Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2122(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0365/2017

Texte depuse :

A8-0365/2017

Dezbateri :

PV 12/12/2017 - 17
CRE 12/12/2017 - 17

Voturi :

PV 13/12/2017 - 13.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0494

Texte adoptate
PDF 451kWORD 74k
Miercuri, 13 decembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul anual pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință
P8_TA(2017)0494A8-0365/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (2017/2122(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979(1),

–  având în vedere recomandările generale din CEDAW nr. 12, 19 și 35 cu privire la violența împotriva femeilor, nr. 26 cu privire la lucrătoarele migrante și nr. 32 cu privire la dimensiunile de gen legate de statutul de refugiat, azilul, naționalitatea și apatridia femeilor,

–  având în vedere Rezoluția nr. 69/167 din 18 decembrie 2014(2) a Adunării Generale a ONU privind protecția și promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale tuturor migranților, indiferent de statutul lor în ceea ce privește migrația,

–  având în vedere Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora din 18 decembrie 1990(3),

–  având în vedere Rezoluțiile nr. 1325, 1820, 1888, 1889, 1960, 2106, 2122 și 2242 ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere Convenția din 1951 și Protocolul din 1967 privind statutul refugiaților(4) și convențiile OIM nr. 43 și nr. 97,

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului(5),

–  având în vedere Declarația de la New York pentru refugiați și migranți, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 19 septembrie 2016(6),

–  având în vedere cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care urmăresc să asigure pacea și prosperitatea popoarelor și a planetei(7),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) din 12 aprilie 2011, semnată de UE la 13 iunie 2017(8),

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, adoptate în 1976 și revizuite în 2011(9),

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 2, 3, 8, 21 și 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, adoptate de Consiliu la 25 iunie 2012(10),

–  având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019, adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015(11),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulat „Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2015-2019): evaluare la jumătatea perioadei, iunie 2017” (SWD(2017)0254),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE, 2016-2020”, adoptat în 2015 (SWD(2015)0182),

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene prezentată de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, la 28 iunie 2016(12), precum și primul raport referitor la punerea sa în aplicare, intitulat „De la o viziune comună la acțiune comună: punerea în aplicare a Strategiei globale a UE”, publicat în 2017(13),

–  având în vedere Decizia 2011/168/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind Curtea Penală Internațională și de abrogare a Poziției comune 2003/444/PESC(14),

–  având în vedere Agenda europeană privind migrația din 13 mai 2015 (COM(2015)0240) și Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2016 privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația (COM(2016)0385),

–  având în vedere orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului, adoptate în 2007 și revizuite în 2017(15),

–  având în vedere Declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în Consiliu, a Parlamentului European și a Comisiei Europene, intitulată „Un nou consens european privind dezvoltarea: Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”(16), adoptată de Consiliu, Parlament și Comisie la 7 iunie 2017,

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate în 2014(17),

–  având în vedere protecția libertății de exprimare, atât offline, cât și online, consfințită la articolul 19 din Declarația universală a drepturilor omului, articolul 19 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului și articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, adoptate în 2013(18),

–  având în vedere protecția internațională a libertății de religie sau de convingere consfințită la articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului, articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingere, articolul 9 din Convenția europeană a drepturilor omului și articolul 10 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind intoleranța, discriminarea și violența pe motive de religie sau convingeri, adoptate la 21 februarie 2011(19),

–  având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, adoptate în 2013(20),

–  având în vedere Orientările politicii UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptate în 2001 și revizuite în 2012(21),

–  având în vedere Protocolul ONU privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate(22) și Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane;

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului în cazul persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate în 2013(23),

–  având în vedere Orientările UE cu privire la dialogurile pe tema drepturilor omului cu țările terțe, adoptate în 2001 și revizuite în 2009(24),

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar, adoptate în 2005 și revizuite în 2009(25),

–  având în vedere Liniile directoare ale UE privind violența împotriva femeilor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa femeilor, adoptate în 2008(26),

–  având în vedere Orientările UE privind copiii și conflictele armate, adoptate în 2003 și revizuite în 2008(27),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat(28),

–  având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, adoptate în 2005 și revizuite în 2008(29),

–  având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2015(30),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC(31),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2016 referitoare la Raportul anual pe 2015 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(32) și rezoluțiile anterioare pe această temă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la drepturile omului și migrația în țările terțe(33),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe(34),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la combaterea traficului de ființe umane în contextul relațiilor externe ale UE(35),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile din 2016 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului(36),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la situația umanitară din Yemen(37), care invită VP/ÎR să lanseze o inițiativă pentru a impune Arabiei Saudite un embargo al UE asupra armelor,

–  având în vedere rezoluțiile privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept,

–  având în vedere faptul că Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost atribuit în 2016 Nadiei Murad și Lamiyei Aji Bashar,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la discriminarea pe criterii de castă(38), raportul Raportorului special pentru probleme privind minoritățile din 28 ianuarie 2016 privind minoritățile și discriminarea pe criterii de castă și sisteme analoage de statut moștenit(39), precum și instrumentul ONU de orientare privind discriminarea fondată pe criterii de descendență,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 referitoare la sprijinul acordat CPI de către UE: confruntarea cu provocările și învingerea dificultăților(40),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0365/2017),

A.  întrucât, în temeiul articolului 21 din TUE, UE se angajează la o politică externă și de securitate comună (PESC) orientată de principiile care au inspirat crearea Uniunii și pe care aceasta urmărește să le promoveze la nivel mondial: principiul democrației, al statului de drept, al universalității și indivizibilității drepturilor omului și libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiul egalității și solidarității și respectarea Cartei ONU, a Cartei drepturilor fundamentale a UE și a dreptului internațional; întrucât Uniunea urmează să adere la Convenția europeană a drepturilor omului;

B.  întrucât, în prezent, la nivel mondial, încălcările drepturilor omului și libertăților fundamentale, inclusiv crimele împotriva umanității, crimele de război și genocidele, necesită eforturi susținute din partea întregii comunități internaționale;

C.  întrucât respectarea, promovarea, indivizibilitatea și protejarea universalității drepturilor omului sunt principii fundamentale ale PESC; întrucât, în rolul său de control asupra PESC, Parlamentul are dreptul de a fi informat și consultat cu privire la aspectele principalele și la opțiunile fundamentale (articolul 36 din TUE);

D.  întrucât Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii, adoptată de Consiliu în iunie 2016, afirmă că drepturile omului trebuie să fie integrate în mod sistematic în toate sectoarele de politică și în toate instituțiile, inclusiv în comerțul internațional și politica comercială;

E.  întrucât o mai mare coerență între politicile interne și externe ale UE, dar și între politicile externe în sine, reprezintă o condiție indispensabilă pentru succesul și eficiența politicii UE în domeniul drepturilor omului; întrucât o mai bună coerență ar trebui să-i permită UE să reacționeze mai rapid în etapele timpurii ale încălcărilor drepturilor omului și, în unele cazuri, să anticipeze și să prevină săvârșirea acestora, inclusiv în domeniul comerțului internațional și al politicii comerciale;

F.  întrucât angajamentul UE în favoarea unui multilateralism eficient, cu ONU ca pilon central, este parte integrantă a politicii externe a Uniunii și se întemeiază pe convingerea că un sistem multilateral fondat pe valori și norme universale este cel mai potrivit pentru soluționarea crizelor, provocărilor și amenințărilor globale,

G.  întrucât articolul 207 din TFUE prevede că politica comercială a Uniunii se întemeiază pe principiile și obiectivele acțiunii externe a Uniunii; întrucât comerțul și drepturile omului se influențează reciproc în țările terțe, iar în contextul unui regim de răspundere a întreprinderilor, astfel cum se discută în prezent în cadrul ONU, și al lanțurilor valorice globale, comunitatea de afaceri are un rol important în oferirea unor stimulente pozitive pentru promovarea drepturilor omului, a democrației și a responsabilității întreprinderilor; întrucât buna guvernanță și autoritățile publice care acționează în interes general joacă un rol important în comportamentul întreprinderilor; întrucât UE participă la eforturile de elaborare a unui tratat cu caracter obligatoriu privind afacerile și drepturile omului;

H.  întrucât protecția drepturilor omului în cazul celor mai vulnerabile grupuri, cum ar fi minoritățile etnice, lingvistice și religioase, persoanele cu dizabilități, comunitatea LGBTI, femeile, copiii, solicitanții de azil și migranții, merită o atenție deosebită;

I.  întrucât femeile și copiii se confruntă cu amenințări, discriminare și violență, în special în zonele de război și în cadrul regimurilor autoritare; întrucât egalitatea de gen încorporează valorile europene fundamentale și este consacrată în cadrul juridic și politic al UE; întrucât violența împotriva femeilor și fetelor și discriminarea acestora au crescut în ultimii ani;

