Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2324(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0283/2017

Texte depuse :

A8-0283/2017

Dezbateri :

PV 02/10/2017 - 16
CRE 02/10/2017 - 16

Voturi :

PV 03/10/2017 - 4.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0365

Texte adoptate
PDF 305kWORD 57k
Marţi, 3 octombrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Restrângerea spațiului societății civile în țările în curs de dezvoltare
P8_TA(2017)0365A8-0283/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 3 octombrie 2017 referitoare la restrângerea spațiului societății civile în țările în curs de dezvoltare (2016/2324(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 7 din TFUE, care reafirmă că UE „asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii”,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului, în special Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale adoptate la New York, la 16 decembrie 1966, precum și Convenția ONU din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

–  având în vedere summitul ONU privind dezvoltarea sustenabilă și documentul final adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”(1),

–  având în vedere Consensul european privind dezvoltarea,

–  având în vedere documentul intitulat „Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene - Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică”, prezentat în iunie 2016 de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR)(2),

–  având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019, adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015(3),

–  având în vedere foile de parcurs pe țări ale UE pentru colaborarea cu societatea civilă,

–  având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 („Acordul de la Cotonou”) și revizuirile sale din 2005 și 2010,

–  având în vedere Codul de bune practici pentru participarea societății civile la procesul de luare a deciziilor adoptat de Conferința ONG-urilor internaționale la 1 octombrie 2009,

–  având în vedere Declarația de la Berlin adoptată în urma reuniunii anuale a Grupului de bază din cadrul Platformei societății civile pentru consolidarea păcii și a statului (CSPPS), care a avut loc între 6 și 9 iulie 2016.

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (ICD) în perioada 2014-2020(4) și Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(6), precum și Declarația I din Acordul de la Cotonou („Declarația comună privind actorii parteneriatului”),

–  având în vedere articolul 187 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7) (Regulamentul Financiar),

–  având în vedere programul indicativ multianual ICD 2014-2020 pentru „Organizațiile societății civile și autoritățile locale”(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2012 intitulată „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării sustenabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” (COM(2012)0492),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 27 iunie 2016 privind spațiul societății civile(9),

–  având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume, precum și politica UE pentru 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2016 referitoare la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020(11),

–  având în vedere Orientările UE cu privire la drepturile omului, inclusiv Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului și Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie și de convingeri, adoptate de Consiliu la 24 iunie 2013,

–  având în vedere Orientările adresate delegațiilor interparlamentare ale PE privind promovarea drepturilor omului și a democrației cu prilejul vizitelor în afara UE(12),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2013 intitulat „Sporirea autonomiei autorităților locale din țările partenere în vederea consolidării guvernanței și a îmbunătățirii rezultatelor în materie de dezvoltare”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 24 februarie 2015 intitulat „O viață decentă pentru toți: de la viziune la acțiune colectivă”,

–  având în vedere raportul din 11 aprilie 2016 al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind recomandările practice pentru crearea și menținerea unui spațiu de acțiune sigur și propice pentru societatea civilă, bazat pe bunele practici și pe învățămintele asumate(13), precum și rapoartele Raportorului special al ONU privind dreptul la întrunire pașnică și la asociere,

–  având în vedere Raportul pe 2017 al Forumului Economic Mondial privind riscurile globale(14),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la revizuirea Consensului european privind dezvoltarea(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 referitoare la referitoare la creșterea eficacității cooperării pentru dezvoltare(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la raportul UE pentru 2015 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării(17),

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la autoritățile locale și societatea civilă: angajamentul Europei față de sprijinirea dezvoltării durabile(19),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0283/2017),

A.  întrucât articolul 21 din TUE afirmă că acțiunea Uniunii pe scena internațională, care include cooperarea pentru dezvoltare, trebuie să aibă la bază democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și libertățile fundamentale;

