Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2065(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0384/2017

Texte depuse :

A8-0384/2017

Dezbateri :

PV 11/12/2017 - 21
CRE 11/12/2017 - 21

Voturi :

PV 12/12/2017 - 5.15
CRE 12/12/2017 - 5.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0488

Texte adoptate
PDF 305kWORD 59k
Marţi, 12 decembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Către o strategie în domeniul comerțului digital
P8_TA(2017)0488A8-0384/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 12 decembrie 2017 privind „Către o strategie în domeniul comerțului digital” (2017/2065(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS),

–  având în vedere Acordul privind tehnologia informației (ATI) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere programul de lucru al OMC privind comerțul electronic,

–  având în vedere declarația comună a miniștrilor TIC din țările G7, cu ocazia reuniunii organizate la Takamatsu, Kagawa, în 29-30 aprilie 2016,

–  având în vedere Declarația ministerială a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind economia digitală, de la Cancun, din 2016,

–  având în vedere Coaliția dinamică privind comerțul din cadrul Forumului pentru guvernarea internetului,

–  având în vedere negocierile comerciale în curs ale UE cu țările terțe,

–  având în vedere acordul de principiu anunțat de Comisie la 6 iulie 2017 privind Acordul de parteneriat economic UE-Japonia,

–  având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015, intitulată „Comerț pentru toți - Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 23 iunie 2017 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor (COM(2017)0338),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2017)0009),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice și de abrogare a Directivei 2002/58/CE (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice) (COM(2017)0010),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 13 septembrie 2017 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (COM(2017)0495),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 mai 2017 privind „Domeniul digital în serviciul dezvoltării: punerea tehnologiilor și serviciilor digitale în primplanul politicii de dezvoltare a UE” (SWD(2017)0157),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)(5),

–  având în vedere documentul adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, precum și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere a unsprezecea Conferință ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care va avea loc în curând la Buenos Aires, Argentina, în perioada 10 - 13 decembrie 2017, unde probabil se va discuta despre comerțul electronic,

–  având în vedere inițiativele Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare (UIT-D),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și articolul 16 alineatul (1) din TFUE,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere rapoartele Raportorului special al ONU privind protejarea libertății de exprimare referitoare la libertatea de exprimare și sectorul privat în era digitală (A/HRC/32/38) și la rolul furnizorilor de acces la internet (A/HRC/35/22),

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 12 mai 2014,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (Seria de tratate ale Consiliului Europei nr. 108) și protocolul adițional la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la fluxurile de date transatlantice(6),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” - O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare (COM(2017)0491),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0384/2017),

A.  întrucât progresele tehnologice, accesul la internetul deschis și digitalizarea economiei sunt un motor al creșterii întrucât permit întreprinderilor, în special întreprinderilor nou-înființate, microîntreprinderilor și IMM-urilor, să creeze noi oportunități pentru a dezvolta, comanda, produce, comercializa sau livra produse și servicii și să ajungă la clienții din întreaga lume într-un ritm mai rapid și cu costuri mai mici ca niciodată; întrucât tehnologiile emergente, cum ar fi tehnologia registrelor distribuite, au potențialul de a consolida comerțul digital prin mărirea transparenței contractelor internaționale și accelerarea transferului de valori; întrucât comerțul cu bunuri fizice a fost înlocuit de un număr tot mai mare de transferuri transfrontaliere de conținut digital, estompând uneori linia de demarcare între bunuri și servicii;

B.  întrucât colectarea și agregarea datelor și capacitatea de a le transfera peste granițe pot reprezenta un motor-cheie al inovării, al productivității și al competitivității economice;

C.  întrucât globalizarea și digitalizarea economiilor și a comerțului internațional le-au permis întreprinderilor să crească, oferind oportunități economice pentru cetățeni; întrucât digitalizarea industriilor tradiționale afectează modelele de lanțuri de aprovizionare, de fabricație și servicii, ceea ce ar putea conduce la crearea de locuri de muncă în noi industrii, dar ar putea, totodată, să perturbe locurile de muncă actuale și să ducă la precarizarea condițiilor de muncă, deoarece din ce în ce mai multe sarcini realizate în mod tradițional de oameni sunt fie automatizate, fie delocalizate, fie ambele; subliniază, în această privință, faptul că trebuie să fie instituite măsurile sociale necesare de însoțire pentru ca acestea să fie în beneficiul întregii societăți, cum ar fi politici puternice în domeniul educației și formării, politici active în domeniul pieței forței de muncă și măsuri pentru a depăși diviziunea digitală;