J.  întrucât statele au responsabilitatea finală de a proteja toate drepturile omului prin adoptarea și punerea în aplicare a tratatelor și a convențiilor internaționale privind drepturile omului, prin monitorizarea încălcărilor drepturilor omului și prin asigurarea unor căi de atac eficiente pentru victime;

K.  întrucât din ce în ce mai multe încălcări ale drepturilor omului care constituie crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv genocid, sunt săvârșite de actori statali și nestatali;

L.  întrucât libertatea de gândire, libertatea de conștiință, libertatea religioasă, inclusiv libertatea de a crede sau de a nu crede, de a practica sau de a nu practica o religie potrivit propriei alegeri, de a adopta, abandona sau schimba religia, trebuie să fie garantate peste tot în lume și menținute în mod necondiționat, în special prin dialoguri interreligioase și interculturale; întrucât legile care interzic blasfemia sunt larg răspândite, în unele state existând pedepse care variază de la pedeapsa cu închisoarea, flagelare sau pedeapsa cu moartea;

M.  întrucât libertatea de opinie și de exprimare, libertatea de întrunire și de asociere și organizarea unor procese electorale periodice, transparente și corecte sunt elemente esențiale ale democrației; întrucât în societățile fragile, expuse conflictelor sau opresive, alegerile pot declanșa uneori violențe la scară largă;

N.  întrucât asocierea cu țări terțe, în toate forurile bilaterale și multilaterale, de exemplu în cursul dialogurilor pe tema drepturilor omului, constituie unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru rezolvarea problemelor legate de drepturile omului;

O.  întrucât trebuie asigurate resursele adecvate, iar acestea trebuie să fie repartizate cât mai eficient, pentru a consolida promovarea drepturilor omului și a democrației în țările terțe;

P.  întrucât accesul la apă și la salubritate este un drept fundamental al omului și limitarea sa este una dintre cauzele tensiunilor geopolitice din anumite regiuni;

Q.  întrucât siturile de patrimoniu cultural sunt amenințate tot mai mult de vandalism și jafuri ilegale, în special în Orientul Mijlociu;

R.  întrucât educația joacă un rol esențial în prevenirea încălcării drepturilor omului și a conflictelor și contribuie la creșterea gradului de participare a cetățenilor la procesul decizional în cadrul sistemelor democratice; întrucât instituțiile de învățământ care promovează drepturile omului, respectul și diversitatea ar trebui să fie susținute de state; întrucât canalele de comunicare, al căror număr a crescut, reprezintă un instrument important prin care se pot comunica rapid cazurile de încălcare a drepturilor omului și prin care se poate contacta un număr semnificativ de victime sau de potențiale victime ale încălcărilor drepturilor omului din țările terțe, oferindu-le informații și asistență; întrucât colectarea de date dezagregate cuprinzătoare este esențială pentru a proteja drepturile omului, în special pe cele ale grupurilor celor mai vulnerabile, ale grupurilor marginalizate și ale grupurilor expuse riscului de marginalizare; întrucât utilizarea unor indicatori adecvați constituie, de asemenea, o modalitate eficientă de evaluare a progreselor în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor ce le revin statelor în temeiul tratatelor internaționale,

Considerații generale

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la reprimarea democrației, drepturilor omului și statului de drept, care continuă să fie amenințate la nivel mondial; reamintește că UE s-a angajat să promoveze universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților și valorilor fundamentale, precum și principiile democratice, care trebuie consolidate în întreaga lume;

2.  își reiterează convingerea fermă că UE și statele sale membre trebuie să urmărească în mod activ principiul integrării drepturilor omului și a democrației, ca principii fundamentale care se consolidează reciproc și care stau la baza UE, în toate politicile UE, inclusiv în cele care au o dimensiune externă, precum cele din domeniul dezvoltării, migrației, securității, combaterii terorismului, extinderii și comerțului; subliniază, în acest sens, că este extrem de important să se asigure o mai mare coerență între politicile interne și externe ale UE și o mai mare coordonare între politicile externe ale statelor membre; subliniază faptul că complexitatea tot mai mare a conflictelor din întreaga lume necesită o abordare și o cooperare integrate, unitare și ferme la nivel internațional; reamintește că obiectivul UE de a-și spori influența la nivel mondial ca actor internațional credibil și legitim depinde în mare măsură de capacitatea sa de a urmări respectarea drepturilor omului și a democrației pe plan intern și extern, în conformitate cu angajamentele sale consacrate în tratatele fondatoare;

3.  subliniază importanța unei cooperări consolidate între Comisie, Consiliu, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Parlament și delegațiile UE pentru a promova și asigura o atitudine unitară și coerentă în favoarea drepturilor omului și a principiilor democratice; subliniază, de asemenea, importanța unui angajament ferm pentru promovarea acestor valori în forurile multilaterale, inclusiv prin coordonarea la nivelul UE în timp util și printr-o abordare activă în timpul negocierilor; încurajează, în acest context, UE să inițieze și să cosponsorizeze rezoluții și să intensifice punerea în practică a inițiativelor transregionale în toate mecanismele privind drepturile omului ale ONU;

4.  salută faptul că în 2016, chestiunile legate de statul de drept, principiile democratice și încălcările drepturilor omului au fost dezbătute în mod regulat în perioadele de sesiune plenară, abordate în diferite rezoluții parlamentare și discutate în reuniunile comisiilor și ale delegațiilor interparlamentare;

5.  subliniază activitatea Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI), care menține relații strânse de colaborare cu SEAE, cu alte instituții ale UE, cu societatea civilă, cu instituțiile multilaterale din domeniul drepturilor omului și cu Reprezentantul Special al UE (RSUE) pentru drepturile omului;

6.  reamintește că, în 2016, DROI a întocmit trei rapoarte, și anume referitoare la drepturile omului și migrația în țările terțe, răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe, precum și lupta împotriva traficului de ființe umane în relațiile externe ale UE; invită Comisia să ia măsuri concrete în urma acestor rapoarte din proprie inițiativă;

7.   constată că, în 2016, numeroase misiuni ale Comisiei DROI s-au deplasat în diferite țări cu scopul de a colecta și de a face schimb de informații cu actorii locali, guvernamentali și neguvernamentali, din domeniul drepturilor omului, de a prezenta poziția Parlamentului și de a încuraja o îmbunătățire a protecției și respectării drepturilor omului;

Răspunsul la provocările din domeniul drepturilor omului

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul tot mai mare de atacuri îndreptate împotriva minorităților religioase, care sunt adesea săvârșite de actori nestatali, cum ar fi ISIS/Daesh; regretă faptul că, în multe țări, există și sunt puse în aplicare legi în materie de blasfemie și anti-convertire, care limitează efectiv și chiar privează minoritățile religioase și ateii de libertatea de religie sau de convingere și de libertatea de exprimare; solicită luarea unor măsuri pentru a proteja minoritățile religioase, necredincioșii și ateii care sunt victimele legilor blasfemiei și solicită UE și statelor membre să se implice în discuții politice pentru a abroga aceste legi; invită UE și statele membre să își intensifice eforturile pentru a consolida respectarea libertății de gândire, de conștiință, de religie și de credință, precum și pentru a promova dialogul intercultural și interreligios în interacțiunile cu țările terțe; solicită acțiuni concrete în direcția punerii efective în aplicare a Orientărilor UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, asigurându-se, printre altele, formarea sistematică și coerentă a personalului UE de la sediu și din delegații; sprijină pe deplin practica UE de a juca un rol de lider în ceea ce privește rezoluțiile tematice privind libertatea de religie și de convingere în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (CDO) și în cadrul Adunării Generale a ONU; sprijină pe deplin activitatea trimisului special al UE pentru promovarea libertății de religie sau de convingere în afara UE, dl Ján Figel;

