Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2130(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0308/2017

Texte depuse :

A8-0308/2017

Dezbateri :

PV 14/11/2017 - 14
CRE 14/11/2017 - 14

Voturi :

PV 15/11/2017 - 13.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0440

Texte adoptate
PDF 294kWORD 62k
Miercuri, 15 noiembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Parteneriatul Estic: summitul din noiembrie 2017
P8_TA(2017)0440A8-0308/2017

Recomandarea din 15 noiembrie 2017 a Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul Estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017 (2017/2130(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3 și 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37, din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere lansarea Parteneriatului Estic la Praga, la 7 mai 2009, ca un efort comun al UE și al partenerilor săi estici, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,

–  având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului Estic, de la Varșovia în 2011, de la Vilnius în 2013 și de la Riga în 2015,

–  având în vedere Declarația liderilor celor 27 de state membre și a Consiliului European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene, adoptată la 25 martie 2017, la Roma,

–  având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, Forumului societății civile al Parteneriatului Estic, precum și ale Comitetului Regiunilor și Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul Estic (CORLEAP),

–  având în vedere comunicările Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Politica europeană de vecinătate (PEV), în special raportul din 2017 privind realizarea revizuirii PEV (JOIN(2017)0018) și documentul de lucru revizuit din 2017, intitulat „Parteneriatul Estic - 20 de obiective concrete pentru 2020: Concentrarea asupra priorităților esențiale și a rezultatelor tangibile” (SWD(2017)0300), precum și comunicarea din 2016 intitulată „Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind PEV și Parteneriatul Estic,

–  având în vedere recomandarea sa din 5 iulie 2017 adresată Consiliului, referitoare la cea de a 72-a Sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite(1), rezoluțiile sale, în special cea din 15 iunie 2017, referitoare la cazul lui Afgan Mukhtarli și situația mass-mediei în Azerbaidjan(2), cea din 6 aprilie 2017(3) și cea din 24 noiembrie 2016(4) referitoare la Belarus, cea din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017(5), cea din 13 decembrie 2016 referitoare la drepturile femeilor în țările din Parteneriatului Estic(6), cea din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Georgia, Moldova și Ucraina(7), și cea din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(8),

–  având în vedere Declarația comună a parlamentelor Georgiei, Moldovei și Ucrainei din 3 iulie 2017,

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0308/2017),

A.  întrucât Parteneriatul Estic este bazat pe un angajament comun între Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană de a-și aprofunda relațiile și de a adera la dreptul internațional și valorile fundamentale, printre care democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a egalității de gen, precum și pentru economia de piață, dezvoltarea sustenabilă și buna guvernanță;

B.  întrucât Parteneriatul Estic urmărește obiective comune de promovare a stabilității, încrederii și cooperării, de susținere a reformelor democratice, a relațiilor de bună vecinătate, a soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării regionale, de îmbunătățire a contactelor interpersonale și de stimulare a comerțului, pentru a intensifica dialogul și asocierea politică și a consolida cooperarea și integrarea economică;

C.  întrucât, prin Strategia globală și PEV revizuită, UE urmărește să-și apropie partenerii prin accelerarea asocierii politice și a integrării economice cu UE, dar și să promoveze stabilizarea politică, reziliența societală și prosperitatea economică în vecinătatea sa, oferind totodată posibilitatea unor relații economice și politice privilegiate, în funcție de nivelul de ambiție al fiecărei țări partenere;

D.  întrucât, având în vedere că UE consideră cooperarea o valoare în sine și este ferm convinsă că aceasta conduce la situații reciproc avantajoase pentru toate părțile implicate, s-a angajat să continue să colaboreze cu toate țările Parteneriatului Estic, atât timp cât valorile fundamentale europene nu sunt contestate sau subminate;

E.  întrucât UE și partenerii săi trebuie să alinieze resursele și instrumentele la angajamentele asumate și întrucât partenerii trebuie să acorde mai multă atenție punerii în aplicare a acordurilor existente;

F.  întrucât participanții la summitul de la Riga din 2015 au cerut realizarea unor progrese până la următoarea reuniune, în domeniile (1) consolidării instituțiilor și a bunei guvernări, (2) mobilității și contactelor interpersonale, (3) dezvoltării economice și oportunităților de piață și (4) conectivității, eficienței energetice, protecției mediului și schimbărilor climatice;

