Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/0230(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0262/2017

Texte depuse :

A8-0262/2017

Dezbateri :

PV 11/09/2017 - 21
CRE 11/09/2017 - 21
PV 16/04/2018 - 20
CRE 16/04/2018 - 20

Voturi :

PV 13/09/2017 - 9.8
CRE 13/09/2017 - 9.8
Explicaţii privind voturile
PV 17/04/2018 - 6.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0339
P8_TA(2018)0096

Texte adoptate
PDF 600kWORD 83k
Miercuri, 13 septembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Includerea emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 ***I
P8_TA(2017)0339A8-0262/2017

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 septembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice (COM(2016)0479 – C8-0330/2016 – 2016/0230(COD))(1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul -1 (nou)
(-1)  Trebuie să se țină seama de Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul -1 a (nou)
(-1a)  Trebuie să se țină seama de Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  La data de 10 iunie 2016, Comisia a prezentat propunerea ca UE să ratifice Acordul de la Paris. Această propunere legislativă face parte din acțiunea de punere în aplicare a angajamentului Uniunii privind reducerea emisiilor la nivelul întregii economii, astfel cum s-a confirmat în cadrul angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de reducere preconizată stabilită la nivel național , care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015.10
(3)  La 5 octombrie 2016, Consiliul a ratificat în numele Uniunii Acordul de la Paris, în urma aprobării date de către Parlamentul European la 4 octombrie 2016. Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Prezentul regulament reprezintă, în acest context, o parte din procesul de punere în aplicare a angajamentului Uniunii privind reducerea emisiilor la nivelul întregii economii, astfel cum s-a stabilit în cadrul angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de reducere preconizată stabilită la nivel național, care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015.10 Uniunea trebuie să continue să conducă prin puterea exemplului și să își intensifice eforturile în ceea ce privește schimbările climatice la niveluri conforme cu obiectivul Acordului de la Paris.
__________________
__________________
10http://www4.unfccc.int/submissions/indc/Submission%20Pages/submissions.aspx
10 http://www4.unfccc.int/ndcregistry/pages/Party.aspx?party=EUU
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Printre altele, Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung care corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, părțile ar trebui să pregătească, să comunice și să mențină contribuții succesive stabilite la nivel național. Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020. Acordul de la Paris solicită totodată stabilirea unui echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, și invită părțile să ia măsuri pentru conservarea și, după caz, consolidarea absorbanților și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră, inclusiv a pădurilor.
(4)  Printre altele, Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung care corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, ceea ce înseamnă că lumea trebuie să intre într-o perioadă a nivelurilor de emisii negative, în timpul căreia pădurile, terenurile agricole și zonele umede, inclusiv turbăriile, vor juca un rol central. Acordul de la Paris urmărește, de asemenea, consolidarea răspunsului global la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, în contextul dezvoltării sustenabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei, inclusiv prin creșterea capacității de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice și stimularea rezistenței la schimbările climatice și a dezvoltării cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră, într-un mod care nu pune în pericol producția alimentară. În cadrul Acordului de la Paris părțile au recunoscut, de asemenea, prioritatea fundamentală a protejării securității alimentare și a stopării foametei, precum și vulnerabilitățile speciale ale sistemelor de producție alimentară la efectele negative ale schimbărilor climatice. În vederea îndeplinirii scopului urmărit prin Acordul de la Paris, este necesar ca părțile să își intensifice eforturile colective de atenuare a schimbărilor climatice și de limitare a încălzirii globale. Părțile ar trebui să pregătească, să comunice și să mențină contribuții succesive stabilite la nivel național. Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020. Acordul de la Paris solicită totodată stabilirea unui echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, și invită părțile să ia măsuri pentru conservarea și, după caz, consolidarea absorbanților și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră, inclusiv a pădurilor. În Acordul de la Paris, părțile recunosc totodată faptul că acțiunea de adaptare ar trebui să urmeze o abordare pe deplin transparentă, ținând seama de ecosisteme, și ar trebui să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și să fie ghidată de acestea.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Este esențial ca pădurile să fie gestionate într-o manieră sustenabilă, în conformitate cu principiile gestionării sustenabile a pădurilor elaborate în cadrul procesului Forest Europe. Acest proces definește gestionarea sustenabilă a pădurilor ca fiind gospodărirea și utilizarea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, acum și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante, la nivel local, național și global, și într-o manieră care să nu dăuneze altor ecosisteme. Pentru o astfel de gestionare este nevoie să se recunoască și rolul împăduririi în acest context.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Pentru a realiza nivelurile negative ale emisiilor care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris, sistemul de contabilizare în raport cu exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) trebuie să fie robust. Deoarece absorbțiile prin LULUCF sunt reversibile, acestea ar trebui să fie tratate ca un pilon separat în cadrul de politici ale Uniunii privind clima.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 a recunoscut de asemenea obiectivele multiple ale sectorului agricol și exploatării terenurilor, cu potențialul lor de atenuare mai scăzut, precum și necesitatea de a asigura coerența între obiectivele legate de securitatea alimentară a UE și de schimbările climatice. Consiliul European a invitat Comisia să examineze cele mai bune mijloace de încurajare a intensificării durabile a producției alimentare, optimizând, în același timp, contribuția sectorului la atenuarea și sechestrarea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin împădurire, și să stabilească politica privind modalitatea de includere a exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) în cadrul de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020, de îndată ce o vor permite condițiile tehnice și, în orice caz, înainte de 2020.
