Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2301(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0269/2017

Texte depuse :

A8-0269/2017

Dezbateri :

PV 11/09/2017 - 25
CRE 11/09/2017 - 25

Voturi :

PV 12/09/2017 - 7.15
CRE 12/09/2017 - 7.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0330

Texte adoptate
PDF 424kWORD 71k
Marţi, 12 septembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale
P8_TA(2017)0330A8-0269/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale (2016/2301(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului din 2010 privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 mai 2017 referitoare la evaluarea aspectelor externe ale rezultatelor și administrării serviciilor vamale ca instrument pentru facilitarea comerțului și combaterea comerțului ilicit(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țări terțe(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la Inițiativa emblematică a UE în sectorul confecțiilor(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 aprilie 2017 referitoare la uleiul de palmier și defrișarea pădurilor tropicale(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei Europene privind negocierile Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2017 referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului de sustenabilitate în Bangladesh(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare pentru importatorii din cadrul Uniunii de staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și de aur provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat(11) (Regulamentul privind minereurile din zone de conflict),

–  având în vedere Planul de acțiune referitor la aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (COM(2003)0251), precum și acordurile de parteneriat voluntare FLEGT,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn(12) (Regulamentul UE privind lemnul),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare(13) (Regulamentul privind SGP),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială(14) (Regulamentul Bruxelles I),

–  având în vedere Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari(15) (Directiva privind raportarea nefinanciară),

–  având în vedere strategia comună din 2007 a UE și a statelor sale membre, intitulată „Ajutorul pentru comerț: Intensificarea sprijinului acordat de UE țărilor aflate în curs de dezvoltare în privința necesităților comerciale”,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 aprilie 2017 intitulat „Lanțuri valorice sustenabile în sectorul confecțiilor prin măsurile de dezvoltare ale UE” (SWD(2017)0147),

–  având în vedere Declarația tripartită a OIM de stabilire a unor principii privind întreprinderile multinaționale și politica socială,

–  având în vedere Raportul IV al celei de-a 105-a Conferințe a OIM privind munca decentă în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale,

–  având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă pentru 2030,

–  având în vedere convențiile de bază ale OIM privind munca copiilor, munca forțată, discriminarea și libertatea de asociere și negociere colectivă,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2016 privind UE și lanțurile valorice globale responsabile,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681),

–  având în vedere legea britanică din 2015 privind sclavia modernă și legea franceză privind obligația de diligență a întreprinderilor multinaționale,

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Pactul global al ONU,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora,

–  având în vedere noul protocol al OIM privind munca forțată,

–  având în vedere Rezoluția nr. 26/9 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 26 iunie 2014, prin care CDO a decis crearea unui grup de lucru interguvernamental deschis, mandatat să elaboreze un instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu pentru întreprinderile transnaționale și alte întreprinderi în legătură cu drepturile omului,

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și câteva orientări sectoriale ale OCDE (pentru sectorul financiar, agricol, al minereurilor, de îmbrăcăminte și încălțăminte),

–  având în vedere rapoartele UNCTAD din 2013 și 2016 privind comerțul și dezvoltarea,

–  având în vedere Cadrul UNCTAD din 2015 de politici de investiții pentru dezvoltare sustenabilă,

–  având în vedere Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind barierele tehnice în calea comerțului („Acordul BTC al OMC”),

–  având în vedere Acordul General pentru Tarife și Comerț al OMC (GATT),

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Principiile privind drepturile copiilor și afacerile, elaborate de UNICEF, Pactul global al ONU și Salvați Copiii(16),

–  având în vedere parteneriatele din proprie inițiativă cu anumite țări, precum Pactul de sustenabilitate pentru Bangladesh și Inițiativa pentru drepturile lucrătorilor din Myanmar,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 iunie 2016 privind munca copiilor,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional, avizele Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru dezvoltare, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0269/2017),

A.  întrucât articolul 207 din TFUE prevede că politica comercială a UE trebuie să se întemeieze pe principiile și obiectivele acțiunii externe a UE; întrucât articolul 208 din TFUE stabilește principiul coerenței politicilor în privința dezvoltării și stabilește ca principal obiectiv eradicarea sărăciei; întrucât comunicarea „Comerț pentru toți” a Comisiei stabilește la baza politicii comerciale a UE trei principii esențiale: eficacitatea, transparența și valorile; întrucât această comunicare are o secțiune dedicată reacției la expansiunea lanțurilor valorice globale și managementului responsabil al lanțurilor de aprovizionare, reamintind complexitatea acestora, necesitatea imperioasă de a gândi prospectiv și de a implica o varietate de actori publici, privați și din societatea civilă, precum și de a utiliza o combinație de instrumente necoercitive inovatoare și schimbări legislative;

B.  întrucât liberul schimb face obiectul unei examinări publice tot mai pronunțate, iar preocupările legate de distribuția neechitabilă a beneficiilor și a sarcinilor comerciale au adus în prim-plan o viziune larg acceptată, conform căreia politica comercială trebuie să aibă la bază valori sociale și de mediu, transparența și responsabilitatea;

C.  întrucât lanțurile valorice globale (LVG) sunt o realitate complexă, bazată pe tehnologie și în rapidă schimbare, care a devenit un element esențial pentru economia globală contemporană și care poate ajuta țările în curs de dezvoltare să integreze mai bine în aceasta, să reducă sărăcia și să creeze locuri de muncă, crescându-și totodată și capacitatea de producție; întrucât, pe de o parte, LVG oferă noi oportunități de creștere economică, dezvoltare sustenabilă, implicare a societății civile, a lucrătorilor și a asociațiilor profesionale, precum și de creare de locuri de muncă pentru întreprinderi în cadrul lanțului de producție, permițându-le să se concentreze pe sarcini specifice și accentuându-le totodată interdependența; întrucât, pe de altă parte, natura lor extrem de complexă, lipsa de transparență și diluarea responsabilităților pot conduce la creșterea riscului de încălcare a drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor, la impunitate de fapt pentru infracțiunile împotriva mediului, precum și la evaziuni și fraude fiscale de amploare;

D.  întrucât politica comercială trebuie să contribuie la asigurarea unui proces transparent de producție la nivelul întregului lanț valoric, precum și a conformității cu standardele fundamentale de mediu, sociale și de siguranță;

E.  întrucât politica comercială și de investiții a UE trebuie să se bazeze în continuare pe sistemul multilateral și să consolideze poziția Europei în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale echitabile, dar trebuie și să promoveze instrumente prin care să se stabilească reguli și responsabilități clare pentru guverne și companii, pentru a asigura respectarea angajamentelor internaționale precum Obiectivele ONU de Dezvoltare Sustenabilă (ODS); întrucât sustenabilitatea și transparența nu reprezintă doar valori, ci ar trebui să fie privite ca factori ce generează o valoare adăugată reală în comerțul și în investițiile globale, în contextul LVG;

