Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2009(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0239/2017

Texte depuse :

A8-0239/2017

Dezbateri :

PV 05/07/2017 - 14
CRE 05/07/2017 - 14

Voturi :

PV 06/07/2017 - 11.10
CRE 06/07/2017 - 11.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0315

Texte adoptate
PDF 370kWORD 79k
Joi, 6 iulie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Acțiunea UE pentru sustenabilitate
P8_TA(2017)0315A8-0239/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate (2017/2009(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția Organizației Națiunilor Unite referitoare la „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea sustenabilă la 25 septembrie 2015, la New York(1),

–  având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților (COP21) de la Paris la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

–   având în vedere articolul 3 alineatele (3) și (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 7 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reafirmă faptul că UE „asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii”, și articolul 11 din TFUE,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil - Acțiunea europeană pentru durabilitate” (COM(2016)0739),

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată de UE în ianuarie 2011,

–  având în vedere Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”(2),

–   având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu (AEM), Raportul nr. 30/2016: raportul privind indicatorii de mediu 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia(3),

–   având în vedere nota strategică a Centrului European de Strategie Politică al Comisiei din 20 iulie 2016 intitulată „Durabilitate, acum! O viziune europeană pentru durabilitate”(4),

–  având în vedere Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020(5), evaluarea intermediară aferentă(6) și rezoluția Parlamentului European din 2 februarie 2016 referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei(7),

–   având în vedere rapoartele Comitetului internațional pentru o gestionare durabilă a resurselor din cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) privind „Coerența politicilor în favoarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă (2015)”, „Fluxurile mondiale de materiale și productivitatea resurselor (2016)” și „Utilizarea eficientă a resurselor: potențial și implicații economice (2017)”,

–   având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 noiembrie 2016 privind „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre” (JOIN(2016)0049),

–   având în vedere Acordul privind noua agendă urbană din cadrul conferinței Habitat III, adoptat la Quito la 20 octombrie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizele Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0239/2017),

A.  întrucât UE și statele sale membre au adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (denumită în continuare „Agenda 2030”), inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD);

B.  întrucât obiectivul de dezvoltare durabilă 17 al ONU (ODD) reprezintă un proiect pentru o societate și o lume mai bună, care pot fi create prin acțiuni concrete și măsurabile, care abordează o serie de aspecte, printre care se numără obținerea de rezultate mai bune și echitabile în materie de sănătate, creșterea bunăstării și educației cetățenilor, creșterea prosperității generale și măsuri de combatere a schimbărilor climatice și de conservare a mediului pentru generațiile viitoare, și, ca atare, trebuie să fie întotdeauna luate în considerare la nivel orizontal, în toate domeniile de activitate ale Uniunii;

C.  întrucât creșterea economică în viitor va fi posibilă doar respectând pe deplin limitele planetare în vederea asigurării unei vieți demne pentru toți;

D.  întrucât Agenda 2030 are un potențial de transformare și stabilește obiective universale, ambițioase, cuprinzătoare, indivizibile și interconectate care au ca scop eradicarea sărăciei, combaterea discriminării și promovarea prosperității, responsabilității față de mediu, incluziunii sociale și respectului pentru drepturile omului, precum și consolidarea păcii și a securității; întrucât aceste obiective necesită o intervenție imediată pentru punerea lor în aplicare deplină și eficace;

E.  întrucât Comisia nu a stabilit încă o strategie cuprinzătoare pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 care cuprinde domenii de politică internă și externă, cu un calendar detaliat până în 2030, astfel cum a solicitat Parlamentul European în rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia, și nu și-a asumat pe deplin un rol de coordonare generală pentru acțiunile întreprinse la nivel național; întrucât pentru a îndeplini ODD sunt esențiale o strategie eficientă de punere în aplicare și un mecanism de monitorizare și de evaluare;

F.  întrucât cele 17 ODD-uri și cele 169 de ținte subiacente abordează toate aspectele politicilor Uniunii;

G.  întrucât multe dintre ODD-uri privesc în mod direct competențele UE, pe lângă autoritățile naționale, regionale și locale, astfel că punerea lor în aplicare necesită o veritabilă abordare de guvernanță pe mai multe niveluri, cu o implicare activă și amplă a societății civile;

H.  întrucât schimbările climatice nu reprezintă o problemă de mediu izolată, ci prezintă, conform ONU(8), una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre, precum și o amenințare gravă la adresa dezvoltării sustenabile, iar efectele pe scară largă fără precedent ale schimbărilor climatice impun o povară disproporționată asupra celor mai săraci și mai vulnerabili, crescând inegalitatea între țări și în interiorul acestora; întrucât măsurile urgente de combatere a schimbărilor climatice sunt fundamentale pentru punerea în aplicare cu succes a ODD;

I.  întrucât obiectivele Europa 2020 legate de schimbările climatice și sustenabilitatea energetică sunt: de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 %, de a acoperi 20 % din cererea de energie a UE din surse regenerabile și de a crește eficiența energetică cu 20 %; întrucât UE s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră pe plan intern cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005, sub rezerva unui mecanism de intensificare progresivă în temeiul Acordului de la Paris; întrucât Parlamentul a solicitat un obiectiv obligatoriu de eficiență energetică pentru 2030 de 40 % și un obiectiv obligatoriu privind sursele de energie regenerabile (SER) de cel puțin 30 % și subliniază că aceste obiective ar trebui puse în aplicare prin intermediul unor obiective naționale individuale;

J.  întrucât UE și statele sale membre sunt toate semnatare ale Acordului de la Paris și, ca atare, s-au angajat să colaboreze cu alte țări pentru a limita creșterea încălzirii globale la mult sub 2°C și să își continue eforturile de a limita în plus această creștere la 1,5°C și, prin urmare, să încerce să limiteze cele mai grave riscuri ale schimbărilor climatice, care subminează abilitatea de a realiza dezvoltarea sustenabilă;

K.  întrucât mările și oceanele sănătoase sunt esențiale pentru a sprijini biodiversitatea abundentă, pentru a asigura securitatea alimentară și mijloace de trai sustenabile;

L.  întrucât, conform celui de Al 7-lea program de acțiune pentru mediu (PAM), Comisia trebuie să evalueze impactul de mediu, într-un context global, al consumului de produse alimentare și nealimentare în Uniune;

M.  întrucât orice evaluare a eficacității actuale și viitoare a agendei ODD în Europa nu ar trebui să vorbească doar de succesele actuale, ci și să aibă în vedere eforturile și sistemele viitoare și, de asemenea, ar trebui să se bazeze pe o evaluare temeinică a lacunelor dintre politicile UE și ODD-uri, inclusiv a domeniilor în care UE nu îndeplinește țintele ODD, a punerii în aplicare deficitare a politicilor actuale și a posibilelor contradicții între domeniile de politici;

N.  întrucât, potrivit AEM, este foarte probabil ca 11 dintre cele 30 de obiective prioritare ale PAM să nu fie atinse până la termenul din 2020;

O.  întrucât finanțarea acordată ODD reprezintă o provocare enormă care impune un parteneriat mondial ferm și utilizarea tuturor formelor de finanțare (din surse interne, internaționale, publice, private și inovatoare), precum și a mijloacelor nefinanciare; întrucât finanțarea privată poate veni în completarea finanțării publice, dar nu o poate înlocui;

P.  întrucât mobilizarea eficientă a resurselor interne este un factor indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030; întrucât, în special țările în curs de dezvoltare sunt afectate de evaziunea fiscală și de evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi;

Q.  întrucât promovarea dezvoltării sustenabile necesită reziliență, care ar trebui stimulată printr-o abordare multidimensională a acțiunii externe a UE și prin respectarea principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării; întrucât politicile statelor membre și ale UE au atât efecte intenționate, cât și neintenționate asupra țărilor în curs de dezvoltare, iar ODD constituie o oportunitate unică de a asigura o mai mare coerență și politici mai echitabile față de țările în curs de dezvoltare;

R.  întrucât comerțul internațional poate fi un stimulent puternic pentru dezvoltare și creștere economică, și o mare parte din importurile UE au ca sursă țările în curs de dezvoltare; întrucât, Agenda 2030 recunoaște comerțul drept un mijloc de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

S.  întrucât pentru realizarea dezvoltării durabile este esențial să se abordeze provocarea reprezentată de migrație și cererile unei populații globale în creștere; întrucât Agenda 2030 subliniază rolul migrației ca o potențială forță motrice a dezvoltării; întrucât articolul 208 din TFUE stabilește că eradicarea sărăciei este obiectivul principal al politicilor de dezvoltare ale UE,

1.  ia act de comunicarea Comisiei privind o acțiune europeană pentru sustenabilitate, care pune în evidență instrumentele și inițiativele politice existente la nivel european și constituie o reacție la Agenda 2030; subliniază însă necesitatea unei evaluări cuprinzătoare, inclusiv a lacunelor și tendințelor politice, a incoerențelor și a deficiențelor de punere în aplicare, precum și a potențialelor beneficii conexe și a sinergiilor, în cazul tuturor politicilor și actelor legislative existente ale UE în toate sectoarele; subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate pentru această evaluare atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre; solicită, prin urmare, Comisiei, Consiliului, în toate configurațiile sale, și agențiilor și organismelor UE să ia aceste măsuri fără întârziere;

2.  subliniază faptul că scopul Agendei 2030 este de a obține o mai mare bunăstare pentru toți și că cei trei piloni egali ai dezvoltării sustenabile, și anume cel social, cel de mediu și cel economic, sunt esențiali pentru realizarea ODD; subliniază faptul că dezvoltarea sustenabilă este un obiectiv fundamental al Uniunii, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din TUE, și ar trebui să joace un rol central în dezbaterea privind viitorul Europei;