(5)  Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 a recunoscut de asemenea obiectivele multiple ale sectorului agricol și exploatării terenurilor, cu potențialul lor de atenuare mai scăzut, precum și necesitatea de a asigura coerența între obiectivele legate de securitatea alimentară a UE și de schimbările climatice. În plus, punerea în aplicare a soluțiilor tehnologice în sectoarele agriculturii și silviculturii contribuie la creșterea producției și la reducerea amprentei de mediu. Consiliul European a invitat Comisia să examineze cele mai bune mijloace de încurajare a intensificării durabile a producției alimentare, optimizând, în același timp, contribuția sectorului la atenuarea și sechestrarea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin împădurire, și să stabilească politica privind modalitatea de includere a exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) în cadrul de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020, de îndată ce o vor permite condițiile tehnice și, în orice caz, înainte de 2020.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Sectorul LULUCF poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace, sunt esențiale stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon.
(6)  Sectorul LULUCF este deosebit de expus și extrem de vulnerabil la schimbările climatice. În același timp, sectorul dispune de un potențial enorm de a asigura beneficii climatice pe termen lung și de a contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii și internaționale. Sectorul LULUCF contribuie la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon. Sectorul furnizează, de asemenea, biomateriale care pot, într-o anumită măsură, înlocui materialele fosile sau materialele care generează emisii ridicate de carbon cu biomasă regenerabilă cu emisii scăzute de carbon, provenită din păduri. În ceea ce privește această înlocuire, ar trebui să se țină seama de întregul ciclu de viață al materialelor respective, de la producția materiei prime până la etapele prelucrării și fabricării. Bioeconomia, inclusiv înlocuirea materialelor, cum ar fi în construcții, și inclusiv bioenergia, joacă un rol important în tranziția către o economie fără combustibili fosili. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace și conforme cu Acordul de la Paris, sunt esențiale gestionarea sustenabilă a pădurilor și a resurselor și stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon. Întrucât sectorul LULUCF este caracterizat de intervale de timp îndelungate, sunt necesare strategii pe termen lung pentru a face posibile investițiile sustenabile pe termen lung.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)   Uniunea ar trebui să devină un lider mondial în promovarea și exportul cercetării și investițiilor în practici, tehnici și idei sustenabile, avansate și inovatoare în sectorul LULUCF, precum și în diseminarea tehnologiilor ecologice, în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și al menținerii totodată a producției alimentelor, oferind astfel un exemplu partenerilor săi internaționali, inclusiv țărilor în curs de dezvoltare. În acest context, cooperarea eficace și parteneriatul cu actorii din sectorul privat, în special cu întreprinderile mici și mijlocii, ar trebui consolidate.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  Dacă s-ar acorda prioritate finanțării activităților de cercetare în domeniul schimbărilor climatice, s-ar consolida rolul sectorului LULUCF în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. În special, stimularea programului Uniunii de cercetare și inovare anticipat pentru perioada 2021-2028 în sectorul LULUCF, ar contribui, printre altele, la aprofundarea și răspândirea cunoștințelor comunităților științifice și locale privind performanța sectorului, la accelerarea inovărilor sustenabile, la promovarea tranziției către era digitală, la modernizarea formării și educației, la consolidarea rezistenței acestui sector și la monitorizarea biodiversității și activităților umane.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 6 c (nou)
(6c)  Activitățile de cercetare desfășurate cu privire la rolul lemnului mort, în special al deșeurilor lemnoase reprezentate de ramurile de deasupra solului și al lemnului mort îngropat în pădurile negestionate și cele gestionate, ar trebui să fie consolidate pentru a îmbunătăți acuratețea contabilizării dioxidului de carbon din păduri și pentru a calcula echilibrul net al dioxidului de carbon din ecosistem. Dovezile disponibile sunt limitate, dar acestea indică faptul că lemnul mort poate constitui un mare rezervor de carbon și că abandonarea lemnului mort la fața locului ar putea, printre altele, să joace un rol important în ceea ce privește biodiversitatea și ar putea fi recunoscut ca jucând un rol important într-o strategie de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru este relevant, având în vedere faptul că gestionarea pădurilor poate favoriza eliminarea lemnului mort, de exemplu, în scopuri energetice, și orice decizie referitoare la atenuarea și adaptarea corectă ar trebui să fie luată în cunoștință de cauză și pe bază de date științifice. Ar trebui alocate resurse dedicate pentru această cercetare pentru perioada 2017-2020.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 6 d (nou)
(6d)   Uniunea și-a asumat angajamente în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, care pot fi îndeplinite numai prin gestionarea corespunzătoare a pădurilor și prin angajamentul de a opri despăduririle, de a inversa tendința de despădurire și de a impulsiona reîmpădurirea.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 6 e (nou)
(6e)   Ar trebui asigurată o abordare holistică a despăduririlor tropicale, luând în considerare toți factorii care determină defrișările, precum și obiectivul inclus într-o declarație a Comisiei în cadrul negocierilor CCONUSC de a stopa procesul de reducere a suprafețelor împădurite la nivel mondial cel târziu până în 2030 și de a reduce defrișările tropicale brute cu cel puțin 50 % până în 2020, față de nivelurile actuale.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 6 f (nou)
(6f)   Silvicultura și pădurile ar trebui gestionate în mod responsabil și ar trebui să contribuie în mod real la dezvoltarea economică a unei țări, oferind oportunități economice viabile fermierilor, cu condiția să nu aibă loc defrișări ale ecosistemelor sensibile, să nu se înființeze plantații în turbării, plantațiile să fie gestionate prin utilizarea unor tehnici agroecologice moderne pentru a reduce la minimum efectele negative sociale și de mediu și să se respecte drepturile funciare, drepturile comunităților indigene, precum și drepturile omului și ale lucrătorilor.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 6 g (nou)
(6g)  Practicile de gestionare avansate și sustenabile pot contribui semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF. Ar trebui să se promoveze dezvoltarea unor practici inovatoare și utilizarea de către proprietarii de terenuri a unor practici de gestionare avansate, cum ar fi agricultura de precizie, silvicultura de precizie și agro-digitalizarea. Monitorizarea prin geo-informare și observarea Pământului, precum și partajarea celor mai bune practici sunt potențiale mijloace care pot ajuta statele membre să își atingă țintele și ar trebui, prin urmare, încurajate.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 6 h (nou)
(6h)  Agroecologia facilitează o tranziție de la sistemele alimentare lineare la sisteme circulare care imită ciclurile naturale și care ar putea reduce dioxidul de carbon și amprentele ecologice ale alimentelor și ale agriculturii. Este important să se promoveze agroecologia și agrosilvicultura, dată fiind contribuția acestora la atenuarea schimbărilor climatice.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului11 a stabilit, ca un prim pas, norme de contabilizare aplicabile emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF și, prin aceasta, a contribuit la dezvoltarea de politici în vederea includerii sectorului LULUCF în angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor. Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe actualele norme de contabilizare, cu actualizarea și îmbunătățirea acestora pentru perioada 2021-2030. Acesta ar trebui să prevadă obligațiile statelor membre privind punerea în aplicare a respectivelor norme de contabilizare și obligația de asigurare a faptului că sectorul LULUCF în ansamblu nu va genera emisii nete. Prezentul regulament nu ar trebui să stabilească obligații de contabilizare sau de raportare pentru părți private.
