Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2044(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0299/2017

Texte depuse :

A8-0299/2017

Dezbateri :

PV 24/10/2017 - 13
CRE 24/10/2017 - 13

Voturi :

PV 25/10/2017 - 7.2
CRE 25/10/2017 - 7.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0408

Texte adoptate
PDF 435kWORD 73k
Miercuri, 25 octombrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 - toate secțiunile
P8_TA(2017)0408A8-0299/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2017 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (11815/2017 – C8-0313/2017 – 2017/2044(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4) (AII din 2 decembrie 2013),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2017 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2018(6),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018, adoptat de Comisie la 29 iunie 2017 (COM(2017)0400),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2017 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2017 (11815/2017 – C8-0313/2017),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2017 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018(7),

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0299/2017),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  subliniază că bugetul pe 2018 în lectura Parlamentului reflectă pe deplin prioritățile politice adoptate de o majoritate covârșitoare în rezoluțiile sale sus-menționate, și anume în Rezoluția din 15 martie 2017 și în Rezoluția din 5 iulie 2017; reamintește că creșterea economică durabilă, crearea de locuri de muncă, în special ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, securitatea și schimbările climatice se află în centrul acestor priorități;

2.  evidențiază faptul că Uniunea se confruntă în continuare cu numeroase provocări și își exprimă convingerea că, în paralel cu menținerea disciplinei bugetare, trebuie să fie mobilizate resursele financiare necesare de la bugetul Uniunii, pentru a răspunde priorităților politice și a-i permite Uniunii să ofere soluții concrete și să răspundă în mod eficace la aceste provocări; subliniază că cheltuielile Uniunii ar trebui să se bazeze pe principiul valorii adăugate europene și să respecte principiul subsidiarității;

3.  își reafirmă angajamentul față de finanțarea politicilor Uniunii care promovează ocuparea forței de muncă și creșterea economică în toate regiunile sale prin intermediul investițiilor în cercetare, educație, infrastructură, IMM-uri și ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor; consideră că, având în vedere reducerile propuse de Consiliu la subrubrica 1a, este dificil de înțeles cum ar putea Uniunea să realizeze progrese în aceste domenii; decide, în schimb, să consolideze și mai mult programele de cercetare și inovare care au o rată de execuție foarte ridicată și care, din cauza numărului prea mare de cereri de finanțare, se confruntă cu o rată de succes deosebit de scăzută a solicitărilor de finanțare;

4.  menține angajamentul față de responsabilitățile pe care Parlamentul și le-a asumat în cursul negocierilor privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și anume de a reduce la minimum impactul reducerilor legate de FEIS asupra programului Orizont 2020 și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în cadrul procedurii bugetare anuale; propune, prin urmare, să se compenseze aceste reduceri prin restabilirea profilului anual inițial al celor două programe, pentru a le permite să își îndeplinească integral obiectivele convenite în cursul procesului de adoptare a legislației relevante;

5.  își exprimă sprijinul politic pentru instituirea unui Corp european de solidaritate (CES) și salută propunerea legislativă prezentată în acest sens de către Comisie; consideră totuși că, în așteptarea unei decizii privind finanțarea CES și a adoptării regulamentului aferent prin intermediul procedurii legislative ordinare, în bugetul pe 2018 nu ar trebui înscrise dispoziții financiare în acest scop; insistă, prin urmare, asupra faptului că creditele și redistribuirile relevante introduse de Comisie în proiectul de buget 2018 (PB) ar trebui, pentru moment, anulate, deoarece decizia privind bugetul pe 2018 nu ar trebui să aducă atingere sub nicio formă rezultatului negocierilor legislative; își menține în totalitate angajamentul asumat referitor la integrarea deciziei privind finanțarea CES în bugetul exercițiului următor, prin adoptarea neîntârziată a unui buget rectificativ, în cazul în care negocierile privind regulamentul relevant nu sunt încheiate până la sfârșitul procedurii bugetare 2018;

6.  este preocupat de faptul că șomajul în rândul tinerilor se menține la niveluri fără precedent și este convins că, pentru a nu pune în pericol viitorul unei întregi generații de tineri europeni, sunt necesare acțiuni suplimentare; decide, prin urmare, să consolideze Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) peste nivelul propus de Comisie pentru 2018; subliniază că o astfel de consolidare ar trebui considerată ca suplimentară față de nivelul total al creditelor alocate, care a fost aprobat din punct de vedere politic pentru YEI în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, și nu ca o simplă alocare anticipată a creditelor în bugetul pe 2018;

7.  reamintește faptul că politica de coeziune joacă un rol primordial în realizarea convergenței economice și sociale în Uniune și, prin urmare, în asigurarea dezvoltării și a creșterii economice; subliniază că, în 2018, programele politicii de coeziune ar trebui să recupereze întârzierile și să atingă viteza de croazieră; subliniază angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru aceste programe, care reprezintă una dintre politicile fundamentale ale Uniunii; este totuși preocupat de întârzierile inacceptabile legate de implementarea programelor operaționale la nivel național; invită statele membre să asigure încheierea procesului de desemnare a autorităților de management, de audit și de certificare, precum și accelerarea implementării; solicită, de asemenea, Comisiei să simplifice și mai mult procedurile aferente;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la instabilitatea și incertitudinea aflate în creștere atât în interiorul, cât și în afara Uniunii; insistă asupra necesității de reînnoire a accentului pus pe nevoia de a reechilibra abordarea Uniunii cu privire la coeziune, integrare, pace, drepturile omului și dezvoltarea sustenabilă; solicită Comisiei și statelor membre să își unească și să-și sporească eforturile de menținere a păcii și prevenire a conflictelor și în viitor; reamintește că la nivel mondial Acordul din Vinerea Mare a constituit o sursă de inspirație, dar recunoaște în același timp provocările fără precedent și presiunile apărute în urma referendumului din Regatul Unit din 2016; invită Comisia și statele membre să își consolideze sprijinul pentru reconciliere pentru a asigura pacea și stabilitatea în Irlanda.

