protecției mediului și a sănătății populației prin prevenirea sau reducerea generării de deșeuri și a efectelor adverse cauzate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora, care sunt esențiale pentru tranziția către o economie circulară și pentru garantarea competitivității UE pe termen lung.”;
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 1 a
„1a. «deșeuri municipale» înseamnă
„1a. «deșeuri municipale» înseamnă
(a)  deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv:
(a)  deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv:
–  hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, deșeurile biologice, lemnul, textilele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori;
–  hârtia și cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, deșeurile biologice, lemnul, textilele, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori;
–  deșeurile voluminoase, inclusiv aparatele de uz casnic, saltelele și mobila;
–  deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila;
–  deșeurile de grădină, inclusiv frunzele și resturile rezultate în urma tunderii gazonului;
–  deșeurile de grădină, inclusiv frunzele și resturile rezultate în urma tunderii gazonului;
(b)  deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din alte surse care sunt comparabile cu deșeurile menajere din punct de vedere al naturii, al compoziției și al cantității lor;
(b)  deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat de la întreprinderile mici, clădirile de birouri și instituții, inclusiv școli, spitale și clădiri guvernamentale, care sunt similare cu deșeurile menajere din punctul de vedere al naturii și al compoziției lor;
(c)  deșeuri generate de activitatea de curățare a piețelor și a străzilor, inclusiv gunoaiele adunate de pe străzi, conținutul containerelor pentru deșeuri și deșeurile rezultate din activitatea de întreținere a parcurilor și a grădinilor.
(c)  deșeuri generate de activitatea de curățare a piețelor și a străzilor, inclusiv gunoaiele adunate de pe străzi, conținutul containerelor pentru deșeuri și deșeurile rezultate din activitatea de întreținere a parcurilor și a grădinilor.
Deșeurile municipale nu includ deșeurile provenite din rețeaua de canalizare și tratare, inclusiv nămolul de epurare și deșeurile provenite din activități de construcție și demolări;
Deșeurile municipale nu includ deșeurile provenite din rețeaua de canalizare și tratare, inclusiv nămolul de epurare, și nici deșeurile provenite din activități de construcție și demolări.
Definiția deșeurilor municipale din prezenta directivă se aplică indiferent de statutul, public sau privat, al operatorului care gestionează deșeurile.”;
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 1 b (nou)
(aa)   se introduce următorul punct:
„1b. «deșeuri comerciale și industriale» înseamnă deșeuri mixte și deșeuri colectate separat provenite din activități și/sau spații comerciale și industriale.
Deșeurile comerciale și industriale nu includ deșeurile municipale, deșeurile provenite din activități de construcție și demolări sau deșeurile provenite din rețeaua de canalizare și tratare, inclusiv nămolul de epurare;”;
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 2 a
2a.  «deșeuri nepericuloase» înseamnă deșeurile care nu prezintă niciuna dintre proprietățile periculoase enumerate în anexa III;
2a.  «deșeuri nepericuloase» înseamnă deșeurile care nu intră sub incidența punctului 2 de la prezentul articol;
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera c
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 4
4.  «deșeuri biologice» înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite din gospodării, restaurante, unități de alimentație și magazine de vânzare cu amănuntul, deșeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare și alte deșeuri cu proprietăți similare în materie de biodegradabilitate care sunt comparabile din punct de vedere al naturii, al compoziției și al cantității lor;
4.  «deșeuri biologice» înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite din gospodării, restaurante, unități de alimentație și magazine de vânzare cu amănuntul, deșeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare și alte deșeuri cu proprietăți similare în materie de biodegradabilitate și posibilități de compostare;
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera d a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 9
(da)   punctul 9 se înlocuiește cu următorul text:
9.  „gestionarea deșeurilor" înseamnă colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;
„9. «gestionarea deșeurilor» înseamnă colectarea, transportul, sortarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;”;
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera d b (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 11
(db)   punctul 11 se înlocuiește cu următorul text:
11.  „colectare separată” înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora;
„11. «colectare separată» înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora, în special pregătirea pentru operațiunile de reutilizare și reciclare;”;
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera e
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 16
16.  «pregătire pentru reutilizare» înseamnă operațiunile de valorificare prin verificare, curățare sau reparare prin care deșeurile, produsele sau componentele produselor care au fost colectate de către un operator recunoscut care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare sau de o schemă recunoscută de returnare a garanției sunt astfel pregătite încât pot fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare;
16.  «pregătire pentru reutilizare» înseamnă operațiunile de valorificare prin verificare, curățare sau reparare prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri și au fost colectate de către un operator recunoscut care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare sunt astfel pregătite încât pot fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare;
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera e a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 16 a (nou)
(ea)   se introduce următorul punct:
„16a. «operator care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare» înseamnă o întreprindere care se ocupă de deșeuri și care activează de-a lungul lanțului de procese ce vizează pregătirea pentru reutilizare în conformitate cu normele aplicabile;”;
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera e b (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 16 b (nou)
(eb)   se introduce următorul punct:
„16b. «refabricare» înseamnă procesul de aducere a unui produs într-o stare ca nouă, prin reutilizarea, recondiționarea și înlocuirea componentelor;
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera e c (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 17
(ec)   punctul 17 se înlocuiește cu următorul text:
17.  „reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;
„17. «reciclare» înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reciclarea organică, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiaj;”;
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera e d (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul -17 a (nou)
(ed)   se introduce următorul punct:
„- 17a. «reciclare organică» înseamnă reciclarea prin tratare aerobă sau anaerobă sau printr-un alt tip de tratare a părților biodegradabile ale deșeurilor, în urma căreia rezultă produse, materiale sau substanțe; tratarea mecano-biologică și depozitarea deșeurilor nu sunt considerate forme de reciclare organică;”;
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera f
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 17 a
17a.  «proces de reciclare final» înseamnă procesul de reciclare care începe atunci când nu mai este necesară nicio operațiune mecanică de sortare, deșeurile intrând într-un proces de producție și fiind reprelucrate cu eficacitate în produse, materiale sau substanțe;
17a.  «proces de reciclare final» înseamnă procesul de reciclare care începe atunci când nu mai este necesară nicio operațiune de sortare, deșeurile fiind reprelucrate cu eficacitate în produse, materiale sau substanțe;
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera f
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 17 b
17b.  «rambleiaj» înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri adecvate fie în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări, fie în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică ori de construcții, în locul altor materiale care nu sunt deșeuri și care în caz contrar ar fi fost utilizate în scopul respectiv;
17b.  «rambleiaj» înseamnă orice operațiune de valorificare în afară de reciclare în cadrul căreia se utilizează deșeuri inerte nepericuloase adecvate sau alte deșeuri nepericuloase fie în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări, fie în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică ori de construcții, în locul altor materiale care nu sunt deșeuri și care, în caz contrar, ar fi fost utilizate în scopul respectiv, aceste deșeuri nepericuloase fiind utilizate în cantități care nu depășesc cantitățile strict necesare pentru îndeplinirea scopului de refacere sau de amenajare;
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera f a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 17 c (nou)
(fa)   se introduce următorul punct:
„17c. «diluare» înseamnă amestecarea unor deșeuri cu un alt material (ori cu mai multe) sau cu alte deșeuri, cu scopul de a diminua, fără transformare chimică, concentrația unei componente (sau a mai multor componente) prezente în deșeuri, pentru a permite deșeurilor diluate să fie trimise la o operațiune de tratare sau reciclare care nu este permisă pentru deșeurile nediluate.”;
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2 – litera f b (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 20 a (nou)
(fb)   se adaugă următorul punct:
„20a. «decontaminare» înseamnă orice operațiune care constă în îndepărtarea sau tratarea componentelor periculoase nedorite sau a poluanților din deșeuri, în scopul de a le distruge.”;
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera f c (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 20 b (nou)
(fc)   se adaugă următorul punct:
„20b. «sortare» înseamnă orice operațiune de gestionare a deșeurilor prin care deșeurile colectate se separă în diferite fracțiuni și subfracțiuni;”;
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera f d (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 20 c (nou)
(fd)   se adaugă următorul punct:
„20c. «gunoi» înseamnă deșeuri de mici dimensiuni din zonele publice, care au fost aruncate în mod necorespunzător în mediul înconjurător, fie în mod voit, fie din neglijență;”;
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera f e (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 20 d (nou)
(fe)   se adaugă următorul punct:
„20d. «deșeuri alimentare» înseamnă produse alimentare destinate consumului uman, în stare comestibilă sau necomestibilă, eliminate din lanțul de producție sau de aprovizionare pentru a fi aruncate, inclusiv la nivelurile producției primare, prelucrării, fabricării, transportului, depozitării, vânzării cu amănuntul și la nivelul consumatorilor, cu excepția pierderilor din sectorul producției primare;”;
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera f f (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 3 – punctul 20 e (nou)
(ff)   se adaugă următorul punct:
„20e. «deșeuri reziduale» înseamnă deșeuri rezultate dintr-o operațiune de tratare sau de valorificare, inclusiv reciclare, care nu mai pot fi valorificate ulterior și, prin urmare, trebuie eliminate;”;
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1
(2a)   La articolul 4 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
2.  În aplicarea ierarhiei deșeurilor menționate la alineatul (1), statele membre adoptă măsuri pentru a încuraja opțiunile care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului. Aceasta poate să impună ca anumite fluxuri de deșeuri specifice să se îndepărteze de la ierarhie, în cazul în care acest lucru se justifică prin analizarea întregului ciclu de viață privind efectele globale ale generării și gestionării respectivelor deșeuri.
„2. În aplicarea ierarhiei deșeurilor menționate la alineatul (1), statele membre adoptă măsuri pentru a încuraja opțiunile care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului. Aceasta poate să impună ca anumite fluxuri de deșeuri specifice să se îndepărteze de la ierarhie, în cazul în care acest lucru se justifică prin analizarea întregului ciclu de viață privind efectele globale ale generării și gestionării respectivelor deșeuri. Prin urmare, ar putea fi necesar ca anumite deșeuri să fie supuse unui proces de decontaminare înainte de a fi tratate.”;
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2008/98/CE
Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 1
3.  Statele membre utilizează instrumentele economice adecvate în scopul de a furniza stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor.
3.  Statele membre utilizează instrumentele economice adecvate și adoptă alte măsuri în scopul de a furniza stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor. Printre aceste instrumente și măsuri se pot număra instrumentele și măsurile indicate în anexa IVa pentru a încuraja implementarea programelor de prevenire a generării de deșeuri menționate la articolul 29 și pentru a sprijini activitățile destinate realizării obiectivelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) pentru a utiliza la nivel maxim materiile prime secundare și a compensa diferențele de cost în raport cu materiile prime virgine.
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2008/98/CE
Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 2
Statele membre raportează Comisiei instrumentele specifice instituite în conformitate cu prezentul alineat până la [a se introduce data: optsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și la fiecare cinci ani de la data respectivă.
Statele membre raportează Comisiei instrumentele specifice instituite în conformitate cu prezentul alineat până la [a se introduce data: optsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și la fiecare trei ani de la data respectivă.
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)
(3a)   La articolul 4, se adaugă următorul alineat:
„3a. Statele membre stabilesc sisteme de taxare pentru a asigura finanțarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor pentru deșeurile municipale, necesară pentru punerea în aplicare a prezentei directive.”;
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)
(3b)   La articolul 4, se adaugă următorul alineat:
„3b. Statele membre aplică ierarhia deșeurilor, pentru a consolida tranziția către o economie circulară. În acest scop, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a, statele membre aplică ierarhia deșeurilor atunci când alocă toate fondurile Uniunii și, în ceea ce privește investițiile în infrastructura de gestionare a deșeurilor, acordă prioritate prevenirii, reutilizării, pregătirii pentru reutilizare și reciclării.
_________________
1a Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).”;
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 4 a (nou)
(3c)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 4a
Ierarhia deșeurilor alimentare
1.   Ierarhia deșeurilor alimentare, astfel cum este prezentată mai jos, se aplică în ordinea priorităților în cadrul legislației și al politicii în materie de prevenire a generării de deșeuri alimentare și de gestionare a acestora:
(a)   prevenirea sursei;
(b)   salvarea alimentelor comestibile, acordând prioritate uzului uman față de hrana pentru animale și față de prelucrarea ulterioară în produse necomestibile;
(c)   reciclarea organică;
(d)   valorificarea energetică;
(e)   eliminarea.
2.   Statele membre oferă stimulente pentru prevenirea generării de deșeuri alimentare, precum stabilirea unor acorduri voluntare, facilitarea donării de alimente sau, dacă este cazul, adoptarea unor măsuri financiare sau fiscale.”;
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a
Directiva 2008/98/CE
Articolul 5 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Statele membre asigură faptul că o substanță sau un obiect care rezultă dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect nu este considerat deșeu, ci un subprodus, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1.  O substanță sau un obiect care rezultă dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect nu este considerat deșeu, ci un subprodus, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 5 – alineatul 2
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a stabili criterii detaliate privind aplicarea condițiilor prevăzute la alineatul (1) în cazul unor substanțe sau obiecte specifice.
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor criterii detaliate privind aplicarea condițiilor prevăzute la alineatul (1) în cazul unor substanțe sau obiecte specifice. Comisia acordă prioritate practicilor existente și reproductibile de simbioză industrială în dezvoltarea criteriilor detaliate.
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera b a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
(ba)   se introduce următorul alineat:
„2a. În cazul în care criteriile nu au fost stabilite la nivelul Uniunii în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), statele membre pot, de la caz la caz, să stabilească criterii detaliate privind aplicarea condițiilor prevăzute la alineatul (1) pentru substanțe sau obiecte specifice, inclusiv, dacă este cazul, valori-limită pentru materialele poluante.”;
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera c
Directiva 2008/98/CE
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Statele membre transmit Comisiei o notificare privind reglementările tehnice adoptate în temeiul alineatului (1) în conformitate cu Directiva 2015/1535/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (*), în cazurile în care directiva menționată impune o astfel de obligație.
3.  Statele membre transmit Comisiei o notificare privind reglementările tehnice adoptate în temeiul alineatului (2a) în conformitate cu Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului*.
_______________
______________
(*) JO L 241, 17.9.2015, p.1.
*Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a – subpunctul i
Directiva 2008/98/CE
Articolul 6 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Statele membre asigură faptul că deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de valorificare sunt considerate ca încetând să mai fie deșeuri dacă respectă următoarele condiții:
1.  Statele membre asigură faptul că deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de reciclare sau altei operațiuni de valorificare sunt considerate ca încetând să mai fie deșeuri dacă respectă următoarele condiții:
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a stabili criterii detaliate privind aplicarea condițiilor prevăzute la alineatul (1) în cazul anumitor deșeuri. Respectivele criterii detaliate includ valorile-limită pentru poluanți, dacă este necesar, și iau în considerare orice eventuale efecte negative asupra mediului ale substanței sau ale obiectului în cauză.
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38a, pe baza monitorizării situațiilor din statele membre, pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor criterii detaliate privind aplicarea condițiilor prevăzute la alineatul (1) în cazul unor deșeuri specifice. Respectivele criterii detaliate includ valorile-limită pentru poluanți, dacă este necesar, și iau în considerare orice eventuale efecte negative ale substanței sau ale obiectului în cauză asupra sănătății umane și/sau asupra mediului.
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 6 – alineatul 3
3.  Deșeurile care sunt considerate ca încetând să mai fie deșeuri în conformitate cu alineatul (1) pot fi considerate ca fiind pregătite pentru reutilizare, reciclate sau valorificate la calcularea îndeplinirii obiectivelor stabilite în prezenta directivă, în Directiva 94/62/CE, în Directiva 2000/53/CE, în Directiva 2006/66/CE și în Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului(*) dacă au făcut obiectul unei pregătiri pentru reutilizare, respectiv al unei reciclări sau valorificări în conformitate cu directivele menționate.
3.  Deșeurile care au încetat să mai fie deșeuri în conformitate cu alineatul (1) pot fi luate în considerare la calcularea îndeplinirii obiectivelor de pregătire pentru reutilizare, reciclare sau valorificare stabilite în prezenta directivă, în Directiva 94/62/CE, în Directiva 2000/53/CE, în Directiva 2006/66/CE și în Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului(*) dacă au făcut obiectul unei operațiuni de pregătire pentru reutilizare, respectiv de reciclare sau de valorificare în conformitate cu directivele menționate. Greutatea deșeurilor care sunt considerate a fi încetat să mai fie deșeuri poate fi raportată ca material reciclat dacă materialele sau substanțele care au încetat să mai fie deșeuri urmează să fie supuse reprelucrării, excluzând valorificarea energetică și reprelucrarea în materiale care urmează să fie utilizate drept combustibili sau pentru operațiuni de rambleiaj.
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 6 – paragraful 3 a (nou)
3a.   În cazul în care criteriile nu au fost stabilite la nivelul Uniunii în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), statele membre pot stabili criterii detaliate privind aplicarea condițiilor prevăzute la alineatul (1) pentru deșeuri specifice, inclusiv valori-limită pentru poluanți.
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 6 – alineatul 3 b (nou)
3b.   În cazurile în care criteriile respective nu au fost stabilite la nivel național, statele membre se asigură că deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de valorificare încetează să mai fie considerate deșeuri dacă respectă condițiile prevăzute la alineatul (1), care se verifică de la caz la caz de către autoritatea națională competentă.
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 6 – alineatul 3 c (nou)
3c.   În vederea asigurării coerenței pe piața internă, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor cerințe generale care să fie respectate de statele membre atunci când adoptă reglementări tehnice în temeiul alineatelor (3a) și (3b) de la prezentul articol.
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 6 – alineatul 4
4.  Statele membre transmit Comisiei o notificare privind reglementările tehnice adoptate în temeiul alineatului (1) în conformitate cu Directiva 2015/1535/CE a Parlamentului European și a Consiliului, în cazul în care directiva menționată impune o astfel de obligație.
4.  Statele membre transmit Comisiei o notificare privind reglementările tehnice adoptate în temeiul alineatelor (3a) și (3b) în conformitate cu Directiva 2015/1535/CE.
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera a a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 7 – alineatul 4
(aa)   alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4.  Reclasificarea deșeurilor periculoase ca deșeuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora în scopul de a diminua concentrațiile inițiale de substanțe periculoase la un nivel mai mic decât nivelul prevăzut pentru ca un deșeu să fie definit ca fiind periculos.
„4. Reclasificarea deșeurilor periculoase ca deșeuri nepericuloase sau schimbarea proprietăților periculoase ale deșeurilor nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora în scopul de a diminua concentrațiile inițiale de substanțe periculoase la un nivel mai mic decât nivelul prevăzut pentru ca un deșeu să fie definit ca fiind periculos sau pentru stabilirea unei proprietăți periculoase.”;
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 1
1.  Pentru a consolida reutilizarea și prevenirea, reciclarea și alte tipuri de valorificare a deșeurilor, statele membre adoptă măsuri legislative sau non-legislative pentru a se asigura că orice persoană fizică sau juridică care, la nivel profesional, elaborează, produce, prelucrează, tratează, vinde sau importă produse (producătorul produsului) este supusă unui regim de răspundere extinsă a producătorului.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 3
Aceste măsuri pot include, de asemenea, instituirea unor scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să definească obligațiile operaționale și financiare specifice pentru producătorii de produse.
Aceste măsuri pot include, de asemenea, instituirea unor scheme de răspundere extinsă a producătorilor, care să acopere îndeplinirea individuală sau colectivă a răspunderii extinse a producătorilor. Aceste scheme constau într-un set de norme care definesc obligațiile operaționale și/sau financiare specifice pentru producătorii de produse, în cadrul cărora răspunderea producătorului este extinsă la stadiul post-utilizare din ciclul de viață al produsului. Statele membre stabilesc astfel de scheme cel puțin pentru ambalaje, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva 94/62/CE, echipamente electrice și electronice, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2012/19/UE, baterii și acumulatori, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2006/66/CE, și vehicule scoase din uz, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2000/53/CE.
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1
(aa)   la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
2.  Statele membre pot lua măsurile necesare pentru a încuraja proiectarea de produse care să aibă un efect redus asupra mediului și care să genereze o cantitate scăzută de deșeuri în timpul producerii și al utilizării ulterioare, și pentru a se asigura că valorificarea și eliminarea produselor care au devenit deșeuri se realizează în conformitate cu articolele 4 și 13.
„2. Statele membre iau măsurile necesare care să încurajeze producătorii să îmbunătățească proiectarea de produse și de componente ale produselor pentru a consolida utilizarea eficientă a resurselor, a reduce efectele asupra mediului și a genera o cantitate scăzută de deșeuri în timpul producerii și al utilizării ulterioare, și pentru a se asigura că valorificarea și eliminarea produselor care au devenit deșeuri se realizează în conformitate cu articolele 4 și 13.”;
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 2
Aceste măsuri pot încuraja, printre altele, dezvoltarea, producerea și comercializarea produselor adaptate unei utilizări multiple, care sunt durabile din punct de vedere tehnic și care pot, după ce au devenit deșeuri, să facă obiectul pregătirii în vederea reutilizării și al reciclării, pentru a facilita punerea în aplicare corespunzătoare a ierarhiei deșeurilor. Măsurile ar trebui să țină seama de impactul produselor pe parcursul întregului lor ciclu de viață.
Aceste măsuri încurajează dezvoltarea, producerea și comercializarea produselor și materialelor adaptate unei utilizări multiple, care sunt durabile din punct de vedere tehnic și ușor de reparat și care, după ce au devenit deșeuri și au fost pregătite în vederea reutilizării sau reciclate, pot fi introduse pe piață pentru a facilita punerea în aplicare corespunzătoare a ierarhiei deșeurilor. Măsurile țin seama de impactul produselor pe parcursul întregului lor ciclu de viață, inclusiv de potențialul de reciclare multiplă, dacă este cazul, și de ierarhia deșeurilor.
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 – alineatul 2 a (nou)
(ba)   se introduce următorul alineat:
„2a. Statele membre îi transmit Comisiei o notificare cu privire la măsurile adoptate în temeiul alineatelor (1) și (2) până la [a se introduce data: treizeci și șase de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, o dată la trei ani de la data respectivă. Comisia publică notificarea primită.”;
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b b (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 – alineatul 4
(bb)   alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4.  Regimul de răspundere extinsă a producătorului este aplicat fără a se aduce atingere răspunderii pentru gestionarea deșeurilor prevăzută la articolul 15 alineatul (1) și fără a aduce atingere legislației specifice existente privind fluxul de deșeuri și privind produsele.
„4. Regimul de răspundere extinsă a producătorului este aplicat fără a se aduce atingere răspunderii pentru gestionarea deșeurilor prevăzută la articolul 15 alineatul (1). Dispozițiile articolelor 8 și 8a nu aduc atingere dispozițiilor referitoare la răspunderea extinsă a producătorilor din alte documente legislative ale Uniunii.”;
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 – alineatul 5
5.  Comisia organizează un schimb de informații între statele membre și actorii implicați în schemele de răspundere a producătorilor privind punerea în aplicare din punct de vedere practic a cerințelor definite la articolul 8a și privind cele mai bune practici pentru a asigura guvernanța adecvată și cooperarea transfrontalieră a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor. Acesta include, printre altele, schimbul de informații privind caracteristicile organizaționale și monitorizarea organizațiilor competente în materie de răspundere a producătorilor, selecția operatorilor care se ocupă de gestionarea deșeurilor și prevenirea generării de deșeuri. Comisia publică rezultatele acestui schimb de informații.
5.  Cel târziu până la ... [a se introduce data: șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia instituie o platformă pentru un schimb de informații între statele membre, organizații ale societății civile, autoritățile regionale și locale și actorii implicați în schemele de răspundere a producătorilor privind punerea în aplicare din punct de vedere practic a cerințelor definite la articolul 8a și privind cele mai bune practici pentru a asigura guvernanța adecvată și cooperarea transfrontalieră a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor, precum și o bună funcționare a pieței interne. Acesta include, printre altele, schimbul de informații privind caracteristicile organizaționale și monitorizarea organizațiilor competente în materie de răspundere a producătorilor, elaborarea unor criterii armonizate pentru contribuțiile financiare menționate la articolul 8a alineatul (4) litera (b), selecția operatorilor care se ocupă de gestionarea deșeurilor și prevenirea generării de deșeuri și a aruncării de gunoaie pe domeniul public. Comisia publică rezultatele acestui schimb de informații și poate prezenta orientări cu privire la aspectele relevante.
Cel târziu până la ... [a se introduce data: 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], pe baza unui studiu și ținând seama de informațiile colectate pe platformă, Comisia adoptă linii directoare privind stabilirea contribuțiilor financiare menționate la articolul 8a alineatul (4) litera (b). În vederea asigurării coerenței pe piața internă, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor criterii armonizate care să fie respectate de statele membre atunci când stabilesc contribuțiile financiare menționate la articolul 8a alineatul (4) litera (b).
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 a – titlu
Cerințele generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor
Cerințele minime generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8 a – alineatul 1 – liniuța 1
—  definesc în mod clar rolurile și responsabilitățile producătorilor de produse care introduc bunuri pe piața Uniunii, ale organizațiilor care pun în aplicare răspunderea extinsă a producătorilor în numele acestora, ale operatorilor privați sau publici care se ocupă de deșeuri, ale autorităților locale și, dacă este cazul, ale operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare;
—  definesc în mod clar rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor implicați, printre care producătorii de produse care introduc bunuri pe piața Uniunii, organizațiile care pun în aplicare răspunderea extinsă a producătorilor în numele acestora în cadrul unor scheme colective, operatorii privați sau publici care se ocupă de deșeuri, distribuitorii, autoritățile locale și regionale și, dacă este cazul, rețelele de reutilizare și reparare, întreprinderile economiei sociale și operatorii recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare;
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 1 – liniuța 2
—  definesc obiective măsurabile în materie de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în scopul de a realiza cel puțin obiectivele cantitative relevante pentru schemă, astfel cum se prevede în prezenta directivă, în Directiva 94/62/CE, în Directiva 2000/53/CE, în Directiva 2006/66/CE și în Directiva 2012/19/UE;
—  definesc obiective măsurabile în materie de reducere a deșeurilor și de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în scopul de a realiza cel puțin obiectivele cantitative relevante pentru schemă, astfel cum se prevede în prezenta directivă, în Directiva 94/62/CE, în Directiva 2000/53/CE, în Directiva 2006/66/CE și în Directiva 2012/19/UE;
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 1 – liniuța 3
—   instituie un sistem de raportare pentru a colecta date privind produsele introduse pe piața Uniunii de către producătorii care fac obiectul răspunderii extinse. Odată ce aceste produse devin deșeuri, sistemul de raportare asigură culegerea de date privind colectarea și tratarea deșeurilor respective, precizând, după caz, tipul fluxurilor de deșeuri;
—  instituie un sistem de raportare pentru a colecta date fiabile și precise privind produsele introduse pe piața Uniunii de către producătorii care fac obiectul răspunderii extinse. Odată ce aceste produse devin deșeuri, sistemul de raportare asigură culegerea de date fiabile și precise privind colectarea și tratarea deșeurilor respective, precizând, după caz, tipul fluxurilor de deșeuri;
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 1 – liniuța 4
–  asigură egalitatea de tratament și nediscriminarea între producătorii de produse și în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii.
–  asigură egalitatea de tratament și nediscriminarea între producătorii de produse, precum și între furnizorii de servicii de colectare, transport și tratare, precum și în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii.
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 2
2.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura faptul că deținătorii de deșeuri vizați de schemele de răspundere extinsă a producătorilor institute în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) sunt informați cu privire la sistemele existente de colectare a deșeurilor și la prevenirea generării de deșeuri. Statele membre iau, de asemenea, măsuri menite să creeze stimulente pentru deținătorii de deșeuri în vederea participării la sisteme de colectare separată, în special prin intermediul stimulentelor economice sau al reglementărilor, după caz.
2.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura faptul că deținătorii de deșeuri vizați de schemele de răspundere extinsă a producătorilor instituite în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) sunt informați cu privire la sistemele de preluare, la rețelele de reutilizare și reparare, la operatorii recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare, la sistemele existente de colectare a deșeurilor și la prevenirea generării de deșeuri. Statele membre iau, de asemenea, măsuri menite să creeze stimulente pentru ca deținătorii de deșeuri să își asume răspunderea de a preda deșeurile în sisteme de colectare separată, în special prin intermediul stimulentelor economice sau al reglementărilor, după caz.
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 3 – litera a
(a)  are un domeniu de aplicare clar definit în ceea ce privește sfera geografică, produsele și materialele vizate;
(a)  are un domeniu de aplicare clar definit în ceea ce privește sfera geografică, produsele și materialele vizate, care este bazat pe zona de desfacere și fără limitarea acestor zone la teritoriile în care colectarea și gestionarea deșeurilor sunt profitabile;
Amendamentul 134
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 3 – litera b
(b)  are mijloacele operaționale și financiare necesare pentru a-și îndeplini obligațiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor;
(b)  are mijloacele operaționale și/sau financiare necesare pentru a-și îndeplini obligațiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor;
Amendamentul 135
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 3 – litera d – liniuța 2
—  contribuțiile financiare plătite de producători;
—   în cadrul schemelor colective, contribuțiile financiare plătite de producători pe unitate vândută sau pe tonă de produs plasat pe piață;
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 3 – litera d – liniuța 3
—  procedura de selecție a operatorilor care se ocupă de gestionarea deșeurilor.
—  în cadrul sistemelor colective, procedura de selecție a operatorilor care se ocupă de gestionarea deșeurilor;
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 3 – litera d – liniuța 3 a (nouă)
—   realizarea obiectivelor privind reducerea și gestionarea deșeurilor menționate la a doua liniuță de la alineatul (1).
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 4 – litera a – partea introductivă și liniuța 1
a)  acoperă totalitatea costurilor de gestionare a deșeurilor pentru produsele pe care le introduc pe piața Uniunii, inclusiv toate elementele următoare:
a)  acoperă costurile de gestionare a deșeurilor pentru produsele pe care le introduc pe piața Uniunii, după cum urmează:
–  costurile aferente colectării separate, precum și operațiunilor de sortare și tratare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor prevăzute la alineatul (1) a doua liniuță, luându-se în considerare veniturile dobândite din reutilizare sau din vânzările de materii prime secundare obținute din produsele lor;
–  costurile aferente colectării separate, precum și operațiunilor de sortare, transport și tratare necesare pentru asigurarea gestionării adecvate a deșeurilor, luându-se în considerare veniturile dobândite din reutilizare sau din vânzările de materii prime secundare obținute din produsele lor;
Amendamentul 140
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 4 – litera b
(b)  sunt ajustate pe baza costurilor reale la încheierea ciclului de viață aferente produselor individuale sau grupurilor de produse similare, în special luând în considerare potențialul lor de reutilizare și reciclare;
(b)  în cadrul schemelor colective, sunt ajustate pe baza costurilor reale la încheierea ciclului de viață aferente produselor individuale sau grupurilor de produse similare, în special luând în considerare durabilitatea acestora și potențialul lor de reparare, reutilizare și reciclare, precum și prezența substanțelor periculoase, ținând cont de ciclul de viață și în conformitate cu cerințele prevăzute de legislația relevantă a Uniunii și, atunci când este posibil, pe baza unor criterii armonizate, în vederea asigurării unei bune funcționări a pieței interne;
Amendamentul 141
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 4 – litera c
(c)  se bazează pe costul optimizat al serviciilor furnizate în cazurile în care operatorii care se ocupă de gestionarea deșeurilor publice sunt responsabili de punerea în aplicare a sarcinilor operaționale în numele schemei de răspundere extinsă a producătorilor.
(c)  se bazează pe costul optimizat al serviciilor furnizate în cazurile în care operatorii care se ocupă de gestionarea deșeurilor publice sunt responsabili de punerea în aplicare a sarcinilor operaționale în numele schemei de răspundere extinsă a producătorilor. Costul optimizat al serviciilor este transparent și reflectă costurile suportate de operatorii care se ocupă de gestionarea deșeurilor publice atunci când pun în aplicare sarcinile operaționale în numele schemelor de răspundere extinsă a producătorilor.
Amendamentul 142
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 5 – paragraful 1
Statele membre stabilesc un cadru adecvat de monitorizare și aplicare în vederea asigurării faptului că producătorii de produse pun în aplicare obligațiile care le revin în materie de răspundere extinsă, mijloacele financiare sunt corect utilizate și toți actorii implicați în punerea în aplicare a schemei raportează date fiabile.
Statele membre stabilesc un cadru adecvat de monitorizare și aplicare în vederea asigurării faptului că producătorii de produse pun în aplicare obligațiile care le revin în materie de răspundere extinsă, inclusiv în cazul vânzărilor la distanță, că mijloacele financiare sunt corect utilizate și toți actorii implicați în punerea în aplicare a schemei raportează date fiabile.
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 5 – paragraful 2
În cazul în care, pe teritoriul unui stat membru, mai multe organizații pun în aplicare obligațiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor în numele acestora, statele membre instituie o autoritate independentă care să supravegheze punerea în aplicare a obligațiilor în materie de răspundere extinsă a producătorilor.
Statele membre desemnează sau instituie o autoritate independentă care să supravegheze punerea în aplicare a obligațiilor în materie de răspundere extinsă a producătorilor și, în special, să verifice respectarea cerințelor prevăzute de prezenta directiva de către organizațiile competente în materie de răspundere extinsă a producătorilor.
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 8
Directiva 2008/98/CE
Articolul 8a – alineatul 6
6.  Statele membre instituie o platformă pentru a asigura un dialog regulat între părțile interesate implicate în punerea în aplicare a răspunderii extinse a producătorilor, inclusiv între operatorii privați sau publici care se ocupă de deșeuri, autoritățile locale și, dacă este cazul, operatorii recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare.
6.  Statele membre desemnează sau instituie o platformă pentru a asigura un dialog regulat între toate părțile interesate implicate în punerea în aplicare a răspunderii extinse a producătorilor, inclusiv producătorii și distribuitorii, operatorii privați sau publici care se ocupă de deșeuri, actorii economiei sociale, autoritățile locale, organizațiile societății civile și, dacă este cazul, rețelele de reparare și reutilizare și operatorii recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare.
Amendamentul 145
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul -1 (nou)
-1.   Pentru a contribui la prevenirea generării de deșeuri, statele membre au drept scop să atingă cel puțin următoarele obiective:
(a)   o reducere semnificativă a generării de deșeuri;
(b)   decuplarea generării de deșeuri de creșterea economică;
(c)   înlocuirea progresivă a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită, astfel cum sunt definite la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în cazul în care există substanțe sau tehnologii alternative adecvate din punct de vedere economic și viabile din punct de vedere tehnic;
(d)   un obiectiv de reducere cu 30 % a deșeurilor alimentare din Uniune până în 2025 și cu 50 % până în 2030 în raport cu nivelul de referință din 2014;
(e)   un obiectiv de reducere cu 30 % a deșeurilor marine din Uniune până în 2025 și cu 50 % până în 2030 în raport cu nivelul de referință din 2014.
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 1
1.  Statele membre iau măsuri de prevenire a generării de deșeuri. Aceste măsuri:
1.  În vederea atingerii obiectivelor prevăzute la alineatul (-1), statele membre iau cel puțin următoarele măsuri:
–  încurajează utilizarea produselor care sunt eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, sunt durabile, pot fi reparate și pot fi reciclate;
–  promovează și sprijină modelele durabile de consum și producție, precum și utilizarea produselor care sunt eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, sunt durabile, ușor de partajat, reutilizabile, pot fi reparate și pot fi reciclate;
—  descurajează introducerea pe piață a produselor cu uzura morală planificată;
—  identifică și vizează produsele care sunt principalele surse de materii prime de mare importanță pentru economia Uniunii și a căror furnizare implică un risc ridicat, în scopul de a preveni transformarea acestora în deșeuri;
—  identifică și vizează produsele care sunt principalele surse de materii prime de mare importanță pentru economia Uniunii și a căror furnizare implică un risc ridicat, în scopul de a preveni transformarea acestora în deșeuri;
–  încurajează instituirea de sisteme care promovează activitățile de reutilizare, inclusiv, în special, pentru echipamentele electrice și electronice, textile și mobilă;
–   stimulează prelungirea duratei de viață a produselor, în cazul în care acest lucru este benefic pentru mediu, și sprijină instituirea de sisteme care promovează activitățile de reparare, de reutilizare, de refabricare și de recondiționare a produselor, astfel cum sunt menționate la articolul 9a;
–  reduc generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor și construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile;
–  reduc generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, fabricare, extracția mineralelor, construcții și demolări, inclusiv prin mijloace precum audituri prealabile demolării, și în cadrul proceselor legate de comerț și servicii, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și cele mai bune practici;
–  reduc generarea de deșeuri alimentare în cadrul producției primare, al prelucrării și fabricării, al comerțului cu amănuntul și al altor tipuri de distribuție de produse alimentare, al restaurantelor și al serviciilor de alimentație, precum și al gospodăriilor.
–  reduc generarea totală de deșeuri alimentare;
—   reduc pierderile alimentare în cursul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv pierderile survenite în cursul producției primare, al transportului și depozitării;
–   previn aruncarea de gunoaie pe domeniul public, identificând produsele care reprezintă sursele principale de gunoaie în mediul natural, inclusiv în mediul marin, și adoptă măsuri pentru a reduce aruncarea de gunoaie din aceste surse pe domeniul public;
—   asigură că actorii din cadrul lanțului de aprovizionare informează consumatorii și operatorii din domeniul tratării deșeurilor cu privire la substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită;
–   dezvoltă și sprijină campanii de informare în scopul sensibilizării cu privire la chestiunile legate de prevenirea generării de deșeuri și de aruncarea de gunoaie pe domeniul public.
Amendamentul 147
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 2
2.  Statele membre monitorizează și evaluează punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării de deșeuri. În acest scop, utilizează indicatori și obiective calitative sau cantitative corespunzătoare, în special în ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale pe cap de locuitor care sunt eliminate sau supuse valorificării energetice.
2.  Statele membre monitorizează și evaluează punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării de deșeuri. În acest scop, utilizează indicatori și obiective calitative sau cantitative corespunzătoare, în special în ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor și cantitatea de deșeuri municipale care sunt eliminate sau supuse valorificării energetice.
Amendamentul 148
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor indicatori care să măsoare progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea generării de deșeuri și punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării acestora menționate la alineatul (1) de la prezentul articol. Actele delegate respective se adoptă în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 3
3.  Statele membre monitorizează și evaluează punerea în aplicare a măsurilor pe care le-au instituit în materie de prevenire a generării de deșeuri alimentare prin măsurarea acestora pe baza metodologiilor stabilite în conformitate cu alineatul (4).
3.  Statele membre monitorizează și evaluează punerea în aplicare a măsurilor pe care le-au instituit în materie de prevenire a generării de deșeuri alimentare prin măsurarea nivelurilor de deșeuri alimentare pe baza unei metodologii comune. Până la 31 decembrie 2017, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 38a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea metodologiei, inclusiv a unor cerințe minime de calitate, pentru măsurarea uniformă a nivelurilor de deșeuri alimentare. Respectiva metodologie ține seama de măsurile de prevenire a generării de deșeuri puse în aplicare prin donații sau prin alte metode de reducere a risipei de alimente.
Amendamentul 236
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 3 a (nou)
3a.   Până la 31 decembrie 2020, Comisia examinează posibilitatea de a stabili obiective obligatorii de reducere a deșeurilor alimentare la nivelul întregii Uniuni Europene, care ar urma să fie realizate până în 2025 și 2030 pe baza măsurătorilor calculate în conformitate cu metodologia comună stabilită în temeiul alineatului (3). În acest scop, Comisia elaborează un raport, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă, care se transmite Parlamentului European și Consiliului.
Amendamentul 150
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 3 b (nou)
3b.   Statele membre monitorizează și evaluează punerea în aplicare a măsurilor pe care le-au instituit în materie de prevenire a generării de deșeuri marine de origine terestră prin măsurarea nivelurilor acestora pe baza unei metodologii comune. Până la 31 decembrie 2017, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 38a pentru a stabili metodologia, inclusiv cerințele minime de calitate, pentru măsurarea uniformă a deșeurilor marine de origine terestră.
Amendamentul 151
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 3 c (nou)
3c.   Până la 31 decembrie 2018, Comisia examinează posibilitatea de a stabili la nivelul UE, pe baza unui indicator comun calculat în funcție de cantitatea totală a deșeurilor municipale generate pe cap de locuitor, obiective pentru prevenirea generării de deșeuri, care trebuie atinse până în 2025 și 2030. În acest scop, Comisia elaborează un raport, însoțit, după caz, de o propunere legislativă, care se transmite Parlamentului European și Consiliului.
Amendamentul 152
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – alineatul 4
4.   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a institui indicatori care să măsoare progresele globale înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a generării de deșeuri. În vederea asigurării unei măsurări uniforme a nivelurilor deșeurilor alimentare, Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a stabili o metodologie comună, inclusiv cerințe minime de calitate. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2).
eliminat
Amendamentul 153
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 – paragraful 5
5.   În fiecare an, Agenția Europeană de Mediu publică un raport care prezintă evoluția în materie de prevenire a generării de deșeuri pentru fiecare stat membru și pentru Uniune în ansamblul său, inclusiv în ceea ce privește decuplarea generării de deșeuri de creșterea economică și tranziția către o economie circulară.
eliminat
Amendamentul 154
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 a (nou)
(9a)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 9a
Reutilizarea
1.   Statele membre sprijină instituirea de sisteme care promovează activitățile de reutilizare și prelungirea duratei de viață a produselor cu condiția ca siguranța și calitatea acestora din urmă să nu fie compromise.
2.   Statele membre adoptă măsuri pentru a promova reutilizarea produselor, îndeosebi a celor care conțin cantități semnificative de materii prime critice. Printre aceste măsuri se pot număra încurajarea creării și susținerii unor rețele de reutilizare recunoscute și a unor scheme de returnare a garanției și de returnare-reumplere și stimularea refabricării, recondiționării și reorientării produselor.
Statele membre utilizează instrumentele și măsurile economice și pot stabili obiective cantitative.
3.   Statele membre iau măsurile necesare pentru a le permite operatorilor care se ocupă de reutilizare să aibă acces la manuale de instrucțiuni, piese de schimb, informații tehnice sau la orice alt instrument, echipament sau program software necesar pentru reutilizarea produselor, fără prejudicierea drepturilor de proprietate intelectuală.”;
Amendamentul 155
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 b (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 9 b (nou)
(9b)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 9b
Platformele de partajare
1.  Comisia promovează în mod activ platformele de partajare ca model de afaceri. Comisia creează o conexiune puternică între aceste platforme și noile orientări pentru o economie colaborativă și cercetează toate măsurile posibile pentru a oferi stimulente pentru acestea, inclusiv prin răspunderea extinsă a producătorilor, achiziții publice și proiectare ecologică.
2.  Statele membre sprijină crearea unor sisteme care să promoveze platformele de partajare în toate sectoarele.”;
Amendamentul 156
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 c (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 10 – alineatul 2
(9c)   La articolul 10, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  În cazul în care acest lucru este necesar pentru respectarea alineatului (1) și pentru facilitarea sau îmbunătățirea valorificării, deșeurile sunt colectate separat, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, și nu se amestecă cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.
„2. Pentru respectarea alineatului (1) și pentru facilitarea sau îmbunătățirea valorificării, deșeurile sunt colectate separat și nu se amestecă cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.
Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot exclude zonele slab populate în cazul cărora s-a demonstrat că colectarea separată nu oferă cel mai bun rezultat general de mediu, având în vedere gândirea bazată pe ciclul de viață.
Statele membre transmit Comisiei o notificare privind intenția lor de a utiliza respectiva derogare. Comisia analizează notificarea și evaluează dacă derogarea este întemeiată, ținând cont de obiectivele prezentei directive. În cazul în care Comisia nu aduce nicio obiecție în termen de nouă luni de la notificare, se consideră că derogarea este acordată. În cazul în care Comisia obiectează, aceasta adoptă o decizie și informează statele membre în consecință.”;
Amendamentul 157
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 d (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 10 – alineatul 2 a (nou)
(9d)   La articolul 10, se adaugă următorul alineat:
„2a. Statele membre adoptă măsuri pentru a asigura că deșeurile colectate separat în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) și cu articolul 22, cu excepția reziduurilor rezultate în urma sortării acestora, nu sunt acceptate în instalațiile de incinerare.”;
Amendamentul 158
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 e (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 10 – alineatul 2 b (nou)
(9e)   La articolul 10, se adaugă următorul alineat:
„2b. Statele membre adoptă măsurile necesare pentru decontaminarea, după caz, a deșeurilor periculoase înainte de valorificarea acestora.”;
Amendamentul 159
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera –a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – titlu
(-a)   titlul se înlocuiește cu următorul text:
Reutilizarea și reciclarea
„Pregătirea pentru reutilizare și reciclare”;
Amendamentul 160
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 1
1.  Statele membre iau măsuri, după caz, de promovare a activităților de pregătire pentru reutilizare, în special prin încurajarea instituirii și sprijinirea rețelelor de reutilizare și reparare, prin facilitarea accesului rețelelor respective la punctele de colectare a deșeurilor și prin promovarea utilizării instrumentelor economice, a criteriilor aplicabile achizițiilor publice, a obiectivelor cantitative sau a altor măsuri.
1.  Statele membre iau măsuri de promovare a activităților de pregătire pentru reutilizare, printre altele, prin facilitarea instituirii și recunoașterii operatorilor și rețelelor de pregătire pentru reutilizare, în special a celor care își desfășoară activitatea în calitate de întreprinderi sociale, prin facilitarea accesului acestor operatori și rețele recunoscute la punctele de colectare a deșeurilor, precum și prin promovarea utilizării instrumentelor economice, a criteriilor aplicabile achizițiilor publice, a obiectivelor cantitative sau a altor măsuri.
Amendamentul 161
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2
Statele membre iau măsuri de promovare a unei reciclări de înaltă calitate și, în acest scop, instituie sisteme de colectare separată a deșeurilor, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic, ecologic și economic și este oportun pentru îndeplinirea standardelor de calitate necesare aplicabile sectoarelor de reciclare relevante și pentru realizarea obiectivelor stabilite la alineatul (2).