(7)  Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului11 a stabilit, ca un prim pas, norme de contabilizare aplicabile emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF și, prin aceasta, a contribuit la dezvoltarea de politici în vederea includerii sectorului LULUCF în angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor. Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe actualele norme de contabilizare, cu actualizarea și îmbunătățirea acestora pentru perioada 2021-2030. Acesta ar trebui, în orice caz, să prevadă obligațiile statelor membre privind punerea în aplicare a respectivelor norme de contabilizare și obligația de asigurare a faptului că sectorul LULUCF în ansamblu nu va genera emisii nete. Prezentul regulament nu ar trebui să stabilească obligații de contabilizare sau de raportare pentru părți private, inclusiv fermieri și silvicultori, și este necesar ca astfel de obligații să fie evitate de statele membre în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament.
__________________
__________________
11 Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (JO L 165, 18.6.2013, p. 80)
11 Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (JO L 165, 18.6.2013, p. 80)
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Agricultura și exploatarea terenurilor sunt sectoare care au un impact direct și semnificativ asupra biodiversității Uniunii și serviciilor ecosistemice. Din acest motiv, un obiectiv important al politicilor care afectează aceste sectoare este de a asigura coerența cu obiectivele strategiei Uniunii privind biodiversitatea. În plus, există alte politici ale Uniunii care pot încuraja practici care depășesc cerințele legale minime, merg dincolo de standardul de bune practici și contribuie la o veritabilă adaptare la schimbările climatice și atenuare a acestora și la conservarea absorbanților de dioxid de carbon, sub forma furnizării de bunuri publice. Ar trebui să se întreprindă acțiuni pentru punerea în aplicare și sprijinirea activităților legate de abordările de atenuare și adaptare pentru gestionarea integrală și sustenabilă a pădurilor și a terenurilor agricole. În ciuda potențialului său limitat, recunoscut, de reducere a emisiilor non-CO2, agricultura trebuie să își aducă propriul aport corespunzător la atenuarea schimbărilor climatice. Acest lucru poate fi realizat prin încurajarea, printre altele, a îmbunătățirii culturilor în vederea creșterii conținutului de carbon organic din sol. Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că PAC și prezentul regulament sunt coerente.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Zonele umede sunt cele mai eficiente ecosisteme pentru stocarea CO2. Degradarea zonelor umede în Uniune este, prin urmare, nu doar o problemă de biodiversitate, ci și o problemă majoră în materie de climă. În schimb, protejarea și refacerea zonelor umede ar putea atât să contribuie la eforturile de conservare, cât și să reducă emisiile de GES în sectorul LULUCF. Ar trebui să se țină seama, în acest context, și de perfecționarea de către IPCC a Orientărilor din 2006, planificată pentru 2019.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Pentru a stabili conturi exacte ale emisiilor și ale absorbțiilor în conformitate cu Orientările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră („Orientările IPCC”), ar trebui să se utilizeze valorile raportate anual, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013, pentru categoriile de exploatarea terenurilor și transformarea categoriilor de destinație a terenurilor, eficientizându-se astfel metodele utilizate în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto. Terenurile care sunt transformate într-o altă categorie de exploatare ar trebui să fie considerate în tranziție spre categoria respectivă pentru valoarea standard de 20 ani prevăzută în Orientările IPCC.
(8)  Pentru a stabili conturi exacte ale emisiilor și ale absorbțiilor în conformitate cu Orientările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră („Orientările IPCC”), ar trebui să se utilizeze valorile raportate anual, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013, pentru categoriile de exploatarea terenurilor și transformarea categoriilor de destinație a terenurilor, eficientizându-se astfel metodele utilizate în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto. Terenurile care sunt transformate într-o altă categorie de exploatare ar trebui să fie considerate în tranziție spre categoria respectivă pentru valoarea standard de 20 ani prevăzută în Orientările IPCC. Având în vedere poziția Uniunii de lider în domeniul climatic, statele membre ar trebui să deroge de la această valoare implicită doar pentru terenurile împădurite și numai în circumstanțe foarte limitate, justificate în temeiul Orientărilor IPCC. Posibilitatea de derogare ține seama de circumstanțele naturale și ecologice divergente dintre statele membre și, deci, de caracteristicile diferite ale terenurilor lor împădurite.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Emisiile și absorbțiile din terenuri forestiere depind de o serie de circumstanțe naturale, de structura pe categorii de vârstă, precum și de practicile de gestionare actuale și trecute. Utilizarea unui an de referință nu ar putea să reflecte factorii respectivi și impacturile ciclice care rezultă în urma acestora asupra emisiilor și absorbțiilor sau a variațiilor interanuale ale emisiilor și absorbțiilor. Normele relevante privind contabilizarea ar trebui, în schimb, să prevadă utilizarea unor niveluri de referință pentru a exclude efectele caracteristicilor naturale și specifice fiecărei țări. În lipsa unei examinări la nivel internațional în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto, ar trebui să se instituie o procedură de examinare pentru asigurarea transparenței și îmbunătățirea calității procesului de contabilizare din această categorie.