B.  întrucât societatea civilă reprezintă cel de-al treilea sector al unei societăți decente și sănătoase, alături de sectorul public și cel privat; întrucât societatea civilă cuprinde organizații neguvernamentale și non-profit care sunt prezente în viața publică și exprimă interesele și valorile membrilor lor sau ale altor persoane, având la bază rațiuni de ordin etic, cultural, politic, științific, religios sau filantropic;

C.  întrucât societatea civilă joacă un rol central în edificarea și consolidarea democrației, în monitorizarea puterii statale, precum și în promovarea bunei guvernări, a transparenței și a responsabilității; întrucât prezența organizațiilor societății civile (OSC) ca forță activă în societate este fundamentală, asigurând echilibrul necesar în raport cu puterea și având rolul de intermediar și mediator între populație și stat, în calitate de gardian al democrației; întrucât numeroase grupuri ale societății civile încearcă să se implice în procesele de reformă constituțională, pentru a proteja principiile și instituțiile democratice;

D.  întrucât OSC acoperă un spectru larg al drepturilor omului, inclusiv cel al dezvoltării, educației și egalității de gen, precum și activități în domeniul social și al mediului; întrucât societatea civilă cuprinde o gamă amplă și eterogenă de grupuri și obiective, incluzând nu numai OSC, dar și ONG-uri, grupuri pentru drepturile omului sau comunitare, diaspora, biserici, asociații și comunități religioase, protecția intereselor persoanelor cu dizabilități, mișcări sociale și sindicate, populații indigene și fundații și reprezentanți ai persoanelor vulnerabile, discriminate sau marginalizate;

E.  întrucât Acordul de la Cotonou recunoaște societatea civilă ca actor esențial în cadrul cooperării ACP-UE; întrucât expirarea Acordului din 2020 constituie o ocazie de a revizui parteneriatul ACP-UE și de a crește participarea OSC;

F.  întrucât OSC au devenit actori importanți în asistența pentru dezvoltare globală, în special în ceea ce privește oferirea de servicii sociale, sensibilizarea publicului, promovarea democrației, a drepturilor omului și a bunei guvernări, precum și a unei societăți pașnice și incluzive și a rezilienței persoanelor, familiilor și comunităților locale, combaterea extremismului violent, precum și în reacția UE la crizele umanitare;

G.  întrucât, așa cum recunosc organizațiile internaționale în protocoalele și practicile lor, bisericile, comunitățile și asociațiile religioase, precum și alte organizații bazate pe religie sau convingeri, se numără printre actorii operaționali de primă linie și de durată ai furnizării de asistență umanitară și pentru dezvoltare;

H.  întrucât Programul indicativ multianual ICD 2014-2020 pentru programul tematic „Organizațiile societății civile și autoritățile locale” include, ca element transversal, promovarea unui mediu propice pentru organizațiile societății civile și autoritățile locale; întrucât programul urmărește să crească puterea vocii OSC și a participării lor la procesul de dezvoltare a țărilor partenere, precum și să promoveze dialogul politic, social și economic;

I.  întrucât UE este principalul donator pentru organizațiile locale ale societății din țările în curs de dezvoltare și este un actor principal în protecția celor care activează în societatea civilă și a apărătorilor drepturilor omului, prin folosirea și implementarea unei serii de instrumente și politici, inclusiv Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), programul tematic ICD pentru organizațiile societății civile și autoritățile locale și Fondul european pentru democrație, precum și foile de parcurs privind societatea civilă, implementate în 105, și documentele de strategie de țară;

J.  întrucât, în ultimul deceniu, societatea civilă din întreaga lume s-a dezvoltat ca dimensiuni, sferă de acțiune, componență și influență; întrucât, în același timp, restricțiile impuse activităților și actorilor din societatea civilă au devenit din ce în ce mai represive și mai puternice într-un număr tot mai mare de țări de pe glob, atât în curs de dezvoltare, cât și dezvoltate;

K.  întrucât, în plus, agenda stabilită de donatorii instituționali nu acordă, în unele cazuri, prioritate nevoilor reale ale actorilor societății civile care activează în acest domeniu;