Statele membre iau măsuri de promovare a unei reciclări de înaltă calitate și, în acest scop, instituie sisteme de colectare separată a deșeurilor, astfel cum sunt menționate la articolul 10 alineatul (2), pentru îndeplinirea standardelor de calitate necesare aplicabile sectoarelor de reciclare relevante.
Amendamentul 162
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
(aa)   la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Statele membre utilizează instrumente de reglementare și economice pentru a stimula asimilarea materiilor prime secundare.”;
Amendamentul 164
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a b (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 3
(ab)   la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Până în anul 2015, cu condiția respectării articolului 10 alineatul (2), se introduc sisteme de colectare separată cel puțin pentru următoarele: hârtie, metal, plastic și sticlă.”
„Până în anul 2015, cu condiția respectării articolului 10 alineatul (2), se introduc sisteme de colectare separată cel puțin pentru următoarele: hârtie, metal, plastic și sticlă. În plus, până în 2020, statele membre introduc sisteme obligatorii de colectare separată a textilelor.;
Amendamentul 165
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 4
Statele membre iau măsuri de promovare a sistemelor de sortare pentru deșeurile provenite din activități de construcție și demolări și pentru cel puțin următoarele: lemn, agregate, metal, sticlă și ipsos.
Statele membre iau măsuri pentru a asigura sortarea deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări pentru cel puțin următoarele: lemn, fracțiuni minerale (beton, cărămizi, plăci și ceramică) metal, plastic, gips, sticlă și ipsos. Statele membre pot utiliza măsurile enumerate în anexa IVa.
Statele membre încurajează auditurile prealabile demolării pentru a reduce la minimum conținutul de substanțe poluante sau alte substanțe nedorite din deșeurile provenite din activități de construcție și demolări și a contribui astfel la reciclarea de înaltă calitate.
Amendamentul 166
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 4 a (nou)
(ba)   La alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Statele membre iau măsuri de promovare a sistemelor de sortare pentru deșeurile comerciale și industriale pentru cel puțin următoarele: metal, plastic, hârtie și carton, deșeuri biologice, sticlă și lemn.”;
Amendamentul 167
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera b b (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 2 – partea introductivă
(bb)   la alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
Pentru respectarea obiectivelor prezentei directive și pentru a evolua în direcția unei societăți europene a reciclării cu un înalt nivel de eficiență a folosirii resurselor, statele membre adoptă măsurile necesare destinate realizării următoarelor obiective:
Pentru respectarea obiectivelor prezentei directive și pentru a evolua în direcția unei economii europene circulare cu un înalt nivel de eficiență a folosirii resurselor, statele membre adoptă măsurile necesare destinate realizării următoarelor obiective:”;
Amendamentul 168
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera d
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 2 – litera c
(c)  până în 2025, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale se mărește la un nivel minim de 60 % din greutate;
(c)  până în 2025, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale se mărește la un nivel minim de 60 % din greutatea deșeurilor municipale generate, incluzând pregătirea pentru reutilizare a unui nivel minim de 3 % din totalul deșeurilor municipale;
Amendamentul 169
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera d
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 2 – litera d
(d)  până în 2030, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale se mărește la un nivel minim de 65 % din greutate.
(d)  până în 2030, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale se mărește la un nivel minim de 70 % din greutatea deșeurilor municipale generate, incluzând pregătirea pentru reutilizare a unui nivel minim de 5 % din totalul deșeurilor municipale;
Amendamentul 170
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera e
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 1
3.  Pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (2) literele (c) și (d), Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Malta, România și Slovacia pot beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani. Statul membru transmite Comisiei o notificare privind intenția sa de a recurge la această dispoziție cel târziu cu 24 de luni înainte de expirarea termenelor prevăzute la alineatul (2) literele (c) și (d). În cazul unei prelungiri, statul membru ia măsurile necesare pentru ca, până în 2025 și, respectiv, 2030, rata de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale să crească la minimum 50 % și 60 % din greutate.
3.  Un stat membru poate solicita o perioadă suplimentară de cinci ani pentru a realiza obiectivul menționat la alineatul (2) litera (c) dacă îndeplinește următoarele condiții:
(a)   a pregătit pentru reutilizare și a reciclat mai puțin de 20 % din deșeurile sale municipale în 2013; și
(b)   nu se află pe lista statelor membre care riscă să nu-și îndeplinească obiectivul privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a cel puțin 50 % din deșeurile lor municipale până în 2025, stabilit în temeiul articolului 11b alineatul (2) litera (b).
Statul membru transmite Comisiei o solicitare pentru a obține o astfel de prelungire cel târziu cu 24 de luni înainte de expirarea termenului prevăzut la alineatul (2) litera (c), dar nu înainte de publicarea raportului menționat la articolul 11b referitor la îndeplinirea obiectivului stabilit la prezentul alineat.
Amendamentul 171
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera e
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 2
Notificarea este însoțită de un plan de punere în aplicare în care sunt prezentate măsurile necesare pentru asigurarea respectării obiectivelor înainte de expirarea noului termen. Planul include, de asemenea, un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse și o evaluare a impactului preconizat al acestora.
Cererea de prelungire este însoțită de un plan de punere în aplicare în care sunt prezentate măsurile necesare pentru asigurarea respectării obiectivului înainte de expirarea noului termen. Planul se elaborează pe baza unei evaluări a planurilor actuale de gestionare a deșeurilor și include, de asemenea, un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse și o evaluare a impactului preconizat al acestora.
În plus, planul menționat la al treilea paragraf respectă cel puțin următoarele cerințe:
(a)   utilizează instrumentele economice adecvate pentru a stimula aplicarea ierarhiei deșeurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă;
(b)   demonstrează utilizarea eficientă și efectivă a fondurilor structurale și de coeziune și a altor măsuri, prin investiții pe termen lung care pot fi dovedite în mod corespunzător, care finanțează dezvoltarea infrastructurilor de gestionare a deșeurilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor relevante;
(c)   asigură statistici de înaltă calitate și generează previziuni clare privind capacitățile de gestionare a deșeurilor și privind distanța rămasă până la îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 11 alineatul (2) din prezenta directivă, la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 94/62/CE și la articolul 5 alineatele (2a), (2b) și (2c) din Directiva 1999/31/CE;
(d)   a stabilit programe de prevenire a generării de deșeuri, astfel cum se prevede la articolul 29 din prezenta directivă;
Comisia evaluează dacă cerințele stabilite la al patrulea paragraf literele (a) - (d) sunt îndeplinite. Cu excepția cazului în care Comisia formulează obiecții cu privire la planul prezentat în termen de cinci luni de la primirea sa, cererea de prelungire se consideră a fi acceptată.
În cazul în care Comisia formulează obiecții față de planul prezentat, ea solicită statului membru în cauză să prezinte o versiune revizuită a planului în termen de două luni de la primirea obiecțiilor respective.
Comisia evaluează versiunea revizuită a planului în termen de două luni de la primirea acesteia și acceptă sau respinge în scris cererea de prelungire. În absența unei decizii din partea Comisiei în termenul respectiv, cererea de prelungire se consideră a fi acceptată.
Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu rezultatele deciziei, în termen de două luni de la luarea acesteia.
Dacă se acordă prelungirea menționată la primul paragraf, dar statul membru nu pregătește pentru reutilizare și nu reciclează cel puțin 50 % din deșeurile sale municipale până în 2025, prelungirea în cauză se consideră anulată automat.
Amendamentul 172
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera e
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 3 a (nou)
3a.   Un stat membru poate solicita o perioadă suplimentară de cinci ani pentru a realiza obiectivul menționat la alineatul (2) litera (d) dacă îndeplinește următoarele condiții:
(a)   respectă condițiile prevăzute la alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (b); și
(b)   nu se află pe lista statelor membre care riscă să nu-și îndeplinească obiectivul privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a cel puțin 60% din deșeurile lor municipale până în 2030, stabilit în temeiul articolului 11b alineatul (2) litera (b).
Pentru a solicita prelungirea menționată la prezentul articol primul paragraf, un stat membru transmite Comisiei solicitarea sa în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol cu cel puțin 24 de luni înainte de expirarea termenului prevăzut la prezentul articol alineatul (2) litera (c), dar nu înainte de publicarea raportului menționat la articolul 11b referitor la îndeplinirea obiectivului stabilit la prezentul alineat.
Dacă se acordă această prelungire, dar statul membru nu pregătește pentru reutilizare și nu reciclează cel puțin 60 % din deșeurile sale municipale până în 2030, prelungirea în cauză se consideră anulată automat.
Amendamentul 173
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera e
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 4
4.  Până cel târziu la data de 31 decembrie 2024, Comisia examinează obiectivul prevăzut la alineatul (2) litera (d) în vederea majorării acestuia și a luării în considerare a stabilirii unor obiective pentru alte fluxuri de deșeuri. În acest scop, Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de o propunere.
4.  Până cel târziu la data de 31 decembrie 2024, Comisia examinează obiectivul prevăzut la alineatul (2) litera (d) în vederea majorării acestuia, luând în considerare cele mai bune practici și măsuri utilizate de statele membre pentru atingerea acestui obiectiv. În acest scop, Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de o propunere.
Amendamentul 174
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera e
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 4 a (nou)
4a.   Comisia examinează posibilitatea stabilirii unor obiective pentru pregătirea în vederea reutilizării și reciclare, care să se aplice deșeurilor comerciale, deșeurilor industriale nepericuloase și altor fluxuri de deșeuri și care să fie îndeplinite până în 2025 și 2030. În acest scop, Comisia elaborează, până la 31 decembrie 2018, un raport, însoțit de o propunere legislativă, după caz, pe care le transmite Parlamentului European și Consiliului.
Amendamentul 175
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera e
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 – alineatul 4 b (nou)
4b.   Comisia ia în considerare posibilitatea stabilirii unor obiective pentru pregătirea în vederea reutilizării și reciclare, care să se aplice deșeurilor provenite din activități de construcție și demolări și care să fie îndeplinite până în 2025 și 2030. În acest scop, Comisia elaborează, până la 31 decembrie 2018, un raport, însoțit de o propunere legislativă, după caz, pe care le transmite Parlamentului European și Consiliului.
Amendamentul 176
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 a – alineatul 1
1.  Pentru a calcula dacă s-au îndeplinit obiectivele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și la articolul 11 alineatul (3),
1.  Pentru a calcula dacă s-au îndeplinit obiectivele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și la articolul 11 alineatul (3),
(a)  greutatea deșeurilor municipale reciclate se consideră a fi greutatea deșeurilor care intră în procesul de reciclare final;
(a)  greutatea deșeurilor municipale reciclate este calculată ca fiind greutatea deșeurilor care intră într-un proces de reciclare final într-un anumit an;
(b)  greutatea deșeurilor municipale pregătite pentru reutilizare se consideră a fi greutatea deșeurilor municipale care au fost valorificate sau colectate de către un operator recunoscut care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și care au fost supuse tuturor operațiunilor necesare de verificare, curățare și reparare astfel încât reutilizarea să nu necesite nicio operațiune suplimentară de sortare sau pretratare;
(b)  greutatea deșeurilor municipale pregătite pentru reutilizare este calculată ca fiind greutatea deșeurilor municipale care au fost valorificate sau colectate într-un anumit an de către un operator recunoscut care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și care au fost supuse tuturor operațiunilor necesare de verificare, curățare și reparare astfel încât reutilizarea să nu necesite nicio operațiune suplimentară de sortare sau pretratare.
(c)   statele membre pot include produse și componente pregătite pentru reutilizare de către operatori recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare sau de către scheme recunoscute de returnare a garanției. În vederea calculării ratei ajustate a deșeurilor municipale pregătite pentru reutilizare și reciclate ținând cont de greutatea produselor și a componentelor pregătite pentru reutilizare, statele membre utilizează date verificate provenind de la operatori și aplică formula prevăzută în anexa VI.
Amendamentul 177
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 a – alineatul 1 a (nou)
1a.   Până la 31 decembrie 2018, Comisia solicită organizațiilor de standardizare europene să elaboreze standarde europene de calitate pentru deșeurile care intră în procesul de reciclare finală și pentru materiile prime secundare, în special pentru plastic, pe baza celor mai bune practici disponibile.
Amendamentul 178
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 a – alineatul 2
2.  În vederea asigurării unor condiții armonizate pentru aplicarea alineatului (1) literele (b) și (c) și a anexei VI, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38a care stabilesc cerințe minime de calitate și cerințe operaționale minime pentru determinarea operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și a schemelor recunoscute de returnare a garanției, inclusiv norme specifice privind colectarea de date, verificarea și raportarea.
2.  În vederea asigurării unor condiții armonizate pentru aplicarea alineatului (1) literele (a) și (b), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38a, care stabilesc cerințe minime de calitate și cerințe operaționale minime pentru determinarea operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare, a schemelor recunoscute de returnare a garanției și a operatorilor care se ocupă de reciclarea finală, inclusiv norme specifice privind colectarea, trasabilitatea, verificarea și raportarea.
Amendamentul 179
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 a – alineatul 3
3.  Prin derogare de la alineatul (1), greutatea deșeurilor care rezultă din orice operațiune de sortare poate fi raportată ca fiind greutatea deșeurilor municipale reciclate cu condiția ca:
3.  Statele membre se asigură că se păstrează evidența privind greutatea produselor și materialelor atunci când acestea ies (rezultatul) din instalația de valorificare sau de reciclare/pregătire pentru reutilizare.
(a)   deșeurile rezultate respective să fie trimise către un proces de reciclare final;
(b)   greutatea materialelor sau a substanțelor care nu sunt supuse unui proces de reciclare final și care sunt eliminate sau valorificate energetic să rămână sub 10 % din greutatea totală care urmează să fie raportată ca reciclată.
Amendamentul 180
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 a – alineatul 4
4.  Statele membre instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale pentru a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la alineatul (3) literele (a) și (b). Sistemul poate consta fie în registre electronice înființate în temeiul articolului 35 alineatul (4), fie în specificații tehnice pentru cerințele de calitate aplicabile deșeurilor triate, fie în orice măsuri echivalente care să asigure fiabilitatea și exactitatea datelor colectate privind deșeurile reciclate.
4.  În conformitate cu alineatul (2), statele membre instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale pentru a asigura respectarea normelor prevăzute la alineatul (1). Sistemul poate consta fie în registre electronice înființate în temeiul articolului 35 alineatul (4), fie în specificații tehnice pentru cerințele de calitate aplicabile deșeurilor triate, fie în orice măsuri echivalente care să asigure fiabilitatea și exactitatea datelor colectate privind deșeurile reciclate. Statele membre informează Comisia cu privire la metoda aleasă pentru controlul calității și trasabilitate.
Amendamentul 181
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 a – alineatul 5
5.  Pentru a calcula dacă s-au realizat obiectivele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și la articolul 11 alineatul (3), statele membre pot lua în considerare reciclarea metalelor realizată în cadrul procesului de incinerare proporțional cu rata deșeurilor municipale incinerate, cu condiția ca metalele reciclate să îndeplinească anumite cerințe de calitate.
5.  Pentru a calcula dacă s-au realizat obiectivele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și la articolul 11 alineatul (3), după ce Comisia a adoptat actul delegat menționat la alineatul (6) din prezentul articol, statele membre pot lua în considerare reciclarea metalelor realizată în cadrul procesului de incinerare sau coincinerare, proporțional cu rata deșeurilor municipale incinerate sau coincinerate, cu condiția ca metalele reciclate să îndeplinească anumite cerințe de calitate și ca deșeurile să fi fost sortate înainte de a fi incinerate sau ca obligația de a institui sisteme de colectare separată a hârtiei, metalului, plasticului, sticlei și deșeurilor biologice să fi fost respectată.
Amendamentul 182
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 a – alineatul 6
6.  În vederea asigurării unor condiții armonizate pentru aplicarea alineatului (5), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38a care stabilesc o metodologie comună privind calcularea greutății metalelor ce au fost reciclate în cadrul procesului de incinerare, inclusiv criteriile de calitate pentru metalele reciclate.
6.  În vederea asigurării unor condiții armonizate pentru aplicarea alineatului (5), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38a, care stabilesc o metodologie comună privind calcularea greutății metalelor ce au fost reciclate în cadrul procesului de incinerare sau de coincinerare, inclusiv criteriile de calitate pentru metalele reciclate.
Amendamentul 183
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 b – alineatul 1
1.  Comisia, în cooperare cu Agenția Europeană de Mediu, elaborează rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și la articolul 11 alineatul (3) cel târziu cu trei ani înainte de expirarea fiecărui termen prevăzut în dispozițiile respective.
1.  Comisia, în cooperare cu Agenția Europeană de Mediu, elaborează rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d), la articolul 11 alineatul (3) și la articolul 21 alineatul (1a), cel târziu cu trei ani înainte de expirarea fiecărui termen prevăzut în dispozițiile respective.
Amendamentul 184
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 b – alineatul 2 – litera b a (nouă)
(ba)   exemple de bune practici utilizate în Uniune și care ar putea oferi orientări pentru a se avansa spre atingerea obiectivelor.
Amendamentul 185
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 2008/98/CE
Articolul 11 b – alineatul 2 a (nou)
2a.   După caz, rapoartele menționate la alineatul (1) abordează punerea în aplicare a altor cerințe din prezenta directivă, cum ar fi previziunile privind îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programele de prevenire a generării deșeurilor menționate la articolul 29 și procentul și cantitatea pe cap de locuitor de deșeuri municipale care este eliminată sau supusă valorificării energetice.
Amendamentul 186
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 12 – alineatul 1 a (nou)
(12a)   La articolul 12, se adaugă următorul alineat:
„1a. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, până în 2030, volumul deșeurilor municipale eliminate este redus la maxim 10 % din volumul total al deșeurilor municipale generate.”;
Amendamentul 187
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 b (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 12 – alineatul 1 b (nou)
(12b)   La articolul 12, se adaugă următorul alineat:
„1b. Comisia revizuiește operațiunile de eliminare enumerate în anexa I. În lumina acestei revizuiri, Comisia adoptă acte delegate de completare a prezentei directive, stabilind criterii tehnice și proceduri operaționale pentru operațiunile de eliminare D2, D3, D4, D6, D7 și D12. După caz, aceste acte delegate stabilesc interzicerea operațiunilor de eliminare care nu îndeplinesc cerințele stabilite la articolul 13.”;
Amendamentul 188
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 c (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 12 – alineatul 1 c (nou)
(12c)   La articolul 12, se adaugă următorul alineat:
„1c. Statele membre iau măsuri specifice pentru a preveni eliminarea directă și indirectă a deșeurilor în mediul marin. Statele membre raportează Comisiei măsurile instituite pentru punerea în aplicare a prezentului alineat la optsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive și la fiecare doi ani de la data respectivă. Comisia publică un raport bienal pe baza informațiilor furnizate în termen de șase luni.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili modalitățile și indicatorii pentru punerea în aplicare a prezentului alineat. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2).”;
Amendamentul 189
Propunere de directivă
Articolul 1 –paragraful 1 – punctul 12 d (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 15 – alineatul 4 a (nou)
(12d)   La articolul 15, se adaugă următorul alineat:
„4a. În conformitate cu Directiva 2014/24/UE, statele membre pot lua măsuri pentru a se asigura că procedura de selecție pentru operatorii care se ocupă cu gestionarea deșeurilor, desfășurată de autoritățile locale și de organizațiile care pun în aplicare răspunderea extinsă a producătorului în numele unui producător de produse, conține clauze sociale cu scopul de a sprijini rolul întreprinderilor și platformelor sociale și de solidaritate.”;
Amendamentul 190
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 e (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 18 – alineatul 3
(12e)   La articolul 18, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3.  În cazul în care deșeurile periculoase au fost amestecate într-un mod diferit de cel prevăzut la alineatul (1), separarea se efectuează dacă este posibil și necesar, pe baza unor criterii tehnice și economice de fezabilitate, pentru a respecta dispozițiile articolului 13.
“3. În cazul în care deșeurile periculoase au fost amestecate într-un mod diferit de cel prevăzut la alineatul (1), statele membre se asigură, fără a aduce atingere articolului 36, că se efectuează separarea dacă este fezabilă din punct de vedere tehnic.
În cazul în care separarea nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, deșeurile amestecate sunt tratate într-o instalație autorizată pentru tratarea respectivului amestec, precum și a componentelor individuale ale amestecului.”;
Amendamentul 191
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 f (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 20 – paragraful 1 a (nou)
(12f)   La articolul 20, se introduce următorul paragraf:
„Până la 1 ianuarie 2020, statele membre stabilesc sisteme separate de colectare și recepționare pentru deșeurile periculoase provenind din gospodării private, pentru a garanta că deșeurile periculoase sunt tratate în mod corect și nu contaminează alte fluxuri de deșeuri municipale.”;
Amendamentul 192
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 g (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 20 – paragraful 1 b (nou)
(12g)   La articolul 20, se introduce următorul paragraf:
„Până la ... [18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia elaborează orientări pentru a oferi asistență statelor membre și a facilita colectarea și gestionarea în siguranță a deșeurilor periculoase provenind din gospodării.”;
Amendamentul 193
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 h (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 21 – alineatul 1 – litera a
(12h)   La articolul 21 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
(a)  uleiurile uzate sunt colectate separat în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic;
„(a) uleiurile uzate sunt colectate separat;”;
Amendamentul 194
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 i (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c
(12i)   La articolul 21 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
(c)   în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic, uleiurile uzate prezentând caracteristici diferite nu se amestecă, iar uleiurile uzate nu se amestecă cu alte tipuri de deșeuri sau substanțe dacă o astfel de amestecare împiedică tratarea lor.
„(c) uleiurile uzate prezentând caracteristici diferite nu se amestecă, iar uleiurile uzate nu se amestecă cu alte tipuri de deșeuri sau substanțe dacă o astfel de amestecare împiedică regenerarea lor.”;
Amendamentul 195
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 j (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 21 – alineatul 1 a (nou)
(12j)  La articolul 21, se introduce următorul alineat:
„1a. Statele membre iau măsurile necesare menite să asigure că, până în 2025, regenerarea uleiurilor uzate crește cu minim 85 % din uleiurile uzate generate.
Uleiurile uzate trimise într-un alt stat membru în scopul regenerării în acel alt stat membru pot fi luate în considerare pentru atingerea obiectivului numai de către statul membru în care au fost colectate uleiurile uzate în cauză și numai dacă se respectă cerințele relevante din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 referitoare la transferurile transfrontaliere de deșeuri periculoase.
Uleiurile uzate exportate din Uniune în scopul regenerării, pregătirii pentru reutilizare sau reciclării sunt luate în considerare pentru atingerea obiectivului numai de către statul membru în care au fost colectate dacă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, exportatorul poate demonstra că transferul de deșeuri respectă cerințele regulamentului menționat și că tratamentul de regenerare a uleiurilor uzate din afara Uniunii a avut loc în condiții care sunt echivalente cu cerințele legislației relevante a Uniunii din domeniul mediului.”;
Amendamentul 196
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 k (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 21 – alineatul 2
(12k)  La articolul 21, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  În scopul colectării separate a uleiurilor uzate și al tratării lor corespunzătoare, statele membre pot, conform condițiilor lor naționale, să aplice măsuri suplimentare, cum ar fi cerințe tehnice, responsabilitatea producătorilor, instrumente economice sau acorduri voluntare.
„2. Pentru a respecta obligațiile stabilite la alineatele (1) și (1a), statele membre pot, conform condițiilor lor naționale, să aplice măsuri suplimentare, cum ar fi cerințe tehnice, responsabilitatea producătorilor, instrumente economice sau acorduri voluntare.”;
Amendamentul 197
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 l (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 21 – alineatul 3
(12l)  La articolul 21, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3.  În cazul în care, conform legislației naționale, uleiurile uzate fac obiectul unor cerințe privind regenerarea, statele membre pot prevedea ca acestea să fie regenerate dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și atunci când se aplică articolele 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, pot restricționa transportul transfrontalier de uleiuri uzate dinspre teritoriul lor către instalații de incinerare sau co-incinerare, pentru a acorda prioritate regenerării uleiurilor uzate.
„3. Statele membre pot, atunci când se aplică articolele 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, restricționa transportul transfrontalier de uleiuri uzate dinspre teritoriul lor către instalații de incinerare sau coincinerare, pentru a acorda prioritate regenerării uleiurilor uzate.”;
Amendamentul 198
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2008/98/CE
Articolul 22 – alineatul 1
Statele membre asigură colectarea separată a deșeurilor biologice, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic, ecologic și economic și este oportun pentru asigurarea standardelor de calitate relevante aplicabile compostului și pentru realizarea obiectivelor stabilite la articolul 11 alineatul (2) literele (a), (c) și (d) și la articolul 11 alineatul (3).
1.   Statele membre asigură colectarea separată la sursă a deșeurilor biologice, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2).
Amendamentul 199
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2008/98/CE
Articolul 22 – alineatul 1 a (nou)
1a.   Statele membre încurajează producerea de compost în gospodării.
Amendamentul 237
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2008/98/CE
Articolul 22 – alineatul 2
Statele membre iau măsuri, dacă este cazul și în conformitate cu articolele 4 și 13, pentru a încuraja următoarele:
2.  Statele membre iau măsuri, incluzând sisteme de trasabilitate si de asigurare a calității în ceea ce privește intrările și ieșirile, în conformitate cu articolele 4 și 13, pentru a garanta că reciclarea organică a deșeurilor biologice se produce într-un mod care asigură un grad ridicat de protecție a mediului și că rezultatele acestei reciclări respectă standarde relevante de înaltă calitate.
(a)   reciclarea, inclusiv compostarea, și fermentarea deșeurilor biologice;
(b)   tratarea deșeurilor biologice într-un mod care să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului;
(c)   folosirea unor materiale sigure pentru mediu produse din bio-deșeuri.
Amendamentul 242
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2008/98/CE
Articolul 22 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Prin greutatea deșeurilor biologice reciclate se înțelege greutatea deșeurilor care intră într-un proces de reciclare organic într-un anumit an.
Greutatea materialelor sau a substanțelor care nu sunt supuse unui proces de reciclare final și care sunt eliminate sau valorificate energetic nu urmează să fie raportată ca reciclată.
Amendamentul 201
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2008/98/CE
Articolul 22 – alineatul 2 b (nou)
2b.   Până la 31 decembrie 2018, Comisia propune un amendament la Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului1a, pentru a introduce coduri europene de deșeuri pentru deșeurile biologice municipale colectate separat la sursă.
_______________
1a Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2002 referitor la statisticile privind deșeurile (JO L 332, 9.12.2002, p. 1).
Amendamentul 238
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2008/98/CE
Articolul 22 – alineatul 2 c(nou)
2c.  Până la 31 decembrie 2018, Comisia solicită organizațiilor de standardizare europene să elaboreze standarde europene de calitate pentru deșeurile biologice care intră în procese de reciclare organică, pentru compost și pentru digestat, pe baza celor mai bune practici disponibile.
Amendamentul 202
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 24 – alineatul 1 – litera b
(13a)   La articolul 24, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
b)  valorificarea deșeurilor.
„b) valorificarea deșeurilor nepericuloase.”;
Amendamentul 203
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14
Directiva 2008/98/CE
Articolul 26 – alineatul 3
Statele membre pot exonera autoritățile competente de obligația de a ține un registru cu unitățile sau întreprinderile care colectează sau transportă cantități de deșeuri nepericuloase care nu depășesc 20 de tone pe an.
Statele membre pot exonera autoritățile competente de obligația de a ține un registru cu unitățile sau întreprinderile care colectează sau transportă cantități de deșeuri nepericuloase care nu depășesc 20 de tone pe an și de deșeuri periculoase care nu depășesc 2 tone pe an.
Amendamentul 204
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14
Directiva 2008/98/CE
Articolul 26 – alineatul 4
Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 38a în scopul de a adapta pragul pentru cantitățile de deșeuri nepericuloase.
eliminat
Amendamentul 205
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15 – litera a
Directiva 2008/98/CE
Articolul 27 – alineatul 1
1.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 38a, acte delegate care stabilesc standarde tehnice minime pentru activitățile de tratare care necesită o autorizație în temeiul articolului 23 în cazul în care există dovezi că respectivele standarde minime ar genera un beneficiu în ceea ce privește protecția sănătății umane și a mediului.
1.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 38a, acte delegate care stabilesc standarde tehnice minime pentru orice activități de tratare, în special pentru colectarea separată, sortarea și reciclarea deșeurilor, care necesită o autorizație în temeiul articolului 23 în cazul în care există dovezi că respectivele standarde minime ar genera un beneficiu în ceea ce privește protecția sănătății umane și a mediului.
Amendamentul 206
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 – litera a – subpunctul ii
Directiva 2008/98/CE
Articolul 28 – alineatul 3 – litera f
(f)  măsuri de combatere a tuturor formelor de producere de deșeuri și de curățare a tuturor tipurilor de deșeuri.
(f)  măsuri de combatere și de prevenire a tuturor formelor de aruncare de gunoaie pe domeniul public și de curățare a tuturor tipurilor de gunoaie.
Amendamentul 207
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 – litera a – subpunctul ii a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 28 – alineatul 3 – litera f a (nouă)
(iia)  se adaugă următoarea literă:
„(fa) oportunități suficiente de finanțare pentru ca autoritățile locale să promoveze prevenirea generării de deșeuri și să dezvolte sisteme optime de colectare separată și infrastructură pentru a respecta obiectivele stabilite în prezenta directivă.”
Amendamentul 208
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 28 – alineatul 5
5.  Planurile de gestionare a deșeurilor respectă cerințele în materie de planificare a deșeurilor prevăzute la articolul 14 din Directiva 94/62/CE, obiectivele prevăzute la articolul 11 alineatele (2) și (3) din prezenta directivă și cerințele de la articolul 5 din Directiva 1999/31/CE.
5.  Planurile de gestionare a deșeurilor respectă cerințele în materie de planificare a deșeurilor prevăzute la articolul 14 din Directiva 94/62/CE, obiectivele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din prezenta directivă și cerințele de la articolul 5 din Directiva 1999/31/CE.
Amendamentul 209
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera a
Directiva 2008/98/CE
Articolul 29 – alineatul 1 – paragraful 1
1.  Statele membre instituie programe de prevenire a generării de deșeuri care prevăd măsuri de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu articolele 1, 4 și 9.
1.   Pentru a contribui la atingerea cel puțin a obiectivelor enumerate la articolele 1 și 4 și la articolul 9 alineatul (-1), statele membre instituie programe de prevenire a generării de deșeuri care prevăd cel puțin măsuri de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).
Amendamentul 210
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera a a (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 29 – alineatul 1 – paragraful 2
(aa)   la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Aceste programe fie sunt integrate în planurile de gestionare a deșeurilor prevăzute la articolul 28 sau în alte programe de politici de mediu, după caz, fie funcționează ca programe distincte. În cazul în care un astfel de program este integrat în planul de gestionare a deșeurilor sau în alte programe, măsurile de prevenire a generării deșeurilor trebuie identificate clar.
Aceste programe fie sunt integrate în planurile de gestionare a deșeurilor prevăzute la articolul 28 sau în alte programe de politici de mediu, după caz, fie funcționează ca programe distincte. În cazul în care un astfel de program este integrat în planul de gestionare a deșeurilor sau în alte programe, obiectivele și măsurile privind prevenirea generării deșeurilor trebuie identificate clar.
Amendamentul 211
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera a b (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 29 – alineatul 2
(ab)   la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
2.  Programele menționate la alineatul (1) stabilesc obiective de prevenire a generării deșeurilor. Statele membre descriu măsurile de prevenire existente și evaluează utilitatea exemplelor de măsuri indicate în anexa IV sau a altor măsuri corespunzătoare.
„2. În programele menționate la alineatul (1), statele membre descriu, cel puțin, punerea în aplicare a măsurilor de prevenire menționate la articolul 9 alineatul (1) și contribuția acestora la atingerea obiectivelor stabilite la articolul 9 alineatul (-1). Statele membre descriu, acolo unde este cazul, contribuția instrumentelor și măsurilor enumerate în anexa IVa și evaluează utilitatea exemplelor de măsuri indicate în anexa IV sau a altor măsuri corespunzătoare.
Amendamentul 212
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera a c (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 29 – alineatul 2 a (nou)
(ac)   se introduce următorul alineat:
„2a. Statele membre adoptă programe specifice de prevenire a generării de deșeuri alimentare în cadrul programelor naționale de prevenire a generării deșeurilor, astfel cum se prevede la prezentul articol.”;
Amendamentul 213
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 30 – alineatul 2
(17a)   La articolul 30, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  Agenția Europeană de Mediu este invitată să includă în raportul său anual un bilanț al progreselor realizate în completarea și punerea în aplicare a programelor de prevenire a generării deșeurilor.
„2. Agenția Europeană de Mediu publică din doi în doi ani un raport care să conțină un bilanț al progreselor realizate în completarea și punerea în aplicare a programelor de prevenire a generării deșeurilor și realizările obținute în ceea ce privește obiectivele programelor de prevenire a generării deșeurilor pentru fiecare stat membru și pentru Uniune în ansamblul ei, inclusiv decuplarea generării deșeurilor de creșterea economică și tranziția către o economie circulară.
Amendamentul 214
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 19 – litera b
Directiva 2008/98/CE
Articolul 35 – alineatul 4
4.  Statele membre instituie un registru electronic sau registre coordonate pentru a înregistra datele privind deșeurile periculoase menționate la alineatul (1) care acoperă întregul teritoriu geografic al statului membru în cauză. Statele membre pot institui astfel de registre pentru alte fluxuri de deșeuri, în special pentru fluxurile de deșeuri în privința cărora sunt stabilite obiective în legislația Uniunii. Statele membre utilizează datele privind deșeurile raportate de operatorii industriali în cadrul Registrului European al Poluanților Emiși și Transferați, înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (*).
4.  Statele membre instituie un registru electronic sau registre coordonate sau folosesc registre electronice sau registre coordonate deja create pentru a înregistra datele privind deșeurile periculoase menționate la alineatul (1) care acoperă întregul teritoriu geografic al statului membru în cauză. Statele membre instituie astfel de registre cel puțin pentru fluxuri de deșeuri în privința cărora sunt stabilite obiective în legislația Uniunii. Statele membre utilizează datele privind deșeurile raportate de operatorii industriali în cadrul Registrului European al Poluanților Emiși și Transferați, înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (*).
Amendamentul 215
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21
Directiva 2008/98/CE
Articolul 37 – alineatul 1
1.  Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (2) literele (a)-(d) și alineatul (3). Statele membre raportează datele pe cale electronică, în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Acestea se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (6). Prima raportare are ca obiect datele aferente perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020.
1.  Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind progresele realizate pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 9 alineatul (-1), articolul 11 alineatul (2) literele (a)-(d), articolul 11 alineatul (3) și (3a) și articolul 21. Statele membre colectează și prelucrează datele în conformitate cu metodologia comună menționată la alineatul (6) din prezentul articol și le raportează pe cale electronică în termen de 12 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Acestea se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (6). Prima raportare în ceea ce privește obiectivele stabilite la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și articolul 11 alineatul (3) are ca obiect datele aferente perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020.
Amendamentul 216
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21
Directiva 2008/98/CE
Articolul 37 – alineatul 2
2.   Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a articolului 9 alineatul (4). Statele membre raportează datele pe cale electronică, în termen de 18 luni de la sfârșitul perioadei de raportare pentru care sunt colectate datele. Acestea se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (6). Prima raportare are ca obiect perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2021.
eliminat
Amendamentul 217
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21
Directiva 2008/98/CE
Articolul 37 – alineatul 3 a (nou)
3a.   În scopul verificării conformității cu articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d), cantitatea de deșeuri municipale pregătite pentru reutilizare se raportează separat de cantitatea de deșeuri reciclate.
Amendamentul 218
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21
Directiva 2008/98/CE
Articolul 37 – alineatul 5
5.  Comisia analizează datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport cu privire la rezultatele analizei respective. Raportul evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată în statele membre, precum și caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se elaborează o dată la trei ani.
5.  Comisia analizează datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport cu privire la rezultatele analizei respective. Până la adoptarea actului delegat menționat la alineatul (6), raportul evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată în statele membre. În orice caz, Comisia evaluează caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se elaborează la nouă luni de la prima raportare a datelor de către statele membre, iar ulterior, o dată la trei ani.
Amendamentul 219
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21
Directiva 2008/98/CE
Articolul 37 – alineatul 5 a (nou)
5a.   În raportul menționat la alineatul (5), Comisia include informații cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive în ansamblul ei și evaluează impactul său asupra sănătății umane și mediului. După caz, raportul poate fi însoțit de o propunere de revizuire a prezentei directive.
Amendamentul 220
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21
Directiva 2008/98/CE
Articolul 37 – alineatul 6
6.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc formatul pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatele (1) și (2) și pentru raportarea operațiunilor de rambleiaj. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (2).
6.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a completa prezenta directivă stabilind metodologia comună pentru colectarea și prelucrarea datelor, modul de organizare a colectării datelor și sursele datelor, precum și normele privind formatul pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatul (1) și pentru raportarea operațiunilor de pregătire pentru reutilizare și de rambleiaj.
Amendamentul 221
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 37 a (nou)
(21a)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 37a
Cadrul pentru economia circulară
Pentru a susține măsurile menționate la articolul 1, și nu mai târziu de 31 decembrie 2018, Comisia:
(a)   întocmește un raport care evaluează necesitatea stabilirii unor obiective la nivelul Uniunii, în special a unui obiectiv al Uniunii privind utilizarea eficientă a resurselor, și a unor măsuri transversale de reglementare în domeniul consumului și producției sustenabile. Raportul este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul;
(b)   întocmește un raport care examinează coerența dintre cadrele de reglementare ale Uniunii pentru produse, deșeuri și produse chimice pentru a identifica obstacolele care stau în calea tranziției către o economie circulară;
(c)   întocmește un raport pentru a identifica interacțiunile dintre actele legislative care ar putea împiedica dezvoltarea sinergiilor dintre diferite industrii și preveni utilizarea ulterioară a produselor secundare și pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor pentru aplicații specifice. Raportul este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul, sau de orientări privind modul în care pot fi eliminate barierele identificate și în care poate fi exploatat potențialul de piață al produselor secundare și al materiilor prime secundare;
(d)   prezintă o revizuire cuprinzătoare a legislației Uniunii privind proiectarea ecologică în vederea extinderii domeniului de aplicare al acesteia pentru a include toate categoriile principale de produse, inclusiv categoriile de produse fără impact energetic și pentru a include treptat caracteristici relevante privind utilizarea eficientă a resurselor în cerințele obligatorii de proiectare a produselor și pentru a adapta dispozițiile referitoare la etichetare ecologică.”;
Amendamentul 222
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 21 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 – titlu
(21a)   La articolul 38, titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Interpretarea și adaptarea la progresul tehnic”
„Schimbul de informații și de bune practici, interpretarea și adaptarea la progresul tehnic”
Amendamentul 223
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 – alineatul -1 (nou)
—  1. Comisia instituie o platformă pentru un schimb regulat și structurat de informații și de bune practici între Comisie și statele membre, inclusiv cu autoritățile regionale și municipale, cu privire la punerea concretă în aplicare a cerințelor din prezenta directivă, în vederea asigurării unei guvernanțe, a aplicării și a unei cooperări transfrontaliere adecvate, precum și a răspândirii celor mai bune practici și inovații din domeniul gestionării deșeurilor.
În special, platforma este utilizată pentru:
—   schimbul de informații și de bune practici referitoare la instrumentele și a stimulentele utilizate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), pentru a stimula realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 4;
—   schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește măsurile stabilite la articolul 8 alineatele (1) și (2);
—   schimbul de informații și de bune practici referitoare la prevenire și la instituirea de sisteme care promovează activitățile de reutilizare și prelungirea duratei de viață;
—   schimbul de informații și de bune practici privind punerea în aplicare a obligațiilor legate de colectarea separată;
—   schimbul de informații și de bune practici în ceea ce privește instrumentele și stimulentele pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și la articolul 21;
—   schimbul de bune practici pentru dezvoltarea de măsuri și sisteme de urmărire a fluxurilor de deșeuri municipale de la sortare până la procesul de reciclare finală, care are o importanță majoră în procesul de control al calității deșeurilor și măsoară pierderile în fluxurile de deșeuri și în procesele de reciclare.
Comisia face publice rezultatele acestui schimb de informații și de bune practici.
Amendamentul 224
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 – alineatul 1 – paragraful 1
Comisia poate elabora orientări pentru interpretarea definițiilor noțiunilor de „valorificare” și „eliminare”.
Comisia elaborează orientări pentru interpretarea definițiilor noțiunilor de „deșeuri”, „deșeuri municipale, „prevenire”, „reutilizare”, „pregătire pentru reutilizare”, „valorificare” și „eliminare”.
Amendamentul 225
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 – alineatul 3
3.   Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 38a, actele delegate necesare pentru modificarea anexei VI.
eliminat
Amendamentul 226
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 23
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 a – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (1), la articolul 11a alineatele (2) și (6), la articolul 26, la articolul 27 alineatele (1) și (4) și la articolul 38 alineatele (1), (2) și (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentei directive].
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatele (2) și (4), la articolul 7 alineatul (1), la articolul 8 alineatul (5), la articolul 9 alineatele (2a), (3) și (3a), la articolul 11a alineatele (2) și (6), la articolul 12 alineatul (1b), la articolul 27 alineatele (1) și (4), la articolul 37 alineatul (6) și la articolul 38 alineatele (1) și (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 227
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 23
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 a – alineatul 3
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (1), la articolul 11a alineatele (2) și (6), la articolul 26, la articolul 27 alineatele (1) și (4) și la articolul 38 alineatele (1), (2) și (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței pe care o menționează în textul său. Decizia de revocare intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară pe care o menționează în textul său. Aceasta nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.
3.  Delegarea competenței menționate la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatele (2) și (4), la articolul 7 alineatul (1), la articolul 8 alineatul (5), la articolul 9 alineatele (2a), (3) și (3a), la articolul 11a alineatele (2) și (6), la articolul 12 alineatul (1b), la articolul 27 alineatele (1) și (4), la articolul 37 alineatul (6) și la articolul 38 alineatele (1) și (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței pe care o menționează în textul său. Decizia de revocare intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară pe care o menționează în textul său. Aceasta nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.
Amendamentul 228
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 23
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 a – alineatul 3 a (nou)
3a.   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
Amendamentul 229
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 23
Directiva 2008/98/CE
Articolul 38 a – alineatul 5
5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (2), al articolului 6 alineatul (2), al articolului 7 alineatul (1), al articolului 11a alineatele (2) și (6), al articolului 26, al articolului 27 alineatele (1) și (4) și al articolului 38 alineatele (1), (2) și (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (2), al articolului 6 alineatele (2) și (4), al articolului 7 alineatul (1), al articolului 8 alineatul (5), al articolului 9 alineatele (2a), (3) și (3a), al articolului 11a alineatele (2) și (6), al articolului 12 alineatul (1b), al articolului 27 alineatele (1) și (4), al articolului 37 alineatul (6) și al articolului 38 alineatele(1) și (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 230
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 24 a (nou)
Directiva 2008/98/CE
Anexa II – punctul R13 a (nou)
(24a)   În anexa II se inserează următorul punct:
„R13a: pregătirea pentru reutilizare.”;
Amendamentul 231
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 24 b (nou)
Directiva 2008/98/CE
Anexa IV a (nouă)
(24b)   Anexa IVa se introduce în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Amendamentul 232
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 25
Directiva 2008/98/CE
Anexa VI (nouă)
(25)   Se adaugă anexa VI, în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
eliminat
Amendamentul 233
Propunere de directivă
Anexa I
Directiva 2008/98/CE
Anexa VI
Metodă de calcul privind pregătirea pentru reutilizare a produselor și a componentelor în sensul articolului 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și al articolului 11 alineatul (3)
eliminat
Pentru a calcula rata ajustată a reciclării și pregătirii pentru reutilizare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) literele (c) și (d) și cu articolul 11 alineatul (3), statele membre utilizează următoarea formulă:
20170314-P8_TA(2017)0070_RO-p0000002.png
E: rata ajustată a reciclării și reutilizării într-un anumit an;
A: greutatea deșeurilor municipale reciclate sau pregătite pentru reutilizare într-un anumit an;
R: greutatea produselor și a componentelor pregătite pentru reutilizare într-un anumit an;
P: greutatea deșeurilor municipale generate într-un anumit an.
Amendamentul 234
Propunere de directivă
Anexa -I (nouă)
Directiva 2008/98/CE
Anexa IV a (nouă)
Anexa -I
Se introduce următoarea anexă IVa:
„Anexa IVa
Lista orientativă a instrumentelor de promovare a tranziției către o economie circulară
1.   Instrumente economice:
1.1   creșterea treptată a taxelor și/sau a comisioanelor de depozitare pentru toate categoriile de deșeuri (municipale, inerte, de alt tip);
1.2   introducerea sau majorarea taxelor și/sau a comisioanelor de incinerare;
1.3   introducerea sistemelor de plată în funcție de deșeurile generate;
1.4   măsuri de îmbunătățire a eficienței din punctul de vedere al costurilor a schemelor existente și viitoare de răspundere a producătorilor;
1.5   extinderea domeniului de aplicare al răspunderii financiare și/sau operaționale a producătorilor pentru a include noi fluxuri de deșeuri;
1.6   stimulente economice pentru autoritățile locale în scopul de a promova prevenirea generării de deșeuri și de a dezvolta și intensifica sistemele de colectare separată;
1.7   măsuri de sprijinire a dezvoltării sectorului reutilizării;
1.8   măsuri de eliminare a subvențiilor care nu sunt coerente cu ierarhia deșeurilor;
2.   Alte măsuri:
2.1   achiziții publice sustenabile pentru a promova producția și consumul sustenabile;
2.2   măsuri tehnice și fiscale de sprijinire a dezvoltării piețelor de produse reutilizate și de materiale reciclate (inclusiv compostate), precum și de îmbunătățire a calității materialelor reciclate;
2.3   punerea în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru tratarea deșeurilor în vederea eliminării substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită, atunci când acest lucru este viabil din punct de vedere tehnic și economic;
2.4   măsuri de creștere a gradului de sensibilizare a publicului cu privire la gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și reducerea acestora, inclusiv campanii ad hoc pentru a asigura reducerea deșeurilor la sursă și un nivel ridicat de participare la sistemele de colectare separată;
2.5   măsuri pentru a asigura coordonarea corespunzătoare, inclusiv prin mijloace digitale, între toate autoritățile publice competente implicate în gestionarea deșeurilor și implicarea altor părți interesate importante;
2.6   utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a finanța dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor care este necesară în vederea îndeplinirii obiectivelor relevante.”.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0034/2017).