(9)  Emisiile și absorbțiile din terenuri forestiere depind de o serie de circumstanțe naturale, de structura pe categorii de vârstă, precum și de practicile de gestionare actuale și trecute, care diferă substanțial de la un stat membru la altul. Utilizarea unui an de referință nu ar putea să reflecte factorii respectivi și impacturile ciclice care rezultă în urma acestora asupra emisiilor și absorbțiilor sau a variațiilor interanuale ale emisiilor și absorbțiilor. Normele relevante privind contabilizarea ar trebui, în schimb, să prevadă utilizarea unor niveluri de referință pentru a aborda efectele caracteristicilor naturale și specifice fiecărei țări, cum ar fi incapacitatea de a gestiona pădurile în Croația, din cauza ocupării teritoriului acesteia, a războiului croat de independență, precum și a circumstanțelor din timpul războiului și de după război. Normele relevante privind contabilizarea ar trebui, de asemenea, să prevadă coerența și cerințele referitoare la gestionarea sustenabilă a pădurilor prevăzute de Forest Europe (Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa). În lipsa unei examinări la nivel internațional în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto, ar trebui să se instituie o procedură transparentă pentru ca statele membre să îmbunătățească posibilitatea auditării și calitatea procesului de contabilizare din această categorie.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Emisiile provenite din lemnul recoltat în sectorul LULUCF au potențialul de a înlocui emisiile din cadrul ETS și al sectoarelor în care eforturile sunt partajate, iar prezentul regulament le poate evidenția și totodată contabiliza.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  În cazul în care Comisia alegefie asistată de o echipă de expertiză, în conformitate cu Decizia Comisiei C(2016)3301 în procesul de examinare a planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național, aceasta ar trebui să se bazeze pe bunele practici care rezultă din evaluările experților și pe și experiența acestora în temeiul CCONUSC, inclusiv în ceea ce privește participarea experților naționali și recomandările, și să aleagă un număr suficient de experți din statele membre.
(10)  Pentru revizuirea planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național, ar trebuise creeze o echipă de expertiză, în conformitate cu Decizia Comisiei C(2016)3301. Echipa de expertiză ar trebui să se bazeze pe bunele practici care rezultă din evaluările experților și pe experiența acestora în temeiul CCONUSC, inclusiv în ceea ce privește participarea experților naționali și recomandările, și ar trebui se aleagă un număr suficient de experți din statele membre. Echipa de expertiză ar trebui să consulte Comitetul forestier permanent instituit prin Decizia 89/367/CEE a Consiliului, precum și părțile interesate și societatea civilă cu privire la revizuirea planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Utilizarea sustenabilă sporită a produselor lemnoase recoltate poate contribui în mod semnificativ la limitarea emisiilor și la intensificarea eliminării gazelor cu efect de seră din atmosferă. Normele de contabilizare ar trebui să asigure faptul că statele membre înregistrează cu precizie în conturi variațiile survenite în rezerva de produse lemnoase recoltate la momentul producerii acestora, pentru a furniza stimulente pentru utilizarea mai intensă a produselor lemnoase recoltate cu cicluri de viață îndelungate. Comisia ar trebui să ofere îndrumări cu privire la aspecte metodologice legate de contabilizarea produselor lemnoase recoltate.
(12)  Utilizarea sustenabilă sporită a produselor lemnoase recoltate poate contribui în mod semnificativ la limitarea emisiilor prin efectul de substituție (luându-se în calcul intensitatea energetică și de eliberare a CO2 din alte sectoare: de exemplu, producerea cimentului este responsabilă de circa 8 % din emisiile globale de CO2) și la intensificarea eliminării gazelor cu efect de seră din atmosferă. Normele de contabilizare ar trebui să asigure faptul că statele membre înregistrează cu precizie în conturi variațiile survenite în rezerva de produse lemnoase recoltate la momentul producerii acestora, pentru a recunoaște și stimula utilizarea mai eficace a produselor lemnoase recoltate care au cicluri de viață îndelungate, în locul utilizării produselor lemnoase recoltate pentru producerea de energie. În scopul promovării în continuare și al includerii efectului pozitiv de substituție, Comisia ar trebui, prin intermediul unui act delegat, să includă mai multe produse în calculul produselor lemnoase recoltate. Comisia ar trebui să ofere îndrumări cu privire la aspecte metodologice legate de contabilizarea produselor lemnoase recoltate.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Perturbările naturale, cum sunt incendiile forestiere, infestările cu insecte și agenți patogeni, condițiile meteorologice extreme și perturbațiile geologice, care nu pot fi controlate și nu sunt influențate material de un stat membru, pot cauza, în mod temporar, emisii de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF sau pot provoca inversarea absorbțiilor anterioare. Deoarece inversarea poate fi cauzată și de deciziile administrative, cum ar fi deciziile privind recoltarea sau plantarea de arbori, prezentul regulament ar trebui să garanteze că inversarea absorbțiilor determinată de activitatea umană se reflectă întotdeauna cu acuratețe în conturile LULUCF. În plus, prezentul regulament ar trebui să ofere statelor membre o posibilitate limitată de a exclude din conturile lor LULUCF emisiile generate ca urmare a unor perturbări pe care nu le pot controla. Cu toate acestea, modul în care statele membre aplică dispozițiile respective nu ar trebui să ducă la o contabilizare incompletă nejustificată.
