Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2327(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0356/2017

Texte depuse :

A8-0356/2017

Dezbateri :

PV 14/12/2017 - 4
CRE 14/12/2017 - 4

Voturi :

PV 14/12/2017 - 8.9
CRE 14/12/2017 - 8.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0503

Texte adoptate
PDF 529kWORD 72k
Joi, 14 decembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon
P8_TA(2017)0503A8-0356/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 14 decembrie 2017 referitoare la o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon (2016/2327(INI))

Parlamentul European,

—  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (COM(2016)0501),

—  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 28 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 martie 1998 intitulată „Transportul și CO2 - Dezvoltarea unei abordări comunitare” (COM(1998)0204), care a fost publicată în urma adoptării Protocolului de la Kyoto, însă nu s-a concretizat în măsuri suficiente;

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 privind Implementarea Cărții albe privind transporturile 2011: evaluarea situației actuale și calea de urmat pentru realizarea unei mobilități sustenabile(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 februarie 2017 privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 20 iulie 2016 intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon”,

—  având în vedere Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE(3),

—  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare(4) și Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare(5),

—  având în vedere Directiva 1999/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind disponibilitatea informațiilor cu privire la consumul de carburant și emisiile de CO2 destinate consumatorilor la comercializarea autoturismelor noi(6),

—  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (EURO VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE(7),

—  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE(8),

—  având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului(9),

—  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE(10),

—  având în vedere Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului(11),

—  având în vedere Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2016 intitulată „O strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative, o etapă către mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată” (COM(2016)0766),

—  având în vedere Planul general pentru introducerea sistemelor de transport inteligente cooperative și interoperabile în UE,

—  având în vedere Directiva 1999/52/CE a Comisiei din 26 mai 1999 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 96/96/CE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora(13),

—  având în vedere Directiva 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunității(14) și Decizia 2009/750/CE a Comisiei din 6 octombrie 2009 privind definirea serviciului european de taxare rutieră electronică și a elementelor tehnice ale acestuia(15),

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv(16),

—  având în vedere Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre(17),

—  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006(18),

—  având în vedere Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi(19),

—  având în vedere Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură(20),

–  având în vedere rezultatele celei de a 39-a sesiuni a Adunării Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) din 2016 de la Montreal,

—  având în vedere Directiva 2005/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind poluarea cauzată de nave și introducerea unor sancțiuni în caz de încălcare(21), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009(22),

–  având în vedere raportul Comisiei de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor din cadrul Parlamentului privind rezultatele activității Comisiei (A8-0049/2017),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 decembrie 2015 referitoare la mobilitatea urbană durabilă(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2016 referitoare la raportul intermediar privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile(24),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE(25),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European din 4 aprilie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor(26),

–  având în vedere mandatul său pentru negocieri interinstituționale referitor la revizuirea omologării de tip și supravegherea pieței, adoptat la 4 aprilie 2017(27),

–  având în vedere Pachetul de măsuri privind economia circulară, adoptat de către Comisie la 2 decembrie 2015,

—  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0356/2017),

A.  întrucât toate cele 151 de state părți la Acordul de la Paris, care a fost ratificat de UE la 4 noiembrie 2016 și care a intrat în vigoare la aceeași dată, s-au angajat să mențină creșterea temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale;

B.  întrucât, având în vedere că transportul rutier este responsabil de peste 70 % din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) generate de transporturi, precum și de o mare parte din poluarea aerului, acțiunile ar trebui să se concentreze, în principal, în acest domeniu, iar eforturile de reducere a emisiilor ar trebui să fie intensificate în toate sectoarele transporturilor;

C.  întrucât gazele naturale, cum ar fi gazul natural comprimat (GNC) și gazul natural lichefiat (GNL), și, în special, biometanul, metanul sintetic și gazul petrolier lichefiat (GPL) ar putea contribui la reducerea emisiilor de carbon din sectorul transporturilor, în special în ceea ce privește transportul maritim și vehiculele grele;

D.  întrucât, în Cartea sa albă din 2011, Comisia afirmă că vizează reducerea emisiilor de GES generate de transporturi cu cel puțin 60 % până în 2050 comparativ cu 1990; întrucât, pentru a respecta Acordul de la Paris, va fi necesar să se reducă drastic până la jumătatea secolului emisiile de GES provenite din transporturi;

E.  întrucât o traiectorie fiabilă pe termen lung de reducere a emisiilor poate oferi producătorilor de vehicule siguranța necesară pentru planificarea investițiilor în tehnologii noi;

F.  întrucât decarbonizarea pe termen lung a sectorului transporturilor necesită utilizarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie, diversificate în funcție de diferitele moduri de transport;

G.  întrucât sistemele de transport electrice, fie ele private sau publice, pot contribui la rezolvarea problemelor majore legate de mobilitatea urbană prin reducerea emisiilor de CO2 și prin eliminarea totală în mod durabil a poluanților și a zgomotului; întrucât gradul de sustenabilitate al vehiculelor electrice depinde, de asemenea, de utilizarea surselor regenerabile de energie;

H.  întrucât transportul este responsabil de peste 25 % din emisiile de GES din UE, din care transportul rutier reprezintă peste 70 %; întrucât transportul este cauza principală a poluării aerului în zonele urbane; întrucât poluarea atmosferică cauzează anual peste 400 000 de decese premature(28) în UE și generează costuri de sănătate între 330 miliarde EUR și 940 miliarde EUR(29), reprezentând între 3 % și 9 % din PIB-ul UE; întrucât particulele în suspensie și oxizii de azot au un impact deosebit de negativ asupra sănătății publice;

I.  întrucât sectorul transporturilor este decarbonizat într-o măsură mai mică decât toate celelalte sectoare și se bazează în continuare pe combustibili fosili pentru peste 94 % din necesarul său de energie; întrucât emisiile de GES reprezintă deja aproape un sfert din emisiile totale de CO2 din UE și continuă să crească;

J.  întrucât dezvoltarea transportului de persoane și de mărfuri depinde în mare măsură de utilizarea eficientă a unei game variate de moduri de transport și întrucât politica europeană în domeniul transporturilor ar trebui să se bazeze pe o comodalitate eficientă, în cadrul căreia ar trebui privilegiată, în măsura posibilului, utilizarea modurilor de transport celor mai durabile și mai eficiente din punct de vedere energetic;

K.  întrucât transferul modal va conduce la o reechilibrare optimă între diferitele moduri de transport și va asigura interoperabilitatea la nivel intermodal și intramodal, va promova lanțuri logistice și de transport mai ecologice și va îmbunătăți fluiditatea fluxurilor de trafic la nivelul modurilor și nodurilor;

L.  întrucât, potrivit raportului special Eurobarometru 406, publicat în 2013, aproximativ 50 % din cetățenii UE își folosesc autoturismele personale în fiecare zi, în timp ce numai 16 % utilizează transportul public și doar 12 % utilizează biciclete;

M.  întrucât păcura grea utilizată în transportul maritim este printre cele mai poluante tipuri de combustibili, ceea ce însemnă că în acest sector există o posibilitate mare de reducere a emisiilor prin promovarea și integrarea sistemelor de propulsie alternative;

N.  întrucât protecția sănătății publice și a mediului ar trebui să reprezinte o preocupare și o responsabilitate socială comună, în cadrul căreia toate părțile interesate să joace un rol important;

O.  întrucât al șaptelea Program comunitar de acțiune pentru mediu recunoaște în mod clar rolul transportului pentru realizarea viziunii Uniunii pentru 2050 privind „o viață bună, în limitele planetei noastre”;

P.  întrucât, de la adoptarea în 2003 a Directivei privind biocombustibilii, cadrul legislativ a fost modificat în mod repetat; întrucât abordarea legislativă trebuie să aibă un anumit grad de stabilitate pentru a atrage investițiile în biocombustibili avansați;

Q.  întrucât tranziția către o economie circulară înseamnă, de asemenea, creșterea utilizării serviciilor de către consumatori, iar această trecere la noi modele de afaceri ar putea avea un impact semnificativ asupra eficienței utilizării resurselor în sectorul transporturilor;