9.  reiterează faptul că libertatea de exprimare online și offline este o componentă esențială în orice societate democratică, deoarece susține o cultură a pluralismului care permite societății civile și cetățenilor să tragă la răspundere guvernele și factorii de decizie și sprijină respectarea statului de drept; subliniază faptul că restricționarea libertății de exprimare, online sau offline, cum ar fi prin intermediul eliminării conținutului online, trebuie să aibă loc numai în cazuri excepționale, atunci când este prevăzută de lege și justificată prin faptul că urmărește un scop legitim; subliniază, prin urmare, că UE ar trebui să își intensifice eforturile de promovare a libertății de exprimare prin politicile și instrumentele sale externe; reiterează solicitarea ca UE și statele sale membre să îmbunătățească monitorizarea pe care o efectuează asupra tuturor tipurilor de restricții privind libertatea de exprimare și a mass-mediei în țările terțe, să condamne rapid și în mod sistematic astfel de limitări și să utilizeze toate mijloacele și instrumentele diplomatice disponibile pentru a elimina astfel de restricții; subliniază importanța asigurării punerii în aplicare efective a Orientărilor UE privind libertatea de exprimare online și offline, precum și a monitorizării cu regularitate a impactului acestora; condamnă decesul și încarcerarea a numeroși jurnaliști și bloggeri în 2016 și solicită UE să îi protejeze în mod eficient; salută noul Instrument european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) lansat în 2016, care pune un accent deosebit pe formarea delegațiilor UE și a actorilor din domeniul mass-mediei din țări terțe cu privire la punerea în aplicare a orientărilor; subliniază importanța denunțării și condamnării discursurilor de incitare la ură și de incitare la violență pe internet și în afara acestuia, întrucât acestea constituie o amenințare la adresa statului de drept și a valorilor reprezentate de drepturile omului;

10.  este profund îngrijorat de faptul că societatea civilă, inclusiv organizațiile centrate pe credință, este atacată din ce în ce mai mult la nivel mondial, printre altele, printr-un număr tot mai mare de legi represive adoptate în întreaga lume, uneori sub pretextul combaterii terorismului; subliniază că fenomenul de restrângere a spațiului societății civile este un fenomen global; reamintește că societatea civilă independentă joacă un rol esențial în domeniul apărării și promovării drepturilor omului și în funcționarea societăților democratice, în principal prin promovarea transparenței, responsabilității și separării puterilor; invită UE și statele sale membre să monitorizeze constant și să aducă în discuție cazurile de încălcare a libertății de întrunire și de asociere, inclusiv diferitele forme de interdicții și limitări impuse organizațiilor societății civile și activităților lor, cum ar fi legile care vizează restrângerea spațiului societății civile sau promovarea ONG-urilor finanțate de către guverne autoritare (organizații neguvernamentale organizate de guverne); invită, de asemenea, UE, statele sale membre și delegațiile UE să folosească toate mijloacele disponibile, cum ar fi dialogurile pe tema drepturilor omului, dialogurile politice și diplomația publică, pentru a aduce în discuție în mod sistematic cazurile individuale ale apărătorilor drepturilor omului și ale activiștilor societății civile expuși riscurilor și în special pe acelea referitoare la persoanele care au fost reținute sau închise din motive arbitrare și/sau din cauza convingerilor politice sau a angajamentului lor social, precum și să denunțe fără echivoc represiunea, hărțuirea și uciderea apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a celor care activează în domeniul mediului ; solicită instituirea unui sistem de monitorizare eficientă a spațiului societății civile, cu repere și indicatori clari, care să asigure un mediu juridic propice și favorabil pentru societatea civilă;

11.  încurajează delegațiile UE și personalul diplomatic al statelor membre să sprijine în continuare în mod activ apărătorii drepturilor omului prin monitorizarea sistematică a proceselor, prin vizitarea militanților reținuți în închisori și prin publicarea de declarații cu privire la cazuri individuale, după caz; subliniază importanța instrumentelor „diplomației tăcute” în această privință; salută faptul că UE a evocat cazuri ale apărătorilor drepturilor omului în cadrul dialogurilor și al consultărilor la nivelul UE cu peste 50 de țări în 2016; subliniază faptul că fondul de urgență al IEDDO a sprijinit peste 250 de apărători ai drepturilor omului la nivelul UE în 2016, ceea ce reprezintă o creștere de 30 % față de 2015; salută instituirea unui Mecanism al UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului, ProtectDefenders.eu, pus în aplicare de societatea civilă și care a oferit sprijin esențial unui număr mare de apărători ai drepturilor omului; îndeamnă Comisia să asigure continuarea programului după luna octombrie 2018 și să îi sporească capacitățile, cu scopul de a oferi mai mult sprijin apărătorilor drepturilor omului la nivel mondial;

12.  consideră că este extrem de regretabil că tortura, tratamentele inumane sau degradante și pedeapsa cu moartea continuă în multe țări din întreaga lume și solicită UE să își intensifice eforturile vizând eradicarea acestora; salută, în acest sens, revizuirea legislației UE privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru pedeapsa capitală, tortură și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; îndeamnă SEAE și VP/ÎR să se implice mai puternic în combaterea torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane și degradante, inclusiv a pedepsei cu moartea, prin intensificarea eforturilor diplomatice și printr-o poziționare publică mai sistematică; subliniază, în acest sens, condițiile îngrijorătoare de detenție din anumite penitenciare, inclusiv absența tratamentului pentru problemele de sănătate și recomandă ca SEAE, delegațiile UE și statele membre să utilizeze toate instrumentele existente, cum ar fi orientările UE privind tortura, la potențialul lor maxim; salută faptul că rezoluția ONU referitoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea a fost adoptată de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2016, cu sprijinul a 117 țări; ia act de faptul că, în 2016, numărul de execuții efectuate la nivel mondial a scăzut în comparație cu anul precedent și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că numărul total de execuții rămâne totuși mai ridicat decât media înregistrată în ultimul deceniu; subliniază că cei vizați sunt adesea membri ai societății care exprimă opinii critice și ai grupurilor vulnerabile; solicită țărilor care aplică încă această practică să adopte un moratoriu și să abolească pedeapsa cu moartea;

13.  recunoaște posibila mare importanță pe care o au tehnologiile moderne ale informației și comunicațiilor pentru promovarea, apărarea și remedierea drepturilor omului la nivel mondial și invită instituțiile UE și statele membre să își utilizeze canalele de informații pentru a reitera în mod sistematic în cadrele și misiunile lor specifice poziția Parlamentului privind diversele aspecte legate de drepturile omului, contribuind în același timp la eficiența și vizibilitatea eforturilor comune ale UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea tot mai frecventă a anumitor tehnologii de supraveghere cibernetică cu dublă utilizare împotriva politicienilor, activiștilor și jurnaliștilor; salută, în acest sens, activitatea în curs de desfășurare a instituțiilor UE pentru actualizarea Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(41); condamnă cu fermitate faptul că tot mai mulți apărători ai drepturilor omului se confruntă cu amenințări de natură digitală, inclusiv compromiterea datelor prin confiscarea echipamentelor, supravegherea de la distanță și scurgerile de date; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că platformele online șterg probe video legitime referitoare la potențiale crime de război, ca parte a activității lor de eliminare a conținutului cu caracter terorist și de propagandă de pe platforme;

14.  își exprimă îngrijorarea cu privire la extinderea tendinței de privatizare a statului de drept online, întreprinderile private luând decizii cu privire la limitări ale drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, pe baza propriilor condiții de utilizare a serviciilor, iar nu pe baza legilor adoptate în mod democratic;

15.  invită Comisia să adopte o directivă de notificare și de acțiune care să sporească transparența și proporționalitatea procedurilor de retragere a conținuturilor, oferind, în același timp, căi de atac eficiente pentru utilizatorii al căror conținut a fost retras în mod eronat;

16.  condamnă folosirea violenței sexuale împotriva femeilor și a fetelor, inclusiv violurile în masă, sclavia sexuală, prostituția forțată, persecuțiile pe motiv de gen, traficul de ființe umane, turismul sexual și toate celelalte forme de violență fizică, sexuală și psihologică, ca armă de război; atrage atenția asupra faptului că Statutul de la Roma clasifică crimele pe motive de gen și crimele de violență sexuală în rândul crimelor de război, al crimelor împotriva umanității sau al elementelor constitutive ale genocidului sau torturii; subliniază importanța apărării drepturilor femeilor, inclusiv a drepturilor lor sexuale și reproductive, prin intermediul legislației, al educației și al sprijinirii organizațiilor societății civile; salută adoptarea Planului de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (2016-2020), care stabilește o listă cuprinzătoare de măsuri pentru îmbunătățirea situației femeilor în ceea ce privește egalitatea de drepturi și capacitarea; subliniază importanța asigurării punerii în aplicare efective a acestuia; salută, în plus, adoptarea Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen (2016-2019), care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor în întreaga lume; subliniază importanța ratificării și punerii efective în aplicare a Convenției de la Istanbul de către toate statele membre; subliniază că educația este cel mai bun instrument pentru combaterea discriminării și violenței împotriva femeilor și copiilor; solicită Comisiei, SEAE și VP/ÎR să își intensifice îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor în domeniul drepturilor femeilor în temeiul Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW); consideră că UE ar trebui să continue integrarea sprijinului acordat femeilor în operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), în prevenirea conflictelor și în reconstrucția post-conflict; reiterează importanța Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; subliniază importanța unei participări sistematice, egale, depline și active a femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, la promovarea drepturilor omului și a reformelor democratice, precum și la operațiunile de menținere a păcii, de asistență umanitară și de reconstrucție post-conflict și la procesele de tranziție democratică spre soluții politice durabile și stabile; reamintește faptul că Premiul Saharov pe 2016 a fost acordat Nadiei Murad și Lamiyei Aji Bashar, supraviețuitoare ale sclaviei sexuale comise de ISIS/Daesh;