(13)  Perturbările naturale, cum sunt incendiile forestiere, infestările cu insecte și agenți patogeni, condițiile meteorologice extreme și perturbațiile geologice, care nu pot fi controlate și nu sunt influențate material de un stat membru, pot cauza, în mod temporar, emisii de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF sau pot provoca inversarea absorbțiilor anterioare. Deoarece inversarea poate fi cauzată și de deciziile administrative, cum ar fi deciziile privind recoltarea sau plantarea de arbori, prezentul regulament ar trebui să garanteze că inversarea absorbțiilor determinată de activitatea umană se reflectă întotdeauna cu acuratețe în conturile LULUCF. Statele membre ar trebui să fie încurajate să investească în acțiuni preventive, cum ar fi practicile de gestionare sustenabilă, pentru a reduce riscurile asociate cu perturbările naturale, evitând astfel impacturile negative asupra funcției pădurilor de absorbant de carbon. În plus, prezentul regulament ar trebui să ofere statelor membre o posibilitate limitată de a exclude din conturile lor LULUCF emisiile generate ca urmare a unor perturbări pe care nu le pot controla. Cu toate acestea, modul în care statele membre aplică dispozițiile respective nu ar trebui să ducă la o contabilizare incompletă nejustificată.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  În funcție de preferințele naționale, statele membre ar trebui să poată alege politici naționale adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor lor în sectorul LULUCF, inclusiv să aibă posibilitatea de a compensa emisiile provenite de la o categorie de terenuri prin absorbții din altă categorie de terenuri. De asemenea, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a cumula absorbțiile nete în perioada 2021-2030. Schimburile comerciale între statele membre ar trebui să fie în continuare o opțiune suplimentară care să contribuie la realizarea conformității. În baza practicii adoptate în cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto, ar trebui să existe totodată posibilitatea ca statul membru să se folosească de cazurile de depășire a obiectivelor în temeiul Regulamentului [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice, pentru a-și asigura conformitatea cu angajamentele sale în temeiul prezentului regulament.
(14)  În funcție de preferințele naționale, statele membre ar trebui să poată alege politici naționale adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor lor în sectorul LULUCF, inclusiv să aibă posibilitatea de a compensa emisiile provenite de la o categorie de terenuri prin absorbții din altă categorie de terenuri. De asemenea, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a cumula absorbțiile nete în perioada 2021-2030. Schimburile comerciale între statele membre ar trebui să fie în continuare o opțiune suplimentară care să contribuie la realizarea conformității. În baza practicii adoptate în cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto, ar trebui să existe totodată posibilitatea ca statul membru să se folosească de cazurile de depășire a obiectivelor în temeiul Regulamentului [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice, pentru a-și asigura conformitatea cu angajamentele sale în temeiul prezentului regulament, fără a se compromite nivelul global de ambiție al obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată utiliza o cantitate de până la 280 de milioane de tone de absorbții nete totale rezultate din categoriile de contabilizare combinate: terenuri despădurite, terenuri împădurite, terenuri cultivate gestionate, pajiști gestionate, zone umede gestionate, după caz, și, sub rezerva actului delegat ce va fi adoptat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) [2017/... ] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, terenuri forestiere gestionate, în vederea asigurării conformității lor cu angajamentele pe care și le-au asumat în temeiul Regulamentului (UE) [2017/... ].
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  În vederea asigurării unei raportări și verificări eficace, transparente și eficiente din punct de vedere al costurilor a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea conformității cu angajamentele asumate de statele membre, cerințele de raportare ar trebui să fie incluse în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prin prezentul regulament, iar verificările de conformitate în temeiul prezentului regulament ar trebui să țină seama de aceste rapoarte. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 ar trebui modificat în consecință. Aceste dispoziții pot fi în continuare eficientizate pentru a lua în considerare orice modificări relevante în ceea ce privește guvernanța integrată a uniunii energetice pentru care se prevede o propunere până la sfârșitul anului 2016 în programul de lucru al Comisiei.
(15)  În vederea asigurării unei raportări și verificări eficace, transparente și eficiente din punct de vedere al costurilor a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea conformității cu angajamentele asumate de statele membre, cerințele de raportare ar trebui să fie incluse în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prin prezentul regulament, iar verificările de conformitate în temeiul prezentului regulament ar trebui să țină seama de aceste rapoarte. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 ar trebui modificat în consecință. Aceste dispoziții pot fi în continuare eficientizate pentru a lua în considerare orice modificări relevante în ceea ce privește propunerea de regulament privind guvernanța uniunii energetice prezentată de către Comisie la 30 noiembrie 2016.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   În temeiul CCONUSC, Uniunea și statele sale membre sunt obligate să elaboreze, să actualizeze periodic, să publice și să pună la dispoziția Conferinței părților inventare naționale ale emisiilor antropice de la surse și ale eliminării de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră, utilizând metodologii comparabile convenite în cadrul Conferinței părților. Inventarele gazelor cu efect de seră sunt esențiale pentru a monitoriza punerea în aplicare a dimensiunii de decarbonizare și pentru a evalua respectarea legislației în domeniul climei. Obligațiile statelor membre de a compila și de a administra inventare naționale sunt stabilite în propunerea Comisiei de regulament privind guvernanța uniunii energetice.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Pentru a facilita colectarea datelor și îmbunătățirea metodologiei, exploatarea terenurilor ar trebui inventariată și raportată recurgându-se la localizarea geografică a fiecărui teren, corespunzător sistemelor de colectare a datelor la nivel național și european. Programele și studiile existente ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor LUCAS și Programul european de observare a Pământului Copernicus pentru colectarea datelor, sunt valorificate la maxim. Gestionarea datelor, inclusiv partajarea acestora în scopul reutilizării pentru raportare și al diseminării, ar trebui să fie în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană.