R.  întrucât peste 100 de milioane de europeni sunt expuși la niveluri de zgomot peste pragul UE de 55 de decibeli (dB), dintre care circa 32 de milioane sunt expuși unor niveluri „foarte puternice”, și anume de peste 65 dB;

S.  întrucât, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numai zgomotul produs de traficul rutier reprezintă cel de-al doilea cel mai dăunător factor de stres din mediul înconjurător din Europa, situându-se imediat după poluarea atmosferică, și întrucât cel puțin 9 000 dintre decesele premature anuale pot fi atribuite bolilor de inimă cauzate de zgomotul produs de trafic;

T.  întrucât aplicarea orientărilor OMS referitoare la expunerea umană la PM 2,5 ar prelungi speranța medie de viață a cetățenilor cu aproximativ 22 de luni și ar genera economii anuale de circa 31 miliarde EUR,

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon” și este de acord că tranziția la mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon este esențială pentru trecerea la o economie durabilă, circulară și cu emisii scăzute de carbon; invită Comisia și autoritățile competente din statele membre să se implice pe deplin în această strategie;

2.  subliniază faptul că, pentru a respecta Acordul de la Paris, emisiile de GES provenite din transporturi vor trebui să ajungă la aproape de zero până la mijlocul secolului și că emisiile poluante din aer generate de transporturi vor trebui să fie reduse în mod drastic dacă se dorește ca cel puțin orientările OMS privind sănătatea publică să fie respectate fără întârziere;

3.  ia act de faptul că tranziția către mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon nu oferă avantaje doar pentru sănătatea publică și mediu, ci generează, de asemenea, provocări și oportunități majore pentru producătorii și furnizorii din domeniul automobilelor, feroviar, maritim și aeronautic, precum și pentru prestatorii inovatori din domeniul energiei, transportului, logisticii și serviciilor; subliniază că un sprijin adecvat pentru promovarea, pe baza unei abordări eficiente din punctul de vedere al costurilor, a noilor tehnologii și a modelelor de afaceri care încurajează parteneriatele inovatoare între întreprinderile mari, IMM-uri și întreprinderile nou-înființate este necesar pentru a obține o reducere efectivă a emisiilor de GES în sectorul transporturilor;

4.  recunoaște că este nevoie de schimbări importante în ceea ce privește gestionarea cererii în domeniul transporturilor și amenajarea spațială, pentru a realiza tranziția necesară la o abordare multimodală; reafirmă că transportul ar trebui să fie considerat un serviciu important și nu un obiectiv în sine; sprijină, în acest sens, implementarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T); reafirmă că tranziția către un sector al transportului durabil, circular și cu emisii reduse de carbon implică o sensibilizare mai mare a utilizatorilor de servicii cu privire la eficiența utilizării resurselor; consideră că unul dintre cei mai importanți factori de modificare a comportamentului în sensul trecerii la moduri mai durabile de transport este un sistem de transport public accesibil, bine dezvoltat și multimodal, care să acopere nodurile urbane și să fie conectat la zonele rurale;

5.  reamintește că, în ceea ce privește Cartea albă privind transporturile 2011, Parlamentul a subliniat că o politică europeană de mobilitate durabilă trebuie să se bazeze pe o gamă largă de instrumente politice care să asigure o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către modurile de transport cele mai puțin poluante și mai eficiente din punct de vedere energetic; subliniază că modificarea echilibrului dintre diferitele moduri de transport este o acțiune necesară pentru a deconecta mobilitatea de efectele negative ale sistemului actual de transport, precum aglomerația, poluarea atmosferică și fonică, accidentele și schimbările climatice; recunoaște, în acest sens, că politica privind transferul modal nu a oferit până acum rezultate satisfăcătoare;

6.  încurajează Comisia să acționeze ca lider pentru punerea în aplicare de măsuri globale și armonizate pentru un transport mai durabil și mai eficient;

7.  invită Comisia să asigure punerea în aplicare pe deplin a legislației existente și, dacă este necesar, să propună măsuri concrete suplimentare în sectorul transporturilor pentru a atinge obiectivele convenite de UE în materie de climă, acoperind toate modurile de transport, inclusiv mobilitatea urbană, fără a submina competitivitatea sectorului transporturilor; invită, de asemenea, Comisia să promoveze introducerea pe piață a tehnologiilor existente care contribuie la mobilitatea cu emisii reduse prin creșterea eficienței vehiculelor, fără a periclita siguranța; solicită Comisiei, în contextul îndeplinirii angajamentelor din cadrul Acordului de la Paris, să prezinte o actualizare a Cărții albe privind transporturile 2011;

8.  este convins că o evaluare a durabilității ar trebui ia în considerare întreaga amprentă, de la fabricare, utilizare și până la eliminarea vehiculelor și infrastructura necesară, și, prin urmare, subliniază că doar un mix energetic neutru din punct de vedere tehnologic poate oferi soluții realiste și cu adevărat durabile;

9.  constată că o tranziție durabilă în domeniul transporturilor necesită o acțiune sistemică, care să implice o varietate de părți interesate din rândul societății civile, al consumatorilor, al partenerilor sociali, al IMM-urilor, al întreprinderilor nou-înființate inovatoare, al marilor corporații care acționează la nivel global și al politicienilor și al organismelor publice de la toate nivelurile de guvernare;

10.  invită Comisia să recunoască importanța tot mai mare a emisiilor încorporate, prin introducerea unor stimulente pentru contabilizarea emisiilor din ciclul de viață;

11.  îndeamnă Comisia să recunoască importanța tot mai mare a măsurării emisiilor pe durata ciclului de viață, de la emisiile alimentării cu energie la emisiile producției și cele de la încheierea ciclului de viață, prin prezentarea unor propuneri cuprinzătoare, care să ghideze producătorii spre soluții optime, pentru a garanta că emisiile din amonte și din aval nu afectează beneficiile asociate îmbunătățirii consumului de energie al vehiculelor în timpul funcționării;

12.  solicită Comisiei să introducă și să îmbunătățească urgent normele privind emisiile de CO2 pentru toate transporturile rutiere, deoarece existența unor norme eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru vehicule reprezintă probabil cea mai eficientă măsură pentru îmbunătățirea eficienței energetice în UE în perioada de până în 2030;

13.  reamintește că eficiența energetică ar trebui considerată drept cea mai bună alternativă în materie de energie și că, prin urmare, toate măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice într-un mod rentabil și de reducere a cererii de energie ar trebui să devină prioritare și să fie promovate și integrate în mod corespunzător în politica din domeniul transporturilor și în acțiunile europene în domeniul climei;

Optimizarea sistemului de transport

Îmbunătățirea eficienței acestuia

14.  invită Comisia și statele membre să reanalizeze conectivitatea între diferitele regiuni ale UE, inclusiv în ceea ce privește regiunile îndepărtate, dezavantajate și de frontieră ale Uniunii; invită Comisia, în acest sens, să reexamineze abordarea UE în ceea ce privește conectivitatea în domeniul aviației și să analizeze posibilitatea elaborării unui indice de conectivitate, ținând seama și de interacțiunea cu alte moduri de transport; subliniază că aceasta ar trebui să fie combinată cu investițiile în alternative sustenabile și promovarea acestora;

15.  încurajează puternic statele membre să accelereze punerea în aplicare a cerului unic european, deoarece fragmentarea actuală conduce la durate mai lungi de zbor, la întârzieri, consum suplimentar de combustibil și la creșterea emisiilor de CO2; subliniază că acest lucru ar contribui la o reducere cu 10 % a emisiilor;

16.  invită Comisia să mențină ambiții înalte în materie de inovare, prin încurajarea cercetării în ceea ce privește utilizarea energiei fotovoltaice în sectorul aviației (de exemplu, Solar Impulse 2), precum și în ceea ce privește combustibilii alternativi lichizi;

Taxare echitabilă și eficientă

17.  consideră că semnalele de preț mai clare în toate modurile de transport, care să reflecte mai bine principiile „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, sunt esențiale pentru asigurarea echității și a unor condiții de concurență echitabile pentru diferitele moduri de transport în Europa; subliniază că politicile existente ar trebui reevaluate din această perspectivă;