3.  salută angajamentul Comisiei de a integra ODD-urile în toate politicile și inițiativele UE, pe baza principiilor universalității și integrării; invită Comisia să dezvolte, fără întârziere, o strategie-cadru cuprinzătoare coerentă, coordonată și globală pe termen scurt, mediu și lung cu privire la punerea în aplicare a celor 17 ODD-uri și a celor 169 de ținte ale lor în UE, recunoscând interconexiunile și paritatea diferitelor ODD-uri prin adoptarea unei abordări transsectoriale și de guvernanță pe mai multe niveluri; subliniază, în plus, necesitatea de a integra toate aspectele Agendei 2030 în semestrul european și de a asigura implicarea totală a Parlamentului în acest proces; invită prim-vicepreședintele, care are o responsabilitate transversală pentru dezvoltarea sustenabilă, să își asume un rol principal în această privință; subliniază faptul că UE și statele sale membre s-au angajat să pună în aplicare pe deplin toate ODD-urile și țintele, atât în termeni practici, cât și în spirit;

4.  reamintește importanța principiului fundamental al Agendei 2030 de „a nu lăsa pe nimeni în urmă”; solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă acțiuni ferme în ceea ce privește abordarea inegalităților, atât din interiorul țărilor, cât și dintre țări, deoarece acestea amplifică impactul altor provocări globale și îngreunează progresul dezvoltării durabile; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze cercetarea și dezagregarea datelor prin politicile lor pentru a se asigura că persoanele cele mai vulnerabile și marginalizate sunt incluse și considerate prioritare;

5.  salută angajamentul Comisiei de a integra ODD-urile în agenda sa privind o mai bună legiferare și subliniază potențialul utilizării instrumentelor pentru o mai bună legiferare într-un mod strategic pentru a evalua coerența politicii UE în ceea ce privește Agenda 2030; invită Comisia să stabilească o verificare ODD a tuturor noilor politici și acte legislative și să asigure o coerență deplină a politicilor în cadrul punerii în aplicare a ODD-urilor, promovând totodată sinergii, dobândind beneficii conexe și evitând contrabalansarea între diferitele ODD-uri, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre; subliniază necesitatea de a include dezvoltarea sustenabilă ca parte integrantă a cadrului global de evaluări ale impactului, nu ca o evaluare de impact separată, cum este cazul în prezent în conformitate cu setul de instrumente pentru o mai bună legiferare al Comisiei; solicită o îmbunătățire a instrumentelor concepute pentru a măsura și a cuantifica rezultatele ecologice pe termen mediu și lung în evaluările de impact; invită Comisia, în plus, să se asigure că evaluările și verificările adecvării efectuate în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) examinează dacă anumite politici sau legislații contribuie la punerea în aplicare ambițioasă a ODD-urilor sau dacă, de fapt, o împiedică; solicită identificarea și diferențierea clară a nivelului de guvernanță la care ar trebui puse în aplicare obiectivele, subliniind totodată că ar trebui să fie respectat principiul subsidiarității; solicită stabilirea unor parcursuri clare și coerente de dezvoltare sustenabilă la nivel național și, după caz, la nivelurile subnaționale sau locale pentru statele membre care încă nu au procedat astfel; subliniază faptul că Comisia ar trebui să ofere orientare în acest proces pentru a asigura un format armonizat;

6.  subliniază că Al 7-lea PAM în sine este un instrument-cheie pentru punerea în aplicare a ODD-urilor, cu toate că acțiunile întreprinse în unele sectoare tot nu sunt suficiente pentru a asigura că ODD-urile vor fi îndeplinite; invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare pe deplin cel de Al 7-lea PAM, să includă în evaluarea celui de Al 7-lea PAM o evaluare a măsurii în care obiectivele sale corespund ODD-urilor și, luând în considerare aceste rezultate, să propună o recomandare pentru programul ulterior; invită Comisia să propună în timp util un program de acțiune al Uniunii pentru mediu pentru perioada de după 2020, astfel cum se prevede la articolul 192 alineatul (3) din TFUE, deoarece un astfel de program va contribui la realizarea ODD-urilor în Europa;

7.  îndeamnă insistent Comisia să adere la agenda de guvernanță convenită în Declarația de la Rio și în Agenda 2030, precum și în Planul de implementare de la Johannesburg (JPOI) din 2002 și documentul rezultat al Rio+20 din cadrul Conferinței ONU din 2012 privind dezvoltarea sustenabilă;

8.  consideră că Comisia ar trebui să încurajeze statele membre să promoveze stabilirea sau consolidarea consiliilor de dezvoltare sustenabilă la nivel național, inclusiv la nivel local, și să încurajeze participarea și implicarea efectivă a societății civile și a altor părți interesate relevante la forumurile internaționale relevante și, în acest sens, să promoveze transparența, participarea publică amplă și parteneriatele pentru a pune în aplicare dezvoltarea sustenabilă;

9.  recunoaște că, pentru a realiza ODD-urile, va fi nevoie de implicarea multilaterală a părților interesate din partea UE, a autorităților locale și regionale ale statelor membre, a societății civile, a cetățenilor, a întreprinderilor și a partenerilor terți; invită Comisia să se asigure că platforma multipartită anunțată în comunicarea sa va deveni un model de cele mai bune practici care să faciliteze planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea Agendei 2030; subliniază că platforma ar trebui să mobilizeze expertiza diferitelor sectoare-cheie, să promoveze inovarea și să contribuie la asigurarea unor legături efective cu părțile interesate, încurajând promovarea ascendentă a dezvoltării sustenabile; subliniază, de asemenea, că platforma ar trebui să aibă o sferă de aplicare mult mai amplă decât o platformă de învățare inter pares și să permită o implicare reală a părților interesate în planificarea și monitorizarea punerii în aplicare a ODD-urilor; invită, în plus, Comisia să promoveze sinergiile cu alte platforme aferente precum platforma REFIT, platforma privind economia circulară, Grupul de lucru la nivel înalt pentru competitivitate și creștere și Grupul de experți la nivel înalt privind finanțele sustenabile și să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport privind modul în care se va da curs recomandărilor;

10.  invită Comisia să își intensifice eforturile de a facilita guvernanța ODD-urilor în scopul de a asigura următoarele:

   (i) sectoare multiple: prin stabilirea unei structuri naționale de coordonare responsabilă de monitorizarea Agendei 21 care ar beneficia de expertiza ONG-urilor
   (ii) niveluri multiple: prin stabilirea unui cadru instituțional eficace pentru dezvoltarea sustenabilă la toate nivelurile;
   (iii) actori multipli: prin facilitarea și încurajarea conștientizării publice și a participării, făcând informațiile publice la scară largă;
   (iv) o concentrare asupra îmbunătățirii interfeței știință-politici;
   (v) stabilirea unui calendar clar care să îmbine gândirea pe termen scurt cu cea pe termen lung;

solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că platforma multipartită nu are drept rezultat doar punerea în comun, ci și răspândirea cunoștințelor de lucru privind ODD-urile, precum și să asigure că platforma influențează agenda de politici; astfel, solicită Comisiei ca, cu contribuții din partea Parlamentului și a Consiliului, să creeze o platformă multipartită care să implice actori din mai multe sectoarele; întreprinderile și industria, grupurile de consumatori, sindicatele, ONG-urile sociale și ONG-urile din domeniul mediului și al climei, ONG-urile de cooperare pentru dezvoltare, administrația locală și reprezentanții orașelor ar trebui să fie reprezentați toți într-un forum de cel puțin 30 de părți interesate; reuniunile ar trebui să fie deschise cât mai multor actori posibil și ar trebui să fie structurate în așa fel încât să poată fi extinse dacă interesul crește în timp; în cadrul reuniunilor sale trimestriale, platforma ar trebui să identifice aspectele care reprezintă impedimente în calea îndeplinirii ODD-urilor; Parlamentul ar trebui să aibă în vedere înființarea unui grup de lucru pentru ODD-uri, astfel încât să asigure colaborarea orizontală în interiorul Parlamentului în cazul acestui subiect; acest forum ar trebui să fie alcătuit din deputați în PE care să reprezinte cât mai multe comisii posibil; Comisia și Parlamentul ar trebui să fie ambele active în cadrul reuniunilor platformei multipartite; Comisia ar trebui să prezinte în fiecare an o actualizare a platformei cu privire la planurile sale viitoare de a contribui la punerea în aplicare a ODD-urilor, precum și un document care să fie accesibil la toate nivelurile în toate statele membre cu privire la cele mai bune practici de punere în aplicare a ODD-urilor înaintea reuniunilor la nivel înalt ale ONU cu privire la ODD din iunie/iulie; Comitetul Regiunilor ar trebui să acționeze ca o punte între actorii locali și actorii naționali;

11.  salută creșterea volumului de capital instituțional și privat alocat finanțării ODD-urilor și invită Comisia și statele membre să elaboreze criterii de dezvoltare sustenabilă pentru cheltuielile instituționale ale UE, să identifice potențiale bariere de reglementare și stimulente pentru investițiile în ODD și să exploreze oportunitățile de convergență și cooperare între investițiile publice și cele private;

12.  salută contribuția pe care o poate avea Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu la realizarea ODD-urilor printr-o mai bună punere în aplicare a acquis-ului în statele membre; avertizează, însă, că această evaluare nu ar trebui considerată un înlocuitor al altor instrumente precum procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

