Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2242(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0296/2017

Texte depuse :

A8-0296/2017

Dezbateri :

PV 23/10/2017 - 21
CRE 23/10/2017 - 21

Voturi :

PV 24/10/2017 - 5.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0390

Texte adoptate
PDF 391kWORD 67k
Marţi, 24 octombrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Controlul cheltuielilor și monitorizarea raportului cost-eficacitate al sistemelor aferente Garanției pentru tineret a UE
P8_TA(2017)0390A8-0296/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la controlul cheltuielilor și monitorizarea raportului cost-eficacitate al sistemelor aferente Garanției pentru tineret a UE (2016/2242(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 145, 147, 165, 166 și 310 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006(2) al Consiliului și Regulamentul (UE) nr. 2015/779 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, în ceea ce privește acordarea unei sume de prefinanțare inițială suplimentară către programele operaționale sprijinite de Inițiativa „Locuri de Muncă pentru Tineri”(3),

–  având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) nr. 3/2015 intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”, Raportul special nr. 17/2015 intitulat „Sprijinul acordat de Comisie în contextul echipelor de acțiune pentru tineri: s-a reușit o redirecționare a fondurilor în cadrul FSE, însă nu s-a pus un accent suficient pe rezultate” și Raportul special nr. 5/2017 intitulat „Șomajul în rândul tinerilor - au reușit politicile UE să schimbe situația?”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016, intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646) și (SWD(2016)0324),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0296/2017),

A.  întrucât șomajul în rândul tinerilor a fost și continuă să fie o problemă gravă în mai multe state membre, în UE peste 4 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani fiind șomeri în 2016; întrucât, la nivelul Uniunii, situația în acest domeniu prezintă variații importante de la o regiune la alta;

B.  întrucât combaterea șomajului în rândul tinerilor este o prioritate politică împărtășită de Parlament, de Comisie și de statele membre, care contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă;

C.  întrucât o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor – 18,8 % în UE în 2016 – afectează societatea și persoanele în cauză, având efecte negative de durată asupra capacității de inserție profesională, stabilității veniturilor și evoluției în carieră; întrucât criza economică i-a afectat în mod disproporționat pe tineri, în unele state membre peste un sfert dintre ei fiind în șomaj;

D.  întrucât, pentru a soluționa problema ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor, au fost dezvoltate o serie de politici active de ocupare a forței de muncă, ale căror rezultate au fost foarte diferite;

E.  întrucât există un alt grup de tineri, al cărui număr și componență variază în mod semnificativ în statele membre, care nu sunt implicați în nicio formă de educație sau formare profesională și nici nu lucrează (categoria NEET) și care pot fi clasificați în două categorii: prima categorie este reprezentată de NEET care sunt șomeri, și anume cei care sunt pregătiți să înceapă să lucreze și care caută în mod activ un loc de muncă, iar a doua este reprezentată de NEET inactivi, și anume de tineri care nu urmează niciun program educațional sau de formare și nu caută un loc de muncă în mod activ;

F.  întrucât, în medie, la nivelul UE, numai 41,9 % dintre tinerii NEET au acces la Garanția pentru tineret (GT);

G.  întrucât, de la introducerea strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, în 1997, Comisia a sprijinit o serie de măsuri destinate să îmbunătățească perspectivele tinerilor privind ocuparea unui loc de muncă și educația(4) și întrucât, în urma crizei, eforturile UE s-au concentrat îndeosebi asupra GT, care a fost instituită de Consiliu în aprilie 2013, și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), care a fost lansată la sfârșitul anului 2013;

H.  întrucât GT și YEI s-au dovedit deja a fi acțiunile cele mai eficace și mai vizibile la nivelul Uniunii în materie de combatere a șomajului în rândul tinerilor;

I.  întrucât GT și YEI au contribuit în mod semnificativ la reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor în cadrul UE, prin promovarea educației, stimularea cererii de pe piața muncii pentru tineri și sprijinirea măsurilor de creare de locuri de muncă; întrucât procentajul tinerilor din UE28 care încă sunt șomeri(5) este inacceptabil de mare, și anume 17,2 %;

J.  întrucât Garanția pentru tineret prevede ca statele membre să se asigure că toți tinerii cu vârsta de sub 25 de ani (sau cu vârsta de sub 30 ani în unele state membre) beneficiază de o ofertă de calitate de locuri de muncă, de educație continuă, de ucenicie sau de stagiu într-un interval de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încetarea educației formale;

K.  întrucât factorii externi precum situația economică sau modelul de producție specific fiecărei regiuni influențează perspectivele de atingere a obiectivelor stabilite în GT;

L.  întrucât YEI este o inițiativă menită să sprijine tinerii NEET, tinerii șomeri de lungă durată și tinerii neînregistrați ca fiind în căutarea unui loc de muncă care locuiesc în regiuni unde rata șomajului depășea 25 % în 2012;

M.  întrucât bugetul total aprobat pentru YEI pentru perioada de programare 2014-2020 este de 6,4 miliarde EUR; întrucât acesta include 3,2 miliarde EUR de la o nouă linie specifică din bugetul UE, sumă ce urmează să fie combinată cu cel puțin 3,2 miliarde EUR din creditele naționale alocate în cadrul Fondului social european (FSE); întrucât această sumă va fi completată cu o sumă suplimentară de 1 miliard EUR pentru creditele bugetare specifice alocate YEI în perioada 2017-2020, combinată cu suma de 1 miliard EUR din FSE, pentru a stimula ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor din regiunile cele mai afectate; întrucât suma de 500 de milioane EUR din această alocare suplimentară urmează să fie introdusă în bugetul 2017 prin intermediul proiectului de buget rectificativ nr. 3/2017; întrucât alocarea finală pentru program se va stabili în cursul viitoarelor proceduri bugetare anuale;