18.  consideră că fiecare mod de transport ar trebui să își acopere costurile marginale, atât cele aferente uzurii infrastructurii („utilizatorul plătește”), cât și costurile externe, de exemplu, pentru poluarea atmosferică și poluarea fonică („poluatorul plătește”); consideră că aplicarea acestor două principii la nivelul întregii UE va contribui la abordarea actualei discrepanțe în ceea ce privește taxarea diferitelor moduri de transport;

19.  subliniază că legislația privind prețurile de transport nu ar trebui să creeze o concurență neloială în dezavantajul modurilor mai durabile, cum ar fi cele feroviare, și îndeamnă Comisia să prezinte propuneri pentru a garanta o concurență loială în acest sens;

20.  salută eforturile Comisiei de a dezvolta standarde pentru sistemele de taxare electronică interoperabile în UE, precum și viitoarea revizuire a Directivei „Eurovigneta”, care ar trebui să includă taxarea pe bază de distanță și diferențierea pe baza emisiilor de CO2, precum și posibilitatea de diferențiere pe baza standardelor Euro actualizate; consideră că extinderea domeniului de aplicare a taxării pe bază de distanță ar trebui să acopere toate autoturismele și camionetele, permițând, în același timp, o anumită formă de flexibilitate pentru zonele îndepărtate și slab populate;

21.  subliniază că un transfer modal în sectorul transporturilor necesită promovarea multimodalității și a transportului public, precum și investiții în acestea;

22.  solicită Comisiei să își actualizeze de urgență „manualul privind costurile externe generate de transport”, ținând seama de datele privind emisiile în condiții reale de conducere;

23.  subliniază faptul că aviația este modul de transport cel mai îndepărtat de internalizarea costurilor externe și, prin urmare, invită Comisia să își respecte angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și să analizeze posibilitățile de măsuri internaționale armonizate pentru taxa pe kerosen pentru aviație și eliminarea scutirii de TVA pentru biletele pasagerilor aerieni;

Logistică și digitalizare

24.  recunoaște că logistica poate juca un rol crucial în reducerea impactului emisiilor de carbon generate de transporturi, prin intermediul unor strategii de colaborare ecologice care să vizeze integrarea lanțului de aprovizionare, transportul multimodal, consolidarea livrărilor și logistica inversă; consideră că tehnologiile digitale sunt esențiale pentru îndeplinirea acestor obiective;

25.  consideră că sistemele inteligente de transport, încolonarea și vehiculele autonome pot reprezenta un avantaj important în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței transportului individual și comercial rutier, feroviar, maritim și aerian;

26.  confirmă faptul că tehnologia pentru autoturisme conectate nu va îmbunătăți doar siguranța rutieră, ci are implicații semnificative și asupra mediului, și remarcă infrastructura densă de rețea necesară pentru a garanta satisfacerea nevoilor în materie de capacitate mare și timp redus de așteptare pentru o rețea 5G, pentru a utiliza în mod optim oportunitățile pentru vehiculele conectate și autonome în scopul îmbunătățirii mobilității în mediul urban; recunoaște că, în conformitate cu procesul mai larg de digitalizare în industria europeană, multe întreprinderi vor trebui să își bazeze strategia de transformare pe mobilitate, oferind astfel oportunități semnificative pentru IMM-uri și pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul transporturilor, și consideră că acest lucru ar trebui sprijinit;

27.  subliniază faptul că transportul public, ca element al conceptului de mobilitate ca serviciu, are un potențial major de reducere a volumului de trafic și a emisiilor aferente și solicită Comisiei să promoveze digitalizarea și conectivitatea sistemelor de transport public pentru a elimina barierele dintre modurile și sistemele de transport și pentru a stimula utilizarea acestora; consideră, în același timp, că măsurile adoptate ar trebui să fie adaptate în funcție de caracteristicile zonelor respective, fie ele urbane sau rurale, deoarece în zonele rurale viabilitatea economică este mai dificil de obținut; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să pună în aplicare inițiative specifice pentru un transport mai eficient în medii rurale și greu accesibile, ținând seama, de asemenea, de obligațiile de serviciu public;

28.  sprijină inițiativele privind gestionarea mobilității pentru a realiza servicii de transport intermodal mai eficiente și mai ecologice și mobilitate inteligentă, care pot fi esențiale pentru promovarea conceptelor de mobilitate ca serviciu și de intermodalitate sincronizată („sincromodalitate”); consideră că pentru a consolida în continuare gestionarea mobilității ca serviciu, ar trebui ca, în cadrul viitoarelor norme, să se acorde o atenție adecvată contribuției sistemelor inteligente de gestionare a transportului, dezvoltării capacităților TIC, interoperabilității sistemelor, serviciilor de partajare și sistemelor multimodale integrate de emitere a biletelor;

29.  remarcă faptul că vehiculele de transport de marfă urbane contribuie în mod disproporționat la poluarea atmosferică și fonică și au un impact negativ asupra congestionării traficului; solicită, prin urmare, o mai bună optimizare a lanțului de aprovizionare în zonele urbane; solicită Comisiei să încurajeze utilizarea vehiculelor ușoare cu emisii zero, a autobuzelor cu emisii zero, a camioanelor de deșeuri, a taxiurilor și a bicicletelor de marfă în ultima parte a lanțului logistic;

30.  subliniază avantajele potențiale ale masei reduse și ale utilizării mai eficiente a infrastructurii actuale, inclusiv ale unei distribuții mai eficiente a traficului și ale soluțiilor intermodale îmbunătățite;

31.  invită Comisia să sublinieze în cadrul legislației din domeniul pieței unice digitale potențialul unor mijloace de transport rutier mai sigure, mai inteligente și mai ecologice și să promoveze proiecte pentru dispozitive vehicul-vehicul și vehicul-drum, ca parte a stimulării economiei pentru inovare și a creării unor noi oportunități de afaceri pentru întreprinderile europene din domeniul TIC;

32.  subliniază importanța investițiilor în conexiunile optime cu hinterlandul pentru a reduce amprenta ecologică a transportului în hinterland prin încurajarea utilizării conexiunilor multimodale, a transportului feroviar durabil, a transportului pe căile navigabile interioare, a datelor de transport în timp real și a aplicațiilor TI de-a lungul coridoarelor din cadrul rețelelor transeuropene de transport;

33.  este convins că promovarea inițiativelor de gestionare a mobilității în regiuni și orașe, instituții și industrie oferă un potențial considerabil de reducere a nevoii de deplasare a cetățenilor atât din punctul de vedere al distanței, cât și al vitezei;

34.  invită statele membre să sprijine proiectele-pilot care încurajează utilizarea la scară mai largă a vehiculelor electrice și a vehiculelor alternative care funcționează pe bază de biocombustibili avansați;

35.  subliniază că este nevoie de o abordare globală a UE pentru a permite o digitizare rapidă a transporturilor, ceea ce, împreună cu o mai bună planificare a transporturilor și tranziția către „mobilitatea ca serviciu” va contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea eficienței și va avea efecte profunde asupra societății;

36.  consideră că o mai bună planificare în domeniul transporturilor și o mai bună utilizare a digitalizării și a logisticii sunt domenii în care potențialul de reducere a emisiilor este enorm și că numeroase măsuri necostisitoare și simple ar putea fi aplicate foarte rapid, cu un efect măsurabil, cum ar fi optimizarea fluxului și a încărcăturii, precum și transportul de mărfuri informatizat (e-Freight); invită, prin urmare, Comisia să enumere și să identifice astfel de măsuri, pentru a le promova în viitorul apropiat; solicită un cadru legislativ și standarde uniforme, care să permită utilizarea soluțiilor inovatoare în materie de logistică și de transport în întreaga Europă;

37.  sprijină Comisia și operatorii de transport să elaboreze proiecte care să conțină informații coerente cu privire la o amprentă comparativă a emisiilor de CO2 provenind de la diferite moduri de transport, prin intermediul publicațiilor, informațiilor, rezervării și vânzării de bilete;

