Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2222(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0387/2017

Texte depuse :

A8-0387/2017

Dezbateri :

PV 14/12/2017 - 3
CRE 14/12/2017 - 3

Voturi :

PV 14/12/2017 - 8.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0502

Texte adoptate
PDF 301kWORD 57k
Joi, 14 decembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Deliberările Comisiei pentru petiții din cursul anului 2016
P8_TA(2017)0502A8-0387/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 14 decembrie 2017 privind deliberările Comisiei pentru petiții în cursul anului 2016 (2017/2222(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind rezultatele deliberărilor Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere raportul anual al Ombudsmanului European pentru anul 2016,

–  având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 228 din TFUE,

–  având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

–  având în vedere dispozițiile din TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

–   având în vedere articolul 52 și articolul 216 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0387/2017),

A.  întrucât 1 569 de petiții au fost primite în 2016, în comparație cu 1 431 în 2015, dintre care 1 110 petiții (70,8 %) au fost considerate admisibile;

B.  întrucât, în 2016, erau 6 132 de utilizatori ai portalului web pentru petiții al Parlamentului European care au sprijinit una sau mai multe petiții, comparativ cu 902 în 2015, și întrucât numărul susținerilor în funcție de petiții și de utilizatori a fost de 18 810 în 2016, comparativ cu 1 329 în 2015;

C.  întrucât numărul petițiilor primite este modest în comparație cu populația totală a UE; întrucât numărul indică faptul că cetățenii UE știu că au dreptul de a adresa petiții, și fac uz de acesta, și se așteaptă să atragă atenția instituțiilor UE la aspecte de care sunt preocupați și care intră în domeniul de aplicare al competențelor UE, prin procedura de petiționare; întrucât, cu toate acestea, este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a crește gradul de conștientizare privind dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, precum și pentru a promova acest drept;

D.  întrucât dreptul de a adresa o petiție Parlamentului European oferă cetățenilor și rezidenților UE mijloacele de a depune o cerere oficială direct către reprezentanții acestora și, prin urmare, acest drept trebuie să fie protejat și valorificat în mod adecvat; întrucât acest drept este esențial pentru a asigura participarea activă a cetățenilor și rezidenților UE în domeniile de activitate ale Uniunii Europene;

E.  întrucât Parlamentul European se află de mult timp în linia întâi în ceea ce privește dezvoltarea procesului de adresare de petiții la nivel internațional și deține încă cel mai deschis și mai transparent sistem din Europa, care permite, în special, participarea deplină a petiționarilor la activitățile sale;

F.  întrucât rolul comisiei în abilitarea cetățenilor europeni este una dintre caracteristicile esențiale care contribuie la consolidarea imaginii și a autorității Parlamentului în ochii electoratului, permițând instituției să tragă la răspundere și să examineze mai bine modul în care dreptul Uniunii este pus în aplicare de statele membre și de celelalte instituții ale UE;

G.  întrucât participarea activă este posibilă numai pe baza unui proces transparent și democratic al tuturor instituțiilor UE, care să permită Parlamentului și Comisiei pentru petiții să desfășoare o activitate pertinentă și apropiată de cetățeni;

H.  întrucât cei care depun și susțin petiții sunt cetățeni angajați, care, în schimb, se așteaptă ca instituțiile UE să aducă o valoare adăugată la soluționarea preocupărilor lor; întrucât lipsa de acțiune corespunzătoare față de acestea poate duce la frustrare și, în consecință, la nemulțumire față de Uniune;

I.  întrucât se remarcă faptul că cetățenii se adresează adesea Comisiei pentru petiții ca o ultimă soluție atunci când alte organisme și instituții la nivel regional și național nu sunt capabile să le rezolve problemele;

J.  întrucât, prin intermediul petițiilor, Parlamentul poate afla cu ce probleme se confruntă cetățenii săi și poate contribui la soluționarea lor și întrucât impactul legislației UE asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor săi ar trebui să fie evaluat prin aceste petiții;

K.  întrucât creșterea participării directe a cetățenilor și îmbunătățirea calității proceselor decizionale la nivelul UE sunt posibile numai pe baza unei guvernări democratice în măsură să asigure transparența, protecția efectivă a drepturilor fundamentale și includerea pe agenda politică a UE a cererilor din partea cetățenilor;

L.  întrucât petițiile sunt o sursă utilă de informații, printre altele, pentru a identifica încălcări ale dreptului UE, precum și lacunele și neconcordanțele din legislația UE în ceea ce privește obiectivul garantării unei protecții depline a drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii;