N.  întrucât investiția anuală necesară pentru implementarea YG în Europa a fost estimată la 50,4 miliarde EUR(6), sumă semnificativ mai scăzută decât pierderile economice anuale provocate dacă tinerii pierd contactul cu piața muncii din Europa, pagube care ar putea ajunge la minim 153 de miliarde EUR(7);

O.  întrucât, în 2015, pentru a accelera punerea în practică a acțiunilor YEI, s-a decis creșterea cu 1 000 de milioane EUR a resurselor de prefinanțare a inițiativei, ceea ce a însemnat pentru statele membre eligibile o creștere de la cuantumul inițial de 1-1,5 % la 30 %;

P.  întrucât întregul pachet financiar alocat inițial YEI a fost concentrat în exercițiile 2014 și 2015 și nu s-a prevăzut niciun credit nou în acest scop în bugetul pe 2016; întrucât inconsecvența în finanțarea YEI a constituit o barieră în calea succesului acestui program;

Q.  întrucât finanțarea pusă la dispoziție în prezent, atât de la bugetul UE, cât și de către statele membre, este insuficientă pentru a acoperi nevoile existente;

R.  întrucât Garanția pentru tineret și YEI acoperă acțiuni diferite, Garanția pentru tineret având scopul de a încuraja reformele structurale în domeniul educației și de a servi drept măsură pe termen scurt de combatere a șomajului în rândul tinerilor, iar YEI fiind un instrument de finanțare; întrucât Garanția pentru tineret este finanțată de FSE, de bugetele naționale și de YEI, în timp ce YEI poate finanța furnizarea directă de locuri de muncă, ucenicii, stagii sau educație continuă pentru grupul-țintă al YEI în regiunile eligibile; întrucât, deși Garanția pentru tineret se aplică tuturor celor 28 de state membre, numai 20 state membre sunt eligibile pentru sprijin prin YEI; întrucât, ca o ultimă mențiune, intervenția YEI nu are o durată prestabilită, în timp ce Garanția pentru tineret necesită existența unei oferte în termen de patru luni;

S.  întrucât, dintr-o perspectivă cantitativă, rezultatele GT au fost neuniforme, variind considerabil de la o țară la alta;

T.  întrucât punerea în aplicare a Garanției pentru tineret a produs, până în prezent, rezultate neuniforme, cu situații ce îngreunează identificarea sau evaluarea contribuției sale;

U.  întrucât există deosebiri substanțiale între regiunile din Europa; întrucât, în unele cazuri, teritoriile cu o rată ridicată a șomajului nu vor fi incluse în categoria regiunilor eligibile pentru alocarea de fonduri UE la nivelul NUTS;

V.  întrucât implementarea serviciilor de integrare enumerate printre condițiile GT este de multe ori parțială sau gama de participanți eligibili este prea restrânsă, depinzând de capacitatea existentă și de eficiența serviciilor publice de plasare a forței de muncă (SPPFM) și de rapiditatea procedurilor de la nivel european; întrucât statele membre ar trebui să-și continue eforturile de consolidare și reformare a SPPFM;

W.  întrucât este important să se evidențieze rolul pe care îl poate avea YEI, în special în statele membre care au fost afectate într-o mai mare măsură de criza financiară, economică și socială începând din 2007; întrucât ar trebui să fie pusă în evidență, de asemenea, nevoia de a consolida acest program și de a dezvolta în continuare măsurile complementare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, cu scopul de a promova integrarea și coeziunea, consolidând, în același timp, paritatea de gen și asigurând accesul la programele de formare inițiate pentru a face față noilor provocări tehnologice cu impact asupra forței de muncă;

X.  întrucât valorificarea Garanției pentru tineret, ca mijloc de a investi în tineri, este un exemplu de execuție axată pe rezultate a bugetului;

Y.  întrucât Cartea albă privind viitorul Europei elaborată de Comisie recunoaște că, în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, există într-adevăr „un decalaj între așteptări și capacitatea UE de a le îndeplini”(8);

Z.  întrucât UE ar trebui să își îmbunătățească marketingul și publicitatea în jurul măsurilor sociopolitice pentru grupul-țintă, pentru o mai bună vizibilitate a acțiunilor sale în rândul cetățenilor UE;

AA.  întrucât auditul efectuat de Curtea de Conturi Europeană (CCE) a fost prematur, deoarece perioada care face obiectul investigației este prea apropiată de lansarea programelor naționale de garantare și se limitează doar la anumite state membre; întrucât, în acest scop, ar fi fost mai util să se efectueze o evaluare inițială a implementării lor înainte de a merge mai departe cu auditul,

Observații generale

1.  ia act de faptul că, în cei patru ani de punere în aplicare a GT, între 2013 și 2017, rata șomajului în rândul tinerilor în Uniune a scăzut cu peste 7 puncte procentuale, de la 23,8 % în aprilie 2013 la 16,6 % în aprilie 2017, prin urmare, aproape 2 milioane de tineri și-au găsit un loc de muncă; ia act de faptul că, de la punerea în aplicare a Garanției pentru tineret, peste 14 milioane de tineri au participat la unul dintre programele aferente; regretă că, în multe cazuri, scăderea ratei șomajului se datorează într-o măsură mult prea mare faptului că foarte mulți tineri au fost forțați să își caute un loc de muncă în afara UE, o pierdere care va fi resimțită profund în deceniile viitoare; regretă, cu toate acestea, că, la mijlocul anului 2016, 4,2 milioane de tineri din UE erau încă șomeri (18,8 % din populația în cauză); îndeamnă statele membre să utilizeze sprijinul disponibil de la UE pentru a aborda această problemă de lungă durată; invită UE și statele membre și să instituie strategii care să răspundă cerințelor și nevoilor de pe piața forței de muncă din toate statele membre, pentru a crea oportunități de formare de înaltă calitate și de ocupare durabilă a forței de muncă;