38.  subliniază necesitatea imperativă de a adapta politica de standardizare în domeniul TIC la evoluțiile pieței și ale politicilor, pentru a realiza interoperabilitatea transportului electronic de mărfuri și a sistemelor de transport inteligent;

39.  subliniază importanța interoperabilității în scopul reducerii emisiilor provenite de la vehiculele grele, atât în transportul urban, cât și în cel extraurban;

Energii alternative cu emisii reduse

40.  subliniază faptul că soluțiile de mobilitate electrică bazate pe surse de energie durabile au un mare potențial pentru decarbonizarea transporturilor; consideră, cu toate acestea, că optimizarea acestei tehnologii și implementarea infrastructurii la scară largă nu sunt probabile înainte de 2030; solicită, din nou, să se realizeze inovații tehnologice;

41.  salută eforturile de a implementa și a asigura o infrastructură interoperabilă cuprinzătoare de alimentare cu energie regenerabilă și/sau cu combustibili alternativi durabili a vehiculelor cu sisteme de propulsie alternative; invită Comisia, în acest sens, să colaboreze cu statele membre pentru a asigura transpunerea integrală a dispozițiilor relevante ale Directivei 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, precum și a articolului 8 din Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) .../... (procedura 2016/0381(COD));

42.  invită Comisia să adopte un plan de acțiune ambițios privind intrarea pe piață a vehiculelor electrice și să emită pentru statele membre recomandări orientative pentru a le încuraja să pună în aplicare stimulente fiscale pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii reduse; subliniază faptul că disponibilitatea și accesibilitatea infrastructurilor de încărcare și de realimentare, inclusiv în clădirile publice și private, în conformitate cu Directiva privind performanța energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE), precum și competitivitatea vehiculelor electrice sunt esențiale pentru o mai mare acceptare din partea consumatorilor; subliniază importanța garantării faptului că energia electrică generată pentru vehiculele electrice provine din surse de energie durabile; solicită, în acest sens, o inițiativă europeană pe termen lung privind următoarea generație de baterii, precum și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a promova standarde durabile de producție a energiei și a vehiculelor cu emisii scăzute;

43.  invită Comisia să prezinte cât mai repede evaluarea referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind o energie curată pentru transporturi (Directiva 2014/94/UE) de către statele membre și să ia măsuri în cazul statelor membre care nu au prezentat încă o strategie națională;

44.  consideră că o obligație pentru furnizorii de combustibili de a reduce emisiile de GES ale energiei furnizate prin producerea de energie electrică din surse regenerabile, hidrogen, biocombustibili avansați și durabili, combustibili sintetici sau alți combustibili cu emisii reduse carbon (de exemplu, GNC, GNL) ar fi una dintre cele mai eficiente abordări pentru reducerea impactului asupra climei al transportului rutier;

45.  amintește Comisiei că este urgent, din perspectiva concretă a tranziției energetice durabile a întregii societăți, să se direcționeze stimulentele economice de care continuă să beneficieze sursele fosile către forme energetice alternative și durabile;

46.  solicită o abordare a utilizării energiei din surse regenerabile în domeniul transporturilor mai ambițioasă decât cea propusă în reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile pentru a realiza decarbonizarea pe termen lung a sectorului transporturilor;

47.  solicită acordarea unor stimulente specifice pentru utilizarea unor combustibili alternativi durabili pentru acele moduri de transport care nu dispun în prezent de alternative la combustibilul lichid; consideră că astfel de stimulente ar trebui să se reflecte în noua Directivă privind energia din surse regenerabile, precum și în planurile naționale integrate privind energia și clima, astfel cum se prevede în propunerea de regulament privind guvernanța uniunii energetice;

48.  reamintește faptul că 94 % din transportul european se bazează pe produse petroliere și consideră că biocombustibilii durabili de pe piața internă reduc dependența de importurile de combustibili fosili, consolidând astfel securitatea energetică a UE;

49.  invită Comisia să propună eliminarea treptată a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili până cel târziu în 2020;

50.  invită Comisia și statele membre să sprijine potențialul oferit de gazul natural lichefiat (GNL) în scopul asigurării durabilității mobilității, a economiei și a ocupării forței de muncă(30);

51.  subliniază rolul pe care l-ar putea juca gazul natural (de exemplu, GNC și GNL), în special biometanul, metanul sintetic și GPL-ul, în tranziția către decarbonizarea sectorului transporturilor, în special în ceea ce privește transportul naval, vehiculele grele și autobuzele urbane;

52.  ia act de limitele propuse în reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile pentru a reduce treptat biocombustibilii de primă generație până în 2030 și pentru a realiza decarbonizarea pe termen lung a sectorului transporturilor; invită Comisia, în acest sens, să facă distincție între biocombustibilii de primă generație cu eficiență ridicată în materie de emisii de GES și cu risc scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor și biocombustibilii care nu îndeplinesc aceste criterii, precum și să ia măsuri, cât mai curând posibil, pentru eliminarea treptată a utilizării materiilor prime, inclusiv a uleiului de palmier, care cauzează despăduriri sau pentru care se utilizează turbării, drept componentă pentru biocombustibili; subliniază importanța unui mediu legislativ stabil și previzibil, care să țină cont în mod corespunzător de ciclurile de investiții pentru atragerea investițiilor necesare în biocombustibili avansați; ia act de potențialele beneficii climatice ale producției agricole a UE bazate pe biocombustibili cu eficiență ridicată în materie de emisii de gaze cu efect de seră și cu un risc scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor, în special în ceea ce privește emisiile cauzate de importurile la scară largă de proteine de origine animală care provin din țări terțe;

53.  încurajează Comisia să elaboreze criterii obiective pentru recunoașterea biocombustibililor avansați în vederea stimulării inovării și a adoptării lor de către piață;

54.  subliniază importanța realizării decarbonizării pe termen lung a sectorului transporturilor și invită Comisia să încurajeze o mai mare pătrundere pe piață a biocombustibililor avansați cu eficiență ridicată în materie de emisii de gaze, care respectă ierarhia deșeurilor ca parte a economiei circulare și care respectă criterii solide de durabilitate ecologică și socială, cu scopul de a reduce și mai mult utilizarea combustibililor fosili și emisiile de gaze cu efect de seră; salută propunerea Comisiei de a consolida cerințele privind reducerea gazelor cu efect de seră pentru a se asigura că biocombustibilii continuă să respecte obiectivele UE în materie de climă; subliniază importanța contabilizării solide și credibile a emisiilor și a absorbțiilor rezultate din bioenergie, conform propunerii de Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) (COM(2016)0479);

55.  subliniază că doar biocombustibilii pe bază de culturi care respectă criteriile de durabilitate ar trebui calculați în obiectivele în materie de climă ale statelor membre, conform propunerii de Regulament privind partajarea eforturilor (COM(2016)0482);

56.  invită Comisia să urmărească îndeaproape dezvoltarea tehnologiei privind hidrogenul din surse regenerabile de energie și să se angajeze la efectuarea unui studiu de fezabilitate privind rolul și posibilitățile de utilizare a hidrogenului în sistemul european de transport;

57.  subliniază faptul că combustibilii sintetici (lichizi și gazoși) proveniți din excedentul energiilor din surse regenerabile, în special din energia solară și cea eoliană la producția de vârf, care altfel s-ar risipi, ar putea contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale flotelor existente din perspectiva ciclului de viață, crescând în același timp producția de energie din surse regenerabile;

58.  invită Comisia și statele membre ca, în contextul economiei circulare, al politicii privind emisiile și clima și al obiectivelor Uniunii privind energia din surse regenerabile, să sporească și să sprijine pe deplin producția de biogaz verde prin procesarea îngrășămintelor;

59.  salută faptul că întreprinderile din UE sunt în prezent lideri mondiali în tehnologiile ce privesc combustibilii sintetici și consideră că aceasta reprezintă o oportunitate de consolidare a creșterii economice și a ocupării forței de muncă de înaltă calitate în UE; subliniază, prin urmare, importanța creării unui cadru care să încurajeze dezvoltarea și lansarea în continuare a acestor tehnologii;

60.  consideră că promovarea garanțiilor de origine ar putea duce la o creștere importantă a ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor;

