Index 
Texte adoptate
Joi, 6 aprilie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Rusia, arestarea lui Alexei Navalny și a altor protestatari
 Belarus
 Bangladesh, inclusiv căsătoriile între minori
 Piețele de roaming cu ridicata ***I
 Țări terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și țări terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație: Ucraina ***I
 Corpul european de solidaritate
 Caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA

Rusia, arestarea lui Alexei Navalny și a altor protestatari
PDF 263kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la Rusia, arestarea lui Alexei Navalnâi și a altor protestatari (2017/2646(RSP))
P8_TA(2017)0125RC-B8-0245/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, îndeosebi rezoluția sa din 23 octombrie 2012(1), cea din 13 iunie 2013 referitoare la statul de drept în Rusia(2) și cea din 13 martie 2014 referitoare la Rusia: condamnarea demonstranților care au participat la evenimentele din Piața Bolotnaia(3), recomandarea sa din 2 aprilie 2014, rezoluția sa din 23 octombrie 2014 referitoare la dizolvarea ONG-ului „Memorial” (laureat al Premiului Saharov în 2009) din Rusia(4), cea din 15 ianuarie 2015 referitoare la Rusia, în special cazul lui Alexei Navalny(5), cea din 12 martie 2015 referitoare la uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și la starea democrației în Rusia(6) și cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la cazul lui Ildar Dadin, încarcerat pentru delict de opinie în Rusia(7),

–  având în vedere Constituția Rusiei, în special articolul 29 care protejează libertatea de exprimare și articolul 31 care include dreptul de întrunire pașnică, precum și obligațiile internaționale în materie de drepturile omului pe care Rusia și le-a asumat în calitate de membru al Consiliului Europei, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și al ONU,

–  având în vedere „Parteneriatul pentru modernizare”, inițiat în 2010 la Rostov-pe-Don și angajamentul exprimat de conducerea rusă în ceea ce privește statul de drept ca bază fundamentală pentru modernizarea Rusiei,

–  având în vedere articolul 5 din Declarația universală a drepturilor omului și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care ambele prevăd că nimeni nu va fi supus torturii sau tratamentelor ori pedepselor cu cruzime, inumane sau degradante și la care Federația Rusă este parte,

–  având în vedere Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1998,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea(8),

–  având în vedere cel de-al șaptelea raport periodic al Federației Ruse, examinat de către Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU în cadrul celei de-a 3136-a și 3137-a reuniuni, care au avut loc la 16 și 17 martie 2015,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 26 martie 2017, între 33 000 și 93 000 de persoane au participat la manifestații, marșuri și demonstrații anticorupție în peste 80 de orașe din toată Rusia; întrucât peste 2 000 de protestatari au fost reținuți de poliție în orașe din întreaga Rusie, inclusiv în jur de 1 000 la Moscova; întrucât politicianul din opoziție Alexei Navalnâi a fost reținut și amendat cu o sumă de 350 USD pentru organizarea unor proteste interzise și condamnat la 15 zile de închisoare; întrucât protestele sunt considerate a fi cele mai mari după demonstrațiile anti-Kremlin care au avut loc în 2011 și 2012;

B.  întrucât verdictul pronunțat de Curtea Leninsky din Kirov (8 februarie 2017) împotriva politicianului rus din opoziție Alexei Navalnâi sub acuzația de încercări de delapidare au avut drept scop să reducă la tăcere încă o voce politică independentă din Federația Rusă; întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că lui Navalnâi i s-a refuzat dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului care i-a fost intentat în 2013 sub aceleași acuzații;

C.  întrucât guvernul Rusiei a deschis o anchetă penală împotriva unor persoane neidentificate care au lansat pe internet un apel privind o demonstrație la Moscova la 2 aprilie 2017 în cadrul căreia să se solicite demisia premierului Dimitri Medvedev, încetarea operațiunilor militare ale Rusiei în Ucraina și Siria, eliberarea lui Navalnâi și plata de compensații activiștilor reținuți în timpul protestelor de la Moscova din 26 martie 2017; întrucât, la 2 aprilie 2017, cel puțin 31 de persoane au fost arestate în timpul protestelor opoziției la Moscova, iar apoi acestea au fost reținute pentru „atingeri aduse ordinii publice”;

D.  întrucât Federația Rusă, în calitate de membru deplin al Consiliului Europei, semnatar la Declarația universală a drepturilor omului a ONU și la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante s-a angajat să urmeze principiile democrației și ale statului de drept și să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului; întrucât Uniunea Europeană a oferit în mod repetat asistență suplimentară și experiență în domeniu pentru a ajuta Rusia să se modernizeze și să-și respecte ordinea constituțională și de drept, în concordanță cu standardele Consiliului Europei;

E.  întrucât există îngrijorări cu privire la evoluțiile din Federația Rusă în ceea ce privește respectarea și protecția drepturilor omului, precum și respectarea principiilor democratice convenite de comun acord și a statului de drept; întrucât Federația Rusă a ratificat 11 din cele 18 tratate internaționale privind drepturile omului;

F.  întrucât dreptul penal al Federației Ruse a fost modificat și a fost introdus noul articol 212.1, în temeiul căruia o persoană poate fi pusă sub acuzație pentru încălcarea legislației privind întrunirile publice, în pofida faptului că această modificare restrânge libertatea de exprimare și de întrunire;

G.  întrucât, potrivit Centrului pentru drepturile omului „Memorial”, numărul deținuților politici din țară a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la un total de 102 persoane în 2016,

1.  condamnă operațiunile forțelor de poliție din Federația Rusă prin care se încearcă să se împiedice și să se disperseze demonstrațiile anticorupție pașnice și se rețin sute de cetățeni, inclusiv Alexei Navalnâi, a cărui organizație a inițiat demonstrațiile;

2.  invită autoritățile ruse să îi elibereze de îndată pe Alexei Navalnâi și pe toți protestatarii pașnici, jurnaliștii și activiștii reținuți în urma manifestațiilor anticorupție de la Moscova și dintr-o serie de orașe din Rusia care au avut loc la 26 martie și 2 aprilie 2017, precum și să renunțe la acuzațiile împotriva acestora; subliniază faptul că autoritățile ruse dețin întreaga responsabilitate pentru siguranța și binele celor reținuți;

3.  subliniază faptul că sentințele impuse sunt motivate politic și îndeamnă sistemul judiciar rus să demonstreze că este independent față de interferențele politice; invită autoritățile ruse să pună capăt hărțuirii jurnaliștilor, opozanților politici și activiștilor politici și ai societății civile, să respecte pe deplin obligațiile internaționale în materie de drepturile omului și să garanteze libertatea mijloacelor de informare în masă și libertatea de întrunire;

4.  ia act de numărul mare de participanți la amplele proteste anticorupție din toată Federația Rusă care au avut loc duminică, 26 martie 2017, în special mobilizarea în număr mare a tinerilor care protestau împotriva corupției și a regimului din ce în ce mai autoritar din Rusia; salută această implicare ca un semn dătător de speranțe al unui interes sporit față de chestiuni publice și politice;

5.  își exprimă profunda îngrijorare că reținerea lui Alexei Navalnâi demonstrează că autoritățile ruse folosesc legislația privind întrunirile publice pentru a accelera procedura de încarcerare a protestatarilor pașnici și pentru a comite ulterior abuzuri sistemice;

6.  condamnă eforturile constante de a-l reduce la tăcere pe Alexei Navalnâi și își exprimă sprijinul pentru eforturile organizației sale de sensibilizare cu privire la corupție în instituțiile publice și în rândul reprezentanților politici și al persoanelor care ocupă o funcție publică și de combatere a acestui fenomen; privește cu profundă îngrijorare decizia Curții din februarie 2017, care efectiv îl exclude pe Alexei Navalnâi de pe scena politică, restrânge și mai mult pluralismul politic în Rusia și ridică mari semne de întrebare cu privire la justețea proceselor democratice în Rusia;

7.  reamintește că libertatea de întrunire pașnică este un drept, nu un privilegiu, și că acest drept, împreună cu drepturile la libertatea de opinie și de exprimare și libertatea de asociere joacă un rol decisiv în apariția și existența unui sistem democratic efectiv; invită autoritățile ruse să respecte în totalitate angajamentele internaționale pe care și le-a asumat, inclusiv în cadrul Consiliului Europei și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), să susțină libertățile elementare de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică, acestea fiind drepturi fundamentale consacrate în constituția sa și să elibereze fără întârziere demonstranții pașnici care au fost reținuți;

8.  invită autoritățile ruse să pună capăt oricărui act de hărțuire, inclusiv la nivel judiciar, îndreptat împotriva opozanților politici, jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului din Federația Rusă și să garanteze, în orice situație, că aceștia își pot desfășura activitățile legitime fără niciun fel de interferențe;

9.  este de opinie că mai multe acțiuni în justiție și proceduri judiciare împotriva membrilor opoziției și a ONG-urilor din ultimii ani dau naștere unor îndoieli cu privire la independența și imparțialitatea instituțiilor judiciare din Federația Rusă; îndeamnă autoritățile judiciare și de aplicare a legii din Rusia să își îndeplinească sarcinile în mod imparțial și independent, fără interferențe politice;

10.  subliniază faptul că, în Federația Rusă, libertatea de întrunire este garantată în temeiul articolului 31 din Constituția Rusiei și al Convenției europene a drepturilor omului (CEDO), la care Rusia este parte, ceea ce obligă autoritățile din Rusia la respectarea acesteia; invită Federația Rusă să respecte principiile statului de drept, libertății de exprimare și libertății de întrunire;

11.  reamintește importanța respectării depline de către Rusia a obligațiilor de drept internațional care îi revin, în calitate de membru al Consiliului Europei și al OSCE, precum și a drepturilor fundamentale ale omului și a statului de drept consacrate în CEDO și în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP);

12.  invită Federația Rusă să modifice legislația care restrânge în mod nejustificat și incriminează libertatea de întrunire; condamnă faptul că Federația Rusă a împuternicit totodată Curtea Constituțională, prin intermediul unui nou act legislativ din decembrie 2015, să anuleze hotărârile judecătorești pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