9.  consideră că, deși în momentul de față pare să se fi depășit vârful crizei migrației și a refugiaților, Uniunea trebuie să fie pregătită să răspundă în cazul unor viitoare evenimente neprevăzute în acest context și să urmărească o abordare mai proactivă în domeniul migrației; îndeamnă, prin urmare, Comisia să verifice în permanență dacă nivelul alocărilor de la rubrica 3 este adecvat și să utilizeze pe deplin toate instrumentele disponibile în actualul CFM pentru a răspunde în timp util la orice eveniment neprevăzut care ar putea necesita o finanțare suplimentară; reamintește că, deși Uniunea a reușit să instituie anumite mecanisme pentru a face față acestei situații, până în prezent în 2017 peste o sută de mii de refugiați și de migranți au mai sosit în Europa pe mare, potrivit UNHCR; decide, prin urmare, să consolideze într-un mod limitat, Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă, precum și agențiile cu responsabilități în materie de azil, cum ar fi Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), care trebuie să dispună de resurse financiare și umane adecvate; constată, încă o dată, că plafonul de la rubrica 3 nu este nici pe departe suficient pentru a putea asigura fonduri adecvate pentru dimensiunea internă a crizei migrației și refugiaților sau alte programe prioritare, cum ar fi cele din domeniul culturii și al cetățeniei;

10.  subliniază faptul că fondurile disponibile în cadrul rubricii 3 au fost în mare parte mobilizate în ultimii ani pentru a răspunde crizei refugiaților și a migrației și că aceste acțiuni ar trebui să continue atât timp cât este necesar; observă, cu toate acestea, că finanțarea furnizată până în prezent este insuficientă; din acest motiv, decide să consolideze agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne care, din cauza creșterii volumului de muncă și a numărului de sarcini suplimentare, s-au confruntat în ultimii ani cu lipsa personalului și a finanțării;

11.  subliniază că, având în vedere recentele preocupări legate de securitate apărute pe întreg teritoriul Uniunii, finanțarea de la rubrica 3 ar trebui, de asemenea, să acorde atenție măsurilor care vor duce la creșterea nivelului de securitate a cetățenilor Uniunii;

12.  reiterează faptul că o parte esențială a soluției la criza migrației și a refugiaților, precum și la preocupările legate de securitate ale cetățenilor Uniunii rezidă în abordarea cauzelor profunde ale migrației și în alocarea unor mijloace financiare suficiente pentru instrumentele de acțiune externă ce vizează abordarea unor aspecte cum ar fi sărăcia, lipsa locurilor de muncă, educația și oportunitățile economice, instabilitatea, conflictele și schimbările climatice, care reprezintă una dintre cauzele subiacente ale fluxurilor migratorii crescânde; este de părere că Uniunea ar trebui să utilizeze optim mijloacele financiare de la rubrica 4, care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a aborda și toate provocările externe, având în vedere faptul că resursele sunt în mod evident insuficiente și ar trebui majorate într-un mod mai organic;

13.  regretă că Parlamentul nu a fost informat în mod suficient, pe parcursul procesului de elaborare a poziției sale, cu privire la impactul bugetar al unei eventuale decizii politice de prelungire a Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT); își reiterează poziția de principiu, conform căreia nu trebuie finanțate inițiative noi în detrimentul proiectelor externe existente ale UE; solicită, prin urmare, Comisiei ca, în cazul în care se decide prelungirea IRT, să propună finanțarea acestuia prin noi mijloace și să implice mai multe ONG-uri locale în punerea sa în aplicare; constată că plafonul de la rubrica 4 nu este nici pe departe suficient pentru a se putea asigura o reacție durabilă și eficace la provocările externe actuale, inclusiv la cele privind migrația și refugiații;

14.  reamintește că bugetul Uniunii trebuie să sprijine atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și propriile obiective climatice pe termen lung ale Uniunii, atingând obiectivul de a aloca 20 % din buget acțiunilor pentru combaterea schimbărilor climatice în cadrul CFM 2014-2020; regretă faptul că Comisia nu a prezentat propuneri concrete și realiste pentru a realiza aceste obiective; prin urmare, propune majorarea peste nivelul din PB a creditelor destinate acțiunilor legate de schimbările climatice; observă, cu toate acestea, că majorările respective nu sunt suficiente și solicită Comisiei să prezinte toate propunerile necesare pentru a atinge obiectivele în viitoarele proiecte de buget; constată, în acest context, că 8,2 % din totalul creditelor de angajament propuse în PB sunt legate de protecția biodiversității; subliniază că o creștere anuală de 0,1 % contrastează cu declinul îngrijorător și accelerat al speciilor și habitatelor;

15.  apreciază faptul că noua abordare privind „bugetul axat pe rezultate” a fost, pentru prima oară, integrată de către Comisie în procedura sa internă de întocmire a bugetului, pentru a putea reexamina cheltuielile pe baza experienței acumulate în trecut și a identifica posibilități de ajustare;

16.  reinstituie reducerile propuse de Consiliu în privința PB; pune la îndoială fiabilitatea raționamentului aflat la baza reducerilor propuse, de exemplu a reducerilor aplicate programului Orizont 2020 și MIE, două programe afectate deja de redistribuirile către FEIS, precum și a reducerilor aplicate politicilor externe; contestă, în orice caz, intenția declarată a Consiliului de a viza linii bugetare cu o rată de execuție sau capacitate de absorbție scăzută, întrucât această intenție nu se justifică în lumina cifrelor privind punerea efectivă în aplicare și ignoră diferitele moduri de punere în aplicare ale anumitor programe;

17.  concluzionează că, pentru a asigura finanțarea adecvată a tuturor nevoilor urgente și pentru a ține seama de marjele extrem de limitate ale CFM în 2018, toate mecanismele de flexibilitate disponibile în cadrul Regulamentului privind CFM vor trebui să fie mobilizate; se așteaptă ca Consiliul să împărtășească această abordare și să se ajungă ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce ar permite Uniunii să se ridice la nivelul așteptărilor și să facă față provocărilor viitoare; subliniază că abaterea în fiecare exercițiu bugetar de la programarea inițială realizată în contextul CFM actual pledează în favoarea unei ajustări ascendente a plafoanelor din CFM de după 2020;

18.  stabilește nivelul global al creditelor pentru 2018 la 162 597 930 901 EUR în credite de angajament și la 146 712 004 932 EUR în credite de plată;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

19.  respinge reducerea nejustificată de 750 de milioane EUR impusă de Consiliu la subrubrica 1a, care reprezintă aproape două treimi din totalul reducerilor aplicate de Consiliu în ceea ce privește angajamentele în cadrul rubricilor CFM; remarcă faptul că astfel de reduceri contrazic prioritățile politice declarate ale Consiliului;