61.  remarcă faptul că abordarea UE privind energia durabilă ar trebui să fie neutră din punct de vedere tehnologic, iar obiectivele politicilor UE privind sustenabilitatea ar trebui să se concentreze asupra reducerii emisiilor care dăunează mediului și sănătății;

62.  solicită Comisiei să utilizeze pe deplin potențialul Centrului Comun de Cercetare (JRC) pentru efectuarea de cercetări în domeniul energiei curate pentru transport;

63.  salută sprijinul existent în cadrul programului Orizont 2020 pentru cercetare, dezvoltare și inovare în ceea ce privește transportul curat și energia durabilă și solicită ca acest sprijin să fie acordat în continuare în următorul CFM (Cadrul financiar multianual);

64.  subliniază importanța cercetării și dezvoltării pentru abordarea provocărilor tehnologice în ceea ce privește mobilitatea cu emisii scăzute; îndeamnă Comisia să sprijine puternic în continuare programele de cercetare, cum ar fi Clean Sky și SESAR (Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cadrul cerului unic european);

Infrastructura de transport și investițiile

65.  îndeamnă Comisia și statele membre să intensifice cofinanțarea de către UE a proiectelor din domeniul transporturilor care contribuie la politicile climatice și calitatea aerului și la reducerea la minimum a altor costuri externe în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și al TEN-T;

66.  consideră că proiectele din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MCE) sunt esențiale pentru Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și regretă faptul că bugetul MCE a fost utilizat pentru alimentarea FEIS; solicită, prin urmare, restabilirea bugetului MCE și reiterează faptul că FEIS II ar trebui finanțat din alte surse; în plus, consideră că ar trebui să se evite finanțarea proiectelor eligibile din cadrul MCE de către FEIS;

67.  subliniază importanța unei utilizări eficiente a FEIS sau a combinării FEIS cu fondurile ESI; consideră că statele membre ar trebui să investească mai mult în sistemele lor feroviare și să depună eforturi pentru a crește ratele de absorbție ale fondurilor de coeziune pentru proiectele feroviare;

68.  reamintește importanța menținerii rețelei de infrastructură în stare bună și la niveluri înalte de calitate, deoarece acest lucru facilitează fluxul și permite, de asemenea, reducerea congestiei și, prin urmare, a nivelului de emisii de CO2 și de alți poluanți;

69.  îndeamnă Comisia să pună la dispoziție mai multe fonduri pentru ca orașele să depună oferte comune pentru o infrastructură sau tehnologii care ar contribui la decarbonizarea transportului urban și la reducerea poluării aerului cu emisii provenind de la vehiculele rutiere; indică faptul că aceasta ar include, dar nu s-ar limita doar la stațiile publice de reîncărcare pentru vehiculele electrice, sistemele de partajare a autoturismelor și a bicicletelor și dezvoltarea transportului public;

70.  subliniază importanța măsurilor de sprijin financiar pentru inovarea în cadrul sectorului și pentru protejarea mediului cu ocazia lucrărilor de infrastructură;

Responsabilizarea cetățenilor și a factorilor de decizie în materie de schimbare a comportamentului

71.  încurajează orașele să includă obiective de reducere a emisiilor de GES și strategii pentru aerul curat în proiectele lor de mobilitate [de exemplu, planurile de mobilitate urbană durabilă (SUMP)] și solicită Comisiei să acorde prioritate cofinanțării de către UE a proiectelor de mobilitate urbană care contribuie la atingerea unor astfel de obiective, inclusiv prin susținerea inovațiilor care sprijină orașele în acest sens;

72.  consideră că unul dintre cele mai eficiente moduri de a reduce emisiile și de a îmbunătăți eficacitatea transportului este promovarea transportului în comun; consideră că este important să se consolideze rolul serviciilor publice de transport; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să încurajeze și să faciliteze, prin acordarea de stimulente, achiziționarea, atât de către autoritățile publice, cât și de către flotele private, a unor vehicule mai curate și mai puțin poluante;

73.  subliniază oportunitățile oferite de achizițiile publice verzi pentru un transport mai durabil, în special pentru autobuzele (sub)urbane;

74.  invită Comisia să consolideze rețelele orașelor pioniere care, în planificarea lor urbană, acordă prioritate mobilității durabile, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul, îmbunătățirea transportului public, utilizarea în comun a automobilelor și co-voiajarea, și să permită autorităților locale, regionale și naționale să împărtășească în acest sens cele mai bune practici în ceea ce privește reducerea emisiilor de GES și strategiile pentru aerul curat; invită Comisia, de asemenea, să încurajeze autoritățile locale, regionale și naționale să integreze pe deplin nevoile și procedurile legate de transport, locuințe și amenajarea teritoriului pentru a realiza mai bine obiectivele politicii privind clima;

75.  invită Comisia și statele membre, având în vedere eșecul standardelor europene pentru vehiculele ușoare de a reflecta emisiile reale, să examineze beneficiile introducerii unei etichete sau a unui standard pentru vehiculele cu emisii foarte mici, care ar respecta valorile limită de emisii în condiții reale de conducere;

76.  consideră că trebuie acordată o atenție sporită creșterii integrării și a atractivității formelor nemotorizate de transport, deoarece acest lucru ar reduce în mare măsură atractivitatea formelor private de transport;

77.  invită Comisia să includă nevoile legate de transport ale cetățenilor din zonele rurale și din zonele îndepărtate în strategiile sale pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

78.  încurajează toate entitățile publice să încorporeze criterii de durabilitate în achizițiile publice;

79.  sprijină Comisia, statele membre și regiunile să investească mai mult în combinarea și integrarea rețelei de ciclism EuroVelo cu rețelele feroviare TEN-T;

80.  subliniază că se așteaptă demult propunerea de revizuire a Regulamentului privind siguranța generală și invită Comisia să o publice înainte de sfârșitul anului 2017; consideră că tehnologia pentru „adaptarea inteligentă a vitezei” este matură și poate salva multe vieți și ar trebui, prin urmare, să fie introdusă fără întârziere pentru toate vehiculele; subliniază că „vizibilitatea directă” în ceea ce privește camioanele este o soluție foarte eficientă pentru evitarea accidentelor cu utilizatorii vulnerabili ai drumurilor și subliniază, de asemenea, că standardele obligatorii în această privință ar trebui să facă parte din propunere;

Cereri specifice sectorului

Motociclete, autoturisme și camionete

81.  solicită Comisiei să prezinte o propunere de standarde pentru 2025 privind autoturismele și camionetele, în conformitate cu poziția exprimată de Parlament în cadrul procedurii privind două acte legislative din 2013(31) și confirmată în declarațiile aferente ale Comisiei privind obiectivul 2025(32); subliniază că aceste standarde medii privind flota ar trebui calculate pe baza noii proceduri de testare a vehiculelor ușoare, armonizată la nivel mondial (WLTP) și să reflecte traiectoria pe termen lung de reducere a emisiilor stabilită pentru cadrul climatic și energetic al UE 2030 și obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris;

82.  salută introducerea noii WLTP; subliniază, cu toate acestea, că, în lumina faptului că cercetările demonstrează că noul ciclu de testare WLTP în laboratoare va înregistra în continuare un decalaj de aproximativ 20 % față de emisiile reale și va rămâne deschis pentru optimizarea și manipularea testelor, ar trebui elaborată o metodologie ex post privind emisiile în condiții reale de conducere pentru CO2, complementară WLTP; ia act de faptul că această metodologie ar putea să se bazeze pe dispozitivele de măsurare instalate deja pe vehicule, de exemplu contoarele de consum de carburant; în plus, ia act de faptul că, în acest scop și pentru a obține date fiabile, ar trebui elaborată o abordare standard privind colectarea, stocarea, utilizarea și comunicarea valorilor consumului de carburant, prin utilizarea maximă a senzorilor instalați deja în vehicule, cu respectarea pe deplin a regulilor de confidențialitate; solicită Comisiei să ia în considerare soluții suplimentare pentru reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transporturilor și, în special, să țină seama mai mult de contribuția ponderii vehiculelor ușoare la reducerea directă a emisiilor de CO2 generate de vehicule;