M.  întrucât petițiile oferă o serie de informații importante din diferite domenii utile altor comisii parlamentare, de asemenea legate de activitățile lor legislative; întrucât respectarea dreptului fundamental de a adresa petiții printr-un tratament adecvat al acestora este responsabilitatea Parlamentului în ansamblul său;

N.  întrucât fiecare petiție ar trebui să fie evaluată și tratată cu atenție, și întrucât fiecare petiționar are dreptul de a primi un prim răspuns din partea Comisiei pentru petiții care abordează integral chestiunile la care s-a făcut referire în petiție cu respectarea deplină a dreptului la o bună administrare consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât, ca urmare a examinării inițiale a petițiilor sau a interacțiunii cu Comisia și autoritățile naționale, sunt adesea necesare schimburi și răspunsuri ulterioare, cu scopul de a întreprinde acțiuni suplimentare de urmărire pentru a găsi soluții;

O.  întrucât criteriile de admisibilitate a petițiilor, în conformitate cu articolul 227 din TFUE și cu articolul 215 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European prevăd că petițiile trebuie să îndeplinească condițiile formale de admisibilitate, și anume faptul că un petiționar, care este un cetățean al UE sau care are reședința în UE, este afectat de o chestiune care se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii Europene; întrucât se înțelege că aceste domenii de activitate depășesc cu mult simpla agregare a competențelor exclusive ale UE; întrucât 459 de petiții au fost declarate inadmisibile, deoarece acestea nu respectă condițiile formale;

P.  întrucât, pentru a asigura o activitate eficientă a Comisiei pentru petiții, petițiile neîntemeiate sau neadmisibile ar trebui închise și ar trebui prezentată o justificare petiționarului; întrucât procedura de tratare a petițiilor ar trebui să se bazeze întotdeauna pe interesul superior al petiționarului;

Q.  întrucât natura specifică, interactivă a procesului în sine de adresare de petiții și rolul central pe care îl joacă cetățenii fac ca fiecare caz să fie unic și exclud un interval de timp prestabilit; întrucât astfel de proceduri necesită o flexibilitate și abilități deosebite în domeniul relațiilor publice din partea administrației;

R.  întrucât un număr considerabil de petiții sunt discutate în mod public în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; întrucât petiționarii au dreptul de a-și prezenta petițiile și, de multe ori, iau parte pe deplin la dezbatere, contribuind astfel în mod activ la activitatea comisiei; întrucât, în 2016, 201 petiționari au fost prezenți la deliberările Comisiei pentru petiții, iar 61 de petiționari au participat în mod activ, luând cuvântul;

S.  întrucât informațiile furnizate de cetățeni în petiții și în timpul reuniunilor comisiilor - completate de cunoștințele de specialitate oferite de Comisie, de statele membre sau de alte organisme - sunt esențiale pentru activitatea comisiei;

T.  întrucât principalele subiecte de interes prezentate în petiții în 2016 se refereau la piața internă (în special furnizarea de servicii și libera circulație a persoanelor), drepturile fundamentale (în special drepturile copilului și ale persoanelor cu dizabilități), afacerile sociale (condiții de muncă) și chestiuni legate de mediu (gestionarea deșeurilor, poluare și protecția mediului) și problema specifică a Brexitului (pierderea drepturilor dobândite și mandatul referendumului);

U.  întrucât portalul web pentru petiții al Parlamentului, lansat la sfârșitul anului 2014, este funcțional; întrucât 1 067 de petiții (68 % din petițiile primite) au fost prezentate prin intermediul portalului web în 2016, față de 992 în 2015; întrucât s-au înregistrat progrese tehnice, printre care se numără îmbunătățirea funcției de căutare, de care beneficiază atât utilizatorii, cât și administratorii portalului; întrucât rezumatele petițiilor sunt încărcate la scurt timp după adoptare; întrucât setările de confidențialitate și declarațiile de confidențialitate au fost revizuite și a fost introdus un set de întrebări frecvente (FAQ); întrucât rezumatele petițiilor din 2015 și 2016 au fost încărcate cu ajutorul unui nou instrument de migrație; întrucât a fost realizat un proces de optimizare a motorului de căutare (OSE); întrucât a fost prelucrat un număr mare de cereri individuale de sprijin din partea utilizatorilor; întrucât etapele următoare ale proiectului sunt în curs de desfășurare, activând elemente cum ar fi notificarea electronică automată a includerii fiecărei petiții vizate pe agendele comisiei, împreună cu linkul la viitoarea transmisiune în direct pe internet și, de asemenea, a încărcării ulterioare a proceselor-verbale și a înregistrărilor video pertinente ale dezbaterilor, în beneficiul atât al petiționarilor, cât și al susținătorilor respectivi;