2.  subliniază că GT joacă un rol important în sprijinirea măsurilor care le asigură tinerilor șomeri competențele, experiența și cunoștințele necesare pentru a se încadra în muncă cu perspective pe termen lung și pentru a deveni antreprenori și oferă, de asemenea, o oportunitate de a aborda necorelarea competențelor;

3.  evidențiază rolul important al educației și al orientării profesionale pentru a-i înzestra pe tineri cu etica muncii și cu competențele necesare pe piața muncii; subliniază, cu toate acestea, că educația nu ar trebui să ofere doar aptitudini și competențe relevante pentru cererea pieței forței de muncă, ci trebuie și să contribuie la dezvoltarea și evoluția personală a tinerilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni proactivi și responsabili; subliniază, prin urmare, că este necesară introducerea educației civice în întreg sistemul educațional, atât în metodele de educație formală, cât și în cele de educație nonformală;

4.  ia act de faptul că rata șomajului în rândul tinerilor este cu atât mai ridicată cu cât persoanele avute în vedere sunt mai tinere și cu cât nivelul lor de formare este mai redus; remarcă, totodată, că această tendință s-a accentuat odată cu criza, care i-a afectat și pe tinerii adulți necalificați cu vârsta de peste 25 de ani, care formează un grup susceptibil să ajungă într-o situație de vulnerabilitate economică gravă dacă nu se investește în formarea lor;

5.  constată că, în pofida progreselor înregistrate, accesul celor mai vulnerabili tineri șomeri la serviciile publice de ocupare a forței de muncă este în continuare insuficient și că aceștia, precum și tinerii cu studii superioare sunt cei care se înregistrează cel mai puțin ca fiind în căutarea unui loc de muncă;

6.  este profund îngrijorat de faptul că tinerii din grupul NEET sunt deconectați de la sistemul de educație și de la piața forței de muncă, ei neavând în multe cazuri nicio vină pentru această situație; înțelege că aceasta este categoria de populație la care se ajunge cel mai greu prin intermediul actualelor programe operaționale de punere în aplicare a schemelor de finanțare pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, întrucât multe dintre acestea nu oferă o remunerație sustenabilă corespunzătoare sau condiții de muncă adecvate; consideră că, pentru perioada 2017-2020, ar trebui să se pună un accent deosebit pe această categorie a populației, astfel încât să se asigure că sunt atinse obiectivele principale ale Garanției pentru tineret;

7.  subliniază că măsurile sprijinite prin GT trebuie, de asemenea, să abordeze provocările structurale cu care se confruntă tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), astfel încât să se asigure că aceste măsuri au un impact pe termen lung; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că de programele GT nu au beneficiat încă toți tinerii care au abandonat școala sau au devenit șomeri; încurajează statele membre să prevadă angajamente financiare specifice în bugetele naționale pentru a aborda aceste provocări de natură structurală; încurajează regiunile care nu sunt eligibile pentru o cofinanțare din partea UE să participe la GT;

8.  subliniază faptul că integrarea populației NEET necesită sporirea resurselor disponibile și creșterea eficacității acestora, precum și o mai mare implicare și mobilizare a statelor membre;

9.  solicită o diversificare a canalelor de finanțare la nivel local, regional și național, pentru ca acestea să ajungă mai bine la toți tinerii; remarcă, de asemenea, că autoritățile locale și regionale sunt deja foarte active și că ar trebui sprijinite în acțiunea lor privind tineretul prin integrarea diferitelor linii de politică;

10.  subliniază că GT a avut o contribuție pozitivă la combaterea șomajului în rândul tinerilor începând din 2012, dar că rata șomajului în rândul tinerilor este în continuare la un nivel inacceptabil de ridicat; salută, prin urmare, acordul la care au ajuns colegiuitorii privind extinderea YEI până în 2020; constată, cu toate acestea, că problema șomajului în rândul tinerilor ar putea continua și, prin urmare, ar trebui să fie luată în considerare la stabilirea următorului cadru financiar multianual (CFM), pentru a garanta continuitatea și rentabilitatea;

11.  subliniază faptul că YEI este destinată nu numai să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru tineri, dar și să ajute statele membre să instituie sisteme adecvate pentru identificarea nevoilor tinerilor și susținerea corespunzătoare; subliniază, prin urmare, că eficacitatea GT și a YEI ar trebui, în viitor, să fie evaluată pe baza realizărilor în direcția creării sau îmbunătățirii sistemelor statelor membre pentru sprijinirea tinerilor;

12.  reamintește că GT beneficiază de sprijin financiar din partea UE prin intermediul FSE și al YEI, care se adaugă la contribuțiile naționale; sprijină activitățile de programare întreprinse în contextul Programului-cadru strategic comun al Uniunii prin învățare reciprocă, activități în rețea și asistență tehnică;

13.  salută faptul că sumele pentru YEI au fost concentrate în anii 2014 și 2015, precum și majorarea prefinanțării inițiale pentru a asigura mobilizarea rapidă a resurselor;

14.  salută faptul că măsurile luate în cadrul YEI au ajutat peste 1,4 milioane de tineri și au determinat statele membre să consolideze operațiuni în valoare de peste 4 miliarde de EUR;

15.  reamintește că succesul YEI este legat de o bună guvernanță economică în statele membre, deoarece, fără un mediu de afaceri favorabil, care să stimuleze întreprinderile mici și mijlocii, și fără un sistem educațional și științific adaptat la cerințele economiei, nu se pot crea locuri de muncă și nici nu se poate identifica o soluție pe termen lung la problema legată de nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor;

