Index 
Texte adoptate
Miercuri, 13 septembrie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: fondurile în cadrul gestiunii directe a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime
 Acordul multilateral privind înființarea unui spațiu aerian comun european (SACE) ***
 Aplicarea unor măsuri de control în cazul acriloilfentanilului *
 Relațiile politice ale UE cu India
 Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Italiei
 Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017 care însoțește propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Italiei
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2017/002 FI/MICROSOFT 2
 Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS): menținerea actualelor limitări ale domeniului de aplicare pentru activitățile din sectorul aviației și în vederea pregătirii punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021 ***I
 Includerea emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 ***I
 Model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe ***I
 Soia modificată genetic DAS-68416-4
 Importurile de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară din Fukushima
 Proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017: resursele bugetare ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; schemele de personal ale ACER și SESAR2
 Exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC
 Relațiile politice ale UE cu America Latină
 Corupția și drepturile omului în țările terțe

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: fondurile în cadrul gestiunii directe a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime
PDF 239kWORD 47k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 12 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește repartizarea fondurilor în cadrul gestiunii directe între obiectivele politicii maritime integrate și cele ale politicii comune în domeniul pescuitului (C(2017)03881 – 2017/2743(DEA))
P8_TA(2017)0331B8-0496/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2017)03881),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 1 septembrie 2017 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru pescuit trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 5 septembrie 2017,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(1), în special articolele 14 alineatul (4) și 126 alineatul (5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului(2),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru pescuit,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 12 septembrie 2017,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 149, 20.5.2014, p. 1.
(2) JO L 354, 28.12.2013, p. 22.


Acordul multilateral privind înființarea unui spațiu aerian comun european (SACE) ***
PDF 260kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului multilateral dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo(1) privind înființarea unui spațiu aerian comun european (SACE) (15654/2016 - C8-0098/2017 - 2006/0036(NLE))
P8_TA(2017)0332A8-0260/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15654/2016),

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului multilateral dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo(2) privind înființarea unui spațiu aerian comun european (08823/2/2006),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0098/2017),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0260/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Republicii Albania, Bosniei și Herțegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croația, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Republicii Islanda, Republicii Muntenegru, Regatului Norvegiei, României, Republicii Serbia și Misiunii Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo.

(1)* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția nr. 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, precum și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.
(2)* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția nr. 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, precum și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.


Aplicarea unor măsuri de control în cazul acriloilfentanilului *
PDF 241kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aplicarea unor măsuri de control în cazul N-(1-fenetilpiperidin-4-il)-N-fenilacrilamidei (acriloilfentanil) (08858/2017 – C8-0179/2017 – 2017/0073(NLE))
P8_TA(2017)0333A8-0284/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (08858/2017),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0179/2017),

–  având în vedere Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive(1), în special articolul 8 alineatul (3),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0284/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 127, 20.5.2005, p. 32.


Relațiile politice ale UE cu India
PDF 357kWORD 59k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la relațiile politice ale UE cu India (2017/2025(INI))
P8_TA(2017)0334A8-0242/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Parteneriatul strategic UE-India, înființat în 2004 și Planul comun de acțiune pentru un parteneriat strategic UE-India din 7 septembrie 2005,

–  având în vedere „Agenda de acțiune UE-India 2020” adoptată în cadrul celei de-a 13-a reuniuni la nivel înalt UE-India și Declarația comună a aceleiași reuniuni la nivel înalt,

–  având în vedere Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate publicată în iunie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 septembrie 2001, intitulată „Europa și Asia: Un cadru strategic pentru parteneriate intensificate” (COM(2001)0469),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 234/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de parteneriat pentru cooperarea cu țările terțe(1),

–  având în vedere Recomandarea sa din 28 octombrie 2004 adresată Consiliului privind relațiile dintre UE și India(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 septembrie 2005 privind relațiile dintre UE și India: Un parteneriat strategic(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 septembrie 2008 privind pregătirea reuniunii la nivel înalt UE-India (Marsilia, 29 septembrie 2008)(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la India, inclusiv cele privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2012 referitoare la politica externă a UE față de țările BRICS și alte puteri emergente: obiective și strategii(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 aprilie 2016 referitoare la UE într-un mediu global în schimbare - o lume mai conectată, mai contestată și mai complexă(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2012 referitoare la pirateria maritimă(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la securitatea și neproliferarea nucleară(8),

–  având în vedere misiunea Comisiei pentru afaceri externe în India din 21-22 februarie 2017,

–  având în vedere cea de a 11-a reuniune la nivel înalt Asia-Europa (ASEM), care a avut loc la Ulan Bator, la 15-16 iulie 2016 și cea de a noua reuniune a Parteneriatului parlamentar Asia-Europa (ASEP), care a avut loc la Ulan Bator, la 21-22 aprilie 2016, precum și respectivele declarații adoptate la cele două reuniuni,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0242/2017),

A.  întrucât UE și India sunt cele mai mari două democrații din lume, ambele bazate pe istorii culturale profunde și angajate împreună să promoveze pacea, stabilitatea, securitatea, prosperitatea, dezvoltarea sustenabilă și justiția socială, precum și să respecte drepturile omului, libertățile fundamentale, statul de drept și buna guvernare;

B.  întrucât UE și India au construit, de-a lungul ultimelor două decenii, un parteneriat strategic bazat pe valori și interese comune, având în vedere faptul că acestea sunt parteneri naturali și factori de stabilitate în actuala lume multipolară; întrucât acest parteneriat strategic ar trebui să fie aprofundat, deoarece are un potențial ridicat să creeze o nouă dinamică la nivel internațional, inclusiv în cadrul ONU, și să abordeze aspecte cum ar fi Obiectivele de dezvoltare durabilă sau contactele interpersonale;

C.  întrucât la cea de a 13-a reuniune la nivel înalt UE-India, care a avut loc la 30 martie 2016, după o pauză de patru ani, a fost adoptată o nouă foaie de parcurs pentru parteneriatul strategic pentru următorii cinci ani;

D.  întrucât la cea de a 13-a reuniune la nivel înalt UE-India au fost adoptate o serie de declarații comune: privind o agendă comună în materie de migrație și mobilitate, privind un parteneriat pentru apă între India și UE, privind un parteneriat pentru energie curată și schimbări climatice, precum și privind combaterea terorismului;

E.  întrucât UE și India, în calitate de parteneri importanți în domeniul economic, cel comercial și al investițiilor, UE fiind care este cel mai important partener comercial al Indiei, sunt angajate din 2007 în negocieri pentru un acord ambițios de liber-schimb și de investiții, care ar trebui să fie încheiat cât mai curând posibil; întrucât Agenda de acțiune UE-India -2020 reafirmă angajamentul ambelor părți în ceea ce privește crearea unui climat economic stabil, favorabil extinderii cooperării comerciale și economice;

F.  întrucât o coordonare sporită între UE și statele sale membre în ceea ce privește relația lor cu India ar permite în continuare întărirea parteneriatului strategic;

G.  întrucât India este o democrație vibrantă și o societate deschisă cu o presă liberă și o societate civilă activă; întrucât UE și India au făcut periodic schimb de bune practici în ceea ce privește democrația și drepturile omului, inclusiv cu privire la aspectele legate de libertatea de exprimare și de asociere și statul de drept, precum și în ceea ce privește tratamentul aplicat migranților, respectul pentru minorități și promovarea egalității între femei și bărbați, așa cum UE s-a angajat să facă;

Bazele solide ale unui parteneriat valoros

1.  își exprimă sprijinul deplin pentru un parteneriat mai puternic și mai profund între UE și India, puternic ancorat în legăturile lor strânse cu caracter politic, economic, social și cultural și bazat pe valorile comune ale democrației, pe respectarea drepturilor omului și a pluralismului, precum și pe respectul reciproc și pe interesele comune;

2.  consideră că îmbunătățirea relațiilor politice dintre cei doi parteneri ar putea contribui în mod pozitiv la promovarea cooperării regionale și internaționale într-o lume care se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi tensiunile legate de securitate, lipsa de respect pentru dreptul internațional, terorismul, extremismul și radicalizarea, criminalitatea transnațională organizată și corupția, migrația neregulamentară și traficul de persoane, efectele schimbărilor climatice, sărăcia, inegalitatea și nerespectarea drepturilor omului, precum și populismul în creștere;

3.  subliniază faptul că UE și India, fiind cele mai mari două democrații din lume, au o responsabilitate comună de a promova cauza păcii, statul de drept și drepturile omului în întreaga lume, inclusiv prin cooperarea lor sporită la nivelul ONU;

4.  consideră că relația dintre UE și India s-a dezvoltat în mod semnificativ în ceea ce privește calitatea și domeniul de aplicare de la declarația politică comună din 1993; subliniază importanța Parteneriatului strategic UE-India, înființat în 2004 și menit să recunoască legăturile strânse dintre acestea și să promoveze relațiile lor la un nivel mai ridicat și mai intensiv;

5.  subliniază că parteneriatul dintre UE și India nu și-a atins încă potențialul maxim; consideră că este nevoie de un angajament politic mai puternic de ambele părți pentru a imprima mai mult dinamism și valoare relației celor doi parteneri care se confruntă cu provocări la nivel regional și internațional; solicită intensificarea investițiilor în întărirea legăturilor dintre UE-27 și India; subliniază importanța unei evaluări depline a funcționării parteneriatului strategic pentru a genera idei cu privire la posibile modalități de a înregistra progrese în această privință;

Un parteneriat mai puternic în beneficiul reciproc al UE și al Indiei

6.  salută organizarea celei de a 13-a reuniuni la nivel înalt UE-India la Bruxelles, la 30 martie 2016; îndeamnă UE și India să organizeze anual reuniuni la nivel înalt, conform angajamentului pe care și l-au asumat, având în vedere că astfel de reuniuni la nivel înalt contribuie în mod pozitiv la intensificarea cooperării, a înțelegerii reciproce și a vizibilității reciproce;

7.  salută adoptarea Agendei de acțiune UE-India 2020, care reprezintă o foaie de parcurs pentru intensificarea parteneriatului strategic în următorii cinci ani; ia act cu satisfacție de faptul că numeroase domenii de cooperare au fost reactivate în 2016, cum ar fi securitatea, lupta împotriva terorismului, migrația și mobilitatea, comerțul, transferul de tehnologie și cultură, schimbările climatice, dezvoltarea, energia și apa; solicită punerea efectivă în aplicare a agendei cu etape și termene clare;

8.  își reafirmă sprijinul pentru instituirea unui acord de liber-schimb (ALS) cuprinzător și ambițios între UE și India, care ar trebui să fie util din punct de vedere economic, social și politic ambelor părți; reamintește că UE este cel mai mare bloc comercial din lume, și că India are una dintre cele mai ridicate rate de creștere a PIB-ului din întreaga lume; reamintește, de asemenea, că UE este primul partener al Indiei în ceea ce privește comerțul și investițiile și că fluxurile de import și export dintre cele două sunt relativ echilibrate;

9.  ia act cu satisfacție de faptul că UE și India au relansat discuțiile cu privire la modalitățile de continuare a negocierilor referitoare la un ALS, cunoscut și sub denumirea de Acord cuprinzător privind comerțul și investițiile (BTIA); îndeamnă ambele părți, în vederea încheierii ALS cât mai repede posibil, să demareze negocierile în spiritul reciprocității și al avantajului reciproc și ținând seama de standardele internaționale față de care ambele părți s-au angajat, inclusiv cele stabilite în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și cele ale Organizației Internaționale a Muncii, precum și de principiul responsabilității sociale a întreprinderilor; recunoaște că un astfel de acord, fiind orientat în egală măsură în direcția preocupărilor ambelor părți, poate garanta că de măsuri beneficiază atât cetățenii europeni, cât și cei indieni, inclusiv prin combaterea sărăciei și prin promovarea respectării drepturilor omului;

10.  recomandă adoptarea, la nivelul UE, a unei strategii coerente pentru relațiile cu India, cu priorități clare; atrage atenția asupra faptului că este important ca atât instituțiile UE, cât și statele membre, să pună în aplicare această strategie în mod coerent și coordonat; consideră că prioritățile UE pentru India ar putea, de asemenea, să fie definite într-o strategie actualizată pentru relațiile UE-Asia;

11.  salută angajamentul Băncii Europene de Investiții (BEI) de a promova în India investițiile pe termen lung în infrastructurile esențiale pentru dezvoltarea economică, socială și sustenabilă din punctul de vedere al mediului; invită BEI să-și respecte angajamentul și să-și întărească sprijinul pentru investiții sustenabile în India;

12.  subliniază că dialogul structurat interparlamentar este important pentru funcționarea parteneriatului strategic; încurajează purtătorul de cuvânt al parlamentului indian să formeze un Grup de prietenie India-Europa, alcătuit din parlamentari din Lok Sabha și Rajya Sabha, acționând ca un omolog al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica India;

Un program amplu pentru cooperarea în domeniul politicilor externe și de securitate

13.  reiterează faptul că, în mediul internațional actual, atât UE, cât și India se confruntă cu provocări presante în materie de securitate, care necesită un răspuns diplomatic, alături de măsuri de descurajare consolidate, respectarea legislației internaționale și cooperare între statele democratice;

14.  subliniază potențialul semnificativ de creștere a sinergiilor dintre UE și India în ceea ce privește politica externă și de securitate; este convins că dialogul periodic și coerent poate deschide calea către înțelegerea reciprocă și, prin urmare, către o mai bună coordonare între agendele de politică externă ale UE și Indiei la nivel regional și internațional, inclusiv în ceea ce privește chestiuni cu privire la care în trecut au fost adoptate abordări diferite;

15.  salută angajamentul asumat în cadrul Agendei de acțiune UE-India 2020 de a înființa foruri pentru consultări în domeniul politicii externe și de securitate; subliniază valoarea adăugată a creșterii frecvenței și importanței dialogurilor la nivel înalt în domeniul afacerilor externe și al securității;

16.  solicită UE ca, împreună cu statele membre și India să își continue și să își întărească eforturile de a promova un multilateralism eficace, bazat pe norme la nivel mondial; îndeamnă vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Consiliul, să sprijine reforma Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv cererea Indiei de a fi desemnată membru permanent; încurajează UE și India să își coordoneze cât mai mult posibil pozițiile și inițiativele la nivelul ONU cu privire la aspecte în care cooperarea acestora ar putea aduce o schimbare, dar și în alte foruri internaționale, cum ar fi OMC;

17.  recunoaște schimburile valoroase și intensificate pe chestiuni de interes global, desfășurate în cadrul reuniunii Asia-Europa, un forum de cooperare multilateral care include atât UE, cât și India; sprijină procesele de integrare regională din Asia, pe plan politic și economic, deoarece acestea pot avea o contribuție pozitivă la reducerea numărului de conflicte și la prosperitatea regiunii;

18.  subliniază valoarea adăugată semnificativă a cooperării dintre UE și India în sprijinirea proceselor democratice în Asia; subliniază, în plus, că este important ca UE și India să-și coordoneze politicile de dezvoltare și de ajutor umanitar, având în vedere nivelul ridicat al activității de dezvoltare desfășurată de ambele părți în Asia și pentru a contribui în mod pozitiv la progresele politice, economice și sociale din țările în cauză, inclusiv pentru minorități sau apatrizi, precum Rohingya; solicită să se intensifice dialogul în acest sens;

19.  ia act de Declarația comună UE-India din 30 martie 2016 privind lupta împotriva terorismului care are rolul de a consolida cooperarea pentru prevenirea și combaterea radicalizării, a extremismului violent și a terorismului; subliniază importanța continuării cooperării dintre serviciile de securitate și de asigurare a respectării legii ale UE și ale Indiei în temeiul acordurilor existente în cadrul Europol; recomandă facilitarea schimbului de bune practici și de informații între India și UE, inclusiv cu statele sale membre; încurajează ambele părți să susțină împreună adoptarea Convenției generale privind terorismul internațional la nivelul ONU, precum și creșterea eficacității desemnării ca organizații teroriste de către ONU;

20.  subliniază importanța unei cooperări mai strânse între UE și India în Afganistan, și anume: să contribuie la un proces de pace și reconciliere condus și asumat de afgani, la construirea unor instituții stabile și a unui stat funcțional și la instaurarea unui climat politic și economic care să permită consolidarea păcii și a securității; încurajează, în special, întărirea coordonării politice privind chestiunile militare și de securitate, asistența pentru dezvoltare și măsurile referitoare la contextul regional; subliniază că procesul „Inima Asiei” reprezintă un forum important pentru consolidarea încrederii regionale și cooperarea politică;

21.  solicită reînnoirea eforturilor de apropiere și restabilirea relațiilor de bună vecinătate dintre India și Pakistan prin intermediul unui dialog cuprinzător și, dacă este posibil, printr-o abordare treptată, începând cu o discuție privind aspectele tehnice și măsuri de consolidare a încrederii și ajungând în cele din urmă la reuniuni politice la nivel înalt; subliniază importanța dimensiunii bilaterale în colaborarea în vederea instaurării unei păci durabile și a cooperării între India și Pakistan, care ar avea o contribuție pozitivă la securitatea și la dezvoltarea economică a regiunii; subliniază, de asemenea, responsabilitatea față de pace care revin ambelor state în calitatea lor de puteri nucleare; solicită UE să încurajeze și să sprijine procesul de reconciliere dintre India și Pakistan; subliniază importanța deosebită a combaterii terorismului, sub toate formele și în toate manifestările sale, inclusiv terorismul finanțat de stat;

22.  recomandă continuarea cooperării privind dezarmarea universală, neproliferarea armelor de distrugere în masă și securitatea nucleară, obiective față de care atât UE, cât și India s-au angajat; în acest context, invită toate statele membre să sprijine eforturile Indiei de a adera la regimurile de control al exporturilor, cum ar fi Grupul furnizorilor nucleari, regimul de control al tehnologiei rachetelor, Aranjamentul de la Wassenaar și Grupul Australia; salută faptul că India a ratificat protocolul adițional al AIEA;

23.  salută poziția fermă a Indiei și a UE cu privire la programele ilegale de rachete nucleare și balistice al Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC), care constituie o amenințare la adresa păcii regionale și internaționale și încurajează continuarea cooperării pentru a asigura implementarea la scară largă a sancțiunilor ONU împotriva RPDC;

24.  ia act de preocupările Indiei cu privire la China, ținând seama în special de politica categorică a acesteia din urmă în Marea Chinei de Sud, de modernizarea militară substanțială, de relația strategică cu Pakistan și de problemele frontaliere nesoluționate; consideră că doar un dialog real bazat pe principiile dreptului internațional poate contribui la depășirea acestor diferențe și la consolidarea încrederii;

25.  ia act cu satisfacție de sprijinul exprimat cu ocazia celei de-a 13-a reuniuni la nivel înalt UE-India de ambele părți pentru punerea în aplicare deplină a acordului de la Minsk de către toate părțile implicate în ceea ce privește conflictul din estul Ucrainei; reamintește că UE a condamnat în mod ferm acțiunile agresive ale Rusiei și are o politică de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeei și a Sevastopolului; își exprimă speranța că, prin dialog, UE și India ar putea să-și alinieze în continuare pozițiile;

26.  încurajează UE și India să continue schimburile de opinii, atât pe parcursul reuniunilor la nivel înalt cât și în timpul consultărilor periodice pe teme de securitate și afaceri externe, privind situația din Orientul Mijlociu și posibilele domenii de cooperare care ar putea îmbunătăți stabilitatea în regiune, inclusiv prin măsuri la nivel internațional; atrage atenția, în special, asupra importanței cooperării în vederea asigurării unei soluții politice durabile în Siria, în conformitate cu actualul cadru agreat de către ONU în concordanță cu Comunicatul de la Geneva din 30 iunie 2012 și pentru sprijinirea reconstrucției și reconcilierii după încheierea acordului, odată ce este în desfășurare o tranziție politică credibilă condusă și asumată de sirieni;

27.  subliniază faptul că UE și India și-ar putea spori cooperarea și schimbul de bune practici în ceea ce privește țările africane, pentru a se asigura că eforturile lor de dezvoltare sunt complementare;

28.  evidențiază avantajele reciproce semnificative de care s-ar bucura UE și India, care ar rezulta din intensificarea cooperării acestora în domenii precum securitatea maritimă, securitatea cibernetică și protecția datelor, precum și migrația și mobilitatea;

29.  ia act de faptul că UE și India au interese comune esențiale și subliniază că cele două țări ar trebui să sporească cooperarea în domeniul securității maritime, în special în ceea ce privește combaterea pirateriei, dar și în ce privește menținerea păcii și a stabilității și asigurarea siguranței rutelor maritime de comunicare în Marea Chinei de Sud și în Oceanul Indian; recomandă, prin urmare, dezvoltarea unor proceduri standard comune de operare în domeniul securității maritime și combaterii pirateriei, precum și dezvoltarea unei înțelegeri comune a Convenției ONU privind dreptul mării, care să țină seama de libertatea de navigație, să soluționeze toate problemele nesoluționate și să identifice cele mai adecvate măsuri comune pentru cooperarea în cadrul convenției;

30.  salută adoptarea, cu ocazia celei de-a 13-a reuniuni la nivel înalt UE-India din martie 2016, a unei declarații comune a UE și a Indiei privind un parteneriat vizând energia nepoluantă și schimbările climatice; subliniază impactul pozitiv pe care l-au avut India și UE la negocierile pentru Acordul de la Paris privind schimbările climatice și poziția acestora de lideri pe plan global; îndeamnă ambii parteneri să își sporească eforturile pentru a asigura că toți semnatarii pun în aplicare acordul; solicită, în acest sens, intensificarea cooperării dintre UE și India în domeniul energiei și în special în domeniul energiei din surse regenerabile;

31.  observă cu interes adoptarea, cu ocazia celei de-a 13-a reuniuni la nivel înalt UE-India din martie 2016, a unei declarații comune a UE și a Indiei privind un parteneriat vizând apa; solicită, în acest sens, ca Uniunea să-și întărească cooperarea cu India și să intensifice sprijinul pe care îl acordă proiectelor indiene de gestionare sustenabilă a resurselor de apă, precum „Clean Ganga”;

32.  ia act cu satisfacție de Declarația comună pentru o agendă comună în materie de migrație și mobilitate, care urmărește să ofere un cadru de cooperare privind promovarea migrației legale, prevenirea migrației ilegale și a traficului de ființe umane și maximizarea impactului mobilității asupra dezvoltării;

33.  consideră că schimburile interpersonale ar trebui să reprezinte una dintre dimensiunile principale ale parteneriatului strategic dintre UE și India; subliniază, în special, importanța îmbunătățirii schimburilor în domeniul educației, al culturii și al cercetării științifice, inclusiv în domeniul IT, și salută, prin urmare, creșterea numărului de schimburi de studenți în cadrul programului Erasmus+, care ar trebui extins în continuare; ia de asemenea act cu satisfacție de perspectivele de cooperare pentru dezvoltarea competențelor în cadrul inițiativei „Make în India”, astfel cum se menționează în Agenda pentru acțiune-2020 și subliniază importanța acestora pentru intensificarea comerțului și a relațiilor sociale; solicită includerea, în condiții de egalitate, a studentelor, femeilor de știință, cercetătoarelor și a femeilor care exercită o profesiune în aceste programe;

Un schimb consolidat privind dimensiunea drepturilor omului din cadrul parteneriatului

34.  salută angajamentul reafirmat pentru intensificarea schimburilor privind dimensiunea legată de drepturile omului din cadrul parteneriatului strategic UE-India, având în vedere că cetățenii ambelor părți pot beneficia de cooperarea consolidată cu privire la numeroasele chestiuni legate de drepturile omului; subliniază, în special, necesitatea de a întări schimbul și coordonarea între cei doi parteneri în cadrul ONU, inclusiv în punerea în aplicare a recomandărilor făcute în cadrul evaluării periodice universale privind drepturile omului; subliniază, de asemenea, importanța dialogurilor privind drepturile omului; ia act de faptul, din 2013, nu a avut loc niciunul și solicită să aibă loc un dialog cât mai curând posibil;

35.  își reiterează poziția de lungă durată privind opoziția sa față de pedeapsa cu moartea în toate cazurile și în toate circumstanțele; își reiterează apelul de a se aplica imediat un moratoriu asupra execuțiilor în India;

36.  reamintește faptul că libertatea de exprimare și de asociere sunt o parte integrantă a unei societăți democratice vibrante; înțelege necesitatea de a lua măsuri pentru a crește transparența activităților finanțate de actori străini și a introduce limitări ale acestora, care pot reprezenta un risc pentru pace și stabilitate sau pentru securitatea internă; își exprimă preocuparea în acest context, cu privire la restricțiile privind libertatea de asociere și de exprimare în temeiul actualei legislații a Indiei cu privire la participarea străină la finanțarea ONG-urilor (Legea de reglementare a contribuțiilor străine);

37.  recunoaște eforturile semnificative depuse de autoritățile indiene în vederea combaterii tuturor formelor de discriminare, inclusiv discriminarea pe criterii de apartenență la o castă; totuși, ia act cu îngrijorare că discriminarea pe criterii de apartenență la o castă continuă să fie o sursă de abuz și încurajează, prin urmare, autoritățile indiene să își intensifice eforturile vizând eradicarea acestor încălcări ale drepturilor omului; încurajează India, prin urmare, să asigure protecția deplină a minorităților, îndeosebi a celor etnice și religioase și subliniază importanța promovării toleranței față de diversitate în prevenirea violenței intercomunitare; salută faptul că Curtea Supremă din India a ordonat reexaminarea cauzelor privind violența anti-creștină din 2008 și despăgubirea adecvată a victimelor;

38.  îndeamnă India să ratifice Convenția împotriva torturii și protocolul său opțional și Convenția pentru protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate;

39.  consideră că, în contextul în care UE și India și-au reafirmat angajamentul de a consolida cooperarea în chestiuni referitoare la drepturile omului, drepturile femeilor ar trebui să fie incluse pe ordinea de zi a dialogului privind drepturile omului între cei doi parteneri; salută angajamentul guvernului indian față de îmbunătățirea drepturilor femeilor și introducerea egalității între femei și bărbați în programele de politici, și încurajează autoritățile indiene să ia în continuare măsuri pentru a investiga și a împiedica violența bazată pe gen și a promova egalitatea de gen; salută, de asemenea, faptul că UE finanțează proiecte în India care tratează problema violenței împotriva femeilor și copiilor și recomandă menținerea acestei finanțări; solicită îmbunătățirea drepturilor persoanelor LGBTIQ și abrogarea articolului 377 din Codul penal indian;

o
o   o

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Indiei.

(1) JO L 77, 15.3.2014, p. 77.
(2) JO C 174 E, 14.7.2005, p. 179.
(3) JO C 227 E, 21.9.2006, p. 589.
(4) JO C 8 E, 14.1.2010, p. 69.
(5) JO C 239 E, 20.8.2013, p. 1.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0120.
(7) JO C 261 E, 10.9.2013, p. 34.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0424.


Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Italiei
PDF 246kWORD 49k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Italiei (COM(2017)0540 – C8-0199/2017 – 2017/2101(BUD))
P8_TA(2017)0335A8-0280/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0540 – C8-0199/2017),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 10,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3), în special punctul 11,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0280/2017),

1.  constată că decizia reprezintă cea mai mare mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene de până în prezent;

2.  constată că pragul maxim de avans prevăzut la articolul 4a din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(4), ar putea reprezenta adesea o măsură de ajutor insuficientă pentru catastrofele clasificate drept „catastrofe naturale majore”; subliniază necesitatea de a lua în considerare un prag mai ridicat pentru acele prime contribuții financiare specifice pentru a face față în mod eficient și prompt daunelor cauzate de această categorie de catastrofe;

3.  salută decizia, ca semn de solidaritate a Uniunii față de cetățenii Uniunii și regiunile afectate de catastrofe naturale;

4.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Italiei

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2017/1599.)

(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 189, 27.6.2014, p. 143).


Proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017 care însoțește propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Italiei
PDF 252kWORD 49k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, care însoțește propunerea privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Italiei (11813/2017 – C8-0304/2017 – 2017/2109(BUD))
P8_TA(2017)0336 A8-0281/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, adoptat definitiv la 1 decembrie 2016(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017 adoptat de Comisie la 26 iunie 2017 (COM(2017)0541),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2017 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi (11813/2017 – C8-0304/2017),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0281/2017),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017 se referă la mobilizarea sumei de 1 196 797 579 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a se acorda asistență Italiei, care a fost afectată de o serie de cutremure ce au avut loc în perioada august 2016-ianuarie 2017 în regiunile Abruzzi, Lazio, Marche și Umbria;

B.  întrucât suma de 30 000 000 EUR a fost deja plătită pentru acest caz aferent FSUE prin intermediul unui avans din bugetul pe 2016 al Uniunii;

C.  întrucât această mobilizare reprezintă cea mai amplă mobilizare a FSUE de până acum;

D.  întrucât scopul proiectului de buget rectificativ nr. 4/2017 este de a înscrie oficial această ajustare în bugetul pe 2017 al Uniunii;

E.  întrucât Comisia propune, în consecință, modificarea bugetului Uniunii pe 2017 și majorarea alocării pentru articolul bugetar 13 06 01 „Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei” cu 1 166 797 579 EUR atât în credite de angajament, cât și în credite de plată;

F.  întrucât, în contextul în care suma totală disponibilă pentru mobilizarea FSUE în această fază a exercițiului este cu 293 971 080 EUR mai mică decât suma propusă, Comisia propune acoperirea acestei diferențe din suma anuală disponibilă în 2018, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM; întrucât această posibilitate nu a fost utilizată niciodată până în prezent;

G.  întrucât FSUE este un instrument special, astfel cum sunt definite aceste instrumente în Regulamentul privind CFM, iar creditele de angajament și de plată corespunzătoare ar trebui să fie înscrise în buget peste plafoanele prevăzute de CFM;

H.  întrucât Comisia propune redistribuirea integrală a creditelor de plată necesare în bugetul pe 2017 al Uniunii și realimentarea rezervei negative activate în bugetul rectificativ nr. 1/2017 (70 402 434 EUR) din liniile bugetare destinate programelor din cadrul fondurilor structurale 2007-2013,

1.  subliniază că este necesar să se acorde de urgență asistență financiară prin FSUE regiunilor afectate de aceste catastrofe naturale; observă că crearea de sinergii între toate instrumentele disponibile ale Uniunii este de o importanță majoră, asigurând că resursele sunt utilizate în mod eficace pentru activitățile de reconstrucție și pentru orice alte acțiuni necesare;

2.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017 prezentat de Comisie;

3.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2017;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 4/2017 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 28.2.2017.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2017/002 FI/MICROSOFT 2
PDF 339kWORD 52k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea din partea Finlandei – EGF/2017/002 FI/Microsoft 2) (COM(2017)0322 – C8-0193/2017 – 2017/2098(BUD))
P8_TA(2017)0337A8-0278/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0322 – C8-0193/2017),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0278/2017),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil;

C.  întrucât Finlanda a depus cererea EGF/2017/002 FI/Microsoft 2 pentru o contribuție financiară din partea FEG conform criteriilor de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, ca urmare a efectuării unui număr de 1 248 de disponibilizări la Microsoft Mobile Oy și la 11 furnizori și producători în aval ai acestei companii din Finlanda, care își desfășoară activitatea în sectorul economic încadrat în NACE Rev. 2 diviziunea 62 („Programare computerizată, consultanță și activități asociate”),

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că Finlanda are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară de 3 520 080 EUR, reprezentând 60 % din costurile totale de 5 559 300 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile finlandeze au depus cererea la 1 februarie 2017 și că, pe baza informațiilor suplimentare puse la dispoziție de Finlanda, Comisia și-a finalizat evaluarea la 21 iunie 2017;

3.  reamintește că Microsoft a achiziționat activitatea de telefonie mobilă a Nokia și că Microsoft Mobile Oy a fost înființat în 2014; observă că aproximativ 4 700 de angajați ai Nokia au fost transferați la Microsoft Mobile Oy în Finlanda;

4.  constată că motivul principal al disponibilizărilor de la Microsoft Mobile Oy îl reprezintă concurența mondială din sectorul de telefonie mobilă și scăderea, în consecință, a cotei de piață a Microsoft Mobile Oy și a sistemului său de operare bazat pe Windows; observă că această scădere s-a produs în pofida faptului că Microsoft Mobile Oy a lansat noi dispozitive mobile și a investit în proiectare, componente și marketing;

5.  ia act, cu regret, de provocările cu care se confruntă producătorii de telefoane mobile din UE; consideră că este necesar să se acorde sprijinul corespunzător pentru ca lucrătorii afectați să poată urma cursuri de recalificare, astfel încât să aibă șanse mai mari de a-și găsi un loc de muncă în sectoare industriale conexe sau în creștere;

6.  concluzionează că disponibilizările sunt legate de transferarea activității de producție a dispozitivelor mobile către țări cu salarii mai scăzute; observă că, în competiția din domeniul producției de smartphone-uri, câștigători au fost producătorii din SUA și Asia, care utilizează sistemul de operare Android sau iOS;

7.  recunoaște că regiunile afectate Helsinki-Uusimaa, Länsi-Suomi și Etelä-Suomi au suferit deja disponibilizări pe scară largă în cadrul întreprinderilor care activează în sectoarele produselor electronice și programelor informatice, precum și că Länsi-Suomi și Etelä-Suomi înregistrează rate ridicate ale șomajului la nivel regional (14,6 % și, respectiv, 17,5 % din forța de muncă); constată că se preconizează că 1 000 din cei 1 248 de lucrători disponibilizați eligibili pentru contribuții din partea FEG vor participa la aceste măsuri;

8.  constată că 92,5 % dintre beneficiarii vizați sunt în categoria de vârstă 30-54 de ani și că mulți dintre lucrătorii disponibilizați au studii superioare; observă că ratele șomajului în rândul persoanelor cu studii superioare au crescut considerabil în toate cele trei regiuni; este îngrijorat de situația deja dificilă creată de șomajul unor persoane cu competențe și educație înalte, care, altfel, ar avea, în mod normal, șanse bune de a ocupa un loc de muncă;

9.  constată că Finlanda are în vedere șase tipuri de măsuri: (i) măsuri de ghidare și alte măsuri pregătitoare, (ii) servicii în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor, (iii) formare, (iv) subvenții pentru demararea unei noi afaceri, (v) subvenții salariale, precum și (vi) indemnizații pentru deplasare și cazare; subliniază că toate aceste măsuri constituie măsuri active pe piața muncii; remarcă faptul că pentru activitățile de control și raportare sunt alocate fonduri suficiente;

10.  observă că măsurile de sprijinire a venitului reprezintă 26,74 % din pachetul global de măsuri personalizate, cotă situată sub cea maximă de 35 % prevăzută în Regulamentul privind FEG, precum și că aceste măsuri sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

11.  subliniază importanța măsurilor active pe piața muncii finanțate de FEG; menționează că, într-o serie de cazuri anterioare în care s-a acordat sprijin din FEG, acordarea unor servicii „față în față” pentru lucrătorii disponibilizați s-a dovedit a fi extrem de folositoare;

12.  salută utilizarea rețelei EURES pentru transmiterea anunțurilor de angajare din străinătate cetățenilor finlandezi care caută un loc de muncă; salută faptul că autoritățile finlandeze încurajează lucrătorii disponibilizați să beneficieze pe deplin de dreptul lor la libera circulație;

13.  înțelege că măsurile de formare finanțate prin FEG vor fi complementare celor finanțate printr-un fond constituit de întreprindere pentru a-i ajuta pe foștii angajați să înființeze mici întreprinderi în domeniul informatic și în alte sectoare; salută această inițiativă;

14.  salută faptul că autoritățile finlandeze au început furnizarea serviciilor personalizate către beneficiarii vizați la 12 iulie 2016, cu mult înaintea depunerii cererii de acordare a unui sprijin FEG pentru pachetul coordonat propus;

15.  salută consultările cu părțile interesate, inclusiv cu reprezentanți ai centrelor de dezvoltare economică („centrelor ELY”), ai birourilor pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltarea economică („birourilor TE”) din regiunile în cauză, ai Microsoft, ai asociației Technology Industries of Finland (Industriile tehnologice din Finlanda), ai sindicatului Pro, ai Sindicatului inginerilor profesioniști din Finlanda și ai Agenției de finanțare pentru inovare din Finlanda;

16.  reamintește că la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate sprijinite de FEG ar trebui să se anticipeze perspectivele viitoare ale pieței forței de muncă și abilitățile necesare și să se asigure compatibilitatea cu tranziția spre o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă;

17.  recunoaște faptul că cererea actuală vine în continuarea unei serii de cereri anterioare prezentate de Finlanda în urma declinului Nokia (EGF/2007/003 FI/Perlos, EGF/2012/006 FI/Nokia Salo, EGF/2013/001 FI/Nokia, EGF/2015/001 FI/Broadcom, EGF/2015/005 FI/Activități de realizare a soft-ului la comandă, EGF/2016/001 FI/Microsoft și EGF/2016/008 FI/Nokia Network Systems);

18.  observă că există o intervenție în curs prin FEG (EGF/2016/001 FI/Microsoft), care vizează sprijinirea angajaților concediați anterior de Microsoft; subliniază că beneficiarii vizați de prezenta propunere sunt separați de beneficiarii din acel caz;

19.  ia act de faptul că autoritățile finlandeze au dat asigurări că acțiunile propuse nu vor primi sprijin financiar din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii, că va fi evitată orice dublă finanțare și că aceste acțiuni vor fi complementare cu măsurile finanțate de fondurile structurale;

20.  reamintește că este important să se îmbunătățească capacitatea de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea aptitudinilor și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

21.  reiterează că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; menționează că Finlanda a confirmat faptul că acestea nu vor fi înlocuite de contribuția FEG;

22.  solicită Comisiei să asigure accesul public la toate documentele legate de cazurile FEG;

23.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

25.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Finlandei - EGF/2017/002 FI/Microsoft 2

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2017/1600.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS): menținerea actualelor limitări ale domeniului de aplicare pentru activitățile din sectorul aviației și în vederea pregătirii punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021 ***I
PDF 523kWORD 72k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 septembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea menținerii actualelor limitări ale domeniului de aplicare pentru activitățile din sectorul aviației și în vederea pregătirii punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021 (COM(2017)0054 – C8-0028/2017 – 2017/0017(COD))(1)
P8_TA(2017)0338A8-0258/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Protecția mediului reprezintă una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă Uniunea.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 a stabilit un obiectiv obligatoriu de reducere la nivel intern în toate sectoarele economice a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % până în 2030 față de nivelurile din 1990. Reuniunea Consiliului din 6 martie 2015 a aprobat în mod oficial această contribuție a Uniunii și a statelor sale membre ca fiind contribuția preconizată stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris. Concluziile Consiliului European din octombrie 2014 au prevăzut faptul că obiectivul ar trebui să fie îndeplinit în mod colectiv de către Uniune în cel mai eficient mod posibil din punctul de vedere al costurilor, cu reduceri ale emisiilor, până în 2030, atât în sectoarele care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), cât și în sectoarele care nu fac obiectul ETS în proporție de 43 % și, respectiv, 30 % față de anul 2005. Toate sectoarele economiei ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor.
(3)  Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 a stabilit un obiectiv obligatoriu de reducere la nivel intern în toate sectoarele economice a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % până în 2030 față de nivelurile din 1990. Reuniunea Consiliului din 6 martie 2015 a aprobat în mod oficial această contribuție a Uniunii și a statelor sale membre ca fiind contribuția preconizată stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris. Concluziile Consiliului European din octombrie 2014 au prevăzut faptul că obiectivul ar trebui să fie îndeplinit în mod colectiv de către Uniune în cel mai eficient mod posibil din punctul de vedere al costurilor, cu reduceri ale emisiilor, până în 2030, atât în sectoarele care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), cât și în sectoarele care nu fac obiectul ETS în proporție de 43 % și, respectiv, 30 % față de anul 2005. Toate sectoarele economiei ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor, iar pentru a face acest lucru, Comisia ar trebui să furnizeze o platformă pentru schimbul de bune practici și experiențe dobândite în sectorul mobilității cu emisii scăzute de dioxid de carbon în rândul statelor membre.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  Principalele instrumente europene pentru îndeplinirea obiectivului de reducere cu 40 %, cu un factor linear, și alocarea cu titlu gratuit a cotelor de emisie după 2020, vor fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETC) reformată și funcțională, însoțită de un instrument îmbunătățit de stabilizare a pieței. Proporția certificatelor care urmează să fie scoase la licitație ar trebui să fie exprimată sub formă de procentaj în actul legislativ, pentru a mări certitudinea planificării în deciziile de investiții, pentru a spori transparența și a face întreaga schemă mai simplă și mai ușor de înțeles. Aceste dispoziții ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele climatice ale Uniunii și cu angajamentele asumate de aceasta în cadrul Acordului de la Paris și să fie coordonate cu dialogul de facilitare din 2018, cu primul bilanț la nivel mondial din 2023 și cu bilanțurile mondiale ulterioare realizate o dată la cinci ani, cu scopul de a determina contribuțiile succesive stabilite la nivel național (CSN).
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Uniunea și statele sale membre au făcut eforturi pentru promovarea acordului internațional de a reduce impactul gazelor cu efect de seră generate de sectorul aviației încă din 1997 și, începând din 2008, dispun de acte legislative în vigoare pentru a limita efectele schimbărilor climatice generate de activitățile din sectorul aviației prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), în vigoare din anul 2005. Pentru a stimula avansarea lucrărilor din cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), Uniunea a adoptat de două ori derogări de la sistemul EU ETS, cu termen precis, pentru a limita obligațiile de conformare la emisiile generate de zborurile între aerodromuri situate în Spațiul Economic European (SEE), cu egalitatea de tratament pe rute a operatorilor de aeronave, indiferent de locul în care își au sediul. Cea mai recentă derogare de la EU ETS, Regulamentul (UE) nr. 421/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, a limitat obligațiile de conformare la zborurile intra-SEE între 2013 și 2016 și a preconizat modificări potențiale ale domeniului de aplicare al schemei în ceea ce privește activitățile către și dinspre aerodromurile situate în afara SEE începând de la 1 ianuarie 2017, în urma revizuirii prevăzute în regulament.
(4)  Uniunea și statele sale membre au făcut eforturi pentru promovarea acordului internațional de a reduce impactul gazelor cu efect de seră generate de sectorul aviației încă din 1997 și, începând din 2008, dispun de acte legislative în vigoare pentru a limita efectele schimbărilor climatice generate de activitățile din sectorul aviației prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), în vigoare din anul 2005. La 21 decembrie 20111a, Curtea de Justiție a hotărât că includerea zborurilor din afara SEE în EU ETS nu încalcă dreptul internațional. În plus, începând cu 2004 și 2008, statele membre și-au luat din nou angajamentul de a pune în aplicare conceptul de „cer unic european”, ținând seama de creșterea volumului traficului aerian în următorii ani. Pentru a realiza progrese în ceea ce privește gestionarea traficului aerian, trebuie accelerată punerea în aplicare a programului SESAR (Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european) și sprijinite tehnologiile inovatoare în cadrul proiectului Clean Sky. Introducerea măsurii globale bazate pe piață prin intermediul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) ar trebui să contribuie la realizarea de noi progrese în ceea ce privește reducerea emisiilor din sectorul aviației. Pentru a stimula avansarea lucrărilor din cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), Uniunea a adoptat de două ori derogări de la sistemul EU ETS, cu termen precis, pentru a limita obligațiile de conformare la emisiile generate de zborurile între aerodromuri situate în Spațiul Economic European (SEE), cu egalitatea de tratament pe rute a operatorilor de aeronave, indiferent de locul în care își au sediul. Cea mai recentă derogare de la EU ETS, Regulamentul (UE) nr. 421/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, a limitat obligațiile de conformare la zborurile intra-SEE între 2013 și 2016 și a preconizat modificări potențiale ale domeniului de aplicare al schemei în ceea ce privește activitățile către și dinspre aerodromurile situate în afara SEE începând de la 1 ianuarie 2017, în urma revizuirii prevăzute în regulament.
_________________
1a Hotărârea Curții de Justiție din 21 decembrie 2011, Air Transport Association of America și alții c. Secretarul de Stat pentru energie și schimbări climatice, C-366/10, ECLI: EU:C:2011:864

Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  În lumina rezoluției adoptate cu ocazia celei de a 39-a sesiuni a Adunării OACI în octombrie 2016 privind punerea în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021 pentru a compensa emisiile generate de aviația internațională peste nivelurile din 2020, se consideră adecvată menținerea derogării existente, în așteptarea unor progrese ulterioare legate de elementele de proiectare și de punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață. În acest sens, adoptarea de către OACI a standardelor și a practicilor recomandate pentru a completa această rezoluție și a pune în aplicare sistemul global este prevăzută pentru 2018. Cu toate acestea, aplicarea sa concretă va necesita măsuri la nivel național din partea membrilor OACI. De asemenea, OACI va trebui să elaboreze modalități de guvernanță, inclusiv un sistem de registre. În acest context, ar trebui prelungită derogarea actuală de la obligațiile prevăzute de EU ETS pentru zborurile spre și dinspre țările terțe, sub rezerva revizuirii punerii în aplicare a sistemului OACI, pentru a stimula continuarea activităților desfășurate în cadrul OACI și a facilita punerea în aplicare a sistemului OACI. Ca urmare a prelungirii derogării, numărul de certificate care urmează să fie scoase la licitație și emise cu titlu gratuit, inclusiv din rezerva specială, ar trebui să fie identic cu cel care corespunde anului 2016 și ar trebui să fie proporțional cu reducerea obligației de returnare.
(5)  În lumina rezoluției adoptate cu ocazia celei de a 39-a sesiuni a Adunării OACI în octombrie 2016 privind punerea în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021 pentru a compensa emisiile generate de aviația internațională peste nivelurile din 2020, adoptarea de către OACI a standardelor și a practicilor recomandate pentru a completa această rezoluție și a pune în aplicare sistemul global este prevăzută pentru 2018. Cu toate acestea, aplicarea sa concretă va necesita măsuri la nivel național din partea membrilor OACI. De asemenea, OACI va trebui să elaboreze modalități de guvernanță, inclusiv un sistem de registre. În acest context, ar trebui prelungită până în 2021 derogarea actuală de la obligațiile prevăzute de EU ETS pentru zborurile spre și dinspre țările terțe, pentru a stimula continuarea activităților desfășurate în cadrul OACI și a facilita punerea în aplicare a sistemului OACI. Ca urmare a prelungirii derogării, numărul de certificate care urmează să fie scoase la licitație și emise cu titlu gratuit, inclusiv din rezerva specială, ar trebui să fie identic cu cel care corespunde anului 2016 și ar trebui să fie proporțional cu reducerea obligației de returnare.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  50 % din certificate ar trebui scoase la licitație începând cu 1 ianuarie 2021, în timp ce numărul total de certificate alocate ar trebui să facă obiectul aplicării factorului linear de reducere, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 2003/87/CE.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 5 b (nou)
(5b)  Veniturile generate în urma scoaterii la licitație a certificatelor - sau valoarea lor financiară echivalentă - ar trebui să fie utilizate pentru a combate schimbările climatice în Uniune și în țările terțe, inter alia, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a ajuta la adaptarea la impactul schimbărilor climatice în Uniune și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea în domeniul atenuării efectelor și al adaptării, inclusiv în domeniul aeronautic, al transportului aerian și al combustibililor alternativi sustenabili pentru aviație, pentru a reduce emisiile prin folosirea transporturilor cu emisii reduse și pentru a acoperi cheltuielile de administrare a EU ETS. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită statelor membre care utilizează aceste venituri pentru cofinanțarea unor programe sau inițiative de cercetare și inovare în cadrul celui de-al nouălea program-cadru de cercetare (PC9). Transparența cu privire la afectarea veniturilor obținute în urma licitării certificatelor în temeiul Directivei 2003/87/CE este esențială pentru susținerea angajamentelor Uniunii.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5 c (nou)
(5c)  Compensarea emisiilor în cadrul măsurii globale bazate pe piață prevede un element în setul de măsuri al OACI pentru realizarea obiectivului țintă privind creșterea cu caracter neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon începând din 2020 (CNG 2020) și ar trebui completată de progrese ale tehnologiilor privind structura aeronavei și ale tehnologiilor de propulsie. Finanțarea continuă pentru strategii și programe de cercetare, cum ar fi inițiativele tehnologice comune Clean Sky, SESAR și Orizont 2020, va fi esențială pentru inovarea tehnologică și pentru optimizările operaționale, cu scopul de a depăși CNG 2020 și a obține reduceri absolute ale emisiilor la nivelul întregului sector. În plus, este important ca legislația Uniunii, precum cerul unic european, care urmărește să prevină fragmentarea spațiului aerian european și, prin urmare, o creștere a emisiilor de CO2 produse de sectorul aviației, să fie pusă în aplicare de statele membre repede și în întregime.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Având în vedere că nu au fost încă definite principalele caracteristici ale măsurii globale bazate pe piață și că punerea sa în aplicare depinde de legislația internă a statelor și a regiunilor, se consideră adecvată efectuarea unei revizuiri, de îndată ce vor deveni clare natura și conținutul acestor instrumente juridice, înainte de a începe aplicarea măsurii globale bazate pe piață a OACI, precum și prezentarea unui raport către Parlamentul European și Consiliu. Acest raport ar trebui să ia în considerare orice standarde sau alte instrumente adoptate în cadrul OACI, măsurile luate de țările terțe pentru punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață aplicabile emisiilor începând din 2021 și alte evoluții relevante la nivel internațional (de exemplu, norme adoptate în cadrul CCONUSC și în temeiul Acordului de la Paris privind piețele carbonului și contabilizarea dioxidului de carbon). Raportul ar trebui să analizeze modalitățile de punere în aplicare a acestor instrumente în dreptul Uniunii printr-o revizuire a EU ETS. De asemenea, el ar trebui să ia în considerare normele aplicabile în ceea ce privește zborurile intra-SEE, după caz. Raportul ar trebui să fie însoțit, după caz, de o propunere adresată Parlamentului European și Consiliului, care să îi permită sectorului aviației să contribuie la respectarea angajamentului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumat de Uniune pentru 2030 la nivelul întregii economii.
(6)  Având în vedere că nu au fost încă definite principalele caracteristici ale măsurii globale bazate pe piață și că punerea sa în aplicare depinde de legislația internă a statelor și a regiunilor participante, Comisia ar trebui să raporteze periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în cadrul negocierilor OACI, în special cu privire la instrumentele relevante adoptate în cadrul OACI, măsurile luate de țările terțe pentru punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață aplicabile emisiilor pentru perioada 2021-2035, eforturile de a adopta măsuri ambițioase și obligatorii pentru a atinge obiectivul pe termen lung al industriei aviatice de a reduce la jumătate până în 2050 emisiile de CO2 raportat la nivelurile din 2005 și alte evoluții relevante la nivel internațional (de exemplu, norme adoptate în cadrul CCONUSC și în temeiul Acordului de la Paris privind piețele carbonului și contabilizarea dioxidului de carbon). După stabilirea clară a naturii și a conținutului instrumentelor OACI și înainte de a începe aplicarea măsurii globale bazate pe piață a OACI, Comisia ar trebui să prezinte un raport în care să analizeze modalitățile de punere în aplicare a acestor instrumente în dreptul Uniunii și de le asigura conformitatea cu acesta printr-o revizuire a Directivei EU ETS De asemenea, acest raport ar trebui să ia în considerare normele aplicabile în ceea ce privește zborurile intra-SEE, după caz. Raportul ar trebui să fie însoțit, după caz, de o propunere adresată Parlamentului European și Consiliului, care să îi permită sectorului aviației să contribuie la respectarea angajamentului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumat de Uniune pentru 2030 la nivelul întregii economii.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Pentru a se asigura respectarea standardelor existente și viitoare ale UE în domeniul climei și fără a aduce atingere revizuirii menționate la articolul 28b din Directiva 2003/87/CE, CORSIA ar trebui să fie pusă în aplicare în dreptul Uniunii și armonizată cu acesta prin intermediul EU ETS.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  La nivelul Uniunii au fost adoptate mai multe acte legislative care urmăresc să prevină fragmentarea spațiului aerian european în vederea îmbunătățirii fluxului traficului aerian și a controlului utilizării spațiului aerian, prin aceasta reducându-se emisiile. În interiorul Uniunii, schema CORSIA ar trebui privită ca parte a așa-numitului „coș de măsuri” al OACI, alături de punerea în aplicare deplină de către statele membre a legislației privind cerul unic european, SESAR, utilizarea GNSS pentru navigația prin satelit și de inițiativele comune în domeniul tehnologiei, cum ar fi Clean Sky I și Clean Sky II. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind acțiunile de punere în aplicare a GMBM adoptate de statele membre în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul aviației, care să includă informații cu privire la utilizarea veniturilor, prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6 c (nou)
(6c)  Deși normele tehnice pentru măsura globală a OACI bazată pe piață nu au fost încă adoptate de Consiliul OACI, este important ca autoritățile de reglementare și operatorii de aeronave să dispună cât mai curând posibil de informații despre cerințele de monitorizare, raportare și verificare (MRV) și despre unitățile de emisii eligibile în cadrul sistemului OACI, pentru a facilita pregătirea pentru punerea în aplicare a sistemului OACI și monitorizarea emisiilor de CO2 începând cu 1 ianuarie 2019. Nivelul de exigență al cerințelor MRV ar trebui să fie în conformitate cu cel al cerințelor privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei și, totodată, cerințele MRV ar trebui să ofere garanția că rapoartele privind emisiile sunt verificate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 600/2012 al Comisiei.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 6 d (nou)
(6d)  Deși ar trebui recunoscută confidențialitatea lucrărilor tehnice din cadrul OACI, este, de asemenea, important ca statele membre ale OACI, operatorii de aeronave și societatea civilă să se implice în continuare în activitatea desfășurată de OACI în vederea punerii în aplicare a măsurii globale bazate pe piață și ca OACI să se adreseze tuturor părților interesate pentru a le informa în timp util cu privire la progresul înregistrat și la deciziile adoptate. Pentru a realiza acest lucru, ar putea fi necesară o revizuire a protocoalelor de nedivulgare pentru membrii și observatorii din Comitetul OACI privind protecția mediului în aviație (CPMA).
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Pentru a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a adopta măsuri pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor aplicabile operatorilor de aeronave în scopul punerii în aplicare a măsurii globale bazate pe piață în curs de elaborare în cadrul OACI. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se referă la pregătirea actelor delegate.
(7)  Pentru a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a adopta măsuri pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor aplicabile operatorilor de aeronave în scopul punerii în aplicare a măsurii globale bazate pe piață în curs de elaborare în cadrul OACI. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, în special la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate, pentru ca procesul de luare a deciziilor să devină mai transparent și mai eficient.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Deși obiectivul pe termen lung ar trebui să fie acela de a avea o schemă mondială unică de reducere a emisiilor de carbon provenite din sectorul aviației înainte de începerea celei de a doua etape a schemei OACI în 2024, în cazul în care măsura globală bazată pe piață a OACI nu este suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în domeniul climei și a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, ar trebui exploatate, de asemenea, alte opțiuni pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Sectorul aviației are, de asemenea, un impact asupra schimbărilor climatice prin emisiile de oxizi de azot, de vapori de apă și de particule de sulfat și funingine la altitudini mari. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a estimat că impactul total al sectorului aviației asupra climei este, în prezent, de două până la patru ori mai mare decât efectul exclusiv al emisiilor sale de dioxid de carbon din trecut. Până la înregistrarea unor progrese viitoare ale științei, toate efectele generate de sectorul aviației ar trebui abordate într-un mod cât mai cuprinzător cu putință. Ar trebui promovate, de asemenea, cercetările cu privire la formarea trenelor de condensare (cunoscute și sub denumirea de dâre de condensare), la transformarea acestora în nori cirrus, la efectele directe minore ale aerosolilor de sulfat, ale funinginii, ale trenelor de condensare a vaporilor de apă și ale norilor cirrus, precum și cu privire la măsurile eficace de atenuare, inclusiv măsuri operaționale și tehnice.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Este acceptat faptul că impactul negativ al emisiilor nocive pentru climă generate de sectorul aviației nu se rezumă la emisiile de CO2. Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a a prevăzut angajamentul Comisiei de a prezenta, în 2008, o propunere adecvată privind oxizii de azot. În pofida dificultăților tehnice și politice implicate, Comisia ar trebui să-și intensifice eforturile în acest sens.
__________________
1a Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de transport aerian în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (JO L 8, 13.1.2009, p. 3).
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 c – alineatul 3 a (nou)
(-1)  La articolul 3c, se adaugă următorul alineat:
“3a. Cantitatea totală de certificate care urmează să fie alocată operatorilor de aeronave în 2021 este cu 10 % mai scăzută decât media de alocare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2016, iar apoi scade anual în același ritm ca plafonul total pentru EU ETS menționat la articolul 9 al doilea paragraf, astfel încât plafonul pentru sectorul aviației să poată fi aliniat mai bine la celelalte sectoare EU ETS până în 2030.
Pentru activitățile de aviație înspre și dinspre aerodromurile situate în țări din afara SEE, cantitatea de certificate care urmează să fie alocate începând cu anul 2021 poate fi ajustată ținând seama de măsura globală bazată pe piață a OACI care urmează să fie pusă în aplicare începând cu 2021 pentru a compensa emisiile generate de aviația internațională peste nivelurile din 2020.”
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3d – alineatul 2
(-1a)  La articolul 3d, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  De la 1 ianuarie 2013, procentul de 15 % din cote va fi licitat. Acest procent poate fi mărit în cadrul revizuirii generale a prezentei directive.
2.  De la 1 ianuarie 2021, procentul de 50 % din cote va fi licitat. Acest procent poate fi mărit în cadrul revizuirii generale a prezentei directive.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 b (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 d – alineatul 3 – paragraful 1
(-1b)  La articolul 3d alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Se adoptă un regulament care să conțină dispoziții detaliate privind licitarea de către statele membre a cotelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit, în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol sau cu articolul 3f alineatul (8). Numărul de cote care urmează să fie licitate în fiecare perioadă de către fiecare stat membru este proporțional cu partea ce îi revine statului în cauză din cantitatea totală de emisii atribuite aviației pentru toate statele membre, pentru anul de referință, comunicate în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) și verificate în conformitate cu articolul 15. Pentru perioada menționată la articolul 3c alineatul (1), anul de referință este 2010, iar pentru fiecare perioadă ulterioară menționată la articolul 3c, anul de referință este anul calendaristic care se încheie cu 24 luni înainte de începerea perioadei care face obiectul licitației.”
„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul [23] pentru a completa prezenta directivă stabilind modalități detaliate privind licitarea de către statele membre a cotelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit, în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol sau cu articolul 3f alineatul (8). Numărul de cote care urmează să fie licitate în fiecare perioadă de către fiecare stat membru este proporțional cu partea ce îi revine statului în cauză din cantitatea totală de emisii atribuite aviației pentru toate statele membre, pentru anul de referință, comunicate în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) și verificate în conformitate cu articolul 15. Pentru perioada menționată la articolul 3c alineatul (1), anul de referință este 2010, iar pentru fiecare perioadă ulterioară menționată la articolul 3c, anul de referință este anul calendaristic care se încheie cu 24 luni înainte de începerea perioadei care face obiectul licitației.”
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 c (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 d – alineatul 3 – paragraful 2
(-1c)  La articolul 3d alineatul (3), se elimină al doilea paragraf.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 d (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 3 – alineatul 4 – paragraful 1
(-1d)  La articolul 3d alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Statelor membre le revine sarcina de a determina destinația veniturilor obținute în urma licitării cotelor. Aceste venituri ar trebui să fie utilizate pentru a face față schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, inter alia, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice în UE și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea în domeniul atenuării efectelor și al adaptării, inclusiv, în special, în domeniul aeronautic și al transportului aerian, pentru a reduce emisiile prin folosirea transporturilor cu emisii reduse și pentru a acoperi cheltuielile de administrare a sistemului comunitar. Veniturile obținute în urma licitației ar trebui afectate, de asemenea, finanțării contribuțiilor la Fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile, precum și măsurilor de evitare a despăduririi. '
„Toate veniturile obținute în urma licitării certificatelor sunt utilizate pentru a face față schimbărilor climatice în Uniune și în țările terțe, inter alia, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice în Uniune și în țările terțe, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea în domeniul atenuării efectelor și al adaptării, în special, în domeniul aeronautic și al transportului aerian, pentru a reduce emisiile prin folosirea transporturilor cu emisii reduse și pentru a acoperi cheltuielile de administrare a sistemului Uniunii și pentru a finanța proiecte comune vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul aviației, cum ar fi întreprinderea comună SESAR și inițiativele comune în domeniul tehnologiei Clean Sky și orice inițiativă care permite utilizarea pe scară largă a GNSS pentru navigația prin satelit și capacitățile interoperabile din toate statele membre, în special cele care îmbunătățesc infrastructura pentru navigația aeriană, furnizarea de servicii de navigație aeriană și utilizarea spațiului aerian. Veniturile obținute în urma licitației pot fi afectate, de asemenea, finanțării contribuțiilor la Fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile, precum și măsurilor de evitare a despăduririi. Se acordă o atenție deosebită statelor membre care utilizează veniturile pentru cofinanțarea unor programe sau inițiative de cercetare și inovare în cadrul celui de-al nouălea program-cadru de cercetare (PC9). Transparența cu privire la afectarea veniturilor obținute în urma licitării certificatelor în temeiul prezentei directive este esențială pentru susținerea angajamentelor Uniunii.”
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 e (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 12 – alineatul 3
(-1e)  La articolul 12, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3.  Statele membre se asigură că, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, operatorul fiecărei instalații restituie un număr de cote, altele decât cotele eliberate în temeiul capitolului II, egal cu totalul emisiilor instalației în cauză pe parcursul anului calendaristic anterior, conform verificării efectuate în conformitate cu articolul 15, și că acestea sunt ulterior anulate.
„3. Statele membre se asigură că, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, operatorul fiecărei instalații restituie un număr de cote egal cu totalul emisiilor instalației în cauză pe parcursul anului calendaristic anterior, conform verificării efectuate în conformitate cu articolul 15, și că acestea sunt ulterior anulate.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul -1 f (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 12 – alineatul -3 a (nou)
(-1f)  La articolul 12 se introduce următorul paragraf înainte de alineatul (3a):
-3a.  Pentru a proteja integritatea de mediu a EU ETS, operatorii din domeniul aviației și ceilalți operatori din cadrul EU ETS nu pot utiliza certificatele care sunt emise începând cu 1 ianuarie 2018 de către un stat membru în legătură cu care există obligații care expiră pentru operatorii din domeniul aviației și ceilalți operatori. Prezentul alineat este pus în aplicare prin actul juridic menționat la articolul 19.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 g (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 21 – alineatul 2 a (nou)
(-1g)  La articolul 21 se adaugă următorul alineat:
„(2a) Raportul menționat la alineatul (2) include, pe baza datelor furnizate datorită cooperării menționate la articolul 18b, o listă a operatorilor de aeronave cărora li se aplică cerințele din prezenta directivă care nu au deschis un cont în registru.”
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a – subpunctul i
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 a – alineatul 1 – litera a
(a)  „toate emisiile generate de zborurile înspre și dinspre aerodromurile situate în țările din afara Spațiului Economic European (SEE) în fiecare an calendaristic de la 1 ianuarie 2013, sub rezerva revizuirii menționate la articolul 28b”;
(a)  toate emisiile generate de zborurile înspre și dinspre aerodromurile situate în țările din afara Spațiului Economic European (SEE) în fiecare an calendaristic de la 1 ianuarie 2013 până la 31 decembrie 2020, sub rezerva revizuirii menționate la articolul 28b”;
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a – subpunctul i
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 a – alineatul 1 – litera b
(b)  „toate emisiile generate de zborurile între un aerodrom situat întruna din regiunile ultraperiferice în sensul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și un aerodrom situat într-o altă regiune a SEE, în fiecare an calendaristic de la 1 ianuarie 2013, sub rezerva revizuirii menționate la articolul 28b”;
(b)  „toate emisiile generate de zborurile între un aerodrom situat întruna din regiunile ultraperiferice în sensul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și un aerodrom situat într-o altă regiune a SEE, în fiecare an calendaristic de la 1 ianuarie 2013 până la 31 decembrie 2020, sub rezerva revizuirii menționate la articolul 28b”;
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a – subpunctul ia (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 a – alineatul 1 – litera ba (nouă)
ia.  Se introduce următorul punct:
„(ba) toate emisiile generate de zborurile dintre aerodromuri situate în SEE și operate ca urmare a unui zbor precum cele menționate la literele (a) sau (b) de la prezentul alineat deviate către un aerodrom situat în SEE în fiecare an calendaristic de la 1 ianuarie 2017, sub rezerva revizuirii menționate la articolul 28b.”
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b – subpunctul i
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 a – alineatul 2 – paragraful 1
„Începând cu 1 ianuarie 2017, prin derogare de la articolele 3d-3f și până la intrarea în vigoare a modificărilor subsecvente revizuirii menționate la articolul 28b, operatorilor de aeronave li se eliberează, în fiecare an, un număr de certificate care corespunde celui din anul 2016. Începând cu anul 2021, acest număr de certificate va face obiectul aplicării factorului linear menționat la articolul 9.
„De la 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2020, prin derogare de la articolele 3d-3f și până la intrarea în vigoare a modificărilor subsecvente revizuirii menționate la articolul 28b, operatorilor de aeronave li se eliberează, în fiecare an, un număr de certificate care corespunde celui din anul 2016. Începând cu anul 2021, acest număr de certificate va face obiectul aplicării factorului linear menționat la articolul 9.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b – subpunctul i
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 a – alineatul 2 – paragraful 3
ii.  al treilea paragraf se elimină;
ii.  al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„În ceea ce privește activitățile din perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2020, statele membre publică numărul de certificate alocate pentru aviație fiecărui operator de aeronave până la data de 1 septembrie 2018.”
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera c
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 a – alineatul 4
4.  Prin derogare de la articolul 3d alineatul (3), numărul de certificate care urmează să fie scoase la licitație de fiecare stat membru începând cu 1 ianuarie 2013 se reduce astfel încât să corespundă părții sale din emisiile produse de aviație atribuite pentru zborurile care nu fac obiectul derogărilor prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) de la prezentul articol.”;
4.  Prin derogare de la articolul 3d alineatul (3), numărul de certificate care urmează să fie scoase la licitație de fiecare stat membru pentru perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2020 se reduce astfel încât să corespundă părții sale din emisiile produse de aviație atribuite pentru zborurile care nu fac obiectul derogărilor prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) de la prezentul articol.”;
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera da (nouă)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 a – alineatul 8
(da)  alineatul (8) se elimină.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 b – alineatul 1
1.  Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind standardele relevante sau alte instrumente juridice ale OACI, privind măsurile naționale adoptate de țările terțe pentru punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață care se va aplica emisiilor începând din 2021, precum și privind alte evoluții relevante la nivel internațional.
1.  Înainte de 1 ianuarie 2019 și în mod periodic ulterior, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind standardele și practicile recomandate (SARP) relevante ale OACI, recomandările aprobate de Consiliul OACI relevante pentru măsura globală bazată pe piață sau alte instrumente juridice ale OACI, privind măsurile naționale adoptate de țările terțe pentru punerea în aplicare a măsurii globale bazate pe piață care se va aplica emisiilor începând din 2021, implicațiile rezervelor depuse de țările terțe, precum și privind alte evoluții relevante la nivel internațional. Comisia furnizează, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului actualizări periodice cu privire la înființarea unui registru global și la evoluția standardelor și practicilor recomandate în conformitate cu procedurile OACI de elaborare a standardelor. În conformitate cu „Bilanțul global” al CCONUSC, Comisia prezintă și un raport cu privire la eforturile de a îndeplini obiectivul pe termen lung la care aspiră sectorul aviației, de a reduce la jumătate până în 2050 emisiile de CO2 raportat la nivelurile din 2005.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 b – alineatul 2
2.  Raportul ar trebui să analizeze modalitățile de transpunere a acestor instrumente ale OACI în dreptul Uniunii prin intermediul unei revizuiri a prezentei directive. De asemenea, raportul ar trebui să ia în considerare normele aplicabile în ceea ce privește zborurile efectuate în interiorul Spațiului Economic European (SEE), după caz.
2.  Până la 1 martie 2020, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind caracterul adecvat al acestor instrumente ale OACI și opțiunile de transpunere a acestor instrumente ale OACI în dreptul Uniunii prin intermediul unei revizuiri a prezentei directive. De asemenea, raportul ar trebui să ia în considerare normele aplicabile în ceea ce privește zborurile efectuate în interiorul Spațiului Economic European (SEE), după caz. Raportul examinează, de asemenea, nivelul de ambiție și integritatea de mediu generală a măsurii globale bazate pe piață, inclusiv nivelul de ambiție general în raport cu obiectivele Acordului de la Paris, nivelul de participare, forța executorie, transparența, sancțiunile pentru neconformitate, procedurile de consultare a opiniei publice, calitatea creditelor de compensare, monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor, registrele, răspunderea și normele privind utilizarea de biocarburanți. În plus, raportul analizează dacă actul delegat adoptat în temeiul articolului 28c alineatul (2) trebuie să fie revizuit.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 b – alineatul 3
3.  Raportul poate fi însoțit de propuneri, după caz, adresate Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării, a suprimării, a prelungirii sau a înlocuirii derogărilor prevăzute la articolul 28a, în concordanță cu angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii pentru 2030.
3.  Raportul menționat la alineatul (2) de la prezentul articol este însoțit de propuneri, după caz, adresate Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării, a suprimării, a prelungirii sau a înlocuirii derogărilor prevăzute la articolul 28a, în concordanță cu angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii pentru 2030, pentru a asigura integritatea de mediu deplină și succesul acțiunilor Uniunii în domeniul climei și a reduce orice ambiguitate înainte ca CORSIA să devină operațională.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2003/87/CE
Articolul 28 c – alineatul 1
1.  Comisia adoptă dispoziții pentru monitorizarea, raportarea și verificarea adecvate ale emisiilor în scopul punerii în aplicare a măsurii globale bazate pe piață în curs de elaborare în cadrul OACI. Aceste dispoziții se bazează pe aceleași principii ca și regulamentul menționat la articolul 14 alineatul (1) și asigură faptul că rapoartele privind emisiile prezentate sunt verificate în conformitate cu articolul 15.
1.  Comisia adoptă dispoziții pentru monitorizarea, raportarea și verificarea adecvate ale emisiilor în scopul punerii în aplicare a măsurii globale bazate pe piață în curs de elaborare în cadrul OACI. Aceste dispoziții sunt în conformitate deplină cu principiile prevăzute de regulamentul menționat la articolul 14 alineatul (1) și asigură faptul că rapoartele privind emisiile prezentate sunt verificate în conformitate cu articolul 15.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
Directiva 2003/87/CE
Articolul 30 – alineatul 4 a (nou)
(2a)  La articolul 30, se adaugă următorul alineat:
4a.  Până la 1 ianuarie 2020, Comisia prezintă o analiză actualizată a efectelor, în afară de emisiile de CO2, produse de sectorul aviației, însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă privind cel mai bun mod de contracarare a acestor efecte.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0258/2017).