F.  întrucât IMM-urile(17) reprezintă o parte importantă în LVG și au un rol esențial în promovarea creșterii economice, a dezvoltării sustenabile, a locurilor de muncă de calitate și în decizia populației de a rămâne în regiunile din care provin;

G.  întrucât participarea la LVG este benefică pentru IMM-uri în ceea ce privește creșterea și internaționalizarea; întrucât, conform sondajului Eurobarometru din 2015, intitulat „Internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii”, doar 31 % dintre IMM-urile din UE fuseseră implicate în activități comerciale în afara pieței interne în cei trei ani anteriori; întrucât multe IMM-uri se confruntă cu dificultăți în a-și asigura accesul la lanțurile valorice internaționale și ale UE; întrucât politica comercială și acordurile comerciale pot ajuta la depășirea barierelor și a provocărilor cu care se confruntă acum IMM-urile în ceea ce privește accesul la LVG;

H.  întrucât, la nivel mondial, partenerii economici și sociali și ONG-urile folosesc și promovează sisteme de diligență și de transparență a lanțurilor valorice internaționale, obținând rezultate substanțiale și pozitive;

I.  întrucât, în concluziile sale din mai 2016, Consiliul subliniază „necesitatea de a continua promovarea adoptării principiilor, orientărilor și inițiativelor privind RSI/CRA convenite la nivel internațional, cum ar fi Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Pactul global al ONU, Declarația tripartită a OIM de stabilire a principiilor privind întreprinderile multinaționale și politica socială și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, inclusiv în țările care nu fac parte din OCDE, contribuind totodată la eforturile de combatere a corupției prin crearea unor medii de afaceri mai deschise și mai transparente”;

J.  întrucât un management mondial responsabil al LVG este esențial pentru alinierea politicii comerciale la valorile europene, consacrate în tratate; întrucât atât Comisia, cât și statele membre s-au aflat în centrul acestor dezbateri la nivel mondial;

K.  întrucât mai multe convenții, orientări și norme internaționale au scopul de a preveni încălcările drepturilor omului; întrucât țările producătoare au obligația de a le aplica și de a crea condițiile juridice și economice adecvate pentru ca întreprinderile să funcționeze și să își găsească un loc în lanțurile de aprovizionare globale; întrucât țările producătoare trebuie, de asemenea, să fie capabile să introducă standarde și norme internaționale, inclusiv să elaboreze, să aplice și să impună respectarea unei legislații corespunzătoare, mai ales în ceea ce privește instituirea statului de drept și combaterea corupției;

L.  întrucât UE ar trebui să răspundă și mai eficace la dumpingul social și de mediu și la practicile comerciale și concurențiale neloiale și să asigure condiții de concurență echitabile;

M.  întrucât UE este cel mai mare exportator și importator mondial de bunuri și servicii calculate împreună, cel mai mare investitor străin direct și cea mai importantă destinație pentru investițiile străine directe (ISD); întrucât UE ar trebui să utilizeze acest punct forte atât în beneficiul cetățenilor săi, cât și în beneficiul cetățenilor din alte părți ale lumii, în special din țările cele mai sărace de pe glob;

N.  întrucât UE a elaborat reglementări obligatorii privind diligența necesară a întreprinderilor în anumite sectoare, în care există un risc ridicat de încălcare a drepturilor omului, cum ar fi cel al lemnului sau cel al minereurilor din zonele de conflict; întrucât și unele state membre au adoptat acte legislative, cum ar fi Legea britanică privind sclavia modernă, Legea franceză privind obligația de diligență a companiilor multinaționale (CMN), care se aplică doar companiilor din Franța care au peste 5 000 de lucrători, sau Legea neerlandeză privind obligația de diligență în legătură cu munca copiilor; întrucât UE a lansat o serie de inițiative pentru a promova diligența necesară, iar Parlamentul European a solicitat, în mai multe rezoluții, UE să stabilească norme obligatorii în această privință;

O.  întrucât UE a făcut deja pași importanți pe plan mondial către un management mai responsabil al LVG, creând parteneriate specifice, cum ar fi Pactul de sustenabilitate pentru Bangladesh și Inițiativa pentru drepturile lucrătorilor din Myanmar, precum și pentru anumite chestiuni, cum ar fi inițiativa pentru minereurile din zonele de conflict, reglementările privind exploatarea forestieră ilegală, criteriile de sustenabilitate pentru biocombustibili, raportarea de către întreprinderi a problemelor din lanțurile de aprovizionare, transparența întreprinderilor în ceea ce privește sumele plătite guvernelor de industriile extractive și de exploatare forestieră, după cum se subliniază comunicarea „Comerț pentru toți”;

P.  întrucât, potrivit comunicării „Comerțul pentru toți”, Comisia va promova capitole ambițioase privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă în toate acordurile comerciale și de investiții; întrucât acordurile comerciale și de investiții pe care UE le-a încheiat recent conțin capitole privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă în care se solicită părților la acord să își asume angajamente privind protecția drepturilor omului, standardele sociale și de mediu și responsabilitatea socială a întreprinderilor; întrucât aceste capitole au ilustrat diferențele între nivelurile de ambiție din acordurile comerciale succesive ale UE; întrucât standardele de muncă și de mediu nu se limitează la capitolele privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă, ci trebuie să se aplice în toate domeniile acordurilor comerciale; întrucât o abordare axată pe dialog nu a putut împiedica încălcări grave ale libertății de asociere în unele acorduri de liber schimb;

Q.  întrucât situația specială a zonelor industriale de export (ZIE) este de așa natură încât în unele țări au derogări de la legislația locală a muncii și interzic sau limitează activitățile sindicale, iar lucrătorii nu dispun de nicio cale de atac, ceea ce constituie o încălcare clară a standardelor OIM;

R.  întrucât absența comportamentului etic în afaceri este, de asemenea, o consecință a absenței bunei guvernări, a neputinței sau a inexistenței unor autorități publice imparțiale, care să acționeze în interesul general al cetățenilor; întrucât corupția, lipsa de transparență a LVG și exonerarea de obligațiile din legislația muncii și de taxe în ZIE ar putea avea un impact negativ asupra drepturilor omului, în special prin subminarea principiilor muncii decente și a activității sindicatelor;

S.  întrucât, conform OIM, 21 de milioane de persoane din întreaga lume sunt victime ale muncii forțate, o mare parte a acestora fiind exploatate în cadrul LVG; întrucât munca forțată în economia privată generează profituri ilegale anuale în valoare de 150 miliarde USD;