13.  ia act de acuzațiile de corupție împotriva unor politicieni ruși aflați la putere; invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să întreprindă acțiuni sistematice împotriva oricărei tentative de spălare de bani sau a deținerii de active ilegale în interiorul UE; totodată, solicită comisiei de anchetă „Panama Papers” din cadrul Parlamentului European să acorde atenție suplimentară oricărui indiciu privind fluxuri suspecte de bani rusești prin băncile cu sediul în UE;

14.  îndeamnă Consiliul și statele membre să elaboreze o politică unificată față de Rusia, prin care statele membre și instituțiile UE să își exprime adeziunea la un mesaj comun ferm cu privire la rolul drepturilor omului în relația UE-Rusia, precum și cu privire la necesitatea de a pune capăt reprimării libertății de exprimare, de întrunire și de asociere în Rusia;

15.  invită VP/ÎR și SEAE să se asigure că toate cazurile de persoane urmărite penal din motive politice sunt aduse în discuție în cadrul consultărilor UE-Rusia pe tema drepturilor omului, atunci când acestea vor fi reluate, și că reprezentanților Rusiei în aceste consultări li se solicită un răspuns oficial pentru fiecare caz în parte; invită președinții Consiliului și Comisiei, precum și ÎR/VP să urmărească în continuare îndeaproape aceste cazuri, să aducă în discuție aceste probleme în cadrul diferitelor formate și reuniuni cu Rusia și să informeze Parlamentul cu privire la schimburile desfășurate cu autoritățile din Rusia;

16.  condamnă atacurile teroriste din Sankt Petersburg și solicită Președintelui său să își exprime profunda compasiune și solidaritate cu victimele, familiile acestora și poporul rus;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse.

(1) JO C 68 E, 7.3.2014, p. 13.
(2) JO C 65, 19.2.2016, p. 150..
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0253.
(4) JO C 274, 27.7.2016, p. 21.
(5) JO C 300, 18.8.2016, p. 2.
(6) JO C 316, 30.8.2016, p. 126.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0446.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0087.


Belarus
PDF 268kWORD 55k
Rezoluţia Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la situația din Belarus (2017/2647(RSP))
P8_TA(2017)0126RC-B8-0253/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile și recomandările sale anterioare referitoare la Belarus, precum și la politica europeană de vecinătate,

–  având în vedere declarațiile făcute de președintele Delegației pentru relațiile cu Belarus, la 27 martie 2017, purtătorul de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), la 17 martie 2017, Raportorul special al ONU privind drepturile omului în Belarus, la 14 și 28 martie 2017, Adunarea Parlamentară a OSCE, la 24 martie 2017, directorul OSCE/ODIHR, la 17 și 26 martie 2017, Comisia pentru drepturile omului din cadrul AP a OSCE, la 27 martie 2017, și Observatorul pentru protecția apărătorilor drepturilor omului (FIDH-OMCT), la 29 martie 2017, privind recentele arestări ale protestatarilor pașnici și detențiile ilegale în Belarus,

–  având în vedere concluziile Consiliului cu privire la Belarus, în special cele din 15 februarie 2016, prin care s-au ridicat măsurile restrictive împotriva a 170 de persoane și a trei companii din Belarus,

–  având în vedere Decizia (PESC) 2017/350 a Consiliului din 27 februarie 2017(1), care prelungește măsurile restrictive împotriva Belarusului până la 28 februarie 2018, printre acestea numărându-se un embargo asupra armelor, înghețarea activelor și interdicția de călătorie impuse împotriva a patru persoane despre care se crede că sunt implicate în disparițiile rămase nerezolvate din 1999 și 2000 a doi politicieni din opoziție, a unui om de afaceri și a unui jurnalist;

–  având în vedere alegerile parlamentare din 11 septembrie 2016 și alegerile prezidențiale din 11 octombrie 2015; având în vedere numeroasele declarații ale autorităților belaruse, potrivit cărora unele dintre recomandările formulate de OSCE/ODIHR după alegerile prezidențiale din 2015 ar urma să fie puse în practică înaintea alegerilor parlamentare din 2016 și având în vedere raportul final al OSCE/ODIHR din 28 ianuarie 2016 referitor la alegerile prezidențiale din Belarus din 11 octombrie 2015,

–  având în vedere raportul elaborat de FIDH și de Centrul pentru drepturile omului „Viasna” referitor la munca forțată și încălcările repetate ale drepturilor lucrătorilor în Belarus,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului, Pactul internațional al ONU cu privire la drepturile civile și politice, Convenția europeană a drepturilor omului, și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât guvernul din Belarus a introdus Decretul prezidențial nr. 3 „Prevenirea dependenței sociale”, creând așa-numitul „impozit impus parazitului social”, care a fost semnat de președintele Alexander Lukașenko în 2015 și a început să fie pus în aplicare începând cu februarie 2017; decretul în cauză sancționează șomajul prin impunerea unei taxe speciale pentru a finanța cheltuielile publice; sancțiunea ia forma fie a unei taxe de aproximativ 240 EUR, ceea ce reprezintă în jur de două treimi din salariul lunar mediu din Belarus, fie a muncii forțate, în cazul cetățenilor care au lucrat mai puțin de 183 de zile pe an; întrucât decretul în cauză a suscitat numeroase critici din partea cetățenilor, activiștilor și jurnaliștilor;

B.  întrucât, de la data de 17 februarie și în cursul lunii martie 2017, în pofida presiunii exercitate de mass-media de stat și de forțele de securitate, inclusiv prin prezența ofițerilor înarmați pentru a dispersa demonstrațiile, în zeci de orașe din Belarus au avut loc proteste pașnice de masă cu participarea a mii de cetățeni, ca o reacție la adoptarea Decretului prezidențial nr. 3 și împotriva construirii unui centru de afaceri lângă Kurapaty, un memorial pentru cei care i-au căzut victime lui Stalin;

C.  întrucât autoritățile au reacționat brutal împotriva acestor demonstrații, în special la 25 și 26 martie 2017; întrucât marșul demonstranților pașnici de-a lungul bulevardului central din Minsk cu ocazia Zilei libertății, la 25 martie, a fost blocat de un cordon de jandarmi; întrucât forțele de securitate au atacat protestatarii, lovind femeile, copiii și persoanele în vârstă; întrucât sute de protestatari au fost arestați, inclusiv jurnaliști naționali și străini care efectuau reportaje privind aceste evenimente; întrucât cel puțin 700 de persoane au fost reținute la Minsk, unele dintre acestea fiind simpli martori întâmplători;

D.  întrucât un grup mare de apărători ai drepturilor omului au fost deținuți în timp ce asistau la demonstrațiile pașnice; întrucât, potrivit Centrului pentru drepturile omului „Viasna”, de la sfârșitul zilei de 27 martie 2017, au fost pronunțate hotărâri judecătorești impunând sancțiuni administrative unui total de 177 de persoane ca urmare a participării lor la protestele din 25 martie, 74 de persoane fiind ținute în detenție administrativă și 93 de persoane amendate; întrucât peste 100 de membri ai opoziției au fost arestați preventiv înaintea protestelor;

E.  întrucât 27 de persoane, inclusiv Zmițer Dașkevici, un fost prizonier politic și liderul mișcării „Frontul tinerilor”, au fost arestate sub acuzația că au complotat o revoltă a unor grupuri pregătite în Ucraina, Polonia și Lituania; întrucât aceste persoane riscă să fie condamnate pentru o infracțiune care se pedepsește cu până la trei ani de închisoare; întrucât Comisia pentru securitatea statului (KGB) refuză să dezvăluie numărul persoanelor arestate în legătură cu cazul așa-numitei „revolte în masă”;

F.  întrucât Mikalai Statkevici, o personalitate proeminentă a opoziției și fost candidat pentru funcția de președinte, care trebuia să conducă demonstrația de la Minsk, a fost arestat și deținut în centrul de detenție al Comisiei pentru securitatea statului (KGB) timp de 3 zile, fără a se comunica informații cu privire la locul în care se afla; întrucât Serghei Kulinici și Serghei Kunțevici au fost, de asemenea, arestați; întrucât Uladzimir Nyaklyayev, un renumit poet din Belarus și candidat la alegerile prezidențiale din 2010, a fost de asemenea arestat ilegal înaintea manifestației din 25 martie 2017 și, în consecință, a trebuit să fie spitalizat ca urmare a deteriorării stării sale de sănătate; întrucât Pavel Seviarineț, Vitali Rymașevski, Anatol Liabedzka și Yuri Hubarevici, precum și alți militanți civici au fost arestați în cursul lunii martie 2017; întrucât, la 23 martie, Ales Lahvineț, vicepreședintele Mișcării pentru Libertate, a fost arestat la Minsk; întrucât aproximativ 60 de observatori în domeniul drepturilor omului au fost deținuți preventiv;

G.  întrucât, la 25 martie 2017, poliția a percheziționat biroul Centrului pentru drepturile omului „Viasna” din capital Belarusului, arestând preventiv cel puțin 57 de persoane implicate în monitorizarea protestelor pașnice în curs; întrucât, înainte de acest eveniment, alți apărători ai drepturilor omului, cum ar fi Oleg Volchek, șeful departamentului de „Asistență juridică pentru populație” din cadrul Centrului pentru drepturile omului, și Anatoli Paplavni, un membru al sucursalei din Gomel a Centrului pentru drepturile omului „Viasna”, au fost reținuți și condamnați la închisoare pe termen scurt; întrucât Leonid Sudalenka, membru al „Viasna”, a fost, de asemenea, deținut și condamnat pentru că a prezentat peste 200 de plângeri ale cetățenilor împotriva dispozițiilor Decretului prezidențial nr. 3 menționat mai sus;