Includerea emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 ***I
PDF 600kWORD 83k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 septembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice (COM(2016)0479 – C8-0330/2016 – 2016/0230(COD))(1)
P8_TA(2017)0339A8-0262/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul -1 (nou)
(-1)  Trebuie să se țină seama de Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul -1 a (nou)
(-1a)  Trebuie să se țină seama de Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  La data de 10 iunie 2016, Comisia a prezentat propunerea ca UE să ratifice Acordul de la Paris. Această propunere legislativă face parte din acțiunea de punere în aplicare a angajamentului Uniunii privind reducerea emisiilor la nivelul întregii economii, astfel cum s-a confirmat în cadrul angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de reducere preconizată stabilită la nivel național , care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015.10
(3)  La 5 octombrie 2016, Consiliul a ratificat în numele Uniunii Acordul de la Paris, în urma aprobării date de către Parlamentul European la 4 octombrie 2016. Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Prezentul regulament reprezintă, în acest context, o parte din procesul de punere în aplicare a angajamentului Uniunii privind reducerea emisiilor la nivelul întregii economii, astfel cum s-a stabilit în cadrul angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de reducere preconizată stabilită la nivel național, care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015.10 Uniunea trebuie să continue să conducă prin puterea exemplului și să își intensifice eforturile în ceea ce privește schimbările climatice la niveluri conforme cu obiectivul Acordului de la Paris.
__________________
__________________
10http://www4.unfccc.int/submissions/indc/Submission%20Pages/submissions.aspx
10 http://www4.unfccc.int/ndcregistry/pages/Party.aspx?party=EUU
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Printre altele, Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung care corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, părțile ar trebui să pregătească, să comunice și să mențină contribuții succesive stabilite la nivel național. Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020. Acordul de la Paris solicită totodată stabilirea unui echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, și invită părțile să ia măsuri pentru conservarea și, după caz, consolidarea absorbanților și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră, inclusiv a pădurilor.
(4)  Printre altele, Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung care corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, ceea ce înseamnă că lumea trebuie să intre într-o perioadă a nivelurilor de emisii negative, în timpul căreia pădurile, terenurile agricole și zonele umede, inclusiv turbăriile, vor juca un rol central. Acordul de la Paris urmărește, de asemenea, consolidarea răspunsului global la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, în contextul dezvoltării sustenabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei, inclusiv prin creșterea capacității de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice și stimularea rezistenței la schimbările climatice și a dezvoltării cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră, într-un mod care nu pune în pericol producția alimentară. În cadrul Acordului de la Paris părțile au recunoscut, de asemenea, prioritatea fundamentală a protejării securității alimentare și a stopării foametei, precum și vulnerabilitățile speciale ale sistemelor de producție alimentară la efectele negative ale schimbărilor climatice. În vederea îndeplinirii scopului urmărit prin Acordul de la Paris, este necesar ca părțile să își intensifice eforturile colective de atenuare a schimbărilor climatice și de limitare a încălzirii globale. Părțile ar trebui să pregătească, să comunice și să mențină contribuții succesive stabilite la nivel național. Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020. Acordul de la Paris solicită totodată stabilirea unui echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, și invită părțile să ia măsuri pentru conservarea și, după caz, consolidarea absorbanților și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră, inclusiv a pădurilor. În Acordul de la Paris, părțile recunosc totodată faptul că acțiunea de adaptare ar trebui să urmeze o abordare pe deplin transparentă, ținând seama de ecosisteme, și ar trebui să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și să fie ghidată de acestea.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Este esențial ca pădurile să fie gestionate într-o manieră sustenabilă, în conformitate cu principiile gestionării sustenabile a pădurilor elaborate în cadrul procesului Forest Europe. Acest proces definește gestionarea sustenabilă a pădurilor ca fiind gospodărirea și utilizarea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, acum și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante, la nivel local, național și global, și într-o manieră care să nu dăuneze altor ecosisteme. Pentru o astfel de gestionare este nevoie să se recunoască și rolul împăduririi în acest context.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Pentru a realiza nivelurile negative ale emisiilor care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris, sistemul de contabilizare în raport cu exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) trebuie să fie robust. Deoarece absorbțiile prin LULUCF sunt reversibile, acestea ar trebui să fie tratate ca un pilon separat în cadrul de politici ale Uniunii privind clima.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 a recunoscut de asemenea obiectivele multiple ale sectorului agricol și exploatării terenurilor, cu potențialul lor de atenuare mai scăzut, precum și necesitatea de a asigura coerența între obiectivele legate de securitatea alimentară a UE și de schimbările climatice. Consiliul European a invitat Comisia să examineze cele mai bune mijloace de încurajare a intensificării durabile a producției alimentare, optimizând, în același timp, contribuția sectorului la atenuarea și sechestrarea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin împădurire, și să stabilească politica privind modalitatea de includere a exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) în cadrul de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020, de îndată ce o vor permite condițiile tehnice și, în orice caz, înainte de 2020.
(5)  Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 a recunoscut de asemenea obiectivele multiple ale sectorului agricol și exploatării terenurilor, cu potențialul lor de atenuare mai scăzut, precum și necesitatea de a asigura coerența între obiectivele legate de securitatea alimentară a UE și de schimbările climatice. În plus, punerea în aplicare a soluțiilor tehnologice în sectoarele agriculturii și silviculturii contribuie la creșterea producției și la reducerea amprentei de mediu. Consiliul European a invitat Comisia să examineze cele mai bune mijloace de încurajare a intensificării durabile a producției alimentare, optimizând, în același timp, contribuția sectorului la atenuarea și sechestrarea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin împădurire, și să stabilească politica privind modalitatea de includere a exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) în cadrul de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020, de îndată ce o vor permite condițiile tehnice și, în orice caz, înainte de 2020.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Sectorul LULUCF poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace, sunt esențiale stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon.
(6)  Sectorul LULUCF este deosebit de expus și extrem de vulnerabil la schimbările climatice. În același timp, sectorul dispune de un potențial enorm de a asigura beneficii climatice pe termen lung și de a contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii și internaționale. Sectorul LULUCF contribuie la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon. Sectorul furnizează, de asemenea, biomateriale care pot, într-o anumită măsură, înlocui materialele fosile sau materialele care generează emisii ridicate de carbon cu biomasă regenerabilă cu emisii scăzute de carbon, provenită din păduri. În ceea ce privește această înlocuire, ar trebui să se țină seama de întregul ciclu de viață al materialelor respective, de la producția materiei prime până la etapele prelucrării și fabricării. Bioeconomia, inclusiv înlocuirea materialelor, cum ar fi în construcții, și inclusiv bioenergia, joacă un rol important în tranziția către o economie fără combustibili fosili. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace și conforme cu Acordul de la Paris, sunt esențiale gestionarea sustenabilă a pădurilor și a resurselor și stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon. Întrucât sectorul LULUCF este caracterizat de intervale de timp îndelungate, sunt necesare strategii pe termen lung pentru a face posibile investițiile sustenabile pe termen lung.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)   Uniunea ar trebui să devină un lider mondial în promovarea și exportul cercetării și investițiilor în practici, tehnici și idei sustenabile, avansate și inovatoare în sectorul LULUCF, precum și în diseminarea tehnologiilor ecologice, în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și al menținerii totodată a producției alimentelor, oferind astfel un exemplu partenerilor săi internaționali, inclusiv țărilor în curs de dezvoltare. În acest context, cooperarea eficace și parteneriatul cu actorii din sectorul privat, în special cu întreprinderile mici și mijlocii, ar trebui consolidate.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  Dacă s-ar acorda prioritate finanțării activităților de cercetare în domeniul schimbărilor climatice, s-ar consolida rolul sectorului LULUCF în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. În special, stimularea programului Uniunii de cercetare și inovare anticipat pentru perioada 2021-2028 în sectorul LULUCF, ar contribui, printre altele, la aprofundarea și răspândirea cunoștințelor comunităților științifice și locale privind performanța sectorului, la accelerarea inovărilor sustenabile, la promovarea tranziției către era digitală, la modernizarea formării și educației, la consolidarea rezistenței acestui sector și la monitorizarea biodiversității și activităților umane.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 6 c (nou)
(6c)  Activitățile de cercetare desfășurate cu privire la rolul lemnului mort, în special al deșeurilor lemnoase reprezentate de ramurile de deasupra solului și al lemnului mort îngropat în pădurile negestionate și cele gestionate, ar trebui să fie consolidate pentru a îmbunătăți acuratețea contabilizării dioxidului de carbon din păduri și pentru a calcula echilibrul net al dioxidului de carbon din ecosistem. Dovezile disponibile sunt limitate, dar acestea indică faptul că lemnul mort poate constitui un mare rezervor de carbon și că abandonarea lemnului mort la fața locului ar putea, printre altele, să joace un rol important în ceea ce privește biodiversitatea și ar putea fi recunoscut ca jucând un rol important într-o strategie de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru este relevant, având în vedere faptul că gestionarea pădurilor poate favoriza eliminarea lemnului mort, de exemplu, în scopuri energetice, și orice decizie referitoare la atenuarea și adaptarea corectă ar trebui să fie luată în cunoștință de cauză și pe bază de date științifice. Ar trebui alocate resurse dedicate pentru această cercetare pentru perioada 2017-2020.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 6 d (nou)
(6d)   Uniunea și-a asumat angajamente în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, care pot fi îndeplinite numai prin gestionarea corespunzătoare a pădurilor și prin angajamentul de a opri despăduririle, de a inversa tendința de despădurire și de a impulsiona reîmpădurirea.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 6 e (nou)
(6e)   Ar trebui asigurată o abordare holistică a despăduririlor tropicale, luând în considerare toți factorii care determină defrișările, precum și obiectivul inclus într-o declarație a Comisiei în cadrul negocierilor CCONUSC de a stopa procesul de reducere a suprafețelor împădurite la nivel mondial cel târziu până în 2030 și de a reduce defrișările tropicale brute cu cel puțin 50 % până în 2020, față de nivelurile actuale.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 6 f (nou)
(6f)   Silvicultura și pădurile ar trebui gestionate în mod responsabil și ar trebui să contribuie în mod real la dezvoltarea economică a unei țări, oferind oportunități economice viabile fermierilor, cu condiția să nu aibă loc defrișări ale ecosistemelor sensibile, să nu se înființeze plantații în turbării, plantațiile să fie gestionate prin utilizarea unor tehnici agroecologice moderne pentru a reduce la minimum efectele negative sociale și de mediu și să se respecte drepturile funciare, drepturile comunităților indigene, precum și drepturile omului și ale lucrătorilor.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 6 g (nou)
(6g)  Practicile de gestionare avansate și sustenabile pot contribui semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF. Ar trebui să se promoveze dezvoltarea unor practici inovatoare și utilizarea de către proprietarii de terenuri a unor practici de gestionare avansate, cum ar fi agricultura de precizie, silvicultura de precizie și agro-digitalizarea. Monitorizarea prin geo-informare și observarea Pământului, precum și partajarea celor mai bune practici sunt potențiale mijloace care pot ajuta statele membre să își atingă țintele și ar trebui, prin urmare, încurajate.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 6 h (nou)
(6h)  Agroecologia facilitează o tranziție de la sistemele alimentare lineare la sisteme circulare care imită ciclurile naturale și care ar putea reduce dioxidul de carbon și amprentele ecologice ale alimentelor și ale agriculturii. Este important să se promoveze agroecologia și agrosilvicultura, dată fiind contribuția acestora la atenuarea schimbărilor climatice.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului11 a stabilit, ca un prim pas, norme de contabilizare aplicabile emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF și, prin aceasta, a contribuit la dezvoltarea de politici în vederea includerii sectorului LULUCF în angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor. Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe actualele norme de contabilizare, cu actualizarea și îmbunătățirea acestora pentru perioada 2021-2030. Acesta ar trebui să prevadă obligațiile statelor membre privind punerea în aplicare a respectivelor norme de contabilizare și obligația de asigurare a faptului că sectorul LULUCF în ansamblu nu va genera emisii nete. Prezentul regulament nu ar trebui să stabilească obligații de contabilizare sau de raportare pentru părți private.
(7)  Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului11 a stabilit, ca un prim pas, norme de contabilizare aplicabile emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF și, prin aceasta, a contribuit la dezvoltarea de politici în vederea includerii sectorului LULUCF în angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor. Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe actualele norme de contabilizare, cu actualizarea și îmbunătățirea acestora pentru perioada 2021-2030. Acesta ar trebui, în orice caz, să prevadă obligațiile statelor membre privind punerea în aplicare a respectivelor norme de contabilizare și obligația de asigurare a faptului că sectorul LULUCF în ansamblu nu va genera emisii nete. Prezentul regulament nu ar trebui să stabilească obligații de contabilizare sau de raportare pentru părți private, inclusiv fermieri și silvicultori, și este necesar ca astfel de obligații să fie evitate de statele membre în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament.
__________________
__________________
11 Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (JO L 165, 18.6.2013, p. 80)
11 Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (JO L 165, 18.6.2013, p. 80)
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Agricultura și exploatarea terenurilor sunt sectoare care au un impact direct și semnificativ asupra biodiversității Uniunii și serviciilor ecosistemice. Din acest motiv, un obiectiv important al politicilor care afectează aceste sectoare este de a asigura coerența cu obiectivele strategiei Uniunii privind biodiversitatea. În plus, există alte politici ale Uniunii care pot încuraja practici care depășesc cerințele legale minime, merg dincolo de standardul de bune practici și contribuie la o veritabilă adaptare la schimbările climatice și atenuare a acestora și la conservarea absorbanților de dioxid de carbon, sub forma furnizării de bunuri publice. Ar trebui să se întreprindă acțiuni pentru punerea în aplicare și sprijinirea activităților legate de abordările de atenuare și adaptare pentru gestionarea integrală și sustenabilă a pădurilor și a terenurilor agricole. În ciuda potențialului său limitat, recunoscut, de reducere a emisiilor non-CO2, agricultura trebuie să își aducă propriul aport corespunzător la atenuarea schimbărilor climatice. Acest lucru poate fi realizat prin încurajarea, printre altele, a îmbunătățirii culturilor în vederea creșterii conținutului de carbon organic din sol. Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că PAC și prezentul regulament sunt coerente.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Zonele umede sunt cele mai eficiente ecosisteme pentru stocarea CO2. Degradarea zonelor umede în Uniune este, prin urmare, nu doar o problemă de biodiversitate, ci și o problemă majoră în materie de climă. În schimb, protejarea și refacerea zonelor umede ar putea atât să contribuie la eforturile de conservare, cât și să reducă emisiile de GES în sectorul LULUCF. Ar trebui să se țină seama, în acest context, și de perfecționarea de către IPCC a Orientărilor din 2006, planificată pentru 2019.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Pentru a stabili conturi exacte ale emisiilor și ale absorbțiilor în conformitate cu Orientările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră („Orientările IPCC”), ar trebui să se utilizeze valorile raportate anual, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013, pentru categoriile de exploatarea terenurilor și transformarea categoriilor de destinație a terenurilor, eficientizându-se astfel metodele utilizate în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto. Terenurile care sunt transformate într-o altă categorie de exploatare ar trebui să fie considerate în tranziție spre categoria respectivă pentru valoarea standard de 20 ani prevăzută în Orientările IPCC.
(8)  Pentru a stabili conturi exacte ale emisiilor și ale absorbțiilor în conformitate cu Orientările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră („Orientările IPCC”), ar trebui să se utilizeze valorile raportate anual, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013, pentru categoriile de exploatarea terenurilor și transformarea categoriilor de destinație a terenurilor, eficientizându-se astfel metodele utilizate în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto. Terenurile care sunt transformate într-o altă categorie de exploatare ar trebui să fie considerate în tranziție spre categoria respectivă pentru valoarea standard de 20 ani prevăzută în Orientările IPCC. Având în vedere poziția Uniunii de lider în domeniul climatic, statele membre ar trebui să deroge de la această valoare implicită doar pentru terenurile împădurite și numai în circumstanțe foarte limitate, justificate în temeiul Orientărilor IPCC. Posibilitatea de derogare ține seama de circumstanțele naturale și ecologice divergente dintre statele membre și, deci, de caracteristicile diferite ale terenurilor lor împădurite.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Emisiile și absorbțiile din terenuri forestiere depind de o serie de circumstanțe naturale, de structura pe categorii de vârstă, precum și de practicile de gestionare actuale și trecute. Utilizarea unui an de referință nu ar putea să reflecte factorii respectivi și impacturile ciclice care rezultă în urma acestora asupra emisiilor și absorbțiilor sau a variațiilor interanuale ale emisiilor și absorbțiilor. Normele relevante privind contabilizarea ar trebui, în schimb, să prevadă utilizarea unor niveluri de referință pentru a exclude efectele caracteristicilor naturale și specifice fiecărei țări. În lipsa unei examinări la nivel internațional în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto, ar trebui să se instituie o procedură de examinare pentru asigurarea transparenței și îmbunătățirea calității procesului de contabilizare din această categorie.
(9)  Emisiile și absorbțiile din terenuri forestiere depind de o serie de circumstanțe naturale, de structura pe categorii de vârstă, precum și de practicile de gestionare actuale și trecute, care diferă substanțial de la un stat membru la altul. Utilizarea unui an de referință nu ar putea să reflecte factorii respectivi și impacturile ciclice care rezultă în urma acestora asupra emisiilor și absorbțiilor sau a variațiilor interanuale ale emisiilor și absorbțiilor. Normele relevante privind contabilizarea ar trebui, în schimb, să prevadă utilizarea unor niveluri de referință pentru a aborda efectele caracteristicilor naturale și specifice fiecărei țări, cum ar fi incapacitatea de a gestiona pădurile în Croația, din cauza ocupării teritoriului acesteia, a războiului croat de independență, precum și a circumstanțelor din timpul războiului și de după război. Normele relevante privind contabilizarea ar trebui, de asemenea, să prevadă coerența și cerințele referitoare la gestionarea sustenabilă a pădurilor prevăzute de Forest Europe (Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa). În lipsa unei examinări la nivel internațional în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto, ar trebui să se instituie o procedură transparentă pentru ca statele membre să îmbunătățească posibilitatea auditării și calitatea procesului de contabilizare din această categorie.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Emisiile provenite din lemnul recoltat în sectorul LULUCF au potențialul de a înlocui emisiile din cadrul ETS și al sectoarelor în care eforturile sunt partajate, iar prezentul regulament le poate evidenția și totodată contabiliza.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  În cazul în care Comisia alegefie asistată de o echipă de expertiză, în conformitate cu Decizia Comisiei C(2016)3301 în procesul de examinare a planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național, aceasta ar trebui să se bazeze pe bunele practici care rezultă din evaluările experților și pe și experiența acestora în temeiul CCONUSC, inclusiv în ceea ce privește participarea experților naționali și recomandările, și să aleagă un număr suficient de experți din statele membre.
(10)  Pentru revizuirea planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național, ar trebuise creeze o echipă de expertiză, în conformitate cu Decizia Comisiei C(2016)3301. Echipa de expertiză ar trebui să se bazeze pe bunele practici care rezultă din evaluările experților și pe experiența acestora în temeiul CCONUSC, inclusiv în ceea ce privește participarea experților naționali și recomandările, și ar trebui se aleagă un număr suficient de experți din statele membre. Echipa de expertiză ar trebui să consulte Comitetul forestier permanent instituit prin Decizia 89/367/CEE a Consiliului, precum și părțile interesate și societatea civilă cu privire la revizuirea planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Utilizarea sustenabilă sporită a produselor lemnoase recoltate poate contribui în mod semnificativ la limitarea emisiilor și la intensificarea eliminării gazelor cu efect de seră din atmosferă. Normele de contabilizare ar trebui să asigure faptul că statele membre înregistrează cu precizie în conturi variațiile survenite în rezerva de produse lemnoase recoltate la momentul producerii acestora, pentru a furniza stimulente pentru utilizarea mai intensă a produselor lemnoase recoltate cu cicluri de viață îndelungate. Comisia ar trebui să ofere îndrumări cu privire la aspecte metodologice legate de contabilizarea produselor lemnoase recoltate.
(12)  Utilizarea sustenabilă sporită a produselor lemnoase recoltate poate contribui în mod semnificativ la limitarea emisiilor prin efectul de substituție (luându-se în calcul intensitatea energetică și de eliberare a CO2 din alte sectoare: de exemplu, producerea cimentului este responsabilă de circa 8 % din emisiile globale de CO2) și la intensificarea eliminării gazelor cu efect de seră din atmosferă. Normele de contabilizare ar trebui să asigure faptul că statele membre înregistrează cu precizie în conturi variațiile survenite în rezerva de produse lemnoase recoltate la momentul producerii acestora, pentru a recunoaște și stimula utilizarea mai eficace a produselor lemnoase recoltate care au cicluri de viață îndelungate, în locul utilizării produselor lemnoase recoltate pentru producerea de energie. În scopul promovării în continuare și al includerii efectului pozitiv de substituție, Comisia ar trebui, prin intermediul unui act delegat, să includă mai multe produse în calculul produselor lemnoase recoltate. Comisia ar trebui să ofere îndrumări cu privire la aspecte metodologice legate de contabilizarea produselor lemnoase recoltate.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Perturbările naturale, cum sunt incendiile forestiere, infestările cu insecte și agenți patogeni, condițiile meteorologice extreme și perturbațiile geologice, care nu pot fi controlate și nu sunt influențate material de un stat membru, pot cauza, în mod temporar, emisii de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF sau pot provoca inversarea absorbțiilor anterioare. Deoarece inversarea poate fi cauzată și de deciziile administrative, cum ar fi deciziile privind recoltarea sau plantarea de arbori, prezentul regulament ar trebui să garanteze că inversarea absorbțiilor determinată de activitatea umană se reflectă întotdeauna cu acuratețe în conturile LULUCF. În plus, prezentul regulament ar trebui să ofere statelor membre o posibilitate limitată de a exclude din conturile lor LULUCF emisiile generate ca urmare a unor perturbări pe care nu le pot controla. Cu toate acestea, modul în care statele membre aplică dispozițiile respective nu ar trebui să ducă la o contabilizare incompletă nejustificată.
(13)  Perturbările naturale, cum sunt incendiile forestiere, infestările cu insecte și agenți patogeni, condițiile meteorologice extreme și perturbațiile geologice, care nu pot fi controlate și nu sunt influențate material de un stat membru, pot cauza, în mod temporar, emisii de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF sau pot provoca inversarea absorbțiilor anterioare. Deoarece inversarea poate fi cauzată și de deciziile administrative, cum ar fi deciziile privind recoltarea sau plantarea de arbori, prezentul regulament ar trebui să garanteze că inversarea absorbțiilor determinată de activitatea umană se reflectă întotdeauna cu acuratețe în conturile LULUCF. Statele membre ar trebui să fie încurajate să investească în acțiuni preventive, cum ar fi practicile de gestionare sustenabilă, pentru a reduce riscurile asociate cu perturbările naturale, evitând astfel impacturile negative asupra funcției pădurilor de absorbant de carbon. În plus, prezentul regulament ar trebui să ofere statelor membre o posibilitate limitată de a exclude din conturile lor LULUCF emisiile generate ca urmare a unor perturbări pe care nu le pot controla. Cu toate acestea, modul în care statele membre aplică dispozițiile respective nu ar trebui să ducă la o contabilizare incompletă nejustificată.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  În funcție de preferințele naționale, statele membre ar trebui să poată alege politici naționale adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor lor în sectorul LULUCF, inclusiv să aibă posibilitatea de a compensa emisiile provenite de la o categorie de terenuri prin absorbții din altă categorie de terenuri. De asemenea, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a cumula absorbțiile nete în perioada 2021-2030. Schimburile comerciale între statele membre ar trebui să fie în continuare o opțiune suplimentară care să contribuie la realizarea conformității. În baza practicii adoptate în cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto, ar trebui să existe totodată posibilitatea ca statul membru să se folosească de cazurile de depășire a obiectivelor în temeiul Regulamentului [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice, pentru a-și asigura conformitatea cu angajamentele sale în temeiul prezentului regulament.