T.  întrucât, datorită mandatului său global, a expertizei și a experienței de care dispune, OIM, în colaborare cu membrii săi, este bine poziționată pentru a coordona o acțiune globală de promovare a muncii decente în lanțurile de aprovizionare globale; întrucât Comitetul OIM pentru muncă decentă în lanțurile de aprovizionare globale a solicitat analizarea deficiențelor care conduc la nerespectarea standardelor muncii decente în aceste lanțuri, precum și o reflecție asupra inițiativelor și standardelor necesare pentru a promova munca decentă și a facilita remedierea lacunelor în această privință din lanțurile de aprovizionare globale;

U.  întrucât în contextul comerțului mondial și, în special, al LVG este necesară o abordare multilaterală, globală și holistică în ceea ce privește răspunderea întreprinderilor pentru încălcarea drepturilor omului și pentru sustenabilitatea mediului; întrucât este important, prin urmare, ca UE să continue să conducă aceste dezbateri la nivel mondial; întrucât UE și-a asumat rolul de lider în procesul de reformă a mecanismului de soluționare a litigiilor între state și investitori, în special prin crearea unui sistem jurisdicțional multilateral; întrucât se preconizează progrese similare și în alte domenii sensibile, cum ar fi executarea obligațiilor investitorilor în privința drepturilor omului;

V.  întrucât producția din LVG se desfășoară în diferite jurisdicții, cu niveluri diferite de protecție a drepturilor omului și de aplicare a legislației din domeniul social, al muncii și al mediului; întrucât victimele încălcărilor drepturilor omului în care sunt implicate întreprinderi transnaționale se pot confrunta cu numeroase obstacole în accesarea căilor de atac judiciare;

W.  întrucât egalitatea de gen în toate politicile UE este consacrată la articolul 8 din TFUE; întrucât, din cauza inegalităților structurale de gen, acordurile comerciale și de investiții tind să afecteze în mod diferit femeile și bărbații; întrucât perspectiva egalității de gen este adeseori ignorată în analiza lanțurilor valorice internaționale; întrucât, conform datelor OIM, în 2012 la nivel mondial 21 de milioane de persoane, dintre care 55 % femei și fete, au fost victime ale muncii forțate, 90 % dintre acestea fiind exploatate în sectorul privat, de către persoane sau întreprinderi;

X.  întrucât femeile alcătuiesc majoritatea lucrătorilor din anumite segmente ale lanțurilor de aprovizionare globale din sectorul confecțiilor, al horticulturii, al telefoniei mobile și al turismului, dar tind să se regăsească în număr mai mare decât bărbații în forme de angajare slab remunerate sau slab recunoscute, ceea ce conduce la segregare de gen în tipurile de ocupații și de activități, la diferențe de remunerare și la diferențe în condițiile de muncă între bărbați și femei și la constrângeri legate de gen în accesul la resursele productive, infrastructură și servicii;

Y.  întrucât, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din TUE, Uniunea protejează drepturile copilului; întrucât toate statele membre au ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;

Z.  întrucât serviciile joacă un rol mai important în lanțurile valorice internaționale, în special pentru producția manufacturieră; întrucât creșterea integrării serviciilor în LVG va necesita acorduri care să sprijine economia digitală, inclusiv libera circulație a datelor;

AA.  întrucât dezvoltarea lanțurilor valorice globale contribuie, în plus, la integrarea serviciilor în producția de bunuri; întrucât o parte semnificativă a valorii bunurilor importate este adăugată de serviciile din țările importatoare;

AB.  întrucât statele membre ale UE sunt cele mai mari exportatoare de servicii financiare din lume, iar acest sector are o importanță strategică în politica comercială a UE; întrucât includerea în acordurile externe ale UE, inclusiv în ALS, a unor dispoziții referitoare la serviciile financiare a provocat îngrijorări legitime cu privire la posibilele efectele negative ale acestora în ceea ce privește spălarea de bani, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, evidențiind încă o dată importanța analizării instrumentelor respective pentru a remedia aceste probleme; întrucât acordurile comerciale și de investiții oferă o bună oportunitate de a consolida cooperarea în combaterea corupției, a spălării de bani, a fraudei fiscale, a evaziunii și a evitării obligațiilor fiscale;

AC.  întrucât o etichetare transparentă și informativă poate fi o modalitate utilă de a permite consumatorilor din UE să facă alegeri mai adecvate și în mai mare cunoștință de cauză; întrucât, dincolo de preț și de originea unui produs, ar trebui aduse la cunoștința consumatorilor din UE și criteriile sociale și cele de mediu; întrucât aceste criterii se pot elabora, din punct de vedere tehnic, în concordanță cu Acordul OMC privind barierele tehnice în calea comerțului (BTC), care stabilește condițiile de respectat în procesul de producție pentru a putea vinde un produs;

AD.  întrucât respectarea totală a drepturilor omului în cadrul lanțului de producție și concordanța deplină cu standardele de siguranță alimentară a bunurilor puse în liberă circulație pe piața europeană ar trebui să fie respectate atât de state, cât și de întreprinderi; întrucât responsabilitatea nu ar trebui să lăsată doar în seama consumatorilor, a căror alegere este limitată atât de resursele individuale (economie, timp, cunoștințe), cât și de elemente externe (informații, oferte);

AE.  întrucât regulile de origine au devenit tot mai importante în contextul LVG, în care producția se extinde în mai multe țări; întrucât relaxarea regulilor de origine poate genera obstacole suplimentare în calea unei transparențe și a unei responsabilități depline în toate lanțurile de producție;

AF.  întrucât o armonizare și o eficacitate crescute a procedurilor vamale în Europa și în afara acesteia ar contribui la facilitarea comerțului și la respectarea cerințelor respective de facilitare a comerțului, precum și la prevenirea pătrunderii falsurilor, a bunurilor ilegale, de dumping și contrafăcute pe piața unică, care subminează creșterea economică a UE și expune în mod grav consumatorii din Uniune; întrucât un acces mai bun la datele vamale privind importurile în UE ar crește transparența și responsabilitatea în cadrul LVG;

AG.  întrucât, într-o lume a rețelelor de producție fragmentate, distincția dintre importuri și exporturi este neclară, deoarece elementele importate reprezintă o parte considerabilă din exporturi, iar taxele se acumulează de fiecare dată când elementele intermediare sunt comercializate transfrontalier; întrucât eficiența procedurilor vamale și de frontieră are o importanță deosebită în acest context;

AH.  întrucât stimulentele comerciale SGP și SGP+ oferă țărilor în curs de dezvoltare un acces mai bun la piață, în schimbul respectării standardelor de muncă, de mediu și sociale;

AI.  întrucât SGP+ este un instrument esențial al politicii comerciale a UE, care oferă un acces mai bun pe piață și este flancat de un mecanism strict de monitorizare pentru a promova drepturile omului și ale lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernare în țările vulnerabile în curs de dezvoltare;

