Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2742(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0565/2017

Texte depuse :

B8-0565/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 24/10/2017 - 5.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0401

Texte adoptate
PDF 267kWORD 54k
Marţi, 24 octombrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE
P8_TA(2017)0401B8-0565/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE (2017/2742(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1), în special articolul 2,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(3),

–  având în vedere documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE, din 28 iunie 2017,

–  având în vedere declarația Comisiei din 4 iulie 2017 referitoare la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1.  are convingerea că o dezbatere privind viitorul finanțării Uniunii Europene nu poate avea loc fără a ține seama de lecțiile învățate pe parcursul cadrelor financiare multianuale (CFM) anterioare, în special în decursul CFM 2014-2020; relevă deficiențele grave ale actualului CFM, care a fost întins la maximum pentru a furniza Uniunii resursele necesare pentru a face față unui număr de crize grave și de noi provocări și pentru a-și finanța noile priorități politice; insistă asupra faptului că nivelul scăzut al fondurilor disponibile în actualul CFM s-a dovedit a fi insuficient pentru a răspunde necesităților reale și ambițiilor politice ale Uniunii;

2.  salută prezentarea de către Comisie a documentului său de reflecție privind viitorul finanțelor UE; ia act de faptul că Comisia transpune în termeni bugetari cele cinci scenarii privind modelul viitor al Uniunii Europene, astfel cum sunt prezentate în Cartea sa albă privind viitorul Europei din martie 2017, abordând, în același timp, o serie de caracteristici și principii de bază ale bugetului UE; este de acord cu metodologia propusă și salută declarația Comisiei că viitorul CFM trebuie să aibă la bază o viziune clară asupra priorităților Europei; are convingerea că acest document stabilește o structură clară pentru desfășurarea discuțiilor și constituie un punct de plecare pentru o dezbatere politică deosebit de utilă cu privire la orientarea, scopul și nivelul bugetului UE, în lumina obiectivelor fundamentale și a provocărilor viitoare ale Uniunii; invită statele membre să consulte cetățenii și să își asume un rol activ și constructiv în prezentarea viziunii lor asupra viitorului bugetului UE;

3.  regretă, cu toate acestea, faptul că patru dintre cele cinci scenarii prezentate („Continuând pe același drum”, „Mai puțin, împreună”, „Cei care doresc mai mult realizează mai mult ” și „Transformare radicală”) echivalează cu o scădere efectivă a ambițiilor Uniunii și prevăd reducerea anvergurii principalelor două politici pe termen lung ale UE și care reprezintă elemente fundamentale ale proiectului european consacrat în tratate, și anume politica agricolă comună și politica de coeziune; insistă asupra poziției sale de lungă durată potrivit căreia prioritățile politice suplimentare ar trebui să fie susținute prin resurse financiare suplimentare și nu ar trebui să fie finanțate în detrimentul politicilor existente ale UE; consideră că cel de-al cincilea scenariu („Mult mai mult, împreună”) constituie punct de pornire pozitiv și constructiv pentru dezbaterea în curs care se concentrează asupra viitorului finanțelor UE și, prin urmare, asupra viitorului model al Uniunii Europene; încurajează Comisia să elaboreze un scenariu care să ia în considerare recomandările Parlamentului, pentru a răspunde la provocările actuale și viitoare, precum și pentru a defini noul set de priorități;

4.  reamintește că, potrivit articolului 311 din TFUE, Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale; consideră că deficiențele actualului CFM, amploarea noilor priorități și impactul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană constituie elemente care conduc la aceeași concluzie: este necesar să se desființeze plafonul de cheltuieli de 1 % din venitul național brut al UE (VNB) și, prin urmare, să se majoreze în mod semnificativ bugetul Uniunii pentru a răspunde provocărilor care ne așteaptă; se opune, în acest context, oricărei scăderi nominale a volumului bugetului UE în următorul CFM și consideră, prin urmare, că următorul CFM ar trebui să fie stabilit la nivelul de cel puțin 1,23 % din VNB-ul UE; se exprimă în favoarea unei discuții între statele membre cu privire la această chestiune;