83.  reamintește că, pentru ca testele privind emisiile în condiții reale de conducere să fie eficace pentru reducerea discrepanțelor dintre emisiile măsurate în laborator și pe șosea, specificațiile testului și procedurile de evaluare ar trebui să fie stabilite cu mare atenție și ar trebui să acopere o gamă largă de condiții de conducere, inclusiv diferențele de temperatură, sarcina motorului, viteza vehiculului, altitudinea, tipul de șosea și alți parametri întâlniți atunci când se circulă în Uniune;

84.  solicită adoptarea rapidă a unui sistem de etichetare armonizat, obligatoriu și transparent la nivelul UE, care să ofere consumatorilor date exacte, solide și comparabile privind consumul de carburant, ciclul de viață, emisiile de CO2 și emisiile de poluanți atmosferici ale autoturismelor introduse pe piață; solicită revizuirea Directivei privind etichetarea autovehiculelor (Directiva 1999/94/CE), care ar trebui să fie modificată pentru a include o cerință obligatorie privind obligativitatea de a furniza informații cu privire la alte emisii de poluanți atmosferici, cum ar fi NOx și particulele în suspensie;

85.  invită Comisia să revizuiască Directiva privind o energie curată pentru transporturi (Directiva 2014/94/UE) și să prezinte un o propunere de regulament privind standardele de emisii de CO2 pentru flotele auto care vor intra pe piață după 2025, cu scopul de a elimina treptat autoturismele noi cu emisii de CO2;

86.  solicită Comisiei să introducă un obiectiv minim privind proporția de autoturisme cu emisii zero pentru toți producătorii;

87.  subliniază avantajele pentru economia europeană ale unei tranziții timpurii la acele vehicule care, în urma evaluării ciclului de viață (ECV), s-a dovedit că au cel mai scăzut impact asupra climei; subliniază că această tranziție va permite producătorilor de automobile din Europa să rămână competitivi pe plan mondial, păstrând în același timp locurile de muncă existente și creând altele noi;

88.  dorește ca finanțările cercetării tehnologice să crească tot mai mult în raport cu producția, gestiunea și eliminarea bateriilor motoarelor electrice, pentru ca acestea să devină tot mai durabile din punct de vedere ecologic;

89.  subliniază faptul că Comisia a lansat o serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care au încălcat Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului prin depășirea continuă a valorilor limită de NO2 și PM10; îndeamnă Comisia să își exercite competențele de control pentru a împiedica introducerea pe piață a autoturismelor poluante cu motor diesel care contribuie în mod semnificativ la eliberarea de emisii de NO2 și de PM10 în atmosferă și care nu respectă normele UE privind omologarea de tip și emisiile generate de autoturismele și vehiculele utilitare ușoare;

90.  subliniază necesitatea sprijinirii IMM-urilor în scopul participării în număr mare la procesul de producție de componente și vehicule pentru a asigura o concurență echitabilă pe piața transporturilor și pentru a încuraja procesele de cercetare și inovare;

91.  invită Comisia să se asigure că reglementarea aplicabilă emisiilor de CO2 după anul 2020 ține cont, pe cât posibil, de toate metodele tehnologice de reducere a emisiilor de CO2 generate de transportul rutier; ia act de faptul că reglementarea ar trebui să țină seama, în special, de posibilitățile oferite de cei mai recenți combustibilii alternativi (de exemplu, combustibili electrici, combustibili sintetici, transformarea energiei electrice în gaze, combustibili lichizi obținuți prin transformarea energiei electrice);

Vehicule grele

92.  subliniază faptul că vehiculele grele vor fi responsabile pentru 40 % din emisiile totale de CO2 din transportul rutier dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare până în 2030; îndeamnă Comisia, prin urmare, să prezinte o propunere privind certificarea, monitorizarea și raportarea cu privire la vehiculele grele până la sfârșitul anului 2017, precum și standarde ambițioase pentru 2025 privind emisiile de CO2 până în 2018, pe baza celor mai corecte date disponibile; salută introducerea Instrumentului de calculare a consumului de energie al vehiculelor (VECTO) de simulare a eficienței vehiculelor de marfă și subliniază că este necesar să se asigure în continuare accesul la date de monitorizare transparente, realiste și actualizate;

93.  invită Comisia să înceapă elaborarea, pe baza unui studiu comparativ, a unei strategii europene privind camioanele cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru a sprijini introducerea pe piață a autobuzelor și a camioanelor eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii zero; subliniază că există deja inițiative ale statelor membre privind transportul rutier de mărfuri cu emisii zero;

94.  consideră că ar trebui să se sprijine utilizarea în creștere a motoarelor curate pentru vehiculele grele, de exemplu electrice sau alimentate cu GNL, și că aceasta necesită investiții importante și strategice în infrastructură;

95.  solicită Comisiei să prevadă și să permită statelor membre să acorde stimulente pentru tranzit și prioritate de circulație vehiculelor cu emisii reduse sau cu emisii zero de-a lungul întregilor rețele transeuropene de transport;

96.  subliniază faptul că autobuzele urbane cu emisii scăzute și zero ar putea contribui la reducerea semnificativă a emisiilor poluante din zonele urbane; solicită, prin urmare, utilizarea de autobuze urbane cu emisii zero, prin introducerea în Directiva privind vehiculele nepoluante (Directiva 2009/33/CE, aflată în prezent în curs de revizuire), a unor criterii ecologice de achiziții publice; solicită Comisiei și statelor membre să faciliteze și să promoveze utilizarea fondurilor UE disponibile, cum ar fi fondurile ESI, pentru a sprijini măsurile corespunzătoare;

97.  subliniază că este important să se creeze condițiile potrivite pentru stimularea energiei alternative cu emisii scăzute pentru transporturi și remarcă faptul că acest lucru poate fi facilitat prin asigurarea unui cadru clar și pe termen lung pentru industrie, pe care să se bazeze investițiile privind decarbonizarea combustibililor și alte tehnologii noi; invită Comisia să ia în considerare realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la posibilele soluții oferite, pe care să se poată baza o strategie cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru transportul rutier de mărfuri;

98.  sprijină planul Comisiei de dezvoltare a unei platforme pentru autobuzele ecologice, care să reunească operatorii de transport cu autobuzul, autoritățile locale, producătorii de autobuze și resursele energetice, pentru a încuraja adoptarea rapidă a vehiculelor ecologice și invită Comisia să promoveze autobuzul ca formă ecologică durabilă de transport public;

99.  ia act de faptul că există numeroase tehnologii noi și inovații bazate pe tehnologiile existente, care pot avea beneficii semnificative pentru mediu, cum ar fi anvelope mai bune, lubrifianți îmbunătățiți, transmisii mai eficiente și motoare hibride, remarcând faptul că Europa ar trebui să fie lider în domeniul tehnologic în această privință; invită Comisia să analizeze rolul acestor tehnologii în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței și a performanței de mediu;

100.  subliniază importanța îmbunătățirii calității aerului în UE și a respectării limitelor privind calitatea aerului înconjurător din UE, precum și a nivelurilor recomandate de OMS; invită, în acest sens, Comisia să revizuiască limitele de emisii prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, precum și să prezinte propuneri, după caz, privind noi limite neutre din punct de vedere tehnologic Euro 7 aplicabile până în 2025 pentru toate vehiculele utilitare ușoare care fac obiectul prezentului regulament;

101.  subliniază că obiectivele de reducere a emisiilor și de calitate a aerului impun acțiuni care vizează și vehiculele mai vechi și reamintește, în acest sens, că retehnologizarea este cea mai rapidă și mai rentabilă metodă de a reduce emisiile și poluanții generați de flota veche, deoarece folosirea sistematică a sistemelor avansate de post-tratare a gazelor de eșapament provenind de la motoarele diesel permite vehiculelor grele mai vechi, cum ar fi autobuzele și camioanele, să funcționeze în mod ecologic, îndeplinind chiar și cele mai stricte cerințe de emisie și atingând gradul maxim de reducere a emisiilor de NOx, NO2 și particule în suspensie; invită, prin urmare, Comisia să prezinte orientări comune la nivelul UE prin care să încurajeze statele membre să utilizeze pe deplin soluțiile de retehnologizare și, de asemenea, să garanteze eligibilitatea pentru finanțare în cadrul instrumentelor financiare ale UE care vizează decarbonizarea sistemului de transport;