D.  întrucât economia digitală are nevoie de un cadru bazat pe norme, inclusiv pe norme comerciale moderne, care să poată concilia schimbările rapide de pe piață cu drepturile consumatorilor, oferind spațiu de manevră politică pentru noi inițiative de reglementare necesare pentru ca guvernele să apere și să întărească protecția drepturilor omului;

E.  întrucât accesul la un internet liber, deschis și sigur reprezintă o condiție prealabilă pentru comerțul bazat pe norme și pentru dezvoltare în cadrul economiei digitale; întrucât principiul neutralității rețelei ar trebui să fie o parte-cheie a strategiei UE privind comerțul digital pentru a permite concurența loială și inovarea în economia digitală, asigurând în același timp libertatea de exprimare online;

F.  întrucât investițiile în infrastructură și accesul la competențe rămân provocări-cheie pentru conectivitate și, prin urmare, pentru comerțul digital;

G.  întrucât ODD-urile ONU subliniază că asigurarea până în 2020 a accesului universal și la prețuri accesibile la internet pentru persoanele din țările cel mai puțin dezvoltate va fi esențială pentru promovarea dezvoltării, deoarece dezvoltarea unei economii digitale ar putea fi un motor pentru crearea de locuri de muncă și creștere, comerțul electronic fiind o oportunitate de creștere a numărului micilor exportatori, a volumului exporturilor și a diversificării acestora;

H.  întrucât femeile, în calitate de antreprenori și de lucrători, pot beneficia de un acces mai bun la piețele globale, iar în calitate de consumatori, pot beneficia de prețuri mai mici, întrucât există încă numeroase provocări și inegalități care împiedică participarea femeilor la economia mondială, deoarece multe dintre femeile din țările cu venituri reduse și medii nu au încă acces la internet;

I.  întrucât comerțul electronic este în plină expansiune și în țările în curs de dezvoltare;

J.  întrucât guvernele din întreaga lume practică protecționismul digital, ridicând bariere în calea accesului pe piață și a investițiilor directe sau creând avantaje neloiale pentru întreprinderile naționale; întrucât o serie de măsuri ample adoptate de țări terțe în numele securității (cibernetice) naționale, au un impact negativ tot mai mare asupra comerțului cu produse TIC;

K.  întrucât companiile străine beneficiază în prezent de un acces mult mai larg la piața europeană decât companiile europene în țările terțe; întrucât mulți dintre partenerii noștri comerciali își închid din ce în ce mai mult piețele naționale și apelează la protecționismul digital; întrucât UE ar trebui să își ancoreze strategia privind comerțul digital în principiul reciprocității, al concurenței loiale, al reglementării inteligente și al transparenței în vederea restabilirii încrederii consumatorilor și a unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi;

L.  întrucât blocarea geografică ar trebui eliminată și în viitor nu ar trebui să se mai practice nicio formă de discriminare nejustificată pe criterii de naționalitate, de reședință sau de loc de stabilire al clientului pe piața internă;

M.  întrucât elementele fundamentale care mențin internetul deschis pe piața unică digitală a UE, inclusiv principiile precum concurența loială, neutralitatea rețelei și protecțiile în ceea ce privește responsabilitatea intermediarilor, ar trebui promovate în toate negocierile comerciale; întrucât dimensiunea globală a comerțului digital face ca OMC să fie locul firesc pentru negocierea unui cadru multilateral bazat pe norme; întrucât a 11-a Conferință ministerială a OMC din decembrie 2017 oferă o platformă pentru lansarea unui astfel de proces;

N.  întrucât Uniunea are obligația să respecte Cartea drepturilor fundamentale a UE, inclusiv articolul 8 referitor la dreptul la protecția datelor cu caracter personal, articolul 16 din TFUE referitor la același drept fundamental și articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); întrucât dreptul la viață privată este un drept universal al omului; întrucât standardele ridicate în domeniul protecției datelor contribuie la întărirea încrederii în economia digitală, stimulând, implicit, dezvoltarea comerțului digital; întrucât promovarea unor standarde ridicate de protecție a datelor, în special în ceea ce privește datele sensibile, și facilitarea schimburilor comerciale internaționale trebuie să meargă mână în mână, în era digitală, pentru a susține libertatea de exprimare și de informare, comerțul electronic și criptarea și a respinge protecționismul digital, supravegherea în masă, spionajul cibernetic și cenzurarea internetului;