G.  întrucât au fost realizate progrese semnificative de la ultimul summit, în special prin încheierea și intrarea în vigoare a trei acorduri de asociere (AA), inclusiv o Zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) cu Georgia, Moldova și Ucraina, precum și prin crearea unor regimuri de liberalizare a vizelor cu Georgia și Ucraina din 2017 (și cu Moldova din 2014), încheierea negocierilor privind un acord de parteneriat consolidat și cuprinzător cu Armenia (care oferă un exemplu privind modul în care pot coexista statutul de membru în Uniunea Economică Eurasiatică și participarea la strategiile de vecinătate ale Uniunii Europene), lansarea negocierilor pentru un nou acord cuprinzător cu Azerbaidjanul și adoptarea unor reforme majore în unele dintre aceste țări, cu sprijin politic, tehnic și financiar din partea Uniunii Europene și cu continuarea politicii de implicare critică față de Belarus;

H.  întrucât, de la lansarea Parteneriatului Estic la Praga, unii membri fondatori au înregistrat o deteriorare generală a situației drepturilor omului și o inversare a tendințelor de democratizare; întrucât una dintre principalele provocări va fi facilitarea tranziției în curs către democrații favorabile incluziunii, responsabile, stabile și viabile;

I.  întrucât mobilitatea crescută și consolidarea contactelor interpersonale între țările partenere și UE rămân un instrument indispensabil pentru promovarea valorilor europene;

J.  întrucât noul plan de lucru strategic propus de Comisie și SEAE, care combină obiectivele de cooperare bilaterale și regionale, urmărește să ghideze activitatea viitoare a UE și a celor șase state partenere, axându-se pe douăzeci de obiective concrete până în 2020;

K.  întrucât independența, suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor UE din est este în continuare amenințată de conflictele regionale nesoluționate, dintre care unele au fost inițiate și sunt încă susținute în mod activ de Federația Rusă, în contradicție cu angajamentele internaționale ale acesteia de a respecta ordinea juridică internațională; întrucât UE ar trebui să joace un rol mai activ în soluționarea pașnică a conflictelor în desfășurare din vecinătatea sa; întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, anexarea Crimeei și ocuparea în continuare a două regiuni din Georgia, precum și amenințările hibride din partea Rusiei, care includ activități de destabilizare și propagandă, amenință securitatea europeană în ansamblul său;

L.  întrucât politica Parteneriatului Estic se bazează pe dreptul suveran al fiecărui partener de a-și alege nivelul de ambiție la care aspiră în relațiile sale cu UE; întrucât partenerii care urmăresc să aibă relații mai strânse cu UE ar trebui să se poată baza pe un sprijin și o asistență mai mare în vederea atingerii obiectivelor stabilite reciproc, dacă aceștia își îndeplinesc angajamentele actuale de reformă, în conformitate cu principiul „mai mult pentru mai mult”,

1.  adresează Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă următoarele recomandări:

Cu privire la viitorul Parteneriatului Estic

Cu privire la punerea în aplicare a Parteneriatului Estic

   (a) să se asigure că summitul din noiembrie 2017 va fi orientat spre viitor, va insufla o nouă forță de acțiune și va stabili o viziune politică clară pentru viitorul Parteneriatului Estic ca politică de lungă durată; să se asigure că rezultatele acestui summit vor constitui, ca prioritate primă, o bază pentru respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special respectarea democrației, a drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a statului de drept, a bunei guvernanțe, a nediscriminării și a egalității de gen, pe care se bazează Parteneriatul Estic, subliniind faptul că aceste valori se află în centrul acordurilor de asociere și recunoscând angajamentul partenerilor în cauză în direcția concretizării și promovării acestor valori;
   (b) să fie la înălțimea așteptărilor mari ale cetățenilor din toate țările partenere în ceea ce privește eradicarea corupției, combaterea criminalității organizate și consolidarea statului de drept și a bunei guvernanțe; să urmărească să obțină, prin urmare, un angajament reînnoit al partenerilor pentru adoptarea și aplicarea integrală a unor reforme legate de sistemul judiciar, de administrația publică și de lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, pe baza unor foi de parcurs corespunzătoare, care să prevadă obiective și termene-limită clar stabilite;
   (c) să consolideze societatea civilă în țările partenere și rolul său vital în cadrul Parteneriatului Estic, atât ca un actor indispensabil în procesul consolidării democrației, cât și ca o platformă pentru cooperarea regională, opunându-se categoric oricărei legi și oricăror măsuri care urmăresc să pună capăt activităților legitime ale societății civile și favorizând o implicare de mai mare profunzime a acesteia în elaborarea, controlul și monitorizarea aplicării reformelor legate de Parteneriatul Estic, precum și promovând transparența și responsabilitatea instituțiilor publice;
   (d) să încurajeze reformele electorale care asigură respectarea de către cadrele juridice a standardelor internaționale, a recomandărilor misiunilor internaționale de observare conduse de OSCE și a avizelor Comisiei de la Veneția și care se realizează printr-un proces transparent și fac obiectul unor consultări ample, întrunind, pe cât posibil, un consens al opoziției și al societății civile, pentru a îmbunătăți cadrul electoral fără a favoriza în vreun fel partidele aflate la guvernare; să asigure aplicarea strictă de către UE a condiționalității existente privind reformele electorale;
   (e) să se asigure că rezultatele finale ale summitului din noiembrie 2017 fac bilanțul realizărilor deja obținute subliniază că este necesar să se respecte toate angajamentele deja asumate și dau un nou impuls parteneriatului către viitor, inclusiv obținerea unor noi rezultate concrete pentru cetățeni, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, reducerea discrepanțelor socioeconomice, transporturile, conectivitatea, independența energetică, mobilitatea și educația, ținând seama de faptul că un instrument important în acest sens este noul Plan european de investiții externe (PIE);
   (f) să își continue acțiunile care vizează combaterea șomajului, în special în rândul tinerilor, inclusiv prin intermediul unui pachet de măsuri de susținere, cum ar fi programul EU4Youth, precum și a celor care urmăresc dezvoltarea competențelor adaptate la necesitățile în schimbare ale pieței forței de muncă, inclusiv prin educație și formare profesională, promovarea spiritului antreprenorial și a industriilor locale, sprijinirea agriculturii sustenabile, dezvoltarea turismului și a economiei digitale și dezvoltarea infrastructurii sociale și a sectorului serviciilor publice și private, printre altele, în domeniul sănătății și al asistenței medicale;
   (g) să promoveze și să sprijine în mod activ punerea în aplicare a politicilor de combatere a discriminării în toate sectoarele societății; să asigure egalitatea de gen în politicile publice și susținerea capacității de inserție profesională și a activităților antreprenoriale ale femeilor, garantând continuitatea acestei politici și după 2020;
   (h) să se angajeze să conlucreze pentru o mobilitate mai mare între UE și țările partenere; să susțină Moldova, Georgia și Ucraina în aplicarea acordului de liberalizare a vizelor și să ia măsuri pentru ca mecanismele de suspendare să nu mai fie activate în viitor, în special printr-o strânsă cooperare în domeniul poliției și al vămilor în vederea protecției împotriva pericolelor de securitate, a criminalității și a depășirilor perioadei de ședere; să deschidă dialogul privind vizele cu Armenia, pentru a încuraja progresele Azerbaidjanului în aplicarea acordurilor de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie (AFV/AR), în vederea inițierii unui dialog pe tema vizelor în viitor, precum și să finalizeze negocierile privind AFV/AR cu Belarus, în interesul cetățenilor acestei țări, cu condiția ca aceste țări să realizeze progrese semnificative în domeniul valorilor fundamentale și să respecte condițiile precise prevăzute în foile de parcurs privind liberalizarea vizelor;