5.  regretă faptul că bugetul UE este finanțat în principal din contribuțiile naționale bazate pe VNB, și nu din resurse proprii veritabile, astfel cum se prevede în tratatele UE; își reafirmă angajamentul față de o reformă veritabilă a sistemului de resurse proprii al UE, care să fie ghidată de principiile simplității, echității și transparenței și care să respecte recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii; subliniază că orice astfel de sistem ar trebui să includă un pachet echilibrat de noi resurse proprii ale UE, menit să sprijine obiectivele politice ale UE și care ar trebui să fie introdus progresiv pentru ca finanțele UE să devină mai echitabile și mai stabile; subliniază, în plus, că retragerea Regatului Unit din Uniune creează posibilitatea de a elimina toate corecțiile aplicate; se așteaptă ca, în acest sens, Comisia să prezinte propuneri legislative ambițioase și subliniază faptul că, în cadrul negocierilor viitoare, atât componenta de venituri, cât și cea de cheltuieli din următorul CFM vor fi tratate ca un pachet unic;

6.  are convingerea că, în afara cazului în care Consiliul hotărăște să majoreze în mod semnificativ nivelul contribuțiilor naționale la bugetul UE, introducerea unor noi resurse proprii ale UE rămâne singura opțiune pentru finanțarea corespunzătoare a următorului CFM, la un nivel care să corespundă necesităților reale și ambițiilor politice ale Uniunii; se așteaptă, prin urmare, ca Consiliul să adopte o poziție politică cu privire la acest subiect, întrucât blocarea de facto a oricărei reforme a sistemului de resurse proprii al UE nu mai poate avea loc; reamintește, în acest sens, că raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii a fost adoptat în unanimitate de către toți membrii grupului, inclusiv de membrii numiți de Consiliu;

7.  salută intenția Comisiei de a concepe viitorul buget al UE pe baza principiilor valorii adăugate la nivelul UE, accentului pus pe performanță, responsabilității și sporirii flexibilității, într-un cadru stabil și prin simplificarea normelor, după cum s-a arătat în documentul de reflecție;

8.  subliniază, în acest context, importanța unei evaluări aprofundate a eficienței și a eficacității politicilor, programelor și instrumentelor actuale ale UE; așteaptă, în acest sens, rezultatele analizei în curs a cheltuielilor și dorește ca acestea să fie luate în considerare la stabilirea CFM post-2020; subliniază, în special, necesitatea de a asigura nivelul de reușită al programelor UE suprasolicitate, pe de o parte, și, pe de altă parte, de a stabili motivele pentru care alte programe sunt subutilizate; consideră că este important să se realizeze sinergii între bugetul UE și bugetele naționale și să se asigure mijloacele de a monitoriza nivelul și performanța cheltuielilor la nivel național și la nivelul UE;

9.  recunoaște că efortul de identificare a valorii adăugate la nivel european constituie un aspect esențial care trebuie abordat și este de acord cu faptul că bugetul Uniunii ar trebui să servească, printre altele, ca instrument pentru îndeplinirea obiectivelor tratatului și furnizarea de bunuri publice europene; subliniază, cu toate acestea, caracterul multidimensional al conceptului de valoare adăugată europeană și multiplele interpretări ale acestuia și se declară împotriva oricărei tentative de a utiliza definiția acestui concept pentru a pune la îndoială relevanța politicilor și programelor UE pe considerații economice pur cantitative sau pe termen scurt; consideră că există o valoare adăugată clară atunci când o acțiune are loc la nivel european, deoarece:

   acțiunea ajunge mai departe decât ar putea să o facă eforturile naționale, regionale sau locale (efect de propagare),
   se stimulează acțiuni la nivel național, regional sau local pentru îndeplinirea obiectivelor Tratatului UE, care altfel nu s-ar putea realiza,
   se sprijină acțiuni care pot fi finanțate numai prin punerea în comun a resurselor la nivelul UE, din cauza nevoilor de finanțare foarte ridicate, sau
   contribuie la crearea și la sprijinirea păcii și stabilității în vecinătatea UE și dincolo de aceasta;