(17)  Pentru a facilita colectarea datelor și îmbunătățirea metodologiei, exploatarea terenurilor ar trebui inventariată și raportată în mod expres, recurgându-se la localizarea geografică a fiecărui teren, corespunzător sistemelor de colectare a datelor la nivel național și european. Programele și studiile existente ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor LUCAS, Programul european de observare a Pământului Copernicus, în special prin Sentinel-2, pentru colectarea datelor și sistemele europene de navigare prin satelit Galileo și EGNOS, care pot fi utilizate în sprijinul supravegherii exploatării terenurilor, sunt valorificate la maxim. Gestionarea datelor, inclusiv partajarea acestora în scopul reutilizării pentru raportare și al diseminării, ar trebui să fie în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Pentru a asigura o contabilizare corespunzătoare a tranzacțiilor realizate în temeiul prezentului regulament, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate și monitorizarea de conformitate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea tehnică a definițiilor, a valorile, a listelor gazelor cu efect de seră și ale rezervoarelor de carbon, actualizarea nivelurilor de referință, contabilizarea tranzacțiilor și revizuirea metodologiei și a cerințelor în materie de informare. Aceste măsuri țin cont de dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii. Dispozițiile necesare ar trebui să fie cuprinse într-un instrument juridic unic care că combine dispozițiile de contabilizare în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Regulamentul (UE) nr. 525/2013, Regulamentul [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și cu prezentul regulament. Este deosebit de important ca, pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod specific, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.
(18)  Pentru a asigura o contabilizare corespunzătoare a tranzacțiilor realizate în temeiul prezentului regulament, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate și monitorizarea de conformitate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea tehnică a definițiilor, a valorilor, a listelor gazelor cu efect de seră și ale rezervoarelor de carbon, actualizarea nivelurilor de referință, contabilizarea tranzacțiilor, revizuirea metodologiei pe baza celor mai recent adoptate orientări IPCC, inclusiv Orientările IPCC suplimentare din 2013 privind zonele umede pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră, și a orientărilor CCONUSC, precum și cerințele în materie de informare. Aceste măsuri țin cont de dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii. Dispozițiile necesare ar trebui să fie cuprinse într-un instrument juridic unic care că combine dispozițiile de contabilizare în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Regulamentul (UE) nr. 525/2013, Regulamentul (UE) nr. .../... privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și cu prezentul regulament. Este deosebit de important ca, pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod specific, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Prezentul regulament ar trebui să fie examinat începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblul său. Această examinare se poate baza, de asemenea, pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris.
(19)  În termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, Comisia ar trebui să publice o comunicare în care evaluează coerența actelor legislative ale Uniunii în domeniul climei și energiei cu obiectivele Acordului de la Paris. Prezentul regulament ar trebui să fie examinat începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblul său. Această examinare se poate baza, de asemenea, pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 a (nou)
Prezentul regulament nu stabilește obligații de contabilizare sau de raportare pentru părțile private, inclusiv fermieri și silvicultori.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 b (nou)
Prezentul regulament contribuie la realizarea de către Uniune a obiectivelor din cadrul Acordului de la Paris.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera ea (nouă)
(ea)  începând din 2026, zone umede gestionate: terenuri declarate ca zone umede care rămân zone umede și așezări, alte terenuri transformate în zone umede și zone umede transformate în așezări și alte tipuri de terenuri.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2
2.  Un stat membru poate alege să includă zonele umede gestionate, definite ca terenuri declarate ca zone umede care rămân zone umede și așezări, alte terenuri transformate în zone umede și zone umede transformate în așezări și alte tipuri de terenuri, în sfera de aplicare a angajamentelor sale asumate în temeiul articolului 4. În cazul în care un stat membru alege să facă acest lucru, aceasta contabilizează emisiile și absorbțiile provenite din zonele umede gestionate în conformitate cu prezentul regulament.
2.  În perioada 2021-2025, un stat membru poate alege să includă zonele umede gestionate în sfera de aplicare a angajamentelor sale asumate în temeiul articolului 4. În cazul în care un stat membru alege să facă acest lucru, aceasta contabilizează emisiile și absorbțiile provenite din zonele umede gestionate în conformitate cu prezentul regulament.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera fa (nouă)
(fa)  „nivel de referință pentru păduri” înseamnă o estimare a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021-2025 și 2026-2030;
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 a (nou)
Pentru perioada de după 2030, statele membre depun eforturi pentru a-și mări absorbțiile, astfel încât ele să depășească emisiile. Comisia propune un cadru pentru țintele de după 2030 care să includă astfel de absorbții sporite, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Uniunii și cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu precizie emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre asigură acuratețea, caracterul complet, coerența, comparabilitatea și transparența conturilor lor, precum și a altor date prevăzute în prezentul regulament. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).
1.  Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu precizie emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 în concordanță cu orientările privind raportarea adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Acordul de la Paris pentru perioada 2021-2030. Statele membre asigură acuratețea, caracterul complet, coerența, comparabilitatea și transparența conturilor lor, precum și a altor date prevăzute în prezentul regulament. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 4
4.  Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon în cazul în care rezervorul de carbon nu este o sursă, cu excepția biomasei de suprafață și a produselor lemnoase recoltate de pe terenuri forestiere gestionate.
4.  Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon în cazul în care rezervorul de carbon nu este o sursă, cu excepția biomasei de suprafață, a lemnului mort (lemn mort aflat deasupra solului și lemn mort îngropat) pe terenurile forestiere gestionate și a produselor lemnoase recoltate de pe terenuri forestiere gestionate.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Prin derogare de la cerința de a aplica valoarea implicită stabilită la articolul 5 alineatul (3), un stat membru poate trece terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri din categoria acestor terenuri care sunt transformate în terenuri forestiere, în categoria terenurilor forestiere care rămân terenuri forestiere după 30 ani de la data transformării.