17.  subliniază că accesul la îngrijiri medicale și respectarea la nivel mondial a sănătății și drepturilor sexuale și reproductive și accesul la acestea, serviciile de planificare familială și accesul la produse adecvate de igienă pentru femei și la asistență medicală maternă, prenatală și neonatală și la servicii de avort în condiții de siguranță constituie elemente importante pentru salvarea vieții femeilor și contribuie la evitarea nașterilor cu risc ridicat și la reducerea mortalității în rândul sugarilor și al copiilor; consideră inacceptabil faptul că corpul femeilor și al fetelor, mai exact în ceea ce privește sănătatea lor sexuală și reproductivă și drepturile aferente, rămâne în continuare subiect de luptă ideologică; solicită ca UE și statele sale membre să recunoască dreptul inalienabil al femeilor și al fetelor la integritate corporală și la decizie autonomă asupra corpurilor lor și condamnă frecventele încălcări ale drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor, inclusiv refuzul accesului la servicii de planificare familială, la mijloace de contracepție și la avort, în condiții de siguranță din punct de vedere medical și juridic;

18.  condamnă cu fermitate reinstituirea și extinderea „regulii călușului mondial” (Global Gag Rule) și impactul acesteia asupra îngrijirii sănătății și drepturilor generale ale femeilor și fetelor; își reiterează apelul către UE și statele sale membre vizând acoperirea deficitului de finanțare creat de SUA în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, prin utilizarea finanțării pentru dezvoltare de la nivel național și de la nivelul UE;

19.  reamintește că egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al UE și al statelor sale membre, iar integrarea perspectivei de gen constituie unul dintre obiectivele sale principale, astfel cum sunt consacrate în tratate; invită, prin urmare, Comisia să integreze dimensiunea de gen în toate actele legislative, orientările, acțiunile și finanțările UE, ca principiu fundamental al acesteia, cu un accent deosebit pe politicile UE de relații externe; subliniază că este nevoie să se consolideze rolul delegațiilor UE, precum și rolul consilierului principal privind egalitatea de gen al SEAE prin asigurarea unui buget specific dedicat domeniul său de competențe;

20.  invită SEAE să se asigure că rezultatele celei de-a 61-a sesiuni a Comisiei pentru statutul femeii (CSW) vor fi incluse în politicile sale și vor oferi un nou impuls în promovarea „capacitării economice a femeilor” și soluționarea inegalităților de gen în lumea profesională în schimbare;

21.  constată contribuția pozitivă a capacitării femeilor la realizarea unei societăți favorabile incluziunii, echitabile și pașnice și a dezvoltării durabile; subliniază că toate ODD acordă în mod explicit atenție egalității de gen și capacitării femeilor și că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a se asigura respectarea pe deplin a drepturilor femeilor și punerea efectivă în aplicare a politicilor de promovare a capacitării economice și sociale și a participării femeilor în procesul de luare a deciziilor; subliniază că ar trebui acordată o atenție deosebită capacitării femeilor indigene;

22.  subliniază că ar trebui încurajată organizarea în sindicate a femeilor și că acestea nu ar trebui să fie discriminate atunci când solicită finanțare pentru întreprinderile lor;

23.  invită Uniunea Europeană să sprijine toate asociațiile de femei care activează zi de zi în sprijinul femeilor afectate de crize și conflicte umanitare;

24.  reafirmă nevoia urgentă de ratificare universală și punere efectivă în aplicare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului (UNCRC) și a protocoalelor opționale la aceasta, pentru a le asigura copiilor protecție juridică; subliniază faptul că, deseori, copiii sunt expuși la abuzuri specifice, cum ar fi căsătoriile timpurii sau mutilarea genitală și, prin urmare, au nevoie de o protecție sporită; subliniază faptul că munca copiilor, recrutarea copiilor în conflicte armate și căsătoriile timpurii și forțate reprezintă în continuare probleme critice în anumite țări; solicită ca UE să consulte în mod sistematic organizațiile locale și internaționale relevante de apărare a drepturilor copiilor și să pună în discuție, în cadrul dialogurilor sale politice și privind drepturile omului cu țările terțe, obligațiile care le revin statelor părți privind punerea în aplicare a convenției; salută Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului (2016-2021); solicită UE să continue să promoveze Setul de instrumente UE-UNICEF privind drepturile copilului în cooperarea pentru dezvoltare prin intermediul delegațiilor sale externe și să instruiască personalul delegațiilor UE în mod corespunzător în acest domeniu; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune o strategie cuprinzătoare privind drepturile copilului și un plan de acțiune pentru următorii cinci ani, pentru a acorda prioritate drepturilor copiilor în cadrul politicilor externe ale UE, și salută faptul că prin Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare din 2016, au fost alocate resurse pentru a sprijini agențiile ONU în punerea în aplicare a unor măsuri specifice în domeniul drepturilor copiilor, care trebuie să fie concepute în așa fel încât să crească la maximum beneficiile efective pentru copiii care au nevoie de ajutor, în special în domeniul sistemelor de sănătate și al accesului la educație, apă și salubritate; solicită o soluție urgentă la problema copiilor apatrizi, în special cei născuți în afara țării de origine a părinților și cei migranți;

25.  condamnă cu fermitate toate formele de discriminare, inclusiv cele bazate pe rasă, culoare, religie, gen, orientare sexuală, caracteristici sexuale, limbă, cultură, origine socială, castă, naștere, vârstă, handicap sau orice alt statut; subliniază că UE ar trebui să își intensifice eforturile de eradicare a tuturor formelor de discriminare, de rasism, de xenofobie și a altor forme de intoleranță prin dialoguri politice și pe teme de drepturile omului, prin activitatea delegațiilor UE și prin diplomația publică; subliniază, în plus, că UE ar trebui să continue să promoveze ratificarea și aplicarea integrală a tuturor convențiilor ONU care susțin această cauză;

26.  reiterează că traficul de ființe umane înseamnă activitățile de recrutare, transport, transfer, adăpostire sau primire de persoane, prin amenințări sau uz de forță sau prin alte mijloace de constrângere, răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere sau poziție de vulnerabilitate sau prin darea sau primirea unor plăți sau beneficii pentru a primi consimțământul unei persoane care deține controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploatării; solicită UE și statelor membre să ia măsuri pentru a descuraja cererea care favorizează orice fel de forme de exploatare a persoanelor - în special a femeilor și a copiilor - care conduc la trafic de persoane, menținând în același timp o abordare bazată pe drepturile omului și axată pe victime; reiterează necesitatea ca toate statele membre să pună în aplicare Strategia UE pentru eradicarea traficului de ființe umane și Directiva 2011/36/UE(42) privind acest aspect; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la vulnerabilitatea extremă a migranților și a refugiaților la exploatare, introducere ilegală și trafic de ființe umane; subliniază că este necesar să se mențină distincția între conceptele de trafic de persoane și introducere ilegală de migranți;

27.  condamnă încălcările drepturilor omului ce continuă să fie comise împotriva persoanelor care suferă din cauza ierarhiilor de castă și a discriminărilor pe criterii de castă, inclusiv a refuzului egalității și al accesului la justiție și la un loc de muncă, a segregării continue și a obstacolelor impuse de sistemul castelor în calea exercitării drepturilor umane fundamentale și a dezvoltării; își reiterează apelul pentru dezvoltarea unor politici ale UE privind discriminarea pe criterii de castă și invită din nou UE să profite de orice ocazie pentru a-și exprima îngrijorarea profundă cu privire la aceste încălcări ale drepturilor omului; îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice eforturile și să sprijine inițiativele conexe de la nivelul ONU și al delegațiilor prin aplicarea și monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030, monitorizarea noului instrument de orientare al ONU privind discriminarea pe criterii de descendență, precum și acordarea de sprijin statelor membre în punerea în aplicare a recomandărilor prin mecanismele din domeniul drepturilor omului ale ONU pe tema discriminării pe criterii de castă;

28.  este foarte îngrijorat de faptul că minoritățile sunt în continuare într-un mare pericol de a fi discriminate și sunt deosebit de vulnerabile la schimbările și tulburările politice, economice, de mediu și legate de ocuparea forței de muncă; ia act de faptul că multe persoane nu au acces sau au acces limitat la reprezentare politică și sunt grav afectate de sărăcie; subliniază că UE ar trebui să își intensifice eforturile vizând eradicarea încălcărilor drepturilor omului comise împotriva minorităților; subliniază faptul că comunitățile minoritare au nevoi specifice și că acestora ar trebui să li se garanteze acces deplin și egalitate de tratament în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale;