încurajează Comisia să dezvolte în continuare conceptul de valoare adăugată la nivel european, ținând, în același timp, seama de caracteristicile teritoriale; invită Comisia să propună indicatori de performanță corespunzători în acest scop;

10.  consideră că structura următorului CFM ar trebui să sporească lizibilitatea și inteligibilitatea bugetului UE pentru cetățeni și să facă posibilă o prezentare mai clară a tuturor domeniilor de cheltuieli ale UE; reamintește totodată că este necesar să se faciliteze atât continuitatea procesului de planificare, cât și flexibilitatea în cadrul rubricilor; consideră că structura generală a CFM ar trebui să reflecte dezbaterea politică cu privire la principalii piloni și direcții ale cheltuielilor UE, printre care se numără dezvoltarea durabilă, creșterea și inovarea, schimbările climatice, solidaritatea, securitatea și apărarea; este convins, prin urmare, că actualele rubrici ale CFM trebuie să fie ajustate;

11.  consideră că bugetul UE trebuie să fie transparent și democratic; reamintește angajamentul său ferm față de principiul unității bugetului UE și își exprimă rezervele cu privire la necesitatea și la valoarea adăugată a creării de instrumente suplimentare în afara CFM; își reiterează poziția constantă potrivit căreia Fondul european de dezvoltare ar trebui să fie integrat în bugetul Uniunii, alături de alte instrumente ce funcționează în prezent în afara CFM; subliniază că o astfel de integrare ar trebui să aibă drept rezultat adăugarea pachetelor financiare pentru instrumentele respective peste actualele plafoane ale CFM, pentru a nu periclita finanțarea altor politici și programe ale UE;

12.  subliniază faptul că, după epuizarea tuturor marjelor disponibile, autoritatea bugetară a aprobat mobilizarea substanțială a mecanismelor de flexibilitate și a instrumentelor speciale prevăzute în Regulamentul CFM, pentru a asigura creditele suplimentare necesare pentru a răspunde situațiilor de criză sau pentru a finanța noi priorități politice în cadrul actualului CFM; subliniază faptul că, pe parcursul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, au fost eliminate o serie de obstacole din calea mecanismelor de flexibilitate ale CFM, pentru a spori flexibilitatea cadrului financiar actual;

13.  subliniază, în acest context, că următorul CFM ar trebui să asigure în mod direct nivelul corespunzător de flexibilitate pentru a permite Uniunii să reacționeze la evenimente neprevăzute și să-și finanțeze prioritățile politice aflate în continuă evoluție; consideră, prin urmare, că dispozițiile referitoare la flexibilitatea CFM ar trebui să permită reportarea, fără nicio restricție, a tuturor marjelor nealocate și a creditelor dezangajate către exercițiile financiare viitoare, precum și mobilizarea acestora de către autoritatea bugetară, pentru orice scop considerat necesar, în contextul procedurii bugetare anuale; solicită, în plus, consolidarea semnificativă a instrumentelor speciale din CFM, care ar trebui să fie contabilizate peste plafoanele existente ale CFM, atât în ceea ce privește creditele de angajament, cât și în ceea ce privește creditele de plată, precum și crearea unei rezerve separate pentru situațiile de criză, care ar trebui să permită mobilizarea imediată a resurselor în situații de urgență;