2.  Prin derogare de la cerința de a aplica valoarea implicită stabilită la articolul 5 alineatul (3), un stat membru poate trece terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri din categoria acestor terenuri care sunt transformate în terenuri forestiere, în categoria terenurilor forestiere care rămân terenuri forestiere după 30 ani de la data transformării, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător pe baza Orientărilor IPCC.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Acțiunile de împădurire care se desfășoară în perioada 2017-2030 în zonele umede, inclusiv în turbării, în rețeaua Natura 2000 și în habitatele enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE, în special formațiuni de pajiști naturale și seminaturale, turbării înalte, mlaștini și turbării joase și alte zone umede, inclusiv turbării, în conformitate cu normele de contabilizare brut-net aplicate, nu trebuie să apară în contabilizarea națională a statului membru. Aceste zone sunt contabilizate pentru absorbții sau emisii, numai dacă este cazul, în categoria terenurilor împădurite, după trecerea acestora la terenuri forestiere gestionate în conformitate cu articolul 5 alineatul (3).
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 3
3.  În cazul în care un stat membru alege să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentului său în conformitate cu articolul 2, statul comunică această alegere Comisiei până la data de 31 decembrie 2020 pentru perioada 2021-2025 și până la data de 31 decembrie 2025 pentru perioada 2026-2030.
3.  În cazul în care un stat membru alege să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentului său în conformitate cu articolul 2 în timpul perioadei 2021-2025, statul comunică această alegere Comisiei până la data de 31 decembrie 2020.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 4
4.  Statele membre care au ales să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor în conformitate cu articolul 2 contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și/sau 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință 2005 - 2007.
4.  Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2026-2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință 2005-2007.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
Statele membre care au ales să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor în conformitate cu articolul 2 în timpul perioadei 2021-2025 contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință 2005-2007.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 4 a (nou)
4a.  În timpul perioadei 2021-2025, statele membre care nu au ales să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor în conformitate cu articolul 2 raportează totuși Comisiei emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.  Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului lor de referință pentru păduri. Nivelul de referință pentru păduri reprezintă o estimare a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030.
1.  Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului lor de referință pentru păduri.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) este negativ în raport cu nivelul său de referință pentru păduri, un stat membru include în conturile sale privind terenurile forestiere gestionate totalul absorbțiilor nete care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 % din emisiile generate în statul membru respectiv în anul sau perioada sa de referință, conform celor specificate în anexa III, înmulțit cu cinci.
2.  Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) este negativ în raport cu nivelul său de referință pentru păduri, un stat membru include în conturile sale privind terenurile forestiere gestionate totalul absorbțiilor nete care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 % din emisiile generate în statul membru respectiv în anul sau perioada sa de referință, conform celor specificate în anexa III, înmulțit cu cinci. Statele membre pot adăuga la cifra de 3,5 % suma absorbțiilor nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate care provin din panourile din lemn, cherestea și lemn mort în condițiile stabilite la cel de al doilea, al treilea și al patrulea paragraf de la prezentul alineat.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Absorbțiile nete care provin de la panourile din lemn, astfel cum se menționează la articolul 9 litera (b), și de la cherestea, astfel cum se menționează la articolul 9 litera (c), pot fi contabilizate separat și în plus față de cifra absorbțiilor nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate până la nivelul de 3 % din emisiile statului membru în anul sau perioada de referință, astfel cum se specifică în anexa III, înmulțită cu cinci.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 b (nou)
Absorbțiile nete din categoria rezervorului de carbon de lemn mort pot fi contabilizate separat și în plus față de cifra absorbțiilor nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate până la nivelul de 3 % din emisiile statului membru în anul sau perioada de referință, astfel cum se specifică în anexa III, înmulțit cu cinci.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 c (nou)
Cifra combinată a absorbțiilor nete de 3,5 % de la primul paragraf plus absorbțiile nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate care provin din panourile din lemn, cherestea și lemn mort nu depășește 7 % din emisiile statului membru în anul sau perioada de referință, astfel cum se specifică în anexa III, înmulțită cu cinci.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 – paragraful 2
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național va conține toate elementele menționate în secțiunea B din anexa IV și va include un nou nivel de referință pentru păduri propus pe baza continuării practicii și a intensității actuale de gestionare a pădurilor, conform evidențelor din perioada 1990-2009 pe tipuri de păduri și clase de vârstă în pădurile naționale, exprimat in tone de echivalent CO2 pe an.
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național va conține toate elementele menționate în secțiunea B din anexa IV și va include un nou nivel de referință pentru păduri pe baza continuării practicii actuale de gestionare a pădurilor în conformitate cu cele mai bune date disponibile indicate între 2000-2012 pe tipuri de păduri și clase de vârstă în pădurile naționale, exprimat în tone de echivalent CO2 pe an.
Creșterea exploatării de către un stat membru, pe baza practicilor de gestionare durabilă a pădurilor și politicilor naționale adoptate până la data prezentării nivelului de referință pentru păduri, respectă următoarele condiții:
(a)  terenurile forestiere gestionate rămân un absorbant de gaze cu efect de seră; și
(b)  mijloacele de menținere sau îmbunătățire a absorbanților și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră până în 2050 sunt prezentate în cadrul unei strategii pe termen lung cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu scopul de a îndeplini obiectivul stabilit la articolul 4.1 din Acordul de la Paris, și anume acela de a realiza un echilibru între emisiile antropice pe tipuri de surse și eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol.
Comisia poate acorda o derogare de la perioada de referință 2000-2012 la depunerea unei cereri motivate de către un stat membru în care se justifică faptul că o astfel de derogare este absolut necesară din motive de disponibilitate a datelor, cum ar fi calendarul inventarelor forestiere.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 – paragraful 2 a (nou)
Prin derogare de la al doilea paragraf, nivelul de referință pentru păduri al Croației poate fi calculat pentru a ține seama de ocuparea unei părți a teritoriului său în perioada 1991-1998 și de efectele războiului și urmările acestuia asupra practicilor de gestionare a pădurilor pe teritoriul său, excluzând totodată impactul politicilor asupra dezvoltării absorbanților forestieri.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 – paragraful 3
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național se publică și se supune consultării publice.