(14)  În funcție de preferințele naționale, statele membre ar trebui să poată alege politici naționale adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor lor în sectorul LULUCF, inclusiv să aibă posibilitatea de a compensa emisiile provenite de la o categorie de terenuri prin absorbții din altă categorie de terenuri. De asemenea, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a cumula absorbțiile nete în perioada 2021-2030. Schimburile comerciale între statele membre ar trebui să fie în continuare o opțiune suplimentară care să contribuie la realizarea conformității. În baza practicii adoptate în cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto, ar trebui să existe totodată posibilitatea ca statul membru să se folosească de cazurile de depășire a obiectivelor în temeiul Regulamentului [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice, pentru a-și asigura conformitatea cu angajamentele sale în temeiul prezentului regulament, fără a se compromite nivelul global de ambiție al obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată utiliza o cantitate de până la 280 de milioane de tone de absorbții nete totale rezultate din categoriile de contabilizare combinate: terenuri despădurite, terenuri împădurite, terenuri cultivate gestionate, pajiști gestionate, zone umede gestionate, după caz, și, sub rezerva actului delegat ce va fi adoptat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) [2017/... ] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, terenuri forestiere gestionate, în vederea asigurării conformității lor cu angajamentele pe care și le-au asumat în temeiul Regulamentului (UE) [2017/... ].
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  În vederea asigurării unei raportări și verificări eficace, transparente și eficiente din punct de vedere al costurilor a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea conformității cu angajamentele asumate de statele membre, cerințele de raportare ar trebui să fie incluse în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prin prezentul regulament, iar verificările de conformitate în temeiul prezentului regulament ar trebui să țină seama de aceste rapoarte. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 ar trebui modificat în consecință. Aceste dispoziții pot fi în continuare eficientizate pentru a lua în considerare orice modificări relevante în ceea ce privește guvernanța integrată a uniunii energetice pentru care se prevede o propunere până la sfârșitul anului 2016 în programul de lucru al Comisiei.
(15)  În vederea asigurării unei raportări și verificări eficace, transparente și eficiente din punct de vedere al costurilor a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea conformității cu angajamentele asumate de statele membre, cerințele de raportare ar trebui să fie incluse în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prin prezentul regulament, iar verificările de conformitate în temeiul prezentului regulament ar trebui să țină seama de aceste rapoarte. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 ar trebui modificat în consecință. Aceste dispoziții pot fi în continuare eficientizate pentru a lua în considerare orice modificări relevante în ceea ce privește propunerea de regulament privind guvernanța uniunii energetice prezentată de către Comisie la 30 noiembrie 2016.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   În temeiul CCONUSC, Uniunea și statele sale membre sunt obligate să elaboreze, să actualizeze periodic, să publice și să pună la dispoziția Conferinței părților inventare naționale ale emisiilor antropice de la surse și ale eliminării de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră, utilizând metodologii comparabile convenite în cadrul Conferinței părților. Inventarele gazelor cu efect de seră sunt esențiale pentru a monitoriza punerea în aplicare a dimensiunii de decarbonizare și pentru a evalua respectarea legislației în domeniul climei. Obligațiile statelor membre de a compila și de a administra inventare naționale sunt stabilite în propunerea Comisiei de regulament privind guvernanța uniunii energetice.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Pentru a facilita colectarea datelor și îmbunătățirea metodologiei, exploatarea terenurilor ar trebui inventariată și raportată recurgându-se la localizarea geografică a fiecărui teren, corespunzător sistemelor de colectare a datelor la nivel național și european. Programele și studiile existente ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor LUCAS și Programul european de observare a Pământului Copernicus pentru colectarea datelor, sunt valorificate la maxim. Gestionarea datelor, inclusiv partajarea acestora în scopul reutilizării pentru raportare și al diseminării, ar trebui să fie în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană.
(17)  Pentru a facilita colectarea datelor și îmbunătățirea metodologiei, exploatarea terenurilor ar trebui inventariată și raportată în mod expres, recurgându-se la localizarea geografică a fiecărui teren, corespunzător sistemelor de colectare a datelor la nivel național și european. Programele și studiile existente ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor LUCAS, Programul european de observare a Pământului Copernicus, în special prin Sentinel-2, pentru colectarea datelor și sistemele europene de navigare prin satelit Galileo și EGNOS, care pot fi utilizate în sprijinul supravegherii exploatării terenurilor, sunt valorificate la maxim. Gestionarea datelor, inclusiv partajarea acestora în scopul reutilizării pentru raportare și al diseminării, ar trebui să fie în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Pentru a asigura o contabilizare corespunzătoare a tranzacțiilor realizate în temeiul prezentului regulament, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate și monitorizarea de conformitate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea tehnică a definițiilor, a valorile, a listelor gazelor cu efect de seră și ale rezervoarelor de carbon, actualizarea nivelurilor de referință, contabilizarea tranzacțiilor și revizuirea metodologiei și a cerințelor în materie de informare. Aceste măsuri țin cont de dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii. Dispozițiile necesare ar trebui să fie cuprinse într-un instrument juridic unic care că combine dispozițiile de contabilizare în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Regulamentul (UE) nr. 525/2013, Regulamentul [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și cu prezentul regulament. Este deosebit de important ca, pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod specific, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.
(18)  Pentru a asigura o contabilizare corespunzătoare a tranzacțiilor realizate în temeiul prezentului regulament, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate și monitorizarea de conformitate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea tehnică a definițiilor, a valorilor, a listelor gazelor cu efect de seră și ale rezervoarelor de carbon, actualizarea nivelurilor de referință, contabilizarea tranzacțiilor, revizuirea metodologiei pe baza celor mai recent adoptate orientări IPCC, inclusiv Orientările IPCC suplimentare din 2013 privind zonele umede pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră, și a orientărilor CCONUSC, precum și cerințele în materie de informare. Aceste măsuri țin cont de dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii. Dispozițiile necesare ar trebui să fie cuprinse într-un instrument juridic unic care că combine dispozițiile de contabilizare în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Regulamentul (UE) nr. 525/2013, Regulamentul (UE) nr. .../... privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și cu prezentul regulament. Este deosebit de important ca, pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod specific, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Prezentul regulament ar trebui să fie examinat începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblul său. Această examinare se poate baza, de asemenea, pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris.
(19)  În termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, Comisia ar trebui să publice o comunicare în care evaluează coerența actelor legislative ale Uniunii în domeniul climei și energiei cu obiectivele Acordului de la Paris. Prezentul regulament ar trebui să fie examinat începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblul său. Această examinare se poate baza, de asemenea, pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 a (nou)
Prezentul regulament nu stabilește obligații de contabilizare sau de raportare pentru părțile private, inclusiv fermieri și silvicultori.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 b (nou)
Prezentul regulament contribuie la realizarea de către Uniune a obiectivelor din cadrul Acordului de la Paris.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera ea (nouă)
(ea)  începând din 2026, zone umede gestionate: terenuri declarate ca zone umede care rămân zone umede și așezări, alte terenuri transformate în zone umede și zone umede transformate în așezări și alte tipuri de terenuri.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2
2.  Un stat membru poate alege să includă zonele umede gestionate, definite ca terenuri declarate ca zone umede care rămân zone umede și așezări, alte terenuri transformate în zone umede și zone umede transformate în așezări și alte tipuri de terenuri, în sfera de aplicare a angajamentelor sale asumate în temeiul articolului 4. În cazul în care un stat membru alege să facă acest lucru, aceasta contabilizează emisiile și absorbțiile provenite din zonele umede gestionate în conformitate cu prezentul regulament.
2.  În perioada 2021-2025, un stat membru poate alege să includă zonele umede gestionate în sfera de aplicare a angajamentelor sale asumate în temeiul articolului 4. În cazul în care un stat membru alege să facă acest lucru, aceasta contabilizează emisiile și absorbțiile provenite din zonele umede gestionate în conformitate cu prezentul regulament.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera fa (nouă)
(fa)  „nivel de referință pentru păduri” înseamnă o estimare a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021-2025 și 2026-2030;
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 a (nou)
Pentru perioada de după 2030, statele membre depun eforturi pentru a-și mări absorbțiile, astfel încât ele să depășească emisiile. Comisia propune un cadru pentru țintele de după 2030 care să includă astfel de absorbții sporite, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Uniunii și cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu precizie emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre asigură acuratețea, caracterul complet, coerența, comparabilitatea și transparența conturilor lor, precum și a altor date prevăzute în prezentul regulament. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).
1.  Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu precizie emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 în concordanță cu orientările privind raportarea adoptate de organismele instituite prin CCONUSC sau prin Acordul de la Paris pentru perioada 2021-2030. Statele membre asigură acuratețea, caracterul complet, coerența, comparabilitatea și transparența conturilor lor, precum și a altor date prevăzute în prezentul regulament. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 4
4.  Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon în cazul în care rezervorul de carbon nu este o sursă, cu excepția biomasei de suprafață și a produselor lemnoase recoltate de pe terenuri forestiere gestionate.
4.  Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon în cazul în care rezervorul de carbon nu este o sursă, cu excepția biomasei de suprafață, a lemnului mort (lemn mort aflat deasupra solului și lemn mort îngropat) pe terenurile forestiere gestionate și a produselor lemnoase recoltate de pe terenuri forestiere gestionate.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Prin derogare de la cerința de a aplica valoarea implicită stabilită la articolul 5 alineatul (3), un stat membru poate trece terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri din categoria acestor terenuri care sunt transformate în terenuri forestiere, în categoria terenurilor forestiere care rămân terenuri forestiere după 30 ani de la data transformării.
2.  Prin derogare de la cerința de a aplica valoarea implicită stabilită la articolul 5 alineatul (3), un stat membru poate trece terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri din categoria acestor terenuri care sunt transformate în terenuri forestiere, în categoria terenurilor forestiere care rămân terenuri forestiere după 30 ani de la data transformării, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător pe baza Orientărilor IPCC.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Acțiunile de împădurire care se desfășoară în perioada 2017-2030 în zonele umede, inclusiv în turbării, în rețeaua Natura 2000 și în habitatele enumerate în anexa I la Directiva 92/43/CEE, în special formațiuni de pajiști naturale și seminaturale, turbării înalte, mlaștini și turbării joase și alte zone umede, inclusiv turbării, în conformitate cu normele de contabilizare brut-net aplicate, nu trebuie să apară în contabilizarea națională a statului membru. Aceste zone sunt contabilizate pentru absorbții sau emisii, numai dacă este cazul, în categoria terenurilor împădurite, după trecerea acestora la terenuri forestiere gestionate în conformitate cu articolul 5 alineatul (3).
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 3
3.  În cazul în care un stat membru alege să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentului său în conformitate cu articolul 2, statul comunică această alegere Comisiei până la data de 31 decembrie 2020 pentru perioada 2021-2025 și până la data de 31 decembrie 2025 pentru perioada 2026-2030.
3.  În cazul în care un stat membru alege să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentului său în conformitate cu articolul 2 în timpul perioadei 2021-2025, statul comunică această alegere Comisiei până la data de 31 decembrie 2020.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 4
4.  Statele membre care au ales să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor în conformitate cu articolul 2 contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și/sau 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință 2005 - 2007.
4.  Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2026-2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință 2005-2007.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
Statele membre care au ales să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor în conformitate cu articolul 2 în timpul perioadei 2021-2025 contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioada 2021-2025, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință 2005-2007.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 4 a (nou)
4a.  În timpul perioadei 2021-2025, statele membre care nu au ales să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor în conformitate cu articolul 2 raportează totuși Comisiei emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.  Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului lor de referință pentru păduri. Nivelul de referință pentru păduri reprezintă o estimare a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030.
1.  Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului lor de referință pentru păduri.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) este negativ în raport cu nivelul său de referință pentru păduri, un stat membru include în conturile sale privind terenurile forestiere gestionate totalul absorbțiilor nete care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 % din emisiile generate în statul membru respectiv în anul sau perioada sa de referință, conform celor specificate în anexa III, înmulțit cu cinci.
2.  Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) este negativ în raport cu nivelul său de referință pentru păduri, un stat membru include în conturile sale privind terenurile forestiere gestionate totalul absorbțiilor nete care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 % din emisiile generate în statul membru respectiv în anul sau perioada sa de referință, conform celor specificate în anexa III, înmulțit cu cinci. Statele membre pot adăuga la cifra de 3,5 % suma absorbțiilor nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate care provin din panourile din lemn, cherestea și lemn mort în condițiile stabilite la cel de al doilea, al treilea și al patrulea paragraf de la prezentul alineat.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Absorbțiile nete care provin de la panourile din lemn, astfel cum se menționează la articolul 9 litera (b), și de la cherestea, astfel cum se menționează la articolul 9 litera (c), pot fi contabilizate separat și în plus față de cifra absorbțiilor nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate până la nivelul de 3 % din emisiile statului membru în anul sau perioada de referință, astfel cum se specifică în anexa III, înmulțită cu cinci.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 b (nou)
Absorbțiile nete din categoria rezervorului de carbon de lemn mort pot fi contabilizate separat și în plus față de cifra absorbțiilor nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate până la nivelul de 3 % din emisiile statului membru în anul sau perioada de referință, astfel cum se specifică în anexa III, înmulțit cu cinci.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 c (nou)
Cifra combinată a absorbțiilor nete de 3,5 % de la primul paragraf plus absorbțiile nete pentru conturile privind terenurile forestiere gestionate care provin din panourile din lemn, cherestea și lemn mort nu depășește 7 % din emisiile statului membru în anul sau perioada de referință, astfel cum se specifică în anexa III, înmulțită cu cinci.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 – paragraful 2
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național va conține toate elementele menționate în secțiunea B din anexa IV și va include un nou nivel de referință pentru păduri propus pe baza continuării practicii și a intensității actuale de gestionare a pădurilor, conform evidențelor din perioada 1990-2009 pe tipuri de păduri și clase de vârstă în pădurile naționale, exprimat in tone de echivalent CO2 pe an.
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național va conține toate elementele menționate în secțiunea B din anexa IV și va include un nou nivel de referință pentru păduri pe baza continuării practicii actuale de gestionare a pădurilor în conformitate cu cele mai bune date disponibile indicate între 2000-2012 pe tipuri de păduri și clase de vârstă în pădurile naționale, exprimat în tone de echivalent CO2 pe an.
Creșterea exploatării de către un stat membru, pe baza practicilor de gestionare durabilă a pădurilor și politicilor naționale adoptate până la data prezentării nivelului de referință pentru păduri, respectă următoarele condiții:
(a)  terenurile forestiere gestionate rămân un absorbant de gaze cu efect de seră; și
(b)  mijloacele de menținere sau îmbunătățire a absorbanților și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră până în 2050 sunt prezentate în cadrul unei strategii pe termen lung cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu scopul de a îndeplini obiectivul stabilit la articolul 4.1 din Acordul de la Paris, și anume acela de a realiza un echilibru între emisiile antropice pe tipuri de surse și eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol.
Comisia poate acorda o derogare de la perioada de referință 2000-2012 la depunerea unei cereri motivate de către un stat membru în care se justifică faptul că o astfel de derogare este absolut necesară din motive de disponibilitate a datelor, cum ar fi calendarul inventarelor forestiere.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 – paragraful 2 a (nou)
Prin derogare de la al doilea paragraf, nivelul de referință pentru păduri al Croației poate fi calculat pentru a ține seama de ocuparea unei părți a teritoriului său în perioada 1991-1998 și de efectele războiului și urmările acestuia asupra practicilor de gestionare a pădurilor pe teritoriul său, excluzând totodată impactul politicilor asupra dezvoltării absorbanților forestieri.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 – paragraful 3
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național se publică și se supune consultării publice.
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național se publică, inclusiv pe internet, și se supune consultării publice.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 4
4.  Statele membre demonstrează coerență între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea terenurilor forestiere gestionate. Cel târziu până la sfârșitul perioadei 2021 - 2025 sau 2026 - 2030, un stat membru prezintă Comisiei o corecție tehnică a nivelului său de referință, dacă este cazul, pentru asigurarea coerenței.
4.  Statele membre demonstrează coerență între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea terenurilor forestiere gestionate. Datele utilizate sunt cele mai recente conturi verificate ale condițiilor de utilizare a terenurilor și a condițiilor forestiere. Cel târziu până la sfârșitul perioadei 2021-2025 sau 2026-2030, un stat membru prezintă Comisiei o corecție tehnică a nivelului său de referință, dacă este cazul, pentru asigurarea coerenței, dar și pentru raportarea aporturilor pozitive care sunt rezultatul unei politici de gestionare sustenabilă a pădurilor în vigoare în momentul determinării sale.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 5
5.  Comisia examinează planurile de contabilizare a pădurilor la nivel național și corecțiile tehnice și evaluează măsura în care noile niveluri de referință pentru păduri propuse sau cele corectate au fost stabilite în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4), precum și cu articolul 5 alineatul (1). În măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura conformitatea cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4), precum și cu articolul 5 alineatul (1), Comisia poate să recalculeze noile niveluri de referință propuse pentru păduri sau nivelurile corectate.
5.  O echipă de expertiză, constituită în conformitate cu Decizia C(2016)3301 a Comisiei, care include reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, examinează, în consultare cu Comitetul forestier permanent și cu Grupul de dialog civil pentru păduri și lemnul de plută, planurile de contabilizare a pădurilor la nivel național și corecțiile tehnice și evaluează măsura în care noile niveluri de referință pentru păduri stabilite de statele membre sau cele corectate au fost determinate în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute la prezentul articol alineatele (3) și (4), precum și la articolul 5 alineatul (1). Comisia poate să recalculeze noile niveluri de referință propuse pentru păduri sau nivelurile corectate numai în cazul în care nu au fost respectate principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4) de la prezentul articol, precum și la articolul 5 alineatul (1). Comisia întocmește un raport de sinteză, pe care îl face public.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 5 – paragraful 1 a (nou)
Statele membre furnizează Comisiei toate datele și informațiile solicitate pentru efectuarea examinării și a evaluării menționate la primul paragraf.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 6
6.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14, pentru a modifica anexa II ca urmare a examinării desfășurate în conformitate cu alineatul (5) pentru actualizarea nivelurilor de referință pentru păduri ale statelor membre pe baza planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național sau a corecțiilor tehnice prezentate, precum și pentru refacerea oricăror calcule în contextul examinării. Până la intrarea în vigoare a actului delegat, nivelurile de referință pentru păduri ale statelor membre, astfel cum sunt specificate în anexa II, continuă să se aplice pentru perioada 2021-2025 și/sau 2026-2030.
6.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14, pentru a modifica anexa II ca urmare a examinării și a evaluării desfășurate de echipa de expertiză în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol pentru actualizarea nivelurilor de referință pentru păduri ale statelor membre pe baza planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național sau a corecțiilor tehnice prezentate, precum și pentru refacerea oricăror calcule în contextul examinării.
Până la intrarea în vigoare a actelor delegate, nivelurile de referință pentru păduri ale statelor membre, astfel cum sunt specificate în anexa II, continuă să se aplice pentru perioada 2021-2025 și/sau 2026-2030.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1 a (nou)
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica prezentul regulament prin actualizarea categoriilor de produse lemnoase recoltate cu produse suplimentare care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC și asigurând integritatea ecologică, și prin actualizarea valorilor implicite pentru perioada de înjumătățire specificată în anexa V în scopul adaptării acestora la progresele tehnice.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1
1.  La sfârșitul perioadelor cuprinse între 2021 și 2025 și între 2026 și 2030, statele membre pot exclude din conturile lor, pentru terenuri împădurite și terenuri forestiere gestionate, emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc cu mult nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale („nivelul de fond”) calculate în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.
1.  La sfârșitul perioadelor cuprinse între 2021 și 2025 și între 2026 și 2030, statele membre pot exclude din conturile lor, pentru terenuri forestiere gestionate, emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc cu mult nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale („nivelul de fond”) calculate în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 5 a (nou)
5a.  O evaluare a impactului mecanismului de flexibilitate prevăzut la prezentul articol se include în raportul menționat la articolul 15.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 12 a (nou)
Articolul 12a
În 2027 și în 2032, Comisia prezintă rapoarte privind balanța cumulativă a emisiilor și a absorbțiilor de pe terenurile forestiere gestionate din Uniune, cu referire la emisiile și absorbțiile medii din perioada 1990-2009. Dacă balanța cumulativă este negativă, Comisia elaborează o propunere pentru a compensa și pentru a elimina cantitatea corespunzătoare din nivelul de emisii alocate statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului1a.
__________________
1a Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din ... privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice (JO L ..., ..., p. ...).
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 3, 5, 8, 10 și 13 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare].
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 3, 5, 8, 9, 10 și 13 se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare].
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful -1 (nou)
În termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, Comisia publică o comunicare în care evaluează coerența actelor legislative ale Uniunii în domeniul climei și energiei cu obiectivele Acordului de la Paris.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1
Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului până la 28 februarie 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, la contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, și poate formula propuneri, dacă este cazul.
Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 28 februarie 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani, un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și la obiectivele Acordului de la Paris. Rapoartele sunt însoțite, dacă este cazul, de propuneri legislative.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0262/2017).