29.  salută ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) și reiterează importanța ratificării și aplicării efective a acesteia atât de către statele membre, cât și de instituțiile UE; subliniază că handicapul nu privează o persoană de demnitatea umană, ceea ce implică sarcina unui stat de a proteja aceste persoane; subliniază, în special, necesitatea de a integra într-o manieră credibilă principiul accesibilității universale și drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile relevante ale UE, inclusiv în domeniul cooperării pentru dezvoltare, și subliniază caracterul prescriptiv și orizontal al acestei chestiuni; solicită ca UE să includă lupta împotriva discriminării pe motive de dizabilități în acțiunile sale externe și în politicile privind ajutorul pentru dezvoltare; salută, în acest sens, includerea drepturilor persoanelor cu handicap în noul Consens european privind dezvoltarea;

30.  își reiterează sprijinul pentru introducerea sistematică clauzelor privind drepturile omului în acordurile internaționale încheiate între UE și țările terțe, printre care acordurile comerciale și de investiții; reamintește că toate drepturile omului trebuie să fie considerate ca având valoare egală și ca fiind indivizibile, interdependente și interconectate; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a acestor clauze în mod eficace și sistematic și să prezinte Parlamentului rapoarte periodice cu privire la respectarea drepturilor omului de către țările partenere; invită Comisia să adopte o abordare mai structurată și mai strategică a dialogurilor privind drepturile omului în cadrul acordurilor viitoare; are o opinie pozitivă despre sistemul preferințelor SGP +, ca mijloc de stimulare a punerii efective în aplicare a 27 de convenții internaționale fundamentale privind drepturile omului și standardele de muncă; solicită punerea în aplicare reală a regimului SGP + se așteaptă ca Comisia să informeze Parlamentul și Consiliul cu privire la stadiul ratificării acestuia și la progresele realizate în cadrul acestui regim; subliniază importanța punerii corecte în aplicare a Principiilor directoare ale ONU privind întreprinderile și drepturile omului;

31.  reafirmă faptul că activitățile tuturor întreprinderilor, inclusiv ale celor europene, care își desfășoară activitatea în țările terțe ar trebui să respecte pe deplin standardele internaționale în domeniul drepturilor omului și solicită UE și statelor sale membre să asigure acest lucru; reafirmă, în plus, importanța promovării responsabilității sociale a întreprinderilor și a întreprinderilor europene care joacă un rol principal în promovarea unor standarde la nivel internațional în ceea ce privește afacerile și drepturile omului, subliniind că cooperarea între organizațiile pentru drepturile omului și cele de afaceri ar conferi autonomie actorilor locali și ar promova societatea civilă; recunoaște că lanțurile valorice globale pot contribui la creșterea forței de muncă internaționale fundamentale și la consolidarea standardelor sociale și de mediu și reprezintă oportunități și provocări legate de progresele sustenabile și de promovarea drepturilor omului, în special în țările în curs de dezvoltare; invită UE să joace un rol mai activ în vederea unei gestionări adecvate, corecte, transparente și durabile a lanțurilor valorice globale și să atenueze orice efecte negative asupra drepturilor omului, inclusiv încălcarea drepturilor lucrătorilor; subliniază însă că, în cazul încălcărilor drepturilor omului în cadrul întreprinderilor, ar trebui să se garanteze accesul efectiv la o cale de atac pentru victime; îndeamnă Comisia să se asigure că proiectele sprijinite de BEI sunt în conformitate cu politica și angajamentele UE privind drepturile omului; ia act de negocierile în curs privind un tratat obligatoriu referitor la corporațiile transnaționale și alte întreprinderi cu privire la drepturile omului; încurajează UE să ia parte în mod constructiv la aceste negocieri;

32.  invită UE și statele sale membre să-și folosească toată influența politică pentru a preveni orice acțiune care ar putea fi considerată genocid, crimă de război sau crimă împotriva umanității, să răspundă eficient și coordonat în cazurile în care au loc astfel de crime, să mobilizeze toate resursele necesare pentru a-i aduce în fața justiției pe toți cei responsabili, inclusiv prin aplicarea principiului jurisdicției universale, precum și să ofere sprijin victimelor și proceselor de stabilizare și de reconciliere; solicită comunității internaționale să creeze instrumente de reducere la minimum a decalajului alertă-răspuns pentru a preveni apariția, reapariția și escaladarea conflictelor violente, cum ar fi sistemul de alertă timpurie al UE;

33.  solicită UE să ofere sprijin organizațiilor (inclusiv ONG-uri, organizații de investigații din surse deschise, societatea civilă) care colectează, păstrează și protejează probe, electronice și de alt fel, ale infracțiunilor comise, pentru a facilita urmărirea penală a acestora la nivel internațional;

34.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la distrugerea siturilor din patrimoniul cultural din Siria, Irak, Yemen și Libia; ia act de faptul că 22 dintre cele 38 de situri din patrimoniul cultural puse în pericol din lume se află în Orientul Mijlociu; sprijină activitățile Inițiativei privind patrimoniul cultural și activitățile sale de stabilire a faptelor din Siria și Irak referitoare la distrugerea patrimoniului arheologic și cultural;

35.  salută eforturile UE de a sprijini instituirea de către ONU a Mecanismului internațional, imparțial și independent (MIII) care să acorde asistență în investigarea infracțiunilor grave comise în Siria; subliniază necesitatea de a institui un mecanism independent similar în Irak; invită UE și statele membre ale UE, care nu au făcut încă acest lucru, să contribuie financiar la MIII;

36.  condamnă cu fermitate aceste crime oribile și încălcările drepturilor omului comise de actori statali și nestatali; își exprimă consternarea față de varietatea infracțiunilor comise, printre care se numără crime, acte de tortură, viol ca armă de război, sclavie și sclavie sexuală, recrutarea de copii soldați, convertirile religioase forțate și asasinatele sistematice și „purificarea” sistematică îndreptate împotriva minorităților religioase; reamintește că situația în care se află minoritățile religioase de pe teritoriile guvernate de ISIS/Daesh a fost calificată de Parlamentul European, în Rezoluția sa din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, în special în contextul Statului Islamic(43), drept genocid; subliniază că UE și statele sale membre ar trebui să sprijine urmărirea penală a membrilor organizațiilor nestatale, cum ar fi ISIS/Daesh, solicitând Consiliului de Securitate al ONU să confere Curții Penale Internaționale (CPI) jurisdicție în acest sens sau să se asigure că actul de justiție va fi îndeplinit ,,cu ajutorul unui tribunal ad-hoc sau prin principiul jurisdicției universale;

37.  își reiterează întregul sprijin pentru CPI, Statutul de la Roma, Biroul procurorului, puterile proprio motu ale procurorului și progresele înregistrate în deschiderea unor noi anchete, fapt ce reprezintă un mijloc esențial în combaterea impunității persoanelor responsabile de crime de atrocitate; invită toate statele membre să ratifice amendamentele de la Kampala privind crima de agresiune și să includă „crimele de atrocitate” pe lista infracțiunilor pentru care UE are competențe; condamnă orice încercare de subminare a legitimității sau independenței sale și solicită UE și statelor sale membre să coopereze în mod consecvent pentru a sprijini investigațiile și deciziile CPI, cu scopul de a pune capăt impunității în cazul crimelor internaționale, inclusiv în cazul arestărilor persoanelor urmărite de CPI; îndeamnă UE și statele sale membre să sprijine în mod consecvent examinările, investigațiile și deciziile CPI și să adopte măsuri pentru a preveni și a răspunde în mod eficace cazurilor de lipsă de cooperare cu CPI și să furnizeze fonduri adecvate; salută reuniunea reprezentanților UE și ai CPI care a avut loc la Bruxelles, la 6 iulie 2016, cu scopul de a pregăti cea de a 2-a reuniune a Mesei rotunde UE-CPI, care a permis personalului competent din cadrul CPI și al instituțiilor UE să identifice zonele comune de interes, să facă schimb de informații privind activitățile relevante și să asigure o mai bună cooperare între cele două părți; ia act, cu profund regret, de recentele comunicări referitoare la renunțarea la statutul de părți semnatare ale Statutului de la Roma, fapt care generează o situație problematică din perspectiva accesului la justiție al victimelor și care ar trebui, prin urmare, condamnat cu fermitate; consideră că Comisia, SEAE și statele membre ar trebui să încurajeze în continuare țările terțe să ratifice și să aplice Statutul de la Roma; își reiterează solicitarea adresată ÎR/VP de a numi un RSUE pentru drept internațional umanitar și justiție internațională, cu mandatul de a promova, a integra și a reprezenta angajamentul UE față de lupta împotriva impunității și față de CPI în politicile externe ale UE; invită UE și statele sale membre să sprijine mecanismele de responsabilizare și rezoluțiile ONU în cadrul forurilor multilaterale ale ONU, inclusiv în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului;