Depozitele de deșeuri ***I
PDF 461kWORD 66k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 martie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deșeuri (COM(2015)0594 – C8-0384/2015 – 2015/0274(COD))(1)
P8_TA(2017)0071A8-0031/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul -1 (nou)
(-1)   Având în vedere dependența Uniunii de importul de materii prime și epuizarea rapidă a unei cantități semnificative de resurse naturale pe termen scurt, recuperarea a cât mai multor resurse posibile în interiorul Uniunii și consolidarea tranziției către o economie circulară constituie o provocare-cheie.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul -1 a (nou)
(-1a)   Gestionarea deșeurilor trebuie să se transforme în gestionarea durabilă a materialelor. Revizuirea Directivei privind depozitele de deșeuri oferă o oportunitate în acest sens.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, a proteja sănătatea umană și a asigura utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale, precum și pentru a promova o economie mai circulară.
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, a proteja sănătatea umană și a asigura utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale, precum și pentru a promova o economie mai circulară, îmbunătățind eficiența energetică și reducând dependența Uniunii de resurse.
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   Economia circulară ar trebui să pună în aplicare prevederile explicite din cel de-Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, care solicită elaborarea unor cicluri de materiale netoxice, astfel încât deșeurile reciclate să poată fi utilizate ca o sursă majoră și fiabilă de materii prime pentru Uniune.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Obiectivele prevăzute de Directiva 1999/31/CE14 a Consiliului care stabilesc restricțiile privind depozitarea deșeurilor ar trebui modificate astfel încât să reflecte mai bine dorința Uniunii de a trece la o economie circulară și de a înregistra progrese în ceea ce privește aplicarea Inițiativei privind materiile prime15, prin limitarea practicii de depozitare a deșeurilor în ceea ce privește deșeurile nepericuloase.
(2)  Obiectivele prevăzute de Directiva 1999/31/CE14 a Consiliului care stabilesc restricțiile privind depozitarea deșeurilor ar trebui consolidate astfel încât să reflecte mai bine dorința Uniunii de a trece la o economie circulară și de a înregistra progrese în ceea ce privește aplicarea Inițiativei privind materiile prime15, prin reducerea treptată la minimum a practicii de depozitare a deșeurilor în ceea ce privește deșeurile nepericuloase. Comisia și statele membre ar trebui să se asigure că acest obiectiv se încadrează într-o politică integrată care asigură o aplicare temeinică a ierarhiei deșeurilor, consolidează trecerea spre prevenire, reutilizare și reciclare și previne trecerea de la depozitare spre incinerare.
________________
__________________
14 Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).
14 Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).
15 COM(2008)0699 și COM(2014)0297.
15 COM(2008)0699 și COM(2014)0297.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Pentru a asigura o mai mare coerență a legislației în domeniul deșeurilor, definițiile din Directiva 1999/31/CE ar trebui să fie aliniate la cele prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului16.
(4)  Pentru a asigura o mai mare coerență a legislației în domeniul deșeurilor, definițiile din Directiva 1999/31/CE ar trebui să fie aliniate, dacă e cazul, la cele prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului16.
__________________
__________________
16 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
16 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Prin limitarea suplimentară a depozitării deșeurilor s-ar obține beneficii de mediu, economice și sociale evidente, începând cu fluxurile de deșeuri care fac obiectul colectării separate (de exemplu, materialele plastice, metalele, sticla, hârtia, deșeurile biologice). În punerea în aplicare a acestor restricții privind depozitarea de deșeuri ar trebui să se țină seama de fezabilitatea din punct de vedere tehnic, ecologic sau economic a reciclării sau a altei forme de valorificare a deșeurilor reziduale care rezultă din deșeurile colectate separat.
(5)  Prin limitarea suplimentară a depozitării deșeurilor s-ar obține beneficii de mediu, economice și sociale evidente, începând cu fluxurile de deșeuri care fac obiectul colectării separate (de exemplu, materialele plastice, metalele, sticla, hârtia, deșeurile biologice), cu scopul de a accepta numai deșeurile reziduale. Investițiile pe termen lung în infrastructură și în cercetare și inovare vor avea un rol vital în reducerea volumului de deșeuri reziduale care fac obiectul colectării separate, a căror reciclare sau altă formă de valorificare nu este fezabilă în prezent din punct de vedere tehnic, economic sau în ceea ce privește mediul.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Stimulentele politice și societale pentru limitarea suplimentară a depozitării deșeurilor ca metodă sustenabilă de tratare a resurselor naturale în cadrul economiei circulare ar trebui să respecte ierarhia în procesul de gestionare a deșeurilor și prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE și să aplice cu strictețe o abordare în care prevenirea are prioritate și în care se respectă principiul precauției.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Deșeurile municipale biodegradabile reprezintă o mare parte a deșeurilor municipale. Depozitarea deșeurilor biodegradabile netratate are efecte negative semnificative asupra mediului în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea apelor de suprafață, a apelor subterane, a solului și a aerului. Directiva 1999/31/CE prevede deja obiective de reducere a stocării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri, însă este necesar să se stabilească restricții suplimentare privind depozitarea deșeurilor biodegradabile prin interzicerea depozitării deșeurilor biodegradabile care au fost colectate separat, în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2008/98/CE.
(6)  Deșeurile municipale biodegradabile reprezintă o mare parte a deșeurilor municipale. Depozitarea deșeurilor biodegradabile netratate are efecte negative semnificative asupra mediului în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea apelor de suprafață, a apelor subterane, a solului și a aerului. Directiva 1999/31/CE prevede deja obiective de reducere a stocării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri, însă este necesar să se stabilească restricții suplimentare privind depozitarea deșeurilor biodegradabile prin interzicerea depozitării deșeurilor biodegradabile, care urmează să fie colectate separat, în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2008/98/CE.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Multe state membre încă nu au dezvoltat complet infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor. Stabilirea unor obiective privind reducerea depozitelor de deșeuri va facilita mai mult colectarea separată, trierea și reciclarea deșeurilor și va evita blocarea în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor a materialelor care ar putea fi reciclate.
(7)  Multe state membre încă nu au dezvoltat complet infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor. Stabilirea unor obiective clare și ambițioase privind reducerea depozitelor de deșeuri va încuraja mai mult investițiile pentru a se facilita colectarea separată, trierea și reciclarea deșeurilor și va evita blocarea la cel mai jos nivel al ierarhiei deșeurilor a materialelor care ar putea fi reciclate.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Pentru a preveni efectele nocive asupra sănătății oamenilor și asupra mediului, precum și pentru a garanta că materialele din deșeuri valoroase din punct de vedere economic sunt recuperate în mod progresiv și eficace prin gestionarea adecvată a deșeurilor și în conformitate cu ierarhia deșeurilor, este necesar ca depozitarea deșeurilor să se reducă treptat. Acest obiectiv de reducere ar trebui să prevină crearea unei capacități excesive în cazul instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale, de exemplu prin valorificare energetică sau tratarea mecano-biologică de calitate redusă a deșeurilor municipale netratate, întrucât aceasta ar putea duce la subminarea atingerii de către Uniune a obiectivelor pe termen lung privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE. Și, pentru a preveni efectele negative asupra sănătății oamenilor și asupra mediului, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că numai deșeurile care au fost tratate sunt stocate în depozite de deșeuri, însă respectarea acestei obligații nu ar trebui să ducă la crearea de capacități excedentare în tratarea deșeurilor municipale reziduale. Totodată, pentru a asigura coerența dintre obiectivele prevăzute la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE și obiectivul de reducere a depozitelor de deșeuri definit la articolul 5 din prezenta directivă și pentru a asigura planificarea coordonată a infrastructurilor și investițiilor necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, statele membre care pot obține prelungirea termenului pentru atingerea obiectivelor privind reciclarea deșeurilor municipale ar trebui, de asemenea, să beneficieze de o perioadă suplimentară pentru atingerea obiectivului de reducere până în 2030 a depozitării deșeurilor prevăzut în prezenta directivă.
(8)  Pentru a preveni efectele nocive asupra sănătății oamenilor și asupra mediului, precum și pentru a garanta că materialele din deșeuri valoroase din punct de vedere economic sunt recuperate în mod progresiv și eficace prin gestionarea adecvată a deșeurilor și în conformitate cu ierarhia deșeurilor, este necesar ca depozitarea deșeurilor să se reducă treptat la minimum, astfel cum prevede Directiva 2008/98/CE. Reducerea treptată la minimum a depozitării deșeurilor va necesita schimbări majore în domeniul gestionării deșeurilor în multe state membre. Dacă se dispune de statistici îmbunătățite privind colectarea și tratarea deșeurilor și de fluxuri îmbunătățite de trasabilitate a deșeurilor, ar trebui să fie posibil să se prevină crearea unei capacități excesive de tratare a deșeurilor reziduale, de exemplu prin valorificare energetică, întrucât aceasta ar putea duce la subminarea atingerii de către Uniune a obiectivelor pe termen lung privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE. Și, pentru a preveni efectele negative asupra sănătății oamenilor și asupra mediului, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că numai deșeurile care au fost tratate sunt stocate în depozite de deșeuri, însă respectarea unei astfel de obligații nu ar trebui să ducă la crearea de capacități excedentare în tratarea deșeurilor municipale reziduale. Din perspectiva recentelor investiții făcute în unele state membre, care au dus la o capacitate excedentară pentru valorificarea energetică sau instituirea tratării mecano-biologice, este esențial să se transmită în prezent un semnal clar gestionarilor de deșeuri și statelor membre pentru a evita investiții incompatibile cu obiectivele pe termen lung prevăzute în Directivele-cadru privind depozitele de deșeuri și privind deșeurile. Din aceste motive, ar putea fi luată în considerare o limită pentru incinerarea deșeurilor municipale, în conformitate cu obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare prevăzute la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE și la articolul 5 din Directiva 1999/31/CE. Totodată, pentru a asigura coerența dintre obiectivele prevăzute la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE și obiectivul de reducere a depozitelor de deșeuri definit la articolul 5 din prezenta directivă și pentru a asigura planificarea coordonată a infrastructurilor și investițiilor necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, statele membre care pot obține prelungirea termenului pentru atingerea obiectivelor privind reciclarea deșeurilor municipale ar trebui, de asemenea, să beneficieze de o perioadă suplimentară pentru atingerea obiectivului de reducere până în 2030 a depozitării deșeurilor prevăzut în prezenta directivă.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
(8a)   Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă și la impulsionarea tranziției către o economie circulară, Comisia ar trebui să promoveze coordonarea și schimbul de informații și bune practici între statele membre și diferitele sectoare ale economiei. Aceste schimburi ar putea fi facilitate prin intermediul platformelor de comunicare ce ar putea contribui la ridicarea gradului de cunoaștere a noilor soluții industriale, ar face posibilă o vedere de ansamblu mai bună a capacităților disponibile și ar contribui la conectarea industriei deșeurilor și a altor sectoare și la sprijinirea simbiozei industriale.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 8 b (nou)
(8b)   Comisia ar trebui să promoveze coordonarea și schimbul de informații și bune practici atât între statele membre, cât și între autoritățile regionale și, în special, autoritățile locale, implicând toate organizațiile relevante ale societății civile, inclusiv partenerii sociali și organizațiile de mediu și asociațiile de consumatori.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 8 c (nou)
(8c)   Pentru a pune în aplicare și pentru a asigura respectarea obiectivelor prezentei directive în mod adecvat, este necesar să se asigure că autoritățile locale ale teritoriilor pe care sunt amplasate depozite de deșeuri sunt recunoscute ca actori relevanți, întrucât suportă în mod direct consecințele depozitării deșeurilor. În consecință, ar trebui să se asigure în prealabil consultări publice și democratice în localitățile și în zonele supramunicipale unde urmează să fie înființat un depozit de deșeuri și ar trebui să se stabilească o compensație adecvată pentru populația locală.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 8 d (nou)
(8d)   Comisia ar trebui să garanteze că fiecare depozit de deșeuri din UE este supus unui audit, în vederea asigurării aplicării corecte a dreptului UE și a dreptului național.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Pentru a asigura o punere în aplicare mai bună, mai rapidă și mai uniformă a prezentei directive și pentru a anticipa deficiențele în materie de punere în aplicare, ar trebui instituit un sistem de alertă timpurie pentru a detecta deficiențele și a permite luarea de măsuri înainte de expirarea termenelor pentru atingerea obiectivelor.
(9)  Pentru a asigura o punere în aplicare mai bună, mai rapidă și mai uniformă a prezentei directive și pentru a anticipa deficiențele în materie de punere în aplicare, ar trebui instituit un sistem de alertă timpurie pentru a detecta deficiențele și a permite luarea de măsuri înainte de expirarea termenelor pentru atingerea obiectivelor și ar trebui promovat schimbul de bune practici între diversele părți interesate.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Datele statistice raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în vederea evaluării respectării legislației privind deșeurile la nivelul statelor membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea statisticilor ar trebui îmbunătățite prin introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport de verificare a calității datelor. Raportarea fiabilă a datelor statistice privind gestionarea deșeurilor este esențială pentru punerea în aplicare eficientă și asigurarea comparabilității datelor între statele membre. Prin urmare, atunci când întocmesc rapoartele referitoare la respectarea obiectivelor stabilite în Directiva 1999/31/CE, statele membre ar trebui să aibă obligația de a utiliza cea mai recentă metodologie elaborată de Comisie și de institutele naționale de statistică din statele membre.
(11)  Datele și informațiile raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în vederea evaluării respectării legislației privind deșeurile la nivelul statelor membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea datelor raportate ar trebui îmbunătățite prin stabilirea unei metodologii comune pentru colectarea și procesarea datelor pe baza unor surse fiabile și introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologiilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport de verificare a calității datelor. Raportarea fiabilă a datelor statistice privind gestionarea deșeurilor este esențială pentru punerea în aplicare eficientă și asigurarea comparabilității datelor între statele membre. Prin urmare, atunci când întocmesc rapoartele referitoare la respectarea obiectivelor stabilite în Directiva 1999/31/CE, statele membre ar trebui să utilizeze metodologia comună elaborată de Comisie în colaborare cu institutele naționale de statistică ale statelor membre și cu autoritățile naționale responsabile de gestionarea deșeurilor.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Pentru a completa sau a modifica Directiva 1999/31/CE, în special în vederea adaptării anexelor sale la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 16. Este deosebit de important ca, în cursul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. Orice modificare adusă anexelor ar trebui efectuată numai în conformitate cu principiile stabilite de prezenta directivă. În acest sens, în ceea ce privește anexa II, Comisia ar trebui să țină seama de principiile generale și de procedurile generale pentru testare și de criteriile de acceptare prevăzute în anexa II. De asemenea, ar trebui să stabilească criterii și metode de testare specifice și valori limită asociate pentru fiecare categorie de depozite de deșeuri, inclusiv, dacă este necesar, pentru tipurile specifice de depozite de deșeuri din cadrul fiecărei categorii, inclusiv pentru depozitarea subterană. După caz, Comisia ar trebui să ia în considerare adoptarea propunerilor pentru standardizarea metodelor de control, eșantionare și analiză referitoare la anexe, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.
(12)  Pentru a modifica Directiva 1999/31/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea anexelor la progresul științific și tehnic. Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți și ca respectivele consultări să aibă loc în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special pentru a asigura participarea în condiții egale la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. Orice modificare adusă anexelor ar trebui efectuată numai în conformitate cu principiile stabilite de prezenta directivă. În acest sens, în ceea ce privește anexa II, Comisia ar trebui să țină seama de principiile generale și de procedurile generale pentru testare și de criteriile de acceptare prevăzute în anexa II. De asemenea, ar trebui să stabilească criterii și metode de testare specifice și valori limită asociate pentru fiecare categorie de depozite de deșeuri, inclusiv, dacă este necesar, pentru tipurile specifice de depozite de deșeuri din cadrul fiecărei categorii, inclusiv pentru depozitarea subterană. După caz, Comisia ar trebui să ia în considerare adoptarea propunerilor pentru standardizarea metodelor de control, eșantionare și analiză referitoare la anexe, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 1999/31/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește articolul 3 alineatul (3), anexa I punctul 3.5 și anexa II punctul 5. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului17.
(13)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 1999/31/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește definirea depozitelor de deșeuri nepericuloase, stabilirea metodei ce trebuie folosită pentru stabilirea coeficientului de permeabilitate pentru depozitele de deșeuri în anumite condiții și, deoarece prelevarea deșeurilor poate pune probleme mari legate de reprezentare și tehnici din cauza caracterului eterogen al diferitelor tipuri de deșeuri, dezvoltarea unui standard european de prelevare a deșeurilor. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului17.
__________________
__________________
17 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
17 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   Comisia și statele membre ar trebui să asigure dezvoltarea planurilor pentru redresarea durabilă și utilizarea alternativă durabilă a depozitelor de deșeuri și a zonelor deteriorate de depozitele de deșeuri.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 16 b (nou)
(16b)   Prezenta directivă a fost adoptată ținând seama de angajamentele stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare și ar trebui să fie pusă în aplicare și executată în conformitate cu orientările cuprinse în același acord.
Amendamentul 52/rev
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul -1 (nou)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 1 – alineatul -1 (nou)
-1.  La articolul 1 se inserează următorul alineat:
„(-1) Eliminarea treptată a depozitelor de deșeuri reciclabile și recuperabile este o condiție fundamentală pentru sprijinirea tranziției UE către o economie circulară.”
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
Directiva 1999/31/CE
Articolul 2 – litera a
(a)  se aplică definițiile termenilor «deșeuri», «deșeuri municipale», «deșeuri periculoase», «producător de deșeuri», «deținător de deșeuri», «gestionarea deșeurilor», «colectare separată», «valorificare», «reciclare» «eliminare», prevăzute la articolul 3 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*);
(a)  se aplică definițiile termenilor «deșeuri», «deșeuri municipale», «deșeuri periculoase», «deșeuri nepericuloase», «producător de deșeuri», «deținător de deșeuri», «gestionarea deșeurilor», «colectare separată», «valorificare», «reciclare» «eliminare», prevăzute la articolul 3 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*);
__________________
__________________
(*) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).”;
(*) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).”;
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 – litera aa (nouă)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 2 – litera aa (nouă)
(aa)   se adaugă următoarea literă (aa):
„(aa) «deșeuri reziduale» înseamnă deșeuri care rezultă dintr-o operațiune de tratare sau de valorificare, inclusiv reciclare, ce nu mai pot fi valorificate și, în consecință, trebuie eliminate;”
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 – litera ba (nouă)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 2 – litera m
(ba)   litera (m) se modifică după cum urmează:
(m)  «deșeuri biodegradabile» înseamnă orice deșeuri care pot suferi o descompunere aerobă sau anaerobă, cum ar fi produsele alimentare, deșeurile de grădină, hârtia sau cartonul;
„(m) «deșeuri biodegradabile» înseamnă deșeuri alimentare și deșeuri de grădină, hârtie, carton, deșeuri de lemn și orice alte deșeuri care pot face obiectul descompunerii aerobe sau anaerobe;
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1 a (nou)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 3 – alineatul 3
1a.   La articolul 3, alineatul (3) se modifică după cum urmează:
3.  Fără a aduce atingere Directivei 75/442/CEE, statele membre pot stabili că descărcarea de deșeuri nepericuloase care urmează a fi definite de comitetul instituit în temeiul articolului 17 din prezenta directivă, altele decât deșeurile inerte, care rezultă din activitățile de prospectare, extragere, tratare și depozitare a resurselor minerale, precum și din operațiile de exploatare a carierelor și care sunt depozitate în așa fel încât să se prevină poluarea mediului și afectarea sănătății umane, pot fi exceptate de la dispozițiile stabilite în anexa I punctele 2, 3.1, 3.2 și 3.3 din prezenta directivă.
„(3) Fără a aduce atingere Directivei 75/442/CEE, statele membre pot stabili că descărcarea de deșeuri nepericuloase, altele decât deșeurile inerte, care rezultă din activitățile de prospectare, extragere, tratare și depozitare a resurselor minerale, precum și din operațiile de exploatare a carierelor și care sunt depozitate în așa fel încât să se prevină poluarea mediului și afectarea sănătății umane, pot fi exceptate de la dispozițiile stabilite în anexa I punctele 2, 3.1, 3.2 și 3.3 din prezenta directivă. Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc ce reprezintă un depozit de deșeuri nepericuloase. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2).”
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera -a (nouă)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 1
(-a)   alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1.  Statele membre stabilesc o strategie națională pentru a pune în aplicare reducerea deșeurilor biodegradabile destinate depozitelor de deșeuri în termen de cel mult doi ani de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1) și informează Comisia cu privire la această strategie. Această strategie trebuie să includă măsurile pentru realizarea obiectivelor stabilite la alineatul (2), în special prin reciclare, compostare, producerea de biogaz sau prin recuperarea de materiale/ energie. În termen de maximum 30 de luni de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1), Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în care sunt înglobate aceste strategii naționale.
„(1) Statele membre stabilesc, în colaborare cu autoritățile regionale și locale responsabile cu gestionarea deșeurilor, o strategie națională pentru a pune în aplicare eliminarea treptată a deșeurilor biodegradabile destinate depozitelor de deșeuri în termen de cel mult doi ani de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1) și informează Comisia cu privire la această strategie. Această strategie trebuie să includă măsurile pentru realizarea obiectivelor stabilite la alineatul (2), în special prin reciclare, compostare, producerea de biogaz, recuperarea de materiale sau, când acestea nu sunt posibile, prin recuperarea de energie. În termen de maximum 30 de luni de la data stabilită la articolul 18 alineatul (1), Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în care sunt înglobate aceste strategii naționale.”
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera b
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 3 – litera f
(f)  deșeurile care au fost colectate separat în temeiul articolului 11 alineatul (1) și articolul 22 din Directiva 2008/98/CE.
(f)  deșeurile care au fost colectate separat în temeiul articolului 11 alineatul (1) și articolului 22 din Directiva 2008/98/CE și ambalajele sau deșeurile de ambalaje, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Directiva 94/62/CE;
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera c
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 5
5.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, până în 2030, volumul deșeurilor municipale stocate în depozite este redus la 10% din volumul total al deșeurilor municipale generate.
(5)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, până în 2030, volumul deșeurilor municipale stocate în depozite este redus la 5% din volumul total al deșeurilor municipale generate.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera c
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)
(5a)   Până la 31 decembrie 2030, statele membre acceptă în depozitele de deșeuri nepericuloase numai deșeuri municipale reziduale.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera c
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 6 – paragraful 1
Pentru atingerea obiectivului menționat la alineatul (5), Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Malta, România și Slovacia pot beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani. Statul membru transmite Comisiei o notificare privind intenția sa de a recurge la această dispoziție cel târziu cu 24 de luni înainte de expirarea termenului prevăzut la alineatul (5). În cazul acordării unei prelungiri, statul membru ia măsurile necesare pentru ca, până în 2030, volumul deșeurilor municipale stocate în depozite să fie redus la 20 % din volumul total al deșeurilor municipale generate.
Un stat membru care a depozitat peste 65 % din deșeurile sale municipale în 2013 poate solicita o perioadă suplimentară de cinci ani pentru a realiza obiectivul menționat la alineatul (5).
Statul membru prezintă Comisiei o cerere pentru a obține o astfel de prelungire până la 31 decembrie 2028.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera c
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 6 – paragraful 2
Notificarea este însoțită de un plan de punere în aplicare în care sunt prezentate măsurile necesare pentru asigurarea respectării obiectivelor înainte de expirarea noului termen. Planul include, de asemenea, un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse și o evaluare a impactului preconizat al acestora.
Cererea de prelungire este însoțită de un plan de punere în aplicare în care sunt prezentate măsurile necesare pentru asigurarea respectării obiectivului înainte de expirarea noului termen. Planul se elaborează pe baza unei evaluări a planurilor actuale de gestionare a deșeurilor și include, de asemenea, un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse și o evaluare a impactului preconizat al acestora.
În plus, planul menționat la al treilea paragraf respectă cel puțin următoarele cerințe:
(a)   utilizează instrumentele economice adecvate de stimulare a aplicării ierarhiei deșeurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE;
(b)   demonstrează utilizarea eficientă și efectivă a fondurilor structurale și de coeziune prin investiții pe termen lung care pot fi dovedite în mod corespunzător, care au drept scop să finanțeze dezvoltarea infrastructurilor de gestionare a deșeurilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor relevante;
(c)   oferă statistici de calitate și generează previziuni clare privind capacitățile de gestionare a deșeurilor și distanța până la îndeplinirea obiectivelor menționate la alineatul (5) din prezentul articol, la articolele 5 și 6 din Directiva 94/62/CE și la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE;
(d)   a stabilit programe de prevenire a generării de deșeuri, astfel cum se prevede la articolul 29 din Directiva 2008/98/CE.
Comisia evaluează dacă cerințele stabilite la literele (a) - (d) de la al patrulea paragraf sunt îndeplinite.
Cu excepția cazului în care Comisia formulează obiecții cu privire la planul prezentat în termen de cinci luni de la primirea sa, cererea de prelungire se consideră a fi acceptată.
În cazul în care Comisia formulează obiecții față de planul prezentat, ea solicită statului membru în cauză să prezinte o versiune revizuită a planului în termen de două luni de la primirea obiecțiilor respective.
Comisia evaluează versiunea revizuită a planului în termen de două luni de la primirea acesteia și acceptă sau respinge în scris cererea de prelungire. În absența unei decizii din partea Comisiei în termenul respectiv, cererea de prelungire se consideră a fi acceptată.
Comisia informează Consiliul și Parlamentul European cu privire la deciziile sale în termen de două luni de la data adoptării acestora.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera c
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 7
7.  Până cel târziu la 31 decembrie 2024, Comisia examinează obiectivul prevăzut la alineatul (5) în vederea reducerii acestuia și a introducerii de restricții privind depozitarea deșeurilor nepericuloase, altele decât deșeurile municipale. În acest scop, Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de o propunere.
(7)  Până cel târziu la 31 decembrie 2018, Comisia analizează posibilitatea de a introduce un obiectiv și restricții privind depozitarea deșeurilor nepericuloase, altele decât deșeurile municipale. În acest scop, Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de o propunere legislativă.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera ca (nouă)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 – alineatul 7 a (nou)
(ca)   la articolul 5, se adaugă următorul alineat:
„(7a) Comisia analizează în continuare fezabilitatea propunerii privind un cadru de reglementare pentru mineritul consolidat în depozitele de deșeuri pentru a permite recuperarea de materii prime secundare care se găsesc în depozitele de deșeuri existente. Până la 31 decembrie 2025, statele membre cartografiază depozitele de deșeuri existente și indică potențialul acestora pentru minerit consolidat și fac schimb de informații.”
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 3
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 a – alineatul 2 – teza introductivă
2.  Rapoartele menționate la alineatul (1) includ următoarele:
(2)  Rapoartele menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziția publicului și includ următoarele:
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 3
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 a – alineatul 2 – litera ba (nouă)
„(ba) exemple de bune practici utilizate în Uniune și care ar putea oferi orientări pentru a se avansa spre atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 5.”
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 3 a (nou)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 5 b (nou)
3a.   Se adaugă următorul articol 5b:
„Articolul 5b
Schimbul de bune practici și de informații
Comisia înființează o platformă pentru schimbul periodic și structurat de bune practici și informații între Comisie și statele membre cu privire la punerea în practică a cerințelor prezentei directive. Acest schimb va contribui la asigurarea unei guvernanțe, aplicări și cooperări transfrontaliere adecvate, precum și la schimbul de bune practici, cum ar fi acordurile de inovare și evaluările inter pares. Mai mult, platforma stimulează pionieratul și permite salturile calitative. Comisia pune la dispoziția publicului rezultatele platformei.”
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 3 b (nou)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 6 – litera a
3b.   La articolul 6, litera (a) se modifică după cum urmează:
„(a) numai deșeurile care au fost tratate să fie evacuate în depozitele de deșeuri. Această prevedere nu se poate aplica în cazul deșeurilor inerte pentru care tratarea nu este posibilă din punct de vedere tehnic și nici oricăror altor deșeuri pentru care tratarea nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive, după cum este stabilit la articolul 1, prin reducerea cantității de deșeuri sau a pericolelor pe care le prezintă pentru sănătatea umană sau pentru mediu;”
„(a) numai deșeurile care au fost tratate să fie evacuate în depozitele de deșeuri. Această prevedere nu se poate aplica în cazul deșeurilor inerte pentru care tratarea nu este posibilă din punct de vedere tehnic și nici oricăror altor deșeuri pentru care tratarea nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive, după cum este stabilit la articolul 1, prin reducerea cantității de deșeuri sau a pericolelor pe care le prezintă pentru sănătatea umană sau pentru mediu, cu condiția ca obiectivele de reducere de la articolul 5 alineatul (2) din prezenta directivă și obiectivele de reciclare de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE sunt îndeplinite de statul membru respectiv;”
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
Directiva 1999/31/CE
Articolul 6 – litera a – paragraful 2
(4)  La articolul 6 litera (a) se adaugă următoarea teză:
4.  La articolul 6 litera (a) se adaugă următorul paragraf:
„Statele membre se asigură că măsurile luate în conformitate cu prezenta literă nu compromit realizarea obiectivelor prevăzute de Directiva 2008/98/CE, în special în ceea ce privește intensificarea pregătirii pentru reutilizare și a reciclării, astfel cum se prevede la articolul 11 din directiva respectivă.”
„Statele membre se asigură că măsurile luate în conformitate cu prezenta literă nu compromit realizarea obiectivelor prevăzute de Directiva 2008/98/CE, în special în ceea ce privește ierarhia deșeurilor și intensificarea pregătirii pentru reutilizare și a reciclării, astfel cum se prevede la articolul 11 din directiva respectivă.”
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 6
Directiva 1999/31/CE
Articolul 15 – alineatul 1
1.  Statele membre raportează Comisiei datele cu privire la punerea în aplicare a articolului 5 alineatele (2) și (5), pentru fiecare an calendaristic. Aceste date sunt raportate pe cale electronică în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Datele se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (5). Primul exercițiu de raportare acoperă datele aferente perioadei cuprinse între 1 ianuarie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an] și 31 decembrie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an].
(1)  Statele membre raportează Comisiei datele cu privire la punerea în aplicare a articolului 5 alineatele (2) și (5), pentru fiecare an calendaristic. Aceste date sunt raportate pe cale electronică în termen de 12 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Datele se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (5). Primul raport referitor la obiectivul prevăzut la articolul 5 alineatul (5) are ca obiect datele aferente perioadei cuprinse între 1 ianuarie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an] și 31 decembrie [a se introduce anul de transpunere a prezentei directive + 1 an].
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 6 a (nou)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 15 a (nou)
6a.   Se introduce următorul articol:
„Articolul 15a
Instrumentele de promovare a tranziției către o economie mai circulară
Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă, statele membre utilizează instrumente economice adecvate și iau alte măsuri pentru a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor. Aceste instrumente și măsuri pot include cele indicate în anexa IVa la Directiva 2008/98/CE.”
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 6 b (nou)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 15 b (nou)
6b.   Se introduce următorul articol:
„Articolul 15b
Stabilirea coeficientului de permeabilitate pentru depozitele de deșeuri
Comisia dezvoltă și aprobă, prin acte de punere în aplicare, metoda ce urmează a fi folosită pentru stabilirea coeficientului de permeabilitate pentru depozitele de deșeuri, la fața locului și pentru întreaga suprafață a acestora. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2).”
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 6 c (nou)
Directiva 1999/31/CE
Articolul 15 c (nou)
6c.   Se introduce articolul 15c cu următorul text:
„Articolul 15c
Standardul european de prelevare a deșeurilor
Comisia dezvoltă, prin acte de punere în aplicare, un standard european de prelevare a deșeurilor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2). Până la adoptarea respectivelor acte de punere în aplicare, statele membre pot aplica standardele și procedurile naționale.”
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 9
Directiva 1999/31/CE
Articolul 17 a – alineatul 3 a (nou)
(3a)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 9 a (nou)
Directiva 1999/31/CE
Anexa I – punctul 3.5
9a.   Punctul 3.5 din anexa I se elimină.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 9 b (nou)
Directiva 1999/31/CE
Anexa II – punctul 5
9b.   Punctul 5 din anexa II se elimină.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0031/2017).