16.  ia act de Raportul special al CCE referitor la impactul GT și al YEI asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și remarcă faptul că, la trei ani de la adoptarea recomandării Consiliului, GT nu este încă la înălțimea așteptărilor inițiale; ia notă de observația CCE, potrivit căreia nu este posibil ca toți tinerii NEET să fie sprijiniți doar cu resurse din bugetul UE; constată că situația actuală nu reflectă așteptările generate de introducerea GT, și anume de a crea condiții prin care toți tinerii NEET să primească, în termen de patru luni, o ofertă de formare profesională sau de angajare de bună calitate;

17.  reamintește provocările și oportunitățile în ceea ce privește atragerea tinerilor NEET pe piața muncii; recomandă Comisiei, statelor membre și SPPFM de la nivel național să depună mai multe eforturi pentru a include mai mulți tineri inactivi în sistemele GT și pentru a-i menține pe piața forței de muncă după expirarea termenului de implementare a măsurilor de sprijin relevante;

18.  constată că YEI este destinată să sprijine tinerii NEET cu vârsta de sub 25 de ani care, de regulă, nu primesc sprijin pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru educație; regretă faptul că adoptarea YEI afectează alocarea creditelor din FSE pentru alte programe și subliniază că resursele din creditele specifice ale YEI ar trebui să fie corelate cel puțin cu aceeași sumă din fondurile FSE;

19.  invită statele membre să facă în așa fel încât fondurile YEI/FSE disponibile să nu se substituie cheltuielilor publice ale statelor membre, în conformitate cu articolul 95 și considerentul (87) din Regulamentul privind dispozițiile comune [Regulamentul (UE) nr. 1303/2013] și în acord cu principiul adiționalității; subliniază că programe precum GT nu trebuie să înlocuiască propriile eforturi ale statelor membre de combatere a șomajului în rândul tinerilor și de integrare a acestora pe piața muncii;

20.  subliniază importanța consolidării cooperării dintre toate părțile interesate relevante, inclusiv de la nivel regional și local, cum ar fi serviciile publice și, dacă este cazul, private de ocupare a forței de muncă, instituțiile de educație și formare profesională, angajatorii, organizațiile de tineret și ONG-urile care colaborează cu tinerii, pentru a acoperi întreaga populație NEET; încurajează o integrare mai puternică a părților interesate, sub forma unui parteneriat, pentru elaborarea, implementarea și evaluarea GT; pledează pentru o intensificare a cooperării dintre instituțiile de învățământ și întreprinzători, pentru a combate necorelarea competențelor; reiterează ideea că abordarea bazată pe parteneriat are ca scop o mai bună acoperire a populației-țintă și asigurarea de oferte de calitate;

21.  reamintește că, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), o Garanție pentru tineret eficientă are nevoie de o finanțare anuală de aproximativ 45 de miliarde EUR pentru UE-28; consideră că această finanțare ar trebui să fie privită ca o investiție, dat fiind faptul că, în cazul în care se va dovedi eficientă, va conduce la o reducere semnificativă a costurilor asociate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor;

22.  invită Comisia să furnizeze o clasificare a contribuțiilor naționale la YEI, necesare pentru ca fiecare stat membru să pună în aplicare cu succes Garanția pentru tineret, ținând seama de estimările OIM;

23.  ia act de întârzierea în punerea în aplicare a YEI, ca urmare a desemnării cu întârziere a autorităților de management relevante, și consideră că aceasta este o deficiență a temeiului juridic al inițiativei, care a subminat eforturile inițiale pentru punerea în aplicare rapidă prin concentrarea finanțării la începutul perioadei;

24.  consideră că este necesar să se promoveze diversitatea și accesibilitatea fondurilor și să se pună accentul pe eficacitatea cheltuielilor, continuând însă procesul de reformă a politicilor și serviciilor;

25.  subliniază necesitatea adaptării măsurilor la nevoile contextului local pentru a le spori impactul, de exemplu, printr-o mai mare implicare a reprezentanților angajatorilor locali, a furnizorilor locali de formare și a autorităților locale; solicită o diversificare a canalelor de finanțare care să implice nivelurile locale, regionale și naționale, pentru a ajunge în mai mare măsură la toți tinerii NEET;

26.  reamintește că, pe durata actualului CFM, YEI ar trebui finanțată prin credite noi, nu prin redistribuirea creditelor bugetare existente; se așteaptă ca intrarea în vigoare a următorului CFM să fie asociată cu un angajament politic ambițios;

27.  consideră că, pentru ca GT să funcționeze în mod adecvat, serviciile publice de ocupare a forței de muncă de la nivel local trebuie, de asemenea, să funcționeze în mod eficace;

28.  solicită ca în statele membre să se creeze expertiză și capacități specifice în cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, pentru a veni în sprijinul persoanelor care nu își pot găsi un loc de muncă în termenul de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încetarea educației formale; solicită întreprinderilor și organizațiilor profesionale să se implice în mai mare măsură în aplicarea programului;

29.  regretă faptul că majoritatea tinerilor din categoria NEET din UE nu au încă acces la niciun fel de sistem aferent Garanției pentru tineret, deoarece, printre altele, în general nu sunt înregistrați în cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă; solicită Consiliului să analizeze posibilitatea de a continua schimbul de cunoștințe în cadrul rețelei de servicii publice de ocupare a forței de muncă, în vederea dezvoltării de strategii bazate pe cele mai bune practici pentru a ajunge la tinerii NEET și a-i sprijini;

30.  salută Raportul special al Curții de Conturi nr. 5/2017 și îndeamnă Comisia și statele membre să aplice pe deplin recomandările Curții cu scopul de a extinde domeniul de aplicare al sistemelor aferente GT și a crește eficacitatea lor;

31.  subliniază că dezvoltarea ghișeelor unice ar trebui sprijinită pentru a spori impactul pozitiv al GT, asigurându-se astfel că toate serviciile și orientarea necesare tinerilor sunt disponibile în același loc;