   (i) să multiplice oportunitățile de cooperare mai strânsă în domeniile educației, cercetării și inovării, în special prin facilitarea participării la unele programe precum Erasmus +, „Răspândirea excelenței și extinderea participării” și EU4Innovation, precum și prin oferirea unor garanții de împrumut din partea Grupul Băncii Europene de Investiții, ca parte a programului InnovFin; să ofere sprijin pentru a reforma învățământul și a elimina decalajului în domeniul cercetării și al inovării;
   (j) să se asigure că rezultatele summitului din noiembrie 2017 vor oferi și un nou impuls pentru stimularea creșterii economice durabile, a modernizării și diversificării sectoarelor existente, a oportunităților de comerț și investiții, inclusiv a oportunităților intraregionale de cooperare transfrontalieră, în special în privința antreprenoriatului și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri);
   (k) să solicite o susținere recalibrată din partea UE pentru programele de asociere și pentru reformele structurale conexe, în special pentru cele care permit creșterea competitivității, un mediu de afaceri mai favorabil și un acces adecvat la surse de finanțare, inclusiv prin intermediul inițiativei EU4business; să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a zonelor de liber schimb aprofundat și cuprinzător pentru a evita dumpingul social și ecologic; să conceapă, în acest sens, o asistență specifică destinată IMM-urilor, pentru a le ajuta să profite pe deplin de potențialul acestor zone; să promoveze și să sprijine o reformă reală a sistemului economic care să vizeze eliminarea treptată a monopolurilor și limitarea rolului jucat de oligarhi prin introducerea unor legi adecvate, precum și printr-o reformă majoră a sectorului bancar și financiar care să vizeze combaterea spălării banilor și a evaziunii fiscale;
   (l) să susțină dezvoltarea infrastructurii de transport și conectivitate necesare, inclusiv printr-un plan de investiții ambițios pentru rețeaua principală TEN-T și prin promovarea comerțului intraregional; să sprijine proiecte de infrastructură care vor oferi noi oportunități pentru comerț și vor permite dezvoltarea comunicării și a schimburilor între UE și țările partenere, precum și între parteneri;
   (m) să crească independența și eficiența energetică prin investiții specifice și prin diversificarea surselor de energie, mai ales în ceea ce privește energiile regenerabile și reducerea dependenței de combustibili fosili, prin consolidarea cooperării în toate domeniile prioritare reglementate de uniunea energetică a UE și printr-o mai bună integrare a piețelor energetice ale partenerilor cu piața europeană a energiei, cu un accent special pe interconectivitate și infrastructură; să se asigure că toate posibilele porțiuni noi de pe uscat și din larg ale infrastructurii de conducte din regiune, inclusiv conducta de gaz Nord Stream 2, sunt pe deplin conforme cu legislația UE și cu strategia uniunii energetice și nu subminează securitatea energetică regională; să conlucreze cu partenerii din est pentru a sprijini gospodăriile cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie;
   (n) să asigure respectarea deplină a acordurilor și obligațiilor internaționale în materie de securitate nucleară și de protecție a mediului; să depună eforturi mai mari pentru îndeplinirea angajamentelor în materie de schimbări climatice, inclusiv prin sensibilizarea opiniei publice și eliminarea treptată și durabilă a centralelor nucleare învechite din Armenia și Ucraina; să urmărească îndeaproape evoluția noilor proiecte precum centrala nucleară de la Ostroveț, Belarus;
   (o) să se asigure că rezultatele reuniunii la nivel înalt din 2017 abordează și amenințările la adresa securității și conflictele care afectează independența, suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile fundamentale ale omului și stabilitatea politică, socială și economică, precum și dezvoltarea partenerilor și a regiunii în ansamblul său;
   (p) să se angajeze să sprijine unitatea de acțiune a statelor membre ale UE, menținând presiunea colectivă asupra Rusiei, a cărei prezență militară în această regiune a sporit, cu toate acestea, în anii trecuți, în special prin înăsprirea măsurilor restrictive punctuale, să soluționeze conflictul din estul Ucrainei, printr-o aplicare deplină și reală a acordurilor de la Minsk și prin menținerea misiunii de monitorizare a OSCE, să soluționeze conflictul ruso-georgian prin obținerea unor rezultate concrete în cadrul discuțiilor internaționale de la Geneva și prin punerea deplină în aplicare de către Rusia a acordului de încetare a focului din 2008, să restabilească suveranitatea deplină a Ucrainei în Crimeea, a Georgiei în teritoriile sale ocupate din Abhazia și Osetia de Sud și a Moldovei în Transnistria, să acorde atenția cuvenită situației ecologice periculoase din estul Ucrainei, să își ajute partenerii să își crească reziliența, precum și să pună capăt amenințărilor suplimentare reprezentate de asasinatele comandate de state, de războaiele cibernetice, dezinformare și alte tipuri de destabilizare;
