Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2127(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0339/2017

Texte depuse :

A8-0339/2017

Dezbateri :

PV 30/11/2017 - 4
PV 30/11/2017 - 6
CRE 30/11/2017 - 4
CRE 30/11/2017 - 6

Voturi :

PV 30/11/2017 - 8.23
CRE 30/11/2017 - 8.23
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0474

Texte adoptate
PDF 523kWORD 77k
Joi, 30 noiembrie 2017 - Bruxelles Ediţie definitivă
Implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități
P8_TA(2017)0474A8-0339/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități (2017/2127(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 9, 10, 19, 168 și articolul 216 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 3, 15, 21, 23, 25 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) și intrarea sa în vigoare în UE la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități(1),

–  având în vedere Codul de conduită dintre Consiliu, statele membre și Comisie de stabilire a modalităților interne de punere în aplicare de către Uniunea Europeană și reprezentare a acesteia în privința Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

–  având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din 2 octombrie 2015 referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Seria Tratate Europene nr. 5, 1950) și protocoalele la aceasta,

–  având în vedere Carta socială europeană (STE nr. 35, 1961, revizuită în 1996, STE nr. 163),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului Europei Rec(2002)5 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind protecția femeilor împotriva violenței, precum și Recomandarea CM/Rec(2007)17 privind standardele și mecanismele pentru egalitatea de gen,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979 și Protocolul opțional la aceasta din 6 octombrie 1999,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE(3),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(4),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 2 decembrie 2015 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (COM(2015)0615),

–  având în vedere declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei Europene referitoare la noul consens european privind dezvoltarea „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”, precum și angajamentul acesteia de a lua în considerare nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități în cooperarea pentru dezvoltare,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 februarie 2017 intitulat „Raport intermediar privind punerea în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități” (SWD(2017)0029),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” (COM(2010)0636),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2016 referitoare la aplicarea Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă („Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă”)(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului UNCRPD(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2015 referitoare la lista de probleme adoptată de Comitetul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu dizabilități în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu dizabilități în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(10),

–  având în vedere prezentarea Serviciului de Cercetare al Parlamentului European intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități”,

–  având în vedere studiul realizat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii din cadrul Parlamentului, intitulat „Discriminarea generată de intersecția dintre gen și dizabilități”,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Raportul anual pe 2016 privind activitățile Ombudsmanului European,

–  având în vedere rapoartele pe 2016 și 2017 privind drepturile fundamentale ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere rapoartele tematice ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere statisticile Eurostat pe 2014 privind persoanele cu dizabilități (accesul la piața forței de muncă, accesul la educație și formare, precum și sărăcia și inegalitățile în materie de venituri),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind „ Răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă – un viitor durabil al Europei” publicat la 20 iunie 2017,

–  având în vedere Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale (SPC/2010/10/8),

–  având în vedere noua Agendă de dezvoltare urbană (A/RES/71/256),

–  având în vedere Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind Planul de acțiune pentru egalitatea de gen 2016-2020,

–  având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația (2015-2019),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisia pentru cultură și educație, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru petiții (A8-0339/2017),

A.  întrucât, în calitate de cetățeni cu drepturi depline(11), toate persoanele cu dizabilități au drepturi egale în toate domeniile vieții și au dreptul la demnitate inalienabilă, tratament egal, viață independentă, autonomie și participare deplină în societate;

B.  întrucât se estimează că există 80 de milioane de persoane cu dizabilități în Uniunea Europeană, din care 46 de milioane sunt femei;

C.  întrucât TFUE impune Uniunii să combată discriminarea pe motiv de dizabilități în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale (articolul 10) și îi conferă puterea de a adopta acte legislative în vederea combaterii acestui tip de discriminare (articolul 19);

D.  întrucât articolele 21 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzic explicit discriminarea pe criterii de dizabilități și prevăd participarea egală a persoanelor cu dizabilități în societate;

E.  întrucât CDPD este primul tratat internațional privind drepturile omului care a fost ratificat de către UE, semnat de toate cele 28 de state membre UE și ratificat de 27; întrucât UE este cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare și unul dintre cei mai influenți actori la nivel internațional;

F.  întrucât UE se angajează să realizeze Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (ODS) în cadrul UE și al cooperării pentru dezvoltare cu țările partenere;

G.  întrucât CDPD stabilește că persoanele cu dizabilități includ persoanele care au incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea lor totală și efectivă la viața socială, în condiții de egalitate cu ceilalți; întrucât articolul 9 din CDPD a ONU are o importanță deosebită în această privință;

H.  întrucât jurisprudența Curții de Justiție confirmă că CDPD are caracter obligatoriu pentru UE și statele sale membre atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii, deoarece este un instrument din legislația secundară(12); întrucât este imperativ să se aplice legislația și instrumentele de politică existente la nivelul UE în vederea punerii în aplicare depline a CDPD;

I.  întrucât persoanele cu dizabilități reprezintă un grup eterogen și întrucât femeile, copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu nevoi complexe de asistență sau cu dizabilități temporare ori invizibile se confruntă cu obstacole suplimentare și cu multiple forme de discriminare;

J.  întrucât persoanele cu dizabilități au cheltuieli în plus, venituri mai reduse și o rată mai ridicată a șomajului; întrucât prestațiile legate de dizabilități ar trebui considerate un sprijin de stat, care urmărește să ajute aceste persoane să depășească obstacolele, pentru a participa pe deplin în societate, inclusiv prin ocuparea unui loc de muncă;

K.  întrucât copiii cu dizabilități au dreptul să locuiască cu familiile lor sau într-un mediu familial care să corespundă interesului lor superior; întrucât membrii acestor familii sunt adesea obligați să-și reducă sau să-și înceteze activitatea profesională pentru a-i îngriji pe cei cu dizabilități;

L.  întrucât principiile CDPD depășesc cu mult cadrul discriminării, deschizând calea pentru ca toate persoanele cu dizabilități și familiile lor să beneficieze în totalitate de drepturile omului, într-o societate favorabilă incluziunii;

M.  întrucât încă există documente legislative noi sau revizuite care nu conțin nicio referire la CDPD și la accesibilitate; întrucât accesibilitatea este o condiție necesară pentru participare; întrucât UE, ca parte la CDPD, are obligația de a asigura implicarea puternică și participarea activă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor ce le reprezintă la elaborarea și aplicarea legislației și a politicilor, respectând totodată diversitatea concepțiilor asupra dizabilității;

N.  întrucât stereotipurile, ideile false și prejudecățile sunt printre cauzele profunde ale discriminării, inclusiv ale celei multiple, ale stigmatizării și ale inegalității;

O.  întrucât persoanele cu dizabilități suferă deseori de lipsă de sprijin, de protecție, de comunicarea și de informare cu privire la serviciile și drepturile de asistență medicală, la protecția împotriva violenței, la îngrijirea copilului și au acces limitat sau nu au acces deloc la aceste servicii și informații; întrucât serviciile de sănătate ar trebui să fie instruite cu privire la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități;

P.  întrucât o parte considerabilă a celor 4 milioane de persoane care se confruntă în fiecare an cu lipsa unui adăpost sunt persoane cu dizabilități, fiind în mare parte trecute cu vederea ca grup țintă al CDPD și al Strategiei UE pentru persoanele cu dizabilități;

Q.  întrucât, în pofida a numeroase convenții internaționale, strategii și legislații naționale și ale UE, persoanele cu dizabilități nu sunt încă pe deplin implicate în societate și nu beneficiază în totalitate de drepturile lor; întrucât persoanele cu dizabilități pot participa numai dacă sunt incluse în viața politică și publică, unde sunt deseori subreprezentate, în conformitate cu articolul 29 din CDPD a ONU;

R.  întrucât raportul intermediar al Comisiei arată că există o întârziere evidentă în respectarea obligațiilor care decurg din CDPD, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre; întrucât există în continuare provocări și lacune în cadrul strategiei și este necesară o perspectivă pe termen lung pentru alinierea politicilor, actelor legislative și programelor UE cu CDPD;

S.  întrucât modelul de viață autonomă, evidențiat în CDPD a ONU, garantează un grad maxim de accesibilitate; întrucât accesul la alte servicii, cum ar fi un transport accesibil sau activitățile culturale și de agrement reprezintă o componentă a calității vieții și pot contribui la integrarea persoanelor cu dizabilități;