L.  întrucât Raportul din 2016 privind starea societății civile consideră că anul 2015 a fost un an sumbru pentru societatea civilă, drepturile civice fiind grav amenințate în peste o sută de țări; întrucât Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) sunt regiuni în mod special vizate în prezentul raport, ele confruntându-se cu situații de tensiuni politice, de conflict și fragilitate;

M.  întrucât un număr tot mai mare de guverne reprimă OSC pe plan juridic sau administrativ, inclusiv prin impunerea unor legi restrictive, a unor limite de finanțare, a unor proceduri stricte de acordare a autorizațiilor și a unor impozite punitive;

N.  întrucât, în țările în curs de dezvoltare, s-a înregistrat o creștere îngrijorătoare a numărului de semnalări de persecuții, hărțuiri, stigmatizare ca „agenți străini”, arestări sau detenții arbitrare ale activiștilor, personalului OSC, apărătorilor drepturilor omului, sindicaliștilor, avocaților, intelectualilor, jurnaliștilor și liderilor religioși, precum și o creștere la fel de îngrijorătoare a numărului de victime ale abuzurilor și violenței; întrucât, în mai multe țări, aceste fapte se petrec în condiții de impunitate totală și, uneori, cu sprijinul sau complicitatea autorităților;

O.  întrucât drepturile omului sunt universale și inalienabile, indivizibile, interdependente și intercorelate; întrucât capacitatea de a acționa a societății civile se bazează pe exercitarea libertăților fundamentale, printre care dreptul la libertatea de asociere, de întrunire pașnică și de exprimare, precum și dreptul de acces liber la informație;

P.  întrucât există corelații între societatea civilă slăbită, spațiul politic și civic redus, creșterea corupției, inegalitatea socială și de gen și nivelul scăzut de dezvoltare umană și socioeconomică, precum și între fragilitate și conflicte;

Q.  întrucât orice reacție credibilă și eficientă la restrângerea spațiului civic necesită o evaluare precisă și în timp util, precum și înțelegerea pericolelor și a factorilor subiacenți ai acestor restricții; întrucât o astfel de reacție necesită o abordare coordonată a cooperării pentru dezvoltare și a celei politice, pentru a asigura coerența între toate instrumentele externe și interne ale UE, prin lansarea unui mesaj comun privind importanța unei societăți civile care să funcționeze liber, precum și a cooperării la nivel local, regional și internațional;

R.  întrucât Agenda 2030, în special ODS nr. 16 și nr. 17, prevăd o cooperare consolidată cu societatea civilă ca partener esențial și ca factor favorizant al promovării, implementării, monitorizării și reexaminării ODS;

1.  consideră că o societate civilă cu adevărat independentă, pluralistă și dinamică este esențială pentru dezvoltarea și stabilitatea unei țări, pentru asigurarea consolidării democrației, a justiției sociale și a respectului pentru drepturile omului, precum și pentru construirea unor societăți inclusive, care să nu respingă pe nimeni; reamintește, de asemenea, că societatea civilă este un actor esențial în realizarea ODS;

2.  subliniază rolul central la nivel mondial al societății civile în susținerea democrației, garantarea separației puterilor, promovarea transparenței, răspunderii și bunei guvernări, în special în lupta împotriva corupției și a extremismului violent, precum și impactul său direct asupra dezvoltării umane și economice a țărilor și asupra sustenabilității ecologice;

3.  este profund îngrijorat de faptul că în țările în curs de dezvoltare restrângerea spațiului societății civile se practică prin modalități din ce în ce mai subtile și sofisticate, care sunt mai greu de contracarat și care sunt impuse prin legislație, fiscalitate, limitarea fondurilor, creșterea birocrației și a cerințelor de raportare și a celor bancare, încadrarea penală și stigmatizarea reprezentanților OSC, calomnii, diverse forme de hărțuire, represiune online, limitări ale accesului internet, cenzură, detenție arbitrară, violență de gen, tortură și asasinate, în special în statele afectate de conflicte; insistă asupra necesității de a combate tacticile guvernamentale și neguvernamentale de marginalizare a vocilor critice;