V.  întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un instrument important de consolidare a participării cetățenilor la procesul decizional politic al UE care ar trebui utilizat la întregul său potențial pentru a spori încrederea cetățenilor în instituțiile UE și ar putea contribui la construirea unei Uniuni Europene veritabile și favorabile includerii; întrucât propunerea legislativă de reexaminare a actualului Regulament (UE) nr. 211/2011 privind ICE (COM(2017)0482), prezentată de Comisie la 13 septembrie 2017, reprezintă lansarea unui proces de revizuire foarte necesar pentru a face acest instrument mai accesibil și util pentru cetățenii UE;

W.  întrucât au fost planificate patru vizite de constatare a faptelor în conformitate cu articolul 216a din Regulamentul de procedură al Parlamentului; întrucât vizitele de informare reprezintă un instrument esențial al Comisiei pentru petiții, constituind o oportunitate unică de a colecta informații de la diferitele părți interesate cu privire la chestiuni complexe, dând în același timp o vizibilitate concretă lucrărilor Parlamentului pentru cetățenii din diferite colțuri ale Europei; întrucât au avut loc două vizite de informare, una în Spania ca urmare a primirii mai multor petiții din partea unor cetățeni UE privind o posibilă încălcare a Directivei-cadru privind apa, și una în Slovacia privind utilizarea fondurilor structurale ale UE în centre de primire pe termen lung pentru persoane cu handicap; întrucât două alte vizite de informare planificate, una în Irlanda și una Italia, au fost anulate;

X.  întrucât Comisia pentru petiții are responsabilități în ceea ce privește relațiile cu Biroul Ombudsmanului European, care este însărcinat cu anchetarea plângerilor adresate de cetățenii UE cu privire la posibile cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și organelor UE;

Y.  întrucât Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, și-a prezentat raportul anual pentru 2015 Comisiei pentru petiții în cadrul reuniunii sale din 20 iunie 2016 și întrucât raportul anual al Comisiei pentru petiții, la rândul său, se bazează, parțial, pe raportul anual al Ombudsmanului;

Z.  întrucât Comisia pentru petiții este membră a rețelei europene a ombudsmanilor, care include, de asemenea, Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali și regionali, precum și organisme similare din statele membre, țările candidate la UE și din alte țări din Spațiul Economic European și care are scopul de a promova schimbul de informații cu privire la legislația și politicile UE, precum și să facă schimb de bune practici;

AA.  întrucât 147 de petiții primite (dintre care 120 în 2016) se referă la diverse chestiuni - în principal protecția drepturilor cetățenilor - ridicate în cadrul referendumului din Regatul Unit cu privire la retragerea din Uniunea Europeană;

AB.  întrucât orientările Comisiei pentru petiții, adoptate în ianuarie 2016 și puse în aplicare de atunci, au adus claritate și creat o structură pentru activitatea comisiei și prelucrarea petițiilor;

AC.  întrucât revizuirea Regulamentului de procedură al Parlamentului European (adoptat în plen în decembrie 2016) implică, de asemenea, modificarea și clarificarea procedurii de depunere a petițiilor,

AD.  întrucât o abordare pur formală a tratării petițiilor referitoare la evaluările de mediu periclitează punerea în aplicare corectă a legislației UE în materie de mediu în statele membre, precum și credibilitatea Comisiei, care ar trebui să exercite o supraveghere eficientă pentru a asigura protejarea deplină a drepturilor fundamentale ale cetățenilor;

1.  subliniază rolul esențial pe care Comisia pentru petiții îl are ca punct de contact unde cetățenii și rezidenții UE pot depune plângeri cu privire la încălcările și deficiențele în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în statele membre, precum și cu privire la lacunele și neconcordanțele din legislația UE; subliniază necesitatea de a garanta pe deplin că problemele ridicate sunt abordate în timp util și în mod exhaustiv, imparțial și echitabil de către instituții;

2.  recunoaște faptul că petițiile reprezintă o sursă importantă de informații directe nu numai cu privire la încălcările și deficiențele aplicării dreptului UE în statele membre, ci și la posibilele lacune ale legislației UE, precum și la propunerile cetățenilor referitoare la noile acte legislative care ar trebui adoptate ori la posibilele îmbunătățiri ale textelor legislative în vigoare;