13.  îndeamnă Comisia să elaboreze mecanisme eficace de monitorizare, urmărire și revizuire pentru punerea în aplicare și integrarea ODD-urilor și a Agendei 2030 și invită Comisia ca, în cooperare cu Eurostat, să stabilească un set de indicatori specifici ai progreselor pentru aplicarea internă a ODD-urilor în UE; solicită Comisiei să întocmească rapoarte anuale cu privire la progresele înregistrate de UE în punerea în aplicare a ODD-urilor; subliniază că statele membre ar trebui să fie sprijinite de Comisie în vederea unei raportări coerente; solicită Parlamentului să devină partener la acest proces, în special în a doua direcție de acțiune post-2020, și solicită un dialog și o raportare anuale între Parlament, Consiliu și Comisie, care să se finalizeze cu elaborarea unui raport; îndeamnă ca rezultatele să fie atât transparente, cât și ușor de înțeles și de comunicat în rândul unei game largi de public; subliniază importanța transparenței și a responsabilității democratice în monitorizarea Agendei 2030 și, în consecință, subliniază rolul colegiuitorilor în acest proces; consideră că încheierea unui acord interinstituțional cu caracter obligatoriu, în temeiul articolului 295 din TFUE, ar oferi un cadru corespunzător pentru cooperare în acest sens;

14.  reamintește că statele membre trebuie să raporteze ONU cu privire performanțele lor în privința ODD-urilor; subliniază faptul că aceste rapoarte ale statelor membre ar trebui să fie elaborate în cooperare cu autoritățile locale și regionale competente; subliniază faptul că în statele membre cu un nivel federal sau descentralizat de guvernanță, este necesar să se detalieze provocările și obligațiile specifice ale acestor niveluri delegate de guvernanță în realizarea ODD-urilor;

15.  solicită Comisiei să promoveze lanțurile valorice globale sustenabile prin introducerea unor sisteme „due diligence” pentru companii, punând accentul pe întregul lanț de aprovizionare al acestora, ceea ce ar încuraja societățile să investească mai responsabil și ar stimula o punere în aplicare mai eficientă a capitolelor referitoare la sustenabilitate în cadrul acordurilor de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției, transparența, măsurile împotriva evitării obligațiilor fiscale și conduita profesională responsabilă;

16.  consideră că orice viziune de viitor a Europei trebuie să integreze ODD-urile ca un principiu fundamental și, în acest sens, statele membre ar trebui să se îndrepte către modele economice sustenabile; consideră că rolul UE în realizarea unei dezvoltări sustenabile ar trebui să fie în centrul reflecțiilor lansate de Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei (COM(2017)2025), în care este nevoie de o dimensiune mai solidă a sustenabilității în contextul creșterii economice; consideră că îndeplinirea ODD-urilor și a Agendei 2030 este esențială pentru UE, iar atingerea ODD-urilor ar trebui să fie moștenirea pe care Europa o lasă generațiilor viitoare; recunoaște că Agenda 2030 se aliniază principiilor și valorilor Uniunii și, prin urmare, realizarea ODD-urilor urmează în mod natural planurile Uniunii Europene de a crea un viitor mai bun, mai sănătos și mai sustenabil pentru Europa;

17.  invită Comisia și statele membre să construiască capacități de evaluare integrată, de inovare tehnologică și instituțională și de mobilizare financiară pentru realizarea ODD-urilor;

18.  recunoaște că majoritatea țărilor europene, atât din UE, cât și din afara UE, sunt semnatare ale acordului ODD; consideră că, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, ar trebui luată în considerare elaborarea unui cadru paneuropean pentru realizarea ODD-urilor la nivelul statelor membre ale UE și SEE, al semnatarilor acordurilor de asociere ale UE, al țărilor candidate la UE și, în urma retragerii sale, la nivelul Regatului Unit;

19.  subliniază rolul Forumului politic la nivel înalt în ceea ce privește monitorizarea și revizuirea ODD și invită Comisia și Consiliul să onoreze rolul de lider al UE în elaborarea și punerea în aplicare a Agendei 2030, convenind asupra pozițiilor comune ale UE și asupra rapoartelor comune ale UE, pe baza unei raportări coordonate din partea statelor membre și a instituțiilor UE, înaintea Forumului politic la nivel înalt, sub auspiciile Adunării generale; invită Comisia să facă un bilanț al acțiunilor existente în timpul viitorului Forum politic la nivel înalt, precum și al ODD specifice care vor fi supuse revizuirii;

20.  consideră că UE ar trebui să fie liderul mondial al tranziției spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și spre un sistem durabil de producție și consum; invită Comisia să își orienteze politicile privind știința, tehnologia și inovarea (STI) către ODD-uri și invită Comisia să elaboreze o comunicare privind STI pentru dezvoltarea durabilă („STI4SD”), așa cum recomandă grupul de experți al Comisiei pentru „Acțiunile întreprinse ca urmare a Conferinței Rio+ 20, în special ODD-urile”, pentru a formula și susține coordonarea și coeziunea politicilor pe termen lung;

21.  insistă asupra faptului că știința, tehnologia și inovarea constituie instrumente deosebit de importante pentru punerea în aplicare a ODD-urilor; subliniază necesitatea ca Orizont 2020 și viitoarele programe-cadru pentru cercetare să integreze mai bine noțiunea de dezvoltare sustenabilă și provocările societale;

22.  reamintește că, așa cum a menționat în rezoluția sa din 12 mai 2016, Parlamentul ar trebui să aibă un rol clar în punerea în aplicare de către UE a Agendei 2030;

23.  salută inițiativele recente de promovare a eficienței utilizării resurselor, printre altele prin promovarea prevenirii, reutilizării și reciclării deșeurilor, limitarea recuperării energiei la materialele nereciclabile și eliminarea treptată a depozitării deșeurilor reciclabile sau recuperabile, astfel cum se prevede în Planul de acțiune pentru economia circulară și propunerea unor obiective noi, ambițioase ale UE privind deșeurile, care, printre altele, vor contribui la ODD 12 și la reducerea deșeurilor marine; recunoaște că realizarea ODD-urilor și îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor va necesita o creștere a eficienței utilizării resurselor și va reduce, până în 2050, emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră cu 19 %, iar emisiile de gaze cu efect de seră doar ale națiunilor G7 cu până la 25 %; subliniază faptul că 12 din cele 17 ODD-uri depind de utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; subliniază importanța consumului și a producției sustenabile prin creșterea eficienței, respectiv reducerea poluării și a cererii și risipei de resurse; subliniază necesitatea decuplării creșterii, a utilizării resurselor și a impactului asupra mediului; invită Comisia să întocmească periodic rapoarte privind starea economiei circulare în care să se prezinte în detaliu starea acesteia și tendințele și să se permită modificarea politicilor existente pe baza unor informații obiective, fiabile și comparabile; invită Comisia, de asemenea, să se asigure că economia circulară determină o scădere semnificativă a utilizării materialelor virgine, o reducere a risipei de materiale, produse mai durabile și utilizarea produselor secundare de fabricație și a exceselor de materiale considerate anterior ca fluxuri de deșeuri; invită Comisia să propună o strategie ambițioasă și cuprinzătoare privind materialele plastice, respectând în același timp obiectivul pentru 2020 de gestionare ecologică rațională a substanțelor chimice, ținând seama de obiectivul privind ciclurile de materiale netoxice, astfel cum se prevede în cel de-al 7-lea PAM; consideră că acțiunea coordonată la nivel european împotriva risipei de produse alimentare este esențială pentru ODD 2; subliniază ținta UE de a reduce risipa de produse alimentare cu 50 % până în 2030;

24.  subliniază că Decizia nr. 1386/2013/UE arată faptul că sistemele actuale de producție și de consum ale economiei globale generează o cantitate mare de deșeuri care, combinată cu o cerere tot mai mare de bunuri și servicii până la punctul epuizării resurselor, contribuie la creșterea prețului materiilor prime esențiale, al mineralelor și al energiei, generând în același timp și mai multă poluare și mai multe deșeuri, sporind emisiile globale de gaze cu efect de seră și accelerând degradarea solului și despăduririle; prin urmare, trebuie ca UE și statele sale membre să depună eforturi pentru a asigura evaluarea întregului ciclu de viață al produselor și serviciilor astfel încât să se estimeze adevăratul lor impact din punctul de vedere al sustenabilității;

25.  reamintește că decuplarea creșterii economice de consumul resurselor este esențială pentru limitarea impactului asupra mediului și pentru îmbunătățirea competitivității Europei și reducerea dependenței sale de resurse;

26.  subliniază că, pentru ca UE să îndeplinească obiectivele Agendei 2030, este esențial ca acestea să se reflecte în semestrul european într-un mod cuprinzător, inclusiv prin abordarea locurilor de muncă verzi, a eficienței utilizării resurselor și a inovării și investițiilor sustenabile; remarcă faptul că o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor deține un potențial ridicat de creare de locuri de muncă și de creștere economică, deoarece ar genera un plus de 2 000 de miliarde USD la economia mondială până în 2050 și un plus de 600 de miliarde USD la PIB-ul țărilor G7;

27.  solicită Comisiei să evidențieze, pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru investitori, sindicate și cetățeni, beneficiile obținute din transformarea producției nesustenabile în activități care permit punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și avantajele reconversiei profesionale permanente a forței de muncă în vederea creării de locuri de muncă ecologice și de calitate;

28.  subliniază importanța respectării ODD 2 privind agricultura sustenabilă și a ODD-urilor privind prevenirea poluării și utilizarea excesivă a apei (6.3 și 6.4), îmbunătățirea calității solului (2.4 și 15.3) și stoparea pierderii biodiversității (15) la nivelul UE;