4.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, atunci când organizațiile societății civile au posibilitatea de a primi în mod legal finanțare străină, acestea pot fi etichetate ca „agenți străini”, ceea ce conduce la stigmatizare și la creșterea semnificativă a riscurilor cu care se confruntă; solicită UE să-și consolideze instrumentele și politicile de edificare a instituțiilor și a statului de drept și să includă repere clare pentru asumarea răspunderii și combaterea impunității pentru arestările arbitrare, abuzurile poliției, tortură și alte forme de maltratare a apărătorilor drepturilor omului, ținând seama de faptul că femeile și bărbații trăiesc în mod diferit experiența acestora;

5.  subliniază că restrângerea spațiului societății civile este un fenomen global, care nu se limitează doar la țările în curs de dezvoltare, ci intervine din ce în ce mai mult și în democrațiile tradiționale și în țările cu venituri medii și mari, printre care se numără și unele state membre ale UE sau aliați dintre cei mai apropiați ai UE; invită UE și statele sale membre să dea un exemplu, respectând cu strictețe drepturile fundamentale ale societății civile și ocupându-se de tendințele negative din acest domeniu;

6.  insistă că statele au responsabilitatea principală și obligația de a proteja toate drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor și au datoria de a asigura un mediu politic, juridic și administrativ care să permită o societate civilă liberă și funcțională, în care să fie garantate accesul și funcționarea finanțărilor, inclusiv a celor din surse străine;

7.  invită UE să ia act de necesitatea de a oferi orientări guvernelor, partidelor politice, parlamentelor și administrațiilor din țările beneficiare, cu privire la elaborarea unor strategii de creare a unui mediu juridic, administrativ și politic adecvat, care să permită funcționarea eficientă a organizațiilor societății civile;

8.  este profund îngrijorat de atacurile tot mai frecvente împotriva apărătorilor drepturilor omului la nivel mondial; invită UE și în special VP/ÎR să adopte o politică de denunțare sistematică și fără echivoc a asasinării apărătorilor drepturilor omului și a tuturor încercărilor de a-i supune oricărei forme de violență, persecuțiilor, amenințărilor, hărțuirii, disparițiilor forțate, detenției sau arestărilor arbitrare, precum și să-i condamne pe cei care săvârșesc sau tolerează asemenea atrocități și să intensifice diplomația publică pentru susținerea deschisă și clară a ADO; încurajează delegațiile UE și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre să continue să susțină activ ADO, în special prin monitorizarea sistematică a proceselor, vizitarea lor în închisoare și prin declarații publice privind cazurile individuale, dacă este potrivit;

9.  consideră că, în cazurile de diminuare rapidă și dramatică a spațiului societății civile, statele membre ar trebui să acorde o recunoaștere publică la nivel înalt a activității ONG-urilor și persoanelor care militează pentru drepturilor omului afectate, de exemplu prin vizitarea acestora în timpul vizitelor oficiale;

10.  încurajează UE să elaboreze orientări privind libertatea de întrunire pașnică și libertatea de asociere; solicită UE să se folosească pe deplin de Strategiile sale de țară pentru drepturile omului și democrație, să creeze instrumente de monitorizare pentru o implementare comună efectivă a Orientărilor UE privind apărătorii drepturilor omului, și să se asigure că nu există lacune de protecție și că încălcările grave ale drepturilor omului sunt sancționate;

11.  reamintește că societatea civilă are un rol important în promovarea libertății de gândire, de conștiință și de religie și își reiterează susținerea pentru implementarea Orientărilor UE privind promovarea și protecția libertății de religie și de convingeri;