3.  reamintește că petițiile permit Parlamentului și altor instituții ale UE să restabilească legătura cu cetățenii UE afectați de aplicarea legislației UE la diferite niveluri administrative; consideră că capacitatea de a asigura transparența, implicarea directă a cetățenilor, protecția deplină a drepturilor fundamentale, îmbunătățirea reală a răspunsului instituțiilor UE în abordarea și soluționarea problemelor care au fost supuse atenției lor de către cetățeni, precum și o cooperare mai intensă a instituțiilor și a altor organe ale UE cu autoritățile naționale, regionale și locale, reprezintă un mijloc esențial de întărire a legitimității și a responsabilității democratice ale procesului decizional al Uniunii;

4.  confirmă faptul că o tratare eficace a petițiilor pune la încercare și, în esență, întărește, capacitatea Comisiei și a Parlamentului de a reacționa și de a soluționa problemele legate de transpunerea și de aplicarea incorectă a legislației; ia act de faptul că punerea în aplicare a dreptului UE este considerată de Comisie o prioritate, astfel încât cetățenii să poată beneficia de pe urma acestuia în viața lor de zi cu zi;

5.  solicită definirea unei distincții clare între statutul și drepturile petiționarilor și cele ale susținătorilor acestora, în conformitate cu principiul transparenței;

6.  consideră în continuare drept o obligație specială de a asigura că, atunci când petițiile sunt neadmisibile sau neîntemeiate, nu durează o perioadă nejustificat de lungă până ce acestea sunt declarate neadmisibile sau sunt închise; subliniază, în acest context, cerința ca neadmisibilitatea sau închiderea unei petiții din cauză că nu este întemeiată să fie justificată cu grijă petiționarului;

7.  recunoaște impactul aplicării eficace a dreptului UE asupra consolidării credibilității instituțiilor UE; reamintește că dreptul de a adresa petiții, consacrat în Tratatul de la Lisabona, este un element important al cetățeniei europene și un barometru real pentru monitorizarea aplicării dreptului UE și pentru identificarea eventualelor lacune; invită Comisia pentru petiții să stabilească o reuniune periodică cu comisiile naționale pentru petiții privind petițiile importante, în vederea creșterii gradului de conștientizare privind preocupările cetățenilor europeni în UE și în statele membre și a întăririi suplimentare a drepturilor acestora printr-o mai bună legiferare și punere în aplicare a dreptului european; solicită, prin urmare, un angajament ferm din partea tuturor autorităților implicate la nivel național și european în tratarea și soluționarea cu prioritate a petițiilor;

8.  reamintește Comisiei că petițiile oferă un mijloc unic de a face referire la situațiile în care dreptul UE nu este respectat și de a le investiga cu ajutorul controlului politic al Parlamentului European; reamintește Comisiei că cererile de asistență din partea Comisiei pentru petiții ar trebui tratate în mod corespunzător și își reiterează apelul adresat Comisiei de a îmbunătăți calitatea răspunsurilor sale, inclusiv în timpul reuniunilor comisiei, atât în esență, cât și în detaliu, pentru a asigura faptul că preocupările cetățenilor europeni sunt abordate în mod corespunzător și transparent; subliniază că modul în care sunt abordate problemele evidențiate în petiții are un impact esențial asupra cetățenilor, asupra respectării efective a dreptului lor de a adresa petiții, consacrat în legislația UE, precum și asupra opiniilor lor despre instituțiile UE; insistă ca Comisia să identifice mijloace pentru intensificarea cooperării cu autoritățile statelor membre atunci când trebuie să se răspundă solicitărilor de informații cu privire la punerea în aplicare și respectarea legislației UE;

9.  consideră că faptul că instanțele naționale au responsabilitatea primară de a asigura punerea corectă în aplicare a legislației UE în statele membre nu ar trebui să împiedice în niciun fel un rol mai proactiv al Comisiei, în calitatea sa de gardian al tratatelor, atunci când este vorba de asigurarea respectării dreptului UE, în special în cazurile legate de protecția mediului și a sănătății publice, în care ar trebui să prevaleze principiul precauției;

10.  subliniază necesitatea ca reprezentați ai Consiliului și ai Comisiei de cel mai înalt rang posibil să fie prezenți la reuniunile și audierile Comisiei pentru petiții, în cazul în care fondul problemelor discutate presupune implicarea instituțiilor menționate mai sus;

11.  solicită funcționarilor Comisiei care participă la reuniunile Comisiei pentru petiții să fie pregătiți să se angajeze într-un dialog adecvat cu petiționarii și să nu se limiteze la citirea răspunsului deja formulat și trimis în prealabil la reuniune;