H.  întrucât, conform informațiilor furnizate de Asociația Jurnaliștilor din Belarus (AJB), s-au înregistrat 120 de cazuri de încălcare a drepturilor jurnaliștilor; întrucât internetul a fost întrerupt în întreaga țară și jurnaliștii au fost sancționați pentru prezentarea evenimentelor sau condamnați la închisoare sub acuzația de huliganism sau pentru că nu s-au supus ordinelor poliției; întrucât unii dintre aceștia așteaptă încă să fie judecați; întrucât, de la 12 martie 2017, au fost înregistrate peste 20 de cazuri de hărțuire a reporterilor Belsat TV și întrucât, la 31 martie 2017, poliția a efectuat o descindere la birourile Belsat TV, pe care le-a percheziționat, confiscând și punând sub sechestru o serie de echipamente;

I.  întrucât acestea sunt cele mai grave evenimente care au avut loc de la represiunea brutală a demonstrațiilor din 2010 și pot fi privite ca un pas înapoi regretabil; întrucât acest nou val de represiune are loc la exact un an de la decizia UE de a demara o așa-numită politică de reluare a relațiilor cu Belarus;

J.  întrucât Belarusul este un stat participant la OSCE și a fost de acord să respecte drepturile la libertatea de întrunire pașnică și de asociere; întrucât arestările în masă menționate mai sus, utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor și percheziționarea organizațiilor societății civile constituie încălcări clare ale acestor angajamente;

K.  întrucât Belarus este singura țară din Europa în care se aplică în continuare pedeapsa capitală; întrucât prima condamnare la pedeapsa cu moartea în 2017 a fost pronunțată la 17 martie 2017;

L.  întrucât UE a ridicat cele mai multe dintre măsurile sale restrictive impuse unor funcționari și entități juridice din Belarus în februarie 2016, ca gest de bunăvoință pentru a încuraja Belarusul să își îmbunătățească măsurile din domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept; întrucât, în Concluziile sale din 15 februarie 2016 referitoare la Belarus, Consiliul a subliniat că este necesar să se consolideze cooperarea UE-Belarus într-o serie de domenii legate de economie, comerț și asistență, ceea ce ar deschide posibilitatea ca Belarus să solicite finanțare de la BEI și BERD;

M.  întrucât situația economică dificilă din Belarus riscă să se deterioreze și mai mult, sectoare importante ale economiei rămânând în continuare în proprietatea statului în cadrul unui sistem administrativ de comandă și control; întrucât Belarus depinde tot mai puternic de ajutorul economic acordat de Rusia;

N.  întrucât unul dintre obiectivele participării Belarusului la Parteneriatul estic și la componenta sa parlamentară, Euronest, îl reprezintă intensificarea cooperării cu UE; întrucât Parlamentul din Belarus nu deține un statut oficial în cadrul Adunării Parlamentare Euronest;

O.  întrucât Belarus face parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și participă, împreună cu Rusia, la manevrele militare comune „Zapad 2017”, care conțin scenarii ce implică atacarea vecinilor săi vestici și simularea utilizării de arme nucleare și care pot avea un impact negativ asupra securității și suveranității naționale a Republicii Belarus și a regiunii;

P.  întrucât UE sprijină hotărât un viitor stabil, democratic și prosper al Belarusului, de care să poată beneficia populația acestei țări; întrucât îmbunătățirea semnificativă a libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, respectarea în egală măsură a drepturilor politice ale cetățenilor de rând și ale activiștilor din opoziție, precum și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale reprezintă premise ale unor relații mai bune între UE și Belarus,

1.  condamnă reprimarea protestelor pașnice și represaliile ce au avut loc înainte și în timpul demonstrațiilor din 25 martie 2017; subliniază că, în pofida apelului la reținere lansat de comunitatea internațională, serviciile de securitate au reacționat fără discernământ și nejustificat; își exprimă îngrijorarea față de evoluțiile recente din Belarus și subliniază că este clar necesară o mai mare democratizare a țării;

2.  condamnă restricțiile nejustificate impuse libertății de exprimare și libertății de asociere și de întrunire pașnică, inclusiv în cazul persoanelor care își exprimă opiniile cu privire la chestiuni sociale și la alte chestiuni de ordin public, și condamnă, în special, hărțuirea și detenția jurnaliștilor independenți, a membrilor opoziției, a unor activiști pentru drepturile omului și a altor protestatari;

3.  solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat și necondiționat toți protestatarii pașnici, jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului, activiștii societății civile și membrii opoziției și să revoce acuzațiile judiciare împotriva acestor persoane reținute în legătură cu valul actual de demonstrații; consideră că practica arestărilor preventive nu poate fi în niciun caz o practică acceptabilă; îndeamnă autoritățile să comunice imediat familiilor celor arestați și publicului larg informații cu privire la toate persoanele arestate;

4.  repetă că aplicarea forței împotriva oricărei persoane care își exercită dreptul de a protesta pașnic nu poate fi justificată în niciun caz, iar acțiunile de reprimare care încalcă dreptul la libertatea de exprimare și de întrunire contravin obligațiilor internaționale ale Belarusului, precum și Constituției Republicii Belarus; îndeamnă guvernul din Belarus să inițieze un dialog deschis cu cetățenii săi, cu organizațiile independente ale societății civile și cu mass-mediile independente;

5.  îndeamnă autoritățile din Belarus să inițieze imediat anchete aprofundate și imparțiale privind toate acuzațiile de detenție arbitrară și alte încălcări ale drepturilor protestatarilor în legătură cu demonstrațiile recente; avertizează că, dacă nu sunt întreprinse aceste anchete, UE ar putea aplica noi măsuri restrictive oficialităților de cel mai înalt nivel din Belarus care sunt responsabile pentru represaliile recente;

6.  îndeamnă autoritățile să pună capăt hărțuirii organelor de presă independente din motive politice și să înceteze practica urmăririi administrative și a utilizării arbitrare a articolului 22.9(2) din Codul administrativ împotriva jurnaliștilor independenți pe motivul colaborării cu organe de presă străine fără acreditare, restricționând astfel dreptul la libertatea de exprimare și de diseminare a informațiilor;

7.  îndeamnă autoritățile din Belarus să pună capăt hărțuirii societății civile din această țară, să permită funcționarea deplină și liberă, în condiții legale, a organizațiilor publice, să abroge fără întârziere articolul 193/1 din Codul penal, prin care se penalizează organizarea activităților asociațiilor și organizațiilor publice neînregistrate, precum și participarea la aceste activități, și să permită funcționarea deplină, liberă și neîngrădită, în condiții legale, a asociațiilor și organizațiilor publice, inclusiv a celor care reprezintă minoritățile naționale și organizațiile lor independente;

8.  îndeamnă Adunarea Parlamentară a OSCE, care prevede să-și organizeze cea de-a 26-a sesiune anuală la Minsk, în iulie 2017, să țină seama de recentele evenimente din Belarus și să asigure cel puțin participarea partidelor politice ale opoziției democrate, a mass-mediilor independente și a organizațiilor societății civile;

9.  invită guvernul din Belarus să inițieze un dialog constructiv cu opoziția și cu organizațiile societății civile și să coopereze pe deplin cu raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în Belarus, precum și să realizeze reformele mult așteptate în vederea protejării drepturilor omului și a întăririi democrației; invită SEAE și Comisia să-și continue și să intensifice sprijinul acordat organizațiilor societății civile din Belarus și din străinătate; subliniază, în acest context, că este necesar să fie sprijinite toate sursele independente de informare a societății din Belarus, inclusiv difuzarea de emisiuni în limba belarusă și difuzarea din străinătate; invită, de asemenea, reprezentantul special al UE pentru drepturile omului să caute modalități și mijloace pentru a promova protecția deplină și efectivă a drepturilor omului în Belarus;

10.  recomandă abrogarea Decretului prezidențial nr. 3, care reprezintă o măsură arbitrară, aspră și discutabilă din punct de vedere moral și care încalcă drepturile omului recunoscute la nivel internațional, afectând, potrivit estimărilor, peste 470 000 de cetățeni ai Belarusului;

11.  solicită extinderea mandatului raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Belarus; solicită guvernului belarus să recunoască mandatul raportorului special și să coopereze pe deplin cu acesta; invită SEAE să coordoneze mai bine politica UE față de Belarus cu raportorul special al ONU; invită UE și statele sale membre să promoveze și să sprijine prelungirea mandatului raportorului special al ONU pentru continuarea monitorizării situației din țară;

12.  solicită autorităților din Belarus să reia fără întârziere lucrările pentru elaborarea unei reforme electorale cuprinzătoare în cadrul procesului mai amplu de democratizare, în cooperare cu partenerii internaționali; subliniază că recomandările pertinente ale OSCE/ODIHR trebuie prezentate cu mult înainte de alegerile locale, prevăzute pentru luna martie 2018;

13.  îndeamnă guvernul să se alăture unui moratoriu mondial privind utilizarea pedepsei cu moartea, ca un prim pas în direcția abolirii definitive a acesteia;

14.  invită Comisia să sprijine în continuare programe educaționale care le permit tinerilor din Belarus să își facă studiile în UE, accelerând procesul de acordare a vizelor și a burselor;

15.  salută decizia Consiliului din 27 februarie 2017 de a prelungi până la 28 februarie 2018 măsurile restrictive aplicate unui număr de patru persoane, precum și embargoul asupra armamentului aplicat Belarusului; invită SEAE să urmărească și să monitorizeze cu atenție în continuare situația din țară, pentru a evalua eficacitatea politicii UE de reantrenare constructivă; consideră că UE ar trebui să stabilească măsuri de referință clare și să impună condiții consecvente în materie de drepturi ale omului pentru a asigura desfășurarea unor reforme care să protejeze libertățile fundamentale și drepturile omului;

16.  invită Comisia să evalueze dacă centrala nucleară de la Ostroveț, aflată în prezent în construcție, garantează cele mai ridicate standarde de siguranță și dacă o garanție acordată de UE BEI nu va fi în final utilizată pentru finanțarea acestui șantier nuclear din Belarus și să evalueze dacă o astfel de garanție nu încalcă sancțiunile aplicate de UE Federației Ruse;

17.  își reafirmă angajamentul de a acționa în beneficiul poporului belarus, de a sprijini aspirațiile și inițiativele pro-democratice ale acestuia și de a contribui la un viitor stabil, democratic și prosper al Belarusului; repetă că respectarea libertăților civile fundamentale, a statului de drept și a drepturilor omului va juca un rol determinant în evoluția viitoare a relațiilor dintre UE și Belarus;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Serviciului European de Acțiune Externă, statelor membre, OSCE/ODIHR, Consiliului Europei, autorităților belaruse și Adunării Parlamentare a OSCE.