AJ.  întrucât protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) ar putea asigura o integrare efectivă mai mare în lanțurile valorice internaționale;

Poziția UE în cadrul lanțurilor valorice globale

1.  subliniază că politica comercială și de investiții trebuie urmărească să asigure efecte de pârghie, să creeze condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene, să promoveze competitivitatea europeană și să faciliteze creșterea convergenței în materie de standarde; invită Comisia să asigure coerența între politicile de mediu, de sănătate publică, comerciale, de investiții și industriale ale UE și să promoveze strategia europeană de reindustrializare și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

2.  consideră că integrarea în continuare a UE în lanțurile valorice globale presupune protejarea modelului social și de reglementare european, precum și promovarea unei creșteri sustenabile;

3.  invită Comisia să susțină conștientizarea și adoptarea schemelor de comerț echitabil existente, conform strategiei UE „Comerț pentru toți”, atât în cadrul planului UE pentru sustenabilitate, cât și al Consensului european privind dezvoltarea;

4.  își reiterează apelul pentru adoptarea de către Comisie și statele membre a unor instrumente de protecție comercială pentru a combate practicile comerciale neloiale, având în vedere dumpingul social și ecologic;

5.  solicită Comisiei să evalueze efectele utilizării instrumentelor de apărare comercială de către UE și țările terțe asupra integrării efective a întreprinderilor din UE în lanțurile valorice globale;

6.  subliniază necesitatea unor norme armonizate și a unei coordonări și supravegheri consolidate ale UE în ceea ce privește aplicarea taxelor de import de către statele membre (inclusiv taxele convenționale, antidumping și compensatorii) pentru toate tipurile de mărfuri și bunuri, în special cele care implică declarații false de origine (în regimuri preferențiale și nepreferențiale deopotrivă) și subevaluarea și descrierea incorectă a mărfurilor;

Lanțurile valorice globale și multilateralismul

7.  invită Comisia să activeze în cadrul OMC pentru a crește transparența, precum și să stabilească și să promoveze norme comerciale multilaterale, inclusiv pentru un management sustenabil al LVG, care ar trebui să includă în special:

   cerințe obligatorii privind transparența și obligațiile de diligență în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, pornind de la principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului;
   standarde minime privind sănătatea și securitatea, recunoscând, în special, dreptul lucrătorilor de a înființa comitete pentru siguranță;
   un nivel minim de protecție socială și respectarea standardelor de muncă ale OIM;
   dreptul la negociere colectivă;

8.  solicită Comisiei și statelor membre să continue să se implice activ în toate forurile multilaterale legate de afaceri, LVG, drepturile omului și ale lucrătorilor, creșterea economică și dezvoltarea sustenabilă, promovând totodată valorile europene consacrate în tratate și ținând cont de necesitatea imperioasă de a proteja specificitățile IMM-urilor;

9.  salută negocierile în curs de desfășurare cu privire la un tratat obligatoriu al ONU privind întreprinderile transnaționale și drepturile omului; invită Comisia și statele membre să se angajeze în mod constructiv în aceste negocieri, să aibă un rol activ și să contribuie la elaborarea unor propuneri concrete, inclusiv cu privire la accesul la căi de atac, făcând tot posibilul pentru obținerea unui rezultat pozitiv și încurajând partenerii comerciali să se implice în egală măsură; solicită Comisiei, în acest context, să ia în calcul posibilitatea impunerii unei diligențe extinse obligatorii, inclusiv la nivel global;

10.  invită statele membre să accelereze aplicarea și să crească eficiența Planurilor naționale de acțiune (PNA) pentru aplicarea Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; subliniază că opt dintre cele 13 PNA deja aprobate sunt ale unor state membre ale UE și salută faptul că sunt în curs de elaborare încă 11 PNA din UE; solicită Comisiei să sprijine și să promoveze aplicarea acestor principii directoare ale ONU;

11.  salută convergența standardelor internaționale privind afacerile și drepturile omului, în special între principiile directoare ale ONU și orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale;

12.  salută includerea integrală a Agendei privind munca decentă și a celor patru piloni ai Agendei privind munca decentă a OIM în obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; invită Comisia și statele membre să aplice efectiv aceste standarde și să colaboreze în cadrul OIM în vederea adoptării unui nou standard internațional de muncă pentru munca decentă în cadrul LVG, care va impune, în special, tuturor societăților să-și asume un management continuu al riscurilor implicate de efectele activităților lor asupra drepturilor omului în cazul lucrătorilor și al comunităților, precum și să ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni și atenua aceste efecte și pentru a acorda reparații celor afectați;

13.  sprijină toate inițiativele globale anticorupție, inclusiv Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI), Procesul Kimberley, Conferința Internațională privind Regiunea Marilor Lacuri (ICGLR), principiile stabilite în Pactul mondial al ONU privind afacerile, orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și orientările OCDE privind diligența necesară pentru un lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone afectate de conflicte și cele cu un risc ridicat; reamintește că țările producătoare au îndeosebi obligația de a introduce și de a aplica legislația corespunzătoare, în special în domeniul instituirii statului de drept și al combaterii corupției;

14.  subliniază faptul că, în acest domeniu, în plus față de importul și exportul de minerale și metale, demersurile transparente care reglementează drepturile operaționale și taxele vamale sunt esențiale pentru dezvoltarea zonelor afectate de conflicte și cu risc ridicat; subliniază, prin urmare, necesitatea unei treceri în revistă a măsurilor privind responsabilitatea socială a întreprinderilor aplicate de întreprinderile europene, precum și necesitatea îmbunătățirii coordonării și a schimbului de informații și bune practici pentru ca acestea din urmă să poată fi identificate într-un mod mai eficace, contribuind astfel la crearea unui cadru comun de acțiune la nivel european; invită Comisia să accelereze adoptarea inițiativelor referitoare la responsabilitatea socială și diligența necesară a întreprinderilor în cadrul întregului lanț de aprovizionare;

15.  subliniază faptul că un acces fiabil la materiile prime este important pentru competitivitatea globală;

16.  subliniază importanța aplicării, asigurării respectării și transpunerii actualei legislații privind LVG la nivel regional, național și internațional;

Responsabilitatea socială a întreprinderilor

17.  subliniază faptul că comerțul și drepturile omului se consolidează reciproc, iar comunitatea de afaceri are un rol important în oferirea unor stimulente pozitive pentru promovarea drepturilor omului, a democrației și a responsabilității întreprinderilor;

18.  salută numeroasele inițiative promițătoare ale sectorului privat, precum codurile de conduită, etichetarea, autoevaluarea și auditurile sociale, care au contribuit semnificativ în ultima vreme la îmbunătățirea standardelor referitoare la respectarea drepturilor omului și ale lucrătorilor în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale;