12.  solicită să se analizeze posibilitatea de a utiliza servicii de teleconferințe; încurajează utilizarea noilor tehnologii audiovizuale pentru a le permite petiționarilor să joace un rol mai important în activitatea comisiei prin participarea în timp real la examinarea petiției lor;

13.  își exprimă dezacordul față de interpretarea recurentă a Comisiei a celui de-al 27-lea Raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene (2009), pe baza căreia aceasta se pare că are dreptul să dispună clasarea acelor dosare pentru care nu a fost încă întreprinsă nicio măsură concretă în vederea lansării procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau să suspende astfel de proceduri care sunt pe rol într-o instanță juridică națională; reamintește că, la punctul 11 din Rezoluția sa anuală privind activitățile Comisiei pentru petiții, adoptată în plen la 15 decembrie 2016(1), Parlamentul și-a reafirmat dezacordul față de abordarea inițială a Comisiei în raportul menționat anterior, astfel cum acesta a fost exprimat deja în rezoluția sa din 14 septembrie 2011(2), în care se solicită Comisiei, în special la punctele 1, 23 și 32, să își intensifice eforturile pentru a asigura punerea în aplicare în mod consecvent a legislației UE în limitele capacităților sale și să utilizeze mecanismele privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor fără a ține seama de existența unor proceduri judiciare la nivel național;

14.  observă cu îngrijorare creșterea considerabilă - cu 21 % - a cazurilor deschise de încălcare comparativ cu anul precedent, făcând referire la raportul anual al Comisiei din 6 iulie 2017 privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii în 2016 (COM(2017)0370); invită Comisia să urmărească solicitările Parlamentului de a face schimb de informații cu privire la stadiul actual al procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în curs; subliniază rolul important pe care îl au petițiile în identificarea punerii incorecte în aplicare sau a transpunerii cu întârziere a legislației europene; reamintește Comisiei că Comisia pentru petiții se angajează să răspundă în timp util și în mod responsabil așteptărilor cetățenilor, asigurând, în același timp, controlul democratic și aplicarea corespunzătoare a legislației UE;

15.  solicită Comisiei să furnizeze statistici precise privind numărul de petiții care au dus la inițierea unei proceduri Pilot UE sau a unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; solicită, de asemenea, să primească rapoarte privind cazurile referitoare la proceduri și/sau la proceduri în curs și documentele transmise în cadrul procedurilor Pilot UE și al procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor odată ce acestea au fost închise prin aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru a facilita dialogul structurat și a reduce termenele de soluționare a litigiilor; invită Comisia să dezbată aceste rapoarte cu Comisia pentru petiții, implicându-l în mod proactiv pe vicepreședintele responsabil cu aplicarea legislației și cu simplificarea;

16.  îndeamnă Comisia să facă uz în mod corespunzător de competențele care decurg din rolul său de gardian al tratatelor, deoarece acest rol are o importanță majoră în funcționarea UE în ceea ce îi privește pe cetățeni și pe legiuitorii europeni; solicită o gestionare la timp a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a pune capăt fără întârziere situațiilor în care legislația Uniunii nu este respectată;

17.  consideră esențială cooperarea cu alte comisii parlamentare; face referire, în acest sens, la adoptarea orientărilor Comisiei pentru petiții, care precizează principiul instituirii unei rețele pentru petiții cu alte comisii; salută faptul că orientările pentru o astfel de rețea au fost adoptate; atrage atenția asupra chestionarului transmis tuturor comisiilor, cu scopul de a înțelege mai bine procedurile acestora de gestionare a petițiilor transmise pentru aviz sau informații; ia act cu satisfacție de faptul că prima reuniune a rețelei la nivel de personal a avut loc în 2016 și la nivel de membri de două ori în 2017; ia act în mod pozitiv de progresele realizate în ceea ce privește coordonarea dintre Comisia pentru petiții și alte comisii și de defalcarea tematică a domeniilor de politică din fiecare comisie în cauză, fapt care va permite o mai bună urmărire a petițiilor trimise altor comisii; solicită consolidarea rețelei PETI cu scopul de a simplifica petițiile în activitatea legislativă în curs; recomandă ca membrilor personalului deputaților în Parlamentul European să li se ofere orientări specifice cu privire la dreptul de a adresa petiții, pentru a le permite să sprijine mai bine constituenții interesați în desfășurarea procesului;