Omologarea de tip și supravegherea pieței

102.  solicită un sistem mai cuprinzător și coordonat de omologare de tip și de supraveghere a pieței, la nivelul UE, care să implice o supraveghere la nivelul UE și un sistem de control puternice și de încredere, pentru remedierea deficiențelor și a lacunelor legale constatate în urma scandalului „Dieselgate”; subliniază importanța adoptării rapide a propunerii Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și a remorcilor acestora (COM(2016)0031), precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective; reamintește, în acest sens, mandatul de negociere al Parlamentului, adoptat la 4 aprilie 2017; confirmă faptul că adoptarea în viitor a regulamentului susmenționat ar trebui să asigure o mai mare transparență și condiții de concurență echitabile pentru toate părțile interesate în sectorul vehiculelor, să stabilească norme eficiente pentru a proteja consumatorii și să asigure punerea în aplicare deplină a noului cadru de omologare de tip și de supraveghere a pieței;

103.  salută Orientările privind evaluarea strategiilor auxiliare de control al emisiilor și prezența dispozitivelor de manipulare, publicate de Comisie la 26 ianuarie 2017, în scopul sprijinirii statelor membre și a autorităților competente în detectarea dispozitivelor de manipulare;

104.  regretă adoptarea unor factori de conformitate ridicați pentru emisiile de NOx, care, din cauza lacunelor, permit emisiile excesive, inclusiv a celor provenind de la autoturisme după 2020; îndeamnă Comisia să revizuiască factorul de conformitate pentru testele privind emisiile în condiții reale de conducere (RDE) pentru emisiile de NOx în 2017, astfel cum este prevăzut în cel de-al doilea pachet privind RDE, și să îl revizuiască în continuare în fiecare an, în conformitate cu evoluțiile tehnologice, astfel încât acesta să fie redus la 1 până cel târziu în 2021;

105.  solicită adoptarea rapidă a celui de-al patrulea pachet legislativ privind RDE, pentru a completa cadrul de reglementare pentru noua procedură de omologare de tip, precum și punerea rapidă în aplicare a acestui cadru;

Căi ferate

106.  sprijină cu fermitate noile cereri ale Comisiei de propuneri cu privire la legăturile feroviare transfrontaliere care lipsesc la nivel regional și salută perspectiva minimizării sau a reducerii impactului asupra climei; solicită Comisiei să continue să ia în considerare aceste proiecte și să lanseze cereri de candidaturi în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, precum și în cadrul modificării Regulamentului (UE) nr. 913/2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv, pentru a ține seama mai bine de eficacitatea reală a diferitelor tipuri de transport feroviar în ceea ce privește impactul lor asupra eficienței energetice în sectorul transporturilor;

107.  sprijină prioritatea pe care Comisia o acordă investițiilor în infrastructura feroviară, în special, în ceea ce privește legăturile lipsă și legăturile transfrontaliere; reamintește în acest sens faptul că, în special pentru transportul de marfă, rețeaua feroviară este un sistem de transport de masă, performant și durabil;

108.  susține realizarea tranziției de la transportul rutier la transportul feroviar (Shift2Rail), prin creșterea interoperabilității diferitelor moduri de transport;

109.  solicită propuneri ambițioase pentru Directiva privind transportul combinat, care să promoveze mai bine transportul de marfă eficient și să încurajeze un transfer modal către transportul feroviar și căile navigabile interioare pentru a îndeplini obiectivele de transfer modal pentru 2030 și 2050 stabilite în Cartea albă din 2011 intitulată „Zece obiective pentru un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor”;

110.  invită statele membre, Comisia și părțile interesate din sectorul feroviar să ia toate măsurile necesare pentru implementarea întreprinderii comune Shift2Rail, pentru a accelera integrarea tehnologiilor avansate în soluțiile feroviare inovatoare, a crește atractivitatea transportului feroviar și a consolida poziția industriei feroviare europene;

111.  solicită statelor membre să pună în aplicare fără întârziere Directiva 2012/34/UE , Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/909 al Comisiei și cel de-al patrulea pachet feroviar, pentru a asigura stabilirea competitivă a taxelor de acces la calea ferată, care să permită o concurență transmodală echitabilă;

112.  invită Comisia să examineze dezavantajele transportului feroviar de călători (de exemplu, cele legate de impozitare, taxe de acces și subvenții directe și indirecte) în comparație cu alte moduri de transport și să creeze condiții de concurență echitabile;

113.  reiterează importanța interoperabilității și a coordonării cu celelalte moduri de transport, a creșterii fiabilității și a reducerii zgomotului, precum și a transportului multimodal neîntrerupt;

114.  subliniază nevoia unei puneri în aplicare depline, eficiente și uniforme a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 privind rețeaua feroviară pentru un transport de marfă competitiv, care va aduce beneficii atât transportului de marfă, cât și industriei;

Aviație

115.  solicită Comisiei să îmbunătățească eficiența aviației, inter alia, asigurând punerea rapidă în aplicare de către statele membre a inițiativei privind cerul unic european, participând în mod activ la activitatea desfășurată de OACI în vederea garantării unor standarde internaționale ambițioase în materie de CO2 și furnizând fonduri adecvate pentru întreprinderea comună de cercetare în domeniul managementului traficului aerian în cadrul cerului unic european (SESAR) și pentru inițiativele tehnologice comune privind Clean Sky;

116.  reamintește că spațiul aerian face și el parte din piața unică europeană, iar orice fragmentare care rezultă în urma utilizării sale ineficiente sau a practicilor naționale divergente (de exemplu, cu privire la procedurile operaționale, impozite, taxe etc.), conduce la prelungirea duratei zborurilor, întârzieri, consum suplimentar de combustibil, precum și emisii mai mari de CO2, pe lângă impactul negativ asupra restului pieței și reducerea competitivității UE;

117.  subliniază că sectorul aviației ar trebui să contribuie în mod adecvat, corect și eficient la atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivelor Acordului de la Paris și, astfel, să contribuie la atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) al acțiunii în domeniul politicilor climatice;

118.  recunoaște decizia adoptată de cea de-a 39-a sesiune a Adunării OACI de a elabora o schemă de măsuri globale bazate pe piață pentru aviația internațională; solicită Comisiei să evalueze decizia, inclusiv angajamentele voluntare și rezervele formulate de state, și să monitorizeze progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziei, la nivel internațional și intern, în cele 67 de state care intenționează să participe în mod voluntar la schema de măsuri globale bazate pe piață; invită Comisia să prezinte o evaluare, în timp util, pentru a verifica, printre altele, caracterul adecvat al dispozițiilor din acord privind o creștere neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, pentru a limita creșterea emisiilor din sectorul aviației, în conformitate cu obiectivele de la Paris; ia act de faptul că revizuirea acordului OACI este prevăzută să aibă loc la fiecare trei ani, ceea ce ar trebui să îl facă mai ambițios și mai robust;

119.  ia act de propunerea Comisiei din 3 februarie 2017 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE, care are scopul de a menține limitările actuale ale domeniului de aplicare pentru activitățile de aviație și de a pregăti implementarea unei măsuri globale bazate pe piață începând din anul 2021 (COM(2017)0054), care propune limitarea în continuare a ariei geografice de aplicare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru aviație; invită Comisia să efectueze o evaluare și revizuire suplimentare ale EU ETS pentru perioada de după 2020, odată ce va exista mai multă claritate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață;

120.  subliniază importanța încurajării celor mai bune și celor mai scurte rute de zbor, în scopul economisirii carburantului și al reducerii emisiilor nocive, în comparație cu rutele mai lungi alese pentru a evita spații aeriene cu costuri mai ridicate;