T.  întrucât accesul incluziv și activ la piața forței de muncă este esențial, fiind unul dintre mijloacele principale de promovare a autonomiei persoanelor cu dizabilități; întrucât accesul pe piața forței de muncă este de 58,5 %, comparativ cu 80,5 % în cazul persoanelor fără dizabilități, anumite grupuri confruntându-se cu discriminări suplimentare în funcție de tipul de dizabilități; întrucât economia socială oferă numeroase oportunități de angajare pentru persoanele cu dizabilități;

U.  întrucât orientările mai stricte la nivel european și resursele adecvate, precum și formarea în materie de dizabilități ar putea consolida eficacitatea și independența organismelor de promovare a egalității la nivel național;

V.  întrucât una dintre cele patru priorități stabilite de Comisie, ca urmare a Declarației de la Paris privind promovarea prin educație a spiritului cetățenesc și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, constă în „a promova educația tinerilor și a copiilor defavorizați prin asigurarea faptului că sistemele noastre de educație și formare răspund nevoilor acestora”;

W.  întrucât costul total al ținerii persoanelor cu dizabilități în afara pieței forței de muncă este mai ridicat decât în cazul în care ar primi un loc de muncă; întrucât acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele cu nevoi multiple de sprijin, în cazul în care membrii familiei ar putea fi nevoiți să devină îngrijitori;

X.  întrucât numărul persoanelor cu dizabilități care ocupă un loc de muncă poate fi mai mic decât indică datele, având în vedere că multe dintre acestea se încadrează în categoria persoanelor „care nu pot fi încadrate în muncă” sau lucrează într-un sector protejat ori în medii mai protejate și nu au statutul de angajat și, prin urmare, nu apar în datele și statisticile oficiale;

Y.  întrucât angajatorii trebuie să fie sprijiniți și încurajați, pentru a garanta că persoanele cu dizabilități sunt integrate în permanență, de la educație și până la angajare; întrucât, în acest sens, o creștere a nivelului de conștientizare din partea angajatorilor reprezintă o modalitate de combatere a discriminării la angajarea persoanelor cu dizabilități;

Z.  întrucât luarea unor măsuri la locul de muncă este esențială pentru promovarea sănătății mintale și prevenirea problemelor de sănătate mintală și a dizabilităților psihosociale;

AA.  întrucât UE este cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare și are un rol de lider în programele incluzive pentru persoanele cu dizabilități;

AB.  întrucât discriminarea la angajare nu este o problemă izolată; întrucât discriminarea în domeniul educației, al formării profesionale și al locuințelor , precum și lipsa accesului la transport echivalează cu o discriminare în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă;

AC.  întrucât 75 % dintre persoanele cu dizabilități grave nu au posibilitatea de a participa complet pe piața europeană a muncii; întrucât subocuparea și șomajul pot fi o problemă, în special pentru persoanele cu tulburări din spectrul autismului sau surde ori cu deficiențe de auz, precum și pentru nevăzători sau pentru persoanele cu surdocecitate;

AD.  întrucât ODS și pilonul drepturilor sociale ar putea fi potențiale vehicule pentru implementarea CDPD;

AE.  întrucât lipsa capacității juridice constituie un obstacol semnificativ în calea exercitării dreptului de vot, inclusiv la alegerile europene;

AF.  întrucât 34 % dintre femeile care au o problemă de sănătate sau dizabilități au fost supuse violenței fizice sau sexuale de către partener;

AG.  întrucât articolul 168 alineatul (7) din TFUE conferă statelor membre responsabilitatea de a-și defini politicile de sănătate și de a oferi servicii, ceea ce indică importanța vitală a consultării și dialogului cu statele membre pentru reușita Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități;

AH.  întrucât articolul 25 din CDPD a ONU consolidează dreptul persoanelor cu dizabilități de a se bucura de o stare optimă de sănătate, fără discriminare;

AI.  întrucât persoanele cu dizabilități sunt deosebit de vulnerabile în fața deficiențelor serviciilor de asistență medicală, sunt mai susceptibile să adopte comportamente cu risc pentru sănătate și prezintă o rată mai ridicată a deceselor premature,

Domeniile principale de acțiune

Accesibilitatea

1.  recunoaște importanța unei definiții și a unei aplicări holistice a accesibilității și a valorii sale, aceasta fiind fundamentală pentru ca persoanele cu dizabilități să beneficieze de șanse egale și de o reală incluziune și participare socială, astfel cum este recunoscut în CDPD a ONU și în conformitate cu Observația generală nr. 2 din această convenție, ținând seama de diversitatea nevoilor persoanelor cu dizabilități și promovând acordarea unei importanțe din ce în ce mai mari proiectării universale ca principiu al UE;

2.  îi reamintește Comisiei obligația de a integra aspectele legate de dizabilități și de a încuraja și promova accesibilitatea în toate domeniile de politică și recomandă crearea unor unități cu expertiză în materie de accesibilitate în cadrul ierarhiei Comisiei, care să verifice îndeplinirea acestei obligații;

3.  invită Comisia să stabilească cerințe obligatorii privind accesibilitatea spațiilor publice și, în special, a mediului construit;

4.  invită statele membre să pună în aplicare pe deplin întreaga legislație în materie de accesibilitate și să o monitorizeze în mod continuu, inclusiv Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale, pachetul privind telecomunicațiile și Directiva privind accesibilitatea site-urilor web, precum și reglementările relevante privind transporturile și drepturile pasagerilor; solicită UE, în acest context, să coordoneze și să monitorizeze implementarea acestora, pe lângă promovarea ratificării CDPD la nivel intern și extern;

5.  speră ca colegislatorii UE să adopte fără întârziere Actul european privind accesibilitatea; recomandă, pentru a transpune complet în practică CDPD, ca textul final să prevadă o accesibilitate mai mare a produselor și serviciilor pentru persoanele cu dizabilități și persoanele cu limitări funcționale; subliniază că sunt necesare norme europene privind accesibilitatea spațiilor publice și a mediului construit, precum și privind accesul la toate modurile de transport;

6.  este preocupat de faptul că monitorizarea anumitor acte legislative, cum ar fi Directiva privind accesibilitatea site-urilor web(13) sau Regulamentul privind accesibilitatea transportului feroviar (TSI-PRM)(14), se desfășoară sub forma unei autoevaluări de către sectoarele în cauză și statele membre și nu se efectuează de către o entitate independentă; recomandă, prin urmare, Comisiei să-și îmbunătățească evaluarea conformității și ia în calcul posibilitatea dezvoltării legislației privind monitorizarea, astfel încât să se asigure respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, inclusiv, de exemplu, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 261/2004(15);

7.  reamintește că punerea în aplicare a tuturor obligațiilor privind accesibilitatea necesită o finanțare suficientă la nivel european, național și local; invită UE să asigure că toate programele de finanțare sunt accesibile, că urmează conceptul designului universal și că includ un buget separat pentru accesibilitate; invită statele membre să stimuleze investițiile publice pentru accesul extins al persoanelor cu dizabilități atât la mediul fizic, cât și la cel digital;

8.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească accesibilitatea prin sprijinirea dezvoltării TIC și prin susținerea tuturor inițiativelor, inclusiv întreprinderile nou-înființate care activează în domeniul siguranței persoanelor cu dizabilități;

9.  promovează studiul și utilizarea celor mai bune practici legate de viața autonomă în UE;

10.  invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru ca numărul european unic pentru apeluri de urgență 112 să fie complet accesibil tuturor persoanelor cu orice tip de dizabilități și pentru ca toate aspectele legate de politicile și programele de reducere a riscurilor de dezastre să fie incluzive și accesibile tuturor persoanelor cu dizabilități;

11.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că condiționalitatea ex ante privind achizițiile publice pentru achiziționarea accesibilă înainte de semnarea unui contract de achiziție publică nu este suficient pusă în aplicare la nivel național; recomandă, în acest sens, crearea unui portal, asemănător cu cel al achizițiilor publice ecologice, cu toate orientările privind accesibilitatea;