Model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe ***I
PDF 324kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (COM(2016)0434 – C8-0247/2016 – 2016/0198(COD))
P8_TA(2017)0340A8-0065/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0434),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0247/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 iunie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0065/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 septembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/1954.)


Soia modificată genetic DAS-68416-4
PDF 290kWORD 58k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D051451 – 2017/2780(RSP))
P8_TA(2017)0341B8-0498/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D051451),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic, în special articolul 7 alineatul (3), articolul 9 alineatul (2), articolul 19 alineatul (3), precum și articolul 21 alineatul (2)(1),

–  având în vedere votul din data de 12 iunie 2017 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care nu a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 26 ianuarie 2017 și publicat la 16 martie 2017(3),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecții împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 25 ianuarie 2011, Dow AgroSciences Europe a prezentat autorității naționale competente din Țările de Jos o cerere pentru introducerea pe piață a produselor alimentare, ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață a produselor care sunt constituite din soia modificată genetic DAS-68416-4 sau care o conțin și care sunt destinate acelorași utilizări ca orice altă soia, în afara consumului uman și animal, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 26 ianuarie 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, aviz publicat ulterior la 16 martie 2017(5);

C.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia ține seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză;

D.  întrucât statele membre au prezentat numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(6); întrucât evaluările cele mai îngrijorătoare au constatat că, de exemplu, cererea actuală și datele evaluării riscului prezentate nu oferă informații suficiente pentru a exclude fără echivoc efectele adverse asupra sănătății animale și umane, că datele furnizate până în prezent de către solicitant nu sunt suficiente pentru a completa evaluarea cererii și că numărul limitat de studii îngreunează efectuarea unei evaluări complete a riscului;

E.  întrucât statele membre au criticat, printre altele: absența studiilor privind efectul pe care soia modificată genetic îl are asupra sănătății umane și animale, fapt ce împiedică finalizarea evaluării riscului de mediu; alegerea și amplasarea terenurilor pentru evaluarea comparativă; faptul că evaluarea riscului toxicologic nu poate fi finalizată deoarece nu a existat niciun test de toxicitate corespunzător cu un material vegetal din soia DAS-68416-4; absența informațiilor cu privire la erbicidele complementare care pot fi utilizate pentru cultura modificată genetic și metaboliții acestora; faptul că evaluarea nutrițională se bazează pe un studiu din domeniu care nu permite formularea unor concluzii științifice și faptul că propunerea solicitantului privind un plan de monitorizare a mediului nu răspunde obiectivelor definite în anexa VII la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic(7);

F.  întrucât soia DAS-68416-4 exprimă proteina ariloxialcanoat dioxigenază-12 (AAD-12), care conferă toleranță la acidul diclorfenoxiacetic 2,4 (2,4-D) și la alte erbicide pe bază de radicali fenoxi; întrucât aceasta exprimă și proteina fosfinotricin acetiltransferază (PAT), care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu;

G.  întrucât cercetări independente ridică semne de întrebare cu privire la riscurile prezentate de substanța activă 2,4-D în ceea ce privește dezvoltarea embrionilor, malformațiile congenitale și tulburările sistemului endocrin(8); întrucât, deși aprobarea substanței active 2,4-D a fost reînnoită în 2015, se așteaptă încă informații din partea solicitantului în ceea ce privește potențialele proprietăți endocrine(9);

H.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar(10) întrucât autorizarea glufosinatului expiră la 31 iulie 2018(11);

I.  întrucât o serie de experți și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu 2,4-diclorofenol, produs din degradarea 2,4-D, care poate fi prezent pe boabele de soia DAS-68416-4 importate; întrucât 2,4-diclorofenol este un perturbator endocrin cunoscut în privința toxicității pentru reproducere;

J.  întrucât, având în vedere faptul că este foarte solubil în grăsimi și uleiuri, este de așteptat ca 2,4-diclorofenol să se acumuleze în uleiul de soia în timpul prelucrării boabelor de soia; întrucât principalul produs pe bază de soia pentru uzul uman este uleiul de soia, care este încorporat, printre multe alte produse, în unele formule pentru sugari(12);

K.  întrucât cantitatea de 2,4-diclorofenol prezentă într-un produs poate fi mai mare decât valoarea reziduurilor 2,4-D; întrucât la nivelul Uniunii nu există o limită maximă de reziduuri (LMR) pentru 2,4-diclorofenol;

L.  întrucât un raport recent al ONU arată că pesticidele sunt responsabile de 200 000 de cazuri estimate de decese prin intoxicare acută pe an, dintre care 99 % au loc în țările în curs de dezvoltare; întrucât Uniunea Europeană a aderat la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), care includ un angajament de a reduce în mod substanțial numărul de decese și boli cauzate de produsele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, apei și a solului până în 2030 (ODD 3, obiectivul 3.9), unul dintre indicatori fiind rata mortalității atribuite intoxicațiilor accidentale(13); întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic tolerante la erbicide duc la o utilizare mai intensă a acestor erbicide decât în cazul culturilor echivalente convenționale(14);

M.  întrucât Uniunea s-a angajat în ceea ce privește coerența politicilor în favoarea dezvoltării care vizează să minimizeze contradicțiile și să creeze sinergii între diferitele politici ale Uniunii, inclusiv în domenii precum comerțul, mediul și agricultura(15), pentru a aduce beneficii țărilor în curs de dezvoltare și a crește eficacitatea cooperării pentru dezvoltare(16);

N.  întrucât autorizarea importului în Uniune de soia DAS-68416-4 va conduce fără îndoială la o creștere a cultivării sale în țări terțe, inclusiv în țări în curs de dezvoltare, și la o creștere corespunzătoare a utilizării erbicidelor pe bază de 2,4-D și glufosinat;

O.  întrucât dezvoltarea culturilor modificate genetic tolerante la diverse erbicide selective se datorează în principal evoluției rapide a rezistenței buruienilor la glifosat în țările care s-au bazat în mare măsură pe culturi modificate genetic;

P.  întrucât în urma votului său din data de 12 iunie 2017, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 15 state membre au votat împotrivă, în timp ce doar 11 state membre, care reprezintă doar 36,57 % din populația Uniunii, au votat pentru, iar două state membre s-au abținut;

Q.  întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a fost nevoită să adopte decizii de autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o normă în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât și președintele Juncker și-a exprimat regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(17);

R.  întrucât Parlamentul a respins la 28 octombrie 2015, în primă lectură(18), propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să propună una nouă;

S.  întrucât, în conformitate cu considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia ar trebui, în măsura posibilului, să acționeze în așa fel încât să evite orice poziție predominantă care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel împotriva oportunității unui act de punere în aplicare, în special cu privire la problemele sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și mediul;

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002(19), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit a fi inadecvată;

5.  solicită Comisiei să nu autorizeze plantele modificat genetic tolerante la erbicide (HT BPF) fără o evaluare completă a reziduurilor de pulverizare cu erbicide complementare și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

6.  solicită Comisiei să nu autorizeze plantele modificat genetic rezistente la o combinație de erbicide, cum este cazul boabelor de soia DAS-68416-4, fără o evaluare completă a efectelor cumulative specifice ale reziduurilor de pulverizare cu o combinație de erbicide complementare și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

7.  invită Comisia să solicite efectuarea unor teste mult mai detaliate referitoare la riscurile de sănătate provocate de evenimentele de transformare cu acumulare de gene cum ar fi DAS-68416-4;

8.  solicită Comisiei să dezvolte strategii în materie de evaluare a riscurilor pentru sănătate și de toxicologie, precum și de control după introducerea pe piață, care să vizeze întregul lanț alimentar și furajer și amestecurile acestora, astfel cum prezente practic în lanțul alimentar și furajer;

9.  invită Comisia să integreze pe deplin evaluarea riscurilor utilizării de erbicide complementare și a reziduurilor acestora în evaluarea riscurilor pentru plantele modificat genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată ca produs alimentar sau hrană pentru animale;

10.  solicită Comisiei să își îndeplinească obligația de coerență a politicilor în favoarea dezvoltării care decurge din articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4719
(4)–––––––––––––– – Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0456).Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0040).Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0039).Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2), (Texte adoptate, P8_TA(2016)0038).Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0271).Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389)Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (P8_TA(2016)0390).Rezoluția Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21 (Texte adoptate, P8_TA(2017)0123).Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119, (BCS-GHØØ5-8) (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).
(5) https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4719
(6) Anexa G — Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului GMO http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2011-00052
(7) JO L 106, 17.4.2001, p. 1.
(8) http://www.pan-europe.info/sites/pan-europe.info/files/public/resources/reports/pane-2014-risks-of-herbicide-2-4-d.pdf
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2033 al Comisiei din 13 noiembrie 2015 de reînnoire a aprobării substanței active 2,4-D în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, precum și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (JO L 298, 14.11.2015, p. 8).
(10) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(11) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32015R0404&from=RO
(12) Documentul de consultare al statului membru, p. 31-32 http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2011-00052
(13) https://sustainabledevelopment.un.org/sdg3
(14) https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00267-015-0589-7
(15) Comunicarea Comisiei din 12 aprilie 2005 intitulată „Coerența politicilor pentru dezvoltare: Accelerarea progreselor în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului” (COM(2005)0134).
(16) https://ec.europa.eu/europeaid/policies/policy-coherence-development_en
(17) A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii (Strasbourg, 15 iulie 2014) și discursul privind starea Uniunii în 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(18) Texte adoptate, P8_TA(2015)0379.
(19) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.


Importurile de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară din Fukushima
PDF 341kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/6 al Comisiei în ceea ce privește hrana pentru animale și produsele alimentare supuse unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima (D051561/01 – 2017/2837(RSP))
P8_TA(2017)0342B8-0502/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul de punere în aplicare al Comisiei de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/6 al Comisiei în ceea ce privește hrana pentru animale și produsele alimentare supuse unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima (D051561/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare(1), în special articolul 53 alineatul (1) litera (b) punctul (ii),

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

Observații generale

A.  întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/6 prevede în prezent că loturile de mai multe produse alimentare, inclusiv ciuperci, pești și produse pescărești, orez și soia, originare sau expediate din orice parte din Japonia, trebuie însoțite de o declarație valabilă din partea autorităților japoneze care atestă că produsele respectă limitele maxime de contaminare în vigoare în Japonia [articolul 5 alineatele (1) și (2)]; întrucât proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei (denumit în continuare „proiectul de propunere”) impune acum doar ca o listă limitată de alimente și furaje din douăsprezece prefecturi, enumerate în anexa II, să fie însoțite de o astfel de declarație; întrucât proiectul de propunere elimină, de asemenea, o serie de categorii de produse alimentare și furaje din anexa II;

B.  întrucât, în mod similar, în conformitate cu articolul 10 din proiectul de propunere, controalele oficiale, și anume verificarea documentelor pentru toate transporturile, precum și verificările identității și verificările fizice prin sondaj, inclusiv analizele de laborator pentru detectarea prezenței cesiului-134 și cesiului-137, ar urma de acum să fie cerute numai pentru produsele alimentare și furajele enumerate în anexa II; întrucât proiectul de propunere menține o frecvență redusă a controalelor la import (considerentul 12);

C.  întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/6, o dată modificat în forma propusă de Comisie, nu le va mai cere statelor membre să informeze Comisia o dată la trei luni prin intermediul Sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje (RASFF) cu privire la toate rezultatele analizelor;

D.  întrucât proiectul de propunere menține neschimbat textul actual al anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/6, care stabilește nivelurile maxime permise astfel cum sunt prevăzute în legea japoneză pentru diferite categorii de produse alimentare și furaje(3); întrucât verificarea conformității cu limitele maxime pentru categoriile de produse alimentare și furaje din anexa I nu este obligatorie în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/6, nici în temeiul proiectului de propunere de modificare a acestuia, nici sub formă de documentație furnizată de autoritățile japoneze, nici prin controale sau verificarea de eșantioane la frontierele UE; întrucât, prin urmare, nu există nicio garanție că acele alimente și furaje se vor încadra în limitele maxime admise de contaminare radioactivă;

E.  întrucât proiectul de propunere se bazează pe datele furnizate de autoritățile japoneze pentru 2014, 2015 și 2016 (mai mult de 132 000 de date privind radioactivitatea în furaje și în alimente, altele decât carnea de vită, și peste 527 000 de date privind radioactivitatea în sectorul cărnii de vită); întrucât, chiar dacă modificările din proiectul de propunere se bazează pe o analiză detaliată a datelor menționate anterior, în text nu sunt prezentate nici această analiză, nici un link către datele brute;

F.  întrucât, prin urmare, este foarte dificil să se verifice dacă măsurile propuse sunt suficiente pentru a proteja sănătatea cetățenilor Uniunii;

G.  întrucât, totuși, chiar fără analiza pe care Comisia și-a întemeiat propunerea, există suficiente motive pentru a considera că această propunere ar putea duce la o creștere a expunerii la alimente contaminate radioactiv, cu un impact corespunzător asupra sănătății umane;

H.  întrucât președintele Tokyo Electric Power Company (TEPCO) a solicitat oficial guvernului japonez permisiunea de a deversa în Oceanul Pacific aproape un milion de tone de apă cu un grad foarte ridicat de radioactivitate, care a fost utilizată pentru răcirea reactoarelor distruse ale centralei nucleare; întrucât acest lucru ar putea avea, în cazul în care este autorizat, un impact negativ grav asupra nivelurilor de siguranță alimentară a produselor piscicole recoltate în largul coastelor Japoniei;

Observații specifice cu privire la anexa II

I.  întrucât toate prefecturile din Japonia care figurează în prezent în anexa II (Fukushima, Miyagi, Akita, Yamagata, Nagano, Gunma, Ibaraki, Tochigi, Chiba, Iwate, Yamanashi, Shizuoka și Niigata) sunt expuse la precipitații radioactive în urma accidentului nuclear care a avut loc la centrala nucleară de la Fukushima în 2011;

J.  întrucât, fără justificare, proiectul de propunere elimină din anexa II orezul și produse derivate din orez din prefectura Fukushima; întrucât acest lucru înseamnă că nu va mai exista nicio cerință să se preleveze probe și să se analizeze produsele respective la intrarea în Uniune, nici vreo obligație din partea autorităților japoneze să ateste conformitatea lor cu nivelurile maxime admise de contaminare radioactivă; întrucât unul dintre produsele derivate din orez scoase din anexa II este un orez utilizat în alimentele pentru bebeluși și copii mici(4); întrucât, pentru grupurile respective, având în vedere vulnerabilitatea lor deosebită la expunerea la radiații, nici un nivel de contaminare nu ar fi acceptabil; întrucât în temeiul Acordului de liber schimb Japonia-UE exporturile de orez din Japonia ar putea crește; întrucât, din moment ce ordinele de evacuare au fost de curând revocate, este probabil să se reia cultivarea orezului în orezăriile contaminate;

K.  întrucât, deși considerentul 7 din proiectul de propunere afirmă că numai orezul și produsele derivate originare din prefectura Fukushima vor fi eliminate din anexa II, anexa II mai este, de asemenea, modificată astfel încât să permită acum, fără controale, prelevare de probe sau analize, importarea în Uniune a șapte specii de pește (inclusiv ton roșu de Atlantic și ton roșu de Pacific și macrou), precum și a crustaceelor și moluștelor capturate sau recoltate în apele de lângă Fukushima;

L.  întrucât, potrivit propunerii, șapte specii de pește (inclusiv ton roșu de Atlantic și ton roșu de Pacific și macrou), crustacee (precum homarii și creveții) și moluște (precum scoicile și midiile) vor fi, de asemenea, eliminate din anexa II pentru alte șase prefecturi, și anume Miyagi, Iwate, Gunma, Ibaraki, Chiba și Tochigi; întrucât nu se dă nicio justificare sau explicație pentru această reducere a controalelor și nu s-a oferit nicio explicație privind motivul pentru care, de exemplu, aceste specii sunt considerate acum ca fiind suficient de sigure pentru a fi importate în Uniune fără controale, în timp ce altele nu;

M.  întrucât, în temeiul propunerii, anexa II nu va mai acoperi niciun produs originar din prefectura Akita (în prezent, cuprinde cinci produse din Akita: ciuperci, Aralia, muguri de bambus, feriga regală japoneză și koshiabura (o plantă sălbatică comestibilă) și toate produsele derivate din acestea); întrucât nu se dă nicio justificare sau explicație pentru această reducere a controalelor;

N.  întrucât în anexa II nu mai figurează Aralia, bambusul și feriga regală japoneză provenite din Yamagata; întrucât nu se dă nicio justificare sau explicație pentru această reducere a controalelor;

O.  întrucât în anexa II nu mai figurează feriga regală japoneză, ferigile și spata-dracului din cinci prefecturi: Iwate, Gunma, Ibaraki, Chiba și Tochigi; întrucât nu se dă nicio justificare sau explicație pentru această reducere a controalelor;

P.  întrucât în anexa II nu s-au adăugat decât „peștele și produsele din pește” din prefectura Nagano; întrucât nu se oferă nicio justificare pentru această înăsprire a controalelor; întrucât în decembrie 2011 au fost eliminate controalele sistematice pentru această prefectură; întrucât în martie 2014 anumite plante sălbatice comestibile au fost reintroduse în anexa II;

Observații specifice cu privire la anexa I

Q.  întrucât proiectul de propunere menține neschimbat textul actual al anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/6, care stabilește nivelurile maxime permise astfel cum sunt prevăzute în legea japoneză; întrucât verificarea conformității cu limitele maxime pentru categoriile de produse alimentare și furaje din anexa I nu este obligatorie în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/6, nici în temeiul proiectului de propunere de modificare a acestuia, nici sub formă de documentație furnizată de autoritățile japoneze, nici prin controale sau verificarea de eșantioane la frontierele UE; întrucât, prin urmare, nu există nicio garanție că acele alimente și furaje nu depășesc limitele maxime admise de contaminare radioactivă;

R.  întrucât de la 1 aprilie 2012 limitele maxime în vigoare în Japonia și, prin urmare, cele stipulate în anexa I, nu au fost revizuite în jos; întrucât aceste limite ar trebui reduse, în special în privința alimentelor pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi laptele și hrana pentru sugari și bebeluși;

S.  întrucât, la șase ani de la dezastru, este foarte discutabil dacă Uniunea ar trebui să permită în lanțul său alimentar (chiar și în teorie – având în vedere că nu există nicio obligație juridică de a efectua controale la frontierele Uniunii) produse cu următoarele niveluri maxime de cesiu-134 și cesiu-137: 50Bq/kg în cazul alimentelor destinate sugarilor și bebelușilor (precum formulele de început, formulele de continuare și alimentele pentru bebeluși), precum și în cazul laptelui și al băuturilor pe bază de lapte, 10 Bq/kg în cazul apei minerale, băuturilor similare și ceaiului obținut din frunze nefermentate, și 100 Bq/kg pentru toate celelalte alimente;

1.  consideră că proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

2.  consideră că proiectul de regulament de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 178/2002, de asigurare a unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a mediului și a intereselor consumatorilor;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de regulament de punere în aplicare și să prezinte comisiei parlamentare un nou proiect până cel mai târziu la sfârșitul lui 2017;

4.  îi solicită Comisiei, printre altele, atunci când își redactează noua propunere:

   să se asigure că toate produsele alimentare și furajele importate din Japonia în Uniune, inclusiv categoriile înscrise în anexa I, sunt supuse controalelor și verificărilor;
   să revizuiască în jos limitele maxime din anexa I; precum și
   să țină seama de recenta anulare a ordinelor de evacuare în prefecturile afectate și să se asigure că ea nu are niciun impact negativ semnificativ asupra nivelurilor de contaminare radioactivă a alimentelor și a furajelor importate în Uniune;

5.  invită Comisia, până când își redactează noua propunere, să introducă măsuri de urgență, așa cum se cere la articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, pentru a asigura cel mai înalt nivel posibil de protecție a sănătății umane;

6.  roagă Comisia să pună imediat la dispoziția publicului, inclusiv prin Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje al Uniunii, analiza pe care și-a întemeiat proiectul de propunere, precum și detalii privind sistemul de control pus în aplicare de autoritățile japoneze, cu justificări în raport cu relevanța și eficacitatea acestuia;

7.  îi cere Comisiei să prezinte o imagine actualizată a situației radiologice din Japonia din 2011 încoace, precum și statistici cuprinzătoare pentru perioada 2011‑2017 ale substanțelor radioactive eliberate atât în atmosferă, cât și în Oceanul Pacific de la centrala electrică nucleară de la Fukushima, astfel încât să se poată efectua o analiză temeinică a siguranței alimentelor;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) „Alimente pentru sugari și copii mici”, „Lapte și băuturi pe bază de lapte”, „Apă minerală și băuturi similare și ceai obținut din infuzia frunzelor nefermentate” și „Alte alimente”, precum și hrană pentru bovine, cabaline, porcine, păsări domestice și pește.
(4) Încadrate la codul NC 1901.


Proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017: resursele bugetare ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; schemele de personal ale ACER și SESAR2
PDF 256kWORD 49k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la poziția Consiliului cu privire la proiectul de buget rectificativ al Uniunii Europene nr. 3/2017 pentru exercițiul financiar 2017 privind creșterea resurselor bugetare ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în vederea continuării reducerii șomajului în Uniunea Europeană și actualizarea schemei de personal a agenției descentralizate ACER și a schemei de personal a întreprinderii comune SESAR2 (11812/2017– C8-0303/2017 – 2017/2078(BUD))
P8_TA(2017)0343A8-0282/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, adoptat definitiv la 1 decembrie 2016(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Raportul special nr. 5/2017 al Curții de Conturi Europene intitulat „Șomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația? O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017, adoptat de Comisie la 30 mai 2017 (COM(2017)0288),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017, adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2017 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi (11812/2017 – C8-0303/2017),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0282/2017),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017 se referă la punerea la dispoziție a 500 de milioane EUR sub formă de credite de angajament suplimentare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), astfel cum au convenit Parlamentul European și Consiliul în acordul lor privind bugetul pe 2017, precum și la o modificare a schemei de personal a agenției descentralizate ACER și a întreprinderii comune SESAR2, fără a antrena nicio modificare a bugetului global sau a numărului total de posturi;

B.  întrucât Parlamentul European și Consiliul au invitat Comisia să propună în 2017 un buget rectificativ în scopul de a oferi 500 de milioane EUR pentru YEI în 2017, finanțate din marja globală pentru angajamente, de îndată ce ajustarea tehnică prevăzută la articolul 6 din Regulamentul privind CFM va fi adoptată;

C.  întrucât, în urma adoptării ajustării tehnice, Comisia propune, prin urmare, modificarea bugetului Uniunii pentru exercițiul financiar 2017 și majorarea alocării pentru articolul 04 02 64 „Inițiativa Locuri de muncă pentru tineri”;

D.  întrucât, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM), Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra unui supliment de 1,2 miliarde EUR pentru YEI pentru perioada 2017-2020, iar Parlamentul European a subliniat în declarația sa legată de revizuirea CFM la jumătatea perioadei că această limită este de natură politică, fără efecte juridice;

E.  întrucât, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, Comisia a subliniat, la rândul său, în declarația sa că ar trebui să se aibă în vedere creșterea fondurilor alocate YEI peste suma de 1,2 miliarde EUR convenite, prin utilizarea marjelor disponibile în cadrul marjei globale pentru angajamente, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul privind CFM;

F.  întrucât cerința exercițiului de reclasificare din 2017 este necesară atât pentru agenția descentralizată ACER, cât și pentru întreprinderea comună SESAR2,

1.  subliniază ca o chestiune prioritară necesitatea de a spori și mai mult angajamentul financiar al Uniunii în lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor prin finanțare suplimentară pentru YEI;

2.  regretă faptul că, din cauza blocajului și a aprobării cu întârziere de către Consiliu a revizuirii CFM la jumătatea perioadei, s-a întârziat modificarea bugetului Uniunii pentru 2017 în sensul majorării sumelor pentru YEI, astfel cum s-a convenit în cadrul procedurii bugetare anuale pentru 2017;

3.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017 prezentat de Comisie;

4.  face apel la Comisie și la statele membre să asigure o reprogramare rapidă a programelor operaționale relevante, pentru a garanta că întregul pachet suplimentar de 500 de milioane EUR alocat YEI este angajat integral și cu eficiență până la sfârșitul anului 2017; în plus, invită statele membre să efectueze evaluări ale deficitului de finanțare și analize de piață înainte de instituirea sistemelor, în vederea optimizării beneficiilor YEI;

5.  ia act de modificările schemelor de personal ale agenției descentralizate ACER și întreprinderii comune SESAR2; observă că aceste modificări nu afectează numărul total de posturi și că acestea pot fi finanțate în cadrul bugetului anual al organismelor pentru anul în curs; este de acord că reclasificarea postului AD15 pentru întreprinderea comună SESAR2 se realizează ad personam și va expira la sfârșitul mandatului actualului director executiv;

6.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 3/2017 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 28.2.2017.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.


Exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC
PDF 378kWORD 63k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC (2017/2029(INI))
P8_TA(2017)0344A8-0264/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere principiile consacrate în articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special promovarea democrației și a statului de drept și menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale,

–  având în vedere Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar(1) (denumită în continuare „Poziția comună”),

–  având în vedere cel de al 17-lea(2) și cel de al 18-lea(3) Raport anual elaborat în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Poziția comună,

–  având în vedere Decizia 2015/2309/PESC a Consiliului din 10 decembrie 2015 privind promovarea controlului eficace al exporturilor de arme(4) și Decizia 2017/915/PESC a Consiliului din 29 mai 2017 privind activitățile Uniunii de informare în sprijinul punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme(5),

–  având în vedere Lista comună actualizată a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, adoptată de Consiliu la 6 martie 2017(6),

–  având în vedere Ghidul de utilizare a Poziției comune a Consiliului de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar,

–  având în vedere Cadrul strategic al UE și Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, din 25 iunie 2012, și punctul 11 litera (e) din acesta, precum și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2015-2019) din 20 iulie 2015 și punctul 21 litera (d) din acest,

–  având în vedere Tratatul privind comerțul cu arme (TCA) adoptat de Adunarea Generală a ONU la 2 aprilie 2013(7) și intrat în vigoare la 24 decembrie 2014;

–  având în vedere Decizia 2013/768/PESC a Consiliului din 16 decembrie 2013 privind activitățile UE de susținere a punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme, în cadrul Strategiei europene de securitate(8),

–  având în vedere Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității(9),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(10), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 599/2014 din 16 aprilie 2014, precum și o listă de produse și tehnologii cu dublă utilizare în anexa I (denumit în continuare „Regulamentul privind dubla utilizare”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/2134 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 noiembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante(11),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare pe această temă, în special cea din 17 decembrie 2015 referitoare la punerea în aplicare a poziției comune(12), cea din 25 februarie 2016 referitoare la situația umanitară din Yemen(13), cea din 14 decembrie 2016 referitoare la Raportul anual 2015 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(14), precum și cea din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la societățile de securitate private(16),

–  având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0264/2017),

A.  întrucât dreptul inerent la autoapărare individuală sau colectivă este prevăzut la articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite;

B.  întrucât cele mai recente date(17) arată că transferurile internaționale de arme majore au atins în 2012-2016 cel mai mare volum pentru orice interval de cinci ani de după sfârșitul Războiului Rece și au fost cu 8,4 % mai mari decât cifrele pentru perioada 2007-2011;

C.  întrucât exporturile și transferurile de arme afectează securitatea umană, drepturile omului, democrația, buna guvernanță și dezvoltarea socioeconomică; întrucât exporturile de arme contribuie, de asemenea, la înrăutățirea situațiilor care obligă oamenii să fugă din țările lor; întrucât acest lucru necesită un sistem de control al armelor strict, transparent, eficient, precum și acceptat și definit de comun acord;

D.  întrucât cele mai recente cifre(18) arată că exporturile din UE28 s-au ridicat la 26 % din totalul la nivel mondial în perioada 2012-2016, ceea ce face ca UE28 să fie, în mod colectiv, cel mai mare furnizor de arme la nivel mondial după SUA (33 %) și înaintea Rusiei (23 %); întrucât, potrivit celui mai recent raport al Grupului de lucru pentru exportul de arme convenționale (COARM), țările din UE au primit în 2014 licențe de export de arme în valoare totală de 94,40 de miliarde de euro;

E.  întrucât cele mai recente cifre(19) arată că exporturile de arme către Orientul Mijlociu au crescut cu 86 % și au reprezentat 29 % din importurile la nivel mondial în 2012-2016;

F.  întrucât cele mai recente date oficiale la nivelul UE indică faptul că Orientul Mijlociu a fost cea mai importantă regiune în care UE28 a exportat arme în 2015, cu un total de 78,8 miliarde EUR în licențele de export de armament autorizate;

G.  întrucât o serie de transferuri de arme din statele membre ale UE către țări instabile și regiuni expuse crizelor au fost folosite în conflicte armate sau pentru represiuni interne; întrucât unele dintre aceste transferuri au ajuns în mâinile unor grupări teroriste, de exemplu în Siria și Irak; întrucât, în unele cazuri, armele exportate către anumite țări, de exemplu, Arabia Saudită, au fost utilizate în conflicte cum este cel din Yemen; întrucât aceste exporturi încalcă în mod clar Poziția comună privind exporturile de arme, subliniind, astfel, necesitatea unei transparențe sporite și a unui control mai riguros;

H.  întrucât nu există niciun sistem standardizat de verificare și raportare care să indice dacă și în ce măsură exporturile statelor membre individuale încalcă cele opt criterii, și nici mecanisme de sancționare în cazul în care un stat membru realizează exporturi incompatibile în mod evident cu cele opt criterii;

I.  întrucât anchetele realizate de Centrul Internațional de Conversie de la Bonn (BICC) au arătat, de exemplu, că numai în Germania, în 2015, au fost emise 4 256 de licențe de export de arme pentru exporturi către 83 de țări care au fost considerate problematice în raport cu Poziția comună privind exporturile de arme(20);

J.  întrucât mediul de securitate la nivel mondial și regional s-a schimbat radical, în special în vecinătatea sudică și estică a Uniunii, iar acest lucru reliefează nevoia urgentă de a îmbunătăți și de a face mai sigure metodologiile de producere de informații pentru evaluările de risc pentru acordarea licențelor de export;

K.  întrucât unele state membre au semnat recent cu țări nedemocratice din Orientul Mijlociu și Africa de Nord acorduri strategice privind cooperarea militară, care includ transferuri semnificative de tehnologie militară de înaltă calitate;

L.  întrucât, în temeiul Tratatului de la Lisabona, eradicarea sărăciei este obiectivul principal al politicii UE pentru dezvoltare și întrucât una dintre prioritățile acțiunii externe a UE este consolidarea unei lumi mai stabile și mai prospere; întrucât furnizarea de arme către țările aflate în conflict, pe lângă faptul că facilitează comiterea de acte violente la o scară mai mare, are un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare ale acestor țări;

M.  întrucât peisajul industriei de apărare în Europa reprezintă un sector de o importanță majoră și, în același timp, este caracterizat de supracapacitate, suprapunere și fragmentare, ceea ce acționează ca o barieră în calea competitivității industriei de apărare și a dus la extinderea politicilor de export;

N.  întrucât Rezoluția Parlamentului European din 25 februarie 2016 referitoare la situația umanitară din Yemen a invitat Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintă a Comisiei să lanseze o inițiativă care să impună Arabiei Saudite un embargo al UE asupra armelor;

O.  întrucât situația din Yemen s-a deteriorat și mai mult, inclusiv din cauza acțiunilor militare desfășurate de coaliția condusă de Arabia Saudită; întrucât unele state membre au încetat să furnizeze arme Arabiei Saudite din cauza acțiunilor sale în Yemen, în timp ce altele au continuat să furnizeze tehnologie militară, contrar criteriilor 2, 4, 6, 7 și 8;

P.  întrucât Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2016 referitoare la Raportul anual pe 2015 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință a subliniat că drepturile omului ar trebui să reprezinte o prioritate și a invitat statele membre să convină asupra adoptării unei politici de export mai moderne, mai flexibile și bazate pe drepturile omului, mai ales față de țările cunoscute pentru actele lor de represiune internă violentă și pentru încălcările drepturilor omului;

Q.  întrucât Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene ar trebui să servească la îmbunătățirea coerenței politicilor privind controlul exporturilor de arme,

1.  remarcă faptul că statele au dreptul legitim de a achiziționa tehnologie militară pentru propria apărare; subliniază că menținerea industriei de apărare face parte din apărarea proprie a statelor membre și din apărarea colectivă a UE; reamintește că una dintre motivațiile care stau la baza stabilirii poziției comune a fost aceea de a preveni folosirea armelor europene împotriva forțelor armate ale statelor membre, precum și de a preveni încălcările drepturilor omului și prelungirea conflictelor armate; reamintește că Poziția comună reprezintă un cadru juridic obligatoriu, care stabilește cerințele minime pe care statele membre trebuie să le aplice în domeniul controlului exporturilor de arme și că include obligația de a analiza cererile de acordare a licențelor de export plecând de la toate cele opt criterii enumerate în poziție;

2.  observă că dezvoltarea echipamentului de apărare este un instrument important pentru industria apărării și că o bază industrială și tehnologică de apărare europeană care urmează să fie dezvoltată ar trebui să servească drept instrument pentru a garanta securitatea și apărarea statelor membre și a cetățenilor Uniunii și a contribui la implementarea politicii externe și de securitate comune (PESC) și, în special, a politicii de securitate și apărare comune (PSAC); face apel la statele membre să depășească actuala lipsă de eficiență a cheltuielilor cu apărarea cauzată de suprapunere, fragmentare și lipsa interoperabilității și să își propună ca UE să devină un furnizor de securitate și printr-un control mai bun al exporturilor de arme; reiterează faptul că articolul 10 din Poziția comună prevede că considerațiile privind interesele economice, comerciale și industriale ale statelor membre nu trebuie să afecteze aplicarea celor opt criterii de reglementare a exporturilor de arme;

3.  observă, totuși, că uneori tehnologia militară ajunge la destinații și la utilizatori finali care nu îndeplinesc criteriile din Poziția comună; este preocupat de faptul că proliferarea sistemelor de armament în timpul războiului și în situații marcate de tensiuni politice semnificative poate afecta în mod disproporționat civilii; este alarmat de cursele pentru înarmare de la nivel mondial și de abordările militare în vederea soluționării conflictelor și tulburărilor politice; subliniază că conflictele ar trebui rezolvate cu prioritate prin mijloace diplomatice;

4.  îndeamnă statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să îmbunătățească în mod semnificativ uniformitatea aplicării Poziției comune, pentru a consolida securitatea civililor care suferă în urma conflictelor și a încălcărilor drepturilor omului în țările terțe, securitatea Uniunii și a cetățenilor săi, precum și să creeze condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE; subliniază, în această privință, că aplicarea uniformă a Poziției comune este esențială pentru credibilitatea UE ca actor mondial care se bazează pe valori;

5.  încurajează țările aflate în procesul de obținere a statutului de candidat sau țărilor care doresc să se angajeze în alt mod pe calea aderării la UE să aplice dispozițiile Poziției comune; salută faptul că Albania, Bosnia și Herțegovina, Canada, Georgia, Islanda, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Norvegia au aderat la criteriile și principiile Poziției comune și urmăresc astfel, de asemenea, o aliniere aprofundată la PESC și PSAC; îndeamnă statele membre să coopereze îndeaproape cu țările terțe care au aderat în mod oficial la criteriile Poziției comune, în special cu scopul de a îmbunătăți schimbul de informații și de a asigura o mai mare transparență în acordarea licențelor; solicită, de asemenea, SEAE să încurajeze în special țările europene să se alinieze la Poziția comună pentru a asigura un spațiu european mai extins și mai sigur;

6.  îndeamnă statele membre și SEAE să coopereze îndeaproape pentru a preveni riscurile pe care le implică deturnările și depozitarea de arme, precum traficul ilegal de arme și contrabanda; subliniază riscul ca armele exportate către țări terțe să fie reintroduse în UE tocmai prin contrabandă și trafic de arme;

7.  remarcă gradul ridicat de responsabilitate al Uniunii în ceea ce privește riscul la adresa securității care rezultă din absența unui sprijin și a unui angajament mai puternic din partea UE în ceea ce privește dezafectarea numeroaselor stocuri de arme care există încă în Bosnia și Herțegovina, Albania sau Ucraina;

8.  consideră că metodologia de evaluare a riscurilor pentru acordarea de licențe de export ar trebui să conțină principiul precauției și că statele membre, în plus față de evaluarea pentru a vedea dacă tehnologia militară specifică ar putea fi folosită pentru represiune internă sau în alte scopuri nedorite (abordare funcțională) ar trebui, de asemenea, să evalueze riscurile pe baza situației generale în țara de destinație (abordare bazată pe principii);

9.  observă că, în contextul Brexitului, ar fi important ca Regatul Unit să rămână sub incidența Poziției comune și să aplice dispozițiile operative ale acesteia, la fel cum procedează alte țări terțe europene;

10.  solicită statelor membre și SEAE să elaboreze o strategie specifică pentru a proteja în mod oficial persoanele care denunță practicile desfășurate de organizații și societăți din industria de armament, care contravin criteriilor și principiilor Poziției comune;

11.  subliniază importanța coerenței între toate regimurile de control al exporturilor din Uniune, în special în ceea ce privește interpretarea criteriilor de control; reiterează, de asemenea, importanța coerenței dintre controlul exporturilor și alte instrumente de politică externă, precum și instrumentele comerciale, cum ar fi sistemul generalizat de preferințe tarifare și Regulamentul privind minereurile din zone de conflict;

12.  reiterează efectele negative pe care exportul necontrolat de tehnologii de supraveghere cibernetică practicat de întreprinderile din UE le poate avea asupra securității infrastructurii digitale a UE și asupra drepturilor omului; subliniază, în această privință, importanța unei actualizări rapide, eficiente și cuprinzătoare a Regulamentului UE privind produsele cu dublă utilizare și invită Consiliul să adopte un calendar ambițios în această chestiune;

13.  subliniază importanța limitării efective a exporturilor de arme către societățile de securitate private ca utilizatori finali, precum și că orice astfel de licență ar trebui acordată numai în cazul în care, după efectuarea unor verificări temeinice, se stabilește că societatea privată de securitate în cauză nu a fost implicată în încălcări ale drepturilor omului; subliniază că trebuie instituite mecanisme de asumare a răspunderii pentru a se asigura utilizarea responsabilă a armamentului de către societățile de securitate private;

Implementarea criteriilor din Poziția comună

14.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 1 a fost invocat de 81 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 109 ori în 2015;

15.  invită din nou VP/ÎR să lanseze o inițiativă menită să impună un embargo al UE asupra armelor împotriva țărilor care sunt acuzate de încălcări grave ale dreptului umanitar internațional, în special în ceea ce privește atacarea deliberată a infrastructurilor civile; subliniază încă o dată că autorizarea în continuare a vânzărilor de arme către aceste țări constituie o încălcare a Poziției comune;

16.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 2 a fost invocat de 72 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 89 ori în 2015; regretă faptul că datele indică lipsa unei abordări comune cu privire la situația din Siria, Irak și mai ales Yemen; încurajează statele membre și SEAE să se angajeze într-o dezbatere privind extinderea criteriului 2 astfel încât să includă indicatori vizând guvernarea democratică, deoarece astfel de criterii de evaluare ar putea contribui la stabilirea unor garanții suplimentare împotriva consecințelor negative neprevăzute ale exporturilor; consideră, în plus, că o abordare mai principială a evaluării riscurilor s-ar concentra pe respectarea generală a dreptului umanitar internațional și a drepturilor omului de către beneficiar;

17.  consideră că exporturile către Arabia Saudită nu respectă cel puțin criteriul 2 privind implicarea țării în încălcări grave ale dreptului umanitar, astfel cum au fost stabilite de autoritățile competente ale ONU; își reiterează apelul din 26 februarie 2016 privind necesitatea urgentă de a impune un embargo asupra armelor împotriva Arabiei Saudite;

18.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 3 a fost invocat de 99 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 139 ori în 2015; subliniază că, în contextul criteriului 3, trebuie evaluate recentele transferuri de arme de către statele membre către actorii nestatali, inclusiv furnizarea de asistență tehnică și instruire, având în vedere Acțiunea comună 2002/589/CFSP din 2002 privind contribuția Uniunii Europene la combaterea acumulării și proliferării destabilizatoare a armelor ușoare și de calibru mic (SALW);

19.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 4 a fost invocat de 57 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 85 ori în 2015; regretă faptul că tehnologia militară exportată de statele membre este utilizată în conflictul din Yemen; îndeamnă statele membre să respecte în mod constant Poziția comună pe baza unei evaluări profunde a riscurilor pe termen lung;

20.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 5 a fost invocat de 7 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 16 ori în 2015; reamintește că acest criteriu vizează interesele de securitate ale statelor membre și ale țărilor aliate, recunoscând, totodată, că aceste interese nu pot afecta aplicarea criteriilor privind drepturile omului și pacea, securitatea și stabilitatea în regiune;

21.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 6 a fost invocat de 6 ori pentru respingerea cererilor în 2014, iar în 2015 nu s-a raportat nicio respingere; își exprimă preocuparea în legătură cu rapoartele de deturnare a exporturilor de armament ale statelor membre către actorii nestatali, inclusiv către grupări teroriste, și avertizează că aceste arme ar putea fi folosite împotriva populației civile, în interiorul și în afara teritoriului UE; reamintește importanța unui control mai strict al armelor în vederea îndeplinirii angajamentelor internaționale privind lupta împotriva terorismului și a crimei organizate;

22.  își exprimă preocuparea cu privire la eventualele deturnări ale exporturilor destinate Arabiei Saudite și Qatarului către actori nestatali înarmați din Siria care comit încălcări grave ale legislației în domeniul drepturilor omului și ale dreptului umanitar și solicită COARM să rezolve urgent această chestiune; recunoaște că majoritatea armelor aflate în mâinile insurgenților și grupurilor teroriste au provenit din surse non-europene;

23.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 7 a fost invocat de 117 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 149 ori în 2015; își exprimă preocuparea, printre altele, față de presupusele deturnări ale exporturilor de arme de tip SALW din țările europene către anumite destinații din care aceste exporturi au fost deviate pentru a înarma actori nestatali și alți utilizatori finali care nu respectă Poziția comună, în țări precum Siria, Irak, Yemen și Sudanul de Sud; subliniază nevoia urgentă de a pune la baza evaluării riscurilor de deturnare mai multe elemente decât simpla acceptare a angajamentelor asumate de un stat beneficiar în certificatul de utilizator final; subliniază necesitatea unor mecanisme eficiente de control după expediere pentru a asigura că armele nu sunt reexportate către utilizatori finali neautorizați; subliniază rolul potențial pe care SEAE l-ar putea juca în sprijinirea eforturilor statelor membre în acest domeniu;

24.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 8 a fost invocat o singură dată pentru respingerea cererilor în 2014, iar în 2015 nu s-a raportat nicio o respingere; recunoaște că o mai bună aplicare a criteriului 8 ar constitui o contribuție decisivă la obiectivele coerenței politicilor în favoarea dezvoltării ale UE și la obiectivele de dezvoltare (ODD), în special obiectivul nr. 16.4; invită statele membre și SEAE să actualizeze Ghidul de utilizare a Poziției comune a Consiliului 2008/944/PESC în această privință și să se concentreze asupra posibilelor daune asupra dezvoltării provocate de utilizarea armelor;

25.  solicită statelor membre și SEAE să adauge un criteriu nou la Poziția comună pentru a se asigura că, la acordarea licențelor, riscul de corupție în ceea ce privește exporturile este luat în considerare în mod corespunzător;

Stimularea schimbului de informații între statele membre

26.  invită statele membre și SEAE să îmbunătățească uniformitatea în aplicarea Poziției comune și să consolideze mecanismele care permit schimbul de informații prin punerea la dispoziție a unor informații mai bune din punct de vedere calitativ și cantitativ pentru evaluarea riscurilor licențelor de export, pe baza unei digitalizări sigure și la scară largă a sistemului actual, după cum urmează:

   (a) oferind sistematic și în timp util mai multe informații despre licențele de export și exporturile efective, inclusiv despre utilizatorii finali care prezintă motive de îngrijorare, cazurile de deviere, certificatele de utilizator final care sunt falsificate sau care prezintă motive de suspiciune, precum și despre brokeri sau companii de transport asupra cărora planează suspiciuni, în conformitate cu legislația națională;
   (b) menținând o listă a entităților și persoanelor condamnate pentru încălcarea legislației privind exportul de arme, a cazurilor identificate de deturnare și a persoanelor care sunt cunoscute sau suspectate că ar fi implicate în comerțului ilegal cu arme sau în activități care reprezintă o amenințare pentru securitatea internațională și națională;
   (c) comunicând cele mai bune practici adoptate pentru aplicarea celor opt criterii;
   (d) transformând Ghidul de utilizare actual într-o resursă online interactivă;
   (e) transformând raportul anual al UE într-o bază de date accesibile online, până la sfârșitul anului 2018, cu noul format ce urmează să fie aplicat datelor din 2016;
   (f) încurajând proceduri clare și bine stabilite de colaborare între forțele de ordine și autoritățile de frontieră, bazate pe schimbul de informații, în scopul de a consolida cooperarea în materie de securitate și de a eradica fenomenul traficului ilicit de arme, care constituie un element de risc pentru securitatea UE și a cetățenilor săi;

27.  salută intenția COARM de a implica mai sistematic SEAE atunci când pregătește discuțiile despre situația din țările de destinație și despre posibilii utilizatori finali; insistă asupra importanței unor consultări regulate cu Grupul de lucru pentru drepturile omului (COHOM) în acest proces;

28.  remarcă faptul că schimbul efectiv de informații și cooperarea necesită, de asemenea, reuniuni ale personalului responsabil pentru politici, acordarea de licențe și aplicarea legii și încurajează asigurarea de resurse suficiente în acest scop; consideră că un factor esențial pentru consolidarea punerii în aplicare a Poziției comune este extinderea capacităților relevante ale statelor membre; solicită statelor membre și SEAE să crească numărul personalului care lucrează în domenii legate de export, atât la nivel național, cât și la nivelul UE; încurajează crearea de fonduri UE care să fie utilizate pentru consolidarea capacităților în rândul autorităților de acordare a licențelor și de aplicare a legii în statele membre;

29.  subliniază că trebuie elaborată o abordare pentru soluționarea situațiilor în care statele membre interpretează diferit criteriul 8 din Poziția comună pentru exporturile de produse care sunt, în esență, asemănătoare pentru destinații și utilizatori finali similari, pentru a menține condiții de concurență echitabile și credibilitatea UE în străinătate; consideră că este, de asemenea, timpul să se ia în considerare un rol mai puternic al instituțiilor UE în procesul de acordare a licențelor la nivelul statelor membre, în special în astfel de situații; solicită statelor membre să sprijine, în acest sens, crearea unei autorități europene de control al armelor sub auspiciile VP/ÎR; consideră că statelor membre care intenționează să acorde o licență care a fost respinsă de un alt stat membru sau alte state membre ar trebui să li se adreseze un aviz;

30.  subliniază necesitatea urgentă de a consolida rolul delegațiilor UE în sprijinirea statelor membre și a SEAE în ceea ce privește evaluările riscurilor legate de acordarea licențelor de export și punerea în aplicare a controalelor utilizatorilor finali, a controalelor ulterioare expedierii și a inspecțiilor la fața locului;

31.  îndeamnă statele membre să introducă o dispoziție în Poziția comună pentru a se asigura faptul că un embargo al UE împotriva unei țări terțe ar revoca în mod automat licențele deja acordate pentru produsele care fac obiectul embargoului;

32.  îndeamnă toate statele membre să sprijine în continuare țările din afara UE în elaborarea, actualizarea și punerea în aplicare, după caz, a măsurilor legislative și administrative menite să garanteze un sistem de control al exporturilor de armament și tehnologie militară;

Consolidarea respectării obligațiilor de raportare

33.  consideră regretabilă publicarea cu foarte mare întârziere a celui de al 17-lea raport anual al UE, care s-a făcut la cel puțin 17 luni după ce au fost emise licențele sau au avut loc exporturile; regretă, de asemenea, că cel de al 18-lea raport anual al UE a fost făcut public de abia în martie 2017;

34.  critică încălcările celor opt criterii de către statele membre; consideră că ar trebui promovată o aplicare uniformă și consecventă a celor opt criterii; remarcă lipsa unor dispoziții privind sancțiunile pentru statele membre care nu respectă cele opt criterii de acordare a licențelor și recomandă statelor membre să adopte dispoziții pentru realizarea de controale independente; consideră că este timpul să se lanseze un proces care să conducă la un mecanism de sancționare a statelor membre care nu respectă Poziția comună;

35.  reamintește că, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Poziția comună, toate statele membre au obligația de a raporta despre exporturile de arme și solicită tuturor statelor membre să își respecte obligațiile; regretă că pentru cel de-al 17-lea raport anual al UE doar 21 de state membre au oferit informații complete, prezentând date dezagregate privind licențele și exportul efectiv, iar pentru al 18-lea raport, numai 20 de state membre au oferit informații complete; invită toate statele membre, inclusiv principalele trei state membre exportatoare de arme, Franța, Germania și Regatul Unit, care nu au prezentat informații complete, să furnizeze date complete cu privire la exporturile lor trecute în vederea întocmirii următorului raport anual;

36.  solicită garantarea unei proceduri de raportare și depunere mai standardizate și oportune, prin stabilirea unui termen-limită strict pentru prezentarea datelor cel târziu în luna ianuarie din anul următor anului în care au avut loc exporturile, precum și prin stabilirea unei date fixe de publicare nu mai târziu de luna februarie a anului care urmează anului în care s-au făcut exporturile;

37.  consideră că Poziția comună ar trebui să fie completată cu o listă actualizată în permanență și accesibilă publicului, însoțită de justificări cuprinzătoare, care să indice în ce măsură exporturile către anumite țări destinatare sunt sau nu în conformitate cu cele opt criterii;

38.  consideră necesară crearea unui sistem standardizat de verificare și raportare, care să indice dacă și în ce măsură exporturile statelor membre ale Uniunii Europene încalcă cele opt criterii;

39.  îndeamnă toate statele membre să își respecte pe deplin obligațiile de raportare prevăzute în Poziția comună; subliniază că, pentru înțelegerea modului în care sunt aplicate cele opt criterii, sunt esențiale date de calitate privind livrările efective; invită statele membre și SEAE să analizeze modul în care se pot utiliza datele generate de autoritățile vamale, inclusiv prin crearea unor coduri vamale specifice pentru bunurile militare;

40.  recunoaște că toate statele membre ale UE sunt semnatare ale Tratatului privind comerțul cu arme (TCA); solicită universalizarea TCA și o mai mare concentrare asupra țărilor care nu sunt semnatare, inclusiv asupra Rusiei și Chinei; salută totodată eforturile de informare referitoare la TCA și sprijină punerea sa efectivă în aplicare;

Modernizarea instrumentelor conexe

41.  cere revizuirea Listei comune cuprinzând produsele militare și a listelor anexate Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare, astfel încât să se asigure acoperirea integrală a tuturor sistemelor fără pilot; reamintește Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate, în special punctul 2 litera (c) care a solicitat ca dronele înarmate să fie incluse în regimurile aplicabile de control al armelor;

42.  încurajează statele membre să efectueze o examinare mai detaliată a producției sub licență de către țările terțe și să asigure garanții mai solide împotriva utilizărilor nedorite; solicită aplicarea strictă a Poziției comune în ceea ce privește producția sub licență în țările terțe; încurajează statele membre să ia în considerare atitudinea și statutul țării terțe în ceea ce privește TCA atunci când decid cu privire la transferurile care ar crește capacitatea de export și/sau de producție a țării respective în ceea ce privește echipamentele militare;

43.  constată că punerea în aplicare a Directivei 2009/43/CE de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității ar trebui să fie în concordanță cu punerea în aplicare a Poziției comune, inclusiv în ceea ce privește piesele de schimb și componentele; remarcă faptul că Poziția comună nu prevede limitări ale domeniului de aplicare și, astfel, cele opt criterii se aplică și exporturilor în interiorul UE;

44.  este preocupat de provocările din domeniul securității cibernetice, îndeosebi de progresele majore înregistrate în ceea ce privește metodele de piratare utilizate pentru a accesa informațiile și datele autorităților naționale de licențiere; îndeamnă statele membre și Comisia să investească suficiente fonduri în tehnologie și resurse umane pentru a forma angajații în programe și metode specifice din domeniul securității cibernetice, în scopul de a preîntâmpina și a elimina aceste provocări în materie de securitate cibernetică;

Rolul parlamentelor și al opiniei publice

45.  remarcă faptul că nu toate parlamentele naționale din UE examinează deciziile guvernamentale de acordare a licențelor, întocmind, printre altele, rapoarte anuale privind exporturile de arme și, în acest sens, solicită o intensificare generală a monitorizării din partea parlamentelor și a publicului; subliniază că Regulamentul de procedură al Parlamentului European prevede posibilitatea de a oferi răspunsuri periodice la rapoartele anuale ale UE privind exporturile de arme;

46.  salută consultările periodice cu parlamentele naționale, autoritățile naționale de control al exporturilor de arme, asociațiile de resort și societatea civilă drept elemente esențiale ale unei transparențe semnificative; invită COARM, toate statele membre și SEAE să consolideze dialogul cu societatea civilă și consultările cu parlamentele naționale și cu autoritățile naționale de control al exporturilor de arme; încurajează parlamentele naționale, societatea civilă și mediul academic să exercite o monitorizare independentă a comerțului cu arme și invită statele membre și SEAE să sprijine astfel de activități, inclusiv prin mijloace financiare;

o
o   o

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 335, 13.12.2008, p. 99.
(2) JO C 163, 4.5.2016, p. 1.
(3) JO C 153, 16.5.2016, p. 1.
(4) JO L 326, 11.12.2015, p. 56.
(5) JO L 139, 30.5.2017, p. 38.
(6) JO C 97, 28.3.2017, p. 1.
(7) Tratatul privind comerțul cu arme, UN, 13-27217.
(8) JO L 341, 18.12.2013, p.56.
(9) JO L 146, 10.6.2009, p. 1.
(10) JO L 134, 29.5.2009, p. 1.
(11) JO L 338, 13.12.2016, p. 1.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2015)0472.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2016)0066.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2016)0502.
(15) JO C 285, 29.8.2017, p. 110.
(16) Texte adoptate, P8_TA(2017)0289.
(17) „Tendințe în transferurile internaționale de arme”, 2016 (Fișă de informare SIPRI, februarie 2017).
(18) Ibid.
(19) Ibid.
(20) Raportul pe 2016 privind exporturile de arme, Gemeinsame Konferenz Kirche und Entwicklung (GKKE - Conferința comună privind biserica și dezvoltarea), p. 54.