12.  subliniază că este esențială consolidarea relațiilor OSC cu cetățenii și cu statul, pentru o reprezentare autentică a comunităților și circumscripțiilor, inclusiv a organizațiilor pentru drepturile femeilor și fetelor sau ale oricăror grupuri vulnerabile, precum și pentru a ajuta statul să devină mai eficace și mai responsabil în ceea ce privește asigurarea dezvoltării și a respectării tuturor drepturilor omului;

13.  salută angajamentul și sprijinul de durată oferit de UE societății civile în țările în curs de dezvoltare și își reiterează apelul inechivoc în favoarea continuării și creșterii sprijinului și finanțării UE pentru crearea unui mediu liber și propice pentru societatea civilă la nivel național și local, inclusiv prin programarea anuală; solicită UE să își diversifice și să maximizeze modalitățile și mecanismele de finanțare pentru actorii societății civile, ținând seama de particularitățile acestora și făcând tot posibilul pentru a nu le diminua sfera de acțiune sau numărul potențialilor interlocutori;

14.  invită UE să se asigure că finanțarea sa este utilizată atât pentru sprijinul pe termen lung, cât și pentru intervențiile de urgență, pentru a ajuta în special activiștii societății civile aflați în pericol;

15.  reamintește că participarea civică și forța societății civile ar trebui luate în considerare ca indicator al democrației; recomandă insistent ca toate dezbaterile interparlamentare privind democrația să includă membrii ASC și ai societății civile, pentru a-i implica în procesul de consultare cu privire la toate actele legislative care îi afectează;

16.  invită UE să continue să acționeze pentru o mai mare autonomie a spațiului civic nu numai prin politicile sale în materie de dezvoltare și drepturile omului, ci și prin integrarea tuturor celorlalte politici interne și externe ale Uniunii, inclusiv politicile în domeniul justiției, al afacerilor interne, comerciale și de securitate, în conformitate cu principiul coerenței politicilor în privința dezvoltării;

17.  atrage atenția UE și statelor sale membre asupra pericolelor unei abordări mai îngăduitoare a restrângerii spațiului societății civile și a altor chestiuni legate de drepturile omului în privința țărilor cu care UE cooperează în domeniul migrației; subliniază că restrângerea spațiului societății civile și încălcarea drepturilor omului pot contribui la migrația forțată;

18.  subliniază că împiedicarea restrângerii spațiului societății civile presupune o viziune unitară și coerentă a relațiilor UE cu țări terțe; solicită UE și statelor sale membre să abordeze cauzele profunde ale restrângerii spațiului societății civile, în special prin integrarea promovării angajării și participării libere și responsabile a OSC la cooperarea bilaterală și multilaterală, ca parteneri în dialogul politic, economic și social; solicită, în acest sens, UE să țină seama de dimensiunile, capacitățile și cunoștințele specifice diferite ale OSC;

19.  încurajează UE să devină un mediator activ și să promoveze mecanismele instituționale și inițiativele unei pluralități de actori pentru a consolida dialogurile și a crea coaliții și parteneriate mai puternice și mai extinse între guvernele țărilor în curs de dezvoltare, OSC, autoritățile locale și sectorul privat, într-un mediu propice pentru societatea civilă; subliniază importanța unor spații sigure pentru astfel de dialoguri;

20.  invită UE să monitorizeze măsurile de combatere a terorismului, precum și aspectele legislației privind combaterea spălării banilor și transparența, și să ia măsuri pentru ca acestea să nu impună limite nelegitime finanțării și activităților OSC; reiterează, în acest context, că recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) nu trebuie interpretate și aplicate într-un mod care să restrângă în mod nejustificat spațiul societății civile;

21.  reamintește că sectorul privat este un partener esențial în realizarea ODS și că are un rol important în stimularea spațiului civic și promovarea un mediu favorabil pentru OSC și sindicate, în special reafirmând răspunderea socială a întreprinderilor și obligațiile de diligență în lanțurile de aprovizionare, și utilizând parteneriatele public-privat;