12.  recomandă insistent ca formularul de depunere a plângerilor privind drepturile pasagerilor să devină pe deplin accesibil și ușor de utilizat pentru persoanele cu dizabilități, iar organismelor naționale de aplicare a legii să li se atribuie mai multe responsabilități, la fel de puternice, în ceea ce privește asigurarea respectării acestor norme;

13.  subliniază, în special, că accesibilitatea este unul dintre principiile de bază ale CDPD și o condiție necesară pentru exercitarea altor drepturi consacrate în convenție; subliniază că un număr important de petiții ale cetățenilor europeni se referă la inaccesibilitate și la existența unor obstacole arhitecturale; subliniază faptul că dreptul la accesibilitate, astfel cum este prevăzut la articolul 9 din CDPD, trebuie aplicat în mod extins, astfel încât persoanele cu dizabilități să aibă acces la mediul lor înconjurător, la transport, la facilități și servicii publice, precum și la tehnologiile informației și comunicațiilor; invită insistent Comisia și statele membre să se asigure că accesibilitatea constituie o prioritate majoră și că este mai bine integrată în toate domeniile politicilor pentru persoanele cu dizabilități;

14.  consideră că Strategia privind piața unică digitală ar trebui implementată astfel încât să se asigure accesul deplin al persoanelor cu dizabilități la toate aspectele acesteia;

Participarea

15.  salută proiectul Cardului european pentru dizabilitate; solicită Comisiei, împreună cu statele membre, să includă toate țările într-o viitoare inițiativă pe termen lung, pentru a avea același domeniu de aplicare ca și în cazul tichetului european de parcare și pentru a include accesul la servicii care fac posibilă participarea la viața culturală și turism;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea permanentă a modelului medical al dizabilității, care se axează pe diagnosticul medical al persoanelor cu dizabilități, și nu pe obstacolele ambientale cu care se confruntă; invită insistent Comisia să inițieze o revizuire a acestei abordări, în special în domeniul colectării de date; solicită statelor membre să examineze modalități prin care ar putea ajunge la o definiție comună a dizabilității;

17.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește Tratatul de la Marrakesh; subliniază că Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în avizul său din 14 februarie 2017, a afirmat că UE are competența exclusivă de a încheia Tratatul de la Marrakech, deoarece totalitatea obligațiilor acestui tratat intră într-un domeniu deja reglementat în mare măsură de norme comune ale Uniunii; recomandă ca UE și statele membre să stabilească un plan de acțiune pentru a asigura implementarea completă a acestui tratat; solicită UE să nu ratifice opțiunea cu privire la sarcina economică;

18.  consideră că fondurile structurale și de investiții europene trebuie, în special în următoarea perioadă de programare, să concorde cu CDPD a ONU, să continue să promoveze dezinstituționalizarea, ca o chestiune prioritară, și trebuie, în plus, să finanțeze servicii de sprijin pentru persoanele cu dizabilități pentru ca acestea să-și poată exercita dreptul de a trăi în mod autonom în comunitate; consideră că Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape implementarea de către statele membre a condițiilor ex ante privind trecerea de la servicii instituționale la serviciile organizate de colectivitățile locale, care trebuie să fie concrete și să facă obiectul unei evaluări continue și transparente a calității; consideră că propunerile de proiecte finanțate de UE, inclusiv cele din cadrul Fondului european pentru investiții strategice și împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții, ar trebui să respecte norme de accesibilitate bazate pe concepția proiectării universale; consideră că nu se poate conta doar pe instrumentele financiare pentru a atinge aceste obiective;

19.  subliniază faptul că trebuie asigurat accesul liber la comunicații adaptate în funcție de tipul dizabilităților și subliniază că acest lucru are o importanță vitală pentru participarea civică a persoanelor cu dizabilități;

20.  este preocupat de obstacolele în calea participării cu care se confruntă în întreaga Europă persoanele aflate sub tutelă și cele care trăiesc în instituții și invită Comisia să se asigure că persoanele private de capacitatea lor juridică pot exercita toate drepturile consacrate în tratatele și legislația Uniunii Europene; invită statele membre să promoveze participarea prin accelerarea procesului de dezinstituționalizare și înlocuirea procesului decizional prin substituție cu procesul decizional susținut;

21.  invită Comisia, ca parte a rapoartelor sale periodice privind punerea în aplicare a Directivelor 93/109/CE(16) și 94/80/CE(17) ale Consiliului, să includă o evaluare a măsurii în care acestea sunt interpretate în conformitate cu articolul 29 din CDPD;

22.  subliniază faptul că femeile și fetele cu dizabilități suferă o discriminare dublă, care decurge din intersecția genului și a dizabilității și pot fi expuse inclusiv discriminării multiple, care decurge în multe situații din intersecția genului și a dizabilității cu orientarea sexuală, vârsta, religia sau etnia;

23.  reafirmă faptul că femeile cu dizabilități sunt adesea dezavantajate mai mult decât bărbații și sunt mai frecvent expuse riscului de sărăcie și excluziune socială;

24.  consideră că Institutul European pentru Egalitatea de Gen ar trebui să ofere orientări la nivel european și la nivelul statelor membre în ceea ce privește situația caracteristică femeilor și fetelor cu dizabilități și ar trebui să le apere în mod activ cauza, pentru le asigura drepturi egale și pentru a combate discriminarea;

25.  reamintește că combaterea sărăciei și a excluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități este strâns legată de crearea unor condiții mai bune pentru membrii de familie care acționează adesea ca îngrijitori neremunerați și nu au statut de angajați; încurajează, prin urmare, statele membre să prezinte strategii naționale pentru susținerea îngrijitorilor fără statut formal, care sunt în majoritate femei din familia persoanelor cu dizabilități;

26.  subliniază faptul că numărul persoanelor în vârstă este în creștere și, conform OMS, prevalența dizabilităților este mai mare în rândul femeilor, care sunt afectate mai mult de acest fenomen, datorită speranței de viață mai mari; subliniază că, în consecință, va exista o creștere proporțională a numărului de femei cu dizabilități;

27.  subliniază valoarea instrumentelor microfinanciare pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică; invită statele membre să crească accesibilitatea acestor instrumente pentru femeile cu dizabilități;

28.  subliniază că, pentru a asigura persoanelor cu dizabilități o viață independentă, trebuie susținută cercetarea și inovarea în vederea dezvoltării unor produse destinate să ajute persoanele cu dizabilități în activitățile lor de zi cu zi;

Egalitatea

29.  subliniază că egalitatea și nediscriminarea sunt elemente centrale ale Strategiei pentru persoanele cu dizabilități;

30.  solicită Comisiei să abordeze problema dizabilităților în cadrul Angajamentului său strategic pentru egalitatea de gen pentru perioada 2016-2019;

31.  regretă profund blocajul prelungit din Consiliul European cu privire la Directiva anti-discriminare și invită statele membre să contribuie la adoptarea Directivei orizontale privind nediscriminarea(18), avansând către o soluție pragmatică și extinzând protecția împotriva discriminării în toate domeniile vieții persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin recunoașterea faptului că refuzarea unei amenajări corespunzătoare reprezintă o formă de discriminare și o discriminare multiplă și intersecțională;

32.  este îngrijorat de datele existente privind discriminarea și abuzurile la adresa persoanelor cu dizabilități; este în continuare îngrijorat de faptul că există prea multe cazuri nesemnalate, datorită inaccesibilității mecanismelor de reclamații și de raportare, precum și lipsei de încredere și cunoașterii insuficiente a drepturilor; subliniază că trebuie colectate date defalcate pe genuri și recomandă, în acest sens, crearea unei noi metode de colectare a datelor, în special pentru cazurile de refuz la îmbarcare, cât și de refuzare sau indisponibilitate a asistenței;

33.  invită statele membre să se asigure că toate organismele naționale de promovare a egalității dispun de un mandat în domeniul dizabilităților, de resurse suficiente și de independența de a oferi victimelor discriminării asistența necesară, precum și că orice extindere a mandatului este însoțită de o creștere a resurselor umane;

34.  invită UE și statele membre să finanțeze programe de instruire și să dezvolte modele de bune practici pentru persoanele cu dizabilități, organizațiile acestora, organizațiile sindicale, federațiile patronale, organismele de promovare a egalității, funcționarii publici, cu privire la principiul nediscriminării, incluzând aspectele discriminării multiple și intersecționale și crearea unor amenajări corespunzătoare;