O.  întrucât comerțul digital trebuie să protejeze speciile sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, iar piețele online trebuie să interzică vânzarea acestor speciilor sălbatice de faună și floră și a produselor derivate din acestea pe platformele lor;

P.  întrucât întreprinderile private stabilesc tot mai mult norme și standarde în economia digitală și întrucât acestea vor avea un impact direct asupra cetățenilor și consumatorilor, precum și asupra comerțului intern și internațional, accelerând, în același timp, dezvoltarea de soluții tehnologice pentru protecția întreprinderilor și a clienților;

Q.  întrucât recomandările OCDE privind combaterea erodării bazei de impunere și a transferului profiturilor și planurile UE privind o bază consolidată comună de impozitare a societăților au evidențiat necesitatea de a aborda o serie de provocări fiscale, inclusiv pe cele generate de economia digitală; întrucât impozitele trebuie plătite acolo unde sunt generate profiturile; întrucât un sistem mai transparent, mai eficient și echitabil pentru calcularea bazei impozabile a întreprinderilor transfrontaliere ar trebui să împiedice transferul profiturilor și evitarea obligațiilor fiscale, întrucât UE are nevoie de o abordare coerentă față de impozitarea economiei digitale pentru a realiza o impozitare echitabilă și eficientă a tuturor întreprinderilor și pentru a crea condiții de concurență echitabile; reamintește că acordurile comerciale ar trebui să includă o clauză de bună guvernanță fiscală care să reafirme angajamentul părților de a pune în aplicare standardele internaționale convenite în lupta împotriva evaziunii fiscale și a eludării obligațiilor fiscale;

R.  întrucât, conform OCDE, până la 5 % din bunurile importate în UE sunt contrafăcute, ceea ce determină pierderi semnificative de locuri de muncă și de venituri fiscale;

S.  întrucât sectoarele sensibile, cum ar fi serviciile audiovizuale, precum și drepturile fundamentale, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, nu ar trebui să facă obiectul negocierilor comerciale,

T.  întrucât comerțul digital trebuie să urmărească, de asemenea, promovarea creșterii IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, și nu numai a întreprinderilor multinaționale,

U.  întrucât Mexic îndeplinește condițiile de aderare la Convenția nr. 108 a Consiliului Europei privind protecția datelor;

V.  întrucât protecția datelor cu caracter personal nu este negociabilă în cadrul acordurilor comerciale, protecția datelor fiind întotdeauna exclusă din mandatele de negociere comercială ale UE;

W.  întrucât acordurile comerciale pot fi o pârghie pentru a impune drepturi digitale mai stricte; întrucât includerea unor dispoziții privind neutralitatea rețelei, interzicerea obligațiilor nejustificate de localizare a datelor, securitatea datelor, securitatea prelucrării datelor și a stocării datelor, criptarea și răspunderea intermediară în acordurile comerciale pot întări, mai ales, protecția libertății de exprimare;

1.  subliniază că UE, în calitatea sa de comunitate de valori și ca principal exportator de servicii din lume, ar trebui să stabilească standardele în normele și acordurile internaționale privind fluxurile comerciale digitale pe baza a trei elemente: (1) asigurarea accesului la piață pentru bunuri și servicii digitale în țările terțe, (2) asigurarea faptului că normele comerciale generează avantaje concrete pentru consumatori și (3) asigurarea și promovarea respectării drepturilor fundamentale;

2.  subliniază că, deși Strategia privind piața unică digitală pentru Europa abordează multe dintre problemele cu care se confruntă comerțul digital, întreprinderile din UE au în continuare de înfruntat obstacole importante la nivel global, cum ar fi reglementări netransparente, intervenții ale guvernului și cerințe nejustificate de localizare a datelor sau de stocare a acestora; subliniază că unele dintre acțiunile principale ale Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, cum ar fi inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și reforma în domeniul drepturilor de autor, au o dimensiune internațională care ar putea fi abordată prin intermediul unei strategii europene privind comerțul digital;