18.  regretă faptul că Carta drepturilor fundamentale se aplică în statele membre numai atunci când acestea pun în aplicare dreptul UE; reiterează faptul că mulți cetățeni consideră neclar și nesatisfăcător modul de punere în aplicare a acestuia; regretă faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a interpretat articolul 51 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cu prudență, permițând însă ca domeniul de aplicare al Cartei să fie extins pentru a include dispoziții naționale care pun în aplicare legislația UE, precum și pe cele care asigură aplicarea efectivă a dispozițiilor UE; consideră că așteptările majorității cetățenilor UE în ceea ce privește drepturile conferite de Cartă depășesc cu mult domeniul lor de aplicare actual; subliniază că o interpretare prea restrictivă sau incoerentă a articolului 51 îndepărtează cetățenii de UE; îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a asigura că interpretarea domeniului de aplicare al articolului 51 este cât mai coerentă și mai amplă posibil; salută introducerea de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a unui instrument interactiv care asigură un acces ușor la informații cu privire la autoritatea care răspunde în fiecare stat membru de anchete cu privire la drepturile fundamentale;

19.  ia act de preocuparea petiționarilor îngrijorați din cauza drepturilor de care vor beneficia în urma referendumului din Regatul Unit odată cu retragerea din Uniunea Europeană, care a fost evidentă în numeroase petiții privind Regatul Unit; reamintește rezoluția sa din 5 aprilie 2017(3), prin care Parlamentul subliniază că acordul de retragere nu poate fi încheiat decât cu consimțământul său și cu cerința sa de a se acorda un tratament echitabil cetățenilor UE-27 care locuiesc sau au locuit în Regatul Unit și cetățenilor Regatului Unit care locuiesc sau care au locuit în UE-27 și este de părere că drepturile și interesele acestora trebuie să aibă prioritate deplină în cadrul negocierilor; ia act de preocupările nerezolvate cu privire la drepturile de vot și la privarea de dreptul la vot a cetățenilor Regatului Unit care locuiesc în orice altă parte în UE de peste 15 ani; reamintește că Comisia pentru petiții joacă un rol activ în apărarea drepturilor cetățenilor UE și britanici prin contribuția la rezoluțiile Parlamentului din 5 aprilie 2017 și din 3 octombrie 2017(4) privind stadiul actual al negocierilor cu Regatul Unit ca urmare a notificării de a se retrage din UE, precum și prin comandarea unui studiu privind impactul Brexitului în ceea ce privește dreptul de a adresa petiții și în ceea ce privește competențele, responsabilitățile și activitățile Comisiei pentru petiții și prin examinarea petițiilor referitoare la Brexit și drepturile cetățenilor în cadrul reuniunii sale din 21 iunie 2017; sprijină angajamentul Comisiei de a garanta pe deplin drepturile cetățenilor europeni rezidenți în Regatul Unit în cursul negocierilor privind Brexit și după ieșirea sa din UE și solicită Comisiei să garanteze drepturile dobândite în întregime pentru cetățenii Regatului Unit care locuiesc în restul Uniunii Europene, pentru a se asigura că cetățenii nu sunt utilizați ca elemente de schimb într-un troc sau că drepturile lor nu sunt erodate ca rezultat al negocierilor;

20.  atrage atenția asupra activității importante în curs efectuate de Comisia pentru petiții în ceea ce privește petițiile referitoare la aspecte legate de handicap și subliniază dorința comisiei de a continua să sprijine eforturile de consolidare a drepturilor persoanelor cu handicap (UNCRPD); solicită instituțiilor europene să constituie un exemplu privind acest subiect și să asigure că măsurile de punere în aplicare adoptate de autoritățile naționale respectă pe deplin și în mod consecvent legislația UE și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; subliniază că în perioada 22-23 septembrie 2016 a avut loc o vizită de informare în Slovacia pentru a colecta informații privind problema utilizării investițiilor în instituții pentru persoane cu handicap și a recomandat Comisiei să analizeze situația actuală; subliniază necesitatea de a îmbunătăți participarea politică a persoanelor cu handicap, în special în perspectiva viitoarelor alegeri europene, precum și să recunoască dreptul la vot al tuturor persoanelor cu handicap, în conformitate cu articolele 12 și 29 din UNCRPD;

21.  subliniază activitatea comisiei de susținere a punerii în aplicare și a ratificării rapide a Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate din 2013; subliniază pertinența, în această privință, a rezoluției sale scurte adoptate la 3 februarie 2016(5) privind ratificarea Tratatului de la Marrakesh, care a solicitat o reacție rapidă din partea tuturor părților interesate pentru a debloca situația anterioară existentă de mult timp, în vederea facilitării ratificării la nivelul UE; constată că Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la propunerile legislative ale Comisiei referitoare la punerea în aplicare a Tratatului de la Marrakesh (COM(2016)0595 și COM(2016)0596), care au devenit obligatorii(6);