29.  invită Comisia și statele membre să abordeze întârzierile semnificative în obținerea unei stări bune a apei în conformitate cu Directiva-cadru privind apa și să asigure realizarea ODD 6; ia act de evaluarea AEM potrivit căreia mai mult de jumătate din corpurile de apă reprezentate de râuri și lacuri din Europa sunt clasificate ca având o stare ecologică mai puțin decât bună și că ecosistemele acvatice se confruntă încă cu cea mai semnificativă deteriorare și reducere a biodiversității; invită Comisia să încurajeze abordările inovatoare pentru gestionarea sustenabilă a apei, inclusiv prin deblocarea întregului potențial al apelor uzate, și să aplice principiile economiei circulare în gospodărirea apelor, prin punerea în aplicare a unor măsuri de promovare a reutilizării, în condiții de siguranță, a apelor uzate în sectorul agricol și în sectoarele industriale și municipale; scoate în evidență faptul că aproximativ 70 milioane de europeni se confruntă cu stres hidric în timpul lunilor de vară; reamintește, în plus, că aproximativ 2 % din populația totală a UE nu are acces deplin la apă potabilă, lucru care afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile, marginalizate; reamintește, de asemenea, că în Europa au loc 10 decese pe zi ca urmare a apei nesigure și a serviciilor de salubritate și de igienă precare;

30.  salută comunicarea comună a Comisiei privind viitorul oceanelor noastre, care propune 50 de acțiuni pentru oceane gestionate în condiții de siguranță, de securitate, ecologice și sustenabile în Europa și în întreaga lume în vederea îndeplinirii ODD 14 – un obiectiv urgent dată fiind necesitatea refacerii rapide a mărilor europene și a oceanelor planetare;

31.  subliniază importanța ecologică și beneficiile socio-economice ale biodiversității și remarcă faptul că potrivit celui mai recent raport privind „limitele planetare”, valorile actuale referitoare la pierderea biodiversității au depășit limita planetară, în timp ce integritatea biosferei este considerată o limită fundamentală care, atunci când se modifică semnificativ, aduce sistemul terestru într-o nouă stare; constată cu îngrijorare că obiectivele strategiei UE 2020 în domeniul biodiversității și ale Convenției privind diversitatea biologică nu vor fi îndeplinite fără eforturi suplimentare substanțiale; reamintește că aproximativ 60 % dintre speciile de animale și 77 % dintre habitatele protejate sunt într-o stare sub nivelul optim(9); invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile în vederea atingerii acestor obiective, printre altele prin punerea în aplicare deplină a directivelor privind natura și recunoașterea valorii adăugate a ecosistemelor și a biodiversității mediului înconjurător european prin alocarea de resurse suficiente, inclusiv în bugetele viitoare pentru conservarea biodiversității, în special în ceea ce privește rețeaua Natura 2000 și programul LIFE; reafirmă necesitatea unei metodologii comune de urmărire care să ia în considerare toate cheltuielile directe și indirecte privind biodiversitatea și eficiența acestor cheltuieli, subliniind totodată că cheltuielile generale ale UE nu trebuie să aibă un impact negativ asupra biodiversității și ar trebui să sprijine îndeplinirea obiectivelor UE în materie de biodiversitate;

32.  subliniază că punerea în aplicare și aplicarea deplină a directivelor privind natura, precum și finanțarea adecvată reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea succesului strategiei în domeniul biodiversității în ansamblu și pentru realizarea obiectivelor sale principale; salută decizia Comisiei de a nu revizui directivele privind natura;

33.  îndeamnă Comisia și statele membre să finalizeze rapid și să consolideze rețeaua ecologică Natura 2000, intensificând eforturile pentru a asigura desemnarea unui număr suficient de arii speciale de conservare (ASC) în temeiul Directivei Habitate și pentru ca această desemnare să fie însoțită de măsuri eficace de protejare a biodiversității în Europa;

34.  observă că cercetările arată că agricultura nesustenabilă este un factor-cheie pentru pierderea carbonului organic din sol și a biodiversității solului; invită UE să promoveze metode de consolidare a calității solului, cum ar fi rotațiile care să includă leguminoasele și efectivele de animale, permițând astfel UE să respecte ODD-urile 2.4 și 15.3;

35.  consideră că UE trebuie să facă mult mai mult pentru a atinge ODD 15; îndeamnă Comisia, în special, să abordeze cu prioritate problema privind decontaminarea mediului, propunând norme armonizate pentru combaterea consumului și a degradării solurilor și prezentând cât mai curând planul de acțiune privind despădurirea și degradarea pădurilor, anunțat în mai multe rânduri, precum și calendarul privind punerea în aplicare a acestuia;

36.  recunoaște că schimbările cu privire la biodiversitatea solului și carbonul organic din sol sunt determinate, în cea mai mare parte, de practicile de gestionare a terenurilor și de schimbarea utilizării acestora, precum și de schimbările climatice, care au un impact negativ grav asupra unor ecosisteme întregi și asupra societății; invită Comisia, prin urmare, să acorde o atenție deosebită aspectelor legate de sol în cadrul celui de Al 8-lea PAM;

37.  subliniază faptul că importurile UE de făină de soia destinate alimentației animalelor contribuie la despăduririle din America de Sud, subminând astfel ODD-urile cu privire la despăduriri, schimbările climatice și biodiversitate;

38.  solicită Comisiei să-și intensifice eforturile în calitate de actor global în protejarea ecologiei și a mediului de importanță din regiunea arctică; îndeamnă insistent Comisia să nu permită nicio politică ce stimulează exploatarea regiunii arctice pentru combustibilii fosili;

39.  salută faptul că se pune accentul pe biodiversitate, resurse naturale și ecosisteme și că se recunoaște legătura dintre aceste elemente și sănătatea umană, precum și bunăstare; subliniază necesitatea unei abordări de tip „One Health” (Sănătate pentru oameni, animale și mediu) care înglobează sănătatea umană, animală și a mediului și reamintește că investițiile în cercetare și inovare care vizează dezvoltarea unor noi tehnologii în domeniul sănătății reprezintă o condiție esențială pentru îndeplinirea ODD-urilor; îndeamnă Comisia să întreprindă foarte rapid o analiză pentru a răspunde publicației OCDE „Sănătatea UE pe scurt” care arată că speranța de viață nu a crescut în multe state membre ale UE; constată că accesul echitabil la asistență medicală de înaltă calitate este cheia pentru niște sisteme de sănătate sustenabile, deoarece are potențialul de a reduce inegalitățile; subliniază că este nevoie de eforturi sporite pentru a aborda barierele multidimensionale din calea accesului la nivel individual, la nivel de furnizor și la nivel de sistem de sănătate – și să se continue investițiile în inovare și cercetarea medicală și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru a dezvolta soluții de asistență medicală accesibile, sustenabile și orientate către eradicarea flagelului mondial al HIV/SIDA, al tuberculozei, al meningitei, al hepatitei C și al altor boli infecțioase neglijate, asociate deseori cu sărăcia; reamintește că investițiile în cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical, la nivel mondial, sunt esențiale pentru a combate noile amenințări la adresa sănătății, precum epidemiile și rezistența la antibiotice;

40.  subliniază faptul că economia oceanelor sau „economia albastră” oferă oportunități importante pentru utilizarea sustenabilă și conservarea resurselor marine și că un sprijin adecvat pentru consolidarea capacităților pentru dezvoltarea și implementarea instrumentelor de planificare și a sistemelor de gestionare poate permite țărilor în curs de dezvoltare să profite de aceste oportunități; subliniază rolul major pe care Uniunea Europeană trebuie să îl joace în acest sens;

41.  recunoaște că există o legătură între extracția resurselor piscicole și conservare și comerț; recunoaște, de asemenea, că costul de oportunitate care poate rezulta dacă nu se acționează pentru a aborda subvențiile dăunătoare în domeniul piscicol este extrem de ridicat, deoarece în lipsa acțiunilor resursele vor fi epuizate, va rezulta insecuritate alimentară și sursele de ocupare a forței de muncă a căror menținere s-a urmărit vor fi distruse;

42.  reamintește că UE și statele sale membre sunt toate semnatare ale Acordului de la Paris și deci s-au angajat să îndeplinească obiectivele sale, care necesită acțiuni pe plan global; subliniază necesitatea integrării obiectivului de decarbonizare pe termen lung de a limita încălzirea globală la mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru a limita și mai mult această creștere, la 1,5°C;

43.  reamintește că în propunerea Comisiei pentru cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 se stabilesc trei ținte-cheie pentru 2030: o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 %, acoperirea a cel puțin 27 % din cererea de energie a UE din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice cu cel puțin 30 %; reamintește pozițiile Parlamentului privind aceste ținte; subliniază că este necesar să se mențină atenția asupra acestor ținte și să pregătească pentru UE o strategie privind emisiile zero la jumătatea secolului, oferind o cale eficientă din punctul de vedere al costurilor, ținând seama de particularitățile regionale și naționale din cadrul UE, pentru atingerea obiectivului privind emisiile nete zero, adoptat în cadrul Acordului de la Paris;

44.  invită UE și statele membre să integreze efectiv atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în cadrul politicilor de dezvoltare; subliniază necesitatea de a încuraja transferurile de tehnologie pentru eficiență energetică și tehnologii curate și de a sprijini investițiile în proiecte pentru energie regenerabilă la scară mică, neconectate la rețea și descentralizate; invită UE să sporească asistența acordată agriculturii sustenabile, pentru a face față schimbărilor climatice, canalizându-și sprijinul către micii fermieri, diversificarea culturilor, sistemul agroforestier și practicile agro-ecologice;

45.  remarcă faptul că degradarea mediului și schimbările climatice reprezintă un risc semnificativ pentru instaurarea și menținerea păcii și justiției; recunoaște necesitatea unei mai bune vizibilități a rolului jucat de schimbările climatice și de degradarea mediului în provocarea migrației la nivel mondial, precum și a sărăciei și foametei; invită UE și statele membre să mențină schimbările climatice ca o prioritate strategică în dialogurile diplomatice la nivel mondial, inclusiv în dialogurile bilaterale și biregionale la nivel înalt cu G7, G20, în cadrul ONU și cu țările partenere, cum ar fi China, cu scopul de a continua un dialog pozitiv și activ, care să accelereze tranziția la nivel mondial către o energie curată și să evite schimbările climatice periculoase;