3.  subliniază necesitatea de a elimina prăpastia digitală pentru a reduce la minimum potențialul impact negativ la nivel social și asupra dezvoltării; subliniază, în această privință, importanța promovării participării femeilor la STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), pentru a elimina barierele în calea învățării pe tot parcursul vieții și disparitatea de gen în privința accesului la noi tehnologii și a utilizării acestora; invită Comisia să exploreze mai bine modalitățile de a lega politica comercială actuală de egalitatea de gen și de a promova emanciparea economică a femeilor prin intermediul comerțului;

4.  constată că efectul de rețea al economiei digitale permite unei societăți sau unui număr mic de societăți să dețină o cotă mare de piață, fapt care ar putea conduce la o concentrare excesivă a pieței; subliniază că este important să se promoveze concurența loială și efectivă în acordurile comerciale, în special între furnizorii de servicii digitale, cum ar fi platformele online, și utilizatori, precum microîntreprinderile, IMM-urile și noile întreprinderi, să se promoveze posibilitatea consumatorilor de a alege, să se reducă costurile tranzacțiilor, să se asigure tratamentul nediscriminatoriu al tuturor actorilor de pe piață și să se evite crearea unor poziții dominante care perturbă piețele; subliniază, în acest context, cât este de important să se includă neutralitatea rețelei ca un element-cheie al strategiei sale privind comerțul digital; consideră că o strategie privind comerțul digital trebuie completată de un cadru internațional mai strict și eficient pentru politica în domeniul concurenței, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă între autoritățile de concurență și introducerea unor capitole cu greutate privind concurența în acordurile comerciale; invită Comisia să vegheze la respectarea de către întreprinderi și societăți comerciale a normelor în materie de concurență și să nu existe discriminare împotriva concurenților în detrimentul intereselor consumatorilor;

5.  subliniază că accesul la internet în bandă largă și la metode de plată digitale, protecția eficientă a consumatorilor, în special mecanismele de despăgubire pentru vânzările online transfrontaliere, și procedurile vamale previzibile sunt elemente esențiale pentru asigurarea comerțului digital, a dezvoltării durabile și a creșterii favorabile incluziunii;

6.  consideră că acordurile comerciale ar trebui să prevadă o cooperare sporită între agențiile pentru protecția consumatorilor și salută inițiativele de a promova măsurile de consolidare a încrederii consumatorilor în cadrul negocierilor comerciale, cum ar fi disciplinele privind semnăturile electronice și contractele, precum și comunicările nesolicitate; evidențiază faptul că drepturile consumatorilor trebuie să fie protejate și nu trebuie în niciun caz să fie diluate;

7.  subliniază că IMM-urile din țările în curs de dezvoltare constituie majoritatea întreprinderilor și angajează majoritatea lucrătorilor din sectorul producției și al serviciilor; reamintește că facilitarea comerțului electronic transfrontalier poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii mijloacelor de subzistență, favorizând un nivel de trai mai bun și stimulând dezvoltarea economică;

8.  reamintește că nicio dispoziție din acordurile comerciale nu împiedică UE și statele sale membre să își mențină, îmbunătățească și aplice normele privind protecția datelor; reamintește că datele cu caracter personal pot fi transferate către țări terțe fără a utiliza dispoziții generale în acorduri comerciale atunci când sunt îndeplinite – atât în prezent, cât și în viitor – cerințele consfințite în capitolul IV din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(7) și în capitolul V din Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția datelor; recunoaște că deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, inclusiv cele parțiale și sectoriale, reprezintă un mecanism fundamental în ceea ce privește protecția transferului datelor cu caracter personal din UE către o țară terță; observă că UE a adoptat decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție cu doar patru din primii săi 20 de parteneri comerciali; reamintește importanța garantării, în special prin dialogurile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, transferul de date dinspre țări terțe spre UE;

9.  invită Comisia să acorde prioritate și să accelereze adoptarea deciziilor privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, cu condiția ca țările terțe să asigure, în temeiul legislației lor interne sau al angajamentelor lor internaționale, un nivel de protecție „în esență echivalent” cu cel garantat în UE; invită Comisia să adopte și să publice proceduri obligatorii actualizate și detaliate cu un calendar specific de adoptare a acestor decizii și respectând întru totul competențele autorităților naționale de supraveghere și avizul Parlamentului European;