20.  insistă că, pentru o creștere economică sustenabilă și crearea de locuri de muncă în Uniune, este esențial să se promoveze investițiile în cercetare, inovare, educație, infrastructură și MIMM-uri; avertizează că aceste reduceri propuse de Consiliu ar pune în pericol programele cu o valoare adăugată europeană reală și un impact direct asupra creării de locuri de muncă și a creșterii, cum ar fi Orizont 2020 și MIE; subliniază, în special, faptul că asigurarea finanțării suficiente a programului Orizont 2020 este esențială pentru a permite dezvoltarea cercetării și a inovării, asumarea unui rol de lider în digitalizare și sprijinirea IMM-urilor în Europa; reamintește că acest program a demonstrat o puternică valoare adăugată europeană, în condițiile în care 83 % dintre proiectele finanțate prin programul Orizont 2020 nu ar fi continuat fără sprijinul acordat de Uniune; reiterează importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T și pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor; în consecință, decide să anuleze toate reducerile aplicate de Consiliu și, în plus, să restabilească profilul inițial al liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 și MIE, care au fost reduse pentru dotarea Fondului de garantare al FEIS;

21.  subliniază, în plus, necesitatea de a consolida atât componentele dedicate educației și formării, cât și componenta pentru tineret a programului Erasmus+, ca parte a investițiilor strategice în tineretul european;

22.  subliniază că asigurarea unui sprijin financiar suficient de solid pentru microîntreprinderi, antreprenori și IMM-uri ar trebui să fie prioritatea fundamentală a Uniunii, deoarece acestea reprezintă principala sursă de locuri de muncă în Europa; subliniază că asigurarea unui acces corespunzător la finanțare este esențială pentru a menține competitivitatea IMM-urilor și pentru a le ajuta să facă față provocărilor legate de accesul la piața internă, precum și la piața mondială;

23.  decide, prin urmare, să consolideze peste limitele stabilite de PB și peste nivelurile de finanțare stabilite în profilurile programelor înainte de reducerile aplicate în favoarea FEIS și a CES acele programe care sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă și care reflectă prioritățile convenite ale Uniunii, mai precis Erasmus+, Orizont 2020 (Marie Curie, Consiliul European pentru Cercetare, Instrumentul pentru IMM-uri), COSME și EaSI (Progress și Eures); solicită Comisiei să asigure o finanțare suficientă pentru liniile bugetare aferente WIFI4EU și să își respecte angajamentul privind investițiile între 2017 și 2020;

24.  salută includerea liniei bugetare „Evenimente anuale speciale” în bugetul 2018, care va permite dezvoltarea unui sentiment de apartenență la Europa în rândul cetățenilor; observă că evenimentele anuale speciale trebuie să aducă în mod clar o valoare adăugată cetățenilor europeni în toate statele membre;

25.  subliniază că este important să se stimuleze cooperarea în cercetarea din domeniul apărării în Europa pentru eliminarea deficitelor de capacități esențiale, într-un moment în care evoluțiile și incertitudinile internaționale impun tot mai mult Europei să își intensifice eforturile în domeniul apărării; sprijină majorarea alocării pentru acțiunea pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării; solicită crearea unui program de cercetare în domeniul apărării cu un buget dedicat în următorul cadru financiar multianual, dar își reiterează poziția de lungă durată că noile inițiative trebuie finanțate prin credite noi și nu în detrimentul programelor existente ale Uniunii; subliniază, în plus, necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea și inovarea în cadrul industriei europene de apărare;

26.  este de opinie că ar trebui să se aloce mai multe resurse în cadrul bugetului pe 2018 pentru a efectua o analiză cuprinzătoare și obiectivă a riscurilor pe care le prezintă țările terțe din punctul de vedere al deficiențelor lor strategice în ceea ce privește combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului, pe baza criteriilor definite la articolul 9 din Directiva (UE) 2015/849(8), și pentru a întocmi o listă a jurisdicțiilor „cu risc ridicat”;

27.  invită Comisia să asigure un nivel adecvat al creditelor, care să permită Laboratorului de referință al Uniunii Europene să găsească alternative la experimentele pe animale (EURLECVAM) pentru a-și îndeplini efectiv sarcinile enumerate în anexa VII la Directiva 2010/63/UE(9), în special în ceea ce privește coordonarea și promovarea dezvoltării și utilizării de alternative la experimentele pe animale, inclusiv în domeniul cercetării fundamentale și aplicate și în cel al testării în scopul reglementării;

28.  prin urmare, decide să majoreze nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a peste nivelul din PB cu 143,9 milioane EUR (fără a include creditele alocate pentru a compensa reducerile aplicate în vederea finanțării FEIS și a CES, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare), această sumă urmând să fie finanțată din marja disponibilă, precum și printr-o nouă mobilizare a marjei globale pentru angajamente;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

29.  dezaprobă reducerile propuse de Consiliu la subrubrica 1b, în valoare de 240 de milioane EUR în credite de plată, care sunt aplicate inclusiv liniilor de sprijin, și decide să le anuleze, până la prezentarea previziunilor actualizate de către Comisie;

30.  constată cu îngrijorare crescândă faptul că întârzierile inacceptabile în punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene au subminat eficacitatea acestora, punând presiuni asupra autorităților de management și a beneficiarilor; evidențiază încă o dată riscurile pe care le implică întârzierile actuale în ceea ce privește acumularea de facturi neplătite în a doua jumătate a actualului CFM și la începutul următoarei perioade de programare financiară; își reiterează cu fermitate apelul său către statele membre, îndemnându-le să se consulte cu Comisia și să îi solicite acesteia să le ofere asistență în abordarea întârzierilor în desemnarea autorităților de management, de certificare și de audit; își exprimă, în plus, îngrijorarea cu privire la tendința de subevaluare și la lipsa de precizie a estimărilor statelor membre;

31.  reamintește că ratele șomajului în rândul tinerilor rămân inacceptabil de ridicate în Uniunea Europeană; subliniază că, pentru a soluționa această problemă, este important să se asigure o finanțare adecvată a sistemelor aferente Garanției pentru tineret prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) și al FSE; salută acordul cu privire la necesitatea de a furniza noi surse de finanțare pentru YEI și la includerea unor credite corespunzătoare în PB 2018; consideră, cu toate acestea, că, având în vedere provocările și riscurile pe care le presupune șomajul în rândul tinerilor, YEI ar trebui să beneficieze de o majorare a creditelor alocate și, prin urmare, hotărăște să majoreze nivelul creditelor de angajament alocate YEI până la 600 de milioane EUR în 2018; în plus, consideră că acțiunile de formare profesională destinate tinerilor, în special uceniciile, ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune;

32.  salută noul pachet financiar de 142,8 milioane EUR care a fost creat pentru a facilita punerea în aplicare a Programului de sprijin pentru reforme structurale în perioada 2017-2020;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