Ambalajele și deșeurile de ambalaje ***I
PDF 624kWORD 73k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 martie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (COM(2015)0596 – C8-0385/2015 – 2015/0276(COD))(1)
P8_TA(2017)0072A8-0029/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul -1 (nou)
(-1)   Având în vedere dependența Uniunii de importul de materii prime și epuizarea rapidă a unei cantități semnificative de resurse naturale pe termen scurt, recuperarea cât mai multor resurse posibil în interiorul Uniunii și consolidarea tranziției către o economie circulară constituie o provocare-cheie.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul -1 a (nou)
(-1a)   Gestionarea deșeurilor ar trebui transformată în gestionarea sustenabilă a materialelor. Revizuirea Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a oferă o oportunitate în acest sens.
__________________
1a Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, a proteja sănătatea umană și a asigura utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale, precum și pentru a promova o economie mai circulară.
(1)  Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, a proteja sănătatea umană, a asigura utilizarea prudentă și eficientă a resurselor naturale, a promova principiile economiei circulare, a consolida furnizarea energiei din resurse regenerabile, a crește eficiența energetică, a reduce gradul de dependență a Uniunii față de resursele importate și pentru a crea noi oportunități economice și competitivitate pe termen lung. Pentru a face economia cu adevărat circulară, este necesar să se adopte măsuri suplimentare privind producția și consumul sustenabile, axate pe întreg ciclul de viață al produselor, într-un mod care conservă resursele și închide circuitul. Utilizarea mai eficientă a resurselor ar aduce, de asemenea, economii nete substanțiale întreprinderilor, autorităților publice și consumatorilor din Uniune, reducând, în același timp, emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   Stimulentele politice și societale pentru promovarea valorificării și reciclării ca metodă sustenabilă de tratare a resurselor naturale în cadrul economiei circulare ar trebui să respecte ierarhia în procesul de gestionare a deșeurilor prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a și să aplice cu strictețe principiul conform căruia prevenirea are prioritate în fața reciclării.
__________________
1a Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 1 b (nou)
(1b)   Aruncarea de gunoaie pe domeniul public și eliminarea necorespunzătoare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje au un impact negativ atât asupra mediului marin, cât și asupra economiei Uniunii și generează riscuri inutile pentru sănătatea publică. Printre obiectele cel mai des întâlnite pe plaje se găsesc de multe ori deșeurile de ambalaje, care au un impact pe termen lung asupra mediului, ceea ce afectează turismul și posibilitatea publicului de a se bucura de aceste zone naturale. În plus, deșeurile de ambalaje care ajung în mediul marin subminează ordinea priorităților în materie de ierarhie a deșeurilor, mai ales împiedicând pregătirea pentru reutilizare, reciclarea sau alte tipuri de valorificare înainte de eliminarea necorespunzătoare. În vederea reducerii proporției disproporționate a deșeurilor de ambalaje din gunoaiele aruncate în mediul marin, ar trebui stabilit un obiectiv obligatoriu, sprijinit de măsuri specifice adoptate de statele membre.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Obiectivele stabilite în Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului13 referitor la valorificarea și reciclarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje ar trebui modificate, consolidând pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor de ambalaje, astfel încât să reflecte mai bine ambiția Uniunii de a avansa în direcția unei economii circulare.
(2)  Obiectivele stabilite în Directiva 94/62/CE referitoare la valorificarea și reciclarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje ar trebui modificate, sporind reciclarea deșeurilor de ambalaje, astfel încât să reflecte mai bine ambiția Uniunii de a avansa în direcția unei economii circulare.
__________________
3 Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)   Ar trebui stabilite obiective cantitative separate pentru reutilizare, pe care statele membre ar trebui să încerce să le atingă, în vederea promovării ambalajelor reutilizabile, contribuind, în același timp, la crearea de locuri de muncă și economisirea resurselor.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 2 b (nou)
(2b)   Reutilizarea în mai mare măsură a ambalajelor ar putea reduce costurile totale de-a lungul lanțului de aprovizionare și impactul deșeurilor de ambalaje asupra mediului. Statele membre ar trebui să sprijine introducerea pe piață a ambalajelor reutilizabile, care sunt reciclabile la sfârșitul ciclului lor de viață.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 2 c (nou)
(2c)   În unele situații, cum ar fi serviciile alimentare, ambalajele de unică folosință sunt necesare pentru a garanta igiena alimentară și sănătatea și siguranța consumatorilor. Statele membre ar trebui să țină seama de aceste considerente atunci când elaborează măsuri de prevenire și ar trebui să promoveze accesul mai larg la reciclare pentru aceste ambalaje.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  De asemenea, pentru a asigura o mai mare coerență a legislației în domeniul deșeurilor, definițiile din Directiva 94/62/CE ar trebui să fie aliniate la cele prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului14, aplicabile deșeurilor în general.
(3)  De asemenea, pentru a asigura o mai mare coerență a legislației în domeniul deșeurilor, fără a aduce atingere caracteristicilor specifice ale ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, definițiile din Directiva 94/62/CE ar trebui să fie aliniate, după caz, la cele prevăzute în Directiva 2008/98/CE, aplicabile deșeurilor în general.
__________________
14Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Majorarea suplimentară a obiectivelor stabilite în Directiva 94/62/CE privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor de ambalaje ar aduce beneficii de mediu, economice și sociale clare.
(4)  Majorarea suplimentară a obiectivelor stabilite în Directiva 94/62/CE privind reciclarea deșeurilor de ambalaje ar aduce beneficii de mediu, economice și sociale clare.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)   Prevenirea generării de deșeuri este cea mai eficientă modalitate de a îmbunătăți eficiența resurselor, de a reduce impactul deșeurilor asupra mediului și de a promova materialele reciclate de calitate superioară. Din aceste motive, statele membre ar trebui să adopte o abordare din perspectiva ciclului de viață al produselor pentru a reduce impactul produselor asupra mediului. Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a stimula folosirea ambalajelor reutilizabile și a obține o reducere a consumului de ambalaje care nu sunt reutilizabile și a ambalajului excesiv. În acest sens, statele membre ar trebui să utilizeze instrumentele economice adecvate și alte măsuri în scopul de a furniza stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor. Statele membre ar trebui să fie în măsură să le folosească pe cele enumerate în anexa IVa la Directiva 2008/98/CE. În plus, eforturile de prevenire a producerii deșeurilor nu ar trebui să compromită rolul ambalajelor în păstrarea condițiilor de igienă și de siguranță pentru consumatori.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 4 b (nou)
(4b)   Statele membre ar trebui să introducă stimulente adecvate pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor, în special prin intermediul unor stimulente financiare și fiscale menite să servească la îndeplinirea obiectivelor prezentei directive privind prevenirea generării de deșeuri de ambalaje și reciclarea, cum ar fi taxele de stocare a deșeurilor în depozite de deșeuri și taxele de incinerare, schemele de plată în funcție de cantitatea de deșeuri produsă, schemele de răspundere extinsă a producătorilor și stimulentele acordate autorităților locale. Aceste măsuri ar trebui să facă parte din programele de prevenire a generării de deșeuri de ambalaje în toate statele membre.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 4 c (nou)
(4c)   În marea majoritate a cazurilor, utilizarea ambalajelor nu depinde de clientul final și nu este opțiunea acestuia, ci mai degrabă a producătorului. Schemele de răspundere extinsă a producătorilor reprezintă un mijloc adecvat atât de prevenire a generării de deșeuri de ambalaje, cât și de creare a unor sisteme care vor garanta recuperarea și/sau colectarea ambalajelor folosite și/sau a deșeurilor de ambalaje de la consumator, de la alți utilizatori finali sau din fluxul de deșeuri, precum și reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, ambalajelor și/sau a deșeurilor de ambalaje colectate.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 4 d (nou)
(4d)   Pentru a stimula prevenirea producerii de deșeuri de ambalaje și a reduce impactul acestora asupra mediului și, totodată, pentru a promova reciclarea materialelor de înaltă calitate, cerințele esențiale din anexa II la prezenta directivă ar trebui să fie analizate și, dacă este necesar, revizuite pentru a consolida cerințele care vor îmbunătăți concepția pentru reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate a ambalajelor.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 4 e (nou)
(4e)   Strategiile naționale ale statelor membre ar trebui să includă sensibilizarea publicului, sub forma diferitelor stimulente și beneficii derivate din produsele realizate din deșeuri reciclate, demers care va încuraja investițiile în sectorul produselor reciclate.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 4 f (nou)
(4 f)   Sprijinirea unei bioeconomii sustenabile poate contribui la reducerea dependenței Europei de importurile de materii prime. Îmbunătățirea condițiilor de piață pentru ambalajele din materiale biologice reciclabile și ambalajele compostabile biodegradabile și revizuirea legislației existente care împiedică utilizarea materialelor în cauză oferă oportunitatea de a stimula continuarea cercetării și a inovării și a înlocui materiile prime bazate pe combustibili fosili cu surse regenerabile pentru producția de ambalaje, atunci când este benefic din perspectiva ciclului de viață, precum și de a sprijini în continuare reciclarea organică.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Printr-o majorare progresivă a obiectivelor existente privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor de ambalaje, ar trebui să se asigure faptul că materialele valoroase din punct de vedere economic pe care le conțin deșeurile sunt valorificate în mod progresiv și eficace prin gestionarea adecvată a deșeurilor și în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Astfel ar trebui să se asigure faptul că materialele valoroase din punct de vedere economic pe care le conțin deșeurile sunt reintroduse în economia europeană, realizându-se astfel progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Inițiativei privind materiile prime15 și crearea unei economii circulare.
(5)  Printr-o majorare progresivă a obiectivelor existente privind reciclarea deșeurilor de ambalaje, ar trebui să se asigure faptul că materialele valoroase din punct de vedere economic pe care le conțin deșeurile sunt valorificate în mod progresiv și eficace prin gestionarea adecvată a deșeurilor și în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Astfel, ar trebui să se asigure faptul că materialele valoroase din punct de vedere economic pe care le conțin deșeurile sunt reintroduse în economia europeană, realizându-se astfel progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Inițiativei privind materiile prime15 și crearea unei economii circulare, fără a aduce atingere legislației privind siguranța alimentară, sănătatea consumatorilor și materialele care intră în contact cu alimentele.
__________________
__________________
15 COM(2013)0442.
15 COM(2013)0442.
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   În cadrul economiei circulare, ar trebui să se pună în aplicare prevederile explicite din cel de-Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, care solicită elaborarea unor cicluri de materiale netoxice, astfel încât deșeurile reciclate să poată fi utilizate ca o sursă majoră și fiabilă de materii prime pentru Uniune.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 5 b (nou)
(5b)   Odată ce materialele reciclate sunt reintroduse în circuitul economic după ce încetează statutul de deșeu, fie deoarece respectă anumite criterii pentru ridicarea statutului de deșeu, fie deoarece sunt integrate într-un produs nou, aceste materiale trebuie să respecte întru totul legislația Uniunii privind substanțele chimice.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 5 c (nou)
(5c)   Există diferențe substanțiale între deșeurile de ambalaje menajere și deșeurile de ambalaje comerciale și industriale. Pentru a obține o imagine clară și precisă a ambelor categorii, statele membre ar trebui să prezinte rapoarte separate cu privire la acestea.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Multe state membre încă nu au dezvoltat complet infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, este esențial să se stabilească obiective clare de politică pentru a evita blocarea materialelor reciclabile în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor.
(6)  Multe state membre încă nu au dezvoltat complet infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor în vederea reciclării. Prin urmare, este esențial să se stabilească obiective clare de politică în vederea construirii de instalații și echipamente de tratare a deșeurilor necesare pentru prevenire, reutilizare și reciclare, pentru a evita blocarea materialelor reciclabile în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor, precum și să se instituie stimulente pentru investiții într-o infrastructură inovatoare de gestionare a deșeurilor în vederea reciclării.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
(6a)   Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta directivă și la impulsionarea tranziției către o economie circulară, Comisia ar trebui să promoveze coordonarea și schimbul de informații și bune practici între statele membre și diferitele sectoare ale economiei. Aceste schimburi ar putea fi facilitate prin intermediul platformelor de comunicare care ar putea contribui la îmbunătățirea gradului de cunoaștere a noilor soluții industriale și ar putea face posibilă o vedere de ansamblu mai bună a capacităților disponibile, ceea ce ar contribui la conectarea industriei deșeurilor și a altor sectoare și la sprijinirea simbiozei industriale.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Având în vedere că Directivele 2008/98/CE și 1999/31/CE prevăd atât obiective privind reciclarea, cât și restricții privind depozitarea deșeurilor, obiectivele la nivelul Uniunii privind valorificarea energetică și obiectivele privind reciclarea deșeurilor de ambalaje prevăzute în Directiva 94/62/CE nu mai sunt necesare.
(7)  Având în vedere că Directivele 2008/98/CE și 1999/31/CE ale Consiliului1a prevăd atât obiective privind reciclarea, cât și restricții privind depozitarea deșeurilor, obiectivele la nivelul Uniunii privind valorificarea energetică a deșeurilor de ambalaje prevăzute în Directiva 94/62/CE nu mai sunt necesare.
__________________
1a Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Prezenta directivă stabilește obiective pe termen lung pentru politica de gestionare a deșeurilor a Uniunii și dă agenților economici și statelor membre o orientare clară în ceea ce privește investițiile necesare în vederea atingerii obiectivelor directivei. În elaborarea strategiilor lor naționale de gestionare a deșeurilor și în planificarea investițiilor în infrastructura de gestionare a deșeurilor, statele membre ar trebui să utilizeze judicios fondurile structurale și de investiții europene, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, promovând prevenirea, reutilizarea și reciclarea.
(8)  Prezenta directivă stabilește obiective pe termen lung pentru politica de gestionare a deșeurilor a Uniunii și dă agenților economici și statelor membre o orientare clară în ceea ce privește investițiile necesare în vederea atingerii obiectivelor directivei. În elaborarea strategiilor lor naționale de gestionare a deșeurilor și în planificarea investițiilor în infrastructura de gestionare a deșeurilor și a economiei circulare, statele membre ar trebui să utilizeze judicios fondurile structurale și de investiții europene în conformitate cu ierarhia deșeurilor și să conceapă aceste strategii și planuri de investiții astfel încât acestea să fie îndreptate în principal către promovarea prevenirii producerii de deșeuri și către reutilizarea lor, urmate de reciclare, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Normele privind creșterea suplimentară a obiectivelor în materie de reciclare începând din 2030 ar trebui revizuite în lumina experienței câștigate prin aplicarea prezentei directive.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Pentru a calcula dacă obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea sunt atinse, statele membre ar trebui să poată lua în considerare produsele și componentele care sunt pregătite pentru reutilizare de către operatori recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și de către scheme recunoscute de returnare a garanției. Pentru a asigura condiții armonizate pentru aceste calcule, Comisia va adopta norme detaliate privind determinarea operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și a sistemelor recunoscute de returnare a garanției, precum și privind culegerea, verificarea și raportarea datelor.
(11)  Pentru a asigura un calcul uniform al datelor privind obiectivele în materie de reciclare, Comisia ar trebui să adopte norme detaliate referitoare la determinarea operatorilor care se ocupă de reciclare și privind culegerea, trasabilitatea, verificarea și raportarea datelor. După adoptarea acestei metodologii armonizate, pentru a calcula dacă obiectivele în materie de reciclare sunt atinse, statele membre ar trebui să poată lua în considerare reciclarea metalelor care are loc în cadrul procesului de incinerare și coincinerare.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Pentru a asigura fiabilitatea datelor colectate privind pregătirea pentru reutilizare, este esențial să se stabilească norme comune pentru raportare. În mod similar, este important să se stabilească mai exact normele conform cărora statele membre trebuie să raporteze ceea ce se reciclează efectiv și poate fi luat în calcul în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor în materie de reciclare. În acest sens, ca regulă generală, raportarea privind realizarea obiectivelor de reciclare trebuie să se bazeze pe contribuția la procesul de reciclare final. Pentru a limita sarcina administrativă, ar trebui să se permită statelor membre, în condiții stricte, să raporteze ratele de reciclare pe baza deșeurilor care ies din instalațiile de sortare. Pierderile în greutate ale materialelor sau substanțelor ca urmare a proceselor de transformare fizică și/sau chimică inerente procesului de reciclare final nu ar trebui să fie scăzute din greutatea deșeurilor raportate ca reciclate.
(12)  Pentru a asigura fiabilitatea datelor colectate privind reciclarea, este esențial să se stabilească norme comune privind colectarea, trasabilitatea, verificarea și raportarea datelor. În mod similar, este important să se stabilească mai exact normele conform cărora statele membre trebuie să raporteze ceea ce se reciclează efectiv și poate fi luat în calcul în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor în materie de reciclare. Calcularea gradului de realizare a obiectivelor ar trebui să se bazeze pe o singură metodă armonizată care să nu permită raportarea deșeurilor eliminate ca deșeuri reciclate. În acest scop, raportarea privind realizarea obiectivelor de reciclare trebuie să se bazeze pe contribuția la procesul de reciclare final. Pierderile în greutate ale materialelor sau substanțelor ca urmare a proceselor de transformare fizică și/sau chimică inerente procesului de reciclare final nu ar trebui să fie scăzute din greutatea deșeurilor raportate ca reciclate.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Datele statistice raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în vederea evaluării respectării legislației privind deșeurile în statele membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea statisticilor ar trebui îmbunătățite prin introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport de verificare a calității datelor.
(14)  Datele și informațiile raportate de statele membre sunt esențiale pentru Comisie în vederea evaluării respectării legislației privind deșeurile în statele membre. Calitatea, fiabilitatea și comparabilitatea datelor raportate ar trebui îmbunătățite prin introducerea unei metodologii comune pentru colectarea și prelucrarea datelor pe baza unor surse fiabile și prin introducerea unui punct de intrare unic pentru toate datele referitoare la deșeuri, prin eliminarea obligațiilor de raportare caduce, prin evaluarea comparativă a metodologiilor naționale de raportare și prin introducerea unui raport de verificare a calității datelor.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Raportarea fiabilă a datelor statistice privind gestionarea deșeurilor este esențială pentru o punere în aplicare eficientă și pentru asigurarea comparabilității datelor între statele membre. Prin urmare, atunci când întocmesc rapoartele referitoare la respectarea obiectivelor stabilite în Directiva 94/62/CE, statele membre ar trebui să aibă obligația de a utiliza cea mai recentă metodologie elaborată de Comisie și de institutele naționale de statistică din statele membre.
(16)  Raportarea fiabilă a datelor statistice privind gestionarea deșeurilor este esențială pentru o punere în aplicare eficientă și pentru asigurarea comparabilității datelor între statele membre. Prin urmare, atunci când întocmesc rapoartele referitoare la respectarea obiectivelor stabilite în Directiva 94/62/CE, statele membre ar trebui să aibă obligația de a utiliza o metodologie comună pentru culegerea și prelucrarea datelor, elaborată de Comisie în colaborare cu institutele naționale de statistică din statele membre și cu autoritățile naționale, regionale și locale responsabile de gestionarea deșeurilor.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   La cererea Comisiei, statele membre ar trebui să îi prezinte fără întârziere toate informațiile necesare pentru a evalua punerea în aplicare a prezentei directive în ansamblul ei și impactul acesteia asupra mediului și a sănătății umane.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  Pentru a completa sau a modifica Directiva 94/62/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 6a alineatul (2), articolul 6a alineatul (5), articolul 11 alineatul (3), articolul 19 alineatul (2) și articolul 20. Este deosebit de important ca, în cursul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.
(17)  Pentru a completa Directiva 94/62/CE, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește normele privind calcularea gradului de îndeplinire a obiectivelor în materie de reciclare, anumite excepții referitoare la nivelurile de concentrație maximă a metalelor grele în anumite materiale reciclate, circuitele de produse și tipurile de ambalaje, metodologia comună de colectare și prelucrare a datelor și formatul de raportare a datelor referitoare la gradul de îndeplinire a obiectivelor în materie de reciclare și modificările aduse listei de exemple ilustrative pentru definiția ambalajelor și orice dificultăți de natură tehnică întâlnite în aplicarea prezentei directive. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 94/62/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește articolul 12 alineatul (3d) și articolul 19. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului16.
(18)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 94/62/CE, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru adaptarea la progresul științific și tehnic a sistemului de identificare a naturii materialelor utilizate pentru ambalaje. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului16.
__________________
__________________
16Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
16Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 21 a (nou)
(21a)   Statele membre ar trebui să se asigure că sunt puse în aplicare cerințe pentru un nivel ridicat de siguranță și sănătate la locul de muncă pentru toți lucrătorii din Uniune, în conformitate cu legislația existentă a Uniunii și în funcție de riscurile specifice la care sunt expuși lucrătorii din anumite sectoare de producție, reciclare și gestionare a deșeurilor.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 1 – alineatul 2
(-1)   la articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. În acest scop, prezenta directivă stabilește măsurile destinate, ca prioritate, prevenirii producerii deșeurilor de ambalaje și, ca principii fundamentale suplimentare, reutilizării ambalajelor, reciclării și altor forme de recuperare a deșeurilor de ambalaje și, în consecință, reducerii eliminării finale a unor astfel de deșeuri.”
„2. În acest scop, prezenta directivă stabilește măsurile destinate, ca prioritate, prevenirii producerii deșeurilor de ambalaje și, ca principii fundamentale suplimentare, reutilizării ambalajelor, reciclării și altor forme de recuperare a deșeurilor de ambalaje și, în consecință, reducerii eliminării finale a unor astfel de deșeuri, pentru a contribui la tranziția către o economie circulară.”
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera ba (nouă)
Directiva 94/62/CE
Articolul 3 – punctul 2 a (nou)
(ba)   se adaugă următorul punct:
„2a. «ambalaje din materiale biologice» înseamnă orice ambalaj derivat din materiale de origine biologică, cu excepția materialelor încorporate în formațiuni geologice și/sau fosilizate;”
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera c
Directiva 94/62/CE
Articolul 3 – punctele 3-10
(c)  punctele 3-10 se elimină;
(c)  punctele 3 și 4 și 6-10 se elimină;
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera d
Directiva 94/62/CE
Articolul 3 – punctul 2
„De asemenea, se aplică definițiile termenilor «deșeuri», «producător de deșeuri», «deținător de deșeuri», «gestionarea deșeurilor», «colectare», «colectare separată», «prevenire», «reutilizare», «tratament», «valorificare», «pregătirea pentru reutilizare», «reciclare», «proces de reciclare final» și «eliminare» prevăzute la articolul 3 din Directiva 2008/98/CE.”;
„De asemenea, se aplică definițiile termenilor «deșeuri», «producător de deșeuri», «deținător de deșeuri», «gestionarea deșeurilor», «colectare», «colectare separată», «prevenire», «sortare», «deșeuri municipale», «deșeuri industriale și comerciale», «tratare», «valorificare», «reciclare», «reciclare organică», «proces de reciclare final», «gunoaie aruncate pe domeniul public» și «eliminare» prevăzute la articolul 3 din Directiva 2008/98/CE.”
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 94/62/CE
Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 2
„Astfel de alte măsuri pot consta în programe naționale, în stimulente oferite prin scheme de răspundere extinsă a producătorilor pentru reducerea la minimum a impactului ambalajelor asupra mediului sau în acțiuni similare, care sunt adoptate, după caz, prin consultare cu agenții economici și vizează reunirea și valorificarea multiplelor inițiative adoptate în statele membre în domeniul prevenirii. Acestea trebuie să se conformeze obiectivelor prezentei directive, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (1).”;
Statele membre iau măsuri pentru reducerea la minimum a impactului ambalajelor asupra mediului și contribuie la realizarea obiectivelor de prevenire a producerii deșeurilor prevăzute în articolul 9 alineatul (-1) din Directiva 2008/98/CE. Astfel de măsuri includ răspunderea extinsă a producătorilor, astfel cum este definită la articolul 8 alineatul (1) al treilea paragraf și stimulente pentru folosirea ambalajelor reutilizabile.
Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a obține o reducere susținută a consumului de ambalaje care nu sunt reciclabile și de ambalaj excesiv. Astfel de măsuri nu compromit igiena sau siguranța alimentară.
În plus, statele membre pot lua alte măsuri, prin consultare cu agenții economici, consumatorii și organizațiile pentru protecția mediului, care vizează reunirea și valorificarea multiplelor inițiative adoptate în statele membre în domeniul prevenirii.
Acestea trebuie să se conformeze obiectivelor prezentei directive, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (1).
Statele membre utilizează instrumentele economice adecvate și alte măsuri în scopul de a furniza stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor. Aceste instrumente și măsuri le pot include pe cele enumerate în anexa IVa la Directiva 2008/98/CE.”
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 4 – alineatul 3
(2a)   la articolul 4, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3.  După caz, Comisia prezintă propuneri privind măsuri destinate consolidării și completării aplicării cerințelor esențiale, astfel încât noile ambalaje nu poată fi introduse pe piață decât în cazul în care producătorul a luat toate măsurile necesare pentru a reduce la minimum impactul lor asupra mediului, fără să aducă atingere funcțiilor esențiale ale acestora.
„3. Până la 31 decembrie 2020, Comisia prezintă propuneri de actualizare a cerințelor esențiale pentru a consolida și completa aplicarea acestor cerințe, astfel încât să se garanteze că noile ambalaje nu pot fi introduse pe piață decât în cazul în care producătorul a luat toate măsurile necesare pentru a reduce la minimum impactul lor asupra mediului, fără să aducă atingere funcțiilor esențiale ale acestora. Comisia, după consultarea tuturor părților interesate, prezintă o propunere legislativă pentru actualizarea cerințelor, în special pentru a ameliora concepția reutilizării și reciclarea de înaltă calitate.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 b (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)
(2b)   la articolul 4, se introduce următorul alineat:
„3a. Statele membre încurajează, dacă este în avantajul mediului din perspectiva ciclului de viață, utilizarea ambalajelor din materiale biologice reciclabile și a ambalajelor compostabile biodegradabile, prin luarea de măsuri cum ar fi:
(a)   promovarea folosirii lor prin utilizarea de instrumente economice, printre altele;
(b)   îmbunătățirea condițiilor de pe piață pentru astfel de produse;
(c)   revizuirea legislației existente care împiedică utilizarea produselor în cauză.”
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 c (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 5 – titlu
(2c)   la articolul 5, se introduce următorul titlu:
„Reutilizarea”
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 d (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 5 – alineatul 1
(2d)   la articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Statele membre pot încuraja sistemele de refolosire a ambalajelor, care pot fi refolosite în mod ecologic, în conformitate cu dispozițiile tratatului.
1.   În conformitate cu ierarhia deșeurilor, statele membre încurajează sistemele de refolosire a ambalajelor, care pot fi refolosite în mod ecologic, în conformitate cu dispozițiile tratatului, fără a compromite igiena alimentară sau siguranța consumatorilor.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 e (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 5 – paragraful 1 a (nou)
(2e)   la articolul 5, se introduce următorul alineat:
„1a. Statele membre vizează îndeplinirea următoarelor obiective privind reutilizarea ambalajelor:
(a)   cel târziu până la 31 decembrie 2025, minimum 5 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje se reutilizează;
(b)   cel târziu până la 31 decembrie 2030, minimum 10% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje se reutilizează.”
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 f (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 5 – paragraful 1 b (nou)
(2f)   la articolul 5, se introduce următorul alineat:
„1b. Pentru a încuraja operațiunile de reutilizare, statele membre pot să ia, printre altele, următoarele măsuri:
—   utilizarea sistemelor de returnare a garanției pentru produsele de ambalare reutilizabile;
—   stabilirea unui procent minim de ambalaje reutilizabile introduse pe piață anual pentru fiecare flux de ambalaje;
—   stabilirea de stimulente economice adecvate pentru producătorii de ambalaje reutilizabile.”
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 g (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 5 – paragraful 1 c (nou)
(2g)   la articolul 5, se introduce următorul alineat:
1c.  Ambalajele și ambalajele refolosite care sunt colectate printr-un sistem de returnare a garanției pot fi luate în considerare în realizarea obiectivelor de prevenire stabilite de programele naționale de prevenire.
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – titlu
(a)  titlul se înlocuiește cu „Valorificare, reutilizare și reciclare”;
(a)  titlul se înlocuiește cu „Valorificare și reciclare”;
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera aa (nouă)
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatul -1 (nou)
(aa)   la articolul 6, se adaugă următorul alineat (-1):
„-1. Statele membre instituie sisteme de sortare pentru toate materialele de ambalare.”
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatul 1 – litera f
(f)  cel târziu până la 31 decembrie 2025, minimum 65 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje vor fi pregătite pentru reutilizare și reciclate;
(f)  cel târziu până la 31 decembrie 2025, minimum 70% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje produse va fi reciclată;
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b
Directiva 94/62/CE
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b
(g)  cel târziu până la 31 decembrie 2025, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje:
(g)  cel târziu până la 31 decembrie 2025, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, în ceea ce privește reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje:
(i)  55% pentru plastic;
(i)  60% pentru plastic;
(ii)  60% pentru lemn;
(ii)  65 % pentru lemn;
(iii)  75% pentru metale feroase;
(iii)  80 % pentru metale feroase;
(iv)  75% pentru aluminiu;
(iv)  80 % pentru aluminiu;
(v)  75% pentru sticlă;
(v)  80 % pentru sticlă;
(vi)  75% pentru hârtie și carton;
(vi)  90 % pentru hârtie și carton;
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatul 1 – litera h
(h)  cel târziu până la 31 decembrie 2030, minimum 75 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje vor fi pregătite pentru reutilizare și reciclate;
(h)  cel târziu până la 31 decembrie 2030, minimum 80% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje produse va fi reciclată;
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatul 1 – litera i
(i)  cel târziu până la 31 decembrie 2030, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje:
(i)  cel târziu până la 31 decembrie 2030, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, privind reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje:
(i)  75% pentru lemn;
(i)  80 % pentru lemn;
(ii)  85% pentru metale feroase;
(ii)  90% pentru metale feroase;
(iii)  85% pentru aluminiu;
(iii)  90 % pentru aluminiu;
(iv)  85% pentru sticlă;
(iv)  90 % pentru sticlă;
(v)   85% pentru hârtie și carton;
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatul 3
3.  Deșeurile de ambalaje trimise către alt stat membru în scopul pregătirii pentru reutilizare, al reciclării sau al valorificării în acel alt stat membru nu pot fi luate în calcul în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alineatul (1) literele (f)-(i) decât de către statul membru în care au fost colectate deșeurile de ambalaje.
3.  Deșeurile de ambalaje trimise către alt stat membru în scopul reciclării în acel alt stat membru nu pot fi luate în calcul în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alineatul (1) literele (f)-(i) decât de către statul membru în care au fost colectate deșeurile de ambalaje.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera ca (nouă)
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatul 4
(ca)   la articolul 6, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4.  Statele membre încurajează, după caz, în ceea ce privește producerea ambalajelor și a altor produse, utilizarea materialelor care provin din deșeuri de ambalaje reciclate,
„4. Statele membre încurajează, în ceea ce privește producerea ambalajelor și a altor produse, atunci când este benefic din perspectiva ciclului de viață și în conformitate cu ierarhia deșeurilor, utilizarea materialelor care provin din deșeuri de ambalaje reciclate,
(a)  îmbunătățind condițiile de pe piață pentru aceste materiale;
(a)  îmbunătățind condițiile de pe piață pentru aceste materiale;
(b)  revizuind reglementările existente care împiedică utilizarea acestor materiale.
(b)  revizuind reglementările existente care împiedică utilizarea acestor materiale;
(ba)   utilizând instrumente economice adecvate pentru a stimula utilizarea materiilor prime secundare, care pot include măsuri de promovare a conținutului reciclat al produselor și aplicarea criteriilor în materie de achiziții publice sustenabile;
(bb)   promovând materialele care, dacă sunt reciclate, nu pun în pericol sănătatea umană atunci când sunt reciclate și utilizate în materiale care intră în contact cu alimentele.”
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera d
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatele 5, 8 și 9
(d)  alineatele (5), (8) și (9) se elimină;
(d)  alineatele (5) și (9) se elimină;
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera da (nouă)
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 – alineatul 8
(da)   alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:
8.   Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cât mai repede posibil și până la 30 iunie 2005, un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive și impactul acesteia asupra mediului, precum și asupra funcționării pieței interne. Acest raport ține seama de situația caracteristică fiecărui stat membru. Acesta acoperă aspecte cum ar fi:
„8. În acest scop, Comisia analizează, până la 31 decembrie 2024, obiectivele prevăzute la articolul 6 și progresele realizate cu privire la îndeplinirea acestora, având în vedere cele mai bune practici și măsurile folosite de statele membre pentru realizarea respectivelor obiective.
În cadrul evaluării sale, Comisia analizează posibilitatea stabilirii:
(a)  evaluarea eficienței, a punerii în aplicare și a respectării cerințelor esențiale;
(a)  unor obiective privind alte fluxuri de deșeuri de ambalaje;
(b)  măsurile suplimentare de prevenire destinate reducerii impactului ambalajelor asupra mediului în măsura posibilului și fără a aduce atingere funcțiilor esențiale ale acestora;
(b)  unor obiective separate pentru deșeurile de ambalaje menajere și deșeurile de ambalaje comerciale și industriale.
(c)   posibila dezvoltare a unui indicator ecologic în domeniul ambalajelor care să simplifice și să facă mai eficientă prevenirea deșeurilor din ambalaje;
În acest scop, Comisia elaborează un raport, însoțit, după caz, de o propunere legislativă, care se transmite Parlamentului European și Consiliului.”
(d)   planurile din domeniul prevenirii producerii de deșeuri din ambalaje;
(e)   încurajarea refolosirii și, în special, a comparării costurilor și a avantajelor refolosirii cu cele ale reciclării;
(f)   răspunderea producătorului, inclusiv aspectele financiare ale acesteia;
(g)   măsurile care au ca scop reducerea suplimentară și, în cele din urmă, eliminarea progresivă, după caz, până în 2010, a metalelor grele și a altor substanțe periculoase din ambalaje.
Acest raport este însoțit, după caz, de propuneri de modificare a dispozițiilor corespunzătoare din prezenta directivă, cu excepția cazurilor în care au fost deja prezentate astfel de propuneri.
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 1
„1. Pentru a calcula dacă au fost atinse obiectivele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (f)-(i):
„1. Pentru a calcula dacă au fost atinse obiectivele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (f)-(i), greutatea deșeurilor de ambalaje reciclate este calculată ca greutatea deșeurilor care intră în procesul de reciclare final într-un anumit an.
(a)   greutatea deșeurilor de ambalaje reciclate se consideră a fi greutatea deșeurilor care intră în procesul de reciclare final;
(b)   greutatea deșeurilor de ambalaje pregătite pentru reutilizare se consideră drept greutatea deșeurilor de ambalaje care au fost valorificate sau colectate de un operator recunoscut care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și au fost supuse tuturor operațiunilor necesare de verificare, curățare și reparare pentru a permite reutilizarea fără o sortare sau prelucrare suplimentară;
(c)   statele membre pot include produse și componente pregătite pentru reutilizare de către operatori recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare sau scheme recunoscute de returnare a garanției. Pentru a calcula rata ajustată a deșeurilor de ambalaje pregătite pentru reutilizare și reciclate ținând cont de greutatea produselor și componentelor pregătite pentru reutilizare, statele membre utilizează date verificate provenind de la operatori și aplică formula prevăzută în anexa IV.
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 1 a (nou)
1a.   Până la 31 decembrie 2018, Comisia solicită organizațiilor de standardizare europene să elaboreze standarde europene de calitate pentru deșeurile care intră în procesul de reciclare final și pentru materiile prime secundare, în special pentru plastic, pe baza celor mai bune practici disponibile.
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 2
2.  În vederea asigurării unor condiții armonizate pentru aplicarea alineatului (1) literele (b) și (c) și a anexei IV, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 21a, prin care să stabilească cerințe minime de calitate și cerințe operaționale pentru determinarea operatorilor recunoscuți care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare și a schemelor recunoscute de returnare a garanției, inclusiv reguli specifice privind colectarea datelor, verificarea și raportarea.
2.  În vederea asigurării unor condiții armonizate pentru aplicarea alineatului (1), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 21a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea de cerințe minime de calitate și cerințe operaționale pentru determinarea operatorilor care se ocupă de reciclarea finală, inclusiv reguli specifice privind colectarea, trasabilitatea, verificarea și raportarea datelor.
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 2 a (nou)
2a.   Comisia analizează posibilitățile de aliniere a raportării ambalajelor compozite la obligațiile prevăzute în prezenta directivă și, dacă este cazul, propune măsuri în acest sens.
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 3
3.   Prin derogare de la alineatul (1), greutatea deșeurilor care rezultă din orice operațiune de sortare poate fi raportată ca fiind greutatea deșeurilor de ambalaje reciclate în cazul în care:
eliminat
(a)   deșeurile rezultate respective sunt trimise către un proces de reciclare final;
(b)   greutatea materialelor sau a substanțelor care nu sunt supuse unui proces de reciclare final și care sunt eliminate sau valorificate energetic rămâne sub 10 % din greutatea totală care urmează a fi raportată ca fiind reciclată.
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 4
4.  Statele membre instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor de ambalaje, pentru a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la alineatul (3) literele (a) și (b). Sistemul poate consta fie în registre electronice create în temeiul articolului 35 alineatul (4) din Directiva 2008/98/CE, fie în specificații tehnice pentru cerințele de calitate aplicabile deșeurilor sortate, fie în orice măsuri echivalente care să asigure fiabilitatea și exactitatea datelor colectate privind deșeurile reciclate.
4.  În conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (2), statele membre instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor de ambalaje, pentru a asigura respectarea normelor prevăzute la alineatul (1). Sistemul poate consta fie în registre electronice create în temeiul articolului 35 alineatul (4) din Directiva 2008/98/CE, fie în specificații tehnice pentru cerințele de calitate aplicabile deșeurilor sortate, fie în orice măsuri echivalente care să asigure fiabilitatea și exactitatea datelor colectate privind deșeurile reciclate. Statele membre informează Comisia cu privire la sistemul ales pentru controlul calității și trasabilitate.
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 5
5.  Pentru a calcula dacă au fost îndeplinite obiectivele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (f)-(i), statele membre pot lua în considerare reciclarea metalelor realizată în cadrul procesului de incinerare, proporțional cu deșeurile de ambalaje incinerate, cu condiția ca metalele reciclate să îndeplinească anumite cerințe de calitate. Statele membre utilizează metodologia comună stabilită în conformitate cu articolul 11a alineatul (6) din Directiva 2008/98/CE.
5.  Pentru a calcula dacă au fost îndeplinite obiectivele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (f)-(i), statele membre pot lua în considerare reciclarea metalelor realizată în cadrul procesului de incinerare sau coincinerare, numai dacă deșeurile au fost sortate înainte de incinerare sau dacă a fost respectată obligația de a institui un proces de colectare separată pentru hârtie, metal, plastic, sticlă și deșeuri biologice, proporțional cu deșeurile de ambalaje incinerate sau coincinerate, cu condiția ca metalele reciclate să îndeplinească anumite cerințe de calitate. Statele membre utilizează metodologia comună stabilită în conformitate cu articolul 11a alineatul (6) din Directiva 2008/98/CE.
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5
Directiva 94/62/CE
Articolul 6b – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba)   exemple de bune practici utilizate în întreaga Uniune, care pot oferi orientări în ceea ce privește progresele în vederea atingerii obiectivelor.
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5
Directiva 94/62/CE
Articolul 6 a – alineatul 2 a (nou)
2a.   Acolo unde este cazul, rapoartele menționate la alineatul (1) abordează punerea în aplicare a cerințelor din prezenta directivă, altele decât cele menționate la alineatul (1), inclusiv previziunile privind îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programele de prevenire a generării deșeurilor și procentajul și cantitatea de deșeuri municipale pe locuitor care este eliminată sau supusă valorificării energetice.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 7 – alineatul 1
(5a)   la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare în vederea stabilirii sistemelor astfel încât să asigure:
„1. În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în prezenta directivă, statele membre iau măsurile necesare în vederea stabilirii sistemelor astfel încât să asigure și să încurajeze:
(a)  returnarea și/sau colectarea ambalajelor folosite și/sau a deșeurilor de ambalaje de la consumator, alt utilizator final sau de pe fluxul deșeurilor pentru a-l îndrepta spre cea mai bună alternativă de gestionare a deșeurilor;
(a)  returnarea și/sau colectarea ambalajelor folosite și/sau a deșeurilor de ambalaje de la consumator, alt utilizator final sau de pe fluxul deșeurilor pentru a-l îndrepta spre cea mai bună alternativă de gestionare a deșeurilor;
(b)  refolosirea sau recuperarea, inclusiv reciclarea ambalajelor și/sau a deșeurilor de ambalaje colectate,
(b)  refolosirea sau recuperarea, inclusiv reciclarea ambalajelor și/sau a deșeurilor de ambalaje colectate.
în vederea atingerii obiectivelor prevăzute în prezenta directivă.
Aceste sisteme sunt deschise participării agenților comerciali din sectoarele interesate și autorităților publice competente. Acestea se aplică și produselor importate, în condiții nediscriminatorii, inclusiv modalitățile detaliate și orice tarife impuse accesului la respectivele sisteme, și sunt proiectate astfel încât să evite barierele în calea comerțului sau denaturarea concurenței, în conformitate cu dispozițiile tratatului.”
Aceste sisteme sunt deschise participării agenților comerciali din sectoarele interesate și autorităților publice competente. Acestea se aplică și produselor importate, în condiții nediscriminatorii, inclusiv modalitățile detaliate și orice tarife impuse accesului la respectivele sisteme, și sunt proiectate astfel încât să evite barierele în calea comerțului sau denaturarea concurenței, în conformitate cu dispozițiile tratatului.”
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 b (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 7 a (nou)
(5b)   se introduce următorul articol:
„Articolul 7a
Măsuri specifice pentru sistemele de returnare și colectare
Statele membre iau măsurile necesare pentru a pune în aplicare:
(a)   colectarea separată cel puțin a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje din hârtie, metal, plastic sau sticlă;
(b)   colectarea ambalajelor compozite, așa cum sunt definite de Decizia Comisiei 2005/270/CE, în cadrul sistemelor de colectare existente care îndeplinesc standardele de calitate necesare pentru reciclarea finală. „
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 c (nou)
Directiva 94/62/CE
Articolul 8 – alineatul 2
(5c)   la articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„2. Pentru a facilita colectarea, refolosirea și valorificarea, inclusiv reciclarea, ambalajele trebuie să conțină indicații privind natura materialului sau a materialelor de ambalaj folosite, pentru a permite identificarea și clasificarea în sectorul în cauză pe baza Deciziei 97/129/CE[1] a Comisiei.
„2. Pentru a facilita colectarea, refolosirea și valorificarea, inclusiv reciclarea, ambalajul conține informații utile în acest sens. În special, ambalajele conțin indicații privind natura materialului sau a materialelor de ambalaj folosite, pentru a permite identificarea și clasificarea în sectorul în cauză pe baza Deciziei 97/129/CE[1] a Comisiei.
[1] JO L 50, 20.2.1997, p. 28.”
[1] JO L 50, 20.2.1997, p. 28.”
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera d
Directiva 94/62/CE
Articolul 12 – alineatul 3 a
„3a. Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(i). Statele membre raportează aceste date pe cale electronică, în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele.
„3a. Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(i). Acestea colectează și prelucrează datele în conformitate cu metodologia comună menționată la alineatul (3d) și le raportează pe cale electronică în termen de 12 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele.
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera d
Directiva 94/62/CE
Articolul 12 – alineatul 3 a – paragraful 2
Datele se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (3d). Primul raport acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie [a se introduce anul intrării în vigoare a prezentei directive + 1 an] și 31 decembrie [a se introduce anul intrării în vigoare a prezentei directive + 1 an].
Datele se colectează și se prelucrează folosind metodologia comună menționată la alineatul (3d) și se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (3d). Primul raport referitor la obiectivele prevăzute la articolul 6 literele (f) - (i) acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie [a se introduce anul intrării în vigoare a prezentei directive + 1 an] și 31 decembrie [a se introduce anul intrării în vigoare a prezentei directive + 1 an].
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera d
Directiva 94/62/CE
Articolul 12 – alineatul 3 c
3c.  Comisia revizuiește datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport cu privire la rezultatele revizuirii respective. Raportul cuprinde o evaluare a modului de organizare a culegerii datelor, a surselor de date și a metodologiei utilizate în statele membre, precum și a caracterului complet, a fiabilității, a actualității și a consecvenței datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se întocmește o dată la trei ani.
3c.  Comisia revizuiește datele raportate în conformitate cu prezentul articol și publică un raport cu privire la rezultatele revizuirii respective. Până când se stabilește metodologia comună pentru colectarea și prelucrarea datelor menționată la alineatul (3d), raportul evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor și metodologia utilizată în statele membre. Comisia evaluează, de asemenea, caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea și consecvența datelor și informațiilor prezentate. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătățire. Raportul se întocmește la nouă luni de la prima raportare a datelor de către statele membre, iar ulterior, o dată la trei ani.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera d
Directiva 94/62/CE
Articolul 12 – alineatul 3 ca (nou)
3ca.   În raport, Comisia include informații cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive în ansamblul ei și evaluează impactul acesteia asupra sănătății umane, a mediului și a pieței interne. După caz, raportul poate fi însoțit de o propunere de revizuire a prezentei directive.
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera d
Directiva 94/62/CE
Articolul 12 – alineatul 3 d
3d.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatul (3a). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).”;
3d.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38a pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea metodologiei comune de colectare și prelucrare a datelor și a formatului pentru raportarea datelor în conformitate cu alineatul (3a).
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 94/62/CE
Articolul 21 a – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 6a alineatul (2), articolul 11 alineatul (3), articolul 19 alineatul (2) și articolul 20 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentei directive].
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 6a alineatul (2), articolul 11 alineatul (3), articolul 12 alineatul (3d), articolul 19 alineatul (2) și articolul 20 se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată de la [a se introduce data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 94/62/CE
Articolul 21 a – alineatul 3
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 6a alineatul (2), articolul 11 alineatul (3), articolul 19 alineatul (2) și articolul 20 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia respectivă produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 6a alineatul (2), articolul 11 alineatul (3), articolul 12 alineatul (3d), articolul 19 alineatul (2) și articolul 20 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Directiva 94/62/CE
Articolul 21 a – alineatul 5
5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6a alineatul (2), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 19 alineatul (2) și al articolului 20 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”
5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6a alineatul (2), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (3d), al articolului 19 alineatul (2) și al articolului 20 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)
Directiva 94/62/CE
Anexa II
(12a)   Anexa II la Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se înlocuiește astfel cum se prevede în anexa la prezenta directivă.
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14
Directiva 94/62/CE
Anexa IV
(14)   Se adaugă anexa IV la Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, astfel cum se prevede în anexa la prezenta directivă.
eliminat
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Anexă – paragraful -1 (nou)
Directiva 94/62/CE
Anexa II – punctul 1 – liniuța 1
(-1)   în anexa II punctul 1, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:
—  Ambalajul trebuie proiectat, produs și comercializat astfel încât să permită refolosirea și recuperarea sa, inclusiv reciclarea, și să reducă impactul său asupra mediului atunci când deșeurile de ambalaje sau reziduurile rezultate din operațiunile de gestionare a deșeurilor de ambalaje sunt eliminate.
„- Ambalajul trebuie proiectat, produs și comercializat astfel încât să permită refolosirea și recuperarea sa, inclusiv reciclarea, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, și să reducă impactul său asupra mediului atunci când deșeurile de ambalaje sau reziduurile rezultate din operațiunile de gestionare a deșeurilor de ambalaje sunt eliminate.
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Anexă – paragraful -1 a (nou)
Directiva 94/62/CE
Anexa II – punctul 1 – liniuța 1 a (nouă)
(-1a)   În anexa II, la punctul 1 se introduce următoarea liniuță 1a:
„- Ambalajul este fabricat în așa fel încât să reducă la minimum amprenta de carbon, inclusiv prin utilizarea de materiale biodegradabile și biologice sustenabile.”
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Anexa – punctul -1 b (nou)
Directiva 94/62/CE
Anexa II – punctul 3 – litera c
(Nu privește versiunea în limba română.)
(c)  Ambalaj recuperabil sub formă de compost
Deșeurile de ambalaje prelucrate în scopul compostării sunt de natură biodegradabilă, astfel încât să nu împiedice colectarea separată și procesul sau activitatea de compostare în care sunt introduse.
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Anexă – punctul -1 c (nou)
Directiva 94/62/CE
Anexa II – punctul 3 – litera d
(-1c)   în anexa III punctul 3, litera (d) se modifică după cum urmează:
(d)  Ambalaje biodegradabile
„(d) Ambalaje biodegradabile
Deșeurile de ambalaje biodegradabile sunt de o asemenea natură, încât pot să suporte descompunerea fizică, chimică, termică sau biologică, astfel încât majoritatea composturilor finisate se descompun, în cele din urmă, în bioxid de carbon, biomasă și apă.
Deșeurile de ambalaje biodegradabile sunt de o asemenea natură, încât pot să suporte descompunerea fizică, chimică, termică sau biologică, astfel încât majoritatea composturilor finisate se descompun, în cele din urmă, în bioxid de carbon, biomasă și apă. Ambalajele din plastic oxodegradabile nu sunt considerate biodegradabile.”
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Anexă – punctul 2
Directiva 94/62/CE
Anexa IV
Se adaugă următoarea anexă IV:
eliminat
„ANEXA IV
Metodă de calcul privind pregătirea pentru reutilizare a produselor și a componentelor în sensul articolului 6 alineatul (1) literele (f)-(i)
Pentru a calcula rata ajustată a reciclării și pregătirii pentru reutilizare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (f)-(i), statele membre utilizează următoarea formulă:
„E=” „(A+R)*100” /„(P+R)”
E: rata ajustată a reciclării și reutilizării într-un anumit an;
A: greutatea deșeurilor de ambalaje reciclate sau pregătite pentru reutilizare într-un anumit an;
R: greutatea produselor și a componentelor pregătite pentru reutilizare într-un anumit an;
P: greutatea deșeurilor de ambalaje generate într-un anumit an.”