10.  reamintește că capacitatea de a accesa, colecta, prelucra și transfera date peste granițe a devenit tot mai importantă pentru orice tip de întreprindere care livrează bunuri și servicii la nivel internațional; observă că acest lucru este important atât pentru datele cu caracter personal, cât și pentru datele fără caracter personal și include comunicațiile de la mașină la mașină;

11.  invită Comisia să elaboreze norme ambițioase pentru transferurile transfrontaliere de date cât mai curând posibil și respectând întru totul normele actuale și viitoare ale UE privind protecția datelor și confidențialitatea; îi solicită în plus Comisiei să introducă în acordurile comerciale ale UE o dispoziție orizontală care să mențină pe deplin dreptul unei părți la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, cu condiția ca acesta să nu fie exercitat nejustificat cu intenția de a eluda normele privind transferul transfrontalier de date pentru alte motive decât protecția datelor cu caracter personal; consideră că aceste reguli și dispoziții ar trebui să facă parte din toate negocierile comerciale cu țările terțe, noi sau lansate de curând; subliniază că orice dispoziție în această privință ar trebui să rămână în afara domeniului de aplicare al oricărui capitol viitor referitor la protecția investițiilor;

12.  invită Comisia să interzică cu strictețe cerințele nejustificate de localizare a datelor din cadrul acordurilor de liber schimb (ALS); consideră că eliminarea acestor cerințe ar trebui să fie o prioritate de prim rang și subliniază, în același timp, că ar trebui să se adere la legislația aplicabilă privind protecția datelor; regretă încercările de a folosi astfel de cerințe ca o formă de barieră netarifară în calea comerțului și ca o formă de protecționism digital; consideră că un astfel de protecționism restrânge grav oportunitățile întreprinderilor europene pe piețele din țările terțe și subminează avantajele în materie de eficiență ale comerțului digital;

13.  invită Comisia să își prezinte, cât mai curând posibil, poziția cu privire la transferurile transfrontaliere de date, cerințele nejustificate de localizare a datelor și garanțiile privind protecția datelor în negocierile comerciale, în concordanță cu poziția Parlamentului, astfel încât să o includă în toate negocierile noi și recent lansate de UE și să se evite marginalizarea UE în cadrul negocierilor comerciale internaționale;

14.  invită Comisia să combată măsurile adoptate de țările terțe, cum ar fi politicile care încurajează consumul produselor locale, cerințele legate de conținut local sau transferurile forțate de tehnologie, în măsura în care acestea nu sunt justificate de programe coordonate de ONU privind eliminarea prăpastiei digitale sau excepțiile legate de TRIPS (aspecte legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală), pentru a garanta că întreprinderile europene își pot desfășura activitatea într-un mediu echitabil și previzibil;

15.  subliniază că UE ar trebui să își continue eforturile la nivel bilateral și multilateral pentru a asigura că țările terțe oferă un nivel de deschidere față de investițiile străine echivalent celui oferit de UE și că mențin condiții de concurență echitabile pentru operatorii din UE; salută propunerea UE de regulament de stabilire a unui cadru de revizuire a investițiilor străine directe în Uniune și sprijină obiectivele acesteia de a proteja mai bine infrastructurile și tehnologiile critice;

16.  subliniază că o strategie privind comerțul electronic trebuie să fie în deplină conformitate cu principiul neutralității rețelei și trebuie să garanteze tratamentul egal al traficului de internet, fără discriminare, restricții sau interferențe, indiferent de expeditorul, destinatarul, tipul, conținutul, dispozitivul, serviciul sau aplicația acestuia; reamintește, de asemenea, că măsurile de gestionare a traficului ar trebui să fie permise numai în cazuri excepționale în care sunt strict necesare și numai atât timp cât este necesar, pentru îndeplinirea cerințelor legale, pentru păstrarea integrității și a securității rețelei sau pentru prevenirea unei congestionări iminente a rețelei;

17.  subliniază că instalarea unei infrastructuri adecvate în ceea ce privește acoperirea, calitatea și securitatea, care susține neutralitatea rețelei, în special în zonele rurale, montane și îndepărtate, și accesul la această infrastructură sunt esențiale pentru digitalizarea industriei europene și extinderea e-guvernanței;