22.  reiterează obligația sectorului privat de a respecta atât drepturile omului, cât și cele mai înalte standarde sociale și de mediu; invită UE și statele sale membre să continue să se angajeze activ în acțiunile ONU pentru a încheia un tratat internațional care să stabilească răspunderea corporațiilor pentru orice implicare în încălcări ale drepturilor omului, introducând evaluări de risc pentru drepturile omului în cazul achizițiilor și investițiilor publice;

23.  consideră că acordurile comerciale și de investiții încheiate de către UE și statele sale membre nu trebuie să submineze, în mod direct sau indirect, promovarea și protecția drepturilor omului și a spațiului civic în țările în curs de dezvoltare; consideră că clauzele obligatorii privind drepturile omului din acordurile comerciale sunt un instrument important pentru deschiderea spațiului civic; invită Comisia să consolideze rolul actorilor societății civile în cadrul instituțiilor privind acordurile comerciale, inclusiv a grupurilor consultative interne și a comitetelor consultative APE;

24.  invită Comisia să elaboreze un cadru de monitorizare a instrumentelor de finanțare externă ale UE, cu un accent special pe drepturile omului;

25.  solicită Comisiei și SEAE să stabilească cele mai bune practici și să dezvolte valori de referință și indicatori clari privind reducerea spațiului societății civile în cadrul Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, precum și al revizuirii intermediare a IEDDO, pentru a evalua progresele concrete înregistrate.

26.  solicită tuturor actorilor UE să promoveze mai eficient, în cadrul forurilor multilaterale, consolidarea cadrului juridic internațional care stă la baza democrației și drepturilor omului, printre altele prin colaborarea cu organizațiile multilaterale, incluzând procedurile speciale ale ONU și mecanismul de evaluare periodică universală al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, precum și organizații regionale ca Organizația Statelor Americane (OSA), Uniunea Africană (UA), Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Liga Arabă (LA) și Grupul de lucru al Comunității Democrațiilor pentru capacitarea și protecția societății civile; reamintește importanța pentru Uniune a stabilirii unui dialog cuprinzător privind drepturile omului cu toate statele partenere, cu participarea organizațiilor societății civile; invită atât Uniunea, cât și statele membre să își intensifice programele de bună guvernanță cu țările terțe și să promoveze schimburi de bune practici în ceea ce privește includerea și participarea OSC la procesul decizional; consideră că este necesar să se promoveze dialogurile tripartite dintre guvern, UE și ONG-uri, inclusiv privind aspectele dificile, cum ar fi securitatea și migrația;

27.  solicită instituirea unui „mecanism de alertă timpurie pentru restricționarea spațiului societății civile”, cu implicarea instituțiilor de sector ale UE, capabil să monitorizeze pericolele cu care se confruntă acest spațiu și ADO și să lanseze alerta atunci când există dovezi că o țară în curs de dezvoltare pregătește impunerea unor noi restricții majore asupra societății civile sau atunci când guvernul folosește organizațiile neguvernamentale controlate de el însuși (ONGCG) pentru a simula existența unei societăți civile independente, astfel încât UE să poată reacționa mai rapid, mai coordonat și mai concret;

28.  invită UE să își consolideze sprijinul pentru participarea și capacitarea deplină a minorităților și a altor grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități, populațiile indigene și cele izolate, în cadrul proceselor culturale, sociale, economice și politice; solicită, în această privință, ca legislația și politicile să nu submineze respectarea drepturilor omului în cazul lor și nici activitățile societății civile care le apără drepturile;

29.  regretă lipsa organizațiilor care să ajute victimele terorismului în țările terțe, în contextul expansiunii actuale a terorismului la nivel mondial; subliniază, prin urmare, necesitatea stringentă de a crea un climat sigur pentru aceste organizații, pentru a proteja victimele terorismului;

30.  subliniază rolul esențial al femeilor și al organizațiilor pentru drepturile femeii în progresul social, inclusiv cel al mișcărilor conduse de tineret; invită UE să insiste asupra necesității de a susține capacitarea femeilor și crearea unui mediu sigur și propice pentru organizațiile de femei din societatea civilă și pentru susținătorii drepturilor femeilor, precum și de a contracara formele specifice de represiune pe criterii de gen, în special în regiunile afectate de conflicte;