(1) JO L 50, 28.2.2017, p. 81.


Bangladesh, inclusiv căsătoriile între minori
PDF 258kWORD 52k
Rezoluţia Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la Bangladesh, inclusiv căsătoriile între copii (2017/2648(RSP))
P8_TA(2017)0127RC-B8-0252/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Bangladesh, îndeosebi cea din 18 septembrie 2014 referitoare la încălcarea drepturilor omului în Bangladesh(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile din 2017 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului(2),

–  având în vedere concluziile Comitetului ONU pentru Drepturile Omului din 22 martie 2017 referitoare la Bangladesh,

–  având în vedere rezoluția Consiliului ONU pentru drepturile omului din 2 iulie 2015 referitoare la consolidarea eforturilor de prevenire și combatere a căsătoriilor între copii și a căsătoriilor forțate,

–  având în vedere orientările UE privind promovarea și protecția drepturilor copilului, adoptate de Consiliu în 6 martie 2017,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP),

–  având în vedere Declarația de la Beijing din 1995 și Platforma de acțiune de la Beijing, rezultat al celei de-a patra Conferință Mondială privind Femeile, la care Bangladesh este parte, precum și monitorizările periodice la punerea sa în aplicare în Bangladesh din 2000, 2005, 2009 și 2014,

–  având în vedere articolul 16 din Convenția Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

–  având în vedere Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și Bangladesh privind parteneriatul și dezvoltarea din 2001,

–  având în vedere legea privind interzicerea căsătoriilor între copii, adoptată de Bangladesh la 11 martie 2017 și legea privind prevenirea căsătoriilor între copii din 15 septembrie 2014,

–  având în vedere planul național de acțiune din Bangladesh pentru perioada 2015-2021 de eradicare a căsătoriilor între copii,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE întreține relații de lungă durată cu Bangladesh, inclusiv prin Acordul de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea; întrucât respectarea și promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice reprezintă pilonii de susținere ai politicilor interne și externe ale părților la acord și trebuie să se constituie într-un element esențial al acțiunii externe a UE;

B.  întrucât, în lunile trecute, ONG-uri și agenții de presă internaționale au raportat mai multe încălcări ale drepturilor omului, precum dispariții forțate, reprimarea societății civile, atacuri la adresa activiștilor politici și cazuri de tortură;

C.  întrucât, conform unor date recente ale ONU, Bangladesh înregistrează în continuare una dintre cele mai ridicate rate de căsătorii între copii la nivel mondial și cea mai ridicată din Asia; întrucât 52 % din fetele din Bangladesh sunt căsătorite înainte de a împlini 18 ani, iar 18 % deja până împlinesc 15 ani;

D.  întrucât ONU recunoaște căsătoria între copii drept o încălcare a drepturilor omului, dat fiind că copiii nu dispun de opțiunea sau de capacitatea de a-și exprima deplinul consimțământ și sunt adeseori confruntați cu riscuri fizice sau psihologice;

E.  întrucât Bangladesh este una dintre cele 12 țări-obiectiv ale programului global UNFPA-UNICEF de accelerare a măsurilor de eradicare a căsătoriilor între copii, program sprijinit de UE;

F.  întrucât Bangladesh este membru al Inițiativei sud-asiatice de combatere a violenței împotriva copiilor, care a adoptat un plan regional de eradicare a căsătoriilor între copii;

G.  întrucât guvernul țării s-a angajat, cu ocazia Summitului pentru fete din iulie 2014, să reducă până în 2021 cu o treime numărul de fete care se căsătoresc la vârste între 15 și 18 ani, să elimine căsătoriile între copii cu vârsta sub 15 ani până în 2021 și căsătoriile între minori până în 2041;

H.  întrucât, în 2015, Bangladesh se situa pe locul 119 din 159 de state ce făceau obiectul Indicelui privind inegalitatea de gen al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare;

I.  întrucât, la 27 februarie 2017, guvernul din Bangladesh a adoptat legea privind interzicerea căsătoriilor între copii, care, deși prevede o vârstă minimă pentru căsătorie, de 18 ani în cazul femeilor și de 21 în cazul bărbaților, introduce și excepții pentru „cazuri speciale” sau „spre binele” adolescentului, cu aprobarea instanței, fără însă a defini criteriile aplicabile sau fără a dispune o vârstă minimă pentru astfel de căsătorii; întrucât consimțământul copilului nu este necesar; întrucât legea a intrat în vigoare după ce a fost sancționată de Președinte la 11 martie 2017;

J.  întrucât această lege ar putea conduce la o escaladare a abuzului de zestre, la hărțuieli sexuale, violuri, atacuri cu acid și legitimizarea infracțiunii de viol; întrucât ar putea permite părinților victimei unui viol să o forțeze în a se căsători cu agresorul;

K.  întrucât orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului reafirmă angajamentul UE pentru protecția și promovarea generală a drepturilor copiilor în politica sa externă pentru drepturile omului,

1.  condamnă din nou orice caz de căsătorie între copii și de căsătorie forțată, precum și agresiunile sexuale împotriva femeilor și a fetelor la nivel mondial;

2.  ia act de progresele înregistrate de Bangladesh pentru reducerea numărului de căsătorii între copii;

3.  salută adoptarea de către Bangladesh, în ultimii ani, a mai multor inițiative legislative și măsuri instituționale pentru protecția copiilor; se declară însă îngrijorat cu privire la gradul insuficient sau inexistent al progreselor în transpunerea acestor măsuri;

4.  deplânge intens adoptarea legii privind interzicerea căsătoriilor între copii în 2017 cu actualele lacune juridice, care permit aprobarea în instanță a căsătoriilor între copii; regretă și absența unor criterii juridice din această lege, ceea ce crește riscul unor eventuale abuzuri pe scară largă;

5.  solicită guvernului din Bangladesh să modifice legea, eliminând respectivele lacune și scoțând în afara legii orice căsătorie între copii;

6.  insistă ca, până atunci, guvernul din Bangladesh să adopte criterii clare, pe baza cărora instanțele, în colaborare cu specialiști din domeniul sănătății și cel social, și numai după un interviu cu fata în speță (în absența oricăror membri ai familiei), iau decizia de autorizare a unei căsătorii între persoane sub vârsta legală;

7.  constată cu îngrijorare că legea recent adoptată este un pas înapoi pentru Bangladesh în eforturile sale de eliminare a căsătoriilor între copii; reamintește că această relaxare a legislației subminează eforturile guvernului de reducere a numărului de căsătorii între copii;

8.  recunoaște efectele pe care o căsătorie sub vârsta legală le poate avea, respectiv reducerea accesului la educație, izolare, sărăcie, dependență și servitute economică, mai ales pentru fetele din zonele rurale, și constată cu preocupare riscurile crescute de viol, violență fizică și sarcini nedorite în căsătoriile încheiate între copii;

9.  constată cu îngrijorare că există, adesea, o legătură între căsătoriile între copii și sarcinile nedorite, la o vârstă prea fragedă; reamintește în acest context că este important să se asigure femeilor și fetelor acces la informații cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile conexe, la asistență și tratament medical sigur, inclusiv la proceduri sigure de avort;

10.  solicită guvernului din Bangladesh să reia eforturile în sprijinul planului național de acțiune din Bangladesh pentru perioada 2015-2021 de eradicare a căsătoriilor între copii și să explice cum intenționează că își atingă obiectivele și să eradicheze căsătoriile între copii;

11.  solicită autorităților din Bangladesh să se angajeze cu adevărat la atingerea recent-adoptatelor la nivel internațional Obiective de dezvoltare durabilă, mai ales în sensul reducerii inegalităților și a asigurării egalității de gen și a respectării drepturilor femeii;

12.  consideră că căsătoriile între copii pot fi combătute în mod efectiv prin promovarea drepturilor omului și a demnității umane, și prin politici sociale publice; solicită prin urmare autorităților din Bangladesh să implice în mod sistematic comunitățile și societatea civilă, inclusiv ONG-uri și organizații pentru protecția copiilor, pentru a combate cauzele primare ale căsătoriilor între copii în Bangladesh și pentru a desfășura campanii de informare în școli;

13.  solicită autorităților, în acest sens, să modifice Legea de reglementare a donațiilor internaționale (activități de voluntariat) din 2014, pentru a asigura că activitatea organizațiilor societății civile nu face obiectul unui control guvernamental arbitrar și că toate deciziile luate în temeiul acestei legi fac obiectul unui proces de revizuire independentă;

14.  invită insistent autoritățile din Bangladesh să condamne actele abominabile ce sunt în continuare comise împotriva libertății de exprimare și să acționeze pentru a asigura încetarea imediată a tuturor actelor de violență, hărțuire, intimidare și cenzură îndreptate împotriva jurnaliștilor, bloggerilor și societății civile; solicită insistent autorităților din Bangladesh să inițieze investigații independente privind execuțiile sumare, disparițiile forțate și abuzul de forță, aducându-i în fața justiției pe cei responsabili, în conformitate cu standardele internaționale;

15.  solicită Comisiei și Delegației UE în Bangladesh să dezbată aceste probleme cu autoritățile din Bangladesh, și solicită Serviciului European de Acțiune Externă să ridice problema acestei legi cu ocazia următoarei reuniuni a Comisiei comune UE-Bangladesh;

16.  solicită UE să recurgă la toate instrumentele disponibile pentru a veni în sprijinul guvernului din Bangladesh în eforturile sale de respectare a obligațiilor ce-i revin în domeniul drepturilor internaționale ale omului;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei europene, Reprezentatului special al UE pentru drepturile omului, precum și guvernului și parlamentului Bangladesh.

(1) JO C 234, 28.6.2016, p. 10.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0089.