35.  solicită UE ca, în cadrul post-Orizont 2020 pentru cercetare și dezvoltare, să creeze programe de cercetare cu privire la principiile egalității;

Ocuparea forței de muncă

36.  subliniază că accesul la piața muncii reprezintă o problemă cu caracter general, care impune luarea unor măsuri de susținere, care să conducă la o situație favorabilă atât pentru persoana în cauză, cât și pentru angajator, asigurând incluziunea socială și care să includă proceduri de recrutare accesibile, transport accesibil până la locul de muncă și înapoi, evoluția carierei, formarea continuă, amenajări corespunzătoare și accesibilitatea locului unde se desfășoară munca; invită Comisia Europeană să actualizeze compendiul bunelor practici de susținere a angajării persoanelor cu dizabilități în statele UE și SEE-AELS;

37.  încurajează adoptarea unor măsuri de discriminare pozitivă, inclusiv adoptarea unor procente minime de angajare a persoanelor cu dizabilități în sectorul public și în cel privat;

38.  regretă că refuzul de a asigura amenajări corespunzătoare nu este considerat o discriminare în cadrul Directivei privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncă(19), fapt care a fost criticat de Comisia ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități; reamintește că Directiva privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncă interzice, la primul său articol, orice formă de discriminare pe criterii de dizabilități;

39.  invită statele membre să ia măsuri pentru ca prestațiile sociale să nu devină o capcană și să nu constituie un obstacol pentru integrarea pe piața forței de muncă și solicită o separare a prestațiilor legate de dizabilități de ajutorul pentru venit, ținând seama de necesitatea îngrijirilor suplimentare și de alte nevoi ale persoanelor cu dizabilități, permițându-le să aibă o viață demnă și să beneficieze de acces la piața forței de muncă; invită statele membre, în acest sens, să se asigure că prestațiile legate de dizabilități nu pot fi anulate pe motive legate de ocuparea unui loc de muncă;

40.  solicită Comisiei să sprijine întreprinderile sociale, în conformitate cu principiile Declarației de la Bratislava și Declarației de la Madrid privind economia socială, pentru că acestea sunt o sursă importantă de oportunități de angajare pentru persoanele cu dizabilități;

41.  invită statele membre, în concordanță cu CDPD a ONU, să analizeze posibilitățile de a înlătura toate obstacolele de natură juridică care afectează capacitatea de inserție profesională, inclusiv, de exemplu, măsurile care contravin articolului 12 din convenția citată, împiedicând persoanele cu dizabilități să semneze contracte de muncă, să deschidă un cont bancar și să aibă acces la banii lor - excluzându-le astfel financiar - sau clauzele naționale care declară anumite categorii de persoane cu dizabilități ca fiind „incapabile de muncă”;

42.  subliniază importanța reintegrării și a reabilitării efective, precum și a măsurilor de activare și de reținere într-o societate în curs de îmbătrânire, care permit persoanelor să revină sau să rămână la locul de muncă după o boală sau o dizabilitate fizică, mentală sau emoțională;

43.  reamintește că împovărarea persoanelor cu dizabilități și a partenerilor acestora cu costul asistenței lor le reduce nu numai veniturile prezente, ci și perspectivele de angajare și veniturile pe care le pot obține la o vârstă înaintată;

44.  consideră că măsurile de conciliere a vieții profesionale cu cea privată, inclusiv formulele de lucru flexibile și incluzive cu caracter voluntar, printre care munca inteligentă, munca la distanță și programul de lucru flexibil, ar putea fi benefice pentru persoanele cu dizabilități și pozitive pentru sănătatea mintală, aducând securitate și stabilitate pentru toți; este îngrijorat însă de faptul că mediile digitale de lucru pot crea noi bariere în cazul în care nu sunt accesibile și nu se oferă o amenajare corespunzătoare;

45.  invită Comisia să includă în rapoartele sale viitoare practicile pozitive și negative, pentru a le permite angajatorilor să aplice în mod real legislația referitoare la dizabilități;

46.  este îngrijorat de faptul că, în unele state membre, persoanele cu dizabilități care lucrează în ateliere protejate nu sunt oficial recunoscute ca lucrători în temeiul legii, sunt plătite mai puțin decât salariul minim și nu au dreptul la aceleași prestații sociale ca lucrătorii obișnuiți;

47.  își exprimă îngrijorarea în special în legătură cu tinerii cu dizabilități și cu cei care au fost șomeri pe o perioadă mai lungă de timp; invită statele membre să acționeze în vederea includerii prioritare a tinerilor cu dizabilități pe piața forței de muncă, de exemplu prin crearea unor centre speciale de consiliere în carieră pentru a-i consilia pe studenți și tinerii șomeri cu privire la viitoarea lor carieră, ori în cadrul programului „Garanția pentru tineret”;

48.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze în continuare diversitatea ca avantaj economic și să încurajeze cartele diversității care susțin valoarea adăugată a persoanelor cu dizabilități la locul de muncă;

49.  invită UE să se asigure că drepturile persoanelor cu dizabilități și ale familiilor lor sunt incluse în pachetul propus privind echilibrul între viața profesională și cea privată;

Educație și formare

50.  este preocupat de faptul că numeroși copii cu dizabilități sunt în continuare excluși de la o educație incluzivă de calitate în diferite state membre ale UE, de exemplu ca rezultat al politicilor de segregare, precum și al barierelor arhitecturale, care constituie o formă de discriminare a copiilor și tinerilor cu dizabilități;

51.  subliniază că educația și formarea profesională sunt esențiale pentru capacitatea de inserție profesională a persoanelor cu dizabilități și că angajatorii ar trebui să fie implicați în proces pentru a integra nevoile persoanelor cu dizabilități, ținând cont, printre altele, de beneficiile pe care le-ar putea genera noile tehnologii în domenii precum căutarea unui loc de muncă, dezvoltarea personală și creșterea gradului de independență;

52.  invită Comisia și statele membre să elimine barierele legale, fizice și organizatorice pentru toate persoanele cu dizabilități, pentru a garanta sisteme educaționale și de învățare pe tot parcursul vieții care să favorizeze incluziunea;

53.  invită instituțiile UE și statele membre să asigure amenajări rezonabile pentru stagiari și cere ca procedurile de candidatură pentru stagii să fie accesibile, iar persoanelor cu dizabilități să li se ofere stagii specifice, inclusiv stagii bazate pe stimulente pentru angajatori;

54.  solicită instituțiilor UE și statelor membre să se asigure că programele Erasmus + și alte programe pentru tineret, precum Garanția pentru tineret și Corpul european de solidaritate, sunt pe deplin accesibile persoanelor cu dizabilități prin intermediul unor amenajări rezonabile individualizate și că informațiile privind drepturile lor de accesibilitate sunt puse la dispoziția persoanelor cu dizabilități pentru a încuraja participarea acestora; recomandă, în acest scop, fructificarea la maximum a instrumentelor existente, de exemplu a celor de pe platforma de mobilitate incluzivă MappED!;

55.  regretă faptul că noua agendă pentru competențe nu include un obiectiv specific pentru persoanele cu dizabilități; subliniază că actuala subocupare și discriminarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități reprezintă, de asemenea, o risipă de competențe valoroase; prin urmare, solicită Comisiei să țină seama de nevoile persoanelor cu dizabilități în toate viitoarele inițiative legate de competențe;

56.  invită insistent statele membre să dezvolte măsuri efective pentru a combate segregarea și excluderea elevilor cu dizabilități în școli și în contextele educaționale și să dezvolte, în acest context, programe naționale de tranziție care să asigure o educație și formare incluzivă și de calitate, atât formală, cât și non-formală, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități care au nevoie de un nivel ridicat de sprijin, pe baza recomandărilor Comitetului CDPD;

57.  subliniază importanța formării profesionale și a recalificării personalului didactic, în special pentru a sprijini persoanele cu nevoi complexe;

58.  recomandă o mai bună utilizare a Agenției Europene pentru Educația Specială și Incluzivă pentru a fructifica la maximum mandatul său actual;