46.  recunoaște activitatea Centrului pentru climă și securitate din SUA de identificare a interconexiunilor dintre schimbările climatice și securitatea internațională; acesta consideră că schimbările climatice sunt un „multiplicator al amenințărilor” care ar putea impune o intervenție umanitară sau militară sporită și ar putea conduce la tulburări mai grave care amenință orașele și bazele militare;

47.  subliniază faptul că sărăcia energetică, deseori definită ca o situație în care persoanele sau gospodăriile nu sunt capabile să se încălzească în mod adecvat sau să își asigure alte servicii energetice necesare în locuințele lor la un cost accesibil, reprezintă o problemă în multe state membre; subliniază că sărăcia energetică este cauzată de creșterea prețurilor la energie, impactul recesiunii asupra economiilor naționale și regionale și locuințele deficitare din punctul de vedere al eficienței energetice; reamintește că, potrivit statisticilor UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC), se estimează că 54 de milioane de cetățeni europeni (10,8 % din populația UE) nu au putut să-și mențină locuința încălzită în mod adecvat în 2012, cifre similare fiind raportate în ceea ce privește plata cu întârziere a facturilor de utilități sau existența unor condiții de locuit necorespunzătoare; invită statele membre să recunoască și să abordeze această problemă, deoarece asigurarea serviciilor energetice de bază este esențială pentru a se asigura că comunitățile nu suferă efecte negative asupra sănătății, că nu se înrădăcinează și mai mult în sărăcie, că își pot menține o bună calitate a vieții, precum și pentru a asigura că eforturile financiare menite să ajute gospodăriile care necesită sprijin nu devin prea împovărătoare; subliniază că serviciile energetice moderne sunt esențiale pentru bunăstarea umană și pentru dezvoltarea economică a unei țări; totuși, la nivel global, 1,2 miliarde de oameni nu au acces la energie electrică și mai mult de 2,7 miliarde de oameni nu dispun de facilități de gătit curate; reamintește, în plus, că mai mult de 95 % dintre acești oameni trăiesc fie în Africa Subsahariană, fie în Asia în curs de dezvoltare, iar în jur de 80 % trăiesc în zone rurale; subliniază că energia este esențială pentru aproape toate provocările și oportunitățile majore cu care se confruntă astăzi lumea; subliniază că, indiferent dacă este vorba de locuri de muncă, securitate, schimbări climatice, producția de alimente sau creșterea veniturilor, accesul tuturor la energie este esențial, iar energia sustenabilă reprezintă o oportunitate – ea transformă vieți, economii și planeta;

48.  recomandă o integrare deplină a acțiunilor climatice în bugetul UE (integrarea acțiunilor în domeniul climei), asigurându-se faptul că măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt integrate în toate deciziile de investiții din Europa;

49.  invită Comisia să întocmească un raport din cinci în cinci ani, începând în termen de șase luni de la dialogul de facilitare din 2018 din cadrul CCONUSC, privind legislația UE în domeniul climei, inclusiv Regulamentul privind partajarea eforturilor și Directiva ETS, pentru a verifica dacă această legislație este eficace pentru a genera contribuția preconizată la eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE și pentru a vedea dacă traiectoria actuală privind reducerile va fi suficientă pentru a atinge ODD și obiectivele Acordului de la Paris; solicită, de asemenea, Comisiei să revizuiască și să extindă, până cel târziu în 2020, cadrul privind clima și energia pentru 2030 și contribuțiile UE stabilite la nivel național, astfel încât acestea să fie aliniate corespunzător la obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris și la ODD-uri; invită Comisia să stimuleze potențialul de absorbție a gazelor cu efect de seră încurajând dezvoltarea de politici care să sprijine împădurirea prin intermediul unor practici adecvate de gestionare a pădurilor, având în vedere faptul că UE și-a luat angajamentul, în temeiul Agendei 2030, de a promova punerea în practică a unei gestionări sustenabile a pădurilor, de a opri defrișarea acestora, de a reface pădurile degradate și de a crește împădurirea și reîmpădurirea la nivel mondial până în 2020;

50.  subliniază că eforturile de atenuare a încălzirii globale nu reprezintă un obstacol în calea creșterii economice și a ocupării forței de muncă și că, dimpotrivă, decarbonizarea economiei ar trebui să fie considerată o sursă-cheie pentru creșterea economică și locuri de muncă noi și durabile; recunoaște, cu toate acestea, că pe drumul către orice model economic și social nou este probabil ca comunitățile axate pe industrii tradiționale să se confrunte cu provocări; subliniază importanța sprijinului pe parcursul acestei tranziții și invită Comisia și statele membre să canalizeze fondurile din surse precum schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în vederea finanțării modernizării și a unei tranziții echitabile, cu scopul de a ajuta aceste comunități și de a promova adoptarea celor mai bune tehnologii și practici de producție care să asigure cele mai bune standarde de mediu și locuri de muncă sigure, stabile și durabile;

51.  ia act de faptul că pierderea continuă a biodiversității, efectele negative ale defrișărilor și schimbările climatice pot conduce la creșterea concurenței pentru resurse, precum alimentele și energia, la creșterea sărăciei și a instabilității politice la nivel mondial, precum și la strămutări ale populației și la noi tipare de migrație la nivel mondial; insistă asupra faptului că Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre ar trebui să ia în considerare aceste lucruri în toate aspectele relațiilor externe și ale diplomației internaționale, asigurând în același timp o creștere substanțială a finanțării destinate asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD); solicită Comisiei, SEAE și statelor membre să urmărească, în cadrul tuturor acțiunilor și al interacțiunilor cu țările terțe, eforturi de reducere a emisiilor prin promovarea surselor de energie regenerabile, a eficienței utilizării resurselor și a protecției biodiversității și pădurilor și prin promovarea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea;

52.  invită Comisia să se asigure că politicile externe ale UE sunt compatibile cu ODD-urile și să identifice domenii în care este nevoie să se intensifice acțiunile sau punerea în aplicare cu scopul de a asigura că politicile externe ale UE sprijină punerea în aplicare efectivă a ODD-urilor și nu se află în contradicție cu ODD-uri și punerea lor în aplicare în alte regiuni, în special în țările în curs de dezvoltare; invită Comisia ca, în acest scop, să lanseze un proces fiabil care să înceapă cu o metodă de previziune/alertă rapidă pentru noile inițiative și propuneri, inclusiv revizuirea legislației existente, și să prezinte o propunere de strategie globală externă de dezvoltare sustenabilă; scoate în evidență instrumentele și forumurile disponibile, precum Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), Forumul Regional CEE-ONU pentru Dezvoltare Durabilă (RFSD), Forumul politic la nivel înalt și platforma centrală a ONU; solicită o revizuire voluntară la Forumului politic la nivel înalt în conformitate cu Agenda 2030, care încurajează statele membre să efectueze revizuiri periodice și cuprinzătoare ale progreselor; subliniază rolul evaluărilor de impact ex-ante regulate și adecvate în acest sens; reamintește obligația din tratat de a lua în considerare obiectivele de cooperare pentru dezvoltare în toate politicile care ar putea să afecteze țările în curs de dezvoltare;

53.  subliniază importanța AOD ca instrument esențial pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030, pentru eradicarea sărăciei în toate formele sale și combaterea inegalităților, reiterând, în același timp, faptul că ajutorul pentru dezvoltare nu este suficient pentru a elimina sărăcia din țările în curs de dezvoltare; subliniază necesitatea de a promova instrumentele care încurajează o mai mare asumare a responsabilității, cum ar fi sprijinul bugetar; invită UE și statele sale membre să își reconfirme, fără întârziere, angajamentul de a atinge obiectivul de 0,7 % din venitul național brut și să prezinte propuneri pentru un calendar detaliat pentru creșterea treptată a AOD, pentru a atinge acest obiectiv; reamintește angajamentul UE de a aloca cel puțin 20 % din AOD dezvoltării umane și incluziunii sociale și solicită un angajament reînnoit în acest scop; invită Comisia să respecte recomandarea Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE (CAD), de a realiza un element de grant mediu anual de 86 % din totalul angajamentelor AOD; solicită ca AOD să fie protejată împotriva deturnării și ca principiile eficacității dezvoltării convenite la nivel internațional să fie respectate, păstrând obiectivul de bază al AOD de eradicare a sărăciei, punând accentul în special asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate și asupra contextelor fragile; reamintește necesitatea depășirii relației donator/beneficiar în cadrul unei agende pentru dezvoltare mai extinse;

54.  subliniază faptul că asigurarea justiției fiscale și a transparenței, lupta împotriva evitării obligațiilor fiscale, eradicarea fluxurilor financiare ilicite și a paradisurilor fiscale, precum și o mai bună gestionare a finanțelor publice, o creștere economică sustenabilă și o mai mare mobilizare a resurselor interne sunt esențiale pentru finanțarea Agendei 2030; solicită UE să creeze un program de finanțare (DEVETAX2030) pentru a furniza asistență în mod special pentru înființarea de structuri fiscale în economiile de piață emergente și pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să creeze noi birouri ale autorităților fiscale regionale; își reiterează apelul pentru instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel mondial, pentru a aborda provocările globale legate de sărăcie, pentru investigarea efectului de propagare al tuturor politicilor fiscale naționale și ale UE asupra țărilor în curs de dezvoltare și pentru respectarea principiului CPD atunci când se legiferează în acest domeniu;