32.  constată că lipsa de vizibilitate a sistemelor aferente GT poate face dificil accesul pentru toți tinerii; recomandă sporirea posibilităților de a finanța campaniile locale organizate în cooperare cu toți partenerii locali, inclusiv cu organizațiile de tineret, precum și sprijinirea dezvoltării de platforme pentru ca tinerii să se înscrie în program; recomandă ca informațiile referitoare la GT să fie accesibile și ușor de înțeles pentru toți;

33.  recomandă statelor membre să se asigure că ofertele pe care le pregătesc sunt de bună calitate; subliniază, de exemplu, că ofertele ar trebui stabilite în funcție de profilul participanților și de nevoile legate de profilul profesional în cauză, astfel încât să se asigure integrarea sustenabilă și, eventual, pe termen lung pe piața forței de muncă;

34.  ia act cu regret de faptul că majoritatea statelor membre nu au stabilit o definiție a „ofertei de calitate”; îndeamnă statele membre și Comisia ca, în cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) al Uniunii Europene, să utilizeze rețelele existente pentru a lucra la elaborarea unor caracteristici convenite de comun acord ale acestui concept, ținând seama de cadrul de calitate european pentru stagii, de Declarația comună a partenerilor sociali europeni intitulată „Pe calea spre o viziune comună privind ucenicia” și de jurisprudența Curții de Justiție cu privire la locurile de muncă precare; îndeamnă, în plus, statele membre și Comisia să se asigure că aceste caracteristici sunt bazate pe o ofertă stabilită în funcție de nivelul de calificare și profilul participantului și de nevoile de pe piața forței de muncă, oferind oportunități de muncă care să permită obținerea unui venit de subzistență, a protecției sociale și a unor perspective de dezvoltare și ducând la integrarea adecvată și sustenabilă pe piața forței de muncă; salută recomandarea Curții de Conturi Europene din Raportul său special nr. 5/2017 potrivit căreia trebuie să se acorde mai multă atenție îmbunătățirii calității ofertelor;

35.  invită Comisia să propună, în colaborare cu EMCO, standarde pentru criteriile de calitate aferente ofertelor care urmează să fie făcute în cadrul GT; evidențiază necesitatea de a defini un cadru de calitate cu standarde de calitate pentru aceste oferte;

36.  ia act de faptul că, pentru a realiza obiectivul de a asigura o ofertă de calitate și continuă de locuri de muncă pentru toți tinerii cu vârsta de până la 24 ani, sunt necesare mult mai multe resurse umane, tehnice și financiare; salută faptul că mai multe state membre au ridicat vârsta maximă a tinerilor eligibili pentru sprijin din GT la 30 de ani;

37.  susține ideea ca tinerilor care fac parte din programul GT să li se garanteze în continuare contribuțiile și accesul la sistemele de protecție socială și de protecție a muncii în vigoare din statul membru în care trăiesc, consolidând astfel responsabilitatea comună a tuturor celor implicați, în special a tinerilor și a angajatorilor;

38.  subliniază că măsurile aferente GT sunt probabil mai eficace și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor atunci când tinerii sunt sprijiniți să intre pe piața muncii într-un mod care le poate oferi șansa unor locuri de muncă durabile și creșteri salariale;

39.  subliniază că tinerii NEET reprezintă un grup eterogen și divers și că programele sunt mai eficace și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor atunci când sunt concepute pentru a aborda provocările specifice identificate; evidențiază, în acest sens, necesitatea de a elabora strategii cuprinzătoare cu obiective clare, concepute astfel încât să acopere toate categoriile de NEET; subliniază necesitatea de a oferi soluții adaptate, luând în considerare contextul local și regional, de exemplu, printr-o mai mare implicare a reprezentanților angajatorilor locali, a furnizorilor locali de formare și a autorităților locale; le cere statelor membre să conceapă parcursuri individuale pentru fiecare candidat, dând serviciilor publice naționale de plasare a forței de muncă flexibilitatea necesară pentru a adapta modelele de stabilire a profilurilor;

40.  invită statele membre să formuleze strategii de comunicare corespunzătoare și să accelereze eforturile de identificare a populației NEET, mai ales a persoanelor NEET neacoperite de sistemele existente, pentru a înregistra și monitoriza situația tinerilor care părăsesc programele GT la intervale specifice (de 6, 12 și 18 luni), pentru a promova integrarea durabilă pe piața forței de muncă; subliniază faptul că este necesar ca soluțiile să fie adaptate unor grupuri diverse de tineri, precum și necesitatea includerii tinerilor neînregistrați într-un grup-țintă cheie; solicită statelor membre să se asigure că fondurile din FSE disponibile nu înlocuiesc cheltuielile publice și constată că o condiție prealabilă pentru integrarea cu succes pe piața forței de muncă a tinerilor NEET este să existe o creștere economică suficientă;

41.  invită statele membre și Comisia să evalueze lacunele existente și să efectueze o cercetare de piață înainte de punerea în practică a sistemelor prevăzute în cadrul GT, evitând astfel cursuri de formare inutile sau exploatarea stagiarilor în cadrul unor stagii lipsite de perspective de viitor;

42.  invită Comisia și Consiliul să aibă în vedere inițiative proactive de tranziție, cum ar fi orientarea în carieră, îndrumarea profesională și informarea cu privire la piața muncii, precum și servicii de sprijin în școli și servicii de informare privind viața profesională în cadrul universităților, pentru a facilita tranziția tinerilor spre câmpul muncii prin dotarea acestora cu competențe în materie de gestionare a tranziției și a carierei;