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0029/2017).


Egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană 2014-2015
PDF 350kWORD 77k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană 2014-2015 (2016/2249(INI))
P8_TA(2017)0073A8-0046/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO),

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(1),

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing adoptate în cadrul celei de-a patra Conferințe mondiale privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și documentele rezultate în urma acesteia, adoptate în sesiunile speciale Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005) și Beijing+15 (2010) ale Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Convenția ONU din 1949 pentru suprimarea traficului de persoane și a exploatării prostituției semenilor,

–  având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului(2),

–  având în vedere poziția sa din 20 octombrie 2010 privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/85/CEE a Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (Directiva privind concediul de maternitate)(3),

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(4),

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(5),

–  având în vedere Directiva 2013/62/UE a Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Directivei 2010/18/UE de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES, ca urmare a modificării statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană(6),

–  având în vedere directivele europene adoptate începând cu 1975 privind diferitele aspecte ale egalității de tratament între bărbați și femei (Directiva 2010/41/UE(7), Directiva 2010/18/UE(8), Directiva 2006/54/CE, Directiva 2004/113/CE, Directiva 92/85/CEE(9), Directiva 86/613/CEE(10) și Directiva 79/7/CEE(11)),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 14 martie 2012 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe (Directiva privind femeile în consiliile de administrație) (COM(2012)0614),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și articolul 3 din aceasta, care definește „genul” ca fiind „rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care societatea respectivă le consideră adecvate pentru femei și bărbați”,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 4 martie 2016 de decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (COM(2016)0111),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2016 privind egalitatea de gen (00337/2016),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 5-6 iunie 2014 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, inclusiv mutilarea genitală a femeilor (09543/2014);

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind egalitatea între femei și bărbați în procesul decizional (14327/2015),

–  având în vedere declarația trioului de președinții din 7 decembrie 2015, semnată de Țările de Jos, Slovacia și Malta,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 martie 2015 intitulat „Raportul din 2014 privind egalitatea între femei și bărbați” (SWD(2015)0049),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 4 martie 2016 intitulat „Raportul din 2015 privind egalitatea între femei și bărbați” (SWD(2016)0054),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, din 3 decembrie 2015, intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2009(12), cea din 8 martie 2011 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2010(13), cea din 13 martie 2012 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2011(14) și cea din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013(15),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2013, intitulată „Către eliminarea mutilării genitale feminine” (COM(2013)0833) și Rezoluția sa din 6 februarie 2014(16) referitoare la eliminarea mutilării genitale a femeilor,

–  având în vedere rezultatele sondajului privind persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transgen (UE LGBT), desfășurat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale (ADF) și publicat în mai 2013,

–  având în vedere raportul ADF intitulat „Violența împotriva femeilor - sondaj la nivelul UE - principalele rezultate”, publicat în martie 2014;

–  având în vedere raportul ADF intitulat „Situația drepturilor fundamentale ale persoanelor intersexuale”, publicat în mai 2015,

–  având în vedere raportul Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (EQUINET), intitulat „Persistența discriminării, a hărțuirii și a inegalităților pentru femei. Contribuția organismelor de promovare a egalității la noua Strategie pentru egalitatea de gen a Comisiei Europene”, publicat în 2015,

–  având în vedere rapoartele Fundației europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă (Eurofound) intitulate: „Diferențele de gen în încadrarea în muncă - provocări și soluții” (2016), „Partenerii sociali și egalitatea de gen în Europa” (2014), „Evoluții ale vieții profesionale în Europa: analiza anuală EurWORK” (2014 și 2015), precum și cel de al șaselea sondaj european privind condițiile de muncă (EWCS) (2016),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 referitoare la noua Strategie a UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(17) și Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la combaterea violenței împotriva femeilor(19),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la autonomizarea fetelor prin educație în UE(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 referitoare la situația refugiatelor și a solicitantelor de azil în UE(21),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la femeile care desfășoară activități casnice și femeile care asigură servicii de îngrijire în UE(22),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie - o perspectivă e gen(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2016 referitoare la aplicarea Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă („Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă”)(25),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 privind integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European(26),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la implementarea dintr-o perspectivă de gen a Directivei 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia(27),

–  având în vedere raportul intermediar al Comisiei din 3 iunie 2013 privind obiectivele de la Barcelona, intitulat ,,Dezvoltarea unor servicii de îngrijire a copiilor pentru copiii mici din Europa pentru o creștere durabilă și incluzivă”(28),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”(29),

–  având în vedere Indicele egalității de gen pe 2015, elaborat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) și „Beijing+ 20: Cel de al 4-lea raportul de analiză a implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE”, precum și alte rapoarte ale EIGE,

–  având în vedere studiul realizat de rețeaua europeană de experți juridici în domeniul egalității de gen și al nediscriminării, intitulat „O analiză comparativă a legislației privind egalitatea de gen în Europa 2015” din ianuarie 2016,

–  având în vedere concluziile referitoare la „rolul bărbaților și al băieților în realizarea egalității de gen” convenite în cadrul celei de a 48-a sesiuni a Comisiei Organizației Națiunilor Unite pentru statutul femeii din martie 2004(30),

–  având în vedere documentul intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptat la summitul ONU dedicat dezvoltării durabile din 25 septembrie 2015, precum și obiectivele și țintele incluse în respectivul document referitoare la egalitatea de gen, la drepturile femeilor și la capacitarea femeilor,

–  având în vedere raportul statistic al Comisiei din aprilie 2014, intitulat „Părinții singuri și ocuparea forței de muncă în Europa”(31),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0046/2017),

A.  întrucât Indicele egalității de gen pe 2015 elaborat de EIGE arată doar îmbunătățiri minore: UE este doar la jumătatea drumului în realizarea egalității de gen, scorul general evoluând din 2005 de la 51,3 la 52,9 puncte dintr-un total de 100; întrucât sunt necesare progrese mai rapide dacă UE dorește să realizeze obiectivele Strategiei Europa 2020;

B.  întrucât, în ultimii ani, în unele state membre ale UE a avut loc o creștere substanțială a mișcărilor civice și politice în detrimentul drepturilor egale ale femeilor și bărbaților și care chiar pune în discuție necesitatea globală a politicilor privind egalitatea de gen; întrucât aceste mișcări împotriva egalității de gen urmăresc consolidarea rolurilor de gen tradiționale și punerea sub semnul întrebării a realizărilor curente și viitoare în domeniul egalității de gen, al drepturilor femeilor și al drepturilor persoanelor LGBTI;

C.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este un drept fundamental consacrat în Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale; întrucât obiectivul Uniunii Europene în acest domeniu constă, de asemenea, în garantarea egalității de șanse și de tratament între bărbați și femei, precum și în combaterea oricărei forme de discriminare pe criterii de gen;

D.  întrucât, în 2015, rata de ocupare a femeilor a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie - 64,5 %, dar a rămas cu mult sub cea a bărbaților, care se situa la 75,6 %; întrucât pentru femei, probabilitatea de a se angaja și de a rămâne în locuri de muncă cu timp parțial (adeseori în mod involuntar) este de patru ori mai mare decât pentru bărbați; întrucât mulți tineri rămân săraci, deși lucrează, mai ales în Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru Portugalia și Slovacia;

E.  întrucât rata șomajului în rândul femeilor este subestimată, având în vedere că multe femei nu sunt înregistrate ca șomere, în special cele care locuiesc în zone rurale sau izolate, cele care ajută la afacerile familiale și multe dintre cele care se dedică exclusiv muncii în gospodărie și îngrijirii copiilor; întrucât și această situație conduce la o disparitate în ceea ce privește accesul la servicii publice (prestații, pensii, concediu de maternitate, concediu medical, acces la securitate socială etc.);

F.  întrucât raportul Eurofound referitor la diferențele de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă estimează că diferențele de gen în ocuparea forței de muncă generează pentru UE costuri de aproximativ 370 de miliarde de euro pe an sau 2,8 % din PIB-ul UE(32);

G.  întrucât, în țările afectate de criza economică și reducerile bugetare, femeile au fost afectate în mod disproporționat, în special femeile tinere și femeile în vârstă, mamele singure și femeile afectate de discriminări multiple și întrucât acest fapt a condus la sărăcie și la marginalizarea lor socială prin excluderea lor din ce în ce mai mare de pe piața muncii; întrucât reducerile operate în serviciile publice de îngrijire și de sănătate au determinat un transfer al responsabilităților de îngrijire de la societate înapoi la gospodării, ceea ce a afectat mai ales femeile;

H.  întrucât feminizarea sărăciei persistă în UE și întrucât proporțiile foarte ridicate de șomaj, sărăcie și excluziune socială în rândul femeilor sunt strâns legate de reducerile bugetare din serviciile publice, cum ar fi îngrijirea sănătății, educația, serviciile sociale și prestațiile sociale; întrucât aceste politici conduc la o mai mare instabilitate a locurilor de muncă, mai ales prin creșterea numărului de contracte de muncă cu fracțiune de normă și de contracte temporare;

I.  întrucât, în 2015, trei sferturi dintre treburile domestice și două treimi dintre sarcinile de îngrijire erau îndeplinite de femei care lucrează, ele purtând, așadar, în mod covârșitor povara dublă a responsabilităților; întrucât femeile, în general, își asumă o responsabilitate covârșitor mai mare în privința îngrijirii copiilor și a sarcinilor domestice; întrucât rolurile tradiționale de gen și stereotipurile de gen continuă să influențeze puternic repartiția rolurilor femeilor și bărbaților acasă, la locul de muncă și în societate în general; întrucât o astfel de diviziune tradițională a responsabilităților tinde să perpetueze status quo-ul, limitându-le posibilitățile de angajare și de dezvoltare personală a femeilor și lăsându-le puțin timp pentru incluziune socială și pentru participare la viața comunității sau la activități economice; întrucât o împărțire egală a „muncii neremunerate” între bărbați și femei, cum ar fi responsabilitățile de îngrijire și cele casnice, este o condiție prealabilă pentru independența economică a femeilor pe termen lung;

J.  întrucât o serie de tipuri de concedii legate de motive familiale dau în continuare naștere unor practici discriminatorii și stigmatizării, pentru femei, dar și pentru bărbați, în pofida actualului cadru de politici și a legislației la nivelul UE și la nivel național și întrucât aceste practici afectează în special femeile ca principalele responsabile de îngrijire care folosesc concediile de tip familial;

K.  întrucât aproape un sfert din statele membre ale UE nu au adoptat dispoziții legale pentru concediul de paternitate și întrucât o serie de state membre care au astfel de dispoziții permit bărbaților să își ia acest concediu pentru doar una, două sau câteva zile; întrucât în opt state membre concediul de paternitate nu este plătit, iar rata de folosire a concediului pentru creșterea copilului de către tați în statele membre rămâne scăzută, numai 10 % dintre tați luându-și cel puțin o zi de concediu pentru creșterea copilului, față de procentul de 97 % de femei care iau concediul pentru creșterea copilului disponibil ambilor părinți; întrucât promovarea unei folosiri mai mari a concediului pentru creșterea copilului și a concediului de paternitate este esențială pentru realizarea egalității de gen; întrucât studiile Eurofound(33) au evidențiat aspectele care influențează rata de folosire a concediilor din motive familiale de către tați, și anume: nivelul de compensare, flexibilitatea sistemului de concedii, disponibilitatea informațiilor, disponibilitatea și flexibilitatea structurilor de îngrijire a copiilor, precum și teama de a fi excluși de pe piața forței de muncă ca urmare a intrării în concediu;

L.  întrucât pentru incluziunea activă a femeilor pe piața forței de muncă trebuie să existe structuri și servicii de îngrijire a copiilor, persoanelor în vârstă și a altor membri de familie aflați în întreținere, care să fie de calitate, accesibile și la un preț convenabil; întrucât „obiectivele de la Barcelona” se dovedesc a fi un instrument excelent pentru a realiza o egalitate de gen reală și întrucât toate statele membre trebuie să urmărească realizarea cât mai rapidă a acestor obiective; întrucât, din ce în ce mai des, din cauza lipsei de structuri și servicii de îngrijire a copiilor de calitate și la prețuri accesibile, mamele sunt obligate să aleagă între un loc de muncă cu timp parțial sau să renunțe la propriul lor loc de muncă pentru a avea grijă de copii, cu repercusiuni în ceea ce privește veniturile familiei și pensia;

M.  întrucât accesul la formare și dreptul fundamental la educație a fetelor și a femeilor reprezint valori europene importante și elemente esențiale pentru capacitarea fetelor și a femeilor la nivel social, cultural și profesional, precum și pentru exercitarea deplină a tuturor celorlalte drepturi sociale, economice, culturale și politice și, în consecință, pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și a fetelor; întrucât educația universală obligatorie gratuită este o condiție sine qua non pentru garantarea șanselor egale pentru toți și ar trebui să fie disponibilă pentru toți copiii, fără niciun fel de discriminare și indiferent de statutul lor de rezident; întrucât combaterea inegalităților de gen începe de la vârsta preșcolară și necesită o supraveghere pedagogică constantă a programelor de învățământ, a obiectivelor de dezvoltare și a rezultatelor învățării;

N.  întrucât egalitatea de gen este responsabilitatea tuturor persoanelor din societate și cere contribuția activă atât a femeilor, cât și a bărbaților; întrucât autoritățile ar trebui să angajeze în derularea de campanii de educare adresate bărbaților și generațiilor mai tinere, cu scopul de a implica bărbații și băieții ca parteneri, prevenind și eliminând treptat toate formele de violență de gen și promovând sau capacitând femeile;

O.  întrucât, deși femeile, în medie, au un nivel de educație mai ridicat decât bărbații, diferența de remunerare între femei și bărbați în UE a rămas în medie la 16,1 % în 2014, cu diferențe semnificative între statele membre;

P.  întrucât segregarea de gen orizontală și verticală de gen în ocuparea forței de muncă este încă un fenomen larg răspândit, cauzat, printre altele de faptul că locurilor de muncă considerate „feminine” li se atribuie o valoare mai mică decât celor considerate „masculine”, de plafoanele de sticlă persistente, care împiedică femeile să ajungă la cele mai înalte și mai bine plătite pozițiile, precum și de supra-reprezentarea femeilor în munca cu timp parțial, care este mai puțin bine plătită decât munca cu normă întreagă; întrucât, deși numărul de femei absolvente de învățământ superior este egal sau chiar depășește numărul bărbaților absolvenți, impactul stereotipurilor de gen asupra educației, formării și deciziilor luate de elevi în școală le poate influența alegerile pe parcursul vieții și, în consecință, poate avea implicații puternice pentru piața forței de muncă; întrucât stereotipurile larg vehiculate de societate privind incompatibilitatea maternității cu locurile de muncă cu normă întreagă dezavantajează femeile și pot descuraja tinerele să urmeze cursuri universitare sau să investească în carieră;

Q.  întrucât indicatorul compus al orelor lucrate remunerate și neremunerate, utilizat în sondajul privind condițiile de muncă al Eurofound arată că, dacă se calculează orele lucrate remunerate și neremunerate, în general, femeile au un program de lucru mai lung(34);

R.  întrucât în sectoarele legate, printre altele, de bunuri, servicii sau agricultură există un acces inegal între bărbați și femei la resursele economice și financiare, cum ar fi activele, capitalul, resursele productive și creditarea;

S.  întrucât încă mai persistă disparitatea la nivel de pensii în UE, în 2014 ea situându-se la un procent copleșitor de 40,2 %; întrucât este rezultatul dezavantajelor acumulate în timp de femei, cum ar fi lipsa de acces la numeroase resurse financiare, precum sistemele de prestații sau de pensii, asociate cu norma întreagă de muncă și pentru care multe femei nu sunt eligibile deoarece ele tind să ocupe un loc de muncă cu timp parțial sau au întreruperi în carieră din cauza responsabilităților familiale;

T.  întrucât unele state membre ale din UE păstrează practica neindividualizării sistemelor fiscale și de securitate socială; întrucât această situație face femeile dependente de soții lor, deoarece ele ar putea primi numai drepturi derivate în urma relațiilor cu bărbații;

U.  întrucât, în ultimul deceniu, proporția totală a femeilor în parlamentele naționale/federale a crescut cu numai aproximativ 6 %, atingând 29 % în 2015;

V.  întrucât, în 2015, femeile reprezentau numai 6,5 % din președinți și 4,3 % din președinții consiliilor de administrație ale celor mai mari societăți cotate la bursă;

W.  întrucât, în pofida angajamentului UE pentru egalitatea de gen în procesul decizional, consiliilor de administrație ale agențiilor UE le lipsește aproape total echilibrul de gen și reflectă tendințe persistente de segregare de gen, pentru că, în medie, 71 % din membrii consiliilor de administrație sunt bărbați și doar unul din trei consilii de administrație este condus de o femeie, iar dintre cei 42 de directorii executivi ai agențiilor UE, doar 6 sunt femei;

X.  întrucât peste o jumătate dintre femeile victime ale omorurilor sunt ucise de un partener intim, o rudă sau un membru al familiei(35); întrucât 33 % dintre femeile din UE s-au confruntat cu acte de violență fizică sau sexuală, iar 55 % dintre ele au fost hărțuite sexual și 32 % la locul de muncă; întrucât femeile sunt deosebit de vulnerabile la violența sexuală, fizică, la violența online, comportamentul intimidant pe internet și la urmărirea obsesivă;

Y.  întrucât violența împotriva femeilor este cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului din lume, care afectează toate straturile societății, indiferent de vârstă, nivel de educație, venituri, poziție socială și țară de origine sau de reședință și reprezintă o piedică majoră în calea egalității între femei și bărbați; întrucât în unele state membre fenomenul femicidului nu înregistrează scăderi;

Z.  întrucât sondajele de opinie referitoare la atitudinile față de violența împotriva femeilor demonstrează o prevalență îngrijorătoare a tendinței de a da vina pe victimă, ceea ce ar putea fi unul dintre efectele patriarhatului; întrucât, de multe ori, autoritățile publice și alte instituții nu condamnă ferm un astfel de comportament;

AA.  întrucât modurile de comunicare digitală au contribuit la răspândirea discursurilor de incitare la ură și a amenințărilor împotriva femeilor, 18 % dintre femeile din Europa suferind, începând din adolescență, de o formă de hărțuire în mediul online, iar nouă milioane fiind victime ale violenței online în Europa; întrucât există o lipsă de reacție din partea sistemului de justiție față de violența împotriva femeilor în mediul online; întrucât agresorii și persoanele care incită la ură sunt foarte rar reclamate, anchetate, urmărite penal și condamnate;

AB.  întrucât 23 % dintre lesbiene și 35 % dintre persoanele transgen au fost atacate fizic sau sexual sau amenințate cu violența acasă sau în alte locuri (pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la locul de muncă etc.) cel puțin o dată în ultimii cinci ani;

AC.  întrucât, potrivit sondajului privind persoanele LGBT din UE, lesbienele, femeile bisexuale și transgen se confruntă cu un risc uriaș de discriminare din cauza orientării lor sexuale sau a identității lor de gen; întrucât discriminarea pe motive de gen se intersectează cu alte discriminări pe criterii de rasă și origine etnică, religie, dizabilitate, starea de sănătate, identitate de gen, orientare sexuală sau condiții socio-economice;

AD.  întrucât se înregistrează o deteriorare a condițiilor în care locuiesc anumite grupuri de femei, care se confruntă în mod frecvent cu multiple dificultăți și riscuri și niveluri foarte ridicate de discriminare;

AE.  întrucât, în 2015, UE a înregistrat o creștere fără precedent a numărului de refugiați și solicitanți de azil pe teritoriul său; întrucât, conform UNHCR, femeile și copiii au reprezentat peste jumătate din acești refugiați și solicitanți de azil; întrucât au fost raportate acte de violență și abuzuri, inclusiv violență sexuală, împotriva femeilor refugiate și a copiilor, pe parcursul călătoriei lor, inclusiv în centrele de primire supraaglomerate din UE;

AF.  întrucât femeile și fetele reprezintă 80 % din victimele înregistrate ale traficului de ființe umane(36), întrucât identificarea victimelor rămâne problematică și întrucât trebuie mărit sprijinul și acordată mai multă protecție victimelor, iar toate eforturile de combatere a traficului trebuie să țină seama de aspectele de gen;

AG.  întrucât unul dintre scopurile principale ale traficului de ființe umane este exploatarea sexuală și întrucât femeile care sunt victime ale traficului sunt condamnate la o viață de captivitate și tiranie, prin violențe zilnice, fizice, dar și psihice;

AH.  întrucât sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente sunt drepturi fundamentale ale omului și reprezintă un element esențial al egalității de gen și al autodeterminării; întrucât acestea ar trebui incluse în Strategia UE în domeniul sănătății;

AI.  întrucât sănătatea femeilor nu ar trebui să fie niciodată pusă în pericol din cauza obiecțiilor pe motive de conștiință sau a convingerilor personale;

AJ.  întrucât s-a constatat că aplicarea legislației UE privind egalitatea de gen în statele membre a înregistrat probleme specifice legate de transpunerea și aplicarea directivelor relevante, cum ar fi deficiențe semnificative în legislație și inconsecvențe în aplicarea legislației de către instanțele naționale, dar, de asemenea, un aspect important, dar și o lipsă generală de cunoștințe cu privire la principiile și legislația privind egalitatea(37);

AK.  întrucât în special directivele UE privind egalitatea de gen nu sunt implementate în mod corespunzător în mai multe state membre ale UE care nu protejează persoanele transgen împotriva discriminării în domenii precum accesul la locuri de muncă și accesul la bunuri și servicii;

AL.  întrucât mecanismele instituționale pentru egalitatea de gen sunt adesea marginalizate în structurile guvernamentale naționale, divizate între diferite domenii de politică, obstrucționate prin mandate complexe și extinse, fără a dispune de personal, pregătire, date și resurse suficiente, și nici de sprijin suficient din partea conducerii politice(38);

AM.  întrucât problema persistentă a lipsei de date cuprinzătoare, fiabile, defalcate pe gen creează ambiguități și denaturează imaginea de ansamblu a situației egalității de gen, în special în ceea ce privește violența față de femei și violența bazată pe gen; întrucât colectarea unor astfel de date nu numai că ar oferi o imagine clară a situației, dar ar și atrage atenția asupra unor chestiuni presante;

AN.  întrucât partenerii sociali joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor de egalitate, datorită rolului lor esențial în conturarea pieței forței de muncă și a condițiilor sociale prin implicarea lor în elaborarea politicilor și în negocierea colectivă la diverse niveluri, deși este clar faptul că rolul specific pe care îl joacă în diferite țări și în sisteme de relații industriale depinde în mare măsură de tradițiile naționale și de puterea organizațională(39);

AO.  întrucât, după cum sugerează sondajul Eurobarometru din 2016, 55 % dintre europeni ar dori ca UE să intervină mai mult în domeniul egalității de tratament între bărbați și femei; întrucât obligația Comisiei de a realiza egalitatea de gen în conformitate cu tratatele este independentă de sondaje;

1.  este profund îngrijorat de faptul că UE este abia la jumătatea drumului în realizarea egalității de gen, conform Indicelui egalității de gen pe 2015, elaborat de EIGE; regretă profund faptul că statutul și profilul egalității de gen și al combaterii discriminării de gen prezintă semne că ar scădea în importanță, fiind marginalizate ca obiectiv politic și subminate ca domeniu de politici, în special în contextul reacțiilor negative la nivel european împotriva drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTI și a drepturilor privind sănătatea sexuală și a reproducerii; întrucât crede că este necesar să se ia în considerare motivele care stau la baza acestei tendințe și să se analizeze strategiile, instrumentele și abordările actuale promovate în domeniul egalității de gen;

2.  subliniază faptul că TUE obligă UE să combată excluziunea socială și discriminarea, iar Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) consacră eliminarea inegalităților și promovarea egalității de gen ca angajament al Uniunii; subliniază că principiul egalității de gen nu împiedică menținerea sau adoptarea unor măsuri care oferă avantaje concrete sexului sub-reprezentat, conform articolului 23 din Carta drepturilor fundamentale;

3.  invită Comisia să integreze egalitatea de gen în bugete, în elaborarea politicilor și în implementarea programelor și a acțiunilor UE, precum și să realizeze evaluări de impact din perspectiva genului atunci când creează o politică nouă, pentru a garanta o reacție a UE în materie de politici mai coerentă și bazată pe fapte, ca răspuns la problemele pe care le ridică egalitatea de gen; invită statele membre să adopte măsurile corespunzătoare la nivel național;

4.  cere Comisiei să ia măsuri imediate (și să asigure o mai mare evaluare a acestor măsuri) pentru a stopa impactul acestor reduceri ale cheltuielilor publice care au efecte negative asupra drepturilor femeilor și a egalității de gen în statele membre ale UE;

5.  regretă că nu există principiul integrării perspectivei de gen în Strategia Europa 2020 și cere includerea unei integrări generale și mai ferme a perspectivei de gen în această strategie, prin abordarea cauzelor structurale ale sărăciei în rândul femeilor, în special în cadrul formulării recomandărilor de țară în contextul semestrului european; cere, de asemenea, includerea în analiza anuală a creșterii a unor orientări de politici specifice privind reducerea inegalităților de gen;

6.  remarcă intersecționalitatea genului și a altor motive de discriminare și impactul disproporționat al discriminării multiple asupra femeilor; susține că este imperativă combaterea sărăciei în rândul femeilor, în special al femeilor în vârstă, al mamelor singure, al femeilor victime ale violenței de gen, al femeilor cu dizabilități, al femeilor migrante, solicitante de azil și refugiate și al celor care aparțin minorităților; încurajează statele membre să coopereze cu autoritățile regionale și locale, cu organismele de aplicare a legii, organismele naționale responsabile cu egalitatea și cu organizațiile societății civile pentru a monitoriza interacțiunea dintre gen și diferitele motive de discriminare, precum și să implementeze strategii de incluziune mai eficiente și să folosească mai eficient resursele alocate politicilor sociale, în special Fondul social european și fondurile structurale;

7.  sprijină apelul făcut de Consiliu pentru o nouă inițiativă a Comisiei vizând definirea strategiei egalității de gen 2016-2020, care să includă persoanele transgen și intersexuale, și pentru întărirea statutului angajamentului său strategic pentru egalitatea de gen, care să fie strâns legat de Strategia Europa 2020 și să țină seama de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă;

8.  invită Comisia și statele membre să consolideze politicile și să crească investițiile care sprijină angajarea femeilor în locuri de muncă de calitate în toate sectoarele și să ia măsuri pentru a combate formele precare de muncă;

9.  încurajează statele membre să promoveze dispoziții, măsuri și acțiuni pentru sprijinirea și consilierea femeilor care decid să devină antreprenoare;

10.  invită Comisia să reunească perspectiva de gen cu politica macroeconomică și să impună măsuri inovatoare pentru a îmbunătăți oportunitățile egale de muncă și responsabilități egale de îngrijire pentru ambele genuri;

11.  constată că participarea egală a femeilor pe piața forței de muncă și acordarea de salarii mai mari și mai echitabile pentru femei ar duce nu numai la creșterea independenței economice a femeilor, ci și la creșterea semnificativă a potențialului economic al UE, întărindu-i caracterul echitabil și inclusiv; reamintește faptul că, potrivit previziunilor OCDE, convergența totală a ratelor de participare ar conduce la o creștere de 12,4 % a PIB-ului pe cap de locuitor până în 2030;

12.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze drepturile femeilor și să ia măsuri împotriva încălcărilor drepturilor lucrătorilor, mai ales ale lucrătoarelor, care ocupă din ce în ce mai mult locuri de muncă prost plătite și sunt victime ale discriminării, precum și să adopte politici și să ia măsuri pentru identificarea, protejarea, și furnizarea de informații despre fenomenul de hărțuire psihologică la locul de muncă, inclusiv hărțuirea femeilor însărcinate sau orice alt dezavantaj suferit de femei după întoarcerea din concediul de maternitate sau când depun cerere pentru un loc de muncă; invită Comisia și statele membre să ofere date dezagregate atât în funcție de gen, cât și în funcție de calitatea lor de părinte, în ceea ce privește diferențele de remunerare și de pensii;

13.  subliniază că educația este un instrument important care permite femeilor să participe pe deplin la dezvoltarea socială și economică; subliniază că măsurile vizând învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru a le oferi femeilor aptitudini și competențe care să le permită întoarcerea pe piața muncii sau să își îmbunătățească calitatea locului de muncă, venitul și condițiile de muncă; invită Comisia să promoveze inițiative care oferă sprijin pentru implementarea unor programe de educație profesională pentru femei, încurajându-le să participe la programe de învățământ superior în domeniul științei și al tehnologiei și al TI, dezvoltând programe de pregătire privind egalitatea de gen pentru cei care lucrează în domeniul educației și prevenind transmiterea de stereotipuri prin programele școlare și materialele pedagogice; invită universitățile și institutele de cercetare să adopte politici privind egalitatea de gen, respectând orientările elaborate de EIGE, în colaborare cu Comisia Europeană („Instrumentul GEAR - Egalitatea de gen în mediul academic și în cercetare”);

14.  invită statele membre să abordeze problema egalității de gen, sexismul și stereotipurile de gen în sistemele lor de educație la toate nivelurile și să se asigure că obiectivele sistemelor lor de educație includ educația pentru drepturile și libertățile fundamentale și pentru drepturile egale și șanse egale pentru femei și bărbați și că principiile de calitate ale sistemelor lor includ eliminarea obstacolelor în calea unei veritabile egalități între femei și bărbați și promovarea egalității depline între aceștia;

15.  invită Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, să prezinte un pachet ambițios și cuprinzător de măsuri legislative și nelegislative ce vizează echilibrul dintre viața profesională și cea personală, ca parte a programului de lucru al Comisiei pentru 2017, și ținând cont de pilonul european anunțat al drepturilor sociale și incluzând revizuirea actualelor directive, Directiva 92/85/CEE privind concediul de maternitate și Directiva 2010/18/UE privind concediul pentru creșterea copilului, precum și propunerile de directive privind concediul de paternitate și concediul de îngrijire, încurajând bărbații și femeile din toate categoriile de lucrători să recurgă în mod egal la aceste concedii;

16.  remarcă apreciativ că, în perioada 2014-2015, o serie de state membre și-au schimbat politicile și/sau legislația privind concediul pentru creșterea copilului, introducând netransferabilitatea dreptului de a utiliza concediul, natura obligatorie a concediului de paternitate, un concediu de paternitate mai mare și/sau prime în cazul în care concediul este partajat sau distribuit în mod egal între părinți, fapt care asigură o mai mare egalitate între femei și bărbați și o distribuție mai adecvată a responsabilităților de îngrijire și domestice și mărește oportunitățile femeilor de a participa deplin pe piața forței de muncă; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a încuraja bărbații să își asume o parte egală a responsabilităților casnice și de îngrijire a copiilor și a altor persoanelor dependente;

17.  invită Eurofound să-și dezvolte mai mult activitățile de monitorizare a calității locurilor de muncă și a vieții profesionale prin intermediul sondajului său dedicat condițiilor de muncă în UE, pe baza conceptului de calitate a locului de muncă, care cuprinde veniturile, perspectivele, calitatea timpului de muncă, folosirea aptitudinilor, mediul social, riscurile fizice și intensitatea muncii; invită, totodată, Eurofound să facă mai multe studii cu privire la politicile, acordurile cu partenerii sociali și practicile firmelor care sprijină un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală; invită, de asemenea, Eurofound să facă mai multe studii cu privire la modul în care gospodăriile în care există doi lucrători își gestionează timpul de lucru și modul optim de sprijinire a acestora;

18.  invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să treacă la individualizarea drepturilor în politicile vizând echitatea socială, în special în sistemele fiscale, astfel încât să elimine stimulentele financiare acordate soțului/soției care câștigă mai puțin, pentru a părăsi piața muncii sau pentru a lucra cu fracțiune de normă;

19.  felicită statele membre care au îndeplinit ambele obiective de la Barcelona; încurajează Portugalia, țările de Jos, Luxemburgul, Finlanda, Italia, Malta și Estonia să realizeze celălalt obiectiv și invită Polonia, Croația și România (care au mari întârzieri în îndeplinirea ambelor obiective) să facă mai multe eforturi pentru a furniza servicii publice de îngrijire a copiilor, pentru a contribui la un echilibru mai bun între viața privată și viața profesională a lucrătorilor; subliniază că studiile actuale indică foarte clar că investițiile în îngrijirea copiilor și a persoanelor vor ameliora participarea femeilor la forța de muncă cu normă întreagă și le vor permite o mai mare incluziune locală și socială;

20.  reamintește solicitarea adresată Comisiei și statelor membre de a depune eforturi în vederea creării unei Garanții pentru copii, care ar asigura că fiecare copil din Europa expus riscului de sărăcie are acces la asistență medicală gratuită, educație gratuită, îngrijire gratuită, condiții decente de locuit și o alimentație adecvată; subliniază că o astfel de politică trebuie să se ocupe de situația femeilor și a fetelor, în special a celor din comunitățile vulnerabile și marginalizate; remarcă faptul că inițiativa Garanția pentru tineret trebuie să includă o perspectivă de gen;

21.  regretă persistența diferenței de remunerare și decalajul de pensii între femei și bărbați și îndeamnă Comisia, statele membre și partenerii sociali să ia măsuri urgente pentru reducerea acestui decalaj;

22.  observă că primul pas pentru combaterea diferenței de remunerare între bărbați și femei este asigurarea transparenței nivelurilor de remunerare și constată cu entuziasm că unele societăți au introdus practica analizării și publicării diferenței de remunerare dintre angajații și angajatele lor; invită toți angajatorii și mișcările sindicale să elaboreze și să implementeze instrumente operaționale specifice de evaluare a locului de muncă, pentru a contribui la determinarea remunerației egale pentru muncă egală și muncă de valoare egală; invită, totodată, statele membre să efectueze în mod regulat analize ale nivelurilor salariilor și indemnizațiilor, să publice datele și să ceară firmelor să introducă mecanisme interne pentru detectarea diferențelor de remunerare;

23.  salută faptul că Comisia consideră că principiul „remunerării egale pentru munca de valoare egală” este unul dintre domeniile principale de acțiune și solicită, în acest context, reformarea Directivei privind egalitatea de tratament din 2006;

24.  condamnă faptul că au crescut diferențele de pensii între femei și bărbați în peste jumătate din statele membre; încurajează Ciprul, Germania și țările de Jos să reducă diferența dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor, care se ridică la aproape 50 %; invită Malta, Spania, Belgia, Irlanda, Grecia, Italia și Austria să elimine diferențele de gen în acordarea pensiilor, între 11 % și 36 % dintre femeile din aceste țări neavând niciun fel de pensie;

25.  felicită Guvernul Suediei pentru că a realizat paritatea de reprezentare din perspectiva genului; felicită Slovenia și Franța pentru că au realizat o paritate virtuală și încurajează Ungaria, Slovacia și Grecia, care au format guverne în care nu există nicio femeie(40) , să se asigure că femeile sunt reprezentate adecvat la toate nivelurile proceselor decizionale politice și economice; invită statele membre să garanteze paritatea de gen la nivelul funcțiilor înalte din cadrul guvernelor, instituțiilor și organismelor lor publice și pe listele electorale, pentru a se asigura o reprezentare egală în consiliile locale și parlamentele regionale, naționale, precum și în Parlamentul European; subliniază faptul că diferite studii au demonstrat că o acțiune legislativă corespunzătoare poate conduce la o schimbare rapidă în ceea ce privește echilibrul de gen în politică; împărtășește opinia exprimată de Comisie care precizează că, pentru a avea cote eficiente, este necesar ca acestea să fie însoțite de norme privind ordinea din listele de candidați și de sancțiuni corespunzătoare în caz de nerespectare a acestora;

26.  subliniază că subreprezentarea clară a femeilor în funcțiile politice, atât cele elective, cât și cele desemnate la nivelul Uniunii Europene și al statelor sale membre, constituie un deficit democratic care subminează legitimitatea proceselor decizionale, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene;

27.  solicită instituțiilor UE să facă tot posibilul pentru a garanta egalitatea de gen în Colegiul comisarilor și la nivelul funcțiilor înalte din instituțiile, agențiile, institutele și organismele UE;

28.  observă cu îngrijorare că, în 2015, majoritatea țărilor se situează sub media UE în ceea ce privește nivelul de reprezentare a femeilor în consiliile de administrație ale societăților mari cotate la bursă, comparativ cu 2010; apreciază, însă, tendința pozitivă generală, în special în Franța, Italia, Regatul Unit, Belgia și Danemarca;

29.  solicită din nou Consiliului să adopte rapid o directivă privind echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă (Directiva privind femeile în consiliile de administrație), ca un prim pas important pentru reprezentarea egală în sectoarele publice și private; remarcă faptul că cele mai evidente progrese (de la 11,9 % în 2010 la 22,7 % în 2015) s-au înregistrat în statele membre în care a fost adoptată o legislație cu caracter obligatoriu privind cotele de gen consiliile de administrație(41);

30.  regretă faptul că numai un singur stat membru a ajuns la paritatea de gen la nivelul celor mai înalte poziții în instituțiile de învățământ superior, dar salută faptul că, în general, se observă o îmbunătățire a reprezentării femeilor în aceste poziții;

31.  îndeamnă statele membre să prevină și să reacționeze la toate formele de violență împotriva femeilor și de violență bazată pe gen și să adopte strategii de prevenire suplimentare, să pună la dispoziție la scară largă servicii specializate de sprijin și de protecție astfel încât toate victimele să aibă acces la ele, precum și să acorde o atenție specială pentru aspectele de gen specifice drepturilor victimelor, inclusiv când este vorba despre identitatea de gen și expresia genului victimei, atunci când analizează implementarea Directivei privind drepturile victimelor în 2017; invită Consiliul să activeze clauza-pasarelă prin adoptarea unei decizii în unanimitate care să adauge violența de gen la lista de domenii ale criminalității, prevăzută la articolul 83 alineatul (1) din TFUE; solicită Comisiei să lanseze un registru european pentru ordinele europene de protecție ca măsură complementară a legislației europene privind protecția victimelor;

32.  reafirmă ferm că formele de violență și discriminare de gen, cum ar fi, dar fără a se limita la, violul și violența sexuală, hărțuirea sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile aranjate și violența domestică, lezează grav demnitatea umană; solicită Comisiei și statelor membre să impună politici de toleranță zero în ceea ce privește toate formele de violență, inclusiv violența domestică, unde victimele sunt reticente să raporteze violențele deoarece sunt comise de parteneri sau membri ai propriei lor familii; îndeamnă statele membre să asigure vizibilitatea situației femeilor cu dizabilități ca victime ale violenței domestice, care deseori nu pot ieși din relația abuzivă;

33.  salută progresele realizate de statele membre prin semnarea Convenției de la Istanbul, primul instrument cu caracter juridic obligatoriu pentru prevenirea și combaterea la nivel internațional a violenței împotriva femeilor; și îndeamnă cele 14 state membre care nu au ratificat încă convenția, să o facă fără întârziere; salută propunerea Comisiei din martie 2016 referitoare la aderarea UE la Convenția de la Istanbul; invită Consiliul și Comisia să accelereze negocierile privind semnarea și încheierea Convenției de la Istanbul și sprijină aderarea la convenție fără rezerve și pe o bază largă; invită, totodată, Comisia să includă o definiție a violenței bazate pe gen în conformitate cu dispozițiile din Directiva 2012/29/UE și să prezinte cât mai rapid o strategie cuprinzătoare pentru prevenirea și combaterea violenței de gen, care să conțină un act legislativ cu caracter obligatoriu;

34.  salută practica Eurostat, a autorităților judiciare naționale și a poliției de a coopera în schimburile de date pentru a aduce în discuție practica îngrozitoare a violenței de gen în UE și îi invită să transforme această cooperare într-o practică continuă, prin monitorizarea anuală, împreună cu EIGE, a infracțiunilor comise împotriva femeilor;

35.  subliniază legăturile strânse care există între stereotipuri și numărul semnificativ crescut de cazuri de hărțuire a femeilor și sexism pe internet și pe platformele de comunicare online, care, de asemenea, marchează noi forme de violență împotriva femeilor și fetelor, cum ar fi: intimidarea pe internet, hărțuirea pe internet, folosirea de imagini online degradante, distribuirea pe rețelele sociale de fotografii și de videoclipuri personale fără acordul persoanelor implicate; subliniază că aceste fenomene trebuie combătute de la vârste fragede; subliniază că astfel de situații pot apărea din cauza lipsei de protecție din partea autorităților publice și a altor instituții, care ar trebui să creeze un mediu neutru din perspectiva genului și să denunțe sexismul;

36.  îndeamnă Comisia și statele membre pună în practică toate măsurile legale și juridice de combatere a fenomenului violenței împotriva femeilor în mediul online; în special, solicită UE și statelor membre să își combine forțele printr-o strategie europeană globală care să vizeze prevenirea și combaterea violenței bazate pe gen, pentru a crea un cadru de recunoaștere a noilor forme de violență online ca infracțiune și care să prevadă acordarea de sprijin psihologic pentru femeile și fetele care sunt victime ale violenței online; cere evaluarea impactului din perspectiva genului a Strategiei de securitate cibernetică a UE și a Centrului European de combatere a criminalității informatice (Europol), pentru a include aceste probleme și pentru a adopta o perspectivă de gen în activitatea lor;

37.  solicită din nou Comisiei să creeze un Observator european al violenței de gen (după modelul actualului Institut european pentru egalitatea de gen), care să fie condus de un coordonator european în domeniul prevenirii violenței împotriva femeilor și a fetelor;

38.  invită Comisia și statele membre să includă măsuri de protejare a femeilor și a persoanelor LGBTI împotriva hărțuirii la locul de muncă; invită Comisia să revizuiască actuala Decizie-cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(42), pentru a include în aceasta sexismul, infracțiunile generate de prejudecăți și incitarea la ură pe motive de orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale;

39.  condamnă faptul că încă se desfășoară proceduri chirurgicale de „normalizare” genitală asupra copiilor intersexuali în majoritatea statelor membre ale UE, chiar dacă acest lucru nu este necesar din punct de vedere medical; îndeamnă statele membre ale UE să evite astfel de tratamente medicale fără consimțământul exprimat liber și în cunoștință de cauză din partea persoanei respective;

40.  remarcă faptul că, în Malta și Grecia, persoanele intersexuale sunt protejate împotriva discriminării pe baza caracteristicilor de gen; invită statele membre să includă motivele de identitate de gen și de caracteristici sexuale în legislația lor dedicată egalității de gen atunci când implementează directivele UE privind egalitatea de gen;

41.  subliniază că formele de violență și discriminare de gen, inclusiv, dar fără a se limita la ele, violul și violența sexuală, mutilarea genitală a femeilor (MGF), căsătoriile forțate, violența domestică, așa-numitele crime de onoare și discriminările de gen autorizate de stat reprezintă acte de persecuție și ar trebui să fie considerate motive valide pentru a solicita azil în UE; sprijină crearea unor canale sigure și legale de intrare în UE; reamintește că femeile și fetele sunt deosebit de vulnerabile la exploatare de către cei care introduc ilegal persoane în UE;