   (q) să sublinieze că este inadmisibil ca un partener estic să participe la exerciții militare împotriva UE și/sau a unora dintre partenerii săi, cum ar fi exercițiul Zapad 2017 desfășurat de ruși în Belarus; să se asigure că partenerii nu mai iau parte la astfel de exerciții în viitor;
   (r) să solicite încetarea imediată a ostilităților militare dintre forțele armene și azere, care provoacă pierderi inutile de vieți în rândul civililor și soldaților și împiedică dezvoltarea socioeconomică; să își reafirme sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE de soluționare a conflictului din Nagorno-Karabah și pentru principiile lor de bază din 2009, printre care principiul integrității teritoriale, al autodeterminării popoarelor și al nerecurgerii la forță; să solicite Armeniei și Azerbaidjanului să relanseze negocierile cu bună credință, pentru a aplica aceste principii cu scopul de a soluționa conflictul, care nu poate fi soluționat prin recurgerea la forța militară; să solicite guvernelor Armeniei și Azerbaidjanului să poarte discuții la nivel înalt și să se angajeze să adopte măsuri de consolidare efectivă a încrederii și în dialogul dintre societatea civilă armeană și cea azeră; să condiționeze ratificarea unor noi acorduri între UE și fiecare dintre părți de asumarea unor angajamente de substanță și de realizarea unor progrese considerabile pentru soluționarea conflictului, cum ar fi menținerea acordului de încetare a focului și susținerea punerii în aplicare a principiilor de bază din 2009;
   (s) să solicite o susținere permanentă a activităților desfășurate de misiunile UE și OSCE în Georgia, Moldova și estul Ucrainei, care sunt esențiale pentru a asigura pacea și securitatea în primul rând în interesul cetățenilor din aceste zone; să asigure punerea în aplicare efectivă a mandatelor acestor misiuni și să solicite Rusiei să garanteze accesul neîngrădit al acestora; să examineze posibilitatea de a sprijini desfășurarea unei misiuni de poliție armată a OSCE în estul Ucrainei; să reflecteze, împreună cu țările partenere, asupra perspectivei unui rol consolidat al UE în soluționarea acestor conflicte, inclusiv prin desfășurarea unor reale misiuni ambițioase în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC) menite să consolideze securitatea și stabilitatea;
   (t) să invite partenerii UE la o cooperare deplină și eficace cu UE în abordarea unor provocări precum migrația ilegală, terorismul, criminalitatea cibernetică, traficul de ființe umane și contrabanda;
   (u) să ia în considerare, în cadrul politicii Parteneriatului Estic, un model de „Parteneriat Estic+” atractiv pe termen mai lung pentru țările asociate, care au înregistrat progrese mari în punerea în aplicare a reformelor care au tangență cu AA/ZLSAC, care ar putea duce, în cele din urmă , la aderarea la uniunea vamală și la spațiul Schengen, la un acces extins la piața internă a UE, la integrarea în rețelele de transport ale UE, la parteneriate industriale, la participarea în mai mare măsură la alte programe și agenții ale UE, la o cooperare mai mare în domeniul PSAC și la măsuri imediate, cum ar fi preferințe tarifare unilaterale suplimentare, un calendar concret pentru eliminarea tarifelor de roaming între parteneri și UE și la dezvoltarea rețelelor în bandă largă de mare capacitate; să deschidă modelul de „Parteneriat Estic+” și pentru alte țări din cadrul Parteneriatului Estic, din momentul în care sunt pregătite pentru astfel de angajamente consolidate și au înregistrat progrese semnificative în direcția punerii în aplicare a reformelor convenite de comun acord;
   (v) să ia în considerare, în privința țărilor neasociate, noi modalități de susținere a societății civile, a întreprinderilor, a comunităților independente academice și de presă, precum și a tinerilor, inclusiv prin finanțare suplimentară și prin parteneriate pentru mobilitate;
   (w) să se asigure că, în ambele cazuri, obiectivele comune sunt atât pe termen mediu, cât și pe termen lung, dacă este necesar, încurajând unele dintre țările partenere să meargă dincolo de logica ciclurilor electorale, înspre viziuni mai strategice;
   (x) să reafirme principiul diferențierii, precum și faptul că sfera de aplicare și gradul de cooperare cu UE sunt determinate de ambițiile acesteia și ale partenerilor, precum și de ritmul și calitatea reformelor care urmează să fie evaluate pe baza punerii lor depline și efective în aplicare, în special în ceea ce privește respectarea democrației, a drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a statului de drept și a bunei guvernanțe;