18.  regretă profund practicile țărilor terțe care condiționează accesul pe piață de dezvăluirea și transmiterea către autoritățile statului a codurilor-sursă ale programului informatic pe care întreprinderile în cauză intenționează să îl vândă; consideră că aceste măsuri sunt disproporționate ca cerință generală pentru accesul pe piață; invită Comisia să interzică guvernelor semnatare ale ALS să se angajeze în astfel de activități; subliniază că cele menționate mai sus nu ar trebui să împiedice autoritățile de stat să promoveze transparența programului informatic, să încurajeze dezvăluirea publică a codului-sursă printr-un program informatic gratuit, cu sursă deschisă, precum și să partajeze date prin licențe de date deschise;

19.  reamintește că, în unele cazuri, sunt necesare cerințe privind prezența locală pentru a asigura o supraveghere prudențială sau reglementară și o aplicare eficiente; își reiterează, prin urmare, invitația adresată Comisiei de a-și asuma angajamente limitate în modul 1, pentru a evita arbitrajul de reglementare;

20.  consideră că comerțul digital ar trebui facilitat și mai mult în cadrul politicilor privind achizițiile publice, inclusiv prin valorificarea posibilităților de a presta servicii la distanță și oferind întreprinderilor europene, în special IMM-urilor, posibilitatea de a obține accesul la achizițiile publice și private;

21.  observă că cerințele privind transferul de tehnologie care favorizează dezvoltarea nu ar trebui să fie eliminate de disciplinele privind comerțul digital;

22.  invită Comisia să interzică autorităților din țările terțe să solicite dezvăluirea sau transferul detaliilor referitoare la tehnologia (criptografică) utilizată în produsele lor, ca o condiție pentru fabricarea, vânzarea sau distribuirea acestor produse;

23.  observă că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală (PI) și investițiile în C&D reprezintă o condiție prealabilă pentru o economie a UE bazată pe cunoaștere, iar cooperarea internațională este esențială pentru combaterea comerțului cu mărfuri contrafăcute în întregul lanț de valoare; încurajează, prin urmare, Comisia să insiste asupra punerii în aplicare la nivel mondial a standardelor internaționale, cum ar fi Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală, precum și Tratatele OMPI privind internetul; reamintește că protecția juridică, online și offline, în întreaga UE este necesară pentru noi creații, întrucât va încuraja investițiile și va conduce la alte inovații; subliniază însă că nu în acordurile comerciale trebuie să se extindă nivelul de protecție pentru titularii de drepturi prin acordarea unor competențe mai extinse de aplicare a drepturilor de autor; subliniază că accesul la medicamente în țările terțe nu ar trebui să fie îngreunat din cauza protejării PI; subliniază faptul că comerțul cu mărfuri contrafăcute necesită o abordare diferită a încălcărilor PI în economia digitală;

24.  îndeamnă Comisia să supravegheze cu atenție Programul gTDL al ICANN, care extinde numele de domenii la mii de nume generice și să garanteze, în conformitate cu angajamentul său pentru un internet deschis și liber, protecția titularilor de drepturi, în special a celor legate de indicațiile geografice;

25.  invită Comisia să folosească acordurile comerciale pentru a împiedica părțile să impună plafoane pentru capitalul străin, să stabilească norme de acces cu ridicata care favorizează concurența pentru rețelele de operatori tradiționali, să ofere norme transparente și nediscriminatorii și taxe pentru licențiere și să asigure accesul real la infrastructurile „pe ultimul kilometru” pe piețele de export pentru furnizorii de telecomunicații din UE; reamintește că concurența bazată pe norme din sectorul telecomunicațiilor conduce la servicii de mai bună calitate și la prețuri mai mici;

26.  invită Comisia să își continue eforturile de dezvoltare a unui set de discipline multilaterale obligatorii privind comerțul electronic în cadrul OMC și să se concentreze în continuare pe obiective concrete și realiste;

27.  îi cere Comisiei să relanseze de urgență negocierile privind TiSA în acord cu recomandările adoptate de Parlament; împărtășește părerea că UE ar trebui să profite de această oportunitate pentru a se poziționa în fruntea eforturilor de stabilire a unor standarde digitale globale de ultimă generație;

28.  reamintește că, începând din 1998, membrii OMC au aprobat un moratoriu privind taxele vamale pentru transmisiile electronice; subliniază că astfel de taxe ar atrage după sine costuri suplimentare nenecesare pentru întreprinderi și consumatori; invită Comisia să transforme moratoriul într-un acord permanent privind interzicerea taxelor vamale pentru transmisiile electronice, sub rezerva unei analize atente a implicațiilor în domeniul imprimării 3D;