38.  îndeamnă UE să își intensifice eforturile de promovare a statului de drept și a independenței sistemului judiciar la nivel multilateral și bilateral ca principiu fundamental pentru consolidarea democrației; încurajează UE să sprijine o administrare a justiției echitabilă la nivel mondial prin sprijinirea proceselor de reforme legislative și instituționale în țările terțe; încurajează, de asemenea, delegațiile UE și ambasadele statelor membre să monitorizeze în mod sistematic procesele în vederea promovării independenței sistemului judiciar;

39.  își exprimă îngrijorarea profundă și solidaritatea față de numărul tot mai mare de migranți, refugiați și solicitanți de azil, inclusiv un număr tot mai mare de femei, care sunt victime ale conflictelor, violenței, persecuțiilor, greșelilor de guvernare, sărăciei, migrației ilegale, traficului de persoane și rețelelor de traficanți; subliniază nevoia urgentă de a adopta măsuri reale pentru combaterea cauzelor care stau la baza fluxurilor de migrație și de a găsi soluții pe termen lung bazate pe respectul față de drepturile omului și de demnitatea umană și, prin urmare, de a aborda dimensiunea externă a crizei refugiaților, inclusiv prin găsirea unor soluții sustenabile la conflictele din vecinătatea noastră, de exemplu prin dezvoltarea cooperării și a unor parteneriate cu țările terțe în cauză care să respecte legislația internațională și să asigure respectarea drepturilor omului în acele țări; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la violența împotriva copiilor migranți, inclusiv a copiilor migranți neînsoțiți dispăruți, și solicită sisteme de relocare și de reîntregire a familiei și coridoare umanitare; este profund îngrijorat de situația dificilă a persoanelor strămutate în interiorul țării (PSI) și de numărul tot mai mare al acestora și solicită întoarcerea lor în condiții de siguranță, relocarea sau integrarea lor locală; invită UE și statele sale membre să acorde asistență umanitară în domeniul educației, locuințelor, sănătății și în alte domenii umanitare care să îi ajute pe refugiații aflați cel mai aproape de țara lor de origine, precum și să asigure punerea în aplicare adecvată a politicilor de returnare; subliniază necesitatea unei abordări globale a migrației, bazată pe drepturile omului, și invită UE să colaboreze în continuare cu ONU, cu organizațiile regionale, cu guvernele și cu ONG-urile; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin sistemul european comun de azil și legislația comună privind migrația, mai ales pentru a-i proteja pe solicitanții de azil vulnerabili; subliniază faptul că noțiunile de țări sigure și de țări de origine sigure nu trebuie să împiedice examinarea individuală a cererilor de azil; avertizează împotriva instrumentalizării politicii externe a UE ca „gestionare a migrației”; invită UE și statele membre să instituie o transparență totală în privința fondurilor alocate țărilor terțe pentru cooperarea în domeniul migrației și să asigure faptul că o astfel de cooperare nu aduce beneficii structurilor implicate în acte de încălcare a drepturilor omului, ci contribuie la îmbunătățirea situației drepturilor omului în cadrul acestor țări;

40.  consideră că cooperarea pentru dezvoltare și promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice, inclusiv a statului de drept și a bunei guvernanțe, ar trebui să meargă mână în mână; reamintește, în acest context, că ONU a declarat că, în absența unei abordări bazate pe drepturile omului, obiectivele de dezvoltare nu pot fi realizate integral; reamintește, de asemenea, că UE s-a angajat să sprijine țările partenere, ținând seama de nivelul lor de dezvoltare și de progresele înregistrate în ceea ce privește drepturile omului și democrația;

41.  subliniază că rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială este mai mare în rândul femeilor și solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru punerea în aplicare a unor măsuri de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale ca parte a politicilor sale în domeniul dezvoltării;

42.  reamintește că al doilea criteriu din Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului obligă statele membre să examineze fiecare licență de export de arme în privința respectării drepturilor omului de către țara de destinație; reamintește, în acest sens, angajamentul asumat de Comisie în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația în ceea ce privește forțele de securitate și punerea în aplicare a politicii UE în domeniul drepturilor omului, inclusiv elaborarea și punerea în aplicare a unei politici de diligență necesară în acest domeniu;

43.  își reiterează apelul pentru o poziție comună a UE privind utilizarea dronelor armate, care să susțină drepturile omului și dreptul umanitar internațional și să abordeze aspecte precum cadrul legal, proporționalitatea, responsabilitatea, protecția civililor și transparența; insistă încă o dată ca UE să interzică dezvoltarea, producerea și utilizarea unor sisteme de arme pe deplin autonome care permit efectuarea de atacuri fără intervenție umană;

44.  consideră că UE ar trebui să își continue eforturile de consolidare a respectării drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI, în conformitate cu orientările UE pe acest subiect; solicită punerea deplină în aplicare a orientărilor, inclusiv prin instruirea personalului UE din țările terțe; denunță faptul că 72 de țări incriminează în continuare homosexualitatea, este preocupat de faptul că 13 dintre acestea aplică pedeapsa cu moartea și consideră că practicile violente și actele de violență împotriva persoanelor bazate pe orientarea lor sexuală, cum ar fi excluderile forțate, infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură, atât online, cât și offline, și violurile corective nu ar trebui să rămână nepedepsite; ia act de legalizarea căsătoriilor sau a uniunilor civile între persoane de același sex în anumite țări și încurajează recunoașterea în continuare a acestora; condamnă cazurile de încălcare a integrității fizice a femeilor și a grupurilor minoritare; solicită statelor membre să scoată în afara legii aceste practici, să îi urmărească în justiție pe autorii lor și să sprijine victimele;

45.  reiterează importanța fundamentală a luptei împotriva corupției, în toate formele sale, pentru a se putea proteja astfel statul de drept, democrația și respectul pentru drepturile omului; condamnă cu fermitate orice comportament legat de practicile corupte;

46.  reamintește că corupția reprezintă o amenințare la adresa exercitării în mod egal a drepturilor omului și subminează procesele democratice, cum ar fi statul de drept și administrarea echitabilă a justiției; își exprimă convingerea că UE ar trebui să sublinieze în toate platformele de dialog cu țările terțe importanța integrității, a responsabilității și a bunei gestionări a afacerilor publice, a finanțelor publice și a bunurilor publice, după cum se prevede în Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC); recomandă UE să folosească expertiza de care dispune pentru a sprijini țările terțe într-un mod mai consecvent și mai sistematic în eforturile lor de a combate corupția, prin înființarea și consolidarea unor instituții anticorupție independente și eficiente; solicită, în special Comisiei, să negocieze dispoziții în materie de combatere a corupției în cadrul tuturor viitoarelor acorduri comerciale pe care le negociază cu țările terțe;

47.  subliniază obligațiile și responsabilitățile esențiale ale statelor și ale altor responsabili în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, prevenirea efectelor negative ale acestora în materie de drepturi ale omului și promovarea coerenței politicilor, pentru a asigura faptul că eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea sunt adecvate, suficient de ambițioase, nediscriminatorii și respectă obligațiile în materie de drepturi ale omului; subliniază că, potrivit estimărilor ONU, până în 2050, numărul persoanelor strămutate din cauza condițiilor de mediu va fi foarte mare; subliniază legătura dintre politicile comerciale, politicile de mediu și politicile de dezvoltare și impactul pozitiv și negativ pe care aceste politici îl pot avea asupra drepturilor omului; salută eforturile internaționale de promovare a legăturii dintre aspectele privind catastrofele naturale și ecologice și schimbările climatice, pe de o parte, și drepturile omului, pe de cealaltă parte;

48.  subliniază faptul că fenomenul de acaparare a terenurilor s-a extins în mod considerabil în ultimii ani în țările în curs de dezvoltare; consideră că lupta împotriva exploatării și a acaparării resurselor ar trebui să constituie o prioritate; condamnă practicile precum acapararea terenurilor și utilizarea fără discernământ a resurselor naturale; invită Comisia să ia măsuri urgente ca răspuns la numeroasele rezoluții ale Parlamentului adoptate recent în acest domeniu;

49.  subliniază importanța garantării faptului că drepturile omului și accesul la bunuri și servicii precum apa și salubritatea sunt acoperite în cadrul politicilor în domeniul social, al educației, al sănătății și al securității;