19.  își manifestă profunda îngrijorare cu privire la cazurile de încălcări ale drepturilor omului și de periclitare a sustenabilității mediului, care apar ca urmare a unor decizii de management luate de unele corporații;

20.  remarcă importanța unor norme internaționale clare privind răspunderea socială a întreprinderilor (RSI), LVG și obligația de diligență; salută combinația inteligentă de instrumente normative și acțiuni din proprie inițiativă, care a condus în ultimii ani la o serie de rezultate pozitive și a permis întreprinderilor să își găsească propria dinamică și propriile măsuri inovatoare; subliniază faptul că coordonarea, schimbul de informații și schimbul de bune practici pot contribui la creșterea eficienței inițiativelor private și publice din cadrul lanțului valoric și se pot obține astfel rezultate pozitive; reamintește, cu toate acestea, că RSI asumată din proprie inițiativă poate și să conducă la o concurență neloială pentru furnizorii care au ales să respecte standardele internaționale de muncă și de mediu, și nu este în sine suficientă pentru a garanta că întreprinderile respectă întru totul standardele și obligațiile internaționale prin aplicarea unei politici de diligență necesară; subliniază, prin urmare, necesitatea unei treceri în revistă a măsurilor privind RSI aplicate de întreprinderile europene, pentru a identifica mai bine practicile optime și pentru a contribui la crearea unui cadru comun de acțiune la nivel european; este ferm convins că UE ar trebui să caute imediat modalități de a crea strategii și norme de transparență pentru LVG, inclusiv examinând posibilitatea unor măsuri imediate pentru stabilirea unor norme obligatorii și executorii, a căilor de atac aferente și a unor mecanisme independente de monitorizare care să implice instituțiile UE, statele membre și societatea civilă; subliniază că aceste obligații ar trebui să urmeze pașii menționați în Principiile directoare ale ONU și în Orientările OCDE, în privința identificării dinamice a riscurilor pentru drepturile omului, a elaborării unor planuri de acțiune riguroase și verificabile pentru a preveni sau a reduce aceste riscuri, a unor reacții adecvate la încălcările cunoscute, precum și a transparenței;

21.  invită Comisia să privilegieze aceste dispoziții și să promoveze adoptarea Orientărilor sectoriale ale OCDE și a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; subliniază necesitatea de a implica formal societatea civilă în procesul de implementare, prin structurile prevăzute la capitolele privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă; invită Comisia să sprijine activitatea organismelor internaționale de standardizare, cum ar fi Organizația Internațională de Standardizare (inclusiv ISO 26000) și Inițiativa de Raportare Globală, pentru a încuraja întreprinderile să comunice informații cu privire la sustenabilitate și la crearea de valoare în cadrul lanțului de aprovizionare;

22.  invită Comisia să asigure respectarea de către întreprinderile europene și internaționale a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale și a orientărilor OCDE specifice fiecărui sector, cum ar fi orientările privind diligența necesară pentru lanțuri responsabile de aprovizionare cu minerale provenite din zone de conflict; recomandă întărirea rolului punctelor de contact naționale ale OCDE și cooperarea acestora cu autoritățile naționale și regionale independente care activează în domeniul drepturilor omului, pentru a îmbunătăți guvernanța LVG;

23.  invită Comisia Europeană să își actualizeze strategia în materie de RSI, pentru a consolida standardele sociale și de mediu, insistând în special asupra integrării RSI în acordurile comerciale și de investiții negociate de UE;

24.  subliniază că schimbul și coordonarea de informații și de cele mai bune practici pot contribui la eficientizarea inițiativelor privind lanțurile de aprovizionare private și publice;

25.  reamintește că, în 2010, Parlamentul a solicitat societăților să își publice bilanțurile privind RSI, introducerea cerințelor în materie de diligență pentru toate întreprinderile, precum și consolidarea noțiunii de RSI pe baza unei definiții armonizate a relațiilor dintre societățile-mamă, pentru a stabili răspunderea juridică a fiecăreia dintre acestea; remarcă, prin urmare, cu satisfacție că, începând cu 2017, întreprinderile mari vor trebui să publice informațiilor nefinanciare și privind diversitatea, în conformitate cu Directiva privind raportarea nefinanciară; remarcă totuși faptul că comunicarea informațiilor nefinanciare de către întreprinderile mari nu a fost încă extinsă pentru a cuprinde toți actorii din cadrul LVG;

26.  ia act de inițiativa privind „cartonașul verde” lansată de către unele parlamente naționale în urma adoptării legii franceze privind obligația de diligență a întreprinderilor multinaționale; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea prezentării unor propuneri privind obligația de diligență a companiilor pentru societățile care își desfășoară activitatea în interiorul și în afara UE, ținând seama de hotărârea Curții Constituționale franceze cu privire la dreptul francez, referitoare la proporționalitatea sancțiunilor;

27.  reamintește că politicile în materie de RSI trebuie să țină seama de caracteristicile IMM-urilor și să fie suficient de flexibile pentru ca acestea să nu fie supuse unor sarcini disproporționate; invită, prin urmare, Comisia să creeze un serviciu special de asistență pentru IMM-uri, acordând o atenție specială întreprinderilor mici și microîntreprinderilor, și să le sprijine cu programe personalizate de consolidare a capacităților;

28.  subliniază că lanțurile valorice internaționale nu se încheie în momentul în care produsul ajunge la consumator, ci includ deșeurile și modul în care acestea sunt tratate; recomandă să se ia în considerare întregul ciclu de viață al produselor și extinderea perspectivei asupra LVG, pentru a include dispozițiile privind eliminarea deșeurilor fără a afecta persoanele sau mediul; invită UE să încurajeze cooperarea internațională și coerența legislativă în ceea ce privește produsele și materialele aflate la sfârșitul ciclului de viață, precum și să ajute țările partenere să stabilească reglementări naționale mai stricte și capacități mai solide de impunere a respectării normelor; invită UE să se asigure că trasabilitatea se aplică acestui spectru al vieții produselor;

29.  solicită insistent Comisiei să acționeze rapid, pe baza recomandărilor detaliate prezentate în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe;

Acordarea unui rol mai important inițiativelor din sectorul privat

30.  subliniază realizările obținute prin implicarea sectorului privat; subliniază că întreprinderile din sectorul privat trebuie să urmărească strategii de sustenabilitate nu numai a nu-și prejudicia imaginea, ci și pentru că acest lucru le oferă noi oportunități și le reduce dependența de resurse limitate;

31.  subliniază rolul esențial al consumatorilor (și efectele publicității negative); reamintește că niciun consumator nu dorește să continue să cumpere produse fabricate de copii sau de bărbați și femei exploatați, și nici produse care cauzează daune majore mediului;

32.  invită Comisia să identifice noi modalități de a sprijini eforturile sectorului privat de a crește sustenabilitatea lanțurilor valorice globale, a dezvolta modele de afaceri incluzive și parteneriate multilaterale conexe în sectorul privat;

33.  subliniază faptul că este nevoie de o combinație inteligentă de fonduri private și publice pentru promovarea unor lanțuri valorice globale sustenabile; consideră că aceasta ar trebui să se bazeze pe acele structuri și programe care au reușit deja să promoveze un comportament responsabil în afaceri.