29.  ia act de eforturile depuse de OMC pentru a face să avanseze programul său de lucru privind comerțul electronic; solicită Comisiei să urmărească extinderea în continuare a Acordului privind tehnologia informației al OMC, pentru a include mai multe produse și mai mulți membri ai OMC, și ia act de Conferința ministerială a OMC de la Buenos Aires, programată pentru luna decembrie 2017; solicită Comisiei să se consulte, cât mai curând posibil, cu întreprinderile europene și cu statele membre cu privire la poziția sa privind comerțul electronic și alte probleme legate de comerțul digital, care urmează să fie convenită în cadrul conferinței, pentru a asigura o poziție europeană unită;

30.  invită Comisia să folosească acordurile comerciale pentru a promova interoperabilitatea standardelor TIC care sunt atât în avantajul consumatorilor, cât și al producătorilor, în special în contextul unui internet al obiectelor sigur, al tehnologiei 5G și al securității cibernetice, fără a eluda forumurile legitime pentru guvernanța multilaterală care au contribuit mult la internetul deschis;

31.  sprijină Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală (COM(2016)0176); subliniază că, deși standardizarea în domeniul TIC trebuie să aibă loc în continuare la inițiativa sectorului și să fie voluntară și bazată pe consens și pe principiile transparenței, deschiderii, imparțialității, consensului, eficacității, relevanței și coerenței, un set mai clar de priorități pentru standardizarea TIC, alături de un sprijin politic la nivel înalt, va stimula competitivitatea; ia act de faptul că acest proces ar trebui să folosească instrumentele sistemului european de standardizare și să implice o gamă largă de părți interesate, atât în UE, cât și la nivel internațional, pentru a garanta o calitate mai ridicată a proceselor de stabilire a standardelor, în conformitate cu inițiativa comună privind standardizarea; invită Comisia să promoveze lansarea unor standarde sectoriale globale, sub coordonarea UE, pentru principalele tehnologii și arhitecturi de rețea 5G, în special prin exploatarea rezultatelor parteneriatului public-privat privind 5G (PPP 5G) la nivelul principalelor organisme de standardizare din UE și internaționale;

32.  subliniază importanța standardelor internaționale privind echipamentele și serviciile digitale, în special în domeniul securității cibernetice; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a asigura introducerea unor măsuri de bază privind securitatea cibernetică în cazul produselor specifice „internetului obiectelor” și al serviciilor bazate pe cloud;

33.  consideră că ar trebui acordată o atenție specială numărului tot mai mare de consumatori și persoane fizice care vând și cumpără produse pe internet și au de furcă cu proceduri vamale greoaie legate de bunurile achiziționate de pe internet; reamintește necesitatea de a institui un tratament vamal simplificat, scutit de impozite și taxe vamale, în cazul articolelor vândute online și returnate neutilizate; reamintește că Acordul privind facilitarea comerțului al OMC are ca obiectiv să accelereze procedurile vamale și să îmbunătățească identificarea răspunderii și transparența; subliniază necesitatea de a digitaliza sistemul de informații și gestionare al vămilor prin înregistrarea și prelucrarea online a informațiilor, care ar trebui să faciliteze vămuirea la frontieră, cooperarea la detectarea fraudelor, eforturile anti-corupție și transparența prețurilor în raport cu taxele vamale; consideră că utilizarea pe scară mai largă a unor instrumente cum sunt soluționarea online a litigiilor ar fi benefică pentru consumatori;

34.  invită Comisia să încurajeze semnatarii acordurilor comerciale să includă, în capitolul referitor la telecomunicații din acordurile lor de liber schimb, dispoziții care să facă atât taxele internaționale de roaming, cât și taxele aplicate apelurilor și mesajelor internaționale transparente, echitabile, rezonabile și orientate către consumator; invită Comisia să sprijine politicile care promovează prețuri de consum bazate pe costuri pentru serviciile de roaming, în vederea reducerii prețurilor, promovării transparenței și evitării practicilor comerciale neloiale sau dăunătoare în vreun fel consumatorilor;