43.  constată că lipsa de vizibilitate a sistemelor aferente GT poate face dificil accesul pentru toți tinerii; recomandă luarea de măsuri pentru a îmbunătăți posibilitatea de a finanța campaniile locale organizate cu toți partenerii locali implicați, inclusiv organizațiile de tineret, și pentru a sprijini dezvoltarea de platforme unde tinerii să se poată înscrie în program; recomandă ca informațiile referitoare la Garanția pentru tineret să fie accesibile și ușor de înțeles pentru toți;

44.  ia act de problema persistentă a necorelării dintre cererea și oferta de competențe de pe piața muncii; solicită Comisiei ca, în cadrul EMCO, să promoveze schimbul de bune practici între statele membre și părțile interesate relevante de pe teritoriul acestora pentru a aborda această chestiune;

45.  consideră că problemele care derivă din necorelarea competențelor ar putea fi rezolvate printr-o mai bună identificare a competențelor individuale și prin rectificarea lacunelor din sistemele naționale de formare; scoate în relief faptul că o creștere a mobilității tinerilor i-ar putea ajuta să își îmbogățească bagajul de competențe și, împreună cu recunoașterea calificărilor, ar putea contribui la combaterea actualei probleme a necorelării geografice a competențelor; încurajează statele membre să recurgă mai des la serviciile EURES în această privință;

46.  subliniază că competențele TIC ar putea oferi un potențial considerabil pentru crearea de locuri de muncă durabile și invită, prin urmare, statele membre să includă măsuri eficace de îmbunătățire a competențelor digitale/TIC în planurile lor de implementare a programului GT;

47.  constată că este nevoie de o abordare mai diversificată și mai personalizată în ceea ce privește furnizarea de servicii destinate unor grupuri diferite de tineri, pentru a evita selectarea preferențială sau discriminatorie și alegerea doar a celor mai avantajoase oferte; pledează pentru campanii de informare mai intense, mai lipsite de constrângeri și mai bine direcționate, destinate tinerilor care se confruntă cu bariere multiple și celor care întâmpină cele mai mari greutăți în a intra pe piața muncii; subliniază, în această privință, că este important ca GT să se coordoneze, cu succes, cu alte politici, precum politicile anti-discriminare, și să se lărgească spectrul intervențiilor propuse în cadrul ofertelor GT ;

48.  consideră că șomajul în rândul tinerilor ar trebui abordat ca o prioritate încă de la începutul viitoarelor programe operaționale finanțate din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

Implementarea și monitorizarea

49.  ia act de faptul că implementarea Garanției pentru tineret este monitorizată prin intermediul semestrului european, al analizelor efectuate de EMCO și al unui cadru specific de indicatori elaborat de EMCO în colaborare cu Comisia; invită Consiliul să acorde sprijin statelor membre pentru îmbunătățirea raportării de date;

50.  remarcă faptul că lipsa de informații cu privire la costul potențial al implementării unui program într-un stat membru poate conduce la o finanțare inadecvată pentru transpunerea sa în practică și pentru atingerea obiectivelor sale; invită statele membre să elaboreze o prezentare generală a costurilor de implementare a GT, conform recomandărilor din Raportul special nr. 5/2017 al Curții de Conturi Europene;

51.  subliniază faptul că alocarea resurselor necesare și evaluarea finanțării globale sunt importante pentru punerea în aplicare cu succes a programelor GT, având în vedere că evaluarea finanțării globale poate fi afectată de dificultățile de a face distincția între diferitele tipuri de măsuri care îi vizează pe tineri la nivel național;

52.  invită Comisia să furnizeze informații mai precise cu privire la raportul cost-eficacitate al GT și la modul în care este monitorizată punerea în aplicare a programului în statele membre, precum și să prezinte rapoarte anuale cuprinzătoare cu privire la acest aspect;

53.  subliniază că este nevoie de mecanisme funcționale pentru a discuta și a rezolva dificultățile întâmpinate cu ocazia implementării programelor GT; subliniază că este nevoie de un angajament politic și financiar serios, și totodată realist și realizabil, din partea statelor membre de a implementa în totalitate condițiile aferente GT, asigurând inclusiv mecanisme de intervenție rapidă, locuri de muncă, oportunități de continuare a studiilor și de formare de calitate, criterii de eligibilitate clare și stabilirea de parteneriate cu părțile interesate relevante; subliniază că acest lucru ar trebui făcut prin campanii de comunicare eficace, consolidând capacitățile administrative, atunci când este cazul, în funcție de condițiile locale, facilitând îmbogățirea competențelor și înființând structuri adecvate de monitorizare și evaluare în timpul și ulterior implementării măsurilor amintite;

54.  solicită o supraveghere multilaterală eficace, în cadrul semestrului european, a conformității cu recomandarea Consiliului de constituire a unei GT, precum și, dacă este cazul, să se ia măsuri ca reacție la recomandările specifice fiecărei țări;

55.  își reiterează angajamentul de a monitoriza îndeaproape activitățile desfășurate de toate statele membre pentru ca GT să devină realitate și invită organizațiile de tineret să țină la curent Parlamentul European cu privire la modul în care apreciază măsurile luate de statele membre; îndeamnă statele membre și Comisia să implice părțile interesate din rândul tinerilor în elaborarea politicilor; reamintește faptul că implicarea organizațiilor de tineret în comunicarea, punerea în aplicare și evaluarea GT este esențială pentru succesul acesteia;

56.  ia act de existența anumitor întârzieri în implementarea YEI în statele membre, în principal din motive procedurale și structurale; este preocupat de nivelul de absorbție de către statele membre a prefinanțării destinate implementării YEI; insistă, prin urmare, asupra necesității ca autoritățile competente ale statelor membre să ia măsuri urgente pentru a utiliza pe deplin și în timp util resursele disponibile pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor; consideră că statele membre trebuie să prevadă angajamente financiare suplimentare în bugetele lor naționale pentru a aborda aceste provocări de natură structurală;