   (y) să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic are obiectivul de a crea condițiile necesare pentru o asociere politică și o integrare economică strânsă, incluzând participarea la programele UE; să reitereze faptul că acordurile de asociere cu Georgia, Moldova și Ucraina nu reprezintă obiectivul final în relațiile acestor țări cu UE; să recunoască din nou aspirațiile europene ale acestor țări; să sublinieze că, în conformitate cu articolul 49 din TUE și cu Declarația de la Roma din 25 martie 2017, orice stat european poate solicita să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să adere la criteriile de la Copenhaga și la principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului, inclusiv drepturile minorităților, și să garanteze statul de drept; să îndemne statele membre, în acest sens, să convină asupra unei declarații ambițioase pentru summitul din 2017 care să stabilească stabilește obiective pe termen lung relevante;
   (z) să invite Georgia, Moldova și Ucraina să se concentreze asupra implementării programelor de asociere, pentru a valorifica toate oportunitățile oferite de acordurile de asociere, implicându-se, de asemenea, în discuții comune privind progresele, oportunitățile și provocările legate de reformele care au tangență cu AA/ZLSAC; să reitereze importanța unei aplicări efective a reformelor menționate anterior pentru stabilitatea viitoare, dezvoltarea țărilor respective și situația bună a societăților lor; să reafirme faptul că aprofundarea relațiilor în cadrul modelului „Parteneriatului Estic+”, precum și orice perspectivă de aderare la UE impun progrese substanțiale în aplicarea reformelor, în special în ceea ce privește statul de drept, respectarea drepturilor omului și buna guvernanță;
   (aa) să instituie o condiționalitate strictă permanentă legată de nivelurile actuale și viitoare ale cooperării și susținerii partenerilor și să se asigure că este respectată; să sublinieze faptul că sprijinul financiar acordat de UE partenerilor săi va fi condiționat de realizarea unor pași concreți în materie de reforme și de punerea în aplicare efectivă a acestora și că abordarea bazată pe stimulente a UE va continua să favorizeze partenerii cei mai implicați în reforme ambițioase; să prevadă plata subvențiilor în tranșe mai mici pentru a permite UE să răspundă mai bine la crize neașteptate sau la absența reformelor; să sublinieze îndeosebi că nu se va ratifica niciun acord cuprinzător cu o țară care nu respectă valorile UE, în special prin neexecutarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și prin hărțuirea, intimidarea și persecuția apărătorilor drepturilor omului, a ONG-urilor și a jurnaliștilor; să sublinieze, de asemenea, că trebuie satisfăcute o serie de criterii clare pentru lansarea și finalizarea oricărui nou dialog cu privire la regimurile de călătorii fără vize; să reitereze faptul că regresul în raport cu realizările anterioare va conduce sistematic la suspendarea acordurilor, inclusiv în domeniul regimurilor de călătorii fără vize și al finanțării din partea UE;
   (ab) să susțină dimensiunea multilaterală a Parteneriatului Estic ca mijloc de consolidare a încrederii multilaterale, mai ales în regiunile afectate de conflicte, și de creare a unor oportunități de cooperare regională, inclusiv prin intermediul unor platforme transnaționale ale societății civile, al cooperării între autoritățile locale și regionale și al unor proiecte transfrontaliere precum programele interpersonale în cadrul cărora dialogul intercultural și generația tânără reprezintă factori ai schimbării;
   (ac) să insiste asupra importanței coerenței și eficacității comunicării cu privire la politicile legate de Parteneriatul Estic, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, precum și asupra importanței unor activități de comunicare adaptate fiecărei regiuni, mai ales pentru a remedia lipsa de cunoștințe referitoare la UE și la relațiile acesteia cu partenerii săi; să recunoască activitatea excelentă realizată până în prezent de grupul operativ East Stratcom și să îl sprijine printr-o finanțare suplimentară a activităților acestuia; să încerce să găsească o soluție la provocarea reprezentată de mai buna informare cu privire la beneficiile concrete și obiectivele Parteneriatului Estic, să combată dezinformarea prin comunicarea unor informații factuale, accesibile și de calitate în toate limbile țărilor partenere și să asigure respectarea deplină a libertății de exprimare;
   (ad) să pledeze pentru ca sprijinul acordat de UE să fie adaptat pentru a corespunde nivelului de ambiție comună în privința cooperării cu fiecare partener, conform principiului „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin”; să solicite, în special, UE să alinieze instrumente bugetare precum Instrumentul european de vecinătate și Fondul european pentru dezvoltare durabilă la sarcinile politice și la strategiile de punere în aplicare, în special în cadrul procedurilor sale bugetare anuale și multianuale;