59.  subliniază că este esențială pregătirea profesorilor și a formatorilor pentru a lucra cu copiii cu dizabilități și a le oferi un sprijin corespunzător; încurajează statele membre să creeze programe de instruire în educația incluzivă și de dezvoltare profesională continuă a profesorilor și a formatorilor, cu contribuții din partea diverșilor actori, în special a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități și a membrilor cu dizabilități ai acestor profesii;

60.  solicită, având în vedere numărul mare al cazurilor de abandon școlar timpuriu în rândul tinerilor cu dizabilități și/sau cu NES, o explorare mai aprofundată a posibilităților oferite de educația pe tot parcursul vieții și furnizarea unor alternative atractive; consideră că promovarea programelor de educație pe tot parcursul vieții pentru persoanele cu dizabilități este o parte esențială a Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități;

61.  încurajează schimburile de cele mai bune practici de educație incluzivă și de învățare pe tot parcursul vieții între profesori, personal, organele de conducere și studenții și elevii cu dizabilități;

62.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în pofida unor îmbunătățiri, persoanele cu dizabilități sunt în continuare foarte expuse riscului de șomaj, precum și cu privire la faptul că mai puțin de 30 % dintre acestea au absolvit o formă de învățământ terțiar sau echivalent, în comparație cu aproximativ 40 % în cazul persoanelor fără dizabilități; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să acorde o atenție specială dificultăților cu care tinerii cu dizabilități și/sau NES se confruntă în trecerea de la educația secundară și universitară și/sau formarea profesională la ocuparea unui loc de muncă;

63.  încurajează instituțiile publice și întreprinderile din UE să aplice politici de diversitate și carte naționale ale diversității;

64.  subliniază că tinerii cu dizabilități participă mai puțin la activitățile fizice decât tinerii fără dizabilități și că școlile joacă un rol important în adoptarea unui stil de viață sănătos; subliniază, prin urmare, că este important să se favorizeze practicarea în mai mare măsură a activităților fizice de către tinerii cu dizabilități; invită statele membre să elimine rapid toate barierele care împiedică participarea persoanelor cu dizabilități și a persoanelor cu nevoi speciale la activități sportive;

65.  reamintește necesitatea de a reduce decalajul digital și de a lua măsuri pentru ca persoanele cu dizabilități să poată beneficia în totalitate de uniunea digitală; subliniază, în acest context, că este importantă îmbunătățirea competențelor și abilităților digitale ale persoanelor cu dizabilități, în special prin intermediul proiectelor finanțate prin programul Erasmus +, și invită statele membre să asigure protecția cetățenilor vulnerabili în mediul online, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, prin măsuri eficiente de combatere a discursurilor de incitare la ură, a hărțuirii cibernetice și a tuturor formelor de discriminare online și prin asigurarea unui nivel mai ridicat de instruire pentru alfabetizarea digitală și mediatică, atât în cadrul învățământului non-formal, cât și al celui formal; invită, în plus, statele membre să pună gratuit la dispoziția minorilor cu dizabilități instrumente tehnologice cu caracter educațional adecvate, care să le permită să se integreze în totalitate în activitățile educative și de formare;

Protecția socială

66.  invită Comisia să se asigure că Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități 2030 include acțiuni specifice pentru promovarea sistemelor de protecție socială incluzive în întreaga UE, care ar garanta accesul la beneficii și servicii pentru persoanele cu dizabilități pe tot parcursul ciclului vieții; invită statele membre să stabilească un nivel minim de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități, care le-ar garanta acestora un nivel de trai adecvat;

67.  invită colegislatorii să examineze includerea persoanelor cu dizabilități ca grup-țintă specific în Regulamentul privind coordonarea sistemelor de securitate socială(20);

68.  solicită insistent statelor membre să aplice principiul recunoașterii reciproce în cursul procedurilor lor de evaluare și stabilire a dizabilităților, care ar trebui să respecte și să nu submineze modelul CDPD al dizabilităților bazat pe drepturile omului, luând în considerare barierele societale și de mediu pe care le întâmpină o persoană și incluzând toți actorii implicați, pentru a se asigura că nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități nu este pus în pericol, de exemplu, prin programe de ajustare economică;

69.  invită Comisia să se asigure că pilonul european al drepturilor sociale integrează toate aspectele legate de dizabilitate;

70.  recomandă ca Fondul social european (FSE), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și viitoarele fonduri sociale ale UE să fie folosite nu doar pentru măsuri de activare a ocupării forței de muncă, ci și pentru incluziunea socială; subliniază importanța reabilitării ca mijloc de incluziune socială pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități rămân active în cadrul comunității;

71.  recomandă statelor membre să adopte măsuri specifice, cum ar fi furnizarea de asistență financiară și servicii de îngrijire temporară, pentru a promova sisteme de protecție socială în întreaga UE care să garanteze un nivel adecvat de trai, beneficii și acces la servicii pentru toate persoanele cu dizabilități de-a lungul întregii vieți;

72.  îndeamnă statele membre să se asigure că persoanele cu dizabilități nu rămân niciodată fără adăpost în urma dezinstituționalizării, din cauza lipsei de locuințe adecvate și/sau accesibile care să ofere îngrijire în comunitate;

Sănătate

73.  invită statele membre să pună pe deplin în aplicare Directiva din 2011 privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(21); recomandă Comisiei să includă o componentă importantă privind dizabilitatea în transpunerea directivei pentru a garanta accesul persoanelor cu dizabilități la asistență medicală transfrontalieră de calitate, la prețuri accesibile; invită, în acest sens, Comisia să efectueze o evaluare a impactului directivei pentru a o revizui în vederea alinierii cu prevederile CDPD și să elaboreze orientări la nivelul UE privind integrarea dizabilităților în activitatea punctelor de contact naționale, care să conțină criterii comune de performanță, inclusiv recomandări specifice privind dizabilitățile; încurajează statele membre să asigure personalului din domeniul sănătății instruirea și formarea adecvate în raport cu nevoile speciale ale pacienților cu dizabilități;

74.  își exprimă îngrijorarea cu privire la încălcările, inclusiv încălcările drepturilor omului, produse în cadrul serviciilor de sănătate mintală și de îngrijire, care în multe cazuri au avut un impact semnificativ asupra calității serviciilor furnizate, și subliniază că aceste servicii trebuie să fie axate pe recuperare, finanțate în mod adecvat și furnizate în conformitate cu un model bazat pe drepturile omului;

75.  solicită statelor membre să asigure servicii de sănătate mintală care să respecte capacitatea juridică și care să prevadă ca persoana cu dizabilități, și nu altcineva care ia deciziile, să își dea consimțământul în cunoștință de cauză cu privire la tratament și la spitalizare, având în vedere și măsuri de luare a unor decizii asistate;

76.  invită Comisia să se asigure că serviciile de e-sănătate, de sănătate și de îngrijire sunt pe deplin accesibile și sigure de utilizat pentru toate persoanele cu dizabilități, inclusiv cele cu dizabilități intelectuale și cu nevoi complexe, precum și pentru membrii familiilor lor;

77.  atrage atenția asupra necesității imperioase de a rezolva problema generalizată a lipsei de acces la îngrijiri specializate multidisciplinare pentru persoanele cu dizabilități și, atunci când un astfel de acces există, a perioadelor lungi de așteptare, aceasta fiind un obstacol major pentru egalitatea de acces la serviciile medicale de profilaxie și tratament, care adesea conduce la o deteriorare a stării pacienților cu dizabilități și la costuri ce ar putea fi evitate pentru sistemele de sănătate;

78.  ia act, în plus, de faptul că sistemele de sănătate ar trebui să asigure depistarea, semnalarea și prevenirea violenței și/sau a abuzului sexual;

79.  îndeamnă statele membre să propună un număr mai mare de servicii de evaluare și de reevaluare multidisciplinară pentru adulții cu dizabilități, pentru a putea defini proiecte personalizate, realizabile prin activarea resurselor teritoriale (de exemplu: servicii la domiciliu/de îngrijire diurnă/rezidențiale) în funcție de condițiile biopsihosociale identificate;

80.  solicită insistent Comisiei și statelor membre să utilizeze la maximum cadrul rețelelor europene de referință pentru a crea și a extinde accesul la servicii medicale specializate multidisciplinare pentru persoanele cu dizabilități în general, și pentru cele cu dizabilități rare în special;