33.  reamintește că propunerea Comisiei de majorare a creditelor pentru finanțarea nevoilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA) este motivată, în mare măsură, de reducerea considerabilă a nivelului veniturilor alocate preconizate a fi disponibile în 2018; ia act de reducerile în valoare de 275 de milioane EUR propuse de Consiliu, dar consideră că scrisoarea rectificativă a Comisiei ar trebui să reprezinte în continuare fundamentul oricărei revizuiri fiabile a creditelor destinate FEGA și decide, prin urmare, să reinstituie nivelurile de finanțare prevăzute în PB până la examinarea respectivei scrisori rectificative în cadrul procedurii de conciliere;

34.  subliniază faptul că programele de stocare s-au dovedit eficace în perioadele de criză și că o reducere a resurselor financiare alocate în cadrul procesului de planificare s-ar dovedi contraproductivă;

35.  subliniază faptul că o parte a soluției de abordare a șomajului în rândul tinerilor constă în sprijinirea corespunzătoare a tinerilor din zonele rurale; propune, prin urmare, o majorare cu 50 de milioane EUR peste nivelul din PB pentru plățile efectuate în beneficiul tinerilor fermieri; subliniază necesitatea de a înlesni accesul tinerilor la meseriile din sectorul pescuitului cu ajutorul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al altor mijloace de finanțare ale Uniunii;

36.  decide, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu angajamentele sale internaționale în materie de combatere a schimbărilor climatice, să propună o majorare cu 21,2 milioane EUR peste nivelul din PB a creditelor destinate acțiunilor legate de climă; reiterează faptul că Curtea de Conturi Europeană (CCE) și ECOFIN au constatat că bugetul Uniunii nu este în conformitate cu obiectivele sale în materie de climă;

37.  reamintește că banii contribuabililor nu ar trebui folosiți pentru a sprijini reproducerea sau creșterea taurilor destinați luptelor; consideră că reproducerea sau creșterea animalelor în acest scop nu ar trebui să fie eligibilă pentru plățile de bază și solicită Comisiei să prezinte o propunere în vederea modificării legislației actuale în această privință;

38.  majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 78,1 milioane EUR, lăsând astfel o marjă de 619,7 milioane EUR sub plafonul pentru creditele de angajament de la rubrica 2, după deducerea creditelor alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare;

39.  subliniază cu regret faptul că dezastrele îi afectează în general pe cei care dispun de mai puține mijloace pentru a se proteja, fie că este vorba de persoane sau de state; consideră că reacția la dezastrele naturale sau provocate de om ar trebui să fie cât mai rapidă cu putință, astfel încât daunele să fie minime și oamenii și bunurile să poată fi salvate; atrage atenția asupra necesității unei creșteri suplimentare a fondurilor, în special în liniile bugetare legate de Prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre în interiorul Uniunii, ținând seama, în special, de incendiile din Spania și Portugalia (având ca rezultat pierderea tragică de vieți omenești), care au un impact dramatic și substanțial asupra cetățenilor;

40.  atrage atenția asupra factorilor care amenință numeroase ecosisteme forestiere, cum ar fi, printre altele, răspândirea speciilor alogene invazive, organismele dăunătoare (precum nematodul de pin și altele) și incendiile forestiere; consideră că ar trebui canalizate resurse financiare suficiente prin programele și măsurile de sprijin comunitar, pentru a se evalua situația ecologică și fitosanitară a pădurilor și pentru a sprijini măsurile de reabilitare a acestora, inclusiv reîmpădurirea; observă că aceste resurse sunt deosebit de importante și reprezintă o urgență pentru unele state membre, ca de pildă Portugalia și Spania, în urma incendiilor succesive care le-au afectat recent teritoriul național;

Rubrica 3 - Securitate și cetățenie

41.  subliniază că, pentru Parlament, abordarea aspectelor legate de migrație și de securitate trebuie să rămână priorități de prim rang ale Uniunii și își reiterează convingerea că plafonul de la rubrica 3 s-a dovedit a nu fi nici pe departe suficient pentru a putea asigura un nivel adecvat de finanțare a dimensiunii interne a acestor provocări;

42.  ia act de faptul că, deși numărul de migranți care au pătruns pe teritoriul Uniunii pe rutele din centrul și estul Mării Mediterane a scăzut în primele nouă luni ale anului 2017, presiunea asupra rutei vest-mediteraneene persistă; observă că peste o sută de mii de migranți și refugiați au intrat în Europa pe mare în primele nouă luni ale anului 2017, peste 75 % sosind în Italia, iar restul fiind împărțiți între Grecia, Cipru și Spania; consideră că este necesară o finanțare majorată pentru a acoperi pe deplin nevoile Uniunii în domeniul migrației, în special prin Fondul pentru azil, migrație și integrare cu scopul de a sprijini statele membre să îmbunătățească măsurile și practicile de integrare a persoanelor care au nevoie de protecție internațională, în special a minorilor neînsoțiți, și, dacă este necesar, să efectueze operațiuni de returnare a celor care nu au dreptul la protecție, respectând pe deplin principiul nereturnării; în acest context insistă, de asemenea, asupra faptului că EASO trebuie să fie dotată cu resurse financiare și umane adecvate pentru a permite agenției să își îndeplinească sarcinile ce i-au fost atribuite;

43.  se pronunță în favoarea creării unei linii bugetare noi destinate unui fond european pentru căutare și salvare, cu scopul de a sprijini statele membre să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul dreptului maritim internațional; solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă privind înființarea unui astfel de fond european pentru căutare și salvare;

44.  este convins că, pentru a aborda în mod eficace problemele de securitate cu care se confruntă cetățenii Uniunii, bugetul Fondului pentru securitate internă trebuie să fie suplimentat pentru a asigura faptul că statele membre sunt mai bine pregătite în lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate transfrontaliere, a radicalizării și a criminalității informatice; subliniază, în special, că trebuie prevăzute resurse suficiente pentru consolidarea infrastructurilor de securitate și promovarea schimbului de informații între agențiile de aplicare a legii și autoritățile naționale, inclusiv prin îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații, garantând, în același timp, respectarea drepturilor și libertăților individuale;

45.  subliniază rolul esențial jucat de agențiile Uniunii din domeniul justiției și al afacerilor interne în abordarea problemelor stringente ale cetățenilor Uniunii; decide, prin urmare, să majoreze creditele bugetare și efectivul de personal al Europol, inclusiv să creeze 7 posturi pentru noua unitate operațională denumită Unitatea operațională a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru copiii dispăruți, precum și să consolideze Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii Europene (Eurojust), EASO și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL); reamintește contribuția acestor agenții la consolidarea cooperării dintre statele membre în domeniu;