42.  face din nou apel la statele membre să înceteze imediat detenția copiilor, a femeilor însărcinate sau care alăptează și a victimelor violurilor, violențelor sexuale și ale traficului și să le ofere asistență psihologică și sanitară adecvată furnizată de profesioniști, cum ar fi psihologi, asistenți sociali, asistenți medicali și medici, instruiți special pentru astfel de situații de urgență; reamintește că refugiaților care sunt victime ale violenței bazate pe gen, pe orientarea sexuală (percepută) sau pe identitatea de gen ar trebui să li se ofere la timp sprijin în toate etapele procesului de migrație, inclusiv transferul imediat în cazul în care siguranța lor nu poate fi garantată, sprijin de calitate privind sănătatea mentală și recunoașterea imediată a identității de gen pe durata procedurilor de azil, ca măsură de prevenire a violenței;

43.  reafirmă că dimensiunea de gen în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, în prezent una dintre cele mai profitabile forme de criminalitate organizată, trebuie atent monitorizată în implementarea legislației UE pentru combaterea traficului și invită din nou Comisia să continue să monitorizeze acest lucru atunci când analizează modul în care statele membre respectă și aplică directiva, asigurându-se, totodată, că sunt îndeplinite calendarul și obligațiile de raportare prevăzute în directivă;

44.  invită Comisia să sprijine, financiar și logistic, statele membre care luptă împotriva traficului de ființe umane, în special Italia și Grecia, care, ca urmare a crizei migranților, se află în prima linie în confruntarea cu această situație de urgență;

45.  insistă asupra necesității unor eforturi mai mari la nivel național și european pentru a combate persistența stereotipurilor de gen și a discriminării pe motive de gen, prin campanii de conștientizare adresate tuturor straturilor societății, care să se concentreze pe portretizarea fără stereotipuri a femeilor și fetelor, dar și a băieților și bărbaților; solicită statelor membre să adopte inițiative pozitive de tipul strategiilor, pentru a încuraja femeile să îmbrățișeze cariere și profesii în care femeile sunt subreprezentate și pentru a încuraja bărbații să-și asume o parte echitabilă din sarcinile de familie și cele domestice și pentru a-i face pe bărbați să înțeleagă mai bine modul în care violența, inclusiv traficul în scopuri de exploatare sexuală comercializată, căsătoriile forțate și munca forțată fac rău femeilor, bărbaților și copiilor și subminează egalitatea de gen, dar și pentru a adopta măsuri de reducere a cererii de femei și de copii traficați prin campanii de informare;

46.  reafirmă că femeile trebuie să aibă control asupra sănătății lor sexuale și reproductive și asupra drepturilor aferente; solicită tuturor statelor membre să garanteze accesul facil al femeilor la planificarea familială voluntară și la întreaga gamă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv la contracepție și avort legal și în condiții de siguranță; invită statele membre și Comisia să desfășoare acțiuni de sensibilizare, cu obiectivul de a face bărbații și femeile deplin conștienți de drepturile și responsabilitățile lor în ceea ce privește chestiunile sexuale și reproductive;

47.  subliniază tendința crescută de a recurge excesiv la clauzele obiecției din motive de conștiință, fapt care are ca rezultat un acces dificil la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă; invită statele membre să se asigure că aceste clauze de obiecție pe motive de conștiință nu împiedică accesul pacienților la asistența medicală legală;

48.  consideră că refuzul de a oferi servicii vitale de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv avortul în siguranță, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului;

49.  subliniază importanța politicilor active de prevenire, de educație și de informare adresate adolescenților, tinerilor și adulților, pentru ca cetățenii noștri să se poată bucura de o stare bună de sănătate sexuală și reproductivă și să evite astfel bolile cu transmitere sexuală și sarcinile nedorite;

50.  încurajează autoritățile competente din statele membre să promoveze egalitatea de gen în programele lor educaționale cuprinzătoare de educație sexuală și de educație pentru relații, inclusiv să învețe fetele și băieții despre relațiile bazate pe consimțământ, respect și reciprocitate, dar și în activitățile sportive și de recreere, unde stereotipurile și așteptările bazate pe gen pot afecta imaginea de sine, sănătatea, dobândirea de aptitudini, dezvoltarea intelectuală, integrarea socială și formarea identității fetelor și a băieților;

51.  subliniază că este important ca bărbații să fie încurajați să participe plenar la toate acțiunile pentru realizarea egalității de gen, să fie identificate toate contextele în care un număr mare de bărbați, în special în instituțiile, industriile și asociațiile dominate de bărbați, poate fi sensibilizat cu privire la rolurile și responsabilitățile lor în promovarea egalității de gen; de asemenea este important să fie sprijinit principiului împărțirii echitabile a puterii și a responsabilităților între femei și bărbați la locul de muncă, în comunități, în sfera privată și în comunitățile naționale și internaționale;

52.  invită statele membre să monitorizeze cazurile în care industria de media și de publicitate promovează sexualizarea femeilor și transformarea lor în marfă și portretizează frecvent stereotipurile feminine ale tinereții, frumuseții și atracției sexuale ca model al succesului social; solicită Comisiei să acționeze în justiție statele membre care încalcă Directiva privind serviciile media audiovizuale și să promoveze bunele practici în întreprinderi prin acordarea de stimulente; îndeamnă mass-media și industria de publicitate să respecte demnitatea femeilor și să se asigure că imaginea care li se creează este lipsită de stereotipuri și discriminare și respectă diversitatea feminină existentă; invită, totodată, mass-media și industria de publicitate să acorde o atenție stilurilor de viață sănătoasă, modelelor diferite de familie și stilurilor de viață;

53.  reamintește angajamentele convenite de către UE în cadrul UE-CELAC (Comunitatea statelor din America Latină și Caraibe) 2013 și planurile de acțiune din 2015 pentru eradicarea violenței împotriva femeilor și își exprimă îngrijorarea cu privire la neimplementarea capitolului 7 referitor la promovarea egalității de gen; invită statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă să colaboreze și să aloce resursele economice și instituționale necesare pentru a asigura îndeplinirea recomandărilor vizând promovarea egalității de gen convenite în planurile de acțiune, în special în ceea ce privește eradicarea tuturor formelor de violență, în conformitate cu Convenția de la Belem de Pará, Convenția de la Istanbul și Convenția CEDAW;

54.  subliniază că studiile au demonstrat că impactul schimbărilor climatice este mai mare pentru femei decât pentru bărbați, ele fiind, în general, cele mai afectate în situațiile de sărăcie; consideră că femeile trebuie să participe activ la politicile și acțiunile privind schimbările climatice;

55.  invită Comisia să prezinte o propunere privind o amplă strategie de dezvoltare durabilă, care să conțină toate domeniile relevante de politică internă și externă și să elaboreze mecanisme eficiente de monitorizare, analiză și răspundere pentru implementarea Agendei 2030, inclusiv pentru obiectivele și indicatorii privind egalitatea de gen, drepturile femeilor și capacitarea femeilor;

56.  invită Comisia să monitorizeze mai eficient aplicarea legislației actuale a UE privind egalitatea de gen în statele membre, subliniind în același timp că trebuie inițiate proceduri de încălcare a dreptului comunitar în cazurile în care nu se reușește implementarea legislației relevante;

57.  regretă că, în pofida declarației interinstituționale privind asigurarea integrării perspectivei de gen, anexată la cadrul financiar multianual (CFM), până în prezent, nu au fost adoptate niciun fel de măsuri de integrare a dimensiunii de gen în buget; subliniază, în acest sens, necesitatea de a monitoriza atent modul de aplicare a principiilor din declarația comună în procedurile bugetare anuale și cere să i se acorde comisiei competente un rol oficial în procesul de revizuire a CFM;

58.  invită guvernele naționale să asigure existența și permanența unor resurse corespunzătoare pentru organismele care au sarcina de a concepe, coordona și implementa politicile pentru egalitatea de gen, ca indicator major al responsabilității guvernamentale în promovarea egalității de gen;

59.  invită instituțiile UE să introducă indicatori specifici privind egalitatea de gen, inclusiv Indicele egalității de gen elaborat de EIGE, în sistemul de monitorizare a viitorului mecanism al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

60.  invită Comisia să elaboreze o strategie mai amplă în ceea ce privește egalitatea, care să aibă ca scop eliminarea discriminării femeilor și a bărbaților în toate formele sale, inclusiv o directivă orizontală împotriva discriminării; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să ajungă cât mai rapid la o poziție comună pentru propunerea de directivă a Consiliului privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426), blocată după ce Parlamentul a adoptat la 2 aprilie 2009 poziția sa cu privire la aceasta(43); invită din nou Consiliul să includă genul ca factor de discriminare;

61.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(2) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(3) JO C 70 E, 8.3.2012, p. 162.
(4) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(5) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(6) JO L 353, 28.12.2013, p. 7.
(7) JO L 180, 15.7.2010, p. 1.
(8) JO L 68, 18.3.2010, p. 13.
(9) JO L 348, 28.11.1992, p. 1,
(10) JO L 359, 19.12.1986, p. 56.
(11) JO L 6, 10.1.1979, p. 24.
(12) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 35.
(13) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 65.
(14) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 1.
(15) JO C 316, 30.8.2016, p. 2.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2014)0105.
(17) Texte adoptate, P8_TA(2016)0042.
(18) JO C 407, 4.11.2016, p. 2.
(19) Texte adoptate, P7_TA(2014)0126.
(20) Texte adoptate, P8_TA(2015)0312.
(21) Texte adoptate, P8_TA(2016)0073.
(22) Texte adoptate, P8_TA(2016)0203.
(23) Texte adoptate, P8_TA(2016)0235.
(24) Texte adoptate, P8_TA(2016)0338.
(25) Texte adoptate, P8_TA(2016)0360.
(26) Texte adoptate, P8_TA(2016)0072.
(27) Texte adoptate, P8_TA(2016)0227.
(28) ISBN 978-92-79-29898-1.
(29) JO L 59, 2.3.2013, p. 5.
(30) http://www.un.org/womenwatch/daw/csw/csw48/ac-men-auv.pdf
(31) ISBN 978-92-79-36171-5.
(32) Raportul Eurofound (2016), intitulat „Diferențele de gen în ocuparea forței de muncă: provocări și soluții”.
(33) Raportul Eurofound (2015), intitulat „Promovarea utilizării concediilor din motive familiale și a concediilor de paternitate în rândul taților în Uniunea Europeană”.
(34) Eurofound (2015): „Primele constatări: al șaselea sondaj european privind condițiile de muncă”,
(35) http://ec.europa.eu/eurostat/web/crime/database
(36) Raport Eurostat, „Trafficking in human beings” (Traficul de ființe umane), ediția 2015.
(37) Rețeaua europeană de experți judiciari în domeniul egalității de gen și al nediscriminării: „Analiză comparativă a legislației privind egalitatea de gen în Europa în 2015”.
(38) EIGE (2014): „Effectiveness of institutional mechanisms for the advancement of gender equality. Review of the implementation of the Beijing Platform for Action in the EU Member States” (Eficacitatea instrumentelor instituționale de promovare a egalității de gen. Analiza implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE).
(39) Raportul Eurofound (2014): „Partenerii sociali și egalitatea de gen în Europa”.
(40) Evoluții înregistrate în 2014 și 2015.
(41) Fișa Comisiei Europene intitulată „Echilibrul de gen în consiliile de administrație - Europa sparge plafonul de sticlă”, octombrie 2015; Comisia Europeană, DG JUST, „Femeile în procesul decizional economic în UE: Raport privind progresele: O inițiativă a strategiei Europa 2020”, 2012; Aagoth Storvik și Mari Teigen, „Women on Board: The Norwegian Experience” (Femeile în consiliile de amnistrație - experiența Norvegiei) , iunie 2010.
(42) JO L 328, 6.12.2008, p. 55.
(43) JO C 137 E, 27.5.2010, p. 68.


Egalitatea de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii
PDF 365kWORD 61k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la aplicarea Directivei 2004/113/CE a Consiliului de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (2016/2012(INI))
P8_TA(2017)0074A8-0043/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 19 alineatul (1) și articolul 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Protocolul nr. 1 referitor la rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(1),

–  având în vedere raportul Comisiei referitor la punerea în aplicare a Directivei 2004/113/CE a Consiliului de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (COM(2015)0190),

–  având în vedere Orientările Comisiei din 22 decembrie 2011 privind aplicarea Directivei 2004/113/CE a Consiliului în sectorul asigurărilor, în urma Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-236/09 (Test-Achats)(2),

–  având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 1 martie 2011 în cauza C-236/09 (Test-Achats)(3),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și articolul 3 din aceasta, care definește „genul” ca fiind „rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere Evaluarea realizării la nivel european a egalității de gen în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii - Directiva 2004/113/CE, realizată în ianuarie 2017 de Serviciul de cercetare al Parlamentului European(4),

–  având în vedere raportul Equinet din noiembrie 2014, intitulat „Organismele de promovare a egalității și Directiva privind genul și accesul la bunuri și servicii”,

–  având în vedere raportul din 2014 al Rețelei europene de experți judiciari în domeniul egalității de gen privind „Legislația în domeniul egalității de gen în 33 de țări europene: Cum sunt transpuse normele UE în legislația națională?”,

–  având în vedere raportul rețelei europene de experți judiciari în domeniul egalității de gen din iulie 2009 intitulat „Discriminarea pe criterii de sex în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii și transpunerea Directivei 2004/113/CE”,

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție în cauza C-13/94, în care se stipulează că dreptul de a nu fi discriminat pe motive de sex poate include discriminarea legată de schimbarea de sex a unei persoane(5), precum și sondajul din 2014 al Agenției pentru drepturi Fundamentale a UE și raportul acesteia intitulat „Pe plan profesional: obstacole în calea egalității pentru persoanele LGBT”, toate legate de sectorul bunurilor și serviciilor,

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului cu privire la aplicarea principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426), precum și poziția Parlamentului din 2 aprilie 2009 cu privire la aceasta(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la factorii externi care reprezintă obstacole în calea antreprenoriatului femeilor europene(7),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizele Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0043/2017),

A.  întrucât combaterea discriminării de gen directe și indirecte în domeniul bunurilor și serviciilor este parte integrantă a principiului egalității între femei și bărbați, care constituie o valoare fundamentală a Uniunii Europene și întrucât atât tratatele, cât și Carta drepturilor fundamentale interzic orice discriminare pe motive de sex și impun ca egalitatea între femei și bărbați să fie asigurată în toate domeniile și în toate statele membre;

B.  întrucât Directiva 2004/113/CE (denumită în continuare „directiva”) extinde principiul egalității de tratament între femei și bărbați la domeniul accesului la bunuri și servicii și al furnizării de bunuri și servicii, dincolo de sfera ocupării forței de muncă și a pieței muncii;

C.  întrucât directiva interzice deopotrivă discriminarea directă și indirectă pe criterii de sex în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii care se află la dispoziția publicului, atât în sectorul public, cât și în cel privat;

D.  întrucât directiva este aplicabilă tuturor bunurilor și serviciilor furnizate în schimbul unei remunerații, în sensul articolului 57 din TFUE și în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE); întrucât remunerația nu trebuie să fie furnizată în mod necesar de către cei pentru care serviciul este prestat și poate fi furnizată sub forma unei plăți indirecte care nu implică neapărat beneficiarul serviciului;

E.  întrucât sectoarele mediei și publicității, serviciile legate de educație și serviciile furnizate în sfera privată sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei; întrucât statele membre au competența legislativă de a asigura egalitatea de tratament a femeilor și bărbaților în alte domenii și întrucât, în unele cazuri, legislația națională depășește cerințele directivei prin includerea discriminării între bărbați și femei în mass-media și în publicitate, precum și în educație;

F.  întrucât directiva a fost transpusă în legislația națională în toate cele 28 de state membre; întrucât, conform raportului Comisiei, în 2015 un dialog intens cu privire la un nivel suficient de punere în aplicare a directivei era încă în desfășurare cu șase state membre;

G.  întrucât, în Hotărârea Test-Achats, CJUE a concluzionat că articolul 5 alineatul (2) din directivă este contrar realizării obiectivului egalității de tratament între femei și bărbați; întrucât această dispoziție a fost considerată nevalidă cu efect de la 21 decembrie 2012 și, ca urmare, primele și prestațiile unisex sunt obligatorii în toate statele membre;

H.  întrucât printre principalele aspecte problematice în punerea în aplicare a directivei se numără înțelegerea excesiv de restrictivă a bunurilor și serviciilor, justificările ample și uneori neclare ale inegalității de tratament în temeiul articolul 4 alineatul (5), precum și protecția insuficientă a femeilor în timpul sarcinii și maternității;

I.  întrucât în interzicerea discriminării este important să se respecte alte libertăți și drepturi fundamentale, în special protecția vieții private și tranzacțiile realizate în acest context, precum și libertatea religioasă;

J.  întrucât Directiva privind egalitatea de tratament propusă în 2008 ar extinde protecția împotriva discriminării pe motive de religie sau convingeri, vârstă, dizabilități și orientare sexuală dincolo de piața forței de muncă, pentru a cuprinde protecția socială, inclusiv securitatea socială și serviciile medicale, avantajele sociale, educația și accesul la bunuri și servicii, precum și furnizarea acestora; întrucât Consiliul nu a adoptat încă o poziție privind această propunere de directivă;

K.  întrucât, cu toate că recenta comunicare a Comisiei intitulată „Agenda europeană pentru economia colaborativă” reprezintă un bun punct de plecare pentru promovarea și reglementarea acestui sector în mod eficient, este necesar să se includă perspectiva egalității de gen și să se examineze dispozițiile directivei în analize și recomandări ulterioare în acest domeniu;

L.  întrucât realizarea întregului potențial al directivei se bazează pe integrarea eficientă și consecventă a egalității de gen în toate sectoarele relevante cărora li se aplică;

M.  întrucât acțiunile Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității sunt esențiale pentru consolidarea aplicării legislației privind egalitatea de tratament, precum și pentru coordonarea cooperării și schimbul de bune practici între organismele naționale de promovare a egalității din întreaga UE;

Considerații generale

1.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aplicarea directivei nu este uniformă în toate statele membre și că, în pofida progreselor înregistrate în acest domeniu, există în continuare provocări și lacune în implementarea acesteia, care trebuie contracarate fără întârziere în unele state membre și în anumite sectoare; invită Comisia să acorde prioritate abordării tuturor deficiențelor de implementare încă existente în dialogul cu statele membre; subliniază rolul esențial al statelor membre în aplicarea legislației și a politicilor UE și consideră că majorarea sprijinului din partea autorităților regionale și locale, intensificarea cooperării cu societatea civilă și elaborarea unor orientări pentru acest sector de către statele membre ar putea fi necesare pentru transpunerea și aplicarea completă a directivei;

2.  constată că Comisia și-a prezentat raportul privind aplicarea directivei cu mare întârziere după primul raport, din 2009;

3.  observă că, în timp ce în raportul Comisiei se afirmă că nu au fost semnalate dificultăți specifice în punerea în aplicare a mai multor dispoziții din directivă, această declarație se bazează pe foarte puține cazuri de discriminare raportate, și că, în general, există foarte puține informații și că procesul de colectare a datelor în acest domeniu variază considerabil la nivelul statelor membre;

4.  întrucât una dintre provocările cu care se confruntă statele membre este nivelul redus de cunoaștere a drepturilor și protecțiilor conferite cetățenilor în directivă din partea decidenților politici, a prestatorilor de servicii și a cetățenilor înșiși; subliniază că lipsa cunoașterii și înțelegerii directivei și a dispozițiilor acesteia de către public poate avea drept rezultat o scădere a numărului de plângeri pentru discriminare de gen; invită statele membre, Comisia și actorii implicați să-și intensifice acțiunile de informare cu privire la dispozițiile directivei, eventual în cooperare cu organizațiile de protecție a consumatorului, pentru o mai bună percepție a importanței egalității de tratament în sectorul bunurilor și serviciilor;

5.  ia act de faptul că numai câteva state membre au raportat existența unor dispoziții specifice referitoare la acțiuni pozitive; invită statele membre să integreze și să promoveze mai bine dispozițiile privind acțiunile pozitive care se bazează pe un scop legitim și care urmăresc să prevină și să compenseze inegalitățile de gen, după cum se precizează în directivă;

Sectorul asigurărilor, al băncilor și cel financiar

6.  salută punerea în aplicare a Hotărârii Test-Achats în legislația națională de către statele membre și faptul că legislația națională a fost modificată introducând efecte juridice obligatorii; subliniază că există încă provocări legate de conformitatea legislației naționale cu hotărârea, de exemplu în domeniul asigurărilor de sănătate și în legătură cu eliminarea completă a discriminării legate de sarcină și maternitate;

7.  subliniază efectul de egalizare a pensiilor pe care îl are această hotărâre, care a interzis factorii actuariali bazați pe sex în contractele de asigurare și care a introdus caracterul obligatoriu al primelor și prestațiilor unisex în sistemele de asigurări private, inclusiv pensiile; remarcă faptul că, în timp ce respectiva hotărâre se aplică doar sistemelor private, norma unisex referitoare la pensii constituie o bună practică în ceea ce privește reducerea diferențelor de gen în privința pensiilor; salută decizia unor state membre de a progresa dincolo de litera hotărârii, extinzând norma unisex și la alte tipuri de asigurări și pensii, inclusiv sistemele de pensii ocupaționale, pentru a garanta egalitatea între femei și bărbați în aceste domenii; încurajează celelalte state membre să ia în considerare urmarea exemplului dat de acestea, dacă este cazul;

8.  consideră că transpunerea corectă și completă în practică a hotărârii este esențială; invită Comisia să monitorizeze prin intermediul rapoartelor periodice respectarea acestor norme în statele membre pentru a se asigura că sunt abordate toate deficiențele;

9.  subliniază faptul că directiva interzice în mod explicit utilizarea sarcinii și a maternității ca modalitate de diferențiere în calcularea primelor și a prestațiilor în domeniul serviciilor de asigurare și al serviciilor financiare conexe; solicită statelor membre să-și intensifice acțiunile și să ofere o mai mare claritate în protecția drepturilor și a stării de bine a femeilor însărcinate în acest domeniu, să le protejeze împotriva unor costuri nerambursabile legate de sarcină - pentru că nu ar trebui să se confrunte cu costuri mai mari pentru singurul motiv al sarcinii - precum și să informeze mai bine furnizorii de servicii cu privire la protecția specială acordată femeilor însărcinate; subliniază, în special, că este necesar să se garanteze că perioadele de tranziție în diferitele tipuri de asigurare, mai ales asigurarea medicală, nu aduc atingere drepturilor femeilor însărcinate de a beneficia de un tratament egal pe durata sarcinii;

10.  reafirmă că dreptul de a nu fi discriminat pe motive de sex include discriminarea legată de schimbarea de sex a unei persoane(8) și solicită Comisiei să ia măsuri pentru ca femeile și bărbații să fie protejați împotriva acestor tipuri de discriminare; subliniază că Directiva oferă protecție în această privință și că pot fi oferite mai multe precizări în legislațiile naționale ale statelor membre; subliniază, în acest sens, că 13 state membre nu au adoptat încă dispoziții legale directe pentru protecția persoanelor transgen, care continuă să se confrunte cu discriminare în furnizarea și accesul la bunuri și servicii, și subliniază că includerea unor astfel de dispoziții ar putea contribui la creșterea nivelului de conștientizare a principiului nediscriminării; solicită Comisiei monitorizeze discriminarea pe aceste motive în următorul său raport privind aplicarea directivei;

11.  regretă persistența practicilor discriminatorii împotriva femeilor, precum și a practicilor discriminatorii legate de sarcină, de planurile de maternitate, precum și de maternitate în privința accesului la serviciile furnizate de sectorul bancar și cel al asigurărilor;

12.  remarcă faptul că dificultățile tot mai mari cu care se confruntă antreprenoarele în accesul la finanțare ar putea fi parțial legate de dificultatea de a prezenta un istoric de creditare și o experiență de management suficiente; invită statele membre să colaboreze cu sectorul financiar pentru a asigura egalitatea între bărbați și femei în accesul la capital pentru lucrătorii independenți și IMM-uri; solicită statelor membre să analizeze posibilitățile de introducere perspectivei egalității de gen în structurile de raportare privind acordarea de împrumuturi, în realizarea profilurilor de risc, în mandatele de investiții și structurile de personal, precum și în produsele financiare; invită Comisia să coopereze cu statele membre pentru a lua măsuri eficace, cu exemple concrete, pentru a se asigura că toată lumea poate utiliza complet și adecvat directiva ca instrument real de protecție a drepturilor lor referitoare la egalitatea de tratament în ceea ce privește accesul la toate bunurile și serviciile;

13.  solicită o abordare globală a antreprenoriatului femeilor pentru a încuraja și a sprijini femeile în urmarea unei cariere în antreprenoriat, facilitând accesul la finanțare și la oportunități de afaceri, dar și creând un mediu care să le permită femeilor să își valorifice potențialul și să devină antreprenoare de succes, asigurându-le, printre altele, reconcilierea vieții profesionale cu cea personală, accesul la utilități de îngrijire a copilului și la cursuri de formare adaptate;

Sectorul transporturilor și spațiile publice

14.  remarcă faptul că, deși interdicția de hărțuire, inclusiv hărțuirea sexuală și bazată pe gen, sunt integrate în legislația națională, femeile, persoanele transgen și cele intersexuale continuă să se confrunte sistematic și frecvent cu forme de abuz în mijloacele de transport și că există o nevoie de a consolida măsurile preventive împotriva hărțuirii, inclusiv creșterea nivelului de conștientizare în rândul furnizorilor de servicii;

15.  invită Comisia și statele membre să faciliteze schimbul de bune practici în acest domeniu; solicită o concentrare asupra acelor măsuri preventive care sunt conforme cu principiul egalității între femei și bărbați, după cum se recomandă, de exemplu, în Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), care să nu se limiteze la libertățile femeilor și să se axeze cu precădere asupra autorilor discriminării, și nu doar asupra modificării comportamentului femeilor ca posibile victime; remarcă faptul că în Convenția de la Istanbul se prevede că „realizarea egalității de drept și de fapt între femei și bărbați este un element-cheie în prevenirea violenței împotriva femeilor” și, prin urmare, invită statele membre și Comisia să urmeze această abordare cuprinzătoare în politica lor care vizează eradicarea violenței împotriva femeilor, inclusiv punerea în aplicare a dispozițiilor împotriva hărțuirii prevăzute în directivă; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice Convenția de la Istanbul și solicită Comisiei și Consiliului să accelereze procesul de aderare a UE la această convenție;

16.  regretă faptul că părinții și persoanele care îngrijesc copii mici se confruntă în continuare cu dificultăți de acces fizic și cu alte obstacole, cum ar fi lipsa de spații pentru schimbarea bebelușilor în clădirile prestatorilor de servicii; subliniază necesitatea de a proteja drepturilor mamelor și taților de a se bucura de aceleași condiții în compania copiilor lor în clădirile prestatorilor de servicii; subliniază faptul că egalitatea de tratament a mamelor și a taților cu copii mici în grijă în privința accesului la servicii și a utilizării acestora este esențială pentru egalitatea de gen în general, deoarece promovează responsabilitatea egală și comună a femeilor și a bărbaților pentru îngrijirea copiilor; solicită, prin urmare, statelor membre să crească nivelul de conștientizare în rândul furnizorilor de servicii în ceea ce privește necesitatea existenței, în incintele lor, a unor utilități egale și sigure pentru ambii părinți;

17.  constată, de asemenea, că persoanele cu responsabilități de îngrijire, în majoritate femei, au exigențe de accesibilitate specifice și încurajează, prin urmare, Comisia să ia în considerare toate obstacolele și constrângerile întâmpinate de femei, ca principali utilizatori ai serviciilor de transport public și de îngrijitori în general, în conformitate cu concluziile celei de a cincea Conferințe privind problemele întâmpinate de femei în sectorul transporturilor, care a avut loc la Paris, în 2014; subliniază că, în pofida cercetărilor în acest domeniu, s-a acordat o atenție limitată dezvoltării unor politici specifice de gen în sectorul transporturilor; remarcă faptul că integrarea unei perspective care ia în considerare dimensiunea de gen în etapele inițiale ale planificării și ale structurării mijloacelor de transport și ale altor spații publice, precum și realizarea unor evaluări regulate a impactului de gen, constituie o practică bună și eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru eliminarea barierelor fizice care subminează accesul egal al părinților și al celor care îngrijesc copiilor mici;

18.  atrage atenția asupra faptului că tratamentul inegal al femeilor pe motive de maternitate sau de sarcină, inclusiv de alăptare, în clădirile furnizorilor de servicii există încă în statele membre; consideră că protecția femeilor pe motive de sarcină și maternitate, inclusiv de alăptare, astfel cum sunt se garantează în directivă, trebuie să fie consolidată și transpusă pe deplin în practică la nivelul statelor membre; subliniază că furnizorii de servicii trebuie să respecte principiile directoare ale directivei și legislația națională de transpunere a acesteia;

19.  invită Comisia și statele membre să se asigure că vehiculele și infrastructura din transportul public sunt accesibile în mod egal și adaptate pentru femei și pentru bărbați, nu doar ca utilizatori finali și pasageri, ci și ca persoane care lucrează în acest sector;

20.  invită Comisia să evalueze normele companiilor aeriene privind asistența și admiterea femeilor gravide la zborurile companiilor aeriene și să ia măsuri pentru a face companiile aeriene să asigure un tratament armonizat în această privință;

21.  invită Consiliul să adopte poziția Parlamentului cu privire la Regulamentul privind drepturile pasagerilor în ceea ce privește obligația manipulanților din aeroporturi de a returna pasagerilor cărucioarele pentru copii imediat după debarcare sau de a le pune la dispoziție mijloace de transport alternative, pentru a evita ca aceștia să își ducă copii în brațe prin aeroport până la zona de recuperare a bagajelor;

22.  consideră că oferirea unei rețele de servicii de sprijin pentru maternitate, în special creșe și servicii de îngrijire pentru copii înainte și după terminarea programului de școală, este esențială pentru a contribui la asigurarea faptului că principiul egalității între bărbați și femei privind accesul la bunuri și servicii este pus în aplicare în mod real; consideră că această rețea ar trebui să includă un nivel de servicii publice care să răspundă nevoilor populației;

23.  remarcă faptul că încă există discriminare și disparități privind accesul la bunuri și servicii medicale, fapt care evidențiază necesitatea de a încuraja accesul la servicii de sănătate publice, gratuite și de înaltă calitate;

Economia colaborativă

24.  evidențiază noile domenii posibile de aplicare a directivei, în special ca urmare a digitizării anumitor servicii și sectoare, precum și a răspândirii formelor colaborative de prestare de servicii, care au schimbat accesul la bunuri și servicii și furnizarea acestora, observând însă că directiva este în continuare aplicabilă în sfera digitală; subliniază că comunicarea publicată recent de Comisie, intitulată „Agenda europeană pentru economia colaborativă”, este un prim pas pentru promovarea și reglementarea eficientă a acestui sector, iar în etapele viitoare Comisia ar trebui să includă principiul integrării aspectelor de gen și să reflecte reglementările directivei, pentru a garanta egalitatea de tratament între femei și bărbați și pentru a preveni în mod real hărțuirea în contextul serviciilor oferite în cadrul economiei colaborative;

25.  remarcă faptul că hărțuirea reprezintă o provocare în special pentru egalitatea de gen în domeniul serviciilor economiei colaborative; subliniază că, deși politica de „toleranță zero” în privința hărțuirii, adoptată de multe platforme, constituie o practică bună care ar trebui consolidată în acest sector, este necesar ca platformele vizate să acorde prioritate prevenirii hărțuirii, precum și să ia în considerare crearea unor proceduri clare pentru semnalarea de către utilizatori a cazurilor de abuz; subliniază necesitatea clarificării dispozițiilor privind răspunderea furnizorilor de bunuri și servicii, inclusiv în caz de hărțuire a unor terți, precum și a platformelor online de conectare, pe baza directivei;

26.  consideră că aceste servicii oferite în cadrul economiei colaborative, care sunt puse la dispoziția publicului și au scopul de a obține profit, intră în domeniul de aplicare al directivei și ar trebui, prin urmare, să fie conforme cu principiul egalității de tratament între femei și bărbați;

27.  remarcă, în acest context, că în sfera digitală, „profitul” nu se referă în mod necesar la bani și că datele sunt utilizate din ce în ce mai des drept contraprestație pentru bunuri și servicii;

28.  invită Comisia să monitorizeze principiului egalității de gen în economia colaborativă în viitoarele sale rapoarte privind punerea în aplicare a directivei și să redacteze orientări specifice de identificare a bunelor practici pentru a proteja egalitatea de tratament între femei și bărbați în serviciile oferite în cadrul economiei colaborative;

Tratament diferențiat

29.  atrage atenția asupra faptului că aplicarea articolul 4 alineatul (5) s-a dovedit a fi o provocare majoră în punerea în aplicare a directivei, care constituie temeiul pentru cea mai mare parte a plângerilor primite de organismele de promovare a egalității din statele membre, mai ales în ceea ce privește sectoarele recreative și de divertisment;

30.  subliniază că, în ciuda ambiguității legate de aplicarea articolului 4 alineatul (5) din directivă, principalul scop al acestei derogări este acela de a crea oportunități pentru consolidarea egalității între femei și bărbați în contextul furnizării de bunuri și servicii;

31.  ia act de faptul că există practici divergente, de exemplu în ceea ce privește cazurile în care serviciile sunt oferite numai membrilor unuia dintre sexe sau în cazul în care a fost aplicată o tarifare diferențiată pentru aceleași servicii; subliniază că aplicarea unui tratament diferențiat ar trebui să fie evaluată de la caz la caz cu scopul de a evalua dacă aceasta este justificată de un obiectiv legitim, așa cum se specifică în directivă;

32.  încurajează organismele de promovare a egalității și organizațiile de protecție a consumatorilor să informeze furnizorii de servicii cu privire la limitele și condițiile aplicabile tratamentului diferențiat, și utilizatorii de servicii cu privire la drepturile la egalitatea de tratament, deoarece se semnalează adesea faptul că utilizatorii nu sunt familiarizați cu dispozițiile aplicabile în domeniul bunurilor și serviciilor;

33.  consideră că relativa absență a acțiunilor pozitive bazate pe articolul 4 alineatul (5) în statele membre constituie o deficiență a implementării directivei; solicită promovarea unor forme de aplicare a unor măsuri pozitive bazate pe un obiectiv legitim, în care există o legătură directă între acordarea unui tratament preferențial și dezavantajele care trebuie prevenite sau eliminate, cum ar fi protecția victimelor violenței pe criterii de sex în cazul adăposturilor pentru persoane de același sex;

34.  solicită din nou Consiliului să ia în considerare toate căile posibile pentru a se asigura că Directiva privind egalitatea de tratament propusă este adoptată fără întârziere, garantând astfel o protecție cuprinzătoare egală împotriva discriminării pe motive de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală;

Recomandări privind o mai bună aplicare a directivei

35.  invită Comisia să acorde prioritate abordării problemelor legate de transpunere împreună cu statele membre în cauză, prin măsuri practice, și să le sprijine pentru a pune în aplicare directiva într-un mod mai coerent;

36.  subliniază că, deși organismele de promovare a egalității au un rol esențial în monitorizarea și asigurarea exercitării depline la nivel național a drepturilor derivate din directivă, competențele care le sunt atribuite în ceea ce privește furnizarea de bunuri și accesul la acestea, precum și eficiența în îndeplinirea obiectivelor fixate variază; invită statele membre să garanteze organismelor de promovare a egalității un nivel suficient de competențe și independență, în conformitate cu dispozițiile directivei și cu dreptul național, precum și resurse suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile principale în mod eficace, printre care oferirea unei asistențe independente victimelor discriminării în procedurile legate de plângerile înaintate, desfășurarea unor anchete independente privind discriminarea, publicarea unor rapoarte și recomandări independente, o mai bună informare în privința directivei și combaterea stereotipurilor referitoare la rolurile de gen în furnizarea de bunuri și servicii și în accesul la acestea; întrucât organismele de promovare a egalității ar trebui sprijinite corespunzător în îndeplinirea misiunilor lor, în privința promovării, monitorizării și susținerii independente și eficace a egalității de tratament;

37.  invită Comisia să-și intensifice cooperarea cu organismele de promovare a egalității și să monitorizeze dacă dispozițiile relevante privind competențele lor sunt respectate în toate statele membre, precum și să ofere sprijin pentru identificarea sistematică a principalelor provocări și pentru schimbul de bune practici; invită Comisia să adune cele mai bune practici și să le pună la dispoziția statelor membre în vederea furnizării resurselor necesare pentru susținerea acțiunii pozitive și pentru o mai bună aplicare a prevederilor respective la nivel național;

38.  subliniază faptul că accesul la justiție al victimelor discriminării ar putea fi îmbunătățit dacă organismelor de promovare a egalității independente li se conferă competența de a oferi asistență, inclusiv asistență juridică gratuită, precum și dreptul de reprezentare a persoanelor în cazul acuzațiilor de discriminare;

39.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape eficiența organismelor și a procedurilor naționale de tratare a plângerilor în contextul punerii în aplicare a directivei, precum și să se asigure că sunt instituite mecanisme transparente și eficiente de înaintare a plângerilor, inclusiv sancțiuni disuasive;

40.  invită Comisia, statele membre și organismele de promovare a egalității, eventual în cooperare cu organizațiile de protecție a consumatorilor, să crească nivelul de conștientizare cu privire la dispozițiile directivei atât în rândul furnizorilor de servicii, cât și în rândul utilizatorilor, pentru a aplica principiul egalității de tratament în acest domeniu și a reduce numărul încălcărilor nesemnalate ale directivei;

41.  invită Comisia, având în vedere persistența unor lacune în ceea ce privește aplicarea practică a directivei, să solicite Rețelei europene de experți judiciari, în cooperare cu organismele de promovare a egalității, să lanseze un studiu global, ținând seama și de formele intersectoriale ale inegalității de gen și de motivele multiple de discriminare, care privesc diverse grupuri sociale vulnerabile, precum să își continue activitățile de monitorizare, să sprijine și să încurajeze statele membre în colectarea și furnizarea datelor, în vederea realizării întregului potențial al directivei; invită statele membre să colecteze date specifice mai pertinente, cuprinzătoare și comparabile privind hărțuirea și hărțuirea sexuală în domeniul accesului egal la bunuri și servicii, pentru a diferenția motivele de discriminare și încurajează, în această privință, o cooperare mai strânsă cu instituțiile de sector; invită Comisia să creeze o bază de date publică a legislației relevante și a jurisprudenței privind egalitatea de tratament între femei și bărbați ca modalitate de creștere a gradului de conștientizare în privința aplicării dispozițiilor juridice în acest domeniu;

42.  subliniază faptul că publicitatea este legată de domeniul bunurilor și serviciilor, care sunt prezentate consumatorilor în principal prin intermediul reclamelor; subliniază importanța publicității în crearea, perpetuarea și evoluția stereotipurilor de gen și a portretizărilor discriminatorii ale femeilor; invită, prin urmare, Comisia să realizeze un studiu privind egalitatea de gen în publicitate și să analizeze necesitatea și posibilitățile de îmbunătățire a egalității de tratament între femei și bărbați în sectorul publicității și de promovare a celor mai bune practici în acest domeniu; salută regulamentele și orientările naționale privind egalitatea dintre femei și bărbați în mass-media și solicită statelor membre să consolideze aceste dispoziții atunci când este necesar pentru a se asigura această egalitate;

43.  invită statele membre să încurajeze dialogul cu actorii relevanți care au un interes legitim să contribuie la combaterea discriminării pe criterii de sex în domeniul accesului la bunuri și servicii și al furnizării de bunuri și servicii;

44.  solicită statelor membre și Comisiei să integreze o abordare privind integrarea sectorială a dimensiunii de gen în consolidarea punerii în aplicare a directivei;

45.  invită Comisia ca, în acțiunile sale de monitorizare și susținere a statelor membre în aplicarea directivei, să coordoneze mai bine cerințele prevăzute în directivă cu alte directive privind egalitatea;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(2) JO C 11, 13.1.2012, p. 1.
(3) JO C 130, 30.4.2011, p. 4.
(4) PE 593.787.
(5) ECLI:EU:C:1996:170. A se vedea și declarația comună a Consiliului și a Comisiei, Addendum la concluziile procedurilor referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii.
(6) JO C 137 E, 27.5.2010, p. 68.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0007.
(8) Declarație comună a Consiliului și a Comisiei, Addendum la concluziile procedurilor referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii.