Piețele de roaming cu ridicata ***I
PDF 324kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 în ceea ce privește normele referitoare la piețele de roaming cu ridicata (COM(2016)0399 – C8-0219/2016 – 2016/0185(COD))
P8_TA(2017)0128A8-0372/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0399),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0219/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 octombrie 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 8 februarie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0372/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 6 aprilie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 în ceea ce privește normele referitoare la piețele de roaming cu ridicata

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/920.)

(1) JO C 34, 2.2.2017, p. 162.


Țări terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și țări terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație: Ucraina ***I
PDF 325kWORD 47k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Ucraina) (COM(2016)0236 – C8-0150/2016) – 2016/0125(COD))
P8_TA(2017)0129A8-0274/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0236),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0150/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 2 martie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0274/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 6 aprilie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Ucraina)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/850.)


Corpul european de solidaritate
PDF 418kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la Corpul european de solidaritate (2017/2629(RSP))
P8_TA(2017)0130B8-0238/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2016, intitulată „Corpul european de solidaritate” (COM(2016)0942),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la Serviciul european de voluntariat și promovarea voluntariatului în Europa(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 aprilie 2008 privind contribuția activității de voluntariat la coeziunea economică și socială(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la locurile de muncă pentru tineri(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret(5),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(6),

–  având în vedere Agenda de politici pentru voluntariat în Europa (PAVE) și proiectul de Cartă europeană a drepturilor și responsabilităților voluntarilor(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(8),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(9),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind voluntariatul și Serviciul european de voluntariat (O-000107/2016 – B8-1803/2016),

–  având în vedere întrebările adresate Comisiei privind Corpul european de solidaritate (O-000020/2017 – B8-0210/2017 și O-000022/2017 – B8-0211/2017),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe idei, valori și principii fundamentale, care sunt convenite de statele membre și la care acestea aderă;

B.  întrucât principiul solidarității este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene și se bazează pe partajarea atât a avantajelor, cât și a sarcinilor;

C.  întrucât principiul solidarității este o forță motrice a dezvoltării Serviciului european de voluntariat, care, în cei 20 de ani de la înființarea sa, a condus la rezultate extraordinare care nu ar trebui neutralizate;

D.  întrucât instituțiile UE și statele membre trebuie să adopte o poziție fermă pentru a sprijini în mod activ implicarea civică a cetățenilor și să recunoască faptul că activitățile de voluntariat contribuie la consolidarea sentimentului de solidaritate, a responsabilității sociale și a valorilor și experiențelor cetățeniei comune partajate;

E.  întrucât crearea Corpului european de solidaritate (CES) trebuie să se bazeze pe valorile comune ale UE, astfel cum sunt definite în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât CES ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea sentimentului de comunitate, de solidaritate și de responsabilitate socială în Europa, asigurând, în același timp, o experiență de voluntariat, de muncă, de stagiar sau de ucenicie semnificativă și constructivă;

F.  întrucât voluntariatul de calitate poate crea posibilități de încadrare în muncă și oportunități de incluziune socială;

G.  întrucât majoritatea inițiativelor de voluntariat se desfășoară în afara programelor UE și trebuie sprijinite printr-un mediu juridic și financiar propice;

H.  întrucât Serviciul european de voluntariat, care are o istorie de 20 de ani în care și-a dovedit eficacitatea, know-how-ul și realizările educaționale, constituie cadrul actual de referință pentru activitățile de voluntariat din UE; întrucât toate programele noi de voluntariat de la nivelul UE ar trebui să se bazeze pe experiența Serviciului european de voluntariat și pe alte programe de voluntariat europene de succes, cum ar fi inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”, și să le completeze;

I.  întrucât, CES ar putea constitui pentru tineri, care sunt principalul său grup-țintă (în special cei din comunități marginalizate și din medii socioeconomice sărace), o oportunitate de a aduce o contribuție valoroasă la societate, de a crește vizibilitatea angajamentului UE și de a revitaliza dezbaterea mai amplă privind voluntariatul în Europa și beneficiile sale pentru societate;

J.  întrucât societatea civilă și organizațiile de tineret au importantul rol de a asigura experiențe de voluntariat de calitate la nivel local, național și transfrontalier; întrucât, în acest sens, este nevoie de un sprijin continuu și de un mediu juridic și financiar propice;

K.  întrucât, de la lansarea platformei online a Comisiei, în decembrie 2016, peste 20 000 de persoane s-au înscris deja în CES;

L.  întrucât invită Comisia să elaboreze un cadru juridic clar și detaliat pentru CES, luând în considerare următoarele recomandări ale Parlamentului European,

Solidaritate europeană

1.  consideră că este esențială definirea clară la nivelul UE a acțiunilor de solidaritate; solicită Comisiei să definească obiectivele CES și să asigure că acțiunile acestuia sunt măsurabile și eficiente, ținând seama de impactul pozitiv important al acțiunilor de solidaritate atât asupra participanților individuali, cât și asupra comunității; subliniază că definițiile considerate necesare pentru facilitarea acestui lucru ar trebui elaborate în strânsă cooperare cu statele membre și organizațiile părților interesate relevante active în domeniul voluntariatului, al serviciul civic și al acțiunilor pentru tineret și în conformitate cu valorile fundamentale ale UE, definite în tratate și în Carta drepturilor fundamentale;

2.  subliniază că este nevoie să se garanteze accesul egal la CES pentru toți cetățenii UE; încurajează promovarea mai intensă a posibilităților de a participa la inițiativă disponibile pentru persoanele cu nevoi speciale și pentru persoanele care provin din medii defavorizate;

3.  este ferm convins că, deși componenta de învățare, inclusiv cea realizată prin experiențe de educație non-formală și informală, și impactul asupra voluntarilor individuali, tinerilor lucrători, stagiarilor sau a ucenicilor sunt elemente importante, principalul obiectiv al CES ar trebui să fie obținerea unui impact pozitiv asupra beneficiarilor proiectelor și acțiunilor și asupra comunității mai largi ca o expresie clară a solidarității și a responsabilității sociale;

4.  consideră, de asemenea, că stagiile puse la dispoziție prin inițiativa CES ar ajuta participanții să își dezvolte deprinderile de viață, capacitatea de asumare a responsabilității și sentimentul apartenenței și participării și ar contribui la depășirea diferențelor de limbă, de cultură, de religie, de convingeri sau de circumstanțe economice, precum și a concepțiilor eronate și a prejudecăților legate de acestea; consideră că inițiativa CES ar ajuta, de asemenea, la promovarea unei experiențe de cetățenie activă și ar ajuta participanții să obțină o analiză critică a realității și a problemelor societale cu care se confruntă; invită Comisia ca, în punerea în aplicare a CES, să integreze egalitatea de gen;

5.  subliniază că protecția civilă și ajutorul umanitar nu pot depinde de activitatea tinerilor prin intermediul Corpului european de solidaritate; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să garanteze investiții continue într-o protecție civilă și un ajutor umanitar structurate;

Finanțarea Corpului european de solidaritate

6.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu intenția Comisiei de a pune în aplicare CES în etapa inițială a acestuia prin includerea sa în programele și inițiativele existente, în special în programe de educație și cultură, cum ar fi Erasmus+ și Europa pentru cetățeni, Garanția pentru tineret și Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială fără a oferi suficiente clarificări cu privire la resursele financiare și umane exacte care trebuie rezervate pentru CES; reamintește că Parlamentul, în calitate de colegiuitor privind programele UE și de autoritate bugetară, se opune realocării fondurilor din programele prioritare și că, de multe ori, nu există resurse suficiente pentru finanțarea unor acțiuni principale și a unor noi inițiative de politică;

7.  invită Comisia să includă în viitoarele sale propuneri legislative privind CES o descriere clară a mecanismelor bugetare care să permită buna funcționare a CES; subliniază că finanțarea CES nu trebuie să aibă un impact negativ asupra programelor existente pentru tineri și asupra inițiativelor, cum ar fi Europa pentru cetățeni și Erasmus +, Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Garanția pentru tineret, și nici nu va denatura funcționarea instrumentelor de succes existente, cum ar fi Serviciul european de voluntariat;

8.  invită Comisia să asigure un mecanism de monitorizare și de evaluare eficient pentru CES, pentru a garanta punerea în aplicare corectă a acestuia, calitatea oportunităților pe care le oferă și sustenabilitatea rezultatelor sale;

Integrarea Corpului european de solidaritate în cadrul unei strategii mai ample privind voluntariatul

9.  sugerează că, pentru ca CES să aibă succes, Comisia ar trebui să îl integreze într-o strategie de politică mai amplă care vizează crearea unui mediu propice pentru voluntariat în Europa, fără ca CES să se suprapună cu inițiativele de succes existente, cum ar fi Serviciul european de voluntariat, ci, mai degrabă, consolidându-le;

10.  subliniază că cea mai mare parte a activităților de voluntariat se desfășoară la nivel local și răspunde nevoilor locale și că, prin urmare, CES ar trebui să se axeze inițial pe voluntariat la nivel local, mai degrabă decât pe oportunitățile transfrontaliere, care presupun mobilitate internațională și pot exclude persoanele care provin din medii defavorizate;

11.  subliniază că CES nu ar trebui să genereze sarcini administrative suplimentare pentru persoanele sau organizațiile participante și ar trebui să colaboreze cât mai strâns posibil cu oportunități de voluntariat existente și recunoscute deja puse la dispoziție de organizațiile societății civile;

12.  îndeamnă Comisia să depună eforturi pentru a garanta un echilibru între numărul mare de înregistrări pentru CES pe platforma online și numărul de poziții de voluntariat puse la dispoziție, pentru a nu genera un sentiment de frustrare în rândul tinerilor care își depun candidatura pentru a adera la CES;

13.  invită Comisia să integreze voluntariatul în cadrul programelor și fondurilor europene, cum ar fi fondurile structurale, Fondul pentru azil, migrație și integrare, programul LIFE și programele și fondurile UE de acțiune externă; subliniază, în acest sens, importanța introducerii unui punct central unic pentru coordonarea politicilor și programelor de voluntariat ale UE;

14.  sugerează că instituțiile de învățământ ar trebui să includă în programele lor de învățământ cursuri de formare în domeniul voluntariatului, cu accent pe acțiunile de solidaritate, pentru a sprijini punerea în aplicare a CES;