46.  solicită Comisiei ca, în funcție de progresele efective realizate în cadrul negocierilor interinstituționale în curs, să furnizeze informații actualizate cu privire la implicațiile financiare, pentru exercițiul 2018, ale propunerilor legislative în curs ce intră în domeniul de aplicare a Agendei europene privind migrația, în special în ceea ce privește reforma sistemului de la Dublin, sistemul de intrare/ieșire, sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile și EASO, pentru a putea ține seama de aceste implicații în etapa de conciliere;

47.  regretă reducerile arbitrare de peste 30 de milioane EUR în credite de angajament impuse de Consiliu în cazul a numeroase programe din domeniul culturii, cetățeniei, justiției, sănătății publice, drepturilor consumatorilor și protecției civile, fără a ține seama de ratele de execuție excelente ale acestor programe și de faptul că nivelul finanțării este deja insuficient, numeroase proiecte de foarte bună calitate rămânând astfel nefinanțate; reinstituie la nivelul din PB toate liniile bugetare reduse de Consiliu și propune majorări suplimentare la liniile relevante;

48.  își reiterează convingerea că este timpul să se consolideze finanțarea pentru programele importante ale Uniunii în domeniile culturii și cetățeniei, îndeosebi Europa creativă și Europa pentru cetățeni, care au un rol esențial în sprijinirea industriilor culturale și creative, precum și cetățenia participativă, în special având în vedere alegerile europene din 2019; reiterează faptul că toate instituțiile trebuie să respecte acordul politic convenit privind finanțarea în 2018 a Anului european al patrimoniului cultural, oferind suficiente credite pentru finanțarea sa prin intermediul subprogramului „Cultura” al programului „Europa creativă” , în lipsa unei linii bugetare separate pentru Anul european al patrimoniului cultural; îi cere Comisiei să reexamineze inițiativele din cadrul liniei bugetare „acțiuni multimedia” pentru a fi siguri că bugetul permite efectiv să se susțină o acoperire mediatică independentă de înaltă calitate a afacerilor Uniunii;

49.  își exprimă sprijinul față de creșterea transparenței și a vizibilității în ceea ce privește obiectivul Daphne al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, ca instrument esențial al Uniunii pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, tinerilor, femeilor, persoanelor LGBTI și a altor grupuri vulnerabile; sprijină înființarea unui centru european de monitorizare a violenței bazate pe gen în cadrul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați;

50.  decide să majoreze creditele de angajament de la rubrica 3 cu 108,8 milioane EUR peste PB, cu excepția creditelor alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare, și propune ca această majorare să se realizeze printr-o mobilizare suplimentară a Instrumentului de flexibilitate;

Rubrica 4 – Europa globală

51.  subliniază, încă o dată, faptul că domeniul acțiunii externe a Uniunii se confruntă cu nevoi de finanțare tot mai stringente, care depășesc cu mult volumul actual al rubricii 4; consideră că și în anii care vor urma va fi necesar să se abordeze în mod dinamic mobilizarea bugetului Uniunii pentru a răspunde la provocarea reprezentată de migrație; subliniază că o creștere anuală ad-hoc, cum este cea din 2017, nu poate să fie considerată suficientă, date fiind multiplele provocări complexe cu care se confruntă Uniunea și nevoia urgentă de a consolida prezența Uniunii pe plan extern în actualul context mondial globalizat;

52.  consideră că ar trebui să se acorde prioritate țărilor aflate în imediata vecinătate a Uniunii, precum și măsurilor prin care se pot aborda principalele probleme cu care se confruntă acestea, și anume criza migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente din vecinătatea sudică, precum și agresiunea Rusiei în țările din vecinătatea estică; consideră că stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea Uniunii sunt benefice atât pentru regiunile în cauză, cât și pentru Uniune în ansamblul său; își reiterează solicitarea de a crește sprijinul pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Autoritatea Palestiniană și UNRWA pentru a răspunde nevoilor în creștere, cu scopul de a atinge obiectivul declarat al Uniunii de promovare a dezvoltării și a stabilității în regiune și de a sprijini capacitatea de rezistență a palestinienilor; reafirmă că susținerea țărilor care implementează acorduri de asociere cu Uniunea este esențială pentru a facilita reformele politice și economice, dar atrage atenția că această susținere ar trebui acordată numai dacă țările respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate, mai ales în ceea ce privește statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice; prin urmare, decide să majoreze resursele pentru Instrumentul european de vecinătate (IEV), Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) și pentru asistența macrofinanciară (AMF);

53.  subliniază importanța rolului pe care Europa îl joacă la nivel mondial în eradicarea sărăciei și asigurarea dezvoltării celor mai defavorizate regiuni, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; prin urmare, alocă resurse financiare suplimentare pentru Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și ajutorul umanitar; reamintește că, întrucât o proporție semnificativă a migranților care traversează Marea Mediterană provin din Africa Subsahariană, sprijinul Uniunii în această regiune este esențial pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației;

54.  se opune reducerii drastice a contribuțiilor financiare din partea instrumentelor financiare externe (IEV, IPA, IP și ICD) la programul Erasmus+, în ciuda faptului că programele de schimburi între tineri pot fi considerate una dintre cele mai reușite investiții pe termen lung în diplomația culturală și în înțelegerea reciprocă și decide, prin urmare, să majoreze aceste contribuții;

55.  având în vedere înrăutățirea îngrijorătoare a situației în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului, decide să reducă sprijinul acordat reformelor politice în Turcia; decide să înscrie în rezervă o parte din creditele disponibile, care urmează a fi eliberate atunci când Turcia realizează îmbunătățiri măsurabile în domeniile statului de drept, democrației, drepturilor omului și libertății presei, în acest caz fondurile fiind redirecționate către organizațiile societății civile, pentru a le permite să adopte măsuri de sprijinire a acestor obiective;

56.  este de părere că, pentru a combate în mod adecvat campaniile de dezinformare, precum și pentru a promova o imagine obiectivă a Uniunii în afara granițelor sale, este nevoie de mijloace financiare suplimentare; solicită, prin urmare, să se consolideze finanțarea destinată contracarării campaniilor de dezinformare și atacurilor cibernetice; decide, prin urmare, să majoreze resursele pentru acțiunile de comunicare strategică care urmează să fie desfășurate în țările din vecinătate, precum și în Balcanii de Vest; reamintește importanța investițiilor în vizibilitatea acțiunii externe a Uniunii pentru a spori impactul finanțării în acest domeniu și pentru a consolida diplomația publică a Uniunii în conformitate cu ambițiile Strategiei globale;

57.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea maroniților care doresc să se relocheze și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