Fondurile UE pentru egalitatea de gen
PDF 383kWORD 59k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la fondurile UE pentru egalitatea de gen (2016/2144(INI))
P8_TA(2017)0075A8-0033/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei(2) anexată la CFM privind integrarea perspectivei de gen,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020 - Un buget al UE axat pe rezultate” (COM(2016)0603),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul anual de monitorizare al Orizont 2020 pe 2014” (SWD(2016)0123),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind „Fișele de program pentru cheltuielile operaționale din proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017” (COM(2016)0300),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind „Egalitatea de gen și emanciparea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020 (SWD(2015)0182),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată(5),

–  având în vedere studiul intitulat „The EU Budget for Gender Equality” (Bugetul UE pentru egalitatea de gen), publicat în 2015 de Parlamentul European, Departamentul tematic D și studiul de analizare a rezultatelor în urma folosirii fondurilor alocate egalității de gen într-o serie de state membre, publicat în 2016 de Departamentul tematic C,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 privind integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European(6),

–  având în vedere raportul Consiliului Europei intitulat ”Gender Budgeting: final report of the Group of specialists on gender budgeting” (Includerea perspectivei de gen în buget – raport final al grupului de experți privind includerea perspectivei de gen în buget) – Strasbourg 2005,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizele Comisiei pentru bugete și ale Comisiei pentru control bugetar (A8-0033/2017),

A.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene, consacrată în tratate; întrucât articolul 8 din TFUE stabilește principiul de abordare integrată a egalității precizând că, în toate acțiunile pe care le întreprinde, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei,

B.  întrucât în rândul celor 17 Obiective de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, care trebuie îndeplinite până în 2030, la obiectivul 5 regăsim egalitatea de gen, care se aplică transversal la toate cele 17 obiective;

C.  întrucât Angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen 2016-2019, publicat în decembrie 2015, a pus în evidență rolul esențial al finanțării UE în sprijinirea egalității de gen; întrucât nicio instituție UE nu aplică bugetarea de gen într-o manieră coerentă;

D.  întrucât deciziile privind cheltuielile și veniturile afectează femeile și bărbații în mod diferit;

E.  întrucât în Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(7), Parlamentul sprijină integrarea efectivă a perspectivei de gen;

F.  întrucât chestiunile legate de gen sunt mai des abordate domeniile de politici „ușoare”, precum dezvoltarea resurselor umane, decât în domeniile „grele”, precum infrastructura sau TIC, care primesc cel mai mare sprijin financiar;

G.  întrucât, pentru a găsi un echilibru între viața profesională și cea privată, trebuie pus la dispoziție un sistem bine conceput de concedii de îngrijire împreună cu structuri de îngrijire de calitate, convenabile și ușor accesibile, iar cheltuielile pentru aceste structuri trebuie considerate investiții în infrastructură; întrucât acești doi factori reprezintă o condiție prealabilă pentru participarea femeilor la piața muncii, în poziții de frunte, în domeniul științei și al cercetării și, prin urmare, o precondiție și pentru egalitatea de gen;

H.  întrucât declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei cere ca procedurile bugetare anuale aplicate pentru CFM 2014-2020 să integreze, după caz, elemente care reflectă problematica de gen, ținând seama de modalitățile în care cadrul financiar general al Uniunii contribuie la o mai mare egalitate de gen și asigură integrarea perspectivei de gen; întrucât, în pofida acestui fapt, angajamentul concret de a continua integrarea dimensiunii de gen trebuie accelerat, deoarece politicile existente au fost implementate doar într-o mică măsură, iar resursele bugetare alocate special pentru problematica de gen sunt insuficiente;

I.  întrucât, după criza din 2008, este evidentă o scădere a importanței egalității de gen la nivelul dezbaterilor publice și al programului de politici, atât la nivelul UE, cât și la nivel național; întrucât consolidarea fiscală și constrângerile bugetare impuse de criză riscă să reducă și mai mult resursele disponibile pentru strategiile și organismele care se ocupă de egalitatea de gen,

J.  întrucât, în condițiile în care ne confruntăm în momentul de față cu o criză de încredere în UE, asigurarea unei transparenței depline a finanțelor sale ar trebui să reprezinte o prioritate pentru toate instituțiile europene, iar ele trebuie să țină seama imperativ de acest aspect;

K.  întrucât obiectivul egalității de gen în Europa încă este departe de a fi atins, conform Indicelui egalității de gen pe 2015, publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE);

L.  întrucât egalitatea salarială reprezintă una dintre măsurile cele mai elocvente ale egalității de gen; întrucât, cu toate acestea, sunt la fel de importante eforturile depuse de UE și rezultatele acestora pentru a mări participarea femeilor la piața forței de muncă și pentru egalitatea între femei și bărbați în ceea ce privește independența economică, pentru promovarea egalității între femei și bărbați în procesul decizional, pentru combaterea violenței de gen și protejarea și sprijinirea victimelor, precum și pentru promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor în întreaga lume;

M.  întrucât, în 1995, Platforma de acțiune de la Beijing a Organizației Națiunilor Unite cerea să se aplice în procedurile bugetare o abordare atentă la aspectele de gen,

Observații generale

1.  salută intenția de a integra egalitatea de gen, conform articolului 8 din TFUE, ca obiectiv de politici transversal al bugetului UE, în fondurile și în programele UE;

2.  regretă, însă, că angajamentul politic la nivel înalt al UE pentru egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen nu se reflectă încă integral în alocările bugetare și în deciziile privind cheltuielile pentru toate domeniile de politici ale UE, ca parte a metodologiei de integrare a dimensiunii de gen în buget;

3.  menționează că integrarea dimensiunii de gen în buget face parte dintr-o strategie generală privind egalitatea de gen și, prin urmare, subliniază că implicarea instituțiilor UE în acest domeniu este esențială; regretă, în acest context, că nu a fost adoptată nicio strategie a UE privind egalitatea de gen pentru perioada 2016-2020 și invită Comisia să consolideze statutul Angajamentului său strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019, prin adoptarea sa sub formă de comunicare, dând curs Concluziilor Consiliului privind egalitatea de gen din 16 iunie 2016;

4.  subliniază importanța structurilor și a proceselor implicate în crearea bugetului și necesitatea de a le schimba pe cele demonstrate că susțin sau promovează în mod neintenționat inegalitatea de gen;

5.  menționează că creșterea nivelului de informare și de pregătire pe tema integrării dimensiunii de gen și a bugetării de gen sunt necesare pentru dezvoltarea unor structuri și a unor proceduri care acordă atenție aspectelor de gen;

6.  constată că unele programe ale UE (de exemplu, Fondul social european (FSE), Programul pentru drepturi, egalitate și cetățenie 2014-2020 (REC), programul Orizont 2020, Instrumentul pentru preaderare (IPA II), în domeniul ajutorului umanitar, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO)) conțin acțiuni specifice vizând egalitatea de gen, în timp ce altele (de exemplu, Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Fondul pentru ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)) conțin trimiteri la principiile generale ale egalității de gen, dar foarte puține programe stabilesc de fapt ținte clare și resurse specifice sau prevăd aplicarea și monitorizarea sistematică;

7.  regretă că anumite programe includ egalitatea de gen doar ca obiectiv transversal, ceea ce conduce nu numai la diminuarea sprijinului pentru acțiuni specifice de gen, ci și la situația în care sumele alocate problemelor de gen sunt aproape imposibil de estimat(8);

8.  regretă că majoritatea programelor finanțate de UE nu conțin acțiuni specifice cu alocări bugetare specifice pentru egalitatea de gen; remarcă că egalitatea de gen ar trebui recunoscută ca obiectiv de politici în titlurile relevante din buget, iar acest lucru trebuie realizat cu precizarea sumei alocate individual obiectivelor sau acțiunilor strategice, pentru a asigura o mai mare transparență și pentru a nu pune în umbră obiectivele privind egalitatea de gen; consideră, de asemenea, că sarcinile de control bugetar ar trebui să indice în ce măsură bugetul UE și execuția acestuia favorizează sau împiedică politicile privind egalitatea;

9.  regretă că instrumentele pentru integrarea perspectivei de gen, cum ar fi indicatorii de gen, evaluarea impactului de gen și bugetarea de gen, sunt folosite foarte rar în elaborarea și implementarea politicilor la nivelul UE sau de către instituțiile naționale; regretă că în prezent nu există date defalcate în funcție de gen și indicatori de gen cuprinzători și subliniază că EIGE ar trebui să colecteze toți indicatorii specifici de gen și datele defalcate în funcție de gen pentru a avea o imagine cât mai clară a impactului pe care l-ar avea egalitatea de gen în politicile UE, precum și a responsabilității financiare și bugetare corecte în legătură cu aceasta; subliniază rolul fundamental al EIGE în stimularea unei mai bune colaborări între statisticieni și cei care elaborează politicile, pentru a atrage atenția cu privire la problemele pe care le implică colectarea de date sensibile; prin urmare, cere din nou să se elaboreze mai mulți indicatori și statistici privind chestiunile de gen, pentru a permite evaluarea bugetului UE dintr-o perspectivă de gen și pentru a monitoriza integrarea dimensiunii de gen în buget;

10.  regretă că, în pofida faptului că declarația comună privind integrarea perspectivei de gen a fost anexată la CFM, s-au înregistrat puține progrese în acest domeniu;

11.  regretă profund faptul că din CFM 2014-2020 nu a rezultat nicio strategie clară referitoare la egalitatea de gen, cu obiective specifice, ținte și alocări concrete;

12.  regretă că în Comunicarea Comisiei privind evaluarea la jumătatea perioadei a CFM, publicată în septembrie 2016, nu se face nicio referire la aplicarea integrării perspectivei de gen;

13.  cere includerea strategiei privind egalitatea de gen și a integrării perspectivei de gen în semestrul european;

14.  subliniază că transparența și accesul la informațiile despre realizările din domeniul egalității de gen, și nu doar cele vizând implementarea egalității de gen, ar trebui să constituie o prioritate reală a Uniunii Europene;

15.  cere adoptarea dispozițiilor privind integrarea dimensiunii de gen și în domeniile de politici care nu sunt direct asociate cu egalitatea de gen, precum TIC, transportul, sprijinul pentru afaceri și investiții sau schimbările climatice;

16.  consideră că în toate etapele procesului bugetar ar trebui implicată o rețea de experți externi și de organizații externe, pentru a mări transparența și calitatea sa democratică, în special când este are legătură cu aplicarea integrării dimensiunii de gen în buget;

Finanțările UE pentru egalitatea de gen în ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)

17.  subliniază că fondurile ESI reprezintă cel mai important sprijin financiar pentru implementarea politicii egalității de gen în UE, în special în cazul FSE (Fondul social european), care urmărește promovarea integrării depline a femeilor pe piața muncii; subliniază că Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 prevede că integrarea perspectivei de gen este obligatorie în toate etapele programelor și proiectelor finanțate de FSE, inclusiv în fazele de pregătire, implementare, monitorizare și evaluare;

18.  subliniază rolul important al serviciilor publice în promovarea egalității de gen; invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona, pentru a transforma într-o realitate generală echilibrul între viața profesională și cea personală, precum și să folosească instrumentele și stimulentele corespunzătoare (inclusiv fondurile europene precum Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală) pentru a asigura finanțarea infrastructurii sociale necesare pentru a oferi îngrijiri accesibile și de bună calitate pentru copii și pentru alte persoane dependente, inclusiv pentru persoanele în vârstă dependente și membrii de familie cu dizabilități; menționează că acest fapt va conduce la încurajarea participării femeilor pe piața muncii și la independența economică a femeilor;

19.  deplânge faptul că femeile se confruntă încă cu inegalități la locul de muncă, precum nivelurile mai scăzute de participare pe piața muncii, diferențe de remunerare între femei și bărbați, incidența mai mare a contractelor de angajare atipice sau cu fracțiune de normă, drepturi de pensie mai nefavorabile, segregarea în carieră și niveluri mai scăzute de promovare; evidențiază importanța FSE în oferirea unor oportunități de finanțare pentru combaterea discriminării și pentru promovarea egalității de gen la locul de muncă;

20.  observă că abordarea tradițională nu ia în considerare munca neremunerată (cum ar fi îngrijirea copilului și a persoanelor în vârstă) la plata prestațiilor sociale;

21.  constată că, potrivit documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”, în intervalul 2014-2020 vor fi cheltuiți 5,85 miliarde EUR pentru măsurile de promovare a egalității de gen, din care 1,6 % sunt în cadrul FSE pentru prioritatea specifică de investiții „Egalitatea între bărbați și femei în toate domeniile, inclusiv în accesul la locurile de muncă, evoluția în carieră, reconcilierea între viața profesională și cea privată și promovarea unei remunerații egale pentru muncă egală”;

22.  subliniază că finanțările prin FEDR ar trebui să sprijine mai mult investițiile în serviciile de îngrijire a copiilor, de îngrijire a persoanelor în vârstă și în alte infrastructuri sociale, pentru a promova, printre alte rezultate concrete, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală;

23.  subliniază rolul important al FEADR în ceea ce privește asigurarea finanțării necesare pentru sprijinirea administrației publice și a infrastructurii sociale din zonele rurale și promovarea accesului femeilor la terenuri și la investiții;

24.  invită Comisia să propună noi acțiuni specifice ce urmăresc să încurajeze participarea femeilor pe piața muncii, precum programul specific finanțat de FEADR de sprijinire a antreprenoriatului în rândul femeilor;

25.  invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să exploateze potențialul accesării simultane a mai multor oportunități de finanțare din fondurile ESI, pentru a sprijini proiecte care vizează promovarea egalității de gen; evidențiază importanța aplicării principiului parteneriatului în cadrul fondurilor ESI, care contribuie în mod pozitiv la integrarea perspectivei de gen la nivel local;

26.  reamintește că este importantă cerința de a include indicatori defalcați în funcție de gen în monitorizarea și evaluarea programelor operaționale, după cum prevede Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile ESI, pentru a respecta obiectivul egalității de gen în faza de implementare;

27.  regretă că, în pofida eforturilor de a crea un „standard” în acest domeniu, nu s-a stabilit încă o metodă sistematică pentru implementarea integrării perspectivei de gen în fondurile ESI și nici nu s-au stabilit sau vizat încă acțiunile specializate legate de o strategie generală de integrare a dimensiunii de gen; invită Comisia și statele membre să aloce mai multe resurse pentru egalitatea de gen unde este nevoie și să monitorizeze în mod sistematic implementarea integrării perspectivei de gen;

28.  reamintește că fondurile ESI sunt condiționate ex-ante de perspectiva de gen care impune pregătiri pentru formarea personalului relevant și pentru implicarea organismelor responsabile de egalitatea de gen pe tot parcursul etapelor de pregătire și de implementare a programelor; invită Comisia să se asigure că este îndeplinită această cerință; îndeamnă la utilizarea eficientă a actualelor organisme permanente de promovare a egalității de gen la nivelul statelor membre; salută cu entuziasm, în acest context, cele mai bune practici naționale, precum rețeaua „Comunitatea europeană de practică pentru integrarea dimensiunii de gen”(Gender CoP) din Suedia; îndeamnă statele membre să garanteze independența, eficacitatea, precum și competențele necesare și resursele adecvate pentru organismele din domeniul egalității, pentru ca acestea să-și poată îndeplini principalele sarcini;

29.  subliniază că este important să se acorde prioritate și o atenție deosebită măsurilor din cadrul fondurilor ESI care sprijină investițiile în servicii educaționale, sociale, de asistență medicală și în structuri de îngrijire a copilului, având în vedere că aceste servicii sunt afectate de reduceri ale finanțării publice la nivel național, regional și local și că investițiile ar conduce la creșterea locurilor de muncă;

30.  recomandă creșterea ajutorului financiar acordat în cadrul CFM infrastructurilor și serviciilor sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă;

Finanțarea UE pentru egalitatea gen în domeniul drepturilor fundamentale, al egalității și cetățeniei prin programul „Drepturi, egalitate și cetățenie 2014-2020” (REC)

31.  regretă că liniile bugetare ale Programului REC 2014-2020 nu menționează resursele alocate fiecărui obiectiv al programului, ceea ce îngreunează foarte mult analizarea cheltuielilor dedicate egalității de gen și combaterii violenței împotriva femeilor;

32.  constată că, potrivit documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”, cele două obiective legate de egalitatea de gen și de programul Daphne pentru combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă aproximativ 35 % din fondurile Programului REC, în timp ce bugetul pentru egalitatea de gen în domeniul drepturilor fundamentale, al egalității și al cetățeniei prin REC 2014-2020 este de 439,5 milioane EUR; subliniază că majoritatea fondurilor vor fi alocate obiectivului Daphne, și nu celui vizând egalitatea de gen; consideră că este regretabil faptul că Daphne nu are o linie bugetară separată, având în vedere acesta este, în momentul de față, unul din obiectivele specifice ale Programului REC; subliniază că Daphne are nevoie de sprijin financiar suficient, iar vizibilitatea și profilul său de mare succes trebuie menținute;

33.  subliniază că, pentru perioada 2014-2020, invitațiile de participare emise în cadrul obiectivului Daphne au ca temă toate formele de violență împotriva femeilor sau a copiilor; constată că majoritatea resurselor sunt desinate combaterii și prevenirii violenței asociate practicilor nocive (39 %) și sprijinirii victimelor violenței de gen, ale violenței domestice și ale violenței din relațiile intime, prin servicii specializate de sprijin destinate femeilor (24 %);

34.  remarcă faptul că în cadrul obiectivului privind egalitatea de gen, au fost incluse următoarele priorități: independența economică egală între femei și bărbați și echilibrul între viața profesională și cea personală (44 % din resursele alocate); promovarea bunelor practici legate de rolurile de gen și depășirea stereotipurilor de gen în educație și formare profesională și la locul de muncă (44 %) și sprijinirea rețelelor la nivelul UE dedicate temelor vizând egalitatea de gen (12 %);

35.  subliniază că construirea cetățeniei ar trebui să implice nu doar apărarea și extinderea drepturilor, ci și bunăstarea, prosperitatea, educația și formarea fără stereotipuri de gen, precum și accesul la servicii sociale și de asistență medicală, inclusiv la sănătatea sexuală și reproductivă;

36.  regretă, însă, reducerea fondurilor disponibile pentru obiectivul specific Daphne; subliniază că creditele bugetare aferente programului Daphne s-au ridicat la 18 milioane EUR în credite de angajament în 2013, comparativ cu 19,5 milioane EUR în 2012 și peste 20 milioane EUR în 2011; remarcă, totodată, că programul de lucru REC a prevăzut puțin peste 14 milioane de EUR pentru acest obiectiv în 2016;

37.  invită Comisia ca, la pregătirea programului anual de lucru, să respecte distribuția adecvată și echitabilă a sprijinului financiar între diferitele domenii vizate de obiectivele specifice ale Programului REC, ținând seama și de nivelul de finanțare alocat deja în perioada de programare anterioară (2007-2013);

38.  invită Comisia să mărească sprijinul acordat rețelelor europene care se ocupă de egalitatea de gen, consolidând, astfel, oportunitățile pentru o mai bună învățare reciprocă (peer-to-peer learning), în special în rândul autorităților de la nivel subnațional; consideră, îndeosebi, că este nevoie de sprijin concret pentru a mări participarea femeilor la procesele decizionale;

39.  cere o mai mare claritate pentru modul în care obiectivul privind combaterea violenței este urmărit în Programul REC; subliniază că este important ca fondurile să ajungă la organizațiile de la firul ierbii și la autoritățile locale și regionale pentru a garanta succesul implementării; consideră că ar trebui acordată prioritate acelor organizații care se ocupă de prevenirea violenței și de ajutarea victimelor tuturor formelor de violență;

40.  recunoaște că trebuie sprijinită aplicarea actualelor inițiative privind egalitatea de gen la nivel local și regional, cum ar fi Carta europeană pentru egalitatea dintre bărbați și femei în viața la nivel local;

41.  invită Comisia să întărească obligația de a colecta date defalcate pe gen în implementarea acestui program, ca instrument esențial pentru o analiză efectivă a bugetării de gen;

Finanțarea UE pentru egalitatea de gen în domeniul cercetării și inovării prin intermediul programului Orizont 2020

42.  subliniază că Programul Orizont 2020 (denumit în continuare „programul”), în conformitate cu cerințele articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, integrează egalitatea de gen și dimensiunea de gen în cercetare ca temă transversală, în fiecare dintre diferitele etape ale programului de lucru;

43.  atrage atenția asupra celor trei obiective de integrare în cadrul acestui program, și anume: promovarea egalității de gen și a echilibrului de gen în echipele de proiect; asigurarea echilibrului de gen în procesul decizional; integrarea unei dimensiuni de gen în conținutul cercetării;

44.  salută faptul că acest program oferă sprijin organismelor din cercetare în implementarea planurilor vizând egalitatea de gen; salută proiectul comun al Comisiei și al Institutului European pentru Egalitatea de Gen de creare a unui instrument online pentru planurile privind egalitatea de gen, ca mijloc de identificare și de schimb de bune practici cu părțile interesate relevante;

45.  salută faptul că solicitanții au posibilitatea de a include în propunerile lor, drept cheltuieli eligibile, formarea și studiile specifice pe tema dimensiunii de gen;

46.  salută faptul că echilibrul de gen în rândul personalului reprezintă unul dintre factorii importanți în criteriile de evaluare din acest program și că modul în care este luată în considerare analiza din perspectiva sexului sau genului într-o propunere este analizat de evaluatori împreună cu celelalte aspecte relevante ale propunerii;

47.  salută indicatorii specifici folosiți pentru a monitoriza implementarea perspectivei egalității de gen în program, precum și faptul că, în ceea ce privește echilibrul de gen în grupurile consultative prevăzute în programul Orizont 2020, participarea femeilor a fost de 52 % în 2014(9);

48.  consideră că este necesară o reexaminare suplimentară pentru a evalua rezultatele, bazată, de asemenea, pe indicatori, cum ar fi procentul de femei participante și coordonatoare de proiect în acest program, precum și pentru a propune ajustări pentru acțiunile specifice, dacă este necesar;

49.  cere să i se acorde o și mai mare atenție integrării perspectivei de gen în cadrul programului, precum și să se elaboreze ținte specifice privind egalitatea de gen în strategii, programe și proiecte în toate etapele ciclului de cercetare;

50.  cere să se păstreze o linie de finanțare independentă pentru proiectele de schimbări structurale legate de gen (cum ar fi Egalitatea de gen în cercetare și inovare (GERI) pentru perioada 2014-2016), precum și pentru alte teme vizând egalitatea de gen în cercetare și inovare;

51.  salută faptul că unul dintre obiectivele din componenta „Știință cu și pentru societate” este asigurarea egalității de gen atât în procesul de cercetare, cât și în conținutul cercetării; salută, totodată, acordarea burselor „Sprijin pentru organizațiile de cercetare pentru aplicarea planurilor de egalitate de gen” și „Promovarea egalității de gen în programul Orizont 2020 și în Spațiul european de cercetare”; regretă, totuși, faptul că nu există linii bugetare speciale pentru obiectivele prevăzute în acest program;

Alte programe și fonduri care conțin obiective specifice privind egalitatea de gen

52.  subliniază că dezastrele naturale au un impact major asupra infrastructurii asociate serviciilor publice și, prin urmare, femeile sunt afectate în mod deosebit; invită Comisia să introducă în Fondul de solidaritate al Uniunii Europene cerința unei analize din perspectiva genului atunci când se evaluează impactul asupra populațiilor;

53.  remarcă faptul că în domeniul acțiunilor externe și al cooperării pentru dezvoltare, Planul de acțiune privind egalitatea de gen (GAP) pentru perioada 2016-2020 acoperă activitățile UE în țările terțe și că există mai multe instrumente de asistență externă care sprijină obiectivele egalității de gen;

54.  subliniază că fetele și femeile care sunt victime ale conflictelor armate au dreptul la îngrijirile medicale necesare, inclusiv accesul la contracepție, la contracepția de urgență și la avort; reamintește că ajutorul umanitar al UE trebuie să promoveze drepturile fetelor și femeilor în temeiul dreptului umanitar internațional și nu ar trebui să fie supus restricțiilor impuse de alți parteneri donatori, după cum se menționează în bugetul UE pentru exercițiul financiar 2016; salută abordarea UE în această privință; încurajează Comisia să își mențină poziția;

55.  invită Comisia să aloce sume din fondurile pentru dezvoltare ale UE serviciilor de planificare familială modernă și voluntară și serviciilor de sănătate a reproducerii, pentru a soluționa problema lipsurilor financiare provocate de reglementarea cunoscută sub numele de „global gag”, instituită de noul guvern al SUA, și, astfel, a salva viețile femeilor, a le proteja sănătatea și a preveni răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală;

56.  subliniază că integrarea perspectivei de gen se numără, de asemenea, printre principiile fondatoare ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) creat recent; cere din nou să se ia în considerare dimensiunea de gen și în politicile privind migrația și azilul, asigurând accesul femeilor la spații sigure, la îngrijiri medicale specifice legate de sănătatea sexuală și reproductivă, precum și drepturile conexe și cere să se acorde o atenție specifică persoanelor vulnerabile, cum ar fi femeile care au fost victime ale violenței, inclusiv ale violenței sexuale, precum și minorilor neînsoțiți și altor grupuri de risc, inclusiv persoanelor LGTBI;

57.  solicită ca, în cadrul politicilor referitoare la migrație și azil, să fie adoptat un set cuprinzător de orientări privind dimensiunea de gen pentru întreaga UE, cu finanțare corespunzătoare pentru programe ample de pregătire a celor care ar putea veni în contact profesional cu refugiații și cu solicitanții de azil; subliniază că aceste orientări ar trebui să acorde atenție nevoilor specifice ale femeilor refugiate și altor violențe de gen conexe, precum traficul de femei și de fete;

58.  evidențiază problema actuală a supraaglomerării din centrele de primire a refugiaților și impactul pe care îl are acest lucru asupra siguranței femeilor; solicită utilizarea într-o mai mare măsură a FAMI pentru îmbunătățirea centrelor de primire, dotându-le cu dormitoare și instalații sanitare separate pentru femei și bărbați, precum și acces la servicii de sănătate specifice în funcție de gen, inclusiv la îngrijire prenatală și postnatală;

59.  consideră că statele membre ar trebui încurajate să folosească mai mult fondurile de coeziune și fondurile ESI împreună cu FAMI, pentru a promova integrarea refugiaților pe piața muncii, acordând o atenție deosebită acordată modului în care serviciile accesibile de îngrijire a copilului permit femeilor refugiate să aibă acces la un loc de muncă;

60.  solicită reexaminarea finanțării crescute și a extinderii domeniului de aplicare pentru programele Daphne și Odysseus, evaluându-se extinderea acestor programe astfel încât să acopere și vulnerabilitățile extreme de care suferă femeile refugiate și să asigure un sprijin mai mare în rezolvarea acestor probleme specifice de gen;

61.  subliniază că au fost mobilizate și alte fonduri, cum ar fi Fondul pentru securitate internă, instrumente financiare speciale, cum ar fi Instrumentul pentru sprijinul de urgență, și alte instrumente și granturi ad-hoc, pentru a răspunde nevoilor apărute în contextul actualei crize a refugiaților; subliniază dificultățile întâmpinate în monitorizarea folosirii acestor fonduri, în special, dintr-o perspectivă de gen și solicită ca folosirea finanțării din partea UE în acest domeniu să fie coordonată, eficientă, transparentă și să țină seama de aspectele de gen;

62.  solicită finanțări specifice pentru a sprijini măsuri specifice care implică organizațiile la firul ierbii și autoritățile locale și regionale, pentru a garanta că sunt asigurate nevoile de bază și că sunt protejate drepturile omului, siguranța și securitatea femeilor și a fetelor solicitante de azil, refugiate și migrante, inclusiv a femeilor gravide și a celor în vârstă, precum și a persoanelor LGTBI;

Recomandări în materie de politici

63.  își reiterează solicitarea ca integrarea dimensiunii de gen în buget să fie folosită la toate nivelurile procedurii bugetare a UE; solicită utilizarea consistentă integrării dimensiunii de gen în buget, pe parcursul întregii proceduri bugetare, pentru a utiliza cheltuielile bugetare ca mijloc de promovare a egalității de gen;

64.  solicită integrarea și aplicarea solidă și efectivă a dimensiunii de gen în elaborarea bugetelor și a perspectivei de gen în programele de finanțare ale UE după 2020, în vederea măririi finanțării UE pentru măsurile de combatere a discriminării de gen, ținându-se cont de următoarele aspecte:

   (i) identificarea aspectelor problematice implicite și explicite legate de problematicile genului;
   (ii) identificarea - atunci când este posibil - a alocărilor de resurse relevante; precum și
   (iii) evaluarea modului în care programele de finanțare ale UE vor permite continuarea sau schimbarea actualelor inegalități dintre femei și bărbați (și grupuri de femei și bărbați), fete și băieți, precum și a tiparelor relațiilor de gen;

65.  solicită ca pentru toate titlurile din bugetul UE să se urmărească obiective și standarde la fel de ferme în materie de egalitate de gen și de integrare a perspectivei de gen;

66.  solicită să se specifice clar sumele alocate fiecărui obiectiv sau acțiune din cadrul politicilor dedicate egalității de gen, pentru a asigura o mai mare transparență și răspundere;

67.  menționează că integrarea dimensiunii de gen nu este un exercițiu punctual și că integrarea ei în buget necesită o implicare continuă pentru înțelegerea dimensiunii de gen, ceea ce include analize și consultări și rectificări bugetare continue, care să țină cont de nevoile în schimbare ale femeilor și ale bărbaților, ale băieților și fetelor;

68.  consideră că fondurile acordate de UE în cadrul actualului CFM pentru îndeplinirea obiectivelor angajamentului strategic pentru egalitatea de gen, în valoare de 6,17 miliarde EUR, reprezintă un prim pas;

69.  consideră că evaluarea la jumătatea perioadei a CFM ar fi putut reprezenta o ocazie de a îmbunătăți rezultatele obținute de bugetul UE în susținerea egalității de gen, dar și de a face publice aceste realizări;

70.  regretă, prin urmare, decizia Comisiei de a nu aborda implementarea integrării perspectivei de gen în evaluarea la jumătatea perioadei a CFM și cere măsuri mai specifice pentru rezolvarea acestui aspect;

71.  cere să se folosească indicatori specifici de gen în etapa de selecție, de monitorizare și de evaluare a proiectelor pentru toate acțiunile care primesc finanțare de la bugetul UE; cere, totodată, realizarea obligatorie de studii de impact din perspectiva genului, ca o condiție generală ex ante, precum și colectarea sistematică de date defalcate pe gen despre beneficiari și participanți;

72.  recomandă ferm să se facă publice date defalcate pe gen, pentru a asigura răspunderea și transparența financiară;

73.  cere ca metodologia utilizată în raportul „Indicele egalității de gen pe 2015 - Măsurarea egalității de gen în Uniunea Europeană 2005-2012”, publicat de EIGE în 2015, să fie adoptată pentru măsurarea inegalității de gen, ca bază pentru planificarea și implementarea programelor de finanțare ale UE;

74.  invită instituțiile UE și statele membre să organizeze programe regulate de pregătire și de asistență tehnică privind instrumentele de integrare a dimensiunii de gen pentru întreg personalul implicat în elaborarea politicilor și în procedurile bugetare; solicită folosirea bugetării de gen atât în strategiile europene, cât și în cele naționale pentru o promovare mai eficientă a egalității de gen;

75.  invită Comisia ca, în procesul de transpunere a directivelor privind egalitatea de gen, să monitorizeze atent eficacitatea organismelor și procedurilor naționale de soluționare a plângerilor;

76.  cere Curții de Conturi Europene să încorporeze perspectiva de gen când analizează execuția bugetului UE, în ceea ce privește atât obiectivele specifice ale politicilor UE în materie de egalitate, cât și aspectele orizontale ale acestor politici, și în recomandările sale, dar și în rapoartele sale speciale; cere statelor membre să introducă dimensiunea de gen în bugetele lor, pentru a analiza programele și politicile guvernamentale, impactul lor asupra alocării resurselor și contribuția lor la egalitatea între bărbați și femei;

77.  își reiterează îngrijorarea cu privire la dezechilibrul de gen evident (cu cea mai mare diferență dintre toate instituțiile UE) în rândul membrilor Curții de Conturi Europene, ce cuprinde în prezent 28 de bărbați și doar trei femei (cu două mai puțin decât la începutul lui 2016); solicită Consiliului ca, din acest moment și până când va fi atins un echilibru acceptabil, să propună Parlamentului doi candidați, o femeie și un bărbat, pentru fiecare numire viitoare;

78.  laudă eforturile biroului Comisarului pentru drepturile omului în Polonia, care, potrivit Legii privind egalitatea de tratament, este organismul de promovare a egalității responsabil de punerea în aplicare a legislației privind egalitatea de tratament; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la reducerile bugetare recente care afectează serviciile responsabile de egalitatea de gen din cadrul biroului Comisarului pentru drepturile omului; reamintește că organismul național responsabil de egalitate ar trebui să aibă un număr adecvat de angajați și fonduri corespunzătoare, iar independența sa ar trebui respectată și menținută;

o
o   o

79.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 436, 24.11.2016, p. 51.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p.470.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0338.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0072.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(8) Documentul de lucru al Comisiei partea I privind „Fișele de program pentru cheltuielile operaționale” care însoțește proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2016)0300), p. 15.
(9) Comisia Europeană, Direcția generală pentru cercetare și inovare, „Horizon 2020 Annual Monitoring Report 2014”, ISBN 978-92-79-57749-9, p. 44.


Implicațiile megadatelor asupra drepturilor fundamentale
PDF 443kWORD 61k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la implicațiile megadatelor asupra drepturilor fundamentale: viața privată, protecția datelor, nediscriminarea, securitatea și impunerea respectării legii (2016/2225(INI))
P8_TA(2017)0076A8-0044/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 1, 7, 8, 11, 14, 21, 47 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere principiile directoare privind reglementarea fișierelor informatice care conțin date cu caracter personal stabilite de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în Rezoluția sa 45/95 din 14 decembrie 1990,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(1) (RGPD) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” din 6 mai 2015, COM(2015)0192,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal din 28 ianuarie 1981 (ETS nr. 108) și Protocolul adițional la aceasta din 8 noiembrie 2001 (ETS nr. 181)(3),

–  având în vedere Recomandarea CM/Rec(2010)13 din 23 noiembrie 2010 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind protecția persoanelor în cazul prelucrării automatizate a datelor cu caracter personal legate de crearea unor tipologii pe bază de criterii specifice („profiling”)(4),

–  având în vedere avizul 7/2015 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 19 noiembrie 2015, intitulat „Să facem față provocărilor în era megadatelor”: un apel la transparență, la controlul de către utilizatori, la protecția datelor începând cu momentul conceperii și la asumării răspunderii”(5),

–  având în vedere avizul 8/2016 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 23 septembrie 2016, intitulat „Avizul AEPD privind aplicarea coerentă a drepturilor fundamentale în era megadatelor”(6),

–  având în vedere declarația Grupului de lucru pentru protecția datelor „Articolul 29” din 16 septembrie 2014 privind impactul expansiunii megadatelor asupra protecției persoanelor în cazul prelucrării automatizate a datelor lor cu caracter personal în UE(7),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0044/2017),

A.  întrucât megadatele („big data”) se referă la colectarea, analizarea și acumularea periodică a unor cantități mari de date, inclusiv cu caracter personal, de la o varietate de surse, care sunt prelucrate automatizat prin algoritmi informatici și tehnici avansate de procesare, utilizând atât date stocate, cât și date transmise, pentru a genera anumite corelații, tendințe și tipare (analiza megadatelor);

B.  întrucât anumite cazuri de utilizare a megadatelor implică instruirea dispozitivelor de inteligență artificială, cum ar fi rețelele neuronale și modelele statistice, pentru a prezice anumite evenimente și comportamente; întrucât datele de instruire sunt adesea de o calitate îndoielnică și nu sunt neutre;

C.  întrucât progresul tehnologiilor de comunicare și utilizarea omniprezentă a echipamentelor electronice, a gadgeturilor de monitorizare, a platformelor de socializare online și a interacțiunilor și rețelelor web, inclusiv a dispozitivelor care transmit informații fără intervenția umană, au condus la apariția unor seturi de date masive, în continuă expansiune, care, prin tehnici de procesare și analiză avansate oferă o imagine de o profunzime fără precedent asupra comportamentului uman, a vieții private și a societăților noastre;

D.  întrucât serviciile de informații din țările terțe și din statele membre se bazează din ce în ce mai mult pe prelucrarea și pe analiza unor astfel de seturi de date, care fie nu sunt reglementate de niciun cadru juridic, fie, mai recent, au făcut obiectul unor acte legislative a căror compatibilitate cu legislația primară și secundară a Uniunii dă naștere la îngrijorări și rămâne să fie stabilită;

E.  întrucât creșterea intimidării, a violenței împotriva femeilor și a vulnerabilității copiilor are loc, de asemenea, și pe internet; întrucât Comisia și statele membre ar trebui să adopte toate măsurile legale necesare pentru a combate aceste fenomene;

F.  întrucât un număr crescând de corporații, întreprinderi, organe și agenții, organizații guvernamentale și neguvernamentale (precum și sectoarele public și privat în general), liderii politici, societatea civilă, lumea universitară, comunitatea științifică și cetățenii în general au profitat de aceste seturi de date și de analiza megadatelor pentru a ameliora competitivitatea, inovația, previziunile pieței, campaniile politice, publicitatea direcționată, cercetarea științifică și elaborarea politicilor în domeniul transporturilor, fiscalității, serviciilor financiare, orașelor inteligente, ordinii și siguranței publice, transparenței, sănătății publice și reacției în caz de dezastre, precum și pentru a influența alegerile și rezultatele politice, de exemplu, prin intermediul comunicațiilor specifice;

G.  întrucât piața megadatelor este în creștere ca urmare a faptului că tehnologia și procesul decizional determinat de date sunt acceptate din ce în ce mai mult ca oferind soluții; întrucât nu există încă nicio metodologie pentru realizarea unei evaluări bazate pe dovezi a impactului total al megadatelor, dar există dovezi care sugerează că analiza megadatelor poate avea un impact orizontal semnificativ, atât în sectorul public, cât și în cel privat; întrucât Strategia privind piața unică digitală pentru Europa a Comisiei recunoaște potențialul tehnologiilor bazate pe date, al serviciilor și al megadatelor de a acționa drept catalizator pentru creșterea economică, inovarea și digitalizarea în UE;

H.  întrucât analiza megadatelor generează valoare adăugată în numeroase moduri, cu numeroase exemple pozitive, care implică importante posibilități pentru cetățeni, de exemplu în domeniul îngrijirii sănătății, al luptei împotriva schimbărilor climatice, al reducerii consumului de energie, al îmbunătățirii siguranței transporturilor și capacitării orașelor inteligente, îmbunătățind astfel eficiența și optimizarea activității întreprinderilor și contribuind la condiții de muncă mai bune și la detectarea și combaterea fraudei; întrucât megadatele pot conferi un avantaj competitiv proceselor decizionale ale întreprinderilor europene în timp ce sectorul public poate beneficia de o eficiență mai ridicată grație unei mai bune înțelegeri a diferitelor niveluri de evoluții socioeconomice;

I.  întrucât megadatele oferă avantajele menționate anterior cetățenilor, lumii universitare, comunității științifice, sectoarelor public și privat, dar implică și riscuri semnificative, în special în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la confidențialitate, protecția și securitatea datelor, dar și libertatea de exprimare și nediscriminare, garantate de Carta drepturilor fundamentale și de legislația UE; întrucât pseudonimizarea și tehnicile de criptare pot diminua riscurile legate de analiza megadatelor și, prin urmare, joacă un rol important în protejarea confidențialității persoanei vizate, stimulând, în același timp, inovarea și creșterea economică; întrucât aceste elemente trebuie să fie considerate ca făcând parte din revizuirea actuală a Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice;

J.  întrucât generalizarea senzorilor, producția cvasipermanentă de date și activitățile contemporane de procesare a datelor nu sunt întotdeauna transparente, punând la încercare capacitatea persoanelor și a autorităților de a evalua procesele și scopul colectării, ale compilării, ale analizei și ale utilizării datelor cu caracter personal; întrucât se poate remarca apariția unei estompări între datele cu caracter personal și cele fără caracter personal, generată de utilizarea megadatelor, fapt care poate duce la crearea de noi date cu caracter personal;

K.  întrucât sectorul megadatelor este în creștere cu 40 % pe an, de șapte ori mai repede decât piața IT; întrucât concentrarea seturilor mari de date produse de noile tehnologii oferă informații esențiale pentru corporațiile mari, declanșând modificări fără precedent ale echilibrului de putere dintre cetățeni, guverne și actorii privați; întrucât o astfel de concentrare a puterii în mâinile corporațiilor ar putea consolida monopolurile și practicile abuzive și ar putea avea un efect negativ asupra drepturilor consumatorilor și a concurenței loiale pe piață; întrucât interesele persoanei, precum și protecția drepturilor fundamentale ar trebui să fie examinate în continuare în contextul fuziunilor megadatelor;

L.  întrucât megadatele au un potențial nedescoperit imens ca factor determinant al productivității și ca o modalitate de a oferi produse și servicii mai bune cetățenilor; subliniază, totuși, că utilizarea generalizată a dispozitivelor inteligente, a rețelelor și a aplicațiilor web de către cetățeni, întreprinderi și organizații nu indică în mod necesar satisfacție privind produsele oferite, ci mai degrabă o înțelegere mai largă a faptului că aceste servicii au devenit indispensabile pentru a trăi, a comunica și a lucra, în pofida unei lipse a înțelegerii riscurilor pe care acestea le pot prezenta la adresa bunăstării, a securității și a drepturilor noastre;

M.  întrucât ar trebui să se facă o diferențiere între cantitatea datelor și calitatea datelor pentru a înlesni utilizarea eficace a megadatelor (algoritmi și alte instrumente de analiză); întrucât datele de slabă calitate și/sau procedurile de slabă calitate care stau la baza proceselor decizionale și a instrumentelor analitice ar putea duce la algoritmi părtinitori, la corelații false, la erori, la o subestimare a implicațiilor juridice, sociale și etice, la riscul utilizării datelor în scopuri discriminatorii sau frauduloase și la marginalizarea rolului oamenilor în aceste procese, ducând la proceduri decizionale greșite cu impact negativ asupra vieții și oportunităților cetățenilor, în special ale grupurilor marginalizate, precum și la un impact negativ asupra societăților și întreprinderilor;

N.  întrucât responsabilitatea și transparența algoritmice ar trebui să însemne punerea în aplicare a măsurilor tehnice și operaționale care să asigure transparența, nediscriminarea procesului decizional automatizat și a calculării probabilităților comportamentului individual; întrucât transparența ar trebui să ofere persoanelor informații pertinente privind logica utilizată, semnificația și consecințele preconizate; întrucât aceasta ar trebui să includă informații cu privire la analiza megadatelor de instruire și să permită cetățenilor să înțeleagă și să monitorizeze deciziile care îi afectează;

O.  întrucât analiza datelor și algoritmii au un impact din ce în ce mai mare asupra informațiilor puse la dispoziția cetățenilor; întrucât astfel de tehnici, dacă sunt utilizate greșit, pot pune în pericol drepturile fundamentale la informație, precum și libertatea și pluralismul mass-mediei; întrucât sistemul de radiodifuziune publică în statele membre are legătură directă cu nevoile democratice, sociale și culturale ale fiecărei societăți și cu nevoia de conservare a pluralității mass-mediei, astfel cum se prevede în Protocolul privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre la Tratatul de la Amsterdam (11997D/PRO/09);

P.  întrucât proliferarea procesării și analizei datelor, numărul masiv de actori implicați în colectarea, păstrarea, prelucrarea, stocarea și schimbul de date și combinarea de seturi masive de date care conțin date cu și fără caracter personal dintr-o varietate de surse, deși au însemnat oportunități semnificative, au creat mari incertitudini pentru cetățeni și pentru sectoarele public și privat cu privire la cerințele exacte pentru respectarea legislației actuale a UE în materie de protecție a datelor;

Q.  întrucât există o mulțime de sisteme tradiționale nestructurate ce cuprind volume vaste de date pe care întreprinderile le-au colectat timp de ani de zile, care au sisteme neclare de guvernare a datelor și care ar trebui să fie aduse în conformitate în mod sistematic;

R.  întrucât ar trebui încurajată o cooperare mai strânsă și o mai mare coerență între diferitele organisme de reglementare și autoritățile de supraveghere în domeniul concurenței, al protecției consumatorilor și al protecției datelor la nivel național și la nivelul UE, cu scopul de a asigura o abordare coerentă și o mai bună înțelegere a implicațiilor megadatelor pentru drepturile fundamentale; întrucât stabilirea și dezvoltarea în continuare a Digital Clearing House(8) ca rețea voluntară de organisme de asigurare a respectării legii pot contribui la îmbunătățirea activității lor și la activitățile respective de punere în aplicare a legii, precum și la aprofundarea sinergiilor și la protejarea drepturilor și intereselor persoanelor;

Considerații generale

1.  subliniază faptul că perspectivele și posibilitățile oferite de megadate pot fi pe deplin exploatate de către cetățeni, de către sectoarele public și privat, de mediul universitar și de comunitatea științifică numai atunci când încrederea publicului în aceste tehnologii este asigurată prin respectarea riguroasă a drepturilor fundamentale, prin conformitatea cu legislația actuală a UE privind protecția datelor și prin existența securității juridice pentru toți actorii implicați; subliniază că prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi făcută numai în conformitate cu oricare dintre temeiurile juridice prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/679; consideră că este esențial ca transparența și informarea corectă a publicului vizat să fie vitale pentru edificarea încrederii publice și pentru protecția drepturilor individuale;

2.  subliniază că respectarea legislației existente privind protecția datelor, împreună cu standarde etice și științifice solide, sunt esențiale pentru stabilirea încrederii în soluțiile legate de megadate, precum și pentru fiabilitatea acestora; subliniază, de asemenea, că informațiile obținute prin analiza megadatelor nu oferă o perspectivă imparțială asupra oricărui subiect și au gradul de fiabilitate pe care îl au datele însele; evidențiază faptul că analiza predictivă bazată pe megadate poate oferi doar o probabilitate statistică și prin urmare nu poate prezice întotdeauna comportamentul individual; subliniază, prin urmare, că sunt esențiale standarde științifice și etice stricte pentru a gestiona colectarea de date și a evalua rezultatele acestor analize;

3.  subliniază că informațiile sensibile referitoare la persoane pot fi desprinse din date care nu sunt sensibile, ceea ce estompează linia dintre datele sensibile și cele care nu sunt sensibile;