81.  evidențiază că, în planul de acțiune pentru forța de muncă din domeniul sănătății din UE și în programul european referitor la sisteme de sănătate eficace, accesibile și reziliente, Comisia acordă o atenție scăzută dizabilității, care nu este abordată în mod specific în niciunul dintre aceste două texte;

82.  subliniază succesul înregistrat de a doua acțiune comună privind demența, sperând, în același timp, că, pentru următoarea perioadă de trei ani, companiile farmaceutice care participă la inițiativa privind medicamentele inovatoare vor debloca fonduri suplimentare;

83.  invită Comisia să prezinte o strategie privind asistența acordată persoanelor cu dizabilități grave după moartea rudelor care se ocupau de îngrijirea lor zilnică (de exemplu, legea italiană recent adoptată „Dopo di noi”);

84.  îndeamnă Comisia să analizeze în mod aprofundat discrepanțele dintre observațiile finale ale Organizației Națiunilor Unite și propriul său raport intermediar, în special în ceea ce privește domeniul prioritar al sănătății din cadrul Strategiei pentru persoanele cu dizabilități;

85.  solicită ca îngrijirile obstetrice de proximitate să fie promovate în mod constant ca un serviciu public în statele membre, pentru a reduce cazurile de dizabilități care rezultă în urma complicațiilor la naștere și pentru a asigura nașteri în condiții de siguranță atât pentru mame, cât și pentru copii, în conformitate cu lista OMS de verificare pentru o naștere sigură;

86.  salută progresele înregistrate în sectorul european al telemedicinei, care poate schimba în mod fundamental capacitatea persoanelor cu dizabilități de a accede la servicii; consideră, de asemenea, că depășirea tehnologiei 4G, utilizarea la scară tot mai largă a tehnologiei 5G și răspândirea internetului obiectelor vor duce la îmbunătățiri în ceea ce privește furnizarea de asistență medicală către persoanele cu dizabilități; invită Comisia să se asigure că sectorul european al tehnologiei medicale nu este împovărat de reglementări excesive și dispune de un acces corespunzător la finanțare;

Acțiunea externă

87.  solicită ca acțiunea externă a UE să fie în deplină conformitate cu CDPD;

88.  invită UE să se asigure că cooperarea pentru dezvoltare și acțiunea umanitară sunt pe deplin accesibile și includ persoanele cu dizabilități;

89.  solicită UE să introducă în raportarea legată de asistența oficială pentru dezvoltare un indicator privind drepturile persoanelor cu dizabilități;

90.  invită UE să își asume un rol esențial în garantarea faptului că persoanele cu dizabilități nu sunt lăsate deoparte în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar, astfel cum s-a angajat în cadrul Consensului european privind dezvoltarea, precum și să includă abordarea discriminărilor multiple cu care se confruntă persoanele vulnerabile și grupurile marginalizate;

91.  invită Comisia să dea exemplu în ceea ce privește implementarea în cadrul acțiunii externe a obiectivelor de dezvoltare sustenabilă cu includerea persoanelor cu dizabilități, independent de o nouă strategie europeană pentru persoanele cu dizabilități, prin adoptarea unei foi de parcurs clare, transparente și cuprinzătoare pentru atingerea obiectivelor;

92.  regretă faptul că indicatorul UE pentru ODS privind ocuparea forței de muncă nu este defalcat în funcție de dizabilitate; solicită UE să încurajeze defalcarea datelor în funcție de tipul dizabilităților în cooperare cu țările partenere;

93.  solicită UE și partenerilor să includă persoanele cu dizabilități și organizațiile reprezentative ale acestora în toate etapele de elaborare a politicilor, precum și în toate etapele proiectelor, inclusiv la fața locului în țările partenere, cu participarea activă a organizațiilor persoanelor cu dizabilități;

94.  reafirmă faptul că femeile cu dizabilități se confruntă adeseori cu provocări și pericole și mai mari în țările implicate în conflicte și în zonele de conflict; subliniază, prin urmare, necesitatea de a proteja femeile cu dizabilități în cadrul politicilor externe ale UE;

Obligații ce le revin instituțiilor UE

95.  îndeamnă instituțiile UE să facă accesibile funcționalitatea, conținutul, documentele, materialele video și serviciile web ale site-urilor lor externe și interne, inclusiv să asigure consultări publice, precum și rapoarte publice privind conformitatea și respectarea orientărilor, recomandărilor și obligațiilor privind accesibilitatea web;

96.  regretă faptul că proiectul INSIGN, care prevede o comunicare independentă pentru persoanele surde și cu deficiențe de auz în timpul interacțiunii lor cu instituțiile UE, prin conectarea acestora cu interpreți în limbajul prin semne și cu realizatori de subtitrări din statele membre, nu este încă pus în aplicare, deși Comisia a finanțat dezvoltarea prototipului platformei de servicii, care a fost testat cu succes în 2014 în cadrul Parlamentului European;

97.  invită instituțiile UE să facă accesibile – în baza unei simple cereri – toate reuniunile sale publice, inclusiv prin furnizarea de interpretări în limbajul prin semne, transcrierea limbii vorbite și documente furnizate în limbaj Braille, precum și prin alte metode de comunicare ameliorată și alternativă, precum și prin accesibilitatea fizică a clădirilor lor; recunoaște dificultatea de a asigura subtitrări pentru toate transmisiile live și înregistrările video ale reuniunilor; solicită totuși ca instituțiile să continue să monitorizeze evoluțiile tehnologice în acest domeniu, pentru a îmbunătăți accesibilitatea în viitor;

98.  recomandă instituțiilor europene să acorde prioritate interpretării din și în limbajul prin semne național, în locul limbajului prin semne internațional, în conformitate cu politica UE privind multilingvismul;

99.  îndeamnă statele membre să se asigure că alegerile pentru Parlamentul European sunt accesibile și îi includ pe cei care trăiesc în prezent în instituții și/sau sub tutelă;

100.  recunoaște lipsa unor proceduri electorale accesibile și cuprinzătoare pentru persoanele cu dizabilități, în special pentru cele cu dizabilități mintale/intelectuale, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre; îndeamnă Parlamentul European să se asigure că materialele de comunicare cu privire la alegerile pentru Parlamentul European sunt pe deplin accesibile;

101.  invită școlile europene, creșele și centrele de supraveghere post-școlară să ofere o educație incluzivă de calitate și conformă cu CDPD tuturor copiilor personalului UE, inclusiv celor cu nevoi de sprijin complexe sau într-o măsură ridicată;

102.  invită UE să faciliteze efectuarea unor amenajări corespunzătoare și furnizarea altor forme de sprijin pentru ocuparea forței de muncă, precum munca inteligentă pentru angajați, inclusiv pentru asistenții parlamentari acreditați cu dizabilități din cadrul instituțiilor UE;

103.  invită Comisia să revizuiască normele comune, dispozițiile și domeniul de aplicare, reprezentarea dizabilităților, accesibilitatea și practicile în cadrul sistemului său comun de asigurări de sănătate, pentru a-l alinia cu prevederile CDPD;

104.  îndeamnă toate instituțiile, agențiile și organele UE să stabilească puncte de contact și subliniază necesitatea unui mecanism orizontal de coordonare interinstituțională la nivelul direcțiilor generale și al instituțiilor UE; solicită ca măsurile necesare în acest sens să facă parte dintr-o strategie de punere în aplicare a CDPD;

105.  îndeamnă instituțiile să adopte politici cuprinzătoare de recrutare, păstrare și promovare, care să includă măsuri pozitive temporare, pentru a crește în mod activ și substanțial numărul funcționarilor sau personalului și stagiarilor cu dizabilități, inclusiv cu dizabilități psihosociale și intelectuale, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/78/CE;

106.  reamintește rolul Intergrupului pentru persoane cu dizabilități din cadrul Parlamentului European în ceea ce privește realizarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu Convenția ONU, ca platformă care reunește deputați europeni și naționali și organizații și reprezentanți ai societății civile atât de la nivel național, cât și de la nivel local; observă că acest intergrup reprezintă un for privilegiat, care încurajează discuțiile și dezbaterile în vederea realizării strategiei;