31.  subliniază importanța contribuției active la susținerea politicilor și acțiunilor legate de drepturile femeilor, inclusiv a sănătății și a drepturilor sexuale și de reproducere;

32.  reiterează importanța integrării abordării bazate pe drepturi în politica UE de dezvoltare, pentru a include principiile drepturilor omului și statului de drept în activitățile de dezvoltare a UE și a sincroniza activitățile pentru drepturile omului cu cele de cooperare pentru dezvoltare;

33.  reamintește importanța cooperării regionale pentru crearea unor medii favorabile pentru societatea civilă; încurajează țările în curs de dezvoltare să promoveze dialogul și cele mai bune practici de protecție și implicare a societății civile;

34.  salută foile de parcurs pe țări ale UE pentru colaborarea cu societatea civilă, ca un instrument eficient, dar și ca un eventual nou cadru al UE pentru cooperarea cu societatea civilă; consideră că este extrem de important ca organizațiile societății civile să se implice nu numai în procesul de consultare care a dus la elaborarea foilor de parcurs, ci și în aplicarea, monitorizarea și evaluarea lor;

35.  se angajează să stabilească anual, prin intermediul unor consultări aprofundate cu actorii instituționali și ai ONG-urilor de sector, o listă cu țările în care spațiul societății civile este cel mai amenințat;

36.  invită VP/ÎR să introducă periodic pe agenda Consiliului Afaceri Externe o dezbatere, și ulterior monitorizarea eforturilor UE de eliberare a apărătorilor drepturilor omului, a celor care activează în ajutorul umanitar, a jurnaliștilor, a activiștilor politici, a persoanelor deținute pentru convingerile lor religioase sau morale și a altor persoane închise ca urmare a restrângerii spațiului societății civile;

37.  salută desemnarea unor puncte de concentrare pentru drepturile omului și societatea civilă în cadrul delegațiilor UE, care să se ocupe de îmbunătățirea cooperării cu societatea civilă locală, în special oferind asistență grupurilor și persoanelor vulnerabile sau marginalizate; invită delegațiile UE să atragă sistematic atenția membrilor parlamentelor naționale, guvernelor și autorităților locale asupra restrângerii spațiului societății civile și a protecției activiștilor, precum și să colaboreze mai îndeaproape cu OSC în ciclul de programare a fondurilor UE și în procesul de monitorizare ulterioară a acestora, chiar și în cazul în care cooperarea bilaterală se diminuează; solicită, de asemenea, delegațiilor UE să comunice regulat și transparent informații societății civile cu privire la fonduri și posibilitățile de finanțare;

38.  invită UE și statele sale membre să includă sistematic problema restrângerii spațiului civic în relațiile lor bilaterale și să utilizeze toate instrumentele disponibile, inclusiv de dezvoltare și comerț, pentru a se asigura că țările partenere își respectă angajamentul de a proteja și de a garanta drepturile omului; solicită UE să monitorizeze îndeaproape implicarea actorilor societății civile în țările partenere și să facă apel la guverne să abroge toate legile care încalcă dreptul la libertatea de întrunire și de asociere; consideră, în acest sens, că UE ar trebui să introducă o condiționalitate pozitivă în sprijinul bugetar cu privire la orice formă de restricție a spațiului civic;

39.  subliniază că societatea civilă occidentală ar trebui să sprijine înființarea ONG-urilor și consolidarea acestora prin transferul de cunoștința practice, pentru a le ajuta să contribuie la dezvoltarea țărilor lor;

40.  încurajează sinergiile dintre instrumentele de finanțare externă ale UE care sprijină societatea civilă și cere o inventariere cuprinzătoare la nivel de țară a tuturor finanțărilor societății civile din UE, astfel încât să se evite dublările și suprapunerile și să se poată identifica eventualele lacune și necesități de finanțare;