34.  salută numeroasele inițiative promițătoare adoptate de sectorul privat, cum ar fi codurile de conduită, etichetarea, autoevaluarea și auditurile sociale, și recunoaște că inițiativa ONU „Global Compact”, standardul ISO 26000 privind responsabilitatea socială, Declarația tripartită a OIM de stabilire a principiilor privind întreprinderile multinaționale și politica socială, precum și orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale reprezintă instrumente ce pot stimula responsabilitatea în activitățile comerciale ale întreprinderilor; le solicită societăților, europene sau nu, să își îndeplinească obligațiile de diligență în legătură cu drepturile omului și să-și integreze constatările în politicile și procedurile interne, folosind și repartizând în mod corespunzător resursele și competențele; subliniază faptul că, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, este necesar să fie alocate resurse suficiente; subliniază faptul că asigurarea transparenței și a comunicării privind măsurile adoptate pentru a preveni încălcările drepturilor omului în țările terțe sunt esențiale pentru a garanta un control democratic adecvat și pentru a permite consumatorilor să acționeze în cunoștință de cauză;

Acordurile de liber schimb (ALS) ale UE și LVG

35.  salută noua strategie comercială și de investiții pentru Uniunea Europeană, „Comerț pentru toți”; invită Comisia să ia în considerare, în politica sa comercială și de investiții și în ALS, provocările implicate de LVG, analizând oportunitatea următoarelor măsuri:

   (a) consolidarea evaluărilor ex-ante ale impactului comerțului asupra dezvoltării sustenabile (ICDS), adăugarea unor cerințe de evaluare privind drepturile omului și aspectele de gen și impunerea unor evaluări ex-post ale ICDS obligatorii, care să fie țină seama de contribuțiile societății civile și să fie puse la dispoziția publicului;
   (b) aplicarea integrală a recomandărilor Parlamentului din 2010 și 2016 cu privire la capitolele privind CDS ale ALS, care să cuprindă capitole ample, realiste și ambițioase și să ia în considerare următoarele aspecte:
   (i) un angajament al fiecărei părți de a ratifica și a aplica efectiv cele opt convenții fundamentale și cele patru convenții prioritare ale OIM, precum și acordurile internaționale multilaterale de mediu;
   (ii) includerea clauzelor privind drepturile omului și a capitolelor privind CDS în sfera de aplicare a mecanismelor generale de soluționare a litigiilor, pe postură egală cu celelalte părți ale acordurilor;
   (iii) posibilitatea partenerilor sociali și a societății civile de a face recurs și de a solicita despăgubiri printr-o procedură de reclamație;
   (iv) măsuri de descurajare eficace, inclusiv sub forma unor despăgubiri bănești, în cazul unor încălcări grave și dovedite ale dispozițiilor privind CDS;
   (c) includerea în toate viitoarele ALS și acorduri de investiții, în limitele competențelor Uniunii Europene, a unor dispoziții executorii privind combaterea corupției și avertizorii; subliniază, în această privință, faptul că părțile semnatare ale acordurilor comerciale și de investiții ar trebui să ia măsuri pentru a promova participarea activă a sectorului privat, a organizațiilor societății civile și a grupurilor consultative interne la punerea în aplicare a programelor și clauzelor anticorupție în acordurile comerciale și de investiții internaționale;
   (d) includerea unor clauze de standstill care să se stabilească un nivel minim al standardelor sociale, de mediu și de siguranță, inclusiv pentru sănătatea și calitatea vieții animalelor, în toate ALS ale UE, împiedicând astfel părțile să scadă nivelul normelor lor sociale, de mediu și de siguranță pentru a promova exporturile și a atrage investițiile;
   (e) includerea unor dispoziții privind transparența fiscală (inclusiv standardele de bază pentru transparență ale OCDE) și intensificarea cooperării în lupta împotriva spălării banilor, a fraudei, evaziunii și evitării fiscale cadrul ALS, care să fie reflectate corespunzător în cerințele privind deschiderea pieței pentru serviciile financiare;
   (f) completarea tuturor acestor dispoziții cu măsuri de sprijin pentru țările în curs de dezvoltare și monitorizarea riguroasă a aplicării lor, inclusiv prin contribuții de la parlamentele și actorii naționali, inclusiv societatea civilă;
   (g) consolidarea legăturii între prioritățile convenite bilateral pentru implementarea capitolelor privind CDS din ALS și sprijinul financiar din cadrul programelor de cooperare pentru dezvoltare ale UE;

36.  reamintește rolul esențial pe care IMM-urile îl pot avea în LVG, pe de o parte, și beneficiile integrării lor mai bune în acestea, pe de altă parte; invită Comisia să includă capitole referitoare la IMM-uri în toate viitoarele acorduri comerciale; invită de asemenea Comisia, în acest context, să evalueze structurile de sprijin disponibile pentru IMM-urile care doresc să acceseze lanțurile valorice internaționale, să revizuiască și, dacă este necesar, să actualizeze strategia „Small Business, Big World” (Întreprinderi mici într-o lume mare) din 2011, pentru a facilita implicarea IMM-urilor în LVG;

37.  subliniază că LVG includ deseori producția și serviciile din zonele industriale de export (ZIE), unde standardele de muncă și de mediu sunt diferite față de restul teritoriului țărilor în cauză și sunt adesea limitate; invită Comisia să se asigure că standardele sociale și de mediu susținute în acordurile de liber schimb se aplică pe întreg teritoriul partenerilor comerciali, inclusiv în ZIE;

Etichetarea, trasabilitatea și datele vamale

38.  invită UE să acționeze pentru a ajunge la soluții eficiente și adecvate pentru introducerea unui sistem de etichetare obligatoriu, transparent și funcțional, al „trasabilității sociale și de mediu” de-a lungul întregului lanț de producție, în conformitate cu Acordul privind BTC al OMC, promovând în paralel și acțiuni similare la nivel internațional;

39.  invită Comisia să aibă în vedere introducerea unor acte legislative pentru normele de etichetare pentru originea produselor care intră pe piața UE sau să propună norme care să garanteze o trasabilitate efectivă;

40.  solicită Comisiei, și încurajează statele membre, să caute modalități de a permite părților care au un interes de ordin public să acceseze datele vamale colectate de la părțile care comercializează produse sau mărfuri importate în UE, cu condiția unei justificări corespunzătoare și a prezentării unei cereri care să demonstreze interesul public;