107.  solicită instituțiilor europene să se consulte pe deplin cu membrii cu dizabilități ai personalului și cu deputații în Parlamentul European cu dizabilități și să îi implice în mod efectiv la formularea, punerea în aplicare și monitorizarea normelor, politicilor și practicilor interne, inclusiv a Statutului funcționarilor și a dispozițiilor privind accesibilitatea și amenajările rezonabile;

Lacune constatate în raportul intermediar față de observațiile finale

108.  regretă că site-urile instituțiilor UE nu îndeplinesc standardele de accesibilitate de nivel AAA; invită instituțiile să atingă acest obiectiv cât mai curând posibil;

109.  regretă faptul că legislația UE și a statelor membre în domeniul transporturilor nu este încă pe deplin aplicată la nivel național; recomandă, în acest scop, înființarea unor organisme naționale responsabile de aplicare în fiecare stat membru;

110.  ia act de progresele realizate în ceea ce privește accesibilitatea transportului feroviar; solicită același nivel de reglementare a accesibilității pentru toate celelalte moduri de transport, inclusiv pentru transportul aerian, pentru a rezolva conflictele dintre siguranță și accesibilitate;

111.  ia act de faptul că Directiva orizontală privind egalitatea de tratament nu este abordată în raportul intermediar al Comisiei;

112.  consideră regretabil faptul că s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește ratificarea de către Uniunea Europeană a Protocolului opțional la CDPD;

113.  constată că Comisia nu a efectuat încă o revizuire transversală și cuprinzătoare a legislației sale, pentru a asigura armonizarea deplină cu dispozițiile CDPD;

114.  salută lista actualizată a instrumentelor, inclusiv a instrumentelor recent adoptate, dar regretă faptul că declarația de competențe nu a fost revizuită și că lista instrumentelor nu include instrumente care nu se referă în mod specific la persoanele cu dizabilități, însă sunt relevante pentru persoanele cu dizabilități;

115.  regretă faptul că Comisia nu a progresat în ceea ce privește integrarea drepturilor femeilor și fetelor cu dizabilități în toate politicile și programele sale privind egalitatea de gen sau integrarea unei perspective de gen în strategiile sale pentru persoanele cu dizabilități;

116.  felicită UE pentru semnarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și solicită Consiliului să o ratifice fără întârziere;

117.  regretă faptul că politicile europene actuale privind drepturile copilului nu includ în mod suficient o strategie cuprinzătoare bazată pe drepturi pentru băieți și fete cu dizabilități sau mecanisme pentru a proteja drepturile acestora; regretă, de asemenea, faptul că strategiile pentru persoanele cu dizabilități nu abordează și nu integrează în mod suficient drepturile băieților și ale fetelor cu dizabilități; invită Comisia, în conformitate cu CDPD și în concordanță cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului (CDC), să acorde o atenție deosebită minorilor cu dizabilități; subliniază, în special, necesitatea unor modele de urmat pentru femeile și fetele cu dizabilități;

118.  observă că UE nu a organizat o campanie amplă de sensibilizare cu privire la CDPD și de combatere a prejudecăților legate de persoanele cu dizabilități;

Către o strategie cuprinzătoare și efectivă pentru persoanele cu dizabilități în orizontul lui 2030

Chestiuni orizontale

119.  invită Comisia să se asigure că o viitoare strategie pentru persoanele cu dizabilități vizează punerea deplină în aplicare a CDPD în toate domeniile de politică ale UE și integrarea unor aspecte precum accesibilitatea, participarea, nediscriminarea și egalitatea, acoperind toate articolele din CDPD, că strategia dispune de un buget adecvat, un calendar pentru punerea în aplicare și un mecanism de monitorizare și, de asemenea, că are aceeași valoare juridică ca strategia actuală; este conștient de faptul că strategia poate fi încununată de succes doar dacă sunt implicați toți actorii, inclusiv societatea civilă;

120.  subliniază că Strategia 2020-2030 ar trebui să se bazeze pe o revizuire transversală și cuprinzătoare a tuturor actelor legislative și politicilor UE pentru a asigura armonizarea deplină cu dispozițiile CDPD și, de asemenea, ar trebui să includă o declarație de competențe revizuită;

121.  invită Comisia să încurajeze măsurile referitoare la reintegrarea și reabilitarea efectivă pentru a reduce sau a elimina efectele unei boli sau ale unei dizabilități fizice, mintale sau emoționale asupra capacității unei persoane de a realiza un venit;

122.  recomandă Comisiei să se asigure că orice strategie viitoare și procesul conex de consultare ar trebui să fie transparente, inteligibile și pe deplin accesibile, precum și să includă indicatori și criterii de referință clare;

123.  constată că setul de indicatori UE privind ODS nu include persoanele cu dizabilități în cazul obiectivului 4 (educație), al obiectivului 5 (egalitate de gen) și al obiectivului 8 (muncă decentă și creștere economică); solicită ca viitoarea strategie să utilizeze indicatori globali privind ODS pentru a monitoriza punerea în aplicare a principalelor acțiuni și politici ale UE în domeniul ocupării forței de muncă;

124.  subliniază că este important să se garanteze că viitoarea Strategie pentru persoanele cu dizabilități este coerentă cu alte inițiative și strategii ale UE, pentru a stimula ocuparea forței de muncă și integrarea persoanelor cu dizabilități, în special a femeilor;

125.  recomandă ca strategia post-2020 să includă achizițiile publice și standardizarea ca subiecte orizontale pentru a crește capacitatea de inserție profesională a persoanelor cu dizabilități, precum și pentru a favoriza colectarea și schimbul de bune practici între statele membre;

126.  îndeamnă Comisia să se asigure că proiectele finanțate de UE sunt în concordanță cu abordarea CDPD privind drepturile omului și să nu finanțeze proiecte ale căror rezultate nu sunt accesibile, care exclud persoanele cu dizabilități sau nu respectă standardele de accesibilitate;

127.  invită Comisia să propună un instrument accesibil de evaluare cu o monitorizare permanentă, care să includă indicatori specifici și obiective tangibile;

128.  invită UE și statele membre ca, în urma ratificării Convenției de la Istanbul de către UE, să adopte măsuri specifice de combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități; invită insistent Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru a combate violența împotriva femeilor, cu un accent deosebit asupra femeilor și fetelor cu dizabilități;

129.  recunoaște că femeile cu dizabilități, în special cele cu dizabilități intelectuale, sunt mai vulnerabile în fața violenței de gen, a hărțuirii sexuale sau a altor forme de abuz; remarcă în plus că, din cauza poziției lor de dependență, este posibil ca să nu aibă capacitatea de a identifica și de a denunța abuzurile; subliniază necesitatea de a adapta aplicarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități, care face posibilă luarea unor măsuri preventive, pentru a evita toate tipurile de abuzuri și a oferi un sprijin de înaltă calitate, accesibil și adaptat victimelor violenței;

130.  invită UE să integreze Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități în întreaga legislație UE și în procesul semestrului european; solicită, în acest sens, ca între UE și organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități să existe un dialog structurat real la elaborarea strategiei post-2020;

131.  recomandă ca viitoarea strategie să includă rolul esențial al serviciilor de sprijin pentru exercitarea drepturilor omului de către persoanele cu dizabilități;

132.  recomandă ca viitoarea strategie să includă aspecte legate de formarea profesională a personalului, care sunt fundamentale în cazul acordării de sprijin conform principiilor CDPD;

Alte domenii de acțiune

133.  îndeamnă ca aspecte precum egalitatea, genul și nediscriminarea, de exemplu în cazul persoanelor LGBTQI cu dizabilități care sunt expuse discriminării multiple, să fie integrate în toate domeniile unei strategii viitoare; invită Comisia și statele membre să promoveze campanii și programe de formare pentru a informa mai bine cetățenii cu privire la CDPD și la necesitatea respectării diversității pentru a combate discriminarea, stigmatizarea și prejudecățile împotriva persoanelor cu dizabilități, inclusiv a persoanelor cu dizabilități psihosociale, dizabilități de învățare sau autism;

134.  subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a depăși stereotipurile și prejudecățile legate de dizabilități în mass-media pentru a schimba normele sociale de excludere predominante; invită Comisia și statele membre să investească în inițiative publice de sensibilizare pentru a asigura reprezentarea persoanelor cu dizabilități ca cetățeni egali în vederea contracarării stereotipurilor despre dizabilități;