   (ae) să salute propunerile Comisiei de a oferi partenerilor asistență macrofinanciară, insistând în același timp ca propunerile să includă o condiționalitate strictă și reală, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept (inclusiv independența sistemului judiciar și un sistemul parlamentar pluripartit), asigurarea bunei guvernări (inclusiv combaterea eficace a corupției) și apărarea drepturilor omului și a libertății mass-mediei; să transmită Parlamentului și Consiliului un raport detaliat scris, o dată la șase luni, cu privire la progresele realizate în aceste trei domenii de partenerii care beneficiază deja de acest tip de asistență; să invite Comisia să elaboreze programe de asistență macrofinanciară pentru țările partenere care au încheiat cu succes programe anterioare, să prevadă sistematic o astfel de condiționalitate în viitoarele propuneri de asistență macrofinanciară și să se asigure că este aplicată cu strictețe, mai ales în cazul Moldovei;
   (af) să solicite Comisiei, Băncii Europene de Investiții și altor instituții financiare multilaterale să depună eforturi pentru punerea în aplicare cu succes a Planului de investiții pentru Europa și a unui mecanism dedicat de sprijin pentru țările Parteneriatului Estic angajate în punerea în aplicare a acordurilor comerciale; să solicite crearea unui fond fiduciar pentru Ucraina, Georgia și Moldova, bazat pe cele mai bune practici ale instrumentelor cu donatori multipli, subliniind totodată că acest fond fiduciar ar trebui să se axeze pe investițiile publice și private, în special pe cele în infrastructura socială și economică și pe cele care cresc capacitatea de absorbție a investițiilor, precum și pe coordonarea sprijinului acordat de instituțiile financiare internaționale și de donatorii internaționali pe teren; să analizeze posibilitatea organizării unei conferințe a donatorilor pentru Ucraina, pentru a contribui la satisfacerea nevoilor umanitare ale acestei țări cauzate de conflictul din est și de anexarea Crimeei; să se asigure că utilizarea tuturor acestor fonduri este controlată cu strictețe pentru a se evita orice deturnare a acestora;
   (ag) să își reafirme susținerea categorică pentru contribuțiile și controlul parlamentar asupra politicii Parteneriatului Estic, în special în ceea ce privește impactul acestei politici asupra vieții cetățenilor; să consolideze, în acest sens, rolul Adunării Parlamentare Euronest în cadrul noii arhitecturi multilaterale a Parteneriatului Estic, precum și al comisiilor de asociere și cooperare parlamentară (CAP/CCP) ale Consiliilor de asociere sau cooperare; să salute programele în curs de realizare din cadrul Strategiei globale de susținere a democrației (SGSD); să invite membrii parlamentelor din țările partenere să conlucreze pentru a controla realizarea acestor programe și schimbul de bune practici; să intensifice implicarea în acest proces a Forumului societății civile al Parteneriatului Estic;
   (ah) să ia act de hotărârea Parlamentului de a-și intensifica monitorizarea aplicării acordurilor internaționale cu partenerii estici și controlul asupra sprijinului acordat de UE în această privință; să răspundă apelului Parlamentului către parteneri și Comisie de a crește transparența tuturor beneficiarilor fondurilor UE; să solicite Comisiei și SEAE să transmită o dată la șase luni Parlamentului și Consiliului un raport scris detaliat privind aplicarea acestor acorduri;
   (ai) să ia act de hotărârea Parlamentului de a-și intensifica controlul asupra negocierii acordurilor internaționale viitoare cu partenerii estici; să invite Consiliul să comunice Parlamentului fără întârziere toate directivele de negociere relevante din acest domeniu, în conformitate cu dispozițiile relevante din Acordul interinstituțional(9); să salute cooperarea eficace a Comisiei și a SEAE cu Parlamentul în comunicarea informațiilor cu privire la aceste negocieri, dar să le solicite, de asemenea, să-i transmită fără întârziere proiectele textelor de negociere și ale acordurilor parafate, în conformitate cu Acordul-cadru relevant(10);

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei Europene, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și, spre informare, Reprezentantul Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia, Adunării Parlamentare a OSCE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și guvernelor și parlamentelor țărilor Parteneriatului Estic.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0304.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0267.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0126.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0456.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2017)0089.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0487.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0018.
(8) JO C 265, 11.8.2017, p. 110.
(9) JO C 95, 1.4.2014, p. 1.
(10) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

Notă juridică