Jurisdicția și accesul la căi de atac

41.  reafirmă necesitatea stringentă de a combate efectiv încălcările drepturilor omului comise de corporațiile transnaționale atunci când acestea se produc, precum și de a remedia problemele juridice care rezultă din dimensiunea extrateritorială a întreprinderilor, în special prin instituirea răspunderii juridice comune în lanțurile de aprovizionare; invită statele membre să ia măsuri adecvate pentru a elimina obstacolele financiare și procedurale cu care se confruntă victimele în litigiile civile;

42.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta o propunere privind extinderea normelor jurisdicționale în temeiul Regulamentului Bruxelles I la pârâții din țări terțe în cazul acțiunilor intentate împotriva companiilor care au o legătură clară cu un stat membru sau alte companii pentru care UE reprezintă o piață de desfacere esențială; invită Comisia, dacă este cazul, să prezinte această propunere rapid Parlamentului și Consiliului;

43.  reamintește că întreprinderile comerciale ar trebui să stabilească mecanisme de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional pentru lucrătorii afectați de operațiunile lor, inclusiv în ZIE; își reiterează invitația adresată UE și statelor membre de a lua măsurile adecvate pentru a înlătura obstacolele juridice, procedurale și instituționale din calea accesului efectiv la căi de atac.

Egalitatea de gen și drepturile copiilor

44.  reamintește că egalitatea de gen este categoric stabilită în toate politicile UE, în conformitate cu articolul 8 din TFUE; regretă faptul că aspectele de gen nu sunt menționate în strategia „Comerț pentru toți” și solicită Comisiei să ia în considerare dimensiunea de gen și capacitarea femeilor în evaluarea și revizuirea intermediară a strategiei sale; invită Comisia să se asigure că perspectiva de gen este inclusă și ocupă un loc important în politica comercială și de investiții, în strategia privind ajutorul pentru comerț, precum și în toate ALS și studiile de impact viitoare; invită Comisia să continue să discute și să negocieze, în cadrul OMC, luarea în considerare a aspectelor de gen în politica de comerț și investiții a acestei organizații; solicită Comisiei să colecteze date defalcate pe gen pentru LVG, în special în sectorul agricol, luând în considerare capacitarea femeilor dincolo de chestiunea salariului, factorii care conduc la violența împotriva femeilor, precum și factorii sociali, cum ar fi concediul pentru creșterea copilului și sănătatea, pentru a crea forme legale de contracarare a efectelor negative ale LVG; salută faptul că problema egalității de gen este integrată în negocierile pentru modernizarea acordului UE-Chile și face parte din viitorul acord modernizat;

45.  solicită o analiză cuprinzătoare a diferențelor și a inegalităților din cadrul LVG, pe următoarele axe: (i) diferențele de gen în utilizarea timpului, rezultate în special din faptul că femeile au responsabilitatea principală a muncii pentru reproducerea socială; (ii) diferențele de gen în accesul la mijloacele și resursele productive, în special la terenuri, credite, formare și rețele; și (iii) diferențele de gen apărute ca urmare a deficiențelor și discriminării la nivelul piețelor și al instituțiilor;

46.  subliniază că femeile tind să fie cele care suferă cel mai mult și că, în cazul lor, traficul de persoane pentru muncă are loc foarte frecvent în paralel cu traficul sexual și feminicidul;

47.  propune dezvoltarea unei strategii speciale, la nivelul politicilor de comerț internațional și de comerț al UE, pentru a proteja în mod formal persoanele care denunță practici precum feminicidul, traficul de persoane pentru muncă și traficul sexual, precum și pentru a apăra victimele; subliniază că acești denunțători ar trebui să primească o recunoaștere și o protecție similare cu cele solicitate pentru avertizori în domeniul comerțului internațional și al UE;

48.  atrage atenția asupra faptului că, deși sunt din ce în ce mai prezente pe piața muncii, femeile sunt încă suprareprezentate în activități slab calificate și prost remunerate, fără acces la măsuri de protecție socială, inclusiv de protecție a maternității, și mult prea adesea sunt supuse discriminării și hărțuirii sexuale;

49.  invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să promoveze achiziții publice sustenabile, aplicând cerințe specifice de respectare a drepturilor omului și a dreptului internațional, în special în ceea ce privește promovarea egalității de gen și a normelor europene de concurență, precum și transparența pentru furnizori și lanțurile lor de aprovizionare internaționale;

50.  subliniază importanța ratificării Convențiilor OIM nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și nr. 138 privind vârsta minimă de încadrare în muncă și pe piața forței de muncă de către țările care nu au făcut acest lucru; reamintește că UE și-a asumat angajamentul de a eradica cele mai grave forme ale muncii copiilor la nivel global, conform valorilor noastre, care includ în acțiunea externă a UE, conform articolului 21 din TUE, interzicerea muncii copiilor; își reiterează apelul pentru armonizarea și consolidarea controalelor importurilor și lanțurilor de aprovizionare, astfel încât doar produsele realizate fără muncă forțată și fără munca copiilor să poată intra pe piața UE; își afirmă susținerea pentru inițiativele existente de sprijin pentru IMM-uri și micile organizații ale agricultorilor, pentru a-i ajuta să dețină o cotă valorică mai mare în LVG, cum se întâmplă în cazul comerțului echitabil; subliniază importanța includerii combaterii muncii forțate și muncii copiilor în toate ALS încheiate de UE, prin introducerea unor capitole privind dezvoltarea sustenabilă, astfel încât acest obiectiv să fie împărtășit de partenerii comerciali; invită Comisia și statele membre să apere cu fermitate această propunere în toate forurile internaționale, inclusiv în OIM, OCDE, ONU și OMC, pentru a progresa în lupta împotriva muncii forțate și a muncii copiilor; subliniază, în acest context, că obiectivul de a avea produse realizate fără munca copiilor poate fi realizat numai dacă este concomitent cu cel de a asigura cel puțin un venit minim de subzistență pentru membrii familiilor copiilor;

Țările în curs de dezvoltare

51.  subliniază că LVG reprezintă o oportunitate importantă pentru ca întreprinderile din țările în curs de dezvoltare, în special IMM-urile, să dezvolte o legătură cu economia mondială; subliniază că politicile specifice și măsurile subiacente sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv, precum și pentru a extinde potențialele avantaje la toți lucrătorii din țările partenere comerciale, în special politicile care vizează eficientizarea procedurilor administrative sau ajutarea companiilor în cauză să-și crească valoarea adăugată și să-și extindă participarea la LVG, îmbunătățindu-și totodată standardele sociale și de mediu; subliniază că revizuirea SPG și SPG + ar trebui să includă norme obligatorii privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor și protecția mediului; observă că multe țări în curs de dezvoltare au capacități și resurse limitate pentru a impune în mod eficient respectarea standardelor și a reglementărilor sociale și de mediu; invită UE să intensifice consolidarea capacităților și să ofere asistență tehnică guvernelor țărilor partenere în curs de dezvoltare ori de câte ori este posibil și necesar;