135.  subliniază intersecția dintre gen și dizabilitate, în special în ceea ce privește consimțământul în cunoștință de cauză cu privire la utilizarea contracepției, sterilizarea forțată și accesul la drepturile reproductive; invită statele membre să ia în considerare necesitatea de a-și evalua legislația în această privință;

136.  îndeamnă UE să integreze drepturile copiilor cu dizabilități în toate domeniile viitoarei strategii;

137.  recunoaște faptul că capacitatea juridică reprezintă una dintre condițiile prealabile pentru exercitarea drepturilor omului, inclusiv a dreptului la vot, și că orice nouă strategie trebuie să vizeze o situație în care nimănui nu i se neagă capacitatea juridică din cauza dizabilităților în niciunul dintre domeniile vieții; subliniază, în acest scop, că UE ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru a garanta că toate persoanele cu dizabilități își pot exercita toate drepturile consacrate în tratatele și legislația Uniunii Europene, cum ar fi accesul la justiție, bunuri și servicii, inclusiv la servicii bancare, la locuri de muncă și la asistență medicală, precum și dreptul de a vota la alegerile europene și drepturile consumatorilor în conformitate cu convenția și, de asemenea, să încurajeze măsurile necoercitive și luarea de decizii asistate, în conformitate cu CDPD;

138.  îndeamnă ferm Comisia să includă toate măsurile posibile în noua strategie, pentru a asigura libertatea și securitatea tuturor persoanelor cu orice tip de dizabilitate, în conformitate cu convenția și Comitetul CDPD;

139.  îndeamnă ferm Comisia să mențină principiul parteneriatului în viitoarele regulamente privind finanțarea și să se asigure că acesta este respectat pe deplin;

140.  invită Comisia să promoveze implicarea structurală a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative în toate procesele de luare a deciziilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, și să finanțeze consolidarea capacităților organizațiilor persoanelor cu dizabilități pentru a permite acestor persoane să participe într-o manieră structurală la toate deciziile care le privesc; invită statele membre să continue să organizeze formări profesionale cu privire la CDPD pentru a garanta că persoanele cu dizabilități își cunosc drepturile, astfel încât să se poată împiedica discriminarea;

141.  reamintește că Comitetul CDPD și-a exprimat profunda preocupare față de situația precară a persoanelor cu dizabilități în contextul actualei crize a migrației din UE; îndeamnă ferm Comisia să integreze aspectele legate de dizabilitate în politicile sale privind migrația și refugiații și să se asigure că toate fondurile UE destinate soluționării acestei crize umanitare țin cont de aspectele respective;

142.  îndeamnă insistent statele membre să prezinte date defalcate în funcție de tipul dizabilităților și să colaboreze îndeaproape cu Eurostat pentru a colecta date comparabile referitoare la dizabilitate în diferite domenii, cu includerea persoanelor care trăiesc în instituții, corelând, în același timp, strategia pentru persoanele cu dizabilități cu procesul privind ODS și cu Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă;

143.  subliniază necesitatea unor indicatori cantitativi și calitativi măsurabili și comparabili, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea, egalitatea, ocuparea forței de muncă, protecția socială, sănătatea, rezultatele școlare și numărul elevilor încadrați în educația incluzivă, pentru a evalua punerea în aplicare a CDPD de către UE și statele membre, și solicită insistent colectarea de date pentru a sprijini aplicarea acestor indicatori;

144.  îndeamnă UE să dezvolte un sistem de indicatori bazat pe drepturile omului, în cooperare cu persoanele cu dizabilități și cu organizațiile lor reprezentative, precum și un sistem comparabil cuprinzător de colectare a datelor, cu date defalcate pe sexe, vârstă, populație rurală sau urbană și tip de deficiențe;

145.  recunoaște că persoanele cu dizabilități intelectuale sunt deosebit de vulnerabile la discriminare și abuz și sunt adesea plasate în instituții, fără acces la educație și fără autodeterminare;

146.  îndeamnă cu tărie Comisia și statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a ajunge la persoanele cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități fără adăpost;

147.  subliniază necesitatea de a monitoriza permanent punerea în aplicare a CDPD, în conformitate cu articolul 33 din convenție și în consultare cu organizațiile persoanelor cu dizabilități;

148.  invită Comisia să se asigure că activitatea Grupului la nivel înalt al Uniunii Europene privind combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță ce vizează îmbunătățirea înregistrării și a colectării datelor pentru infracțiunile motivate de ură include pe deplin infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor cu dizabilități;

149.  îndeamnă toate statele membre să aloce resurse financiare și umane suficiente și stabile cadrelor de monitorizare create în temeiul articolului 33 alineatul (2) din CDPD, pentru ca acestea să își exercite funcțiile în mod independent;

150.  îndeamnă Comisia să furnizeze resurse adecvate cadrului de monitorizare al UE pentru a-i permite să își îndeplinească funcțiile în mod independent și adecvat;

151.  reamintește că Comisia pentru petiții (PETI) primește anual un număr considerabil de petiții despre dificultățile întâmpinate în activitățile cotidiene de persoanele cu dizabilități pe întreg teritoriul UE, în legătură cu cele opt domenii de acțiune identificate în Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități, precum și despre alte probleme de accesibilitate, în special în ceea ce privește accesul la îngrijiri medicale și protecție socială, educație și formare, piața forței de muncă, mediul construit și transporturi, bunuri și servicii, informare și comunicare sau participarea la viața politică, publică și culturală;

152.  invită toate statele membre să ratifice CDPD și să semneze protocolul opțional;

153.  subliniază rolul protector jucat de Comisia PETI prin procesul de petiționare (alături de Ombudsman, numit pentru a proteja cetățenii în cazurile de administrare defectuoasă) în contextul cadrului UE pentru CDPD, prin faptul că dă petiționarului posibilitatea de a depune o plângere în cazul în care drepturile sale sunt încălcate de către autoritățile europene, naționale sau locale; subliniază că petițiile primite de Comisia PETI relevă necesitatea unei abordări orizontale eficace, nediscriminatorii și bazate pe drepturile omului, în politicile pentru persoanele cu dizabilități; subliniază rolul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în ceea ce privește consolidarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități în UE și susținerea aplicării CDPD;

154.  subliniază că majoritatea petițiilor depuse de cetățenii europeni privesc dificultățile legate de procedurile de cerere, de obținerea recunoașterii și de plata întârziată a pensiilor de invaliditate de către administrațiile relevante; subliniază că, în implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități și a sferei sale de acțiune pentru protecția socială, trebuie acordată o atenție specială acestor chestiuni, în conformitate cu articolul 28 din CDPD privind un nivel adecvat de trai și de protecție socială;

o
o   o

155.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 23, 27.1.2010, p. 35.
(2) UNCRPD/C/EU/CO/1.
(3) JO L 94, 28.3.2014, p. 65.
(4) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0485.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0360.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0318.
(8) JO C 353, 27.9.2016, p. 41.
(9) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 9.
(10) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 23.
(11) În contextul prezentei rezoluții, termenul de „cetățean cu drepturi depline” ar trebui înțeles în sensul dat de CDPD a ONU - că toate persoanele cu dizabilități trebuie să beneficieze pe deplin de toate drepturile omului.
(12) Hotărârea Curții de Justiție din 11 aprilie 2013, HK Danmark, cauzele conexe C-335/11 și C-337/11, ECLI:EU:C:2013:222, punctele 29-30; hotărârea Curții de Justiție din 18 martie 2014, Z, C-363/12, ECLI:EU:C:2014:159, punctul 73; hotărârea Curții de Justiție din 22 mai 2014, Glatzel, C-356/12, ECLI:EU:C:2014:350, punctul 68.
(13) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(14) Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă, JO L 356, 12.12.2014, p. 110.
(15) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, 17.2.2004, p. 1).
(16) Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți, JO L 329, 30.12.1993, p. 34.
(17) Directiva 94/80/CE a Consiliului din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la alegerile locale pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin, JO L 368, 31.12.1994, p. 38.
(18) Propunere de Directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426).
(19) Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).
(20) Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 200, 7.6.2004, p. 1).
(21) Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, (JO L 88, 4.4.2011, p. 45).

Notă juridică