57.  salută cooperarea Comisiei cu statele membre în ceea ce privește identificarea și diseminarea bunelor practici privind monitorizarea și raportarea, pe baza sistemelor existente în statele membre; reamintește Comisiei că comparabilitatea datelor rămâne un element fundamental în acest sens;

58.  recomandă Comisiei să adopte în continuare măsuri pentru identificarea și difuzarea bunelor practici în ceea ce privește monitorizarea și raportarea, astfel încât rezultatele obținute de statele membre să poată fi comunicate în mod coerent și fiabil și, de asemenea, să poată fi armonios evaluate, inclusiv din punct de vedere calitativ; recomandă, în special, să se pună la dispoziție în mod periodic date statistice de calitate care să le permită statelor membre să realizeze politici pentru tineret mai realiste și mai eficace, inclusiv prin monitorizarea participanților la ieșirea din sistemul GT, pentru a reduce cât mai mult posibil numărul tinerilor care încetează să mai participe la program și care nu obțin beneficii de pe urma acestuia;

59.  invită Comisia să consolideze modul în care statele membre implementează programele aprobate în cadrul GT și să instituie un sistem de monitorizare transparent, cuprinzător și cu date deschise care să acopere raportul cost-eficacitate, reformele structurale și măsurile ce vizează persoanele individuale;

60.  recomandă efectuarea unei analize ex-ante în toate statele membre, stabilind obiective, ținte și termene concrete pentru obținerea rezultatelor preconizate ale sistemelor aferente GT și subliniază, în același timp, că dubla finanțare ar trebui evitată;

61.  încurajează schimbul de bune practici prin intermediul EMCO și al Programului de învățare reciprocă din cadrul Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă; subliniază, în acest context, importanța învățării reciproce având drept obiectiv activarea grupurilor celor mai vulnerabile;

62.  este preocupat de faptul că datele privind beneficiarii, realizările și rezultatele YEI sunt insuficiente și adesea inconsecvente; invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a institui sisteme de monitorizare mai puțin împovărătoare din punct de vedere administrativ și mai actualizate pentru restul finanțării YEI;

63.  solicită să se pună accentul pe rezultatele obținute de programul YEI, prin definirea unor indicatori concreți care să vizeze reformele efectuate în statele membre, cunoștințele și aptitudinile obținute în urma punerii în aplicare a programului și numărul de contracte permanente oferite; recomandă, în plus, să se garanteze că experiența mentorilor desemnați pentru profesia aleasă corespunde competențelor de care au nevoie candidații respectivi;

64.  solicită statelor membre să îmbunătățească eficiența sistemelor de monitorizare și de raportare, pentru a cuantifica mai bine obiectivele GT și a facilita dezvoltarea unor politici de activare pentru tineret bazate într-o mai mare măsură pe date concrete, și, în special, să îmbunătățească capacitatea de a monitoriza participanții care părăsesc programul GT, pentru a reduce, pe cât posibil, numărul de ieșiri neînregistrate și a dispune de date despre situația curentă a tuturor participanților; solicită Comisiei să își revizuiască orientările privind colectarea datelor și îndeamnă statele membre să își revizuiască liniile de referință și obiectivele, pentru a reduce la minimum riscul de supraestimare a rezultatelor;

65.  subliniază că, pentru unele state membre, GT a devenit un catalizator al reformelor politice și al unei mai bune coordonări în domeniul muncii și al educației; subliniază că este important: să se fixeze obiective realiste și măsurabile în promovarea unor politici și cadre precum GT, identificând principalele provocări și măsurile adecvate ce trebuie luate pentru a le depăși și să se evalueze aceste provocări acordând atenția cuvenită îmbunătățirii perspectivelor de angajare; remarcă faptul că, în anumite situații, a fost dificil să se determine cu exactitate și să se evalueze contribuția adusă de GT până în prezent și că statisticile de bună calitate ar trebui să le permită statelor membre să elaboreze politici pentru tineret mai realiste și mai eficace, fără a da naștere unor așteptări neîntemeiate;

66.  recunoaște eforturile considerabile depuse de statele membre în vederea implementării GT; observă, cu toate acestea, că cea mai mare parte a reformelor nu au fost încă implementate pe deplin, în special în ceea ce privește crearea de parteneriate cu partenerii sociali și cu tinerii pentru elaborarea, implementarea și evaluarea măsurilor în cadrul Garanției pentru tineret și sprijinirea celor care se confruntă cu multiple impedimente; consideră că sunt necesare eforturi considerabile și resurse financiare pe termen lung pentru a atinge obiectivele GT;

67.  consideră că recurgerea repetată la GT nu trebuie să contravină spiritului activării pieței muncii și obiectivului de tranziție către angajarea cu statut permanent; invită Consiliul să profite de revizuirea cadrului financiar multianual (CFM) pentru a aloca resurse adecvate pentru GT; solicită statelor membre să vegheze ca tinerii, inclusiv cei cu vârste apropiate de 30 de ani, să primească oferte de bună calitate, adaptate profilului și nivelului lor de calificare, precum și cererii de pe piața muncii, pentru a asigura o ocupare durabilă a forței de muncă și a împiedica recurgerea repetată la programele GT;

68.  consideră că, pentru a evalua eficacitatea sistemelor aferente GT, este necesară examinarea tuturor aspectelor, inclusiv a raportului costuri/beneficii ce caracterizează aceste sisteme; ia act de estimările prezentate anterior de către OIM și Eurofound și îi solicită Comisiei să confirme sau să actualizeze aceste previziuni;