55.  invită Comisia și statele membre să își reajusteze abordarea referitoare la migrație cu scopul de a elabora o politică în materie de migrație, în conformitate cu ODD 10, precum și un discurs bazat pe date concrete, cu privire la migranți și solicitanții de azil, care să combată xenofobia și discriminarea față de migranți, precum și în vederea investirii în factorii-cheie pentru dezvoltarea umană; își reiterează preocuparea că noile politici și instrumente financiare care abordează cauzele profunde ale migrației neregulamentare și forțate pot fi puse în aplicare în detrimentul obiectivelor de dezvoltare și solicită ca Parlamentului European să i se acorde un rol mai ferm în acest caz, pentru a se asigura că noile instrumente de finanțare sunt compatibile cu temeiul juridic, cu principiile și angajamentele UE, în special cu Agenda 2030; reamintește că obiectivul principal al cooperării pentru dezvoltare este eradicarea sărăciei și dezvoltarea economică și socială pe termen lung;

56.  salută accentul pus pe investițiile în tineri, aceștia fiind principalele persoane care pun în aplicare ODD-urile; subliniază necesitatea de a valorifica dividendul demografic al țărilor în curs de dezvoltare prin intermediul unor politici publice adecvate și prin investiții corespunzătoare în educația și sănătatea tinerilor, inclusiv educația și sănătatea sexuală și reproductivă; subliniază oportunitatea de a face în sfârșit progrese în domeniul egalității de gen și capacitării femeilor, ca element esențial al CPD, și îndeamnă UE să integreze aceste aspecte în toate domeniile de acțiune externă; recunoaște că acești factori-cheie pentru dezvoltarea umană și pentru capitalul uman trebuie să fie prioritari pentru a garanta dezvoltarea sustenabilă;

57.  invită UE și statele sale membre să aloce resursele și atenția politică necesară pentru a se asigura că principiul egalității de gen și al emancipării femeilor și fetelor se află în centrul punerii în aplicare a Agendei 2030;

58.  îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că bugetele publice nu intră în conflict cu ODD; consideră că accelerarea semnificativă a investițiilor, a inovării și a creșterii ecologice în UE este necesară pentru punerea în aplicare în timp util și cu succes a Agendei 2030 și recunoaște că sunt necesare noi instrumente de finanțare și abordări diferite legate de actuala politică de investiții, cum ar fi eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului și a proiectelor cu nivel ridicat de emisii; solicită o strategie pentru integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (MSG) de către multinaționale și întreprinderi în modelele lor de afaceri corporative și de către investitorii instituționali în strategiile de investiții, în scopul de a direcționa fonduri către finanțe sustenabile și de a retrage investițiile în combustibilii fosili;

59.  solicită ca CFM post-2020 să redirecționeze bugetul UE către punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltarea sustenabilă, asigurând o finanțare adecvată pentru a realiza în mod efectiv ODD-urile; solicită o mai bună integrare a dezvoltării sustenabile în toate mecanismele de finanțare și liniile bugetare, reiterând faptul că coerența politicilor pe termen lung joacă un rol important în reducerea la minimum a costurilor; subliniază importanța politicii de coeziune ca principală politică de investiții a UE și reamintește că este necesară o aplicare orizontală a criteriilor de sustenabilitate și a obiectivelor bazate pe performanță pentru toate fondurile structurale și de investiții ale UE, inclusiv Fondul european pentru investiții strategice, pentru a realiza o tranziție cuprinzătoare către o creștere economică sustenabilă și favorabilă incluziunii;

60.  invită Banca Europeană de Investiții (BEI) să se asigure că se ridică la înălțimea valorilor Europei, punând în aplicare criterii stricte de sustenabilitate în cadrul operațiunilor sale de creditare, și, în special, că împrumuturile către sectoarele energiei și transporturilor sunt destinate proiectelor sustenabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

61.  invită BEI să angajeze 40 % din portofoliul său de creditare pentru o dezvoltare rezistentă la schimbările climatice cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2030;

62.  solicită BEI să aloce mai multe fonduri inițiativei ELENA cu scopul de a oferi granturi pentru asistență tehnică, axate pe punerea în aplicare a eficienței energetice, a distribuției de energie din surse regenerabile și a proiectelor și programelor de transport urban;

63.  recunoaște că infrastructura rezilientă și sustenabilă este un principiu-cheie pentru realizarea unui viitor durabil cu emisii reduse de carbon și aduce cu sine mai multe beneficii auxiliare, cum ar fi sustenabilitatea și o protecție sporită împotriva incendiilor și a inundațiilor; consideră că o tranziție la o societate sustenabilă poate fi realizată numai prin aderarea la principiul „eficienței energetice pe primul loc” și continuarea îmbunătățirii eficienței aparaturii, a rețelelor de energie electrică și a imobilelor, dezvoltând totodată sisteme de stocare; recunoaște că imobilele dețin cel mai mare potențial de eficiență energetică și solicită UE să își asume angajamentul față de un obiectiv pentru anul 2050 privind un parc imobiliar în întregime sustenabil, decarbonizat și eficient din punct de vedere energetic, cu o cerere de energie de aproape de zero și ]n care orice cerere reziduală este alimentată din surse regenerabile; solicită o creștere accelerată a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE; avertizează împotriva perenizării infrastructurii nesustenabile și invită Comisia să propună măsuri pentru o tranziție ordonată la o economie sustenabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și o reorientare fundamentală a dezvoltării infrastructurii, în scopul de a atenua riscurile economice sistemice asociate cu activele financiare cu emisii mari de dioxid de carbon;

64.  invită Comisia și statele membre să acorde prioritate mobilității sustenabile, îmbunătățind sistemele de transport public local pe baza caracteristicilor specifice ale fiecărei țări și a nevoilor reale ale cetățenilor; consideră că sprijinul financiar al UE pentru dezvoltarea sectorului transporturilor și a infrastructurilor ar trebui să urmărească obiective care aduc statelor membre o valoare adăugată reală;

65.  subliniază că corupția are un impact grav asupra mediului; evidențiază că traficul cu specii de animale sălbatice pe cale de dispariție, minerale și pietre prețioase, precum și produse forestiere, cum ar fi lemnul, sunt indisolubil legate de corupție; subliniază, de asemenea, că traficul cu faună sălbatică poate amenința și mai mult speciile pe cale de dispariție, în timp ce exploatarea forestieră ilegală poate conduce la o pierdere a biodiversității și la creșterea emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce contribuie la schimbările climatice; remarcă faptul că pentru grupările criminale organizate profiturile sunt importante, iar riscurile sunt scăzute întrucât infracțiunile silvice sunt rareori urmărite penal și, de multe ori, pedepsele nu sunt proporționale cu gravitatea infracțiunii; reamintește că Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, cu accentul său cuprinzător pe prevenirea corupției, aplicarea eficientă a legii, cooperarea internațională și recuperarea activelor, poate fi un instrument eficient de combatere a corupției în sectorul mediului; invită statele membre să integreze strategiile anticorupție, cum ar fi transparența și responsabilitatea, în legislația și politicile de mediu și să consolideze democrația și buna guvernanță; subliniază că combaterea corupției din sectorul mediului va contribui la crearea unui acces echitabil la resurse esențiale, cum ar fi apa și un mediu curat, și este esențială pentru protejarea mediului și asigurarea dezvoltării sustenabile;

66.  recunoaște importanța culturii și a participării culturale pentru realizarea agendei privind ODD-urile, precum și rolul pe care îl joacă cultura în relațiile externe și în politica de dezvoltare; solicită sprijin adecvat pentru instituțiile și organizațiile culturale în ceea ce privește realizarea agendei privind ODD-urile, precum și aprofundarea în continuare a legăturilor între cercetare, știință, inovare și arte;

67.  reamintește că participarea culturală îmbunătățește sănătatea și bunăstarea fizică și mentală, are un impact pozitiv asupra performanței școlare și profesionale și îi ajută pe cei expuși excluziunii sociale să se integreze pe piața muncii, contribuind, astfel, în mare măsură la realizarea multor ODD-uri;

68.  se declară profund preocupat de diferențele în ceea ce privește performanțele sistemelor de învățământ din statele membre, așa cum arată ultimele rapoarte PISA; subliniază că sistemele publice de învățământ și formare cu resurse corespunzătoare și accesibile tuturor sunt esențiale pentru egalitatea și incluziunea socială și pentru atingerea țintelor stabilite de ODD 4; evidențiază că educația de calitate are capacitatea de a emancipa persoanele vulnerabile, minoritățile, persoanele cu nevoi speciale, precum și femeile și fetele; regretă problema persistentă a ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor; subliniază că educația este esențială pentru dezvoltarea unor societăți autonome; solicită UE să stabilească o legătură între educația și formarea tehnică și profesională de calitate, pe de o parte, și cooperarea cu industria, pe de altă parte, ca o condiție prealabilă esențială pentru capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pentru accesul la locuri de muncă calificate;

69.  solicită UE și statelor sale membre să protejeze limbile regionale și minoritare și pe cele mai puțin răspândite, precum și diversitatea lingvistică și să se asigure că procesul de integrare a ODD în cadrul politicii europene și în rândul priorităților actuale și viitoare ale Comisiei nu tolerează discriminarea lingvistică;

70.  consideră că diversitatea culturală și protejarea patrimoniului natural ar trebui promovate prin cadrul european de politică, inclusiv prin educație;

71.  îndeamnă statele membre să abordeze cu prioritate reconversia economică și de mediu a siturilor industriale care în diferite regiuni ale Europei provoacă niveluri ridicate de poluare a componentelor mediului și expun populațiile locale la riscuri semnificative pentru sănătate;

72.  subliniază rolul pe care îl va juca agenda urbană a UE în punerea în aplicare a „noii agende urbane” globale și salută evoluțiile politice care abilitează orașele și regiunile să facă investiții ecologice sinergice; salută inițiativele precum premiul Green Leaf și Convenția globală a primarilor pentru climă și energie și subliniază în continuare importanța crucială a orașelor și regiunilor pentru înfăptuirea ODD-urilor, sustenabilitatea necesitând abordări bazate pe colaborare și pe termen lung la toate nivelurile de guvernanță și în toate sectoarele;