50.  invită instituțiile internaționale, guvernele naționale, ONG-urile și persoanele fizice să lucreze în sinergie pentru a stabili un cadru de reglementare adecvat în vederea asigurării accesului garantat la o cantitate minimă de apă pentru toți oamenii din lume; subliniază că apa nu ar trebui să fie considerată o marfă, ci un aspect legat de dezvoltare și sustenabilitate și că privatizarea din sectorul apelor nu scutește statele de responsabilitățile lor în materie de drepturi ale omului; invită țările în care apa reprezintă una dintre cauzele tensiunilor sau ale conflictelor să coopereze în direcția partajării resurselor de apă pentru a ajunge la o situație reciproc avantajoasă pentru sustenabilitate și dezvoltarea pașnică a regiunii;

Abordarea provocărilor și activităților de sprijinire a democrației

51.  subliniază că UE ar trebui să continue să sprijine în mod activ instituțiile democratice și eficiente din domeniul drepturilor omului și societatea civilă în eforturile întreprinse pentru promovarea democratizării; salută asistența deosebit de prețioasă acordată organizațiilor societății civile din întreaga lume în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), care constituie în continuare instrumentul emblematic al UE pentru punerea în aplicare a politicii sale externe în domeniul drepturilor omului; salută, în plus, eforturile consecvente ale Fondului European pentru Democrație de promovare a democrației și a respectului față de drepturile și libertățile fundamentale ale omului în vecinătatea estică și sudică a UE;

52.  reamintește că experiența dobândită și învățămintele desprinse din tranziția către democrație în cadrul politicilor de extindere și de vecinătate ar putea contribui în mod pozitiv la identificarea de bune practici care ar putea fi utilizate pentru a sprijini și consolida alte procese de democratizare la nivel mondial;

53.  își reiterează, în acest context, invitația adresată Comisiei de a elabora orientări ale UE pentru sprijinirea democrației;

54.  recomandă UE să-și intensifice eforturile vizând elaborarea unei abordări mai cuprinzătoare a proceselor de democratizare, alegerile libere și corecte reprezentând doar o dimensiune a acestora, cu scopul de a contribui în mod pozitiv la consolidarea instituțiilor democratice și a încrederii publice în procesele electorale în întreaga lume;

55.  salută cele opt misiuni de observare a alegerilor (MOA) și cele opt misiuni de experți electorali (MEE) desfășurate la nivel mondial de către UE în 2016; subliniază faptul că, începând din 2015, UE a desfășurat 17 MOA și 23 MEE; reiterează opinia pozitivă privind sprijinul continuu acordat de UE proceselor electorale și asistența electorală și sprijinul oferit de UE observatorilor interni; salută și sprijină pe deplin activitatea Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor (GDA) în această privință;

56.  reamintește importanța unor acțiuni ulterioare adecvate în urma rapoartelor și recomandărilor MOA ca modalitate de mărire a impactului acestora și de întărire a sprijinului UE pentru standardele democratice în țările în cauză;

57.  salută angajamentul asumat de către Comisie, SEAE și statele membre în cadrul actualului Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația de a colabora mai ferm și mai consecvent cu organismele care se ocupă de organizarea alegerilor, cu instituțiile parlamentare și cu organizațiile societății civile din țările terțe pentru a contribui la capacitarea acestora și, prin urmare, la consolidarea proceselor democratice;

58.  subliniază că politica de extindere este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru consolidarea respectării principiilor democratice și a drepturilor omului, având în vedere evoluțiile politice actuale din țările candidate și potențial candidate; invită Comisia să își intensifice eforturile de a sprijini consolidarea culturilor politice democratice, respectarea statului de drept, independența mass-mediei și a sistemului judiciar și lupta împotriva corupției în țările respective; își exprimă convingerea că, în politica europeană de vecinătate revizuită, protecția, promovarea activă și punerea în aplicare a drepturilor omului și a principiilor democratice ar trebui să ocupe în continuare un loc central; reiterează faptul că protecția, sprijinirea activă și punerea în aplicare a drepturilor omului și a democrației sunt în interesul țărilor partenere și al UE; subliniază, de asemenea, necesitatea ca Uniunea să își respecte angajamentul față de partenerii săi, în special față de cei din vecinătatea sa, de a sprijini reformele economice, sociale și politice, de a proteja drepturile omului și de a contribui la instaurarea statului de drept, acestea fiind cele mai bune mijloace de a consolida ordinea internațională și de a asigura stabilitatea vecinătății UE; reamintește că Uniunea pentru Mediterana poate și ar trebui să modeleze dialogul politic în acest domeniu și să insiste asupra unei agende puternice în materie de drepturi ale omului și democrație în regiune; reamintește că orice stat care dorește să adere la UE trebuie să garanteze pe deplin drepturile omului și să îndeplinească cu strictețe criteriile de la Copenhaga, a căror nerespectare poate conduce la suspendarea negocierilor;

59.  subliniază că consolidarea păcii implică eforturi pentru prevenirea și reducerea conflictelor și creșterea rezilienței instituțiilor politice, socioeconomice și de securitate, pentru a pune bazele păcii și dezvoltării durabile pe termen lung; subliniază că promovarea statului de drept, a bunei guvernanțe și a drepturilor omului este fundamentală pentru susținerea păcii;

Asigurarea unei abordări cuprinzătoare și coerente privind drepturile omului și sprijinirea democrației prin intermediul politicilor UE

60.  ia act de adoptarea Raportului anual pe 2016 al UE privind drepturile omului și democrația în lume; consideră că raportul anual este un instrument indispensabil pentru supravegherea, comunicarea și dezbaterile privind politica UE în domeniul drepturilor omului și al democrației în lume și un instrument valoros care oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra priorităților, eforturilor și provocărilor UE în acest domeniu și care poate fi utilizat pentru identificarea altor modalități de soluționare a acestora în mod eficient;

61.  reiterează cu fermitate invitația adresată VP/ÎR de a lua parte la o dezbatere cu deputații din Parlamentul European în două sesiuni plenare pe an, o dată atunci când raportul anual este prezentat și o dată ca răspuns la raportul său; reiterează importanța unui dialog interinstituțional continuu, în special în ceea ce privește acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluțiilor de urgență adoptate de Parlament în domeniul drepturilor omului; reamintește că și răspunsurile scrise joacă un rol important în relațiile interinstituționale, întrucât permit o monitorizare sistematică și aprofundată a tuturor aspectelor semnalate de Parlament și contribuie astfel la consolidarea coordonării eficiente; solicită VP/ÎR și SEAE să răspundă în mod detaliat la întrebările cu solicitare de răspuns scris și să soluționeze aspectele referitoare la drepturile omului aduse în discuție la cel mai înalt nivel de dialog cu țările implicate;

62.  felicită SEAE și Comisia pentru informarea exhaustivă cu privire la activitățile întreprinse de UE privind drepturile omului și democrația în 2016; consideră însă că actualul format al Raportului anual privind drepturile omului și democrația ar putea fi îmbunătățit, oferind o mai bună imagine de ansamblu a impactului concret al acțiunilor UE în domeniul drepturilor omului și al democrației în țările terțe;

63.  reiterează opinia potrivit căreia adoptarea cadrului strategic al UE și a primului Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația în 2012 a reprezentat un punct de cotitură important pentru UE în ceea ce privește plasarea drepturilor omului și a democrației în centrul relațiilor sale externe; salută adoptarea de către Consiliu, în iulie 2015, a unui nou Plan de acțiune pentru drepturile omului și democrație pentru 2015-2019 și efectuarea unei evaluări la jumătatea perioadei în 2017; invită VP/ÎR, SEAE, Comisia, Consiliul și statele membre să asigure o aplicare eficientă și coerentă a planului de acțiune în vigoare, inclusiv prin colaborarea reală cu organizațiile societății civile; subliniază că statele membre ar trebui să raporteze cu privire la modul în care au pus în aplicare acest plan; atrage în mod deosebit atenția asupra importanței care trebuie acordată creșterii eficacității și maximizării impactului local al instrumentelor folosite pentru a promova respectarea drepturilor omului și a democrației în lume;

64.  reiterează opinia potrivit căreia, pentru a promova coerent și consecvent agenda în materie de drepturi ale omului și democrație, sunt necesare un consens solid și o mai bună coordonare între statele membre și instituțiile UE, precum și o colaborare reală cu organizațiile societății civile la nivel local, național și internațional; subliniază ferm că statele membre ar trebui să se implice mai mult în aplicarea planului de acțiune și a cadrului strategic al UE și să le utilizeze ca pe un model de promovare a drepturilor omului și a democrației atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral;