O distincție clară între voluntariat și ocuparea forței de muncă și oportunități de calitate pentru tineri în cadrul filierei profesionale

15.  invită Comisia ca, atunci când pune în aplicare CES, să facă o distincție clară între activitățile de voluntariat și locurile de muncă, pentru a menține diferențele fundamentale dintre voluntariat și muncă, în care accentul este pus fie pe nevoile beneficiarilor, fie nevoile în materie de formare și dezvoltare ale participanților și să evite înlocuirea potențialelor locuri de muncă remunerate de calitate; subliniază, în acest sens, că oportunitățile de voluntariat nu ar trebui să fie eligibile pentru finanțare prin fonduri concepute special pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, cum ar fi Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

16.  subliniază că filiera de voluntariat ar trebui să se bazeze pe o înțelegere clară a principiilor de voluntariat de calitate, precum cele subliniate în Carta europeană a drepturilor și responsabilităților voluntarilor; subliniază, de asemenea, că orice activitate de voluntariat ar trebui să sprijine întotdeauna acțiunile de solidaritate fără scop lucrativ să răspundă nevoilor identificate ale comunității;

17.  subliniază că filiera profesională ar trebui să se axeze pe crearea de locuri de muncă, de stagii și de ucenicii de calitate în cadrul inițiativelor sociale fără scop lucrativ din sectorul solidarității;

18.  subliniază că este important să li se ofere sprijin administrativ și financiar adecvat organizațiilor și organismelor gazdă din cadrul ambelor filiere și să se asigure cunoștințele și competențele necesare pentru găzduirea corespunzătoare a participanților CES;

19.  solicită ca organizațiile gazdă să adopte o cartă a calității care să cuprindă obiective, principii și standarde convenite, precum cele din Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor(10); încurajează organizațiile gazdă să descrie, în prealabil, calificările și competențele care ar trebui să fie dobândite pe parcursul experienței; solicită comparabilitatea, recunoașterea și validarea aptitudinilor și competențelor dobândite pe parcursul experienței de voluntariat, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale, astfel încât acestea să contribuie la integrarea sustenabilă a tinerilor pe piața forței de muncă; subliniază că niște standarde clare vor contribui la monitorizarea punerii în aplicare a CES;

20.  subliniază că este nevoie ca tinerilor voluntari să li se asigure compensații financiare adecvate, iar tinerilor lucrători, remunerare, asigurări de sănătate, formare și mentorat corespunzătoare; subliniază că trebuie să se monitorizeze volumul de muncă și mediul de lucru al acestora, ținând seama de sarcinile specifice pe care ar trebui să le îndeplinească ca voluntari sau lucrători în cadrul CES;

21.  reiterează apelul său către statele membre pentru a corela politicile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor cu contracte de muncă de calitate și sustenabile, în scopul de a combate precaritatea și gradul de scăzut ocupare a forței de muncă;

22.  invită Comisia și statele membre să garanteze accesul deplin al tinerilor din medii defavorizate sau cu nevoi specifice la Corpul european de solidaritate; subliniază, prin urmare, că ar trebui să se aloce un buget specific pentru a acoperi costurile cu asistența personală sau sprijinul suplimentar pentru tinerii în cauză; consideră că Serviciul european de voluntariat ar putea fi considerat un exemplu de bună practică în acest sens;

Coordonarea interservicii și consultarea părților interesate

23.  solicită Comisiei să integreze în mod adecvat inițiativa CES în cadrul tuturor serviciilor sale și să o coordoneze cu toate celelalte instituții europene și naționale, astfel încât să se asigure punerea în aplicare coerentă și consecventă; propune ca Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură a Comisiei să fie responsabilă pentru coordonarea și integrarea CES;

24.  reamintește Comisiei că este nevoie să se asigure condițiile adecvate pentru consultarea corespunzătoare a părților interesate relevante, cum ar fi organizațiile de tineret, partenerii sociali europeni, organizațiile bazate pe voluntariat, sindicatele și statele membre, înainte de elaborarea propunerii legislative; subliniază că aceste părți interesate ar trebui să fie implicate periodic în punerea în aplicare a inițiativei și, dacă este cazul, în monitorizarea sa, pentru a garanta punerea sa corectă în aplicare, calitatea oportunităților pe care le oferă și sustenabilitatea rezultatelor sale;

o
o   o

25.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0425.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.
(3) JO C 259 E, 29.10.2009, p. 9.
(4) JO C 224, 21.6.2016, p. 19.
(5) JO C 440, 30.12.2015, p. 67.
(6) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(7) http://ec.europa.eu/citizenship/pdf/volunteering_charter_en.pdf
(8) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
(9) JO L 347, 20.12.2013, p. 50.
(10) http://www.youthforum.org/assets/2014/04/internship_charter_EN.pdf


Caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA
PDF 285kWORD 55k
Rezoluţia Parlamentului European din 6 aprilie 2017 referitoare la caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA (2016/3018(RSP))
P8_TA(2017)0131B8-0235/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolele 6, 7, 8, 11, 16, 47 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(1) („Directiva privind protecția datelor”),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(3) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului(4),

–  având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 6 octombrie 2015, pronunțată în cauza C-362/14, Maximillian Schrems/Comisarul pentru protecția datelor(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 6 noiembrie 2015 privind transferul datelor cu caracter personal dinspre UE către Statele Unite ale Americii în temeiul Directivei 95/46/CE în urma hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție în cauza C-362/14 (Schrems) (COM(2015)0566),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 10 ianuarie 2017 privind schimbul și protecția datelor cu caracter personal într-o lume globalizată (COM(2017)0007),

–  având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 decembrie 2016 pronunțată în cauzele C-203/15 Tele2 Sverige AB/Post- och telestyrelsen și C-698/15 Secretary of State for the Home Department/Tom Watson și alții(6),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei (UE) 2016/1250 din 12 iulie 2016 în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind caracterul adecvat al protecției oferite de Scutul de confidențialitate UE-SUA(7),

–  având în vedere avizul 4/2016 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) referitor la proiectul de decizie privind caracterul adecvat al Scutului de confidențialitate UE-SUA(8),

–  având în vedere avizul Grupului de lucru pentru protecția datelor „Articolul 29” din 13 aprilie 2016 referitor la proiectul de decizie privind caracterul adecvat al Scutului de confidențialitate UE-SUA(9) și declarația Grupului de lucru „Articolul 29” din 26 iulie 2016(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la fluxurile de date transatlantice(11),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în Hotărârea sa din 6 octombrie 2015 în cauza C-362/14, Maximilian Schrems/Comisarul pentru protecția datelor, a invalidat decizia privind Sfera de siguranță și a clarificat faptul că un nivel adecvat de protecție într-o țară terță trebuie considerat ca fiind „în esență echivalent” cu cel garantat în cadrul Uniunii, în temeiul Directivei 95/46/CE, interpretată în spiritul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta UE”), subliniind necesitatea de a încheia negocierile privind un nou acord, astfel încât să se asigure securitatea juridică cu privire la modul în care ar trebui transferate datele cu caracter personal din UE către SUA;

B.  întrucât, atunci când analizează nivelul de protecție asigurat de o țară terță, Comisia are obligația să evalueze fondul normelor aplicabile în țara în cauză, care emană din legislația sa internă sau din angajamentele sale internaționale, precum și practica stabilită pentru a asigura respectarea normelor în cauză, deoarece trebuie să se țină seama, în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE, de toate împrejurările în care are loc transferul unor date cu caracter personal către o țară terță; întrucât evaluarea trebuie să vizeze nu numai legislația și practicile legate de protecția datelor cu caracter personal în scopuri comerciale și private, ci și toate aspectele cadrului aplicabil țării sau sectorului în cauză, în special, dar nu limitat la, aplicarea legii, securitatea națională și respectarea drepturilor fundamentale;

C.  întrucât transferurile de date cu caracter personal între organizațiile comerciale din UE și SUA sunt un element important pentru relațiile transatlantice; întrucât aceste transferuri ar trebui efectuate cu respectarea deplină a dreptului la protecția datelor cu caracter personal și a dreptului la viața privată; întrucât unul dintre obiectivele fundamentale ale UE este protecția drepturilor fundamentale, conform Cartei UE;

D.  întrucât, în avizul său nr. 4/2016, AEPD a ridicat o serie de probleme cu privire la proiectul de Scut de confidențialitate; întrucât AEPD salută în același aviz eforturile depuse de toate părțile implicate de găsi o soluție pentru transferurile de date cu caracter personal din UE către SUA în scopuri comerciale pe baza unui sistem de autocertificare;

E.  întrucât, în avizul său 01/2016 referitor la proiectul de decizie privind caracterul adecvat al Scutului de confidențialitate UE-SUA, Grupul de lucru „Articolul 29” a salutat îmbunătățirile semnificative aduse de Scutul de confidențialitate față de decizia privind Sfera de siguranță, exprimând însă dubii majore atât cu privire la aspectele comerciale, cât și la accesul autorităților publice la datele transferate în cadrul Scutului de confidențialitate;

F.  întrucât, la 12 iulie 2016, în urma unor discuții ulterioare cu administrația SUA, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1250, care declară adecvat nivelul de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Uniune către organizații din Statele Unite în cadrul Scutului de confidențialitate UE-SUA;

G.  întrucât Scutul de confidențialitate UE-SUA este însoțit de mai multe scrisori și declarații unilaterale ale administrației SUA, care explică, printre altele, principiile de protecție a datelor, funcționarea supravegherii, a impunerii respectării normelor și a căilor de atac, precum și elementele de protecție și garanție în virtutea cărora agențiile de securitate pot accesa și prelucra datele cu caracter personal;