69.  solicită realizarea unei evaluări a eficacității GT în fiecare stat membru participant, astfel încât să se prevină exploatarea tinerilor de către anumite societăți care utilizează false programe de formare pentru a beneficia de muncă finanțată de stat; propune, în acest sens, să se monitorizeze perspectivele de angajare ale tinerilor care au beneficiat de program și să se creeze mecanisme care să le solicite angajatorilor participanți, indiferent dacă sunt publici sau privați, să convertească un procentaj minim din stagii în contracte de muncă, ca o condiție pentru a beneficia în continuare de program;

70.  ia act de faptul că Comisia Europeană urmează să finalizeze, până la sfârșitul anului 2017, o evaluare a YEI și se așteaptă ca modificările necesare să fie introduse rapid pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a inițiativei; subliniază că este important ca performanțele YEI să fie evaluate permanent de către părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile de tineret;

71.  subliniază necesitatea de a stabili un sistem de indicatori și măsuri pentru a evalua și monitoriza eficacitatea sistemelor publice de ocupare a forței de muncă și a Garanției pentru tineret, întrucât, deși instituirea unui astfel de sistem a fost menționată încă de la început, există în continuare numeroase deficiențe;

72.  solicită ca participanții la program să fie informați în mod corespunzător cu privire la procedurile care trebuie aplicate în caz de utilizare abuzivă a instrumentului și solicită ca acestora să li se garanteze un nivel de protecție adecvat, astfel cum s-a prevăzut;

73.  solicită să se asigure un control, o raportare și o monitorizare eficiente și transparente ale modului în care sunt cheltuite fondurile alocate la nivel european și național, pentru a preveni abuzurile și irosirea resurselor;

Îmbunătățiri necesare

74.  subliniază necesitatea de a garanta un angajament pe termen lung printr-o programare ambițioasă și o finanțare stabilă, asigurând faptul că fondurile sunt puse la dispoziție atât de bugetul UE, cât și de bugetele naționale, pentru a oferi un acces deplin tuturor tinerilor NEET din UE;

75.  reamintește importanța cooperării între toate nivelurile de guvernanță (UE, statele membre și entitățile locale) și a asistenței tehnice din partea Comisiei pentru a implementa GT cu succes;

76.  subliniază nevoia de a se crea și dezvolta o structură de îndrumare în carieră de înaltă calitate, pe toată durata vieții, cu implicarea activă a familiilor, pentru a-i ajuta pe tineri să facă alegeri mai bune în ceea ce privește educația și carierele lor profesionale;

77.  ia act de faptul că, în comunicarea sa din octombrie 2016, Comisia formulează concluzii privind necesitatea de a se îmbunătăți eficacitatea YEI; consideră că acest lucru ar trebui să fie realizat prin garantarea integrării tinerilor NEET pe piața muncii în mod durabil și prin stabilirea de obiective care să reflecte componența eterogenă a categoriei NEET, cu intervenții specifice și logice pentru fiecare dintre subgrupurile vizate; constată că utilizarea altor programe ale FSE pentru a asigura integrarea pe termen lung a tinerilor NEET ar putea îmbunătăți eficiența;

78.  invită Comisia și statele membre să gestioneze așteptările prin stabilirea unor obiective realiste și realizabile, să evalueze diferențele, să analizeze piața înainte de implementarea sistemelor, să îmbunătățească sistemele de monitorizare și de raportare și calitatea datelor, pentru a putea măsura rezultatele în mod eficace;

79.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure disponibilitatea unor fonduri suficiente pentru a asigura integrarea cu succes a tuturor tinerilor lucrători care sunt șomeri sau care nu au acces la o ofertă adecvată de formare sau educațională; subliniază că, pentru a asigura rezultate durabile, GT ar trebui să se bazeze pe dovezile și experiențele existente și să fie continuată pe termen lung; subliniază că acest lucru implică o creștere a fondurilor publice disponibile pentru politicile active privind piața forței de muncă la nivelul UE și al statelor membre;

80.  invită statele membre să evalueze în mod adecvat costurile sistemelor lor aferente GT, să gestioneze așteptările prin stabilirea unor obiective și ținte realiste și realizabile, să mobilizeze resurse suplimentare de la bugetele lor naționale și să consolideze finanțarea serviciilor lor publice de ocupare a forței de muncă, astfel încât să fie în măsură să îndeplinească sarcini suplimentare legate de punerea în aplicare a YEI;

81.  le cere statelor membre să furnizeze date de verificare pentru a evalua durabilitatea pe termen lung a rezultatelor din perspectivă calitativă și cantitativă și să faciliteze elaborarea unor politici pentru tineret bazate pe date concrete; pledează pentru mai multă transparență și coerență în colectarea datelor, inclusiv a datelor defalcate pe sex, în toate statele membre; constată cu îngrijorare că durabilitatea „rezultatelor pozitive” ale GT s-a deteriorat(9);

82.  invită Comisia să realizeze o analiză detaliată a efectelor măsurilor puse în aplicare în statele membre, să identifice cele mai eficiente soluții și, pe baza acestora, să le furnizeze statelor membre recomandări cu privire la ceea ce pot face pentru a obține rezultate mai bune cu un nivel sporit de eficiență;

o
o   o

83.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
(3) JO L 126, 21.5.2015, p. 1.
(4) Alte măsuri includ inițiativa „Tineretul în mișcare”, lansată în septembrie 2010, „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”, lansată în decembrie 2011, și „echipele de acțiune pentru tineri”, lansate în ianuarie 2012.
(5) Din martie 2017: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8002525/3-02052017-AP-EN.pdf/94b69232-83a9-4011-8c85-1d4311215619
(6) Incluziunea socială a tinerilor (Eurofound 2015).
(7) NEET – Tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: Caracteristici, costuri și răspunsurile politicilor în Europa (Eurofound 2012).
(8) Cartea albă privind viitorul Europei, p. 13.
(9) Punctul 164 din Raportul special al CCE nr. 5/2017.

Notă juridică