22.  atrage atenția asupra a două rapoarte anuale, Raportul anual privind toate activitățile comisiei în 2015(7) și Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015(8), și a mai multor avize ale comisiei, cum ar fi cel privind recunoașterea transfrontalieră a adopțiilor(9), cel privind opțiunile UE pentru îmbunătățirea accesului la medicamente(10), cel privind punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap(11) și cel privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului Uniunii: Raport anual pentru 2014(12) și Raportul referitor la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015(13);

23.  subliniază sprijinul acordat de comisie pentru inițiativa cetățenească europeană; ia act de propunerea Comisiei de revizuire a regulamentului, cu scopul de a crește importanța acestuia ca instrument de participare democratică; regretă faptul că Comisia nu a reușit să țină seama în mod corespunzător de activitatea recentă privind o rezoluție nelegislativă referitoare la ICE, în special avizul Comisiei pentru petiții, nereușind, astfel, de asemenea, să respecte pe deplin acordul interinstituțional; îndeamnă Comisia să țină cont de avizul Comisiei pentru petiții în cursul procedurii legislative viitoare pentru a realiza participarea deplină și eficientă a cetățenilor UE în procesul decizional al UE prin intermediul ICE;

24.  regretă faptul că Comisia nu și-a exercitat cu hotărâre atribuțiile de control pentru a preveni introducerea pe piața unică a autoturismelor poluante cu motor diesel, care contribuie în mod semnificativ la emisiile de NO2 în atmosferă peste valorile-limită și care nu respectă normele UE privind omologarea și emisiile provenind de la vehiculele pentru pasageri și de la vehiculele comerciale ușoare; reamintește că acest aspect este o parte integrantă a preocupărilor cetățenilor care și-au exercitat dreptul de a adresa petiții pentru a solicita protecția eficientă a sănătății umane, a mediului și a drepturilor consumatorilor;

25.  subliniază faptul că transparența documentelor instituțiilor UE și accesul cetățenilor la acestea ar trebui să constituie regula pentru a asigura cele mai înalte niveluri de protecție a drepturilor democratice ale cetățenilor; consideră că, în acest sens, ar trebui să se propună fără întârziere modificarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001;

26.  subliniază colaborarea puternică a Parlamentului cu Ombudsmanul European, precum și implicarea sa în cadrul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; subliniază relațiile interinstituționale excelente dintre Ombudsman și Comisia pentru petiții; apreciază în mod deosebit contribuțiile regulate ale Ombudsmanului European la lucrările comisiei pe întreaga durată a anului; subliniază rolul esențial al Ombudsmanului de a contribui la îmbunătățirea proceselor de luare a deciziilor și a administrării de la nivelul UE, care trebuie să devină cât mai curând pe deplin transparente, imparțiale și capabile să protejeze în mod eficace și eficient drepturile cetățenilor; sprijină activitatea curentă a Ombudsmanului în diferitele domenii ale competenței sale, inclusiv anchetele sale strategice și cele din proprie inițiativă, care sunt nu numai în beneficiul unei bune administrări, ci și al unei mai bune funcționări democratice a Uniunii; salută inițiativele luate de Ombudsmanul European privind o mai bună folosire a potențialului rețelei și creșterea vizibilității acesteia;

27.  salută Premiul pentru bună administrare lansat de Biroul Ombudsmanului European în 2016 ca o modalitate de recunoaștere a meritelor membrilor personalului, agențiilor și organismelor instituțiilor UE implicate în promovarea bunei administrări în îndeplinirea sarcinilor lor de zi cu zi; solicită ca actualul Cod al bunei conduite administrative să fie transformat într-un regulament obligatoriu, incluzând, printre altele, dispoziții concrete pentru prevenirea conflictelor de interese la toate nivelurile din cadrul instituțiilor, agențiilor și organismelor UE;

28.  subliniază varietatea domeniilor tematice vizate de petiții, de la piața internă, justiție, energie și transport la drepturile fundamentale, sănătate, legislația privind mediu, handicapul și calitatea vieții animalelor și privind diversele implicații ale Brexitului asupra cetățenilor; subliniază creșterea cu 10 % a numărului de petiții primite în 2016 (1 569) și solicită instituțiilor europene să asigure în mod corespunzător personal pentru serviciile responsabile de tratarea petițiilor, în special pentru secretariatul Comisiei pentru petiții;