H.  întrucât, în declarația sa din 26 iulie 2016, Grupul de lucru „Articolul 29” a salutat îmbunătățirile aduse de mecanismul Scutului de confidențialitate UE-SUA, în comparație cu cel al Sferei de siguranță și a felicitat Comisia și autoritățile SUA pentru faptul că au luat în considerare preocupările sale; întrucât, cu toate acestea, Grupul de lucru „Articolul 29” menționează că rămân încă o serie de probleme, atât în ceea ce privește aspectele comerciale, cât și în ceea ce privește accesul autorităților publice din SUA la datele transferate din UE, cum ar fi lipsa unor norme specifice privind deciziile automatizate și absența unui drept general de ridica obiecții, necesitatea unor garanții mai stricte privind independența și competențele Mediatorului și lipsa unor garanții concrete că nu se vor efectua colectări masive și fără distincție ale datelor personale (colectări în masă);

1.  salută eforturile depuse atât de Comisie, cât și de administrația SUA pentru a răspunde problemelor ridicate de CJUE, de statele membre, de Parlamentul European, de autoritățile de protecție a datelor (ADP) și actorii implicați, astfel încât Comisia să poată adopta decizia de punere în aplicare prin care confirmă caracterul adecvat al Scutului de confidențialitate UE-SUA;

2.  ia act de faptul că Scutul de confidențialitate UE-SUA conține îmbunătățiri semnificative privind claritatea standardelor, în comparație cu fosta Sferă de siguranță UE-SUA, iar organizațiile din SUA care își autodeclară adeziunea la Scutul de confidențialitate UE-SUA vor trebui să respecte standarde mai clare de protecție a datelor decât în cadrul Sferei de siguranță;

3.  ia act de faptul că, până la 23 martie 2017, 1 893 organizații din SUA au aderat la Scutul de confidențialitate UE-SUA; regretă faptul că Scutul de confidențialitate se bazează pe autocertificare voluntară și, prin urmare, se aplică doar organizațiilor americane care au aderat în mod voluntar, multe întreprinderi neintrând, astfel, sub incidența reglementării;

4.  ia act de faptul că Scutul de confidențialitate UE-SUA facilitează transferurile de date de la IMM-uri și alte întreprinderi din Uniune către SUA;

5.  ia act de faptul că, în conformitate cu hotărârea CJUE în cauza Schrems, competențele APD europene nu sunt afectate de decizia privind caracterul adecvat și, în consecință, își pot exercita competențele, inclusiv suspendarea sau interzicerea transferurilor de date către o organizație înregistrată în cadrul Scutului de confidențialitate UE-SUA; salută rolul important conferit de cadrul privind Scutul de confidențialitate autorităților naționale de protecție a datelor din statele membre în ceea ce privește examinarea și investigarea plângerilor referitoare la protecția drepturilor la viața privată și la viața de familie în temeiul Cartei UE și suspendarea transferurilor de date, precum și obligația impusă Departamentului de Comerț din SUA de a soluționa aceste plângeri;

6.  ia act de faptul că, în temeiul Scutului de confidențialitate, cetățenii UE vizați dispun de mai multe mijloace de a face uz de căi de atac în justiție în SUA: în primul rând, plângerile pot fi depuse fie direct la întreprindere, fie prin intermediul Departamentului Comerțului, în urma sesizării din partea unei autorități de protecție a datelor (APD), sau la un organism independent de soluționare a litigiilor; în al doilea rând, în ceea ce privește ingerințele în drepturile fundamentale în scopul securității naționale, se poate intenta o acțiune civilă în fața instanțelor din SUA, iar plângeri similare pot fi adresate și de ombudsmanul independent, recent creat; în sfârșit, reclamațiile privind ingerințele în drepturile fundamentale în scopul asigurării respectării legii și al interesului general pot fi tratate prin moțiuni împotriva citațiilor; încurajează Comisia și autoritățile naționale de protecție a datelor să ofere mai multe orientări pentru a se asigura că aceste căi de atac sunt mai accesibile și mai disponibile;

7.  ia act de angajamentul clar al Departamentului Comerțului al SUA de a urmări îndeaproape respectarea de către organizațiile din această țară a principiilor Scutului de confidențialitate UE-SUA, precum și de intenția de a lua măsuri coercitive împotriva entităților care nu se conformează;

8.  reiterează apelul său adresat Comisiei de a solicita clarificări cu privire la statutul juridic al „asigurărilor scrise” oferite de SUA și de a asigura că orice angajamente sau aranjamente prevăzute în Scutul de confidențialitate sunt respectate ca urmare a preluării funcției de către o nouă administrație în SUA;

9.  consideră că, în pofida angajamentelor și a asigurărilor prezentate de guvernul SUA în scrisorile atașate la acordul referitor la Scutul de confidențialitate, există în continuare întrebări majore cu privire la anumite aspecte comerciale, la securitatea națională și la asigurarea respectării legii;

10.  remarcă, în special, diferența semnificativă dintre protecția prevăzută la articolul 7 din Directiva 95/46/CE și principiul „notificării și al opțiunii” din acordul referitor la Scutul de confidențialitate, precum și diferențele considerabile dintre articolul 6 din Directiva 95/46/CE și principiul „integrității datelor și limitării scopului” din acordul referitor la Scutul de confidențialitate; subliniază faptul că în locul necesității unui temei juridic (cum ar fi consimțământul sau contractul) care se aplică tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor, drepturile persoanelor vizate în temeiul principiilor Scutului de confidențialitate se aplică doar în cazul a două operațiuni limitate de prelucrare a datelor (divulgarea și modificarea scopului) și prevede doar dreptul la obiecție („renunțare”);

11.  consideră că numeroasele preocupări existente ar putea duce, în viitor, la contestarea din nou în instanță a deciziei privind caracterul adecvat al protecției; insistă asupra consecințelor negative atât în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, cât și în ceea ce privește securitatea juridică necesară pentru actorii implicați;

12.  remarcă, printre altele, lipsa unor norme specifice privind procesele decizionale automatizate și dreptul general de a formula obiecții, precum și absența unor principii clare privind modul în care principiile Scutului de confidențialitate se aplică operatorilor (agenților);

13.  remarcă faptul că, deși persoanele au posibilitatea de a se opune transferului datelor lor cu caracter personal de către operatorul din UE către SUA și prelucrării ulterioare a datelor respective în SUA, unde, în conformitate cu Scutul de confidențialitate, compania acționează în numele operatorului din UE în calitate de persoană împuternicită de către operator, Scutul de confidențialitate nu prevede norme specifice privind dreptul general de a formula obiecții față de societatea americană autocertificată;

14.  remarcă faptul că numai o parte din organizațiile din SUA care au aderat la Scutul de confidențialitate au ales să utilizeze o APD din UE pentru mecanismul de soluționare a litigiilor; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acest lucru constituie un dezavantaj pentru cetățenii UE atunci când încearcă să își exercite drepturile;

15.  remarcă lipsa principiilor explicite privind modul în care principiile Scutului de confidențialitate se aplică operatorilor (agenților), recunoscând, în același timp, faptul că toate principiile se aplică la prelucrarea datelor cu caracter personal de către orice societate americană autocertificată, „cu excepția cazului în care se prevede altfel”, și că transferul în scopul prelucrării necesită întotdeauna încheierea unui contract cu operatorul din UE care va stabili scopurile prelucrării și mijloacele de prelucrare a datelor, inclusiv dacă operatorul respectiv este autorizat să efectueze transferuri ulterioare (de exemplu, în cazul subcontractării);

16.  subliniază că, în ceea ce privește securitatea și supravegherea la nivel național, în pofida clarificărilor aduse de Oficiul Directorului Serviciului național de informații (ODNI) în scrisorile anexate la cadrul Scutului de confidențialitate, „supravegherea în masă” rămâne posibilă, chiar dacă autoritățile SUA utilizează o terminologie diferită; regretă faptul că conceptul de supraveghere în masă nu este definit în mod uniform și că s-a adoptat terminologia americană, și, prin urmare, solicită o definiție uniformă în spirit european a supravegherii în masă, în care evaluarea nu va fi făcută în funcție de selecție; subliniază că orice tip de supraveghere în masă încalcă Carta UE;

17.  reamintește că în anexa VI (scrisoare din partea dlui Robert S. Litt, ODNI) se precizează faptul că, în temeiul directivei nr. 28 de politică prezidențială (denumită în continuare „PPD-28”), în șase cazuri se permite în continuare colectarea în masă a datelor și comunicațiilor cu caracter personal ale persoanelor din afara SUA; subliniază că acest tip de colectare în masă trebuie doar să fie „adaptată pentru a fi fezabilă” și „rezonabilă”, ceea ce nu implică respectarea criteriilor necesității și proporționalității prevăzute în cartă;

18.  ia act cu mare îngrijorare de faptul că Comitetul de supraveghere în materie de protecție a vieții private și a libertății civile (PCLOB), la care se face referire în anexa VI (scrisoarea adresată de Robert S. Litt, ODNI) ca un organism independent, constituit prin lege, însărcinat să analizeze și să revizuiască programele și politicile de combatere a terorismului, inclusiv utilizarea informațiilor colectate pe baza semnalelor electromagnetice, pentru a asigura protejarea adecvată a vieții private și a libertăților civile, și-a pierdut cvorumul la 7 ianuarie 2017 și va fi într-o stare de cvorum insuficient până în momentul în care noi membri ai Consiliului de administrație sunt numiți de către președintele SUA și confirmați de către Senatul SUA; atrage atenția că, într-o stare de cvorum insuficient, PCLOB este mai limitat în competențele sale și nu poate întreprinde anumite acțiuni care necesită aprobarea Consiliului, cum ar fi inițierea de proiecte de supraveghere sau elaborarea de recomandări de supraveghere, fapt care subminează în mod grav garanțiile și asigurările în materie de conformitate și supraveghere acordate de către autoritățile SUA în acest domeniu;

19.  regretă faptul că Scutul de confidențialitate UE-SUA nu interzice colectarea în masă în scopul asigurării aplicării legii;

20.  subliniază faptul că, în Hotărârea sa din 21 decembrie 2016, CJUE a clarificat faptul că Carta „trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede, în scopul combaterii infracționalității, o păstrare generalizată și nediferențiată a ansamblului datelor de transfer și al datelor de localizare ale tuturor abonaților și utilizatorilor înregistrați în ceea ce privește toate mijloacele de comunicare electronică”; subliniază faptul că, prin urmare, „supravegherea în masă” din SUA nu prevede un nivel în esență echivalent de protecție a datelor cu caracter personal și a comunicațiilor;