14.  pledează pentru o simplificare reală și tangibilă a normelor de punere în aplicare pentru beneficiari și pentru reducerea sarcinii administrative; încurajează Comisia ca, în acest context, să identifice și să elimine suprapunerile dintre instrumentele oferite de bugetul UE care urmăresc obiective similare și care servesc unor tipuri de acțiuni similare; este de părere, cu toate acestea, că o astfel de simplificare nu ar trebui să ducă la înlocuirea granturilor cu instrumente financiare și nu ar trebuie să conducă la sectorializarea programelor și politicilor UE, ci să garanteze o abordare transversală, care să se bazeze pe complementaritate; solicită armonizarea cuprinzătoare a normelor cu scopul de a crea un set unic de norme pentru toate instrumentele UE;

15.  recunoaște potențialul instrumentelor financiare ca formă de finanțare complementară în raport cu subvențiile și cu granturile; atrage totuși atenția asupra faptului că acestea nu sunt adecvate pentru toate tipurile de acțiuni și în toate domeniile de politică, deoarece nu toate politicile sunt integral orientate spre piață; invită Comisia să simplifice normele aplicabile utilizării instrumentelor financiare și să încurajeze posibilitatea combinării diferitelor tipuri de resurse de care dispune UE, prin norme armonizate și prin crearea de sinergii și evitarea oricărei forme de concurență între diferite tipuri de finanțare; își exprimă îngrijorarea cu privire la opțiunea unui fond unic care să integreze instrumentele financiare de la nivelul UE, să furnizeze împrumuturi, garanții și instrumente de partajare a riscului pentru diferite segmente ale politicilor, astfel cum a fost prezentată, în acest context, în documentul de reflecție și intenționează să examineze atent această propunere;

16.  își reiterează poziția conform căreia durata CFM ar trebui să fie aliniată atât la ciclul politic al Parlamentului, cât și la cel al Comisiei, și să asigure posibilitatea programării pe termen lung; subliniază, în acest context, că durata CFM ar trebui să țină seama pe deplin de necesitatea de a avea previzibilitate pe termen lung privind executarea programelor în gestiune partajată din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care nu pot funcționa fără stabilitatea asigurată de un angajament de cel puțin șapte ani; propune, prin urmare, ca următorul CFM să fie convenit pentru o perioadă de 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la mijlocul perioadei;

17.  ia act de anunțul făcut de Președintele Comisiei în discursul său privind starea Uniunii cu privire la o linie bugetară specifică pentru zona euro; invită Comisia să prezinte informații suplimentare și mai detaliate în această privință; reamintește că, în Rezoluția Parlamentului din 16 februarie 2017, se solicită o capacitate bugetară specifică pentru zona euro, care ar trebui să facă parte din bugetul UE peste plafoanele actuale prevăzute de CFM și care să fie finanțată de zona euro și de alți membri participanți printr-o sursă de venituri, care ar trebui, la rândul său, să fie convenită între statele membre participante și care să fie considerată venituri alocate și garanții;

18.  așteaptă ca, până în mai 2018, Comisia să își prezinte propunerile atât cu privire la viitorul CFM, cât și cu privire la sistemul de resurse proprii; își exprimă intenția de a prezenta, în timp util, o poziție proprie cu privire la toate aspectele relevante în acest context și se așteaptă ca opiniile Parlamentului să fie pe deplin integrate în propunerile viitoare ale Comisiei;

19.  își exprimă disponibilitatea de a se angaja într-un dialog structurat cu Comisia și cu Consiliul, cu scopul de a ajunge la un acord final cu privire la viitorul CFM înainte de încheierea actualei legislaturi; este convins de faptul că adoptarea cât mai rapidă a Regulamentului privind CFM va permite adoptarea ulterioară a tuturor actelor legislative sectoriale în timp util, pentru ca noile programe să fie operaționale la începutul viitoarei perioade de programare; subliniază efectele negative ale lansării cu întârziere a programelor corespunzătoare din actualul CFM; îndeamnă Consiliul European ca, în acest context, să utilizeze așa-numita clauză „pasarelă” prevăzută la articolul 312 alineatul (2) din TFUE, care prevede pentru CFM votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0050.

Notă juridică