58.  subliniază că tendința Comisiei de a recurge la mecanisme bugetare secundare precum fondurile fiduciare și alte instrumente similare nu s-a dovedit a fi întotdeauna un succes; este preocupat că constituirea de instrumente financiare în afara bugetului Uniunii ar putea să amenințe unitatea sa și să eludeze procedura bugetară și totodată să submineze gestionarea transparentă a bugetului și să limiteze dreptul Parlamentului de a exercita un control eficace asupra cheltuielilor; consideră, prin urmare, că instrumentele externe care au apărut în ultimii ani trebuie să fie incluse în bugetul Uniunii, astfel încât Parlamentul să poată exercita un control deplin asupra utilizării acestor instrumente; ia act de faptul că, până la sfârșitul lunii septembrie 2017, a fost angajată în bugetul pe 2017 o sumă totală de 795,4 milioane EUR pentru fondurile fiduciare ale UE; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului suma pe care intenționează să o angajeze în 2018 pentru fondurile fiduciare; își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că contribuțiile statelor membre la aceste fonduri tind să nu fie pe măsura promisiunilor lor; ia act de Raportul special nr. 11/2017 al CCE privind Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană; este preocupat de deficiențele identificate de CCE, cum ar fi lipsa evaluării nevoilor globale și mecanismele disfuncționale de coordonare cu alți donatori; își exprimă intenția de a evalua valoarea adăugată a fondurilor fiduciare ale UE ca instrument de politică externă a Uniunii;

59.  reamintește că, în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul privind CFM, toate cheltuielile și veniturile Uniunii și Euratom sunt înscrise în bugetul general al Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul financiar; solicită Comisiei să mențină unitatea bugetului și să o considere un principiu director atunci când lansează noi inițiative;

60.  subliniază importanța misiunilor de observare a alegerilor pentru întărirea instituțiilor democratice și instaurarea încrederii publice în procesele electorale, care în schimb promovează consolidarea păcii și stabilitatea; subliniază necesitatea de a asigura resurse financiare suficiente pentru atingerea acestui obiectiv;

61.  subliniază că fondurile ICD nu trebuie redirecționate pentru a finanța noua inițiativă de consolidare a capacităților pentru securitate și dezvoltare (CBSD) din cadrul IcSP; deplânge propunerea din PB de a redistribui fonduri ICD în valoare de 7,5 milioane EUR către CBSD și subliniază nevoia urgentă de a găsi soluții alternative pentru a acoperi această lacună;

62.  își reiterează solicitarea ca linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE să fie transferată, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, din bugetul PESC către bugetul administrativ al SEAE, pentru a consolida și mai mult activitățile diplomatice ale Uniunii;

63.  decide, prin urmare, să anuleze aproape toate reducerile impuse de Consiliu și să consolideze fondurile alocate rubricii 4 cu 299,7 milioane EUR în credite de angajament peste nivelul din PB (sumă ce nu include creditele alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare, transferul reprezentanților speciali ai UE și reducerile adoptate deja);

Rubrica 5 – Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

64.  consideră că reducerile propuse de Consiliu nu reflectă nevoile reale, punând astfel în pericol cheltuielile administrative, care au fost deja raționalizate în mod semnificativ; reinstituie, așadar, la nivelul din PB toate cheltuielile administrative ale Comisiei, inclusiv cheltuielile de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și pentru cercetare;

65.  decide, în conformitate cu concluziile „Avizului comun al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind trei aspecte ale relației dintre OLAF și comitetul de supraveghere al acestuia”, din 12 septembrie 2016, să înscrie în rezervă 10 % din creditele alocate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) până în momentul în care Comitetului de supraveghere i se asigură accesul la dosarele cazurilor OLAF, aprobând totodată o ușoară majorare a bugetului OLAF, în conformitate cu responsabilitățile sale sporite;

66.  observă că, la începutul anului 2017, OLAF a anchetat un caz grav de fraudă vamală în Regatul Unit, care a fost cauzat de subevaluarea produselor importate și care a generat o pierdere de venituri de aproape 2 miliarde EUR la bugetul Uniunii în perioada 2013-2016; este îngrijorat că frauda nu a încetat până în prezent și că se înregistrează în continuare pierderi la bugetul Uniunii; solicită Comisiei să țină seama de reacția lentă a administrației din Regatul Unit la recomandările sale în acest sens în cadrul negocierilor aferente Brexitului; solicită statelor membre care au obiectat față de cadrul juridic al Uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente să își revizuiască poziția pentru a permite o soluționare rapidă a acestei probleme;

Agențiile descentralizate

67.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite; consideră că noile posturi aprobate în poziția sa sunt necesare pentru a îndeplini sarcini suplimentare ca urmare a noilor evoluții politice și a noii legislații; își reiterează angajamentul de a menține resursele și, dacă este necesar, de a furniza resurse suplimentare pentru a asigura buna funcționare a agențiilor;

68.  în contextul provocărilor cu care se confruntă în continuare Uniunea în ceea ce privește migrația și securitatea și având în vedere necesitatea unui răspuns coordonat la nivel european, decide să majoreze creditele alocate Europol, Eurojust, CEPOL, EASO și Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

69.  reamintește faptul că este important ca Uniunea să se axeze pe competitivitatea pentru creștere economică și locuri de muncă; reamintește faptul că dezvoltarea deplină și punerea în aplicare de către Uniune a proiectelor sale Galileo și EGNOS, pentru care Agenția GNSS European (GSA) este parțial responsabilă, constituie o prioritate strategică pentru Uniune; reamintește că GSA se confruntă cu un deficit de resurse în domeniul securității cibernetice și al serviciului public reglementat și decide, prin urmare, să majoreze nivelul creditelor alocate acesteia;

70.  consideră că Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) are nevoie de credite și de resurse umane suplimentare pentru a-și îndeplini misiunea extinsă legată de transpunerea în practică a codurilor de rețea pentru energie electrică și gaze și a orientărilor aferente, precum și de monitorizarea transpunerii;

71.  reamintește îndeosebi că Agenția Europeană de Mediu (AEM) ajută Uniunea să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirea mediului, integrarea considerentelor de mediu în politicile economice și realizarea tranziției către durabilitate și că, în contextul politicii Uniunii privind clima și energia pentru 2030, Comisia a propus o activitate nouă pentru AEM în domeniul guvernanței uniunii energetice fără a suplimenta deloc schema de personal în acest scop;

72.  subliniază că, deși în prezent resursele bugetare și numărul de posturi alocate Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă par să fie adecvate, în viitor vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele operaționale și personalul;