73.  reamintește că Agenda 2030 recunoaște că nu mai putem privi în mod separat alimentele, mijloacele de trai și gestionarea resurselor naturale; subliniază că un accent pe dezvoltarea rurală și investiții în agricultură - culturi, efective de animale, silvicultură, pescuit și acvacultură - sunt instrumente eficiente pentru a pune capăt sărăciei și foametei și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă; evidențiază că agricultura joacă un rol important în combaterea schimbărilor climatice; remarcă faptul că marea ambiție a ODD-urilor poate fi realizată numai prin cooperare - nord-sud, sud-sud și cooperarea triunghiulară - și parteneriate globale între mai mulți actori și într-o gamă largă de domenii;

74.  salută intenția de a integra politica comercială și de investiții care include dezvoltarea sustenabilă și solicită ca impactul aprovizionării cu materii prime și resurse naturale în interiorul și în afara UE să fie mai bine abordat în elaborarea politicilor UE, atât în interiorul UE, cât și în afara granițelor sale; solicită o regândire a politicii de investiții și utilizarea la scară largă a instrumentelor de finanțare inovatoare pentru realizarea ODD-urilor; invită Comisia să se asigure că verificările privind dezvoltarea sustenabilă în viitoarele acorduri comerciale sunt transparente;

75.  invită Comisia să conceapă, cu implicarea părților interesate relevante, și să furnizeze sprijin specific și adaptat gospodăriilor și grupurilor marginalizate și cu venituri mici, de exemplu persoanelor de etnie romă, pentru a le asigura o viață sănătoasă și accesul la servicii de bază și la resurse naturale curate și sigure, precum aerul, apa, energia modernă la prețuri accesibile și o alimentație sănătoasă, ceea ce ar contribui, de asemenea, la realizarea ODD-urilor 1, 10 și 15 privind eradicarea sărăciei, reducerea inegalității și promovarea unei societăți pașnice și favorabile incluziunii;

76.  recunoaște, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, că persoanele cu dizabilități sunt expuse unui risc foarte ridicat de a trăi în sărăcie, având un acces inadecvat la drepturi de bază cum ar fi educația, sănătatea și locurile de muncă;

77.  consideră că inițiativele UE menite să proiecteze un viitor sustenabil nu pot fi ignora dezbaterile mai ample privind rolul animalelor ca ființe sensibile și bunăstarea lor, adesea neglijate în cadrul sistemelor predominante de producție și de consum; subliniază că este necesar ca UE să depășească neajunsurile politice și legislative existente în domeniul bunăstării animalelor, astfel cum solicită un număr tot mai mare de cetățeni europeni;

78.  invită Comisia să intensifice eforturile și finanțarea pentru campaniile specifice de sensibilizare și de educare și pentru consolidarea angajamentelor și a acțiunilor cetățenilor pentru dezvoltarea sustenabilă;

79.  invită Comisia și statele membre ca, până în 2020, să pună capăt stimulentelor pentru producerea de biocombustibili obținuți ulei de palmier și soia care provoacă defrișări și deteriorarea turbăriilor; solicită, de asemenea, introducerea unui sistem de certificare unic pentru uleiul de palmier care intră pe piața UE pentru a certifica originea responsabilă din punct de vedere social produsului;

80.  solicită insistent Comisiei să continue să își intensifice măsurile vizând combaterea calității precare a aerului, care provoacă peste 430 000 de decese premature în UE în fiecare an; îndeamnă Comisia să se asigure că legislația existentă și cea nouă este pusă în aplicare pentru a accelera acțiunile în justiție împotriva statelor membre care nu respectă legislația privind poluarea aerului și pentru a propune acte legislative noi și eficiente, inclusiv legislație sectorială pentru a combate calitatea precară a aerului înconjurător și diferitele surse de poluare, abordând totodată emisiile de metan; subliniază faptul că UE este încă departe de a atinge nivelurile de calitate a aerului stabilite pentru UE, care sunt mult mai puțin stricte decât cele recomandate de OMS;

81.  constată că Comisia a abordat problema calității slabe a aerului și a inițiat o serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special în ceea ce privește depășirile repetate ale valorilor-limită de NO2 stabilite prin Directiva 2008/50/CE;

82.  reamintește că o reducere a poluării fonice este unul dintre parametrii de calitate care nu vor fi realizați până în 2020; subliniază că în UE, expunerea la poluarea fonică influențează cel puțin 10 000 de decese premature legate de boala coronariană și de infarct; în 2012, că aproximativ un sfert din populația UE a fost expusă la niveluri de zgomot care depășesc limitele; invită statele membre să abordeze cu prioritate monitorizarea nivelurilor de zgomot pentru a asigura respectarea valorilor limită pentru mediul intern și extern; solicită, în plus, măsuri care să abordeze poluarea sonoră;

83.  subliniază faptul că datele Comisiei arată că peste 50 % din cerealele din UE sunt utilizate pentru hrana animalelor; observă că Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a avertizat că utilizarea în continuare a cerealelor ca hrană pentru animale ar putea amenința securitatea alimentară prin reducerea cerealelor disponibile pentru consumul uman;

84.  subliniază contribuția sectorului creșterii animalelor la economia UE și la agricultura sustenabilă, în special dacă această activitate este integrată în sisteme de cultură agricolă; atrage atenția asupra potențialului gestionării active a circuitului nutrienților în sectorul creșterii animalelor de a reduce impactul emisiilor de CO2, de amoniac și de nitrați asupra mediului; atrage atenția, de asemenea, asupra potențialului agriculturii integrate de a contribui la un ecosistem agricol care să funcționeze mai bine și la un sector agricol favorabil climei;

85.  remarcă faptul că femeile care lucrează în agricultură în țările în curs de dezvoltare ar putea crește producția exploatațiilor cu 20-30 % dacă ar avea același acces la resurse precum bărbații; subliniază faptul că acest nivel de producție ar putea reduce numărul de persoane care suferă de foamete în toată lumea cu 12-17 %;

86.  subliniază, în special, rolul fundamental al femeilor ca membri ai exploatațiilor familiale, care constituie principala celulă socioeconomică în zonele rurale, ele fiind cele care se ocupă de producția de alimente, păstrarea cunoștințelor și a competențelor tradiționale, identitatea culturală și protecția mediului, ținând seama de faptul că femeile din mediul rural sunt și ele afectate de diferențele de la nivelul salariilor și al pensiilor;

87.  reamintește că, conform celui de Al 7-lea program de acțiune pentru mediu, Comisia trebuie să evalueze impactul de mediu, într-un context global, al consumului Uniunii; subliniază impactul pozitiv pe care stilul de viață sustenabil îl poate avea asupra sănătății umane și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră; reamintește Comisiei că ODD 12.8 cere ca publicul să dețină informații și să aibă cunoștință de dezvoltarea durabilă și stilul de viață sustenabil; în consecință, îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze programe de sensibilizare a opiniei publice cu privire la implicațiile diferitelor tipuri de consum în ceea ce privește sănătatea umană, mediul, securitatea alimentară și schimbările climatice; invită Comisia să publice fără întârziere comunicarea privind un sistem alimentar european sustenabil;

88.  constată că ODD 12.8 cere guvernelor să se asigure că publicul deține informațiile relevante și are cunoștință de dezvoltarea sustenabilă și de stilul de viață în armonie cu natura; în consecință, îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze programe de sensibilizare a opiniei publice cu privire la implicațiile nivelurilor de consum asupra sănătății umane, mediului, securității alimentare și schimbărilor climatice;

89.  invită Comisia și statele membre să elaboreze un cadru de politici al UE cuprinzător care să abordeze problemele de sănătate globale, cum ar fi HIV/SIDA, tuberculoza, hepatita C și rezistența la antimicrobiene, ținând cont de situația diferită și de provocările specifice din statele membre ale UE și din țările învecinate unde povara HIV și a tuberculozei multirezistente este cea mai mare; invită Comisia și Consiliul să joace un rol politic puternic în dialogul cu țările cu povară mare legată de boli, inclusiv cu țările vecine din Africa, Europa de Est și Asia Centrală, asigurându-se că există planuri pentru o tranziție sustenabilă către finanțarea națională, astfel încât programele privind HIV și TBC să fie eficiente, să continue și să se extindă după retragerea asistenței oferite de donatorii internaționali, precum și să continue să colaboreze strâns cu țările respective pentru a se asigura că acestea își asumă responsabilitatea măsurilor privind HIV și TBC;

90.  recunoaște eficacitatea în punerea la dispoziție a medicamentelor de tip „PREP” pentru prevenirea HIV/SIDA; de asemenea, invită Comisia și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) să recunoască faptul că pentru HIV/SIDA tratamentul este și preventiv;

91.  recunoaște că sănătatea și drepturile sexuale reproductive sunt un factor-cheie cu potențial de transformare pentru eradicarea multidimensională a sărăciei și că acestea ar trebui să fie întotdeauna recunoscute ca o precondiție pentru o viață sănătoasă și egalitatea de gen, deopotrivă; subliniază, în acest context, că trebuie acordată o mai mare atenție sănătății și drepturilor sexuale reproductive, care, din păcate, sunt tratate în continuare ca o chestiune de nișă, deși au o importanță foarte mare pentru egalitatea de gen, emanciparea tinerilor, dezvoltarea umană și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei; evidențiază faptul că acesta este un progres nesemnificativ față de abordările anterioare ale UE, iar recunoașterea sănătății și drepturilor sexuale și reproductive ca factori-cheie pentru dezvoltarea sustenabilă lipsește în continuare; subliniază faptul că poziția UE a fost incoerentă în acest domeniu, așa cum se arată în acest pachet: Comisia recunoaște acțiunea UE în acest domeniu numai la capitolul „Sănătate” din Comunicarea privind Agenda 2030, dar numai la capitolul „Egalitatea de gen” în Comunicarea privind consensul; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să continue să solicite Statelor Unite să își regândească poziția privind așa-numita „global gag rule” (regula călușului mondial);