35.  recunoaște că principiile Directivei privind comerțul electronic (2000/31/CE) au contribuit la dezvoltarea economiei digitale prin crearea unor condiții propice inovațiilor și prin garantarea libertății de exprimare și a libertății de a desfășura o activitate comercială; reamintește că Comisia este obligată să respecte acquis-ul UE în negocierile sale comerciale;

36.  solicită Comisiei să pună și mai mult tehnologiile și serviciile digitale în primplanul politicii de dezvoltare a UE, așa cum se subliniază, inter alia, în agenda Digital4Development; invită Comisia să utilizeze acordurile comerciale pentru a îmbunătăți și a promova drepturile digitale; recunoaște că doar 53,6 % dintre toate gospodăriile din lume au acces la internet; regretă că există încă o prăpastie digitală uriașă; invită Comisia să majoreze investițiile în infrastructura digitală din Sudul Global, în scopul de a elimina acest decalaj digital, inclusiv prin stimularea parteneriatelor public-privat, dar respectând în același timp principiile eficacității dezvoltării; în acest context, remarcă contribuția Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare (UIT-D) la crearea, dezvoltarea și optimizarea echipamentelor și a rețelelor de telecomunicații și TIC; îndeamnă Comisia să facă investiții în infrastructura în bandă largă din țările în curs de dezvoltare care să contribuie întru totul la respectarea unui internet liber, deschis și sigur, care să fie și o condiție pentru efectuarea lor, și să dezvolte soluții adecvate pentru a promova accesul la internetul mobil; subliniază că aceste investiții sunt deosebit de importante pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii locale, în special din țările în curs de dezvoltare, pentru a le permite să interacționeze digital cu întreprinderile multinaționale și a avea acces la lanțurile valorice globale; reamintește că facilitarea comerțului electronic transfrontalier poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii mijloacelor de subzistență, favorizând un nivel de trai mai bun și stimulând dezvoltarea economică; reamintește contribuția pe care aceste eforturi ar putea să o aibă la egalitatea de șanse între femei și bărbați, întrucât un număr mare dintre aceste societăți sunt deținute și exploatate de femei; reiterează faptul că comerțul digital poate constitui o resursă și pentru administrațiile publice și, prin urmare, poate contribui la dezvoltarea e-guvernării;

37.  subliniază că este imperativ ca orice strategie privind comerțul digital să fie în deplină conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare și că ar trebui, în special, să urmărească promovarea întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor mici și mijlocii, ajutându-le să se implice în comerțul electronic transfrontalier, reamintind contribuția pe care acest lucru ar putea-o avea la egalitatea de șanse între femei și bărbați;

38.  consideră că aspectele digitale ar trebui să figureze, de asemenea, mai proeminent în politica UE de ajutor pentru comerț pentru a facilita creșterea comerțului electronic printr-un sprijin sporit pentru inovare și infrastructură și prin acces la finanțare, în special prin inițiative de microfinanțare, precum și prin asistență pentru creșterea vizibilității online a întreprinderilor implicate în comerțul electronic din țările în curs de dezvoltare, facilitând accesul la platforme și promovând disponibilitatea soluțiilor de plată electronică și accesul la servicii de logistică și de curierat eficiente din punctul de vedere al costurilor;

39.  subliniază că orice strategie privind comerțul digital, inclusiv măsurile de însoțire ale acesteia, trebuie să fie în deplină conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și să contribuie la realizarea acesteia; observă că ODD 4 privind educația de calitate: asigurarea unui învățământ primar și secundar gratuit, echitabil și de calitate pentru toate fetele și toți băieții, ODD 5 privind realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor, ODD 8.10. privind promovarea unei creșteri economice favorabile incluziunii și durabile, în special printr-o dezvoltarea capacității instituțiilor financiare naționale și prin accesul la servicii financiare, precum și ODD 9.1 privind construirea unei infrastructuri fiabile și reziliente cu accent pe accesul echitabil pentru toți și ODD 9.3 privind facilitarea accesului întreprinderilor mici, în special din țările în curs de dezvoltare, la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțurile valorice și pe piețe au însemnătate deosebită în această privință;

40.  se angajează să își actualizeze strategia privind comerțul electronic o dată la 5 ani;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1) JO L 178, 17.7.2000, p. 1.
(2) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0299.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0041.
(5) JO C 265, 11.8.2017, p. 35.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0233.
(7) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

Notă juridică