73.  salută includerea unor resurse adecvate prevăzute în bugetul pe 2018 pentru a susține autoritățile europene de supraveghere (AES); subliniază că rolul AES este esențial pentru a promova punerea în aplicare consecventă a legislației Uniunii și o mai bună coordonare între autoritățile naționale și pentru a asigura stabilitate financiară, piețe financiare mai bine integrate, protecția consumatorilor și convergența în materie de supraveghere; subliniază că, în interesul unei utilizări prudente a bugetelor lor, AES trebuie, în permanență, să se limiteze strict la sarcinile și la mandatul care le-au fost încredințate de legiuitorul Uniunii;

74.  reiterează faptul că, astfel cum a fost convenit în cadrul AII din 2 decembrie 2013, 2018 este ultimul an de punere în aplicare a reducerii cu 5 % a personalului și de redistribuire a personalului din agenții; își reiterează opoziția față de orice continuare a unei abordări globale privind resursele agenției după 2018; își reafirmă deschiderea față de îmbunătățirea eficienței între agenții prin intensificarea cooperării administrative sau chiar prin fuziuni, acolo unde este cazul, și prin partajarea anumitor funcții cu Comisia sau cu o altă agenție; salută, în acest sens, inițiativa de a coordona în continuare activitățile agenției prin intermediul Secretariatului permanent al rețelei agențiilor UE (denumit în prezent Oficiul comun de sprijin) și sprijină înscrierea unui post suplimentar în organigrama Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară ale cărui costuri vor fi mutualizate din bugetele existente ale agențiilor Uniunii și care va fi detașat la oficiul respectiv;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

75.  decide să adopte un pachet de compromis care conține un număr limitat de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzând inițiativele pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de disponibilitatea unor marje reduse, precum și de plafoanele PP și AP;

76.  subliniază, prin urmare, eforturile depuse de Parlamentul European în acest sens și solicită Comisiei să dea dovadă de bunăvoință la punerea în aplicare a PP-AP adoptate la sfârșitul procedurii bugetare, indiferent de evaluarea sa privind capacitatea de punere în aplicare, la fel ca în cazul oricărei decizii a Parlamentului European și a Consiliului;

Instrumente speciale

77.  reamintește utilitatea unor instrumente speciale pentru a asigura o marjă de flexibilitate în ciuda plafoanelor foarte strânse prevăzute de actualul CFM și salută îmbunătățirile aduse de revizuirea la jumătatea perioadei a Regulamentului privind CFM; solicită să se utilizeze la maximum posibilitățile oferite de Instrumentul de flexibilitate, de marja globală pentru angajamente și de marja pentru situații neprevăzute pentru a finanța gama largă de noi provocări și responsabilități suplimentare cărora trebuie să le facă față bugetul Uniunii;

78.  solicită majorarea rezervei pentru ajutoare de urgență și a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) având în vedere dezastrele tragice survenite în ultima vreme, și anume incendiile și seceta extremă din Portugalia și din Spania;

79.  reamintește, de asemenea, importanța Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), a rezervei pentru ajutoare de urgență și a Fondului de solidaritate al UE (FSUE); sprijină intenția Comisiei de a face posibilă o mobilizare mai rapidă a FSUE prin plasarea majorității creditelor care îi sunt alocate într-o rezervă în bugetul Uniunii, care se adaugă la sumele deja înscrise în buget pentru plata avansurilor; regretă reducerea propusă de Consiliu în această privință și decide să reinstituie parțial nivelul creditelor din PB, cu excepția sumei care a fost alocată anticipat în 2017 prin intermediul bugetului rectificativ nr. 4/2017 și a mobilizării FSUE pentru Italia; solicită extinderea domeniului de aplicare a FSUE pentru a oferi asistență victimelor actelor de terorism și familiilor acestora;

Plăți

80.  își exprimă îngrijorarea cu privire la actuala tendință de subutilizare a creditelor de plată constatată în ansamblul bugetului Uniunii, nu numai la subrubrica 1b, ci și la rubricile 3 și 4, în ciuda nevoii de a face față apariției unor noi provocări și instituirii unor mecanisme de finanțare flexibile; reamintește că în ultimii doi ani nivelul plăților din bugetul Uniunii a fost redus considerabil, această reducere fiind asociată cu un nivel ridicat al excedentului bugetar; își exprimă, prin urmare, îngrijorarea cu privire la marja fără precedent de 10 miliarde EUR rămasă sub plafonul de plăți în actualul PB, ceea ce reflectă o tendință de subutilizare a creditelor, care ar putea conduce la o presiune acută asupra plăților la finalul actualului CFM;

81.  insistă asupra necesității de a se reinstitui la nivelul din PB creditele de plată de la toate liniile reduse de Consiliu și de a se majora creditele de plată în mod punctual, în special la liniile în cadrul cărora au fost modificate creditele de angajament;

Alte secțiuni

82.  regretă practica utilizată de Consiliu în repetate rânduri, care constă în creșterea reducerii forfetare standard pentru instituțiile Uniunii; consideră că această practică are un puternic efect perturbator asupra bugetelor instituțiilor ale căror rate de reducere sunt precise în mod tradițional; consideră că această abordare nu constituie nici o reducere punctuală, nici un exemplu de bună gestiune financiară; reinstituie, prin urmare, rata de reducere la nivelul din PB;

Secțiunea I – Parlamentul European

83.  menține nivelul global al bugetului său pentru 2018, astfel cum a fost adoptat în Rezoluția sa sus-menționată din 5 aprilie 2017, care însumează 1 953 483 373 EUR; include ajustări tehnice neutre din punct de vedere bugetar, pentru a ține seama de o serie de informații actualizate care nu erau disponibile la începutul acestui an;

84.  constată că nivelul bugetului estimat pentru 2018 corespunde unui procent de 18,88 %, fiind mai mic decât cel din 2017 (19,25 %) și cel mai mic procent din cadrul rubricii 5 înregistrat în ultimii cincisprezece ani; cu toate acestea, insistă că dorința de a reduce cât mai mult posibil cheltuielile Parlamentului European nu ar trebui să rezulte într-o reducere a capacității Parlamentului de a-și desfășura activitatea legislativă obișnuită;

85.  reamintește prioritățile Parlamentului European pentru următorul exercițiu financiar, și anume consolidarea măsurilor de securitate adoptate deja și creșterea rezistenței Parlamentului în fața atacurilor cibernetice; îmbunătățirea transparenței propriei proceduri bugetare interne a Parlamentului; precum și direcționarea resurselor din bugetul Parlamentului către îndeplinirea funcțiilor sale esențiale legate de legiferare, activitatea sa în calitate de componentă a autorității bugetare, reprezentarea cetățenilor și controlul activității altor instituții;