21.  este alarmat de recentele dezvăluiri cu privire la activitățile de supraveghere a tuturor e-mailurilor care au ajuns pe serverele sale, desfășurate de un furnizor de servicii de comunicații electronice la solicitarea Agenției Naționale de Securitate (NSA) și a FBI până în anul 2015, adică la un an după adoptarea Directivei 28 de politică prezidențială și în timpul negocierilor privind Scutul de confidențialitate UE-SUA; solicită insistent Comisiei să ceară clarificări depline din partea autorităților din SUA și să pună răspunsurile primite la dispoziția Consiliului, a Parlamentului și a APD naționale; consideră acest lucru ca fiind un motiv puternic de îndoială față de asigurările aduse de Oficiul Directorului Serviciului național de informații (ODNI); este conștient de faptul că Scutul de confidențialitate UE-SUA se bazează pe directiva PPD-28, care a fost emisă de către președinte și care poate fi, de asemenea, abrogată de orice viitor președinte fără aprobarea Congresului;

22.  ia act cu îngrijorare de faptul că, la 23 și, respectiv, 28 martie 2017, atât Senatul SUA, cât și Camera Reprezentanților au votat în favoarea respingerii normei prezentate de Comisia federală pentru comunicații referitoare la „Protecția vieții private a clienților serviciilor de bandă largă și ai altor servicii de telecomunicații”, care, în practică, elimină normele referitoare la protecția vieții private în contextul serviciilor de bandă largă, care ar fi obligat furnizorii de servicii de internet să obțină consimțământul explicit al consumatorilor înainte de vânzarea sau schimbul de date de navigare pe internet și alte informații confidențiale cu agențiile de publicitate și alte întreprinderi; consideră că acest lucru este încă o amenințare la adresa protecției vieții private în Statele Unite;

23.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la emiterea „Procedurilor de punere la dispoziție sau de diseminare a informațiilor brute pe baza semnalelor electromagnetice de către Agenția Națională de Securitate (NSA), prin Ordinul executiv nr. 12333 secțiunea 2.3”, aprobată de Procurorul general la 3 ianuarie 2017, care permite NSA să transmită un volum mare de date cu caracter personal, colectate fără mandat, hotărâre judecătorească sau autorizație a Congresului, altor 16 agenții, inclusiv FBI, Agenția Națională Antidrog și Departamentul pentru Securitate Internă; invită Comisia să efectueze o evaluare imediată a compatibilității acestor noi norme cu angajamentele făcute de autoritățile din SUA în temeiul Scutului de confidențialitate și, de asemenea, a impactului acestora asupra nivelului de protecție a datelor cu caracter personal în SUA;

24.  reamintește că, deși persoanele fizice, inclusiv persoanele vizate din UE, au la dispoziție o serie de căi de atac în cazul în care au făcut obiectul unei supravegheri (electronice) ilegale în scopuri legate de securitatea națională în SUA, este la fel de clar că cel puțin anumite temeiuri juridice care pot fi utilizate de autoritățile americane de informații (de exemplu, Decretul prezidențial 12333) nu sunt incluse; evidențiază, în plus, faptul că, inclusiv în cazul în care există, în principiu, căi de atac pentru persoanele care nu sunt cetățeni ai SUA, de exemplu pentru supravegherea în temeiul FISA, direcțiile de acțiune disponibile sunt limitate, iar cererile prezentate de persoane (inclusiv cetățeni americani), vor fi declarate inadmisibile atunci când acestea nu pot arăta că au „calitate procesuală”, fapt care limitează accesul la instanțele ordinare;

25.  invită Comisia să evalueze impactul Decretului prezidențial privind „Îmbunătățirea siguranței publice pe teritoriul Statelor Unite” din 25 ianuarie 2017 și, în special, a articolului 14 din acesta privind excluderea cetățenilor străini de la protecția conferită de Legea privind protecția informațiilor cu caracter personal în ceea ce privește informațiile cu caracter personal identificabile, lucru ce contravine asigurărilor scrise că există căi de atac judiciare pentru persoanele fizice în cazurile în care astfel de date au fost accesate de către autoritățile SUA; solicită Comisiei să prezinte o analiză juridică detaliată a consecințelor măsurilor legate de decretul prezidențial asupra căilor de atac și dreptului la o cale de atac judiciară pentru cetățenii europeni aflați în SUA;

26.  regretă faptul că nici principiile Scutului de confidențialitate, nici scrisorile în care administrația SUA oferă clarificări și garanții nu demonstrează existența unor drepturi reale la căi de atac pentru persoanele din UE ale căror date cu caracter personal sunt transferate unei organizații din SUA în conformitate cu principiile Scutului de confidențialitate și accesate și prelucrate ulterior de către autoritățile publice din SUA în scopul asigurării respectării legii sau în scopuri de interes general care au fost evidențiate de CJUE în hotărârea sa din 6 octombrie 2015 ca fiind esența dreptului fundamental prevăzut la articolul 47 din Carta UE;

27.  reamintește rezoluția sa din 26 mai 2016, în care subliniază că mecanismul Ombudsmanului instituit de Departamentul de Stat al SUA nu este suficient de independent și nu este investit cu competențe efective suficiente pentru a-și îndeplini atribuțiile și a asigura căi de atac eficace pentru cetățenii UE; subliniază faptul că, până în prezent, viitoarea administrație a SUA nu a numit un nou Ombudsman, ca urmare a încheierii mandatului subsecretarului pentru creștere economică, energie și mediu, numit în funcție în iulie 2016; consideră că, în lipsa numirii unui Ombudsman independent care să dispună de competențe suficiente, garanțiile SUA cu privire la asigurarea unor căi de atac eficiente pentru cetățenii UE ar fi nule și neavenite; este îngrijorat în special de faptul că o persoană afectată de încălcarea dispozițiilor poate solicita numai accesul la date și ștergerea acestora sau oprirea prelucrării lor, fără a avea însă dreptul la despăgubiri;

28.  ia act cu îngrijorare de faptul că, începând cu 30 martie 2017, Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care garantează punerea în aplicare a Scutului de confidențialitate, are trei dintre cele cinci locuri vacante;

29.  regretă că procedura de adoptare a unei decizii privind caracterul adecvat nu prevede o consultare formală cu actorii implicați, cum ar fi întreprinderile, și în special organizațiile reprezentative ale IMM-urilor;

30.  regretă faptul că procedura de adoptare a deciziei de punere în aplicare a Comisiei a fost condusă de aceasta din urmă într-un mod care nu a permis practic Parlamentului să își exercite efectiv dreptul de control asupra proiectului de act de punere în aplicare;

31.  invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că Scutul de confidențialitate va respecta întru totul Regulamentul (UE) 2016/679 care se aplică de la 16 mai 2018 și Carta UE;

32.  invită Comisia să se asigure, în special, de faptul că datele cu caracter personal care au fost transferate către SUA în temeiul Scutului de confidențialitate pot fi transferate către o altă țară terță numai dacă acel transfer este compatibil cu scopul pentru care datele au fost inițial colectate și dacă norme similare privind accesul specific și orientat în scopul aplicării legii se aplică și în țara terță respectivă;

33.  invită Comisia să monitorizeze dacă datele cu caracter personal care nu mai sunt necesare pentru scopul pentru care au fost inițial colectate sunt șterse, inclusiv de către autoritățile de asigurare a respectării legii;

34.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape dacă Scutul de confidențialitate permite APD să își exercite pe deplin competențele și, în caz contrar, să identifice dispozițiile care duc la obstrucționarea exercitării competențelor acestora;

35.  invită Comisia să realizeze, în cadrul primei revizuiri anuale comune, o examinare completă și aprofundată a tuturor lacunelor și deficiențelor menționate în prezenta rezoluție și în rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la fluxurile de date transatlantice, precum și cele identificate de Grupul de lucru „Articolul 29”, AEPD și actorii implicați, să demonstreze modul în care au fost abordate, astfel încât să fie asigurată conformitatea cu Carta UE și cu legislația Uniunii și să evalueze cu atenție dacă mecanismele și garanțiile indicate în asigurările și clarificările oferite de administrația SUA sunt efective și fezabile;

36.  invită Comisia ca, la examinarea anuală comună, să se asigure că toți membrii echipei au acces total și fără nicio restricție la toate documentele și incintele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor, inclusiv la elementele care să le permită să efectueze o evaluare corespunzătoare a necesității și a proporționalității colectării datelor și a accesului la datele transferate de autoritățile publice, fie în scopul asigurării respectării legii, fie în scopuri legate de securitatea națională;

37.  subliniază faptul că tuturor membrilor echipei care efectuează examinarea anuală comună trebuie să li se asigure independența în îndeplinirea sarcinilor lor și să li se confere dreptul de a-și exprima opiniile divergente în raportul final al examinării comune care va fi făcut public și va fi anexat la raportul comun;

38.  solicită APD din Uniune să monitorizeze funcționarea Scutului de confidențialitate UE-SUA, precum și să își exercite competențele, inclusiv prin suspendarea sau interdicția definitivă a transferurilor de date cu caracter personal către o organizație din cadrul Scutului de confidențialitate UE-SUA, în cazul în care consideră că drepturile fundamentale la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate din Uniune nu sunt respectate;

39.  subliniază că Parlamentul ar trebui să aibă un acces complet la toate documentele relevante legate de examinarea anuală comună;

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre, precum și guvernului și Congresului SUA.

(1) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(2) JO L 350, 30.12.2008, p. 60.
(3) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(4) JO L 119, 4.5.2016, p. 89.
(5) ECLI:EU:C:2015:650.
(6) ECLI:EU:C:2016:970.
(7) JO L 207, 1.8.2016, p. 1.
(8) JO C 257, 15.7.2016, p. 8.
(9) http://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/documentation/opinion-recommendation/files/2016/wp238_en.pdf
(10) http://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/press-material/press-release/art29_press_material/2016/20160726_wp29_wp_statement_eu_us_privacy_shield_en.pdf
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0233.

Notă juridică