52.  reamintește Agenda pentru ODS 2030 și perspectiva acesteia asupra producției și consumului sustenabile și a muncii decente, și invită Comisia să comunice în mod transparent cu privire la fiecare ODS în cauză în rapoartele sale; solicită din nou Comisiei și statelor membre să utilizeze comerțul pentru a promova dezvoltarea sustenabilă și buna guvernare, în conformitate cu principiile coerenței politicilor în privința dezvoltării; subliniază faptul că acordurile comerciale și de investiții încheiate de UE cu țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie în concordanță cu ODS; reiterează dreptul țărilor în curs de dezvoltare de a reglementa investițiile, astfel încât să se impună obligații și îndatoriri tuturor investitorilor, inclusiv celor străini, în vederea protecției drepturilor omului și a standardelor de muncă și de mediu;

53.  salută intrarea în vigoare a Acordului privind facilitarea comerțului care, dacă este pus în aplicare în mod corespunzător, va simplifica și va moderniza procedurile vamale, facilitând integrarea în sistemul comercial global a țărilor în curs de dezvoltare care, în general, se confruntă cu obstacole mai mari la frontiere;

54.  invită Comisia să sprijine participarea efectivă a IMM-urilor în LVG, prin susținerea contactelor și parteneriatelor între IMM-uri și grupurile micilor fermieri din țările în curs de dezvoltare care urmăresc să asigure o cotă valorică mai mare pentru producători, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție socială, de mediu și a drepturilor omului, cum este cazul comerțului echitabil;

55.  invită Comisia să se asigure că condițiile privind drepturile omului legate de preferințele comerciale unilaterale acordate în cadrul SGP sunt efectiv respectate și monitorizate și că procedurile prevăzute pentru cazurile de nerespectare a acestor condiții sunt aplicate în deplină conformitate cu Regulamentul SGP;

56.  se așteaptă ca evaluarea la jumătatea perioadei a SGP să clarifice definițiile și să ofere o evaluare aprofundată a actualului sistem; consideră că politica comercială trebuie să fie o modalitate de a încuraja partenerii comerciali ai UE să adopte standarde sociale, de muncă și de mediu mai ridicate, care ar putea fi realizate prin stimulente precum acordarea unor preferințe tarifare suplimentare pentru produsele fabricate sustenabil; consideră că acest obiectiv necesită o revizuire a Regulamentului SGP și sugerează, în această privință, includerea condițiilor privind RSI în domeniul său de aplicare, pentru a asigura respectarea de către corporațiile transnaționale a obligațiilor legale naționale și internaționale în domeniul drepturilor omului, al muncii și al standardelor de mediu; solicită să se acorde o atenție deosebită situației drepturilor lucrătorilor și drepturilor sindicatelor în ZIE și invită insistent Comisia să abordeze această chestiune, în strânsă cooperare cu OIM, la revizuirea SGP;

57.  invită Comisia să se asigure că toate proiectele de dezvoltare finanțate de UE, inclusiv proiectele cu finanțare mixtă, nu sunt doar aliniate total la principiile privind eficacitatea dezvoltării convenite la nivel internațional, ci și că acestea respectă întrutotul principiul acordului liber, prealabil și în cunoștință de cauză, după cum a fost stabilit în cadrul Convenției nr. 169 a Organizației Mondiale a Muncii (OIM);

Regulile de origine (RdO)

58.  remarcă faptul că existența unor reguli de origine simplificate, efective și preferențiale sunt esențiale în contextul LVG; recunoaște că lipsa de flexibilitate și complexitatea regulilor de origine poate afecta negativ eficiența modelelor comerciale;

59.  invită Comisia ca, în măsura în care este posibil, să utilizeze regulile de origine multilaterale ca norme preferențiale în acordurile de liber schimb; invită Comisia ca, atunci când elaborează regulile de origine preferențiale specifice în acordurile de liber schimb, să reducă cerințele privind valoarea adăugată și să permită schimbarea subpoziției tarifare și „transformarea unică” în regulă de origine;

60.  solicită Comisiei, în special în cazul negocierilor ALS cu țările care beneficiază în prezent de preferințele din SGP și EBA, să se asigure că definirea regulilor de origine nu produce o deviere a proceselor economice;

61.  consideră că numărul tot mai mare de ALS nu trebuie văzut ca o modalitate de liberalizare ocultată, ci ca instrument care permite ­­­țărilor să se specializeze în activități economice după logica avantajului comparativ;

Drepturile de proprietate intelectuală și fluxurile de date

62.  salută angajamentul Comisiei de a proteja întregul spectru de DPI, inclusiv brevetele, mărcile comerciale, drepturile de autor, desenele, indicațiile geografice (IG), marcarea originii, produsele farmaceutice, asigurând totodată accesul la medicamente abordabile, atât la nivelul OMC, cât și prin ALS; invită Comisia să ia măsuri suplimentare pentru eventuala extindere a protecției indicațiilor geografice la produsele neagricole, așa cum se întâmplă deja în mai multe țări terțe, prin sisteme juridice diferite; solicită un proces deschis și incluziv, pentru o mai bună cooperare cu partenerii terți, în vederea combaterii fraudei și contrafacerii bunurilor, care exploatează încrederea în mărci și în denumirile de firmă;

63.  recunoaște faptul că inovarea și fluxurile de date digitale reprezintă factori esențiali ai economiei serviciilor și un element esențial al LVG ale întreprinderilor tradiționale de producție și, prin urmare, cerințele de localizare forțată ar trebui temperate, în măsura în care este posibil, în interiorul și în afara Europei, permițând unele scutiri necesare în scopuri publice legitime, cum ar fi protecția consumatorilor și protecția drepturilor fundamentale; reamintește faptul că protecția fluxurilor de date și respectarea vieții private nu sunt bariere în calea comerțului, ci drepturi fundamentale, consacrate la articolul 39 din TUE și la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și în articolul 12 din Declarația universală a drepturilor omului;

o
o   o

64.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Organizației Mondiale a Comerțului și UNCTAD.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0299.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0298.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0208.
(4) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0405.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0196.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0098.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0041.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0252.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0265.
(11) JO L 130, 19.5.2017, p. 1.
(12) JO L 295, 12.11.2010, p. 23.
(13) JO L 303, 31.10.2012, p. 1.
(14) JO L 351, 20.12.2012, p. 1.
(15) JO L 330, 15.11.2014, p. 1.
(16) http://childrenandbusiness.org
(17) A se vedea definiția IMM-urilor: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32003H0361&from=EN

Notă juridică