86.  salută crearea grupului de lucru al Biroului Parlamentului privind indemnizația pentru cheltuieli generale; subliniază așteptările legate de o mai mare transparență în ceea ce privește indemnizația pentru cheltuieli generale și necesitatea de a lucra la definirea unor norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în cadrul acestei indemnizații, fără a cauza Parlamentului costuri suplimentare;

87.  invită Biroul să opereze următoarele modificări concrete în legătură cu indemnizația pentru cheltuieli generale:

   indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie gestionată în toate cazurile printr-un cont bancar separat,
   deputații trebuie să păstreze toate chitanțele aferente indemnizației pentru cheltuieli generale,
   sumele necheltuite din indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie să fie restituite la sfârșitul mandatului;

88.  reduce schema de personal a Secretariatului său General pe 2018 cu 60 de posturi (obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14 noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016; reamintește că cele 35 de posturi acordate Parlamentului European în 2016 erau legate de noile activități de consolidare a securității și, astfel, au fost scutite de aplicarea măsurilor impuse în vederea reducerii personalului, astfel cum s-a confirmat la adoptarea bugetului rectificativ nr. 3/2016 și a bugetului general pentru 2017(10); solicită Comisiei să își adapteze tabelele de monitorizare în consecință, pentru a furniza Parlamentului European și Consiliului informații corecte în toate etapele procedurii;

89.  salută schimbul de opinii cu privire la politica imobiliară a Parlamentului, care a avut loc la 11 iulie 2017 și la care au participat Comisia pentru bugete, Secretarul General și vicepreședinții responsabili pentru politica imobiliară a Parlamentului; consideră că acest dialog ar trebui să fie un proces continuu, în special în perspectiva viitoarelor discuții care vor fi inițiate de Birou privind renovarea clădirii Paul Henri-Spaak;

90.  își reiterează poziția, astfel cum a fost formulată în rezoluția sa sus-menționată din 5 aprilie 2017, cu privire la faptul că mecanismele de control utilizate în cazul partidelor politice europene și al fundațiilor politice europene pot fi îmbunătățite în continuare; ia act, în acest sens, de propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014(11) și salută orice efort de îmbunătățire a gradului de responsabilitate și a transparenței în efectuarea cheltuielilor;

91.  reamintește analiza ECA din 2014 care estima costurile dispersiei geografice a Parlamentului la 114 milioane EUR pe an; în plus, ia act de constatarea prezentată în rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene(12) că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului reprezintă rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; subliniază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor bugetare relevante;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

92.  reinstituie la nivelul din PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu, care sunt esențiale pentru funcționarea Curții, și restabilește nivelul de finanțare prevăzut de estimări pentru două posturi bugetare, pentru a spori capacitatea Curții de a face față unei cereri din ce în ce mai ridicate în domeniul serviciilor de traducere;

93.  pune la îndoială veridicitatea declarației unilaterale a Consiliului și a anexei conexe în ceea ce privește reducerea cu 5 % a personalului, incluse în poziția Consiliului privind PB pe 2018, conform cărora Curtea trebuie să reducă încă 19 posturi din schema sa de personal; subliniază că cele 19 posturi în cauză reprezintă cele 12 și 7 posturi acordate în mod justificat de Parlament și Consiliu în cursul procedurilor bugetare pe 2015 și, respectiv, 2016, deoarece au apărut nevoi suplimentare, și insistă deci ca cele 19 posturi să nu fie din nou eliminate, deoarece Curtea a realizat deja în mod corespunzător obiectivul de reducere a personalului cu 5 % prin eliminarea a 98 de posturi în perioada 2013-2017;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

94.  reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu, pentru a-i permite Curții de Conturi să își pună în aplicare programul de lucru și să prezinte rapoartele de audit planificate;

95.  instituie o rezervă la postul „Consultări, studii și monitorizări cu caracter limitat”, în așteptarea rezultatului negocierilor în curs privind revizuirea Regulamentului financiar, precum și a revizuirii care va intra în vigoare în 2018;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

96.  reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu;

97.  majorează peste nivelul PB două linii bugetare prin care se finanțează activitatea grupurilor consultative interne în acordurile comerciale;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

98.  reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu;

99.  majorează peste nivelul PB o serie de linii bugetare în conformitate cu estimările Comitetului Regiunilor;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

100.  salută rezultatele demersurilor întreprinse de Ombudsman pentru a realiza economii în bugetul său prin sporirea eficienței în comparație cu anul precedent;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

101.  își exprimă surprinderea în legătură cu decizia Consiliului de a reduce bugetul Autorității Europene pentru Protecția Datelor, având în vedere sarcinile suplimentare care îi sunt conferite instituției de Parlamentul European și de Consiliu; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a-i permite Autorității Europene pentru Protecția Datelor să-și îndeplinească obligațiile și angajamentele;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

102.  reinstituie toate liniile bugetare reduse de Consiliu;

103.  instituie un post bugetar pentru capacitatea de comunicare strategică, în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2015, și decide să acorde SEAE personalul și instrumentele necesare pentru a reacționa la dezinformarea propagată de țări terțe și actori nestatali;

104.  decide, în plus, să transfere linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE de la capitolul bugetar PESC către bugetul SEAE pentru a spori coerența acțiunii externe a Uniunii;

105.  decide să pună la dispoziție un cuantum suplimentar față de estimările bugetare ale SEAE pentru stagiarii din cadrul delegațiilor Uniunii, ca răspuns la constatările din ancheta Ombudsmanului European privind stagiile neremunerate(13);

o
o   o

106.  ia act de declarația unilaterală a Franței și a Luxemburgului anexată la poziția Consiliului privind proiectul de buget pentru exercițiul financiar 2018, astfel cum a fost adoptată la 4 septembrie 2017; reamintește că, la trilogul bugetar de primăvară din 27 martie 2017, reprezentanții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei au convenit asupra calendarului pragmatic privind desfășurarea procedurii bugetare, inclusiv asupra datelor privind perioada de conciliere; reamintește că Consiliul Afaceri Generale a aprobat acest calendar pragmatic la reuniunea sa din 25 aprilie 2017, în deplină cunoaștere a calendarului perioadelor de sesiune ale Parlamentului din 2017; constată, prin urmare, că procedura bugetară se desfășoară în conformitate cu calendarul pragmatic convenit între cele trei instituții;

107.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0085.
(6) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0114.
(7) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0302.
(8) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(9) Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, 20.10.2010, p. 33).
(10) Texte adoptate, P8_TA(2016)0401 / P8_TA(2016)0411.
(11) COM(2017)0481.
(12) JO C 436, 24.11.2016, p. 2.
(13) Ombudsmanul European, 454.2014/PMC.

Notă juridică