121.  subliniază importanța continuării stimulării cercetării în acest domeniu pentru a crește investițiile în tehnologii pentru dezvoltarea unei aviații durabile, prin promovarea conceperii de aeronave mai ușoare, a utilizării tehnologiei digitale și prin satelit pentru a sprijini o gestionare mai eficientă a rutelor aeriene, a producției și a utilizării combustibililor alternativi de nouă generație, în special având în vedere faptul că, în acest sector, nu există multe alternative la combustibilii lichizi tradiționali, inclusiv prin dezvoltarea unor parteneriate public-privat;

122.  solicită Comisiei să caute noi modalități de sprijinire a utilizării combustibililor din surse regenerabile în aviație, pentru a reduce emisiile de GES în acest sector;

123.  invită statele membre și industria aeronautică să încurajeze elaborarea de măsuri suplimentare pentru promovarea inițiativelor inteligente care vizează reducerea emisiilor în sectorul aviației, de la, către și în interiorul aeroporturilor;

Transportul maritim

124.  ia act de faptul că se depun eforturi la nivelul Organizației Maritime Internaționale (OMI) pentru a limita emisiile maritime internaționale și, prin urmare, încurajează OMI să adopte, fără întârziere, obiective și măsuri clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; subliniază totuși că, în lipsa unui sistem comparabil care să funcționeze în cadrul OMI, emisiile de CO2 din porturile Uniunii și în timpul călătoriilor înspre și dinspre porturile de escală ale Uniunii ar trebui să fie cuprinse în EU ETS începând cu 2023; solicită Comisiei să stabilească condițiile de promovare a utilizării de combustibili alternativi, cum ar fi gazul natural, GPL și hidrogenul, și să promoveze integrarea tehnologiilor regenerabile (de exemplu, vele, baterii, panouri solare și generatoare eoliene) în sectorul maritim; subliniază, în acest sens, că trebuie luate în considerare instrumente financiare la nivelul statelor membre și al UE pentru a accelera investițiile în flotele ecologice;

125.  subliniază faptul că, în vederea asigurării unei reduceri globale eficiente a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim internațional, în scopul îndeplinirii obiectivului de limitare a încălzirii globale sub 2 grade al Acordului de la Paris COP21 privind schimbările climatice, precum și în vederea abordării obstacolelor actuale de pe piață în ceea ce privește proiectarea navelor și eficiența operațională, sistemul de monitorizare, raportare și verificare (MRV) al UE ar trebui modificat pentru a se alinia la sistemul de colectare a datelor (SCD) recent adoptat de Organizația Maritimă Internațională, păstrând în același timp transparența, verificarea și colectarea de date de lucru privind transporturile reale;

126.  subliniază importanța transpunerii și a punerii pe deplin în aplicare a Directivei privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE), inclusiv crearea de puncte de realimentare cu GNL de-a lungul coridoarelor TEN-T și în porturile maritime; consideră că utilizarea pe scară mai largă a GNL în transportul de mărfuri ar putea contribui la mobilitatea cu emisii scăzute, având în vedere obiectivele internaționale pe termen lung privind clima și energia;

127.  consideră că este necesară crearea unei macro-regiuni europene a Mării Negre pentru ca oportunitățile care decurg din cooperarea transfrontalieră în această regiune să poată fi fructificate;

128.  subliniază faptul că soluțiile inovatoare de finanțare și utilizarea structurilor UE de sprijinire a investițiilor puse la dispoziție de către Banca Europeană de Investiții (BEI) ar trebui să ofere instrumente utile pentru a ajuta armatorii să suporte și/sau să acopere costurile inițiale ale acțiunilor de reducere a emisiilor de GES;

129.  salută adoptarea recentă de către OMI a unei limite globale de sulf de 0,5 %, care ar trebui să evite 250 000 de decese premature la nivel mondial;

130.  sprijină introducerea mai multor zone de control al emisiilor de sulf și al emisiilor de NOx în Europa;

131.  reamintește că reducerea emisiilor de negru de fum din transportul maritim, în special în regiunea arctică, este esențială pentru reducerea încălzirii globale;

132.  subliniază rolul important pe care îl poate juca transportul combinat în reducerea emisiilor; ia act de propunerile Comisiei de modernizare a Directivei privind transportul combinat (COM(2017)0648), ceea ce ar trebui să stimuleze o trecere la transportul de mărfuri pe calea ferată și pe căile navigabile interioare;

Căi navigabile interioare

133.  consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta un sector al transporturilor pe căi navigabile interioare ecologic și eficient; reiterează importanța măsurilor de susținere financiară pentru inovarea în cadrul sectorului cu scopul de a spori eficiența energetică a navelor și de a proteja mediul în timpul lucrărilor de infrastructură;

134.  solicită Comisiei să prezinte o revizuire a Directivei privind serviciile de informații fluviale (RIS)(33) în 2018 pentru a promova utilizarea RIS în vederea reducerii emisiilor pe căile navigabile interioare și pentru a stabili un temei juridic valabil la nivelul UE pentru schimbul transfrontalier de date, care să permită punerea în aplicare mai cuprinzătoare a RIS transfrontaliere și integrarea digitală cu alte moduri de transport;

135.  subliniază faptul că transportul fluvial din Europa ar trebui încurajat și exploatat și solicită Comisiei să aloce sprijin financiar pentru a curăța navele scufundate, ținând cont de faptul că operațiunile sunt costisitoare și având în vedere perspectiva dezvoltării regionale odată cu creșterea navigației fluviale și a transportului fluvial în piața internă;

136.  încurajează Comisia și statele membre să prezinte măsuri cu privire la utilizarea energiei eoliene și a celei solare, precum și cu privire la ecologizarea motoarelor și a combustibilului navelor de pe căile navigabile interioare, printre altele, prin sublinierea bunelor practici ale liderilor din acest domeniu și prin sprijinirea finanțării unor căi navigabile interioare curate prin intermediul fondului de dezmembrare a navelor și al instrumentelor FEIS/BEI;

137.  subliniază că, având în vedere nevoile reale ale pieței, este nevoie de un sprijin puternic la nivelul UE, la nivel național și la nivel regional pentru a se asigura că un număr suficient de porturi interioare din rețeaua centrală TEN-T sunt dotate cu infrastructuri energetice alternative și puncte de realimentare și de depozitare accesibile publicului pentru transportul pe căile navigabile interioare, la distanțe adecvate;

o
o   o

138.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 316, 22.9.2017, p. 155.
(2) JO L 120, 15.5.2009, p. 5.
(3) JO L 348, 20.12.2013, p. 1.
(4) JO L 140, 5.6.2009, p. 1.
(5) JO L 145, 31.5.2011, p. 1.
(6) JO L 12, 18.1.2000, p. 16.
(7) JO L 188, 18.7.2009, p. 1.
(8) JO L 123, 19.5.2015, p. 55.
(9) JO L 275, 25.10.2003, p. 32.
(10) JO L 140, 5.6.2009, p. 16.
(11) JO L 350, 28.12.1998, p. 58.
(12) JO L 239, 15.9.2015, p. 1.
(13) JO L 142, 5.6.1999, p. 26.
(14) JO L 166, 30.4.2004, p. 124.
(15) JO L 268, 13.10.2009, p. 11.
(16) JO L 276, 20.10.2010, p. 22.
(17) JO L 368, 17.12.1992, p. 38.
(18) JO L 300, 14.11.2009, p. 88.
(19) JO L 307, 28.10.2014, p. 1.
(20) JO L 332, 28.12.2000, p. 81.
(21) JO L 255, 30.9.2005, p. 11.
(22) JO L 280, 27.10.2009, p. 52.
(23) JO C 399, 24.11.2017, p. 10.
(24) Texte adoptate, P8_TA(2016)0292.
(25) JO L 344, 17.12.2016, p. 1.
(26) Texte adoptate: P8_TA(2017)0100.
(27) Texte adoptate: P8_TA(2017)0097.
(28) https://www.eea.europa.eu/soer-2015/europe/air
(29) https://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2015/download
(30) Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016 referitoare la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor (Texte adoptate, P8_TA(2016)0406).
(31) JO L 103, 5.4.2014, p. 15; JO L 84, 20.3.2014, p. 38.
(32) A se vedea documentele Consiliului 5584/14 și 6642/14.
(33) Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).

Notă juridică