Relațiile politice ale UE cu America Latină
PDF 330kWORD 67k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la relațiile politice ale UE cu America Latină (2017/2027(INI))
P8_TA(2017)0345A8-0268/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special titlul V privind acțiunea externă a UE,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special partea a cincea titlurile I-III și V (politica comercială comună, cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar, precum și acordurile internaționale),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 17 octombrie 2016 privind Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2009, intitulată „Uniunea Europeană și America Latină: Parteneriat între actori globali“ (COM(2009)0495),

–  având în vedere puternicele legături culturale, lingvistice, politice și istorice, stabilite, în parte, ca urmare a migrației intense care au avut loc de-a lungul deceniilor între statele membre ale UE și țările latino-americane și caraibiene;

–  având în vedere raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2015 (chestiuni la nivel de țară și de regiune),

–  având în vedere declarațiile făcute până acum cu ocazia summit-urilor șefilor de stat și de guvern din America Latină și Caraibi și din Uniunea Europeană și, în special, Declarația celui de-al doilea summit UE - Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC), desfășurat la Bruxelles, în perioada 10-11 iunie 2015, cu tema „Modelarea viitorului nostru comun: construirea unor societăți prospere, solidare și durabile pentru cetățenii noștri”, summit la care s-a adoptat declarația politică intitulată „Un parteneriat pentru generația următoare”,

–  având în vedere Declarația de la Forumul Societății civile UE-CELAC din 11 mai 2015 intitulat „Egalitatea, drepturi și participare democratică pentru popoarele din Europa și America Latină și Caraibi”,

–  având în vedere comunicatul comun al primei reuniuni ministeriale inter-summit UE-CELAC, desfășurată la Santo Domingo, Republica Dominicană, între 25 și 26 octombrie 2016;

–  având în vedere declarația adoptată la cel de-al 25-lea summit ibero-american al șefilor de stat și de guvern, desfășurat la Cartagena de Indias (Columbia), între 28 și 29 octombrie 2016, intitulată „Tineret, antreprenoriat și educație“,

–  având în vedere declarația politică cu ocazia celui de-al cincilea summit al șefilor de stat sau de guvern din CELAC, desfășurat la Punta Cana (Republica Dominicană), la 25 ianuarie 2017,

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 ianuarie 2016 referitoare la sprijinirea procesului de pace din Columbia(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale privind Venezuela, în special rezoluțiile din 8 iunie 2016(2) și din 27 aprilie 2017(3) privind situația din Venezuela,

–  având în vedere Rezoluția fără caracter legislativ din 5 iulie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, Europene, a Acordului de dialog politic și de cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2014 referitoare la dispariția a 43 de studenți la pedagogie din Mexic(5),

–  având în vedere rezoluțiile Adunării Parlamentare Euro-Latino (EuroLat), în special rezoluțiile sale din 22 septembrie 2016 privind aspecte comerciale în cadrul negocierilor UE-ALC în curs de desfășurare(6), cea privind combaterea sărăciei în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă(7), cea privind finanțarea partidelor politice în Uniunea Europeană și America Latină(8), cea privind relațiile economice și financiare cu Republica Populară Chineză din perspectiva parteneriatului biregional strategic UE-AC(9), precum și cea din 29 martie 2014 privind femicidul în Uniunea Europeană și America Latină(10),

–  având în vedere recomandarea EuroLat din 22 septembrie 2016 privind migrația, dezvoltarea și criza economică(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la strategia UE în relațiile cu America Latină(12),

–  având în vedere Declarația Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene cu privire la articolul 5 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 233/2014 din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020,

–  având în vedere Convenția 169 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) referitoare la populațiile indigene și tribale, în special articolul 14 privind drepturile de proprietate și posesie ale popoarelor în cauză asupra terenurilor pe care le-au ocupat în mod tradițional,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la rolul UE în promovarea unui parteneriat transatlantic lărgit(13),

–  având în vedere recomandările făcute în Raportul special al Curții de Conturi Europene privind eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu creditele acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale UE,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0268/2017),

A.  întrucât regiunea Americii Latine și Caraibilor (ALC) reprezintă un partener esențial al UE în confruntarea comună a provocărilor globale actuale, cum ar fi eradicarea sărăciei, accesul la apă potabilă, respectarea universală a drepturilor omului, pacea și securitatea, dezvoltarea socioeconomică, lipsa bunei guvernanțe, sustenabilitatea, combaterea schimbărilor climatice, transformarea digitală și gestionarea migrației;

B.  întrucât parteneriatul UE-ALC este bazat pe strânse legături istorice și culturale, schimburi interpersonale ample, fluxuri comerciale și de investiții puternice și în creștere și valori comune, cum ar fi democrația, drepturile omului și statul de drept;

C.  întrucât în cele 33 de țări ALC există realități politice, economice și culturale diverse, care impun abordări diferite într-un cadru coerent și consecvent în contextul acțiunii externe a UE, protejând în același timp întotdeauna valorile UE privind democrația și drepturile omului;

D.  întrucât parteneriatul de lungă durată dintre UE și țările ALC se întemeiază pe legături istorice, culturale, umane și economice, care nu ar trebui considerate ca fiind implicite și ar trebui să fie într-o mai mare măsură orientate orizontal, pe principii și valori comune, inclusiv respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, statul de drept, pacea și securitatea internațională, precum și pe sprijinul comun acordat unui sistem multilateral de guvernanță globală bazat pe norme și dialog;

E.  întrucât UE și țările ALC reprezintă împreună o treime din populația țărilor membre ale Organizației Națiunilor Unite și produc aproximativ 25% din PIB-ul mondial;

F.  întrucât intensificarea dialogului politic și a cooperării privind migrația, schimbările climatice, energia și combaterea criminalității organizate, precum și investițiile în aprofundarea legăturilor socioeconomice prin facilitarea eliberării vizelor, schimburile de studenți și cooperarea în domeniul cercetării constituie priorități ale acțiunii externe a UE cu țările ALC;

G.  întrucât parteneriatul strategic biregional între Uniunea Europeană și America Latină și Caraibi, care a fost lansat în iunie 1999 în vederea consolidării relațiilor dintre cele două regiuni, nu este încă o realizare consolidată;

H.  întrucât regiunea ALC a suferit schimbări semnificative în ultimul deceniu, cum ar fi formarea unei substanțiale clase de mijloc prin reforme economice și politici sociale, o redistribuire mai amplă a bogăției generate în aceste țări, fapt care a permis un acces sporit la educație, la sănătate și la locuințe decente, precum și prin consolidarea generală a democrației, dar, de asemenea, a fost martora sfârșitului super-ciclului mărfurilor, care a expus milioane de persoane riscului de a sărăci din nou;

I.  întrucât, după un deceniu de creștere economică impresionantă, finalul acestui ciclu marcat de prețuri ridicate la materiile prime de care depind majoritatea țărilor din ALC, împreună cu decelerarea economiei Chinei, care în prezent este al doilea partener comercial al acestei regiuni după SUA, a determinat stagnarea sau chiar recesiunea economică în diverse țări din regiune, punând în pericol multe dintre progresele realizate și expunând milioane de persoane riscului de a sărăci din nou;

J.  întrucât în unele țări din America Latină există o cerere mare, din partea opiniei publice, pentru un nivel mai ridicat de democrație, de participare, precum și de politici economice durabile;

K.  întrucât statul de drept reflectat într-un cadru juridic stabil în care se garantează securitatea juridică este esențial pentru atragerea investițiilor necesare pentru a promova redresarea economică;

L.  întrucât respectarea statului de drept și a unui cadru juridic și politic stabil permite celor două regiuni să beneficieze de un mediu cu libertate antreprenorială și sprijin pentru investiții care include garanții pentru principiul securității juridice;

M.  întrucât nivelul ridicat al inflației frânează creșterea și, prin urmare, trebuie să fie abordat fără întârziere; întrucât cursurile de schimb sigure sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a unei țării; întrucât este esențială punerea în aplicare a unei politici industriale care creștere productivitatea, diversifică economia și atrage investiții;

N.  întrucât acordurile de asociere dintre UE și țările ALC contribuie la ameliorarea dialogului politic și comercial și a climatului investițional, deschizând sectorul serviciilor și piețele de achiziții publice și permițând punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură;

O.  întrucât este extrem de important ca America Latină și UE să dezvolte o agendă comună;

P.  întrucât UE a cunoscut schimbări importante în ultimii ani, și anume criza economică, provocările legate de Brexit și criza refugiaților;

Q.  întrucât principalele schimbări geopolitice ce se petrec acum în țările ALC, marcate de prezența din ce în ce mai mare a statelor asiatice care urmăresc parteneriate economice în regiune, impun ca UE să-și consolideze poziția de aliat loial al partenerilor săi din regiunea ALC, nu numai în ceea ce privește schimburile economice, ci și ca partener pentru progresul social și apărarea valorilor comune;

R.  întrucât Acordul global UE-Mexic, Acordul de asociere UE-Chile și Acordul-cadru interregional de cooperare UE-Mercosur au intrat în vigoare în 1997, în 2003 și, respectiv, în 1999; întrucât, datorită importanței acestora pentru UE și țările ALC, negocierile în curs cu privire la actualizarea acestor acorduri necesită un impuls ambițios pentru a obține rezultatele cele mai moderne și mai progresive;

S.  întrucât UE este principala sursă de asistență pentru dezvoltare, așa cum arată Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) 2014 – 2020, principalul investitor și unul dintre principalii parteneri comerciali ai regiunii ALC; întrucât cooperarea europeană este solidă ca urmare a cooperării financiare și triunghiulare;

T.  întrucât Comisia elaborează o nouă agendă pentru dezvoltare în cadrul Agendei 2030; întrucât noțiunea de dezvoltare durabilă trebuie să se aplice și să includă toate țările din America Latină (inclusiv țările cu venituri medii) și întrucât în această nouă abordare trebuie să ia în considerare și alte criterii în afara venitului pe cap de locuitor;

U.  întrucât țările ALC au ocupat în mod sistematic locul al doilea în momentul definirii principalelor priorități ale politicii externe a UE, în pofida evidentelor conexiuni culturale și lingvistice care o leagă din punct de vedere istoric cu țările ALC și a nevoii de a găsi noi aliați, având în vedere pierderea tot mai accentuată a influenței sale geopolitice la nivel mondial;

V.  întrucât regiunea atlantică ca întreg - inclusiv UE, America de Nord, America Centrală, America de Sud și țările de-a lungul coastei africane a Atlanticului de Sud - este foarte importantă, la fel ca necesitatea cooperării între regiunile și țări atlantice, pentru a le permite tuturor să abordeze provocările comune cu care se confruntă această zonă foarte extinsă;

W.  întrucât următoarea conferință ministerială a OMC va avea loc la Buenos Aires, în decembrie 2017 și întrucât delegațiile parlamentare din statele membre se vor reuniuni, de asemenea, în cadrul acestei conferințe;

X.  întrucât punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă asigură accesul universal la informații și protecția libertății de exprimare;

Y.  întrucât cele mai bune 10 țări în ceea ce privește guvernanța energetică și 20 % din rezervele mondiale de petrol sunt în America Latină;

Z.  întrucât două țări din America Latină, Mexic și Brazilia, au fost recunoscute ca parteneri strategici ai UE,

1.  subliniază că parteneriatul biregional UE-ALC se bazează pe principii, valori și interese comune, cum ar fi democrația, drepturile omului, pacea și solidaritatea, statul de drept și o justiție independentă, precum și un angajament de a le susține într-o relație orizontală și a devenit esențial pentru progresul schimburilor și cooperării biregionale; subliniază că, în urma crizei economice, UE și țările ALC se confruntă cu provocări comune în domeniile creșterii economice durabile și combaterii șomajului, transformării digitale, incluziunii sociale și egalității de gen și, în același timp, împărtășesc valori comune;

2.  subliniază că noul scenariu geopolitic consolidează statutul regiunii ALC de prioritate strategică și de oportunitate pentru politica externă a UE, întrucât ambele regiuni au o viziune comună asupra lumii bazată pe multilateralism, dialog, sustenabilitate, statul de drept, respectarea drepturilor omului și societăți deschise și favorabile incluziunii; recunoaște marea și pozitiva diversitate de actori în relațiile dintre UE și țările ALC, inclusiv statele, orașele și entitățile locale, precum și universitățile, societatea civilă, corporațiile și Comitetul Economic și Social European; solicită continuarea coordonării acordurilor, a acțiunilor de cooperare și a contactelor politice la nivel înalt;

3.  consideră că extinderea cooperării politice și economice și crearea de parteneriate mai strânse cu țările ALC joacă un rol esențial la nivel biregional, subregional și bilateral; subliniază necesitatea ca această cooperare să contribuie în mod eficient la consolidarea creșterii economice prin intermediul unor politici de dezvoltare socioeconomică durabilă, asigurând în același timp incluziunea socială, libertățile civile, drepturile omului și reducerea sărăciei; consideră că parteneriatul UE-ALC și acordurile de asociere ar trebui să ia în considerare diferențele economice dintre regiuni și să evite să adâncească asimetriile existente; ia act de faptul că prezența întreprinderilor europene este foarte importantă pentru economiile naționale ale țărilor din America Latină și subliniază că activitățile lor trebuie să fie supuse proceselor de monitorizare și normelor existente;

4.  subliniază importanța summit-urilor UE-CELAC ca instrument al parteneriatului strategic biregional într-un nou cadru de dialog politic; solicită UE și CELAC să consolideze parteneriatul și dialogul politic în cadrul dialogurilor lor tematice și al principalelor inițiative, cum ar fi inițiativa comună privind cercetarea și inovarea, dialogul structurat privind migrația și mecanismul de coordonare și cooperare în materie de droguri și prin conlucrarea în legătură cu interese comune identificate în mod clar pentru a aborda împreună provocările globale majore în domeniile bunei guvernanțe, creșterii economice, coeziunii sociale, culturii, inovării și mediului în forumurile multilaterale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, G20 și OMC;

5.  reiterează angajamentul UE și al ALC de a consolida cooperarea în privința agendei globale și pledează pentru abordarea multilaterală în OMC ca bază a unui sistem comercial deschis, bazat pe norme previzibile, mai favorabile incluziunii, eficiente în ceea ce privește atingerea obiectivelor de reducere a sărăciei și de promovare a dezvoltării durabile, transparente și democratice, cu o dimensiune parlamentară consolidată;

6.  își reiterează sprijinul pentru integrarea regională a regiunii ALC și subliniază că trebuie îmbunătățită coordonarea dintre diferitele sisteme de integrare regională în regiune, respectând, în același timp, diferențele legate de ritmul de integrare; recomandă să se intensifice dialogul, cooperarea și schimbul de bune practici cu CELAC, Mercosur, Comunitatea Andină de Națiuni (CAN), Sistemul de Integrare Central-Americană (SICA) și Alianța Pacificului pentru a îmbunătăți dialogul în domenii de interes comun și pentru a consolida cadrul instituțional; recomandă consolidarea inițiativelor regionale privind dialogul politic, cooperarea și schimbul de bune practici, cum ar fi Uniunea Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), Organizația Statelor Americane (OAS) și Comunitatea Caraibilor (Caricom) pentru a promova democrația în America de Sud; evidențiază importanța stimulării cooperării interparlamentare între UE și ALC, în principal între Parlamentul European și diferitele parlamente regionale, prin schimburi de experiențe politice și instituționale și de cunoștințe; salută dialogul inițiat recent între Mercosur și Alianța Pacificului în vederea unei convergențe treptate și a intensificării consultărilor pe marginea viitoarelor provocări regionale și globale;

7.  subliniază că stabilitatea politică, normele economice și soliditatea instituțională care garantează respectarea statului de drept și a transparenței reprezintă pietrele de temelie ale unui mediu care atrage investiții pe termen lung, prin securitate juridică; subliniază că acest cadru juridic necesită instituții democratice puternice și o planificare economică responsabilă, precum și un efort de consolidare a dialogului politic și a parteneriatelor economice în regiune, precum și cu partenerii externi; reamintește, în acest context, că parteneriatul cu UE are un rol central;

8.  subliniază cât de dinamică este Alianța Pacificului — care include Chile, Columbia, Mexic și Peru — și solicită Vicepreședintelui Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să ia în considerare posibilitatea ca UE să participe la Alianță în calitate de observator, așa cum participă deja o serie de state membre ale UE;

9.  subliniază că provocările globale actuale, inclusiv drepturile omului, pacea, securitatea, combaterea corupției și a impunității, lipsa bunei guvernanțe, dezvoltarea socioeconomică durabilă, eradicarea sărăciei, transformarea digitală, migrația în masă, egalitatea de gen, securitatea cibernetică, criminalitatea organizată și terorismul, traficul de droguri, schimbările climatice, schimbările geopolitice, inegalitățile în interiorul țărilor și între țări, munca la negru și creșterea șomajului oferă noi oportunități și canale de cooperare pentru ca parteneriatul UE-ALC să funcționeze în mod strategic pe baza unei viziuni și a unei agende comune;

10.  subliniază că, chiar și cu o importantă dezvoltare economică, care a dus la scăderea nivelurilor de sărăcie și inegalitate, aceasta din urmă rămâne un obstacol semnificativ în calea dezvoltării regiunii ALC, unde 175 de milioane de oameni trăiesc în sărăcie și excluziune, în special femeile și minorii; subliniază faptul că creșterea economică, dezvoltarea favorabilă incluziunii sociale, distribuirea echitabilă a bogăției și furnizarea universală de servicii publice de bază sunt esențiale pentru abordarea acestei probleme;

11.  reamintește că obiectivul privind eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților economice trebuie să fie abordat prin politici economice, de coeziune socială și de incluziune, creșterea oportunităților de angajare, accesul la educație și subliniază necesitatea de a proteja toți cetățenii și de a mări clasa de mijloc indiferent de efectele ciclurilor economice, de a consolida realizările privind îmbunătățirea condițiilor de viață, inclusiv prin stabilirea unor niveluri minime de protecție socială, și de a respecta valorile democratice și drepturile omului;

12.  subliniază că economiile trebuie integrate în lanțurile valorice globale, pe baza unui model economic circular și trebuie recunoscută importanța încheierii unor acorduri comerciale bilaterale și multilaterale, ca un instrument eficient care poate contribui la abordarea provocărilor globale comune, promovând în același timp locurile de muncă decente și dialogul social, printre altele, ca factori ai dezvoltării durabile; subliniază importanța creării condițiilor care să permită economiilor din ambele regiuni să se diversifice, ceea ce le face mai puțin dependente și vulnerabile la variațiile ciclice mondiale; evidențiază importanța promovării transferului de cunoștințe științifice și tehnologice, a îmbunătățirii capitalului uman și a diversificării locurilor de muncă, pentru aceasta fiind indispensabilă o creștere a investițiilor în educație, formare și competențe;

13.  salută protocolul din 11 noiembrie 2016 referitor la aderarea Ecuadorului la Acordul de liber schimb al UE cu Columbia și Peru, semnat de UE, de statele sale membre, Ecuador, Columbia și Peru; reamintește faptul că acest acord elimină tarifele vamale ridicate și barierele tehnice din calea comerțului, liberalizează piețele de servicii, deschide piețele de achiziții publice și include obligații privind mecanismele rapide și eficiente de soluționare a litigiilor;

14.  atrage atenția asupra faptului că UE este cel mai mare investitor străin în America Latină și cel de al doilea partener comercial ca mărime, creând o relație economică bidirecțională, bazată pe valorile calității, responsabilității sociale, creării de locuri de muncă, transferului de tehnologie și cercetării și inovării;

15.  încurajează continuarea parteneriatelor publice și private pentru promovarea dezvoltării economice, a spiritului antreprenorial, a creșterii economice și a investițiilor străine; subliniază necesitatea combaterii economiei informale, a subdezvoltării și a competitivității scăzute a IMM-urilor; solicită facilitarea și îmbunătățirea mobilității între ambele regiuni, asigurând, în același timp, coerența reciprocă a drepturilor lucrătorilor și îmbunătățind coordonarea sistemelor de securitate socială;

16.  subliniază că trebuie dezvoltate sisteme de impozitare eficiente și sustenabile în ambele regiuni, împreună cu o cultură fiscală corespunzătoare, inclusiv crearea unor birouri generale de contabilitate eficiente, fapt care ar putea să stimuleze creșterea economică și dezvoltarea unor state sociale ce furnizează și asigură bunuri și servicii publice, cum ar fi accesul la educația publică, sănătate, infrastructura protecției sociale și securitate pentru toți cetățenii; declară din nou că paradisurile fiscale și evaziunea fiscală afectează negativ dezvoltarea economică și socială, progresul și prosperitatea și funcționarea corectă a politicilor de redistribuire economică și socială;

17.  subliniază faptul că creșterea economică și schimburile comerciale sunt elemente esențiale pentru realizarea dezvoltării durabile, dar nu sunt suficiente pentru a reduce sărăcia, inegalitățile și excluziunea; solicită politici eficace care să contribuie la reducerea acestora prin creștere diversificată, durabilă și favorabilă incluziunii, cu un accent puternic pe aspectele sociale, sprijinul instituțional și respectarea drepturilor omului;

18.  consideră că realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) trebuie să fie principalul obiectiv al cooperării dintre America Latină și Caraibi (ALC) și UE; solicită Uniunii să stimuleze programe de sprijin bugetar;

19.   sprijină noua agendă de dezvoltare a Comisiei în cadrul Agendei 2030; reamintește că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă ar trebui să fie principalele instrumente de cooperare UE-ALC, inclusiv în toate dimensiunile lor economice, sociale și de dezvoltare sustenabilă, și nu doar din perspectiva eradicării sărăciei; subliniază că UE trebuie să continue să furnizeze asistență oficială pentru dezvoltare tuturor țărilor ALC, inclusiv pentru țările cu venituri medii și mai mari care nu mai îndeplinesc criteriile de cooperare bilaterală pentru dezvoltare în temeiul principiului diferențierii, pe baza unei noi abordări, care să ia în considerare și alte criterii în afara venitului pe cap de locuitor; solicită insistent Comisiei să continue, cu titlu excepțional și în conformitate cu Regulamentul ICD, cooperarea bilaterală cu țările cu venituri medii și cu venituri mai mari pe toată durata valabilității instrumentului de finanțare a cooperării pentru dezvoltare pentru perioada 2014-2020 și după această perioadă, în scopul de a continua sprijinirea eforturilor acestor țări în confruntarea cu provocările actuale;

20.  solicită o mai bună coordonare între politicile și programele care sprijină regiunea ALC, precum și regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări; solicită îndeplinirea angajamentelor politice asumate la summiturile regionale UE-ALC și corelarea acestora cu alocarea resurselor financiare necesare;

21.  solicită Comisiei să identifice instrumentele disponibile și să le furnizeze mijloace suficiente, aliniindu-le efectiv la principiile legate de eficacitate, disponibilitate a fondurilor, armonizare, responsabilitate reciprocă, răspundere și aliniere la strategiile de dezvoltare ale țărilor din ALC, cu scopul de a sprijini ALC pentru a face față provocărilor cu care se confruntă și a se adapta la o posibilă reducere în viitor a asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD); solicită ca aceste instrumente să includă transferul de know-how și formarea profesională și să acorde asistență pentru reformele din domeniul fiscal și al gestiunii finanțelor publice care să contribuie la stimularea creșterii economice și la furnizarea de servicii publice de înaltă calitate;

22.  solicită Comisiei să aplice programelor sale de finanțare mixtă criterii aplicabile privind principiile eficienței dezvoltării, în special în ceea ce privește asumarea, armonizarea cu țările partenere, dezvoltarea și adiționalitatea financiară, transparența și răspunderea;

23.  subliniază că, din cauza caracteristicilor sale geografice și geologice, regiunea ALC este extrem de vulnerabilă la catastrofe naturale și că această situație este agravată de schimbările climatice, care trebuie să fie abordate la nivel mondial, în conformitate cu principiul responsabilității comune, dar diferențiate; invită Comisia și țările ALC să abordeze cauzele care stau la baza acestora, să adopte măsuri de reziliență la schimbările climatice și strategii și protocoale de prevenire a riscurilor pentru mobilizarea rapidă a asistenței umanitare în situații de urgență;

24.  solicită implementarea efectivă a egalității de gen, a emancipării femeilor și a politicilor pentru includerea femeilor în toate sferele vieții politice, economice și sociale pentru a consolida participarea lor activă în societate, combaterea fermă a femicidelor, garantarea securității fizice și psihologice, facilitarea accesului egal la piața forței de muncă, la proprietatea asupra terenurilor și la locurile de muncă și garantarea drepturilor și sănătății femeilor în domeniul sexual și reproductiv; subliniază importanța îmbunătățirii vieții fetelor și a femeilor; subliniază că accesul la educație este, prin urmare, vital și ar putea duce la transformarea socială și economică; salută Convenția interamericană din 1994 privind prevenirea, pedepsirea și eradicarea violenței împotriva femeii („Convenția de la Belém do Pará”) și solicită să i se acorde un rol mai semnificativ Secretariatul în cadrul mecanismului său de urmărire, MESECVI; salută intrarea în vigoare, în 2016, a Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei și invită țările din ambele regiuni, care nu au aderat încă la convenție, să facă acest lucru;

25.  consideră că sunt fundamentale politicile publice, în special în domeniul sănătății, educației și formării, precum și inițiativele private, care creează oportunități pentru aproape 30 de milioane de tineri care nici nu sunt încadrați profesional, nici nu urmează un program educațional sau de formare; subliniază că programele de dezvoltare trebuie să abordeze nivelurile ridicate de conflict, violență, crimă organizată și omucideri, care afectează în special tinerii și adolescenții și reprezintă una dintre principalele provocări pentru țările ALC;

26.  reiterează importanța existenței locurilor de muncă și a educației de calitate pentru tineri, deoarece aceștia reprezintă speranța de viitor pentru stabilitatea politică a continentului pe termen lung, dar și un factor fundamental al realizării acesteia; încurajează o cooperare mai intensă cu fonduri economice prin legături universitare bilaterale, burse, schimburi de cunoștințe și mobilitate internațională între studenții din UE și cei din ALC, în special prin consolidarea programului Erasmus+ în cadrul parteneriatului cu CELAC la nivelul învățământului superior, lansat în 2015; constată cu satisfacție că, în 2015, programul Erasmus+ a fost lansat cu succes, oferind 6 200 de oportunități de mobilitate și 3 500 de burse, în special pentru studenții CELAC până în 2020; subliniază că trebuie promovată recunoașterea integrală și reciprocă a diplomelor universitare și trebuie consolidată cooperarea biregională în domeniul calității și al sistemului de acreditare;

27.  subliniază rolul esențial al cooperării UE-CELAC în domeniul științei, tehnologiei și inovării și importanța creării spațiului comun de cercetare UE-CELAC pentru a consolida cooperarea în ceea ce privește mobilitatea cercetătorilor și a profesorilor;

28.  subliniază importanța fundamentală a drepturilor copiilor și necesitatea respectării stricte a Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului de către toate țările UE-ALC;

29.  încurajează intensificarea cooperării în domeniul promovării dezvoltării tehnologice și al îmbunătățirii accesului populației la tehnologiile informației și comunicațiilor pentru adaptarea societăților noastre la transformarea digitală;

30.  evidențiază tendința generală și provocările comune din ultimul deceniu privind progresele în domeniul libertăților și al drepturilor sociale, precum și eforturile considerabile depuse pentru a elabora politici publice favorabile incluziunii în scopul de a proteja grupurile vulnerabile și a distribui bunăstarea și creșterea economică în mod egal, ceea ce a avut o contribuție decisivă la ridicarea din sărăcie a aproape 60 de milioane de latinoamericanii în ultimii 15 de ani; solicită autorităților să respecte și să garanteze principiile democratice, drepturile fundamentale, libertățile și siguranța tuturor cetățenilor, inclusiv ale minorităților religioase, popoarelor indigene, activiștilor pentru protecția mediului, comunității persoanelor LGTBI, cetățenilor cu handicap, persoanelor strămutate forțat și apatrizilor și ale populației din zonele rurale; subliniază importanța asigurării libertății de întrunire, de asociere și de exprimare, atât în mediul online, cât și în mediul offline;

31.  evidențiază că trebuie garantate drepturile și siguranța tuturor minorităților religioase și ale comunității LGTBI; îndeamnă guvernele din ALC să aprobe legi și să ia măsuri care să îi poată proteja pe apărătorii drepturilor omului și pe jurnaliști de persecuții, amenințări, campanii de defăimare, arestări arbitrare, tortură, dispariții forțate și omucideri, cărora le cad frecvent victimă; solicită protejarea drepturilor și a intereselor popoarelor indigene și ale populațiilor din zonele rurale în contextul unor proiecte de dezvoltare cu un impact semnificativ asupra mediului și al operațiunilor industriilor extractive, acționând în primul rând mecanisme de consultare și consimțământ prealabil;

32.  își exprimă regretul cu privire la atacurile împotriva liderilor opoziției aleși în mod democratic, jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului, în special împotriva celor care se ocupă de protecția mediului, și a avocaților acestora; solicită autorităților să ia toate măsurile necesare pentru a garanta integritatea fizică și psihologică a acestora și pentru a asigura anchete imediate, amănunțite și imparțiale, pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției, în conformitate cu standardele internaționale;

33.  reiterează faptul că ar trebui să fie garantate implicarea activă și consultarea societății civile și a ONG-urilor în procesul de negociere și de punere în aplicare a acordurilor comerciale sau de asociere;

34.  subliniază necesitatea ca acordurile să prevadă dreptul la libertatea de exprimare și la libertatea de întrunire în țările ALC;

35.  încurajează statele membre ale UE să aibă în vedere adoptarea unei legislații care să prevadă posibilitatea de a îngheța activele și de a aplica restricții în acordarea vizelor pentru persoanele care au fost implicate în încălcări grave ale drepturilor omului;

36.  reiterează că politicile și practicile privind migrația trebuie să garanteze respectarea drepturilor omului, acordând o atenție deosebită femeilor și grupurilor vulnerabile, cum ar fi minorii, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap, ținând seama totodată de provocările în ceea ce privește protecția frontierelor și evitarea criminalizării imigranților; subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare care să vizeze recunoașterea contribuției economice și sociale a lucrătorilor migranți în țările gazdă, importanța țărilor de tranzit și importanța stabilirii căilor legale de obținere a cetățeniei în țările gazdă, acordând o atenție specială persoanelor strămutate care au nevoie de azil; pledează pentru măsuri care să faciliteze și să îmbunătățească mobilitatea legală între țări, asigurând, în același timp, coerența drepturilor în domeniul munci și întărind coordonarea sistemelor de securitate socială;

37.  îndeamnă țările ALC să se asigure că drepturile sociale, de mediu și în domeniul muncii sunt pe deplin respectate; solicită punerea în aplicare completă și eficientă a convențiilor OIM și respectarea standardelor fundamentale de muncă, care includ, printre altele, libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă; subliniază, în plus, necesitatea de a asigura eliminarea tuturor formelor de muncă forțată;

38.  subliniază că ambele regiuni se confruntă cu provocări de apărare și securitate, care includ terorismul și lupta împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate, și încurajează continuarea eforturilor de consolidare a cooperării în materie de apărare și securitate prin coordonarea la nivel polițienesc și militar, acordând o atenție deosebită schimbului de informații; îndeamnă țările din America Latină să participe la misiunile UE de menținere a păcii și de gestionare a crizelor, așa cum participă deja în Columbia și Chile; încurajează intensificarea cooperării militare pentru dezvoltarea corpurilor speciale de asistență în situații de dezastre naturale și umanitare; solicită continuarea cooperării în domeniul securității maritime, al dezarmării, al neproliferării și al controlului armelor;

39.  solicită respectarea fără echivoc a principiului integrității teritoriale a statelor;

40.  regretă faptul că ajutoarele umanitare au scăzut și este împotriva continuării acestei tendințe în zonele care au cea mai mare nevoie de ele (triunghiul nordic al Americii Centrale, Haiti și Columbia), precum și în zonele afectate în mod deosebit de efectele schimbărilor climatice și de dezastrele naturale;