4.  subliniază faptul că slabele cunoștințe și înțelegere ale persoanelor individuale referitoare la natura megadatelor permit utilizarea informațiilor cu caracter personal în moduri neintenționate; remarcă faptul că educația și conștientizarea în privința drepturilor fundamentale sunt de o importanță majoră în UE; îndeamnă instituțiile UE și statele membre să investească în competențele digitale și în sporirea conștientizării cu privire la drepturile digitale, la confidențialitate și la protecția datelor în rândul cetățenilor, inclusiv al copiilor; subliniază faptul că această educație ar trebui să abordeze înțelegerea principiilor/a logicii referitoare la modul în care funcționează algoritmii și procesele decizionale automatizate, precum și la modul de interpretare a acestora într-un mod semnificativ; subliniază, de asemenea, nevoia de educare pentru a stimula înțelegerea locului și modului în care sunt colectate fluxurile de date (și anume extragerea de informații de pe site-uri web, combinarea datelor provenite din fluxuri cu datele provenite din rețelele de socializare și dispozitivele conectate, precum și agregarea acestora într-un nou flux de date);

Megadatele pentru scopuri comerciale și în sectorul public

Confidențialitatea și protecția datelor

5.  subliniază că dreptul Uniunii privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, dreptul la egalitate și la nediscriminare, precum și dreptul persoanelor de a primi informații cu privire la logica implicată în procesul decizional automatizat și crearea de profiluri, precum și dreptul de a solicita o cale de atac, se aplică prelucrării datelor atunci când prelucrarea este precedată de tehnici de pseudonimizare sau, în orice caz, atunci când utilizarea datelor fără caracter personal ar putea afecta viața privată a persoanelor sau alte drepturi și libertăți, ducând la stigmatizarea unor grupuri întregi de populație;

6.  subliniază faptul că piața unică digitală trebuie să fie construită pe baza unor rețele fiabile, de încredere și de mare viteză și a unor servicii care garantează drepturile fundamentale ale persoanei vizate la protecția datelor și la confidențialitate, încurajând în același timp inovarea și analiza megadatelor pentru a crea condițiile potrivite și condiții competitive egale pentru a impulsiona economia digitală europeană;

7.  subliniază, de asemenea, posibilitatea identificării din nou a persoanelor prin corelarea diferitelor tipuri de date anonimizate; subliniază că legislația Uniunii privind protecția confidențialității și a datelor cu caracter personal se aplică prelucrării unor astfel de date corelate numai în cazul în care o persoană poate, într-adevăr, să fie identificată din nou;

8.  subliniază că principiile menționate mai sus ar trebui să servească drept cadru pentru procedurile decizionale din sectoarele public și privat și pentru alți actori care utilizează datele; subliniază că este nevoie de un nivel mai ridicat de responsabilitate și transparență algoritmice cu privire la prelucrarea și analizarea datelor de către sectoarele public și privat și de orice alți actori care utilizează analiza datelor, ca un instrument esențial pentru a garanta că fiecare persoană este informată în mod corespunzător cu privire la prelucrarea datelor lor cu caracter personal;

9.  subliniază rolul fundamental pe care Comisia, Comitetul european pentru protecția datelor, autoritățile naționale de protecție a datelor și alte autorități de supraveghere independente ar trebui să îl joace în viitor pentru a promova transparența și garanțiile procedurale, securitatea juridică în general și, mai specific, standardele concrete care protejează drepturile și garanțiile fundamentale asociate cu utilizarea prelucrării și analizei datelor de către sectoarele privat și public; solicită o colaborare mai strânsă între autoritățile de reglementare a conduitei în mediul digital pentru a consolida astfel sinergiile dintre cadrele de reglementare pentru consumatori și autoritățile în materie de concurență și de protecție a datelor; solicită finanțarea adecvată și asigurarea personalului pentru respectivele autorități; recunoaște, de asemenea, necesitatea creării unei case de compensare digitală;

10.  subliniază faptul că scopul intrinsec al megadatelor ar trebui să fie de a obține corelări comparabile cu cât mai puține date cu caracter personal posibil; subliniază, în acest sens, faptul că comunitățile științifice, cele de afaceri și comunitățile publice ar trebui să se axeze asupra cercetării și a inovării în domeniul anonimizării;

11.  recunoaște faptul că aplicarea pseudonimizării, anonimizării sau criptării datelor cu caracter personal poate reduce riscurile pentru persoanele vizate atunci când datele cu caracter personal sunt utilizate în aplicații de megadate; evidențiază, de asemenea, avantajele pseudonimizării prevăzute în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) ca garanție adecvată; reamintește faptul că anonimizarea este un proces ireversibil prin care datele cu caracter personal nu mai pot fi utilizate în mod exclusiv pentru a identifica sau pentru a individualiza o persoană fizică; consideră că obligațiile contractuale ar trebui să asigure că datele anonimizate nu vor fi reidentificate folosind corelări suplimentare prin combinarea a diferite surse de date; invită sectoarele public și privat, precum și alți actori implicați în analiza megadatelor să evalueze în mod regulat aceste riscuri ținând seama de noile tehnologii și să justifice caracterul adecvat al măsurilor adoptate; invită Comisia, Comitetul european pentru protecția datelor și alte autorități de supraveghere independente să pregătească orientări cu privire la modul de a anonimiza datele în mod corespunzător pentru a evita abuzarea pe viitor de aceste măsuri și a monitoriza practicile;

12.  îndeamnă sectoarele public și privat, precum și alți operatori de date să folosească instrumentele prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor, cum ar fi codurile de conduită și sistemele de certificare, pentru a încerca să obțină o mai mare siguranță cu privire la obligațiile lor specifice în temeiul dreptului Uniunii și să își aducă practicile și activitățile la conformitate cu normele juridice și la garanțiile adecvate ale UE;

13.  invită Comisia și statele membre să se asigure că tehnologiile bazate pe date nu limitează sau nu discriminează accesul la un mediu mass-media pluralist, ci mai degrabă stimulează libertatea și pluralismul mass-mediei; subliniază faptul că cooperarea între guverne, instituțiile de învățământ și organizațiile mass-media vor juca un rol esențial în asigurarea faptului că alfabetizarea în domeniul mass-mediei digitale este sprijinită pentru a capacita cetățenii și a le proteja drepturile la informație și la libertatea de exprimare;

14.  consideră că publicarea datelor cu caracter personal de către autoritățile publice din motive de interes public, cum ar fi prevenirea corupției, conflictele de interese, frauda fiscală și spălarea banilor, poate fi permisă într-o societate democratică cu condiția ca: datele să fie divulgate în termenii prevăzuți de lege, să existe garanții corespunzătoare și respectiva publicare să fie necesară pentru scopul vizat și proporțională cu acesta;

Securitatea

15.  recunoaște valoarea adăugată a dezvoltării tehnologice care va contribui la îmbunătățirea securității; recunoaște că unele dintre cele mai presante riscuri asociate cu activitățile de prelucrare a datelor, precum tehnicile de megadate, în special în contextul „internetului obiectelor” care constituie un motiv de îngrijorare pentru cetățeni, includ încălcările normelor de securitate, accesul neautorizat la date și supravegherea ilegală; consideră că contracararea unor astfel de pericole fără a se încălca drepturile fundamentale necesită o cooperare reală și concertată între sectoarele privat și public, autoritățile de asigurare a siguranței și ordinii publice și autoritățile de supraveghere independente; subliniază, în acest context, că ar trebui acordată o atenție specială securității sistemelor de e-guvernare, precum și unor măsuri juridice suplimentare, cum ar fi responsabilitatea pentru programele informatice;

16.  consideră că utilizarea criptării de la un capăt la celălalt ar trebui să fie, de asemenea, încurajată și, dacă este cazul, solicitată în conformitate cu principiul protecției datelor începând cu momentul conceperii; recomandă, în acest sens, ca orice cadru legislativ viitor să interzică în mod specific furnizorilor de criptare, furnizorilor de servicii de comunicații și tuturor celorlalte organizații (la toate nivelurile lanțului de aprovizionare) să permită sau să faciliteze „uși secrete (backdoors)”;

17.  subliniază că intensificarea generării de date și a fluxurilor de date implică noi vulnerabilități și noi provocări în materie de securitate a informațiilor; solicită, în acest context, utilizarea confidențialității în mod implicit și începând cu momentul conceperii, tehnici de anonimizare atunci când este cazul, și, după caz, tehnici de criptare și evaluări obligatorii ale impactului asupra confidențialității; subliniază faptul că astfel de măsuri ar trebui să fie aplicate de toți actorii importanți implicați în analiza megadatelor în sectoarele privat și public, precum și alți actori care lucrează cu date sensibile, cum ar fi avocații, ziariștii și persoanele care lucrează în sectorul sănătății pentru a se asigura că megadatele nu sporesc expunerea la riscuri legate de securitatea informațiilor;

18.  reamintește că, în temeiul articolului 15 din Directiva 2000/31/CE, statele membre nu trebuie nici să impună furnizorilor obligația generală de supraveghere a informațiilor pe care le transmit sau le stochează atunci când furnizează serviciile de transmitere, de stocare și de găzduire, și nici obligația generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe care să sugereze că activitățile sunt ilicite; reamintește că, în special, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauzele C-360/10 și C-70/10, a respins măsurile de „supraveghere activă” pentru aproape toți utilizatorii serviciilor vizate (furnizorii de acces la internet, într-una dintre cauze, și o rețea socială, în cealaltă cauză) și a precizat că este exclus orice ordin care impune unui furnizor de servicii de găzduire să desfășoare o supraveghere generală;

Nediscriminarea

19.  subliniază că, din cauza seturilor de date și a sistemelor algoritmice utilizate pentru efectuarea de evaluări și previziuni în diferitele etape ale prelucrării datelor, megadatele pot duce nu numai la cazuri de încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, ci și la un tratament diferențiat și o discriminare indirectă față de grupuri de persoane cu caracteristici similare, în special în ceea ce privește corectitudinea și egalitatea de șanse în accesul la educație și la ocuparea forței de muncă, recrutarea sau evaluarea persoanelor, ori stabilirea noilor obiceiuri de consum ale utilizatorilor rețelelor sociale;

20.  invită Comisia, statele membre și autoritățile de protecție a datelor să identifice și să ia toate măsurile posibile pentru a minimiza discriminarea și părtinirea algoritmice și să dezvolte un cadru etic comun solid pentru prelucrarea transparentă a datelor cu caracter personal și a procesele decizionale automatizate care ar putea orienta utilizarea datelor și continuarea asigurării respectării dreptului Uniunii;

21.  invită Comisia, statele membre și autoritățile de protecție a datelor să evalueze în mod specific nevoia nu doar de transparență algoritmică, ci și de transparență cu privire la posibilele părtiniri în datele de instruire utilizate pentru a trage concluzii pe baza megadatelor;

22.  recomandă ca întreprinderile să efectueze evaluări regulate privind nivelul de reprezentativitate a seturilor de date, să analizeze dacă acestea sunt afectate de elemente părtinitoare și să elaboreze strategii pentru depășirea acestora; evidențiază necesitatea de a se analiza exactitatea și pertinența estimărilor de analiză a datelor pe baza echității și preocupărilor de natură etică;

Megadatele cu scopuri științifice

23.  subliniază că analiza megadatelor poate fi benefică pentru dezvoltarea și cercetarea științifică; consideră că dezvoltarea și utilizarea analizei megadatelor în scopuri științifice ar trebui să se desfășoare cu respectarea drepturilor fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale și în conformitate cu actuala legislație a Uniunii privind protecția datelor;

24.  reamintește că, în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor, prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice poate avea drept rezultat doar date agregate, care nu pot fi aplicate din nou persoanelor;

Megadatele utilizate pentru impunerea respectării legii

Confidențialitatea și protecția datelor

25.  reamintește tuturor autorităților de ordine și siguranță publică care utilizează procesarea și analiza datelor că Directiva (EU) 2016/680: se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către statele membre, în scopul asigurării respectării ordinii și siguranței publice; solicită ca colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul asigurării respectării siguranței și ordinii publice trebuie întotdeauna să fie adecvate, pertinente și să nu fie excesive în raport cu scopurile determinate, explicite și legitime pentru care acestea sunt prelucrate; afirmă că scopul și necesitatea colectării unor astfel de date trebuie să fie clar demonstrate; afirmă că orice decizie bazată numai pe prelucrarea automatizată, inclusiv stabilirea unui profil, care produce un efect juridic advers privind persoana vizată sau care o afectează în mod semnificativ, este interzisă, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat de legislația Uniunii sau a statelor membre care reglementează activitățile operatorului și care oferă garanții adecvate privind drepturile și libertățile persoanei vizate, cel puțin privind dreptul de a obține o intervenție umană din partea operatorilor; invită Comisia, Comitetul european pentru protecția datelor și alte autorități de supraveghere independente să emită orientări, recomandări și bune practici în vederea precizării criteriilor și condițiilor pentru deciziile bazate pe stabilirea de profiluri și utilizarea megadatelor în scopul asigurării respectării ordinii și siguranței publice;

26.  subliniază importanța respectării Directivei (EU) 2016/680 în ceea ce privește efectuarea în prealabil a unor evaluări de impact și audituri care să țină seama de preocupările de ordin etic, pentru a evalua caracterul integrator, acuratețea și calitatea datelor, precum și pentru ca persoanele vizate de decizii și/sau actorii implicați în procesele decizionale să fie în măsură să înțeleagă și să conteste colectarea sau analizarea, tiparele și corelațiile, prevenind orice efect nociv asupra anumitor grupuri de persoane;

27.  subliniază faptul că încrederea cetățenilor în serviciile digitale poate fi subminată grav de activitățile de supraveghere în masă ale guvernului și de accesul nejustificat la datele cu caracter comercial și la alte date cu caracter personal de către autoritățile de asigurare a siguranței și ordinii publice;

28.  reamintește că legislația care permite autorităților publice să obțină acces la conținutul comunicațiilor electronice în mod generalizat trebuie să fie considerată drept compromițătoare pentru esența dreptului fundamental de respectare a vieții private a persoanei, astfel cum este garantat de articolul 7 din cartă;

29.  subliniază nevoia includerii unor orientări și sisteme în cadrul licitațiilor publice pentru modelele, instrumentele și programele bazate pe metadate în scopul asigurării respectării siguranței și ordinii publice, pentru a garanta faptul că codul de bază poate fi și este verificat de autoritatea de aplicare a legii înainte de achiziționarea finală și că acesta poate fi verificat în privința caracterului adecvat, a corectitudinii și a securității, având în vedere că transparența și răspunderea sunt limitate de programele informatice brevetate; subliniază faptul că anumite modele de poliție predictivă sunt mai favorabile confidențialității decât altele, cum ar fi în cazul realizării unor predicții probabilistice referitoare la locuri sau evenimente, dar nu și la persoane fizice;

Securitatea

30.  subliniază necesitatea absolută de a proteja bazele de date referitoare la ordinea și siguranța publică de încălcări ale securității și acces ilegal, întrucât acest lucru este un motiv de îngrijorare pentru cetățeni; consideră, prin urmare, că pentru soluționarea acestor probleme este necesară o cooperare concertată și eficace între organele de ordine și siguranță publică, sectorul privat, guvernele și autoritățile independente de supraveghere în materie de protecție a datelor; insistă asupra nevoii de a garanta securitatea adecvată pentru datele cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva (UE) 2016/680, precum și de a minimaliza vulnerabilitățile, prin intermediul unor arhitecturi securizate și descentralizate ale bazelor de date;

Nediscriminarea

31.  atrage atenția asupra faptului că, dat fiind caracterul intruziv al deciziilor și măsurilor luate de autoritățile de ordine și siguranță publică - inclusiv prin mijloacele de prelucrare a datelor și de analiză a acestora - în viața și drepturile cetățenilor, este necesar să se procedeze cu prudență maximă în vederea împiedicării discriminării ilegale și vizării anumitor persoane sau grupuri de persoane definite prin referire la rasă, culoare, origine etnică sau socială, trăsături genetice, limbă, religie sau convingere, opinii politice sau de orice altă natură, proprietate, naștere, handicap, vârstă, gen, exprimare sau identitate de gen, orientare sexuală, situație rezidențială, sănătate sau apartenență la o minoritate națională care fac adesea obiectul stabilirii unui profil etnic sau al unei aplicări mai intense a legii de către autoritățile de ordine și siguranță publică, precum și a persoanelor care se întâmplă să fie definite prin caracteristici specifice; solicită să se asigure o formare corespunzătoare pentru colectorii de date din prima linie și pentru utilizatorii de informații rezultate din analiza datelor;

32.  invită autoritățile de ordine și siguranță publică din statele membre care utilizează analizele de date să respecte cele mai înalte standarde de etică atunci când analizează date și să se asigure că există intervenție și răspundere umană în diferitele etape ale procesului decizional, nu numai pentru a evalua reprezentativitatea, acuratețea și calitatea datelor, ci și pentru a verifica pertinența tuturor deciziilor luate pe baza acestor informații;

o
o   o

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(2) JO L 119, 4.5.2016, p. 89.
(3) http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/108
(4) https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805cdd00
(5) https://secure.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Opinions/2015/15-11-19_Big_Data_EN.pdf
(6) https://secure.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Opinions/2016/16-09-23_BigData_opinion_EN.pdf
(7) http://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/documentation/opinion-recommendation/files/2014/wp221_en.pdf
(8) Avizul 8/2016 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 23 septembrie 2016, p. 15


Norme minime de protecție a iepurilor de crescătorie
PDF 361kWORD 61k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2017 referitoare la standardele minime pentru protecția iepurilor de crescătorie (2016/2077(INI))
P8_TA(2017)0077A8-0011/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 13 și 43 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor,

–  având în vedere Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor,

–  având în vedere Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare,

–  având în vedere Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne;

–  având în vedere Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă,

–  având în vedere sondajul special Eurobarometru 442 intitulat „Atitudinea europenilor față de bunăstarea animalelor”, publicat în martie 2016,

–  având în vedere avizul științific din 12 ianuarie 2011 al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind bunăstarea animalelor în timpul transportului,

–  având în vedere avizul științific din 11 octombrie 2005 al EFSA privind „Impactul sistemelor actuale de adăpostire și creștere asupra sănătății și bunăstării iepurilor de crescătorie”,

–  având în vedere capitolul 7.5 din Codul sanitar pentru animalele terestre privind „Sacrificarea animalelor” al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE),

–  având în vedere Codul de recomandări pentru bunăstarea iepurilor al guvernului britanic,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0011/2017),

A.  întrucât, în ceea ce privește creșterea animalelor, cuniculicultura este pe locul al patrulea în lume și al doilea în UE din punct de vedere numeric;

B.  întrucât producătorii europeni trebuie să respecte standarde ridicate de sănătate și bunăstare animală care nu sunt întotdeauna obligatorii în țările terțe din care UE importă animale pentru sacrificare;

C.  întrucât consumatorii sunt tot mai atenți la controalele condițiilor de creștere a animalelor;

D.  întrucât sectorul creșterii iepurilor a fost foarte afectat de reducerea consumului de carne din Uniunea Europeană și de criza economică din sectorul agricol și întrucât prețurile de vânzare au scăzut cu aproximativ 20 % în trei ani în timp ce costurile de producție au rămas aceleași;

E.  întrucât ar trebui să se țină seama de contribuția nutrițională a cărnii de iepure și rolul producției de carne de iepure în economia familială, cu o rată importantă de ocupare a forței de muncă feminine, în multe zone rurale cu posibilități reduse de diversificare a creșterii animalelor;

F.  întrucât ar trebui să se țină seama în egală măsură de bunăstarea fermierilor și cea a animalelor;

G.  întrucât majoritatea iepurilor sunt crescuți pentru producția de carne, cu peste 340 de milioane de iepuri sacrificați anual pentru carne; întrucât cuniculicultura reprezintă mai puțin de 1% din producția animală finală a UE;

H.  întrucât sectorul creșterii iepurilor din UE cunoaște un declin constant, iar datele pentru 2016 indică o reducere a cotei de piață cu 4,7 % , din cauza tendinței în scădere a consumului de carne de iepure; întrucât sectorul operează în condițiile pieței globale și nu beneficiază de ajutoare directe sau de intervenții pe piață în cadrul primului pilon din politica agricolă comună;

I.  întrucât UE are un sold negativ în balanța comercială cu China în ceea ce privește carnea de iepure; întrucât 99 % din carnea de iepure importată în UE provine din China; întrucât, dacă nu se vor lua măsuri, producătorii chinezi vor câștiga competiția cu producătorii din UE, cu efecte negative asupra bunăstării animalelor;

J.  întrucât este important și necesar să se realizeze și să se mențină o creștere a iepurilor rentabilă pentru a putea contribui la menținerea structurii rurale și a locurilor de muncă, în special pentru femei, în zone în care alte tipuri de producție nu sunt posibile, precum și la oferirea în continuare de produse alimentare variate și de înaltă calitate;

K.  întrucât, la nivel mondial, Uniunea Europeană se află pe primul loc între țările producătoare de iepuri, înaintea Asiei și în special a Chinei care, cu o producție de 417 000 de tone de carcase este cel mai mare exportator;

L.  întrucât crescătorii de iepuri și sectorul în ansamblu au interesul să asigure că creșterea iepurilor, în conformitate cu modelul de producție european, continuă să mențină cele mai înalte standarde la nivel mondial în ceea ce privește siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și respectarea mediului;

M.  întrucât creșterea iepurilor în Europa se bazează pe coexistența unor sisteme de producție diferite și reprezintă un mijloc important de diversificare a veniturilor a numeroase exploatații mici pe întreg teritoriul;

N.  întrucât, cu un consum mediu de 1,70 kg pe locuitor, carnea de iepure este una din cel mai puțin consumate tipuri de carne în Uniune (între 1 și 2 % din totalul de carne consumată);

O.  întrucât, în ceea ce privește iepurii de crescătorie din Europa, există preocupări serioase legate de condițiile necorespunzătoare de viață, nivelurile ridicate de stres, mortalitatea și morbiditatea ridicate, potrivit constatărilor EFSA datând deja din 2005; întrucât adăpostirea, alimentarea, genetica, aspectele sanitare și optimizarea stării emoționale a iepurilor de crescătorie sunt aspecte importante pentru actorii sectorului creșterii iepurilor, în special în ceea ce privește menținerea sănătății și bunăstării animalelor;

P.  întrucât, de la domesticirea lor, majoritatea iepurilor în UE sunt crescuți în general în baterii, ale căror specificații pot diferi, și deseori diferă, de la țară la țară;

Q.  întrucât iepurii, la fel ca alte specii care conviețuiesc cu omul, păstrează elemente ale comportamentului lor natural și, prin urmare, este necesar să se efectueze în continuare cercetări privind măsurile și condițiile care pot fi aplicate în timpul creșterii pentru ca, pe cât posibil, iepurii să-și păstreze comportamentul natural, cu condiția ca aceasta să aibă efecte pozitive asupra propriei lor sănătăți;

R.  întrucât, pentru creșterea intensivă, se folosesc rase de iepuri cu creștere rapidă și precoce, numiți în trecut „iepuri de carne”, în special hibrizi comerciali utilizați în fermele industriale de creștere pentru producția de animale de carne;

S.  întrucât sistemele de producție ecologică, în care iepurii pentru îngrășare sunt ținuți în țarcuri de grup, cu acces la o zonă restrânsă de pășune și la mai mult spațiu în general, reprezintă o posibilă alternativă la creșterea în baterii, deși aceste sisteme de adăpostire în grup pot pune probleme legate de interacțiunile sociale negative și agresivitatea între animale, provocând leziuni care le afectează sănătatea și calitatea vieții, precum și recrudescența bolilor transmise pe care oro-fecală;

T.  întrucât anumite norme naționale de producție ecologică prevăd creșterea iepurilor în țarcuri de grup, cu acces la o mică zonă de pășune la baza țarcului;

U.  întrucât, ca în cazul altor specii, cum ar fi păsările, s-ar putea efectua cercetări privind sistemele de producție alternative, printre care sistemele de producție ecologică, ce ar putea să ofere consumatorilor o gamă mai largă de alimente și care, până în prezent, au fost dezvoltate într-o măsură restrânsă;

V.  întrucât, având în vedere cele de mai sus, ar trebui efectuate noi cercetări privind provocările și oportunitățile legate de sistemele de adăpostire în grup;

W.  întrucât importanța economică redusă a sectorului în UE reprezintă un element disuasiv puternic pentru cercetarea și inovarea destinate să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea iepurilor;

X.  întrucât există norme europene minime pentru protecția porcilor(1), vițeilor(2), găinilor ouătoare(3) și puilor de carne(4), precum și Directiva Consiliului privind protecția animalelor de fermă(5), dar nu există nicio legislație specifică a Uniunii privind standardele minime de protecție a iepurilor; întrucât un număr tot mai consumatori și cetățeni din UE solicită ca creșterea iepurilor să fie supusă reglementării și ca bunăstarea lor să fie îmbunătățită;

Y.  întrucât interdicția privind creșterea găinilor ouătoare în cuști convenționale impusă de Directiva 1999/74/CE este în prezent în vigoare și a fost transpusă cu succes în marea majoritate a statelor membre;

Z.  întrucât anumite state membre dispun de legislație națională și cerințe legale privind creșterea iepurilor și au dezvoltat ghiduri de bune practici în colaborare cu sectorul; întrucât în 2012, Austria a interzis creșterea iepurilor în cuști pentru producția de carne și Belgia are în vigoare legislație care vizează eliminarea treptată a bateriilor și înlocuirea lor cu sisteme de țarcuri până în 2025;

AA.  întrucât strategia Uniunii Europene privind bunăstarea animală susține necesitatea aplicării integrale a legislației existente înainte de a se introduce noi dispoziții și întrucât dezvoltarea de ghiduri ale bunelor practici ar trebui încurajată;

AB.  întrucât, având în vedere cererea pentru o tranziție la sisteme de producție alternative și dată fiind ponderea economică modestă a creșterii iepurilor în producția animală europeană, statele membre și Comisia ar trebui încurajate să efectueze noi cercetări în ceea ce privește sănătatea, bunăstarea, creșterea, adăpostirea, alimentația, comportamentul și asomarea iepurilor;

AC.  întrucât avizul științific al EFSA din 2005 privind sistemele de adăpostire și creștere pentru iepurii de crescătorie a recomandat mărirea dimensiunii cuștilor, reducerea coeficienților de densitate maximă pentru animalele în creștere și intervenții terapeutice, printre care utilizarea aditivilor pentru reducerea bolilor;

AD.  întrucât recomandările privind sacrificarea animalelor, inclusiv metodele de asomare și cunoștințele necesare operatorilor, din Codul sanitar pentru animalele terestre al OIE (Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor) se aplică iepurilor;

AE.  întrucât articolul 3 din Directiva 98/58/CE a Consiliului privind protecția animalelor de fermă impune să se ia „toate măsurile rezonabile” pentru a asigura bunăstarea animalelor, iar articolul 4 definește standardele de adăpostire a animalelor în termeni de „experiență dobândită” și „cunoștințe științifice”, care include standardele stabilite de EFSA și OIE;

Observații generale

1.  constată că iepurii sunt crescuți în general în cuști convenționale neîmbunătățite, un mediu steril în care se află doar o adăpătoare și un alimentator și care nu îndeplinește condițiile unei creșteri optime, în concordanță cu ultimele date științifice; observă, de asemenea, că uneori iepurii sunt hrăniți în mod exclusiv cu granule, fără substanțe fibroase, și că dimensiunile reduse ale cuștilor sterile din sârmă pot provoca comportamente anormale;

2.  observă că este nevoie de cercetări noi privind sistemele de adăpostire care ar putea să promoveze calitatea sănătății și să limiteze riscul de îmbolnăvire sau infectare a animalelor;

3.  recunoaște că alternative la creșterea iepurilor în baterii sunt utilizate cu succes, cum ar fi țarcurile sau sistemele de cuști și hrănirea iepurilor în principal cu iarbă, care îmbunătățesc confortul și calitatea vieții iepurilor de crescătorie; consideră că ar trebui dezvoltate, îmbunătățite și încurajate sistemele alternative, recunoscând totodată că cererea de carne de iepure din astfel de sisteme rămâne limitată din cauza impactului pe care costurile de producție suplimentare îl au asupra prețului plătit de consumator;

4.  încurajează utilizarea sistemelor de țarcuri colective pentru iepuri pentru că oferă un spațiu vital mai generos, făcând posibil comportamentul social și locomotor; subliniază faptul că utilizarea sistemelor de țarcuri colective îmbunătățește calitatea vieții iepurilor de crescătorie, permițându-le o viață mai apropiată de cea din natură; subliniază că sănătatea animalelor depinde și de alte două practici fermiere importante, și anume condițiile ambientale ale clădirilor și dezvoltarea de practici de creștere adecvate, de biosecuritate și de gestionare;

5.  invită statele membre și Comisia să efectueze cercetări noi pentru a găsi cele mai bune sisteme de adăpostire posibile pentru a îmbunătăți calitatea vieții animalelor în diferitele tipuri de creștere și pentru a face posibilă realizarea unor îmbunătățiri în ferme, garantând totodată sustenabilitatea acestora;

6.  subliniază faptul că întreaga cantitate de carne de iepure de pe piața UE trebuie să respecte standarde ridicate de siguranță și calitate a alimentelor, precum și criteriile de calitate a vieții animalelor, inclusiv în cazul importurilor din țări terțe; subliniază pericolele concurenței neloiale din partea țărilor terțe în cazul în care nu se aplică importurilor standarde și criterii echivalente;

7.  solicită Comisiei și statelor membre să mențină calitatea și siguranța cărnii de iepure de import prin efectuarea unor controale și inspecții în momentul intrării importurilor în Uniune;

8.  salută introducerea Platformei europene pentru calitatea vieții animalelor și invită Comisia și statele membre să facă schimburi și să valorifice codurile de bune practici în domeniul creșterii iepurilor;

Reproducția selectivă a iepurilor

9.  subliniază că creșterea iepurilor în UE este extrem de intensivă, deși condițiile în care iepurii sunt crescuți și ținuți variază din cauza diferențelor în ceea ce privește scopul pentru care sunt crescuți iepurii și cerințele consumatorilor între piețe și între statele membre;

10.  subliniază că mărimea cuștii variază în funcție de vârsta și greutatea animalelor și că aceasta influențează mișcări cum ar fi întinderea, șederea sau ridicarea în picioare cu urechile ridicate (o poziție pentru a privi tipică speciei), ridicarea pe picioarele din spate, învârtirea fără dificultăți și efectuarea de salturi; subliniază că această lipsă de exercițiu poate conduce, de asemenea, la slăbirea oaselor, comportamente stereotipe și leziuni ale părții inferioare a labelor;

11.  subliniază că sistemele de adăpostire s-au îmbunătățit în timp, incluzând noi elemente precum suporturile pentru labe, în scopul reducerii leziunilor și al îmbunătățirii calității vieții; subliniază totuși că unele modele mai vechi de cuști utilizate pot avea o formă inadecvată în raport cu standardele moderne;

12.  constată cu îngrijorate că există o rată intrinsec ridicată a bolilor și a mortalității în cazul iepurilor de crescătorie din cauza unor factori precum frecvența mai mare a infestării cu paraziți (coccidioză, viermi etc.) și sensibilitatea la boli infecțioase cum ar fi VHD și mixomatoza;

13.  subliniază că EFSA a constatat în 2005 că ratele mortalității și morbidității la iepurii de crescătorie păreau a fi mult mai ridicate decât la alte specii de animale de fermă, din cauza infecțiilor enterice și respiratorii și a problemelor reproductive; constată, de asemenea, că același raport EFSA a avertizat cu privire la riscurile mai mari pentru sănătatea iepurilor rezultate din producția la sol în comparație cea în cuști, în special din cauza coccidiozei și infestării cu paraziți;

14.  salută progresele realizate de numeroși producători prin introducerea unor îmbunătățiri la proiectarea sistemelor de adăpostire, în conformitate cu recomandările EFSA; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la volumul redus de tratamente și cercetări în cazul bolilor la iepurii de crescătorie;

Creșterea iepurilor

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că iepurii crescuți și îngrășați pentru producția de carne în UE sunt ținuți în cuști vechi, care nu sunt conforme cerințelor de creștere moderne și în care spațiul pentru fiecare iepure este mai mic decât suprafața a două coli de hârtie A4 obișnuite;

16.  subliniază faptul că iepurii sunt animale foarte sensibile și pot fi afectați de o gamă largă de probleme de calitate a vieții și de boli datorate condițiilor inadecvate de creștere, inclusiv virusuri mortale, boli respiratorii și răni ale jaretelor provocate de șederea pe solul din plasă de sârmă din cuști;

17.  subliniază numărul redus de instrumente terapeutice de care dispun crescătorii de iepuri și veterinarii pentru a aborda problemele de sănătate care apar și consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a remedia insuficiența cercetării și investițiilor în medicamente pentru utilizări minore și tratarea speciilor minore;

18.  constată, de asemenea, că nutriția are un impact major asupra calității vieții animalelor și a sănătății lor și, prin urmare, consideră că iepurii ar trebui să aibă permanent la dispoziție o alimentație echilibrată, cu doze adecvate de alimente fibroase;

19.  constată, cu toate acestea, că riscurile sanitare sunt limitate datorită unor norme europene de sănătate foarte stricte și subliniază că, în conformitate cu legislația în vigoare(Directiva 98/58/CE), animalele bolnave ar trebui să primească imediat tratament medical și să fie izolate în timpul convalescenței sau, dacă este necesar, eutanasiate;

20.  recunoaște importanța de a oferi cursuri de formare persoanelor implicate în toate aspectele legate de manipularea animalelor în cuniculicultură, precum și cu privire la ghidurile de bune practici bazate pe analize tehnice și științifice fiabile, în scopul de a îmbunătăți performanța și înțelegerea cu privire la cerințele relevante în domeniul bunăstării animalelor, evitând astfel provocarea de suferințe inutile animalelor;

21.  evidențiază că iepurii înțărcați pentru îngrășare și femelele ținute în sisteme alternative de adăpostire comune, care oferă în general 750 cm²/iepure pentru iepurii în creștere și 800 cm²/iepure pentru femele, beneficiază de mai mult spațiu de mișcare, interacțiune socială și joacă și că platformele cu care sunt echipate aceste sisteme permit iepurilor să evite agresorii dispărând din calea acestora, oferind un spațiu separat femelelor care alăptează;

22.  recunoaște că aceste sisteme de adăpostire implică costuri pentru fermieri, care trebuie luate în considerare prin oferirea de asistență financiară acelor fermieri care decid să le folosească în creșterea iepurilor; invită Comisia să sprijine sectorul creșterii iepurilor în cadrul viitoarelor bugete ale UE; observă că sprijin financiar este disponibil în cadrul programelor de dezvoltare rurală pentru sprijinirea fermierilor care aplică măsuri de bunăstare animală care îmbunătățesc bunăstarea iepurilor;

23.  reamintește că orice măsură obligatorie luată va trebui să fie însoțită de bugetul necesar pentru sprijinirea crescătorilor de iepuri; de asemenea, susține că ar trebui introdusă o rubrică specifică pentru promovarea consumului de carne de iepure;

24.  subliniază că intensificarea cercetării cu privire la adăpostirea în grup a femelelor ar aduce beneficii pentru bunăstarea acestora, în special în ceea ce privește perioada în care femelele trebuie ținute în adăposturi separate și momentul în care trebuie apoi reintroduse în grup;

25.  recomandă ca masculii cu vârsta de peste 12 săptămâni păstrați pentru reproducere să fie întotdeauna adăpostiți separat în orice sistem, din cauza problemelor de agresiune;

Transport și sacrificare

26.  subliniază că transportul este o experiență stresantă pentru iepuri; subliniază că iepurilor ar trebui să li se dea hrană și apă înainte de a fi transportați pe distanțe lungi și ar trebui să primească în mod suficient alimente, apă și spațiu în tranzit și că durata transportului ar trebui să fie pe cât posibil limitată, din cauza sensibilității speciei; subliniază faptul că există o mare varietate de factori de stres care afectează bunăstarea animalelor, printre care se află căldura, inaniția, deshidratarea, durerea și traumele, frigul, răul de mișcare și frica;

27.  subliniază că bunăstarea iepurilor de crescătorie pe durata transportului și a sacrificării depinde și de atitudinile și de procedurile de manevrare utilizate de fermieri, transportatori și personalul din abatoare, precum și de logistica transportului; invită Comisia să monitorizeze transpunerea și aplicarea imediată legislației UE relevante, în special Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului;

28.  subliniază că iepurii ar trebui să fie complet asomați înainte de sacrificare, astfel încât să nu cunoască forme de suferință, durere sau stres; reamintește că sacrificarea nu trebuie să prezinte riscul ca animalul asomat să-și recapete cunoștința, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului privind protecția animalelor în momentul uciderii; reamintește că dezvoltarea cercetării practice cu privire la tehnicile de asomare utilizate pe alte specii ar permite utilizarea unor metode de asomare electrică sau alte metode de asomare, cum ar fi asomarea cu un amestec de gaze, adecvate caracteristicilor specifice ale iepurilor, care să poată fi viabile din punct de vedere comercial și mai umane;

Rezistența la antimicrobiene

29.  recunoaște eforturile producătorilor europeni de a reduce utilizarea antibioticelor în creșterea iepurilor; subliniază că utilizarea pe scară largă a antibioticelor în creșterea iepurilor, în special în ceea ce privește tipurile de creștere intensivă, poate contribui la creșterea rezistenței la antimicrobiene;

30.  subliniază că utilizarea excesivă a antibioticelor poate conduce la creșterea rezistenței la antibiotice și că este deci esențial să se promoveze utilizarea lor mai responsabilă; consideră că, la fel ca și alte sectoare de producție animală, creșterea iepurilor este afectată de această situație și că trebuie să depună eforturi importante pentru a promova utilizarea responsabilă a antibioticelor pentru ca acestea să-și păstreze eficiența și pentru a se preveni rezistența la antimicrobiene;

31.  subliniază că, pentru a atinge și menține standarde ridicate de igienă în toate sistemele de creștere a iepurilor, în special prin intermediul luării unor măsuri preventive și al controalelor specifice, statele membre ar trebui încurajate să elimine treptat utilizarea bateriilor convenționale în UE, promovând totodată sisteme de adăpostire îmbunătățite, viabile din punct de vedere economic;

32.  subliniază că antibioticele trebuie folosite doar în scopul tratării și ar trebui ca utilizarea lor să fie urmată de o perioadă adecvată de așteptare înainte de sacrificare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind limitele de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, pentru a garanta siguranța cărnii de iepure;

33.  subliniază că reducerea utilizării antibioticelor și efectele pozitive pe care aceasta le-ar avea asupra sănătății publice pot fi atinse numai dacă se pune un accent mai puternic pe gestionarea și monitorizarea crescătoriilor de iepuri;

Concluzii

34.  invită Comisia, având în vedere numărul mare de iepuri crescuți și sacrificați în Uniunea Europeană și implicațiile grave în ceea ce privește bunăstarea animalelor ale sistemelor utilizate în prezent pentru adăpostirea iepurilor, să elaboreze o foaie de parcurs privind standardele minime de protecție a iepurilor de crescătorie; subliniază că această foaie de parcurs ar trebui să conțină indicatori măsurabili și un sistem de monitorizare regulată și, în ordine cronologică, ar trebui să cuprindă, cel puțin:

   elaborarea de orientări care să conțină bunele practici și să stabilească normele privind bunăstarea animală pentru iepuri, în cooperare cu toți actorii implicați în producție și alte părți interesate din sectorul creșterii iepurilor;
   o recomandare a Comisiei, care să ia în considerare măsurile naționale existente și care să conțină, atunci când este cazul, propuneri pentru o abordare comună europeană, în special în ceea ce privește sănătatea, bunăstarea și adăpostirea iepurilor;
   într-un termen adecvat, o propunere legislativă privind norme minime de protecție a iepurilor de crescătorie;

35.  invită Comisia să se bazeze pe dovezile și rezultatele științifice atunci când propune măsuri privind cerințele de adăpostire pentru femelele de reproducere și pentru iepurii crescuți pentru producția de carne, luând în considerare în mod corespunzător nevoile biologice ale animalelor și comportamentul specific speciei;

36.  consideră că cerințele de la articolele 3 și 4 din Directiva 98/58/CE referitoare la „toate măsurile necesare” care trebuie luate în vederea asigurării bunăstării animalelor și la definirea standardelor „în conformitate cu experiența dobândită și cunoștințele științifice” ar trebui utilizate pentru a aplica recomandările științifice privind bunăstarea iepurilor elaborate de EFSA și OIE;

37.  subliniază că trebuie păstrat un echilibru între diversele aspecte ce trebuie luate în considerare cu privire la condițiile de bunăstare și sănătate ale animalelor, situația financiară și condițiile de muncă ale fermierilor, sustenabilitatea producției, impactul asupra mediului înconjurător și protecția consumatorilor; subliniază, de asemenea, că trebuie să se țină seama de nevoile consumatorilor privind carnea de iepure de înaltă calitate și la prețuri accesibile;

38.  subliniază că obiectivul PAC este aprovizionarea consumatorilor cu produse agricole și alimentare în UE, ținând seama de nevoile și dorințele acestora legate de produse agricole și alimentare sănătoase și de calitate, la prețuri accesibile;

39.  încurajează statele membre și acest sector să creeze sisteme de etichetare a producției clare și să utilizeze sisteme de etichetare astfel cum se prevede în capitolul V din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, pentru a asigura o mai mare transparență a pieței, a menține standardele de calitate și a proteja sănătatea consumatorilor, permițându-le să facă alegeri în cunoștință de cauză și în condiții de transparență atunci când cumpără, evidențiind proveniența produsului și protejându-l de concurența neloială;

40.  subliniază că toate normele existente ar trebui armonizate la nivelul UE; subliniază că schimburile de informații în vederea elaborării unor ghiduri de bune practici și sprijinirea orientărilor naționale sunt esențiale în acest proces;

41.  încurajează toate statele membre să se alinieze la dispozițiile existente privind bunăstarea iepurilor, în vigoare în Austria, Belgia, Germania și Regatul Unit, pentru a asigura condiții de concurență echitabile;

42.  recunoaște că este necesar să se continue cercetarea în domeniul creșterii iepurilor, având în vedere cererea pentru o tranziție la sisteme de producție alternative; încurajează statele membre și Comisia să ofere sprijin bugetar specific și să efectueze activități de cercetare în următoarele domenii:

   sănătatea iepurilor de crescătorie,
   bunăstarea iepurilor de crescătorie,
   adăpostirea iepurilor de crescătorie,
   reproducerea iepurilor de crescătorie, inclusiv prin utilizarea de varietăți genetice cu temperament mai calm,
   creșterea iepurilor de crescătorie,
   comportamentul iepurilor de crescătorie,
   alimentația iepurilor de crescătorie,
   bolile specifice speciei, morbiditatea și mortalitatea în rândul iepurilor de crescătorie,
   medicamente, vaccinuri și tratamente adecvate pentru iepurii de crescătorie, ținând seama de problema în creștere a rezistenței antimicrobiene;
   metode de asomare umane, adecvate caracteristicilor speciei pentru iepurii de crescătorie;

43.  invită Comisia și statele membre să furnizeze date cu privire la producția și comerțul cu carne de iepure și să includă carnea de iepure în observatorul European al pieței de carne;

o
o   o

44.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor (JO L 47, 18.2.2009, p. 5).
(2) Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (JO L 10, 11.1.2009, p. 7).
(3) Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare (JO L 203, 3.8.1999, p. 53).
(4) Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne (JO L 182, 12.7.2007, p. 19).
(5) Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (JO L 221, 8.8.1998, p. 23).

Notă juridică