29.  invită Comisia să asigure efectuarea de analize cuprinzătoare cu privire la respectarea legislației UE de către evaluările de mediu realizate de statele membre pentru autorizarea realizării proiectelor de infrastructură în legătură cu care cetățenii, prin intermediul petițiilor, au evidențiat riscuri grave pentru sănătatea umană și pentru mediu; insistă că este important ca aceste analize și eventualele acțiuni derivate ale Comisiei să fie efectuate ex ante în mod proactiv pentru a preveni degradarea ireversibilă a mediului, în conformitate cu principiul precauției;

30.  atrage atenția asupra numeroaselor petiții privind practicile autorităților responsabile pentru bunăstarea copiilor și protecția drepturilor copilului, în special cu implicații transfrontaliere; recunoaște activitatea desfășurată de grupul de lucru al comisiei pentru bunăstarea copilului; atrage atenția asupra scurtei propuneri de rezoluție referitoare la protejarea interesului superior al copilului (la nivel transfrontalier) în Europa, adoptată în martie 2016; ia act de propunerea de reformare a Regulamentului Bruxelles IIa privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii, și observă că un mare număr de aspecte abordate în petiții, cum ar fi cele privind procedurile și practicile utilizate în special de autoritățile competente ale statelor membre în luarea deciziilor cu implicații transfrontaliere care privesc minorii și cele privind eficacitatea procedurilor de restituire în urma răpirilor internaționale de copii, trebuie să fie examinate în detaliu pentru rezolvarea problemelor existente;

31.  subliniază numărul mare și constant de petiții cu privire la bunăstarea animalelor și își reiterează regretul pentru întârzierea care s-a acumulat în punerea în aplicare a strategiei Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015; consideră esențială lansarea unei noi strategii la nivelul UE pentru eliminarea tuturor lacunelor existente și asigurarea protecției depline și efective a normelor în materie de bunăstare a animalelor prin intermediul unui cadru legislativ clar și cuprinzător, care să îndeplinească pe deplin cerințele articolului 13 din TFUE;

32.  regretă că nu s-au înregistrat progrese semnificative în cazul drepturilor electorale ale cetățenilor nerezidenți din Estonia și Letonia, în urma petiției nr. 0747/2016; subliniază că orice întârziere inutilă poate provoca neîncredere în instituțiile europene;

33.  subliniază importanța rolului pe care îl îndeplinește rețeaua SOLVIT, care oferă cetățenilor și întreprinderilor un mijloc de a aborda preocupările legate de posibile încălcări ale legislației UE de către autoritățile publice din alte state membre; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze SOLVIT, astfel încât aceasta să devină mai utilă și mai vizibilă pentru cetățeni; salută, în acest context, Planul de acțiune pentru consolidarea rețelei SOLVIT publicat de Comisie în mai 2017; invită Comisia să asigure punerea rapidă în aplicare a prezentului plan de acțiune și să informeze Parlamentul European cu privire la rezultatele acestuia;

34.  subliniază îmbunătățirile aduse Portalului pentru petiții; subliniază necesitatea de a se continua îmbunătățirea tehnică a portalului web pentru a se asigura faptul că Comisia pentru petiții este pe deplin pregătită pentru a face față situațiilor neprevăzute, cum ar fi o creștere bruscă a numărului de petiții depuse; consideră că dezvoltarea tehnică în curs și consolidarea capacității tehnice a portalului este esențială pentru un proces de petiționare funcțional; subliniază importanța portalului ca platformă de comunicare ușor de accesat de cetățeni și petiționari, precum și de utilizatorii de dispozitive mobile și persoanele cu handicap; așteaptă cu nerăbdare implementarea rapidă a etapelor rămase ale proiectului, fapt care va permite o experiență interactivă îmbunătățită și o informare sporită în timp real a petiționarilor și a celor care susțin petițiile;

35.  solicită un serviciu de presă și comunicare mai concentrat și mai activ, precum și o prezență socială mai activă în mass-media, activitatea comisiei răspunzând, astfel, mai bine preocupărilor publicului;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții ale acestora și ombudsmanilor lor naționali sau organelor competente similare.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0512.
(2) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 66.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0102.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0361.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0037.
(6) JO L 242, 20.9.2017, p. 1 și p. 6.
(7) Aviz adoptat la data de 30 noiembrie 2016.
(8) Aviz adoptat la data de 11 noiembrie 2016.
(9) Aviz adoptat la data de 21 aprilie 2016.
(10) Aviz adoptat la data de 15 noiembrie 2016.
(11) Aviz adoptat la data de 27 aprilie 2016.
(12) Aviz adoptat la data de 22 aprilie 2016.
(13) Aviz adoptat la data de 12 octombrie 2016.

Notă juridică