65.  recunoaște rolul esențial jucat de RSUE pentru drepturile omului, dl Lambrinidis, în creșterea eficacității și a vizibilității UE în ceea ce privește protejarea și promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice în întreaga lume și subliniază rolul său în promovarea unei puneri în aplicare consecvente și coerente a politicii UE în domeniul drepturilor omului; salută extinderea mandatului RSUE până în 28 februarie 2019 și își reiterează solicitarea ca acest mandat să fie transformat într-unul permanent; recomandă, în acest sens, ca RSUE să aibă putere de inițiativă, o mai mare vizibilitate publică, precum și suficiente resurse umane și financiare pentru a acționa la întregul său potențial; recomandă, de asemenea, ca RSUE să sporească transparența activităților, planurilor, rapoartelor privind progresele înregistrate și analizelor sale;

66.  ia act de faptul că activitatea și impactul RSUE pentru drepturile omului pot fi numai parțial cunoscute prin examinarea Raportului anual privind drepturile omului, a declarațiilor sale pe platformele sociale și a discursurilor disponibile;

67.  sprijină pe deplin strategiile de țară privind drepturile omului (HRCS), care adaptează acțiunile UE la situația și nevoile specifice ale fiecărei țări; își reiterează apelul ca deputații din Parlamentul European să aibă acces la conținutul strategiei; subliniază cu fermitate importanța luării în considerare a strategiilor de țară privind drepturile omului la toate nivelurile procesului de formulare a politicilor pentru fiecare țară terță; reiterează faptul că strategiile de țară privind drepturile omului ar trebui să corespundă acțiunilor UE ce urmează să fie puse în aplicare în fiecare țară în funcție de situațiile specifice și ar trebui să includă indicatori de progrese măsurabili și posibilitatea de a ajusta acești indicatori, dacă este necesar;

68.  salută desemnarea de puncte de contact în materie de drepturi ale omului și aspecte legate de gen în toate delegațiile UE și misiunile PSAC; reamintește recomandarea sa adresată VP/ÎR și SEAE de a elabora orientări operaționale clare privind rolul centrelor de coordonare în cadrul delegațiilor, pentru a se putea îmbunătăți, acționa ca niște veritabili consilieri pentru drepturile omului și a-și desfășura activitatea în mod eficient;

69.  recunoaște că dialogurile privind drepturile omului cu țările terțe pot fi instrumente eficiente pentru cooperarea și relațiile bilaterale în ceea ce privește promovarea și apărarea drepturilor omului; salută, prin urmare, instituirea de dialoguri privind drepturile omului cu un număr din ce în ce mai mare de țări; salută și încurajează în continuare implicarea societății civile în dialogurile pregătitoare; își reiterează apelul de a se elabora un mecanism global de monitorizare și analizare a modului de funcționare a dialogurilor privind drepturile omului;

70.  reamintește că UE s-a angajat să plaseze drepturile omului și democrația în centrul relațiilor sale cu țările terțe; subliniază, prin urmare, că promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice, inclusiv a clauzelor de condiționalitate privind drepturile omului în acordurile internaționale, trebuie sprijinită prin toate politicile UE care au o dimensiune externă, precum politica de extindere și politica de vecinătate, PSAC și politicile în domeniul mediului, dezvoltării, securității, combaterii terorismului, comerțului, migrației, justiției și afacerilor interne;

71.  reamintește că sancțiunile sunt un instrument indispensabil al PESC; îndeamnă Consiliul să adopte sancțiunile prevăzute de legislația UE atunci când sunt considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor PESC, în special cu scopul de a proteja drepturile omului și de a consolida și sprijini democrația, asigurându-se în același timp că acestea nu au impact asupra populației civile; solicită ca aceste sancțiuni să se concentreze pe funcționarii identificați ca fiind responsabili pentru încălcările drepturilor omului pentru a-i pedepsi pentru infracțiunile și abuzurile comise;

72.  ia act de eforturile Comisiei de a-și îndeplini angajamentul de a include dispozițiile privind drepturile omului în evaluările sale de impact pentru propunerile legislative și nelegislative, măsurile de punere în aplicare și acordurile comerciale și de investiții; îndeamnă Comisia să îmbunătățească calitatea și caracterul exhaustiv al evaluărilor de impact și să asigure integrarea sistematică a aspectelor legate de drepturile omului în textul propunerilor legislative și fără caracter legislativ;

73.  își reafirmă sprijinul deplin pentru angajamentul puternic al UE pentru promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice prin cooperarea cu structurile Organizației Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, cu Consiliul Europei, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu organizații regionale cum ar fi Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Asociația Asia de Sud pentru Cooperare Regională (SAARC), Uniunea Africană, Liga Statelor Arabe și alte organizații, în conformitate cu articolele 21 și 22 din TUE;

74.  subliniază că, pentru a îndeplini obiectivele ambițioase stabilite în noul plan de acțiune, UE trebuie să aloce suficiente resurse și cunoștințe de specialitate, atât în ceea ce privește resursele umane pentru delegații și de la sediul central, cât și în ceea ce privește fondurile disponibile;

75.  reamintește, de asemenea, că este extrem de important ca UE să se implice în mod activ și consecvent în toate mecanismele privind drepturile omului ale ONU, mai ales în a treia Comisie a Adunării Generale a ONU și Consiliul pentru Drepturile Omului; recunoaște eforturile depuse de SEAE, de delegațiile UE de la New York și Geneva și de statele membre în vederea creșterii gradului de coerență al Uniunii în cadrul ONU în ceea ce privește aspectele legate de drepturile omului; încurajează UE să își intensifice eforturile de a-și face auzită vocea, inclusiv recurgând mai des la practica din ce în ce mai răspândită a inițiativelor transregionale, prin susținerea și depunerea de rezoluții; subliniază că liderii UE trebuie să insiste asupra reformării ONU, având ca obiectiv consolidarea impactului și a forței sistemului multilateral bazat pe reguli, precum și asigurarea unei protecții mai eficiente a drepturilor omului și promovarea dreptului internațional;

o
o   o

76.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 70-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și șefilor delegațiilor UE.

(1) http://www.ohchr.org/Documents/ProfessionalInterest/cedaw.pdf
(2) http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/69/167
(3) https://treaties.un.org/doc/source/docs/A_RES_45_158-E.pdf
(4) http://www.unhcr.org/3b66c2aa10
(5) http://www.ohchr.org/Documents/Publications/GuidingPrinciplesBusinessHR_EN.pdf
(6) http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/generalassembly/docs/globalcompact/A_RES‌_71_1.pdf
(7) https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld
(8) https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/rms/090000168008482e
(9) http://www.oecd.org/corporate/mne/oecdguidelinesformultinationalenterprises.htm
(10) https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/131181.pdf
(11) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10897-2015-INIT/ro/pdf
(12) http://europa.eu/globalstrategy/sites/globalstrategy/files/regions/files/eugs_review_web_0.pdf
(13) http://europa.eu/globalstrategy/sites/globalstrategy/files/full_brochure_year_1.pdf
(14) JO L 76, 22.3.2011, p. 56.
(15) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/eu_guidelines_rights_of_child_0.pdf
(16) https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/european-consensus-on-development-final-20170626_en.pdf
(17) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/eu_human_rights_guidelines_on_freedom_of_expression_online_and_offline_en.pdf
(18) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/137585.pdf
(19) http://www.ceceurope.org/wp-content/uploads/2015/08/CofEU_119404.pdf
(20) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/guidelines_death_penalty_st08416_en.pdf
(21) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/20120626_guidelines_en.pdf
(22) https://www.osce.org/odihr/19223?download=true
(23) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/137584.pdf
(24) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/eu_guidelines_on_human_rights_dialogues_with_third_countries.pdf
(25) JO C 303, 15.12.2009, p. 12.
(26) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/16173_08_en.pdf
(27) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/10019_08_en.pdf
(28) JO L 130, 19.5.2017, p. 1.
(29) https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/eu_guidelines_hrd_en.pdf
(30) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10255-2016-INIT/ro/pdf
(31) Texte adoptate, P8_TA(2017)0344.
(32) Texte adoptate, P8_TA(2016)0502.
(33) Texte adoptate, P8_TA(2016)0404.
(34) Texte adoptate, P8_TA(2016)0405.
(35) Texte adoptate, P8_TA(2016)0300.
(36) Texte adoptate, P8_TA(2016)0020.
(37) Texte adoptate, P8_TA(2016)0066.
(38) JO C 181, 19.5.2016, p. 69.
(39) http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/RegularSessions/Session31/Documents/A_HRC_31_56_en.doc
(40) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 115.
(41) JO L 134, 29.5.2009, p. 1.
(42) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(43) JO C 310, 25.8.2016, p. 35.

Notă juridică