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național se publică, inclusiv pe internet, și se supune consultării publice.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 4
4.  Statele membre demonstrează coerență între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea terenurilor forestiere gestionate. Cel târziu până la sfârșitul perioadei 2021 - 2025 sau 2026 - 2030, un stat membru prezintă Comisiei o corecție tehnică a nivelului său de referință, dacă este cazul, pentru asigurarea coerenței.
4.  Statele membre demonstrează coerență între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea terenurilor forestiere gestionate. Datele utilizate sunt cele mai recente conturi verificate ale condițiilor de utilizare a terenurilor și a condițiilor forestiere. Cel târziu până la sfârșitul perioadei 2021-2025 sau 2026-2030, un stat membru prezintă Comisiei o corecție tehnică a nivelului său de referință, dacă este cazul, pentru asigurarea coerenței, dar și pentru raportarea aporturilor pozitive care sunt rezultatul unei politici de gestionare sustenabilă a pădurilor în vigoare în momentul determinării sale.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 5
5.  Comisia examinează planurile de contabilizare a pădurilor la nivel național și corecțiile tehnice și evaluează măsura în care noile niveluri de referință pentru păduri propuse sau cele corectate au fost stabilite în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4), precum și cu articolul 5 alineatul (1). În măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura conformitatea cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4), precum și cu articolul 5 alineatul (1), Comisia poate să recalculeze noile niveluri de referință propuse pentru păduri sau nivelurile corectate.
5.  O echipă de expertiză, constituită în conformitate cu Decizia C(2016)3301 a Comisiei, care include reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, examinează, în consultare cu Comitetul forestier permanent și cu Grupul de dialog civil pentru păduri și lemnul de plută, planurile de contabilizare a pădurilor la nivel național și corecțiile tehnice și evaluează măsura în care noile niveluri de referință pentru păduri stabilite de statele membre sau cele corectate au fost determinate în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute la prezentul articol alineatele (3) și (4), precum și la articolul 5 alineatul (1). Comisia poate să recalculeze noile niveluri de referință propuse pentru păduri sau nivelurile corectate numai în cazul în care nu au fost respectate principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4) de la prezentul articol, precum și la articolul 5 alineatul (1). Comisia întocmește un raport de sinteză, pe care îl face public.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 1 a (nou)
Statele membre furnizează Comisiei toate datele și informațiile solicitate pentru efectuarea examinării și a evaluării menționate la primul paragraf.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 6
6.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14, pentru a modifica anexa II ca urmare a examinării desfășurate în conformitate cu alineatul (5) pentru actualizarea nivelurilor de referință pentru păduri ale statelor membre pe baza planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național sau a corecțiilor tehnice prezentate, precum și pentru refacerea oricăror calcule în contextul examinării. Până la intrarea în vigoare a actului delegat, nivelurile de referință pentru păduri ale statelor membre, astfel cum sunt specificate în anexa II, continuă să se aplice pentru perioada 2021-2025 și/sau 2026-2030.
6.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14, pentru a modifica anexa II ca urmare a examinării și a evaluării desfășurate de echipa de expertiză în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol pentru actualizarea nivelurilor de referință pentru păduri ale statelor membre pe baza planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național sau a corecțiilor tehnice prezentate, precum și pentru refacerea oricăror calcule în contextul examinării.
Până la intrarea în vigoare a actelor delegate, nivelurile de referință pentru păduri ale statelor membre, astfel cum sunt specificate în anexa II, continuă să se aplice pentru perioada 2021-2025 și/sau 2026-2030.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1 a (nou)
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica prezentul regulament prin actualizarea categoriilor de produse lemnoase recoltate cu produse suplimentare care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC și asigurând integritatea ecologică, și prin actualizarea valorilor implicite pentru perioada de înjumătățire specificată în anexa V în scopul adaptării acestora la progresele tehnice.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1
1.  La sfârșitul perioadelor cuprinse între 2021 și 2025 și între 2026 și 2030, statele membre pot exclude din conturile lor, pentru terenuri împădurite și terenuri forestiere gestionate, emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc cu mult nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale („nivelul de fond”) calculate în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.
1.  La sfârșitul perioadelor cuprinse între 2021 și 2025 și între 2026 și 2030, statele membre pot exclude din conturile lor, pentru terenuri forestiere gestionate, emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc cu mult nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale („nivelul de fond”) calculate în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 5 a (nou)
5a.  O evaluare a impactului mecanismului de flexibilitate prevăzut la prezentul articol se include în raportul menționat la articolul 15.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 12 a (nou)
Articolul 12a
În 2027 și în 2032, Comisia prezintă rapoarte privind balanța cumulativă a emisiilor și a absorbțiilor de pe terenurile forestiere gestionate din Uniune, cu referire la emisiile și absorbțiile medii din perioada 1990-2009. Dacă balanța cumulativă este negativă, Comisia elaborează o propunere pentru a compensa și pentru a elimina cantitatea corespunzătoare din nivelul de emisii alocate statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului1a.
__________________
1a Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din ... privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice (JO L ..., ..., p. ...).
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 3, 5, 8, 10 și 13 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare].
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 3, 5, 8, 9, 10 și 13 se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare].
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful -1 (nou)
În termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, Comisia publică o comunicare în care evaluează coerența actelor legislative ale Uniunii în domeniul climei și energiei cu obiectivele Acordului de la Paris.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1
Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului până la 28 februarie 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, la contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, și poate formula propuneri, dacă este cazul.
Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 28 februarie 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani, un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și la obiectivele Acordului de la Paris. Rapoartele sunt însoțite, dacă este cazul, de propuneri legislative.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0262/2017).

Notă juridică