92.  subliniază necesitatea de a continua promovarea cercetării în domeniul sănătății pentru a concepe soluții medicale noi și îmbunătățite, accesibile, la prețuri convenabile și adecvate pentru HIV/SIDA, TBC și alte boli legate de sărăcie și neglijate, pentru noile epidemii și pentru rezistența la antimicrobiene;

93.  subliniază faptul că sectorul agricol al UE contribuie deja la sustenabilitate; constată totuși că politica agricolă comună (PAC) trebuie să fie în măsură să răspundă provocărilor actuale și viitoare; invită Comisia să examineze în ce mod PAC și sistemele agricole sustenabile pot contribui cel mai bine la ODD-uri pentru a garanta alimente stabile, sigure și nutritive, dar și pentru a proteja și consolida resursele naturale concomitent cu abordarea schimbărilor climatice; solicită Comisiei ca, în cadrul viitoarei comunicări privind PAC după 2020, să prezinte propuneri pentru a consolida și mai mult eficiența măsurilor de ecologizare și pentru a asigura realizarea ODD-urilor 2, 3, 6, 12, 13, 14 și 15; invită Comisia, de asemenea, să promoveze alimentele produse la nivel local și în mod ecologic, cu o amprentă redusă de carbon și un impact redus asupra terenurilor și apei; subliniază importanța ecosistemelor agricole și a gestionării sustenabile a pădurilor, precum și a furnizării de stimulente pentru refacerea sustenabilă a zonelor agricole dezafectate; subliniază necesitatea asigurării faptului că toate politicile UE realizează efectiv obiectivele stabilite prin conformitate strictă și o mai mare coerență între domeniile de politici; subliniază că acest lucru prezintă o importanță deosebită în ceea ce privește gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și instrumentele dedicate acesteia în cadrul PAC;

94.  invită Comisia și statele membre să faciliteze această tranziție agro-ecologică, reducând la minimum utilizarea pesticidelor dăunătoare pentru sănătate și mediu, prin elaborarea unor măsuri de protejare și sprijinire a agriculturii ecologice și biodinamice în domeniul de aplicare al PAC;

95.  invită Comisia și statele membre să reformeze, cât mai curând posibil, normele UE privind aprobarea pesticidelor, stabilind în același timp obiective obligatorii de reducere a utilizării acestora;

96.  subliniază că sectorul agricol din UE oferă locuri de muncă pentru milioane de oameni din zonele rurale în agricultură și în alte sectoare, garantând aprovizionarea cu alimente și siguranța alimentară și atrăgând oamenii în zonele rurale ca spații de locuit, de muncă și de relaxare; subliniază, de asemenea, că peisajele cu biodiversitate mare și cu valoare naturală ridicată atrag oamenii în mediul rural, conferind valoare adăugată zonelor rurale; remarcă valoarea considerabilă a politicii de dezvoltare rurală pentru construirea unor comunități și economii rurale viabile, robuste și energice; subliniază că un acces mai bun al agricultorilor la resurse este esențial pentru a realiza acest lucru;

97.  solicită ca sectorul agricol să fie dezvoltat punând accentul pe întreprinderile agricole familiale, prin intermediul unei mai bune utilizări a fondurilor europene cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și acordând o atenție specială întreprinderilor agricole mici și mijlocii, prin partajarea și transferarea expertizei și prin valorificarea avantajelor oferite de lanțurile valorice locale și regionale, lanțurile de producție și ocuparea forței de muncă pe plan regional, punând un accent mai mare pe legăturile cu zone periurbane și pe vânzarea directă, care s-au dovedit a fi un model de succes în multe părți ale UE; consideră capacitatea agriculturilor de a obține o remunerație echitabilă din activitatea lor ca fiind o condiție necesară pentru sustenabilitatea agriculturii europene, precum și o garanție a bunăstării agricultorilor;

98.  reamintește că este important să se asigure servicii publice adecvate, în special îngrijiri pentru copii și bătrâni, dat fiind că aceste servicii sunt deosebit de importante pentru femei întrucât acestea au jucat, în mod tradițional, un rol major în îngrijirea membrilor tineri și bătrâni ai familiei;

99.  subliniază rolul important al cunoștințelor și alimentelor tradiționale, în special în zonele ultraperiferice, cele montane și cele defavorizate din UE, precum și contribuția economică pe care o au în zonele locale sistemele de calitate europene, ca de exemplu indicația geografică protejată (IGP); reamintește susținerea unanimă din partea Parlamentului față de extinderea acestei protecții la o gamă mai largă de produse regionale; subliniază, de asemenea, în acest context, rolul sistemelor de calitate ale UE (DOP/IGP/STG) în oferirea și conservarea mijloacelor de trai în respectivele zone; recunoaște că aceste sisteme sunt cunoscute pe scară mai largă doar în unele state membre și solicită desfășurarea unor campanii de sensibilizare în întreaga UE cu privire la avantajele lor;

100.  subliniază contribuția pădurii mediteraneene și a sistemului agrosilvopastoral Dehesa – care combină fără probleme creșterea extensivă și susținută a animalelor cu exploatarea forestieră și agrară – la obiectivele de conservare și asigurare a sustenabilității biodiversității, în scopul recunoașterii și sprijinului în cadrul PAC;

101.  subliniază importanța bioenergiei pentru exploatațiile agricole și bioeconomie și a instalațiilor pentru generarea, stocarea, distribuirea și utilizarea în exploatație a energiei din surse regenerabile, deoarece acestea contribuie la securitatea veniturilor agricultorilor, oferindu-le un produs suplimentar pe care să îl vândă și creează și mențin locuri de muncă de înaltă calitate în zonele rurale; subliniază că dezvoltarea bioenergiei trebuie să se facă sustenabil și nu trebuie să împiedice producția de alimente și de hrană pentru animale; subliniază că necesarul de energie ar trebui, în schimb, să fie acoperit prin încurajarea utilizării deșeurilor și produselor secundare care nu sunt utile în alte procese;

102.  remarcă faptul că cultivarea leguminoaselor prin rotația culturilor poate crea o situație reciproc avantajoasă atât pentru fermieri, cât și pentru animale, biodiversitate și necesitățile în materie de climă; invită Comisia să prezinte un plan proteic care să includă culturile de leguminoase în rotație;

103.  consideră necesare progresele continue în sectoarele agriculturii de precizie, digitalizării, utilizării raționale a energiei, ameliorării plantelor și animalelor, precum și în abordarea integratoare în sectorul combaterii integrate a dăunătorilor, întrucât îmbunătățirea eficienței pe baza ODD-urilor și a biodiversității va contribui la reducerea necesarului de terenuri, precum și a impactului agriculturii asupra mediului; consideră că dacă se pune biodiversitatea în folosul agricultorilor s-ar putea îmbunătăți veniturile, sănătatea și performanța solului și acest lucru ar ajuta în controlarea dăunătorilor și îmbunătățirea polenizării; subliniază, așadar, importanța unui cadru de reglementare îmbunătățit pentru a asigura proceduri decizionale eficiente, eficace și în timp util; subliniază că aceste soluții „inteligente” ar trebui să stimuleze și să sprijine inițiativele adaptate la nevoile exploatațiilor mici fără economii de scară, pentru ca acestea să beneficieze de noile tehnologii;

104.  consideră esențială păstrarea și dezvoltarea performanțelor raselor tradiționale și locale, având în vedere capacitatea lor de adaptare la caracteristicile mediului din care provin, și respectarea drepturilor fermierilor de a ameliora plante în mod independent, de a depozita semințe de specii și soiuri diferite și de a face schimburi cu acestea, pentru a se asigura diversitatea genetică a agriculturii; respinge încercările de orice fel de a breveta viața, plantele și animalele, materialele genetice sau procesele biologice esențiale, în special în cazul varietăților, soiurilor și caracteristicilor native;

105.  solicită Comisiei să propună un plan de acțiune și să înființeze un grup de experți, în vederea realizării unui sistem mai sustenabil de gestionare integrată a protecției plantelor; evidențiază necesitatea unui sistem de gestionare a dăunătorilor care să îmbunătățească interacțiunea între eforturile de ameliorare a plantelor, sistemele naturale de combatere și utilizarea pesticidelor;

106.  consideră că este necesară promovarea disponibilității benzii largi și a îmbunătățirii serviciilor de transport în zonele rurale pentru a contribui nu numai la realizarea obiectivelor de sustenabilitate ecologică, ci și la stimularea creșterii în zonele rurale, care să fie complet sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social;

107.  subliniază că cultura trebuie să devină o parte integrantă a acțiunii Comisiei în domeniul sustenabilității, subliniind în mod clar rolul pe care îl joacă în dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă, promovarea democrației, a justiției sociale și a solidarității, în încurajarea coeziunii, combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a disparităților între generații și a disparităților demografice; invită Comisia să integreze cultura în obiectivele, definițiile, instrumentele și criteriile de evaluare a strategiei sale pentru ODD-uri;

108.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) A/RES/70/1.
(2) Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 (JO L 354, 28.12.2013, p. 171).
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0224.
(4) https://ec.europa.eu/epsc/sites/epsc/files/strategic_note_issue_18.pdf
(5) Comunicarea Comisiei din 3 mai 2011 intitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020” (COM(2011)0244).
(6) Raportul Comisiei din 2 octombrie 2015 privind evaluarea intermediară a strategiei UE în domeniul biodiversității (COM(2015)0478).
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0034.
(8) https://unstats.un.org/sdgs/report/2016/goal-13/
(9) Raportul nr. 30/2016 al AEM, Raport privind indicatorii de mediu 2016 – În sprijinul monitorizării celui de Al 7-lea program de acțiune pentru mediu, https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-indicator-report-2016

Notă juridică