41.  încurajează UE să adopte orientări privind parteneriatul cu bisericile, organizațiile confesionale și liderii religioși în cadrul cooperării pentru dezvoltare, pe baza experienței organizațiilor și programelor internaționale (precum UNICEF, Banca Mondială, OMS sau Programul ONU pentru dezvoltare) și a bunelor practici din statele membre ale UE și din lume;

42.  recomandă insistent o mai bună protecție a reprezentanților OSC din țările terțe, pentru a combate eventualele manifestări de ostilitate împotriva lor;

43.  salută flexibilitatea mai mare oferită de o serie de instrumente de finanțare ale UE relevante pentru cooperarea pentru dezvoltare, care permit, printre altele, înregistrarea mai ușoară a solicitanților granturi și, dacă este necesar, confidențialitatea beneficiarilor; consideră însă că se poate face mai mult pentru a reacționa cât mai adecvat și mai adaptat la situațiile particulare ale țărilor, mai ales în ceea ce privește difuzarea de informații ascendente cu privire la viitoarele cereri de propuneri, multiplicarea oportunităților de finanțare, o actualizare mai regulată a foilor de parcurs și punerea lor la dispoziția publicului, armonizarea și simplificarea modalităților de finanțare și susținerea OSC în procedurile administrative;

44.  invită Comisia să includă în Programul indicativ multianual ICD 2018-2020 o cerere globală de propuneri tematice, care să abordeze specific reducerea spațiului societății civile;

45.  invită Comisia să majoreze fondurile IEDDO pentru a se ocupa de problema reducerii spațiului societății civile și de situația apărătorilor drepturilor omului; regretă faptul că sumele anuale în unele țări sunt la un nivel extrem de scăzut; invită Comisia să identifice noi forme de activism care să fie finanțate de IEDDO, având o perspectivă largă asupra OSC și să-și continue eforturile de a crea o procedură mai flexibilă și mai simplă pentru accesul la fondurile IEDDO, în special pentru tineri, inclusiv prin instituirea unor excepții mai substanțiale pentru acele OSC care se află în pericol major, precum și a unui sprijin pentru grupurile neînregistrate care ar trebui până la urmă să fie recunoscute de autorități; consideră că ar trebui să se pună mai mult accentul pe susținerea grupurilor și actorilor politici locali, având în vedere faptul că aspectele legate de drepturile omului sunt adesea trăite mai real și mai acut la nivel local; reiterează importanța IEDDO în asigurarea unui sprijin financiar și material direct urgent pentru apărătorii drepturilor omului expuși riscurilor și a fondului de urgență care permite delegațiilor UE să le acorde granturi ad-hoc directe; recunoaște importanța coalițiilor sau a consorțiilor actorilor societății civile internaționale și naționale în facilitarea și protecția activităților ONG-urilor locale împotriva măsurilor represive; invită Comisia, SEAE și statele membre să promoveze o punere în aplicare comună și eficientă a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului în toate țările terțe în care societatea civilă este expusă riscurilor, prin adoptarea de strategii locale pentru operaționalizarea completă a acestora;

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E
(2) Documentul Consiliului 10715/16.
(3) Documentul Consiliului 10897/15
(4) JO L 77, 15.3.2014, p. 44.
(5) JO L 77, 15.3.2014, p. 1.
(6) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.
(7) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(8) C(2014)4865 final.
(9) A/HRC/32/L.29.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2016)0405.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0371.
(12) http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201203/20120329ATT42170/20120329ATT42170EN.pdf
(13) A/HRC/32/20.
(14) http://www3.weforum.org/docs/GRR17_Report_web.pdf
(15) Texte adoptate, P8_TA(2017)0026.
(16) Texte adoptate, P8_TA(2016)0437.
(17) Texte adoptate, P8_TA(2016)0246.
(18) Texte adoptate, P8_TA(2016)0224.
(19) JO C 208, 10.6.2016, p. 25.

Notă juridică