41.  condamnă acțiunile guvernelor anumitor țări de a refuza să accepte ajutoarele umanitare internaționale, împiedicând astfel posibilitatea de a răspunde celor mai elementare nevoi ale acestor țări; invită VP/ÎR să solicite autorităților competente să permită intrarea acestor ajutoare și să propună un plan de asistență pentru fiecare țară;

42.  invită UE să depună eforturi pentru a sprijini țările ALC care sunt afectate de violență endemică, cu rate inacceptabile de omucideri, execuții extrajudiciare și dispariții forțate, având în vedere că fără securitate nu poate exista o bunăstare reală, demnitate și fericire; îndeamnă țările ALC să ia măsuri pentru a pune capăt supraaglomerării din penitenciare și a îmbunătăți condițiile din închisori, a garanta că integritatea fizică și psihică a deținuților este protejată, a investiga și a pedepsi actele de tortură și maltratare, precum și pentru a promova tratamentul uman al deținuților astfel încât să se prevină revoltele care izbucnesc în mod regulat în închisori și care duc la pierderea de vieți omenești;

43.  subliniază necesitatea de a consolida cooperarea între toate țările din regiunea atlantică în lupta împotriva traficului de droguri, care implică, de asemenea, țările în cauză din Africa de Vest, un nod major pentru transporturile de droguri dintre America Latină și Europa;

44.  solicită UE să sprijine țările din America Centrală afectate de criminalitatea organizată care le pune în pericol structurile sociale și politice;

45.  subliniază necesitatea ca UE să continue să sprijine strategia de securitate a Americii Centrale (CASS) și strategia de securitate a Caraibilor;

46.  subliniază necesitatea cu caracter urgent de a intensifica lupta împotriva corupției, a fraudei fiscale și a impunității, care se numără printre obstacolele principale care împiedică dezvoltarea, de a garanta respectarea statului de drept, organizarea de alegeri libere și transparente, separarea puterilor și accesul egal la un sistem judiciar independent, imparțial și profesionalizat, de a sprijini buna guvernanță, a aborda deficiențele instituționale și a consolida administrația; recunoaște activitatea desfășurată de EUROsociAL în acest domeniu;

47.  invită țările UE și ALC să abordeze și să combată problema corupției prin măsuri de prevenire și de asigurare a respectării legii și urmărire penală, punerea în aplicare efectivă a convențiilor multilaterale și internaționale anticorupție și subliniază că existența corupției subminează nu doar bunăstarea economică și socială și egalitatea socială, ci și legitimitatea politică și buna guvernanță; subliniază că lipsa unei justiții și a unei administrații publice independente crește gradul de neîncredere în instituțiile publice, subminează statul de drept și alimentează violența; subliniază faptul că transparența, presa liberă și participarea civică sunt necesare pentru a consolida lupta împotriva corupției; consideră că ar trebui introduse noi dispoziții internaționale care să forțeze eliminarea paradisurilor fiscale, cum ar fi schimbul automat de informații fiscale și eliminarea secretului bancar;

48.  pledează pentru o mai bună cooperare legată de aspectele de mediu, care reprezintă un interes comun major, punând un accent deosebit pe tranziția energetică și pe procesul de decarbonizare, ceea ce va avea un impact asupra economiilor din ambele regiuni; subliniază că trebuie susținută cercetarea în domeniul energiilor regenerabile și introducerea acestora, protecția naturii, gestionarea pădurilor, precum și politicile care vizează cauzele și consecințele schimbărilor climatice într-o regiune care este grav afectată de efectele acestora, acordând atenție drepturilor comunităților locale și indigene în zonele din care se extrag resursele naturale; subliniază necesitatea de a sprijini în continuare inițiative precum EUROCLIMA sau RIOCC, în conformitate cu Agenda de la Lima privind dezvoltarea durabilă, mediul, schimbările climatice și energia; recunoaște necesitatea comună de a pune în aplicare o tranziție energetică pentru a îndeplini cu succes acordurile de la Paris; subliniază necesitatea continuării investițiilor și a cooperării între instituțiile UE-ALC și întreprinderi pentru a aborda în mod comun tranziția energetică, decarbonizarea și îmbunătățirea infrastructurilor de bază; subliniază importanța îmbunătățirii guvernanței și a procedurilor judiciare pentru protejarea pădurilor și pentru extinderea practicilor agroecologice;

49.  subliniază că este esențială accelerarea negocierilor pentru încheierea a unui acord de asociere UE-Mercosur cuprinzător, echilibrat și reciproc avantajos, astfel cum s-a menționat în concluziile Consiliului European din 9 martie 2017, pentru a se putea completa rețeaua de acorduri în vigoare între UE și America Latină; subliniază necesitatea de a finaliza negocierile și a obține un acord final care să fie ratificat de Parlamentul European înainte de încheierea actualei legislaturi și care va contribui în mod pozitiv la creșterea economică și crearea de locuri de muncă în ambele spații economice, precum și la consolidarea relațiilor istorice, culturale, politice și de cooperare și încredere între popoarele noastre;

50.  subliniază importanța accelerării negocierilor în curs pentru actualizarea Acordului global UE-Mexic și solicită încheierea acestui acord până la sfârșitul anului 2017; subliniază importanța finalizării Acordului de asociere UE-Chile înainte de primul trimestru al anului 2018; solicită parlamentelor statelor membre care încă nu au făcut acest lucru să ratifice Acordul de asociere UE-America Centrală;

51.  subliniază importanța recentei aderări a Ecuadorului la acordul multisectorial cu Columbia și Peru și reamintește că Bolivia poate, de asemenea, să adere la acesta dacă decide să participe; salută punerea în aplicare a exonerării de obligația de a deține viză Schengen de scurtă ședere pentru cetățenii din Peru și Columbia; solicită, în acest context, aceeași exonerare de obligația de a deține viză pentru resortisanții Ecuadorului; subliniază că aceste acțiuni contribuie la îmbunătățirea legăturilor economice și culturale ale UE cu aceste țări;

52.  subliniază importanța vitală a includerii sistematice a normelor privind responsabilitatea întreprinderilor și a clauzelor privind protecția drepturilor omului și a drepturilor sociale în acordurile comerciale, de asociere și de investiții între țările UE și ALC;

53.  subliniază faptul că Mexicul și Brazilia au fost identificate ca fiind parteneri strategici ai UE și solicită ca Argentina să primească acest statut în calitate de actor major în regiune și de membru al MERCOSUR și G20, precum și având în vedere cadrul relațiilor instituționale care urmează să fie reînnoit;

54.  recunoaște importanța summiturilor ibero-americane, ale căror mecanisme de funcționare au fost consolidate în ultimii ani, și subliniază în același timp rolul Secretariatului General Ibero-American (SEGIB) în sprijinirea președinției prin rotație; subliniază valoarea adăugată conferită de summituri parteneriatului global între cele două regiuni ca forum de dialog, coordonare și cooperare; solicită, în acest sens, instituirea unui mecanism de cooperare care ar putea lua forma unui memorandum de înțelegere sau a unui acord-cadru de cooperare între Comisie și/sau SEAE și SEGIB, care să poată optimiza și plasa relația dintre cele două părți într-un cadru mai structurat, mai ordonat și mai sistematic; salută faptul că, în cadrul celui mai recent summit, s-a acordat o atenție deosebită unor aspecte importante precum tineretul, educația și antreprenoriatul;

55.  reafirmă că Adunarea EuroLat și delegațiile parlamentare reprezintă forumuri foarte performante și utile pentru dimensiunea parlamentară a parteneriatului strategic și pentru dialogul politic între UE și țările ALC, inclusiv la nivelul societății civile, al cărei rol ar trebui consolidat, precum și o modalitate importantă de transmitere a doleanțelor cetățenilor către summiturile UE-CELAC; subliniază că este important să se asigure vizibilitatea și difuzarea discuțiilor și concluziilor sale, atât prin interacțiunea cu summiturile UE-CELAC, cât și prin canale instituționale naționale și regionale;

56.  subliniază rolul Fundației UE-America Latină-Caraibe ca organizație internațională și cere ratificarea rapidă a acordului de instituire a acesteia de către toți cei 62 de membri ai săi; fundația ar trebui să joace un rol important în sprijinirea parteneriatului biregional și solicită crearea unor canale permanente de cooperare între Fundație și Adunarea EuroLat;

57.  sprijină extinderea mandatului de acordare a împrumuturilor externe al Băncii Europene de Investiții pentru America Latină pentru a susține și a dezvolta operațiuni care să răspundă necesităților de finanțare a domeniilor prioritare, cum ar fi atenuarea schimbărilor climatice, dezvoltarea infrastructurii sociale, economice și de mediu și sprijinirea IMM-urilor;

58.  solicită o coordonare mai bună și multilaterală a statelor membre ale UE în cadrul Băncii Interamericane de Dezvoltare (BID) și al Băncii pentru Dezvoltare a Americii Latine (CAF), pentru a maximiza impactul economic al acestora în programele de dezvoltare care vizează țările ALC;

59.  își reafirmă sprijinul pentru procesul de pace din Columbia, care este decisiv pentru viitorul columbienilor și pentru stabilizarea regiunii din care face parte această țară și se angajează să sprijine Guvernul Columbiei în punerea în aplicare a acestui proces; subliniază, în acest sens, importanța implicării întregii societăți columbiene, în special a victimelor, a organizațiilor societății civile și a persoanelor strămutate forțat; de asemenea, este important ca liderii guvernului să garanteze siguranța și protecția activiștilor pentru drepturile omului și liderilor comunităților; îndeamnă UE și statele sale membre să își mențină sprijinul politic și financiar, inclusiv prin Regulamentul ICD [în special articolul 5 alineatul (2)] și Fondul fiduciar al UE pentru Columbia, și susține rolul trimisului special al ÎR/VP pentru Columbia; își exprimă dorința ca Armata Națională de Eliberare să se angajeze, de asemenea, în procesul de pace aflat în desfășurare; salută faptul că, sub supravegherea ONU, Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC) au încheiat predarea armelor individuale; sprijină noua misiune înființată de Consiliul de Securitate al ONU cu scopul de a ajuta membrii FARC să se reintegreze în societate; salută acordul bilateral de încetare a focului dintre Armata de Eliberare Națională și Guvernul Columbiei;

60.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la deteriorarea gravă a democrației, drepturilor omului și a situației socioeconomice din Venezuela, într-un climat de instabilitate politică și socială din ce în ce mai accentuată; invită guvernul din Venezuela să garanteze separarea și independența puterilor în stat și să reinstituie autoritatea constituțională deplină a Adunării Naționale; în plus, invită guvernul din Venezuela să asigure eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor politici și să prezinte cât mai curând posibil un calendar electoral care să permită desfășurarea unor procese electorale libere și transparente; solicită comunității internaționale, actorilor regionali și VP/ÎR să promoveze și să sprijine un amplu acord național ca singura soluție posibilă; solicită VP/ÎR să caute în mod activ alte măsuri de promovare constructivă a stabilizării politice a țării; respinge, în acest context, orice încercare de transfer al competențelor sale recunoscute prin Constituție către orice alt organism; condamnă cu fermitate procedura de alegere a unei Adunări Constituante la 30 iulie 2017, având în vedere că acest lucru încalcă principiul separării puterilor și al respectului pentru dreptul cetățenilor de a-și exprima liber opiniile politice prin intermediul instituțiilor alese în mod democratic și legitim; reamintește că Parlamentul European, alături de mulți alți actori internaționali, nu recunoaște aceste alegeri sau orice acțiune sau decizie luată de adunarea nou-înființată, din cauza lipsei de legitimitate a acesteia, și regretă circumstanțele violente care s-au soldat cu mulți morți și răniți; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la urmărirea penală ilegală și la reprimarea membrilor aleși în mod democratic ai Adunării Naționale; respinge eliberarea din funcție a Procurorului General, Luisa Ortega Diaz, și persecutarea politică a acesteia, precum și a tuturor membrilor Curții Supreme numiți de Adunarea Națională legitimă din Venezuela; sprijină pe deplin anchetele desfășurate de CPI în legătură cu numeroasele infracțiuni și acte de represiune comise de regimul din Venezuela și solicită UE să joace un rol activ în această privință; invită VP/ÎR și Consiliul European să ia în considerare posibilitatea înghețării activelor, precum și introducerea de restricții în ceea ce privește accesul pe teritoriul UE al tuturor persoanelor implicate în încălcările grave ale drepturilor omului în Venezuela, inclusiv al membrilor Adunării Constituante nerecunoscute;

61.   salută semnarea Acordului de dialog politic și de cooperare între UE și Cuba, în decembrie 2016; subliniază că este important să se accelereze implementarea sa, fapt care poate avea un impact pozitiv asupra întregului parteneriat UE-CELAC; subliniază că Acordul de dialog politic și de cooperare ar trebui să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de trai și a drepturilor sociale ale cetățenilor cubanezi, a progreselor pe calea democrației și a respectării și promovării libertăților fundamentale; subliniază faptul că valabilitatea sa va depinde de punerea în aplicare efectivă de către guvernul cubanez a dispozițiilor privind drepturile omului prevăzute în acord și în rezoluțiile Parlamentului European;

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor CELAC.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0016.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0269.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0200.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0297.
(5) JO C 274, 27.7.2016, p. 28.
(6) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/eurolat/assembly/plenary_sessions/montevideo_2016/adopted_docs/trade_en.pdf
(7) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/eurolat/assembly/plenary_sessions/montevideo_2016/adopted_docs/poverty_en.pdf
(8) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/eurolat/assembly/plenary_sessions/montevideo_2016/adopted_docs/pparties_en.pdf
(9) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/eurolat/assembly/plenary_sessions/montevideo_2016/adopted_docs/china_en.pdf
(10) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/eurolat/assembly/plenary_sessions/athens2014/adopted_docs/femicide/1026102en.pdf
(11) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/eurolat/assembly/plenary_sessions/montevideo_2016/adopted_docs/migration_en.pdf
(12) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 54.
(13) JO C 65, 19.2.2016, p. 120.


Corupția și drepturile omului în țările terțe
PDF 514kWORD 71k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe (2017/2028(INI))
P8_TA(2017)0346A8-0246/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), care a intrat în vigoare la 14 decembrie 2005(1),

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, recomandarea din 2009 privind măsuri suplimentare de combatere a corupției, precum și recomandarea din 2009 privind deducerea fiscală a sumelor provenite din mituirea funcționarilor publici străini și alte instrumente aferente(2),

–  având în vedere Cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația, adoptat în 2012, precum și Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația (2015-2019), adoptat de Consiliul Afaceri externe la 20 iulie 2015,

–  având în vedere Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului, adoptate la a 2914-a reuniune a Consiliului Afaceri Generale din 8 decembrie 2008(3),

–  având în vedere Rezoluția ONU „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015(4),

–  având în vedere raportul Băncii Europene de Investiții, intitulat „Politica de prevenire și descurajare a conduitei interzise în activitățile Băncii Europene de Investiții” („politica BEI de combatere a fraudei”), adoptat la 8 noiembrie 2013(5),

–  având în vedere principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: implementarea cadrului Organizației Națiunilor Unite „Protecție, respect și remediere”(6),

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la afaceri și drepturile omului din 20 iunie 2016(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la combaterea corupției și acțiunile subsecvente rezoluției CRIM(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la impactul evaziunii fiscale și al fraudei fiscale asupra guvernanței, protecției sociale și dezvoltării în țările în curs de dezvoltare(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2015 referitoare la dezvăluirile recente privind cazurile de corupție la nivel înalt din cadrul FIFA(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2013 referitoare la corupția din sectorul public și sectorul privat: impactul asupra drepturilor omului în țările terțe(15),

–  având în vedere Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția, Convenția civilă a Consiliului Europei privind corupția, precum și rezoluțiile (98)7 și (99)5, adoptate de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei la 5 mai 1998, respectiv la 1 mai 1999, prin care se constituie Grupul de state împotriva corupției (GRECO),

–  având în vedere Declarația de la Jakarta privind Principiile pentru agențiile anticorupție, adoptată la 26-27 noiembrie 2012(16),

–  având în vedere Declarația de la Panama cu privire la a șaptea Conferință anuală și adunare generală a Asociației Internaționale a Autorităților anticorupție (IAACA), adoptată la 22-24 noiembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU privind instituțiile naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului, adoptată la 17 decembrie 2015, precum și Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului privind instituțiile naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului, adoptată la 29 septembrie 2016(17),

–  având în vedere raportul final al Comitetul consultativ al Consiliului ONU pentru drepturile omului cu privire la impactul negativ al corupției asupra exercitării drepturilor omului, publicat la 5 ianuarie 2015(18),

–  având în vedere Convenția Uniunii Africane privind prevenirea și combaterea corupției (AUCPCC)(19),

–  având în vedere inițiativa „Global Compact” a Organizației Națiunilor Unite de a fundamenta strategii și măsuri privind principiile universale ale drepturilor omului, ocuparea forței de muncă, mediul și combaterea corupției(20),

–  având în vedere indicele anual de percepție a corupției stabilit de organizația Transparency International,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizele Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru comerț internațional (A8-0246/2017),

A.  întrucât corupția este un fenomen global complex, afectând atât regiunile din nord, cât și pe cele din sud, care poate fi definit ca abuzul de putere pentru a obține câștiguri private, individuale, colective, directe sau indirecte și care reprezintă o amenințare gravă la adresa interesului public, a stabilității și securității sociale, politice și economice, subminând încrederea publică și eficiența și eficacitatea instituțiilor, precum și valorile democrației și drepturilor omului, ale eticii, justiției dezvoltării sustenabile și bunei guvernanțe;

B.  întrucât corupția poate varia de la eforturile la scară mică de influențare a persoanelor, a funcționarilor publici sau de punere în aplicare a serviciilor publice, la încercări la scară largă de a submina sisteme politice, economice și/sau juridice, precum și de a promova și de a finanța terorismul, de a încuraja extremismul, de a scădea veniturile fiscale și de a sprijini rețelele de criminalitate organizată;

C.  întrucât corupția este cauzată de neîndeplinirea de către sistemele politice, economice și juridice a obligației de a oferi o supraveghere și o răspundere solide și independente;

D.  întrucât reducerea corupției este esențială pentru creșterea economică, reducerea sărăciei, crearea de bogăție, educație, bunăstare, asistență medicală, dezvoltarea infrastructurii și soluționarea conflictelor, precum și pentru a consolida încrederea în instituții, întreprinderi și politici;

E.  întrucât, în numeroase țări, corupția reprezintă nu numai un obstacol sistemic important pentru realizarea democrației, respectarea statului de drept și a libertății politice și dezvoltarea durabilă, precum și a tuturor drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, dar poate conduce și la numeroase încălcări ale drepturilor omului; întrucât corupția constituie una dintre cauzele cele mai neglijate ale încălcărilor drepturilor omului, deoarece alimentează injustiția, inegalitatea, printre altele în ceea ce privește resursele financiare și economice, impunitatea, acțiunile arbitrare, extremismul politic și religios și conflictele;

F.  întrucât corupția, prin faptul că amenință consolidarea democrației și asigurarea respectării drepturilor omului, precum și prin subminarea autorităților de stat, poate conduce la revolte sociale, inclusiv la acte de violență, proteste civile și instabilitatea politică majoră; întrucât corupția rămâne un catalizator neglijat în mod sistematic al conflictelor în țările în curs de dezvoltare, conducând la încălcări răspândite ale drepturilor omului, inclusiv ale dreptului internațional umanitar, și la impunitatea autorilor faptelor; întrucât status quo-ul corupției și îmbogățirea ilicită în funcțiile de conducere ale statului au condus la acapararea puterii și la perpetuarea cleptocraților în fruntea statelor;

G.  întrucât în numeroase țări nivelurile ridicate ale corupției conduc la un nivel scăzut de dezvoltare umană, socială și economică, niveluri scăzute de educație și alte servicii publice, drepturi civile și politice limitate, competiție politică și libertate a mass-mediei, atât online, cât și în mediile tradiționale, slabă sau inexistentă și deficiențe în ceea ce privește statul de drept;

H.  întrucât corupția afectează exercitarea drepturilor omului, are repercusiuni specifice și afectează în mod disproporționat grupurile cele mai defavorizate, marginalizate și vulnerabile din societate, cum sunt femeile, copiii, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă, persoanele sărace, indigene sau care aparțin minorităților, privându-le de un acces egal la participarea politică, la programele și serviciile publice și sociale, la justiție, siguranță, resurse naturale, inclusiv terenuri, la locuri de muncă, educație, asistență medicală și locuințe; întrucât corupția afectează, de asemenea, progresele realizate în direcția încetării discriminării, a egalității de gen și a emancipării femeilor, limitând capacitățile acestora de a-și revendica drepturile; întrucât corupția denaturează dimensiunea și compoziția cheltuielilor guvernamentale, afectând grav capacitatea statului de a exploata la maximum toate resursele disponibile pentru a garanta drepturile economice, sociale și culturale, funcționarea adecvată a democrației și statul de drept, precum și dezvoltarea unei etici comune;

I.  întrucât obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 16 al ONU face referire la pace, justiție, construirea unor instituții puternice și lupta împotriva corupției; întrucât, pentru a realiza ODD 16 în mod universal, UE trebuie să abordeze în mod urgent și direct diverse aspecte în care corupția joacă un rol esențial, variind de la încălcările drepturilor omului la sărăcie, foamete și injustiție;

J.  întrucât abordarea corupției necesită eforturi concertate pentru a elimina atât corupția la nivel înalt, cât și faptele de corupție minore în țările terțe și în statele membre ale UE, având în vedere, de la caz la caz, patronajul ierarhic, sistemele de recompensare și clientelismul din structurile puterii, care adeseori fac legătura dintre infracțiunile de corupție și impunitatea de la cel mai înalt nivel și faptele de corupție minore care afectează în mod direct viața populației și accesul acestora la serviciile de bază;

K.  întrucât corupția nu poate fi abordată în lipsa unui angajament politic puternic la cel mai înalt nivel, indiferent de curajul, abilitatea și disponibilitatea organismelor naționale de supraveghere și de aplicare a legii;

L.  întrucât consecințele economice ale corupției sunt extrem de negative, mai ales din punctul de vedere al impactului asupra creșterii sărăciei și inegalităților în rândul populației, al calității serviciilor publice, în special în ceea ce privește securitatea, accesul egal la asistență medicală completă și la un standard înalt de educație, al accesului la infrastructură, al oportunităților socioeconomice pentru emanciparea individuală și colectivă, în special creșterea economică, crearea de locuri de muncă și de oportunități de angajare și al descurajării antreprenoriatului și pierderii investițiilor;

M.  întrucât, de exemplu, corupția costă UE între 179 de miliarde de euro și 990 de miliarde de euro în ceea ce privește PIB-ul pe an(21);

N.  întrucât, conform Băncii Mondiale, aproximativ o mie de miliarde de dolari se plătesc în fiecare an ca mită în întreaga lume, iar pierderea economică totală provenită din corupție este estimată a fi mult mai mare decât această cifră;

O.  întrucât criminalitatea organizată, care este o problemă gravă în multe țări și care are o dimensiune transfrontalieră, este adeseori legată de corupție;

P.  întrucât actele de corupție și încălcările drepturilor omului implică, de obicei, abuzul de putere, lipsa de răspundere, obstrucționarea justiției, utilizarea influenței în mod necorespunzător și instituționalizarea unor forme diverse de discriminare, clientelismul și denaturarea mecanismelor pieței; întrucât corupția demonstrează o corelare strânsă cu deficiențele statului de drept și ale bunei guvernanțe și întrucât adeseori corupția subminează eficacitatea instituțiilor și a entităților care au sarcina de a asigura sistemul de control și echilibru, precum și respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului, cum ar fi parlamentele, autoritățile de aplicare a legii, societatea judiciară și societatea civilă; întrucât, în țările în care statul de drept este subminat de corupție, atât punerea în aplicare, cât și consolidarea cadrelor juridice este împiedicată de judecători, juriști, procurori, polițiști, investigatori și auditori corupți;

Q.  întrucât corupția și încălcările drepturilor omului reprezintă un fenomen care implică o lipsă de integritate în conduită și autorități care nu respectă normele și întrucât credibilitatea și legitimitatea organizațiilor publice și private pot fi garantate numai dacă gestionarea zilnică se bazează pe o cultură a unei integrități stricte;

R.  întrucât practici precum frauda electorală, finanțarea ilicită a partidelor politice, nepotismul sau influența percepută ca disproporționată a banilor în politică erodează încrederea în partidele politice și în reprezentanții aleși, în procesul electoral și guverne, subminează legitimitatea democratică și încrederea publicului în politică și pot afecta semnificativ drepturile civile și politice; întrucât reglementarea inadecvată și lipsa transparenței și a monitorizării finanțării politice pot crea oportunități pentru abuzul de influență și interferența în desfășurarea afacerilor publice; întrucât acuzațiile de corupție pot fi utilizate și ca instrument politic pentru a discredita reputația politicienilor;

S.  întrucât corupția în sectorul judiciar încalcă principiul egalității, nediscriminării, accesului la justiție și dreptul la un proces echitabil și la o cale de atac efectivă, care sunt esențiale pentru aplicarea tuturor celorlalte drepturi ale omului și pentru prevenirea impunității; întrucât absența unei administrații judiciare și publice independente încurajează lipsa încrederii în instituțiile publice, subminând respectarea statului de drept și, în mod ocazional, alimentând violența;

T.  întrucât este dificil să se măsoare corupția, deoarece aceasta implică, de obicei, practici ilegale care sunt ascunse în mod intenționat, deși au fost elaborate și puse în aplicare anumite mecanisme de identificare, monitorizare, măsurare și combatere a corupției;

U.  întrucât noile tehnologii, cum ar fi registrele distribuite sau tehnicile și metodologiile de investigație cu sursă deschisă, oferă noi oportunități de creștere a transparenței activităților guvernamentale;

V.  întrucât consolidarea protecției drepturilor omului, și mai ales a principiului nediscriminării, reprezintă un instrument valoros în combaterea corupției; întrucât combaterea corupției prin dreptul penal și dreptul privat înseamnă adoptarea unor măsuri represive și reparatorii; întrucât promovarea și consolidarea drepturilor omului, a statului de drept și a bunei guvernanțe sunt componente esențiale ale unor strategii de combatere a corupției sustenabile și care dau rezultate;

W.  întrucât crearea unor sinergii între abordarea penală și abordarea care are la bază drepturile omului în combaterea corupției ar putea contribui la reacțiile față de efectele colective și generale ale corupției sistemice și ar putea împiedica erodarea sistemică a drepturilor omului, ca o consecință directă sau indirectă a corupției;

X.  întrucât eforturile internaționale de combatere a corupției au un cadru instituțional și juridic care evoluează continuu, dar există un decalaj important la nivelul implementării din cauza lipsei de voință politică sau a absenței unor mecanisme eficiente de aplicare; întrucât o perspectivă axată pe drepturile omului asupra eforturilor anticorupție ar constitui o schimbare de paradigmă și ar putea contribui la eliminarea acestor decalaje de implementare, folosind mecanismele naționale, regionale și internaționale pentru a monitoriza respectarea obligațiilor în materie de drepturi ale omului;

Y.  întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției este singurul instrument universal anticorupție cu caracter juridic obligatoriu care vizează cinci domenii principale: măsurile preventive, incriminarea și aplicarea legii, cooperarea internațională, recuperarea activelor și asistența tehnică și schimbul de informații;

Z.  întrucât obligațiile internaționale existente sunt mecanisme bune de luare a unor măsuri adecvate și justificate pentru a preveni sau a sancționa corupția în sectoarele public și privat, în special în conformitate cu Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, cu Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și cu alte instrumente de interes privind drepturile omului;

AA.  întrucât autoritățile judiciare, mediatorii și instituțiile naționale pentru drepturile omului, precum și organizațiile societății civile, joacă un rol esențial în combaterea corupției, iar potențialul lor poate fi stimulat prin cooperarea strânsă cu agențiile naționale și internaționale cu activități în domeniul combaterii corupției;

AB.  întrucât ar trebui acționat împotriva corupției prin îmbunătățirea transparenței, a responsabilității și a măsurilor de combatere a impunității în interiorul statelor, precum și acordând prioritate dezvoltării de strategii și politici specifice, care nu numai să fie îndreptate împotriva corupției, ci și să contribuie la dezvoltarea și consolidarea politicilor publice în acest sens;

AC.  întrucât atât societatea civilă, cât și sectorul privat pot juca un rol determinant în conturarea reformei instituționale în vederea consolidării transparenței și a responsabilității; întrucât pot fi învățate lecții din experiența mișcărilor pentru drepturile omului în ceea ce privește sensibilizarea societății civile față de consecințele negative ale corupției, precum și crearea unor alianțe cu instituțiile statului și cu sectorul privat, menite să sprijine eforturile împotriva corupției;

AD.  întrucât absența unei mass-medii libere, atât online, cât și prin canalele tradiționale, nu doar că restrânge dreptul fundamental la libertatea de exprimare, ci și creează condiții favorabile pentru proliferarea unor practici opace, corupție și comportament reprobabil; întrucât mass-media independentă și un peisaj mediatic divers și pluralist joacă un rol important în asigurarea transparenței și a controlului, prin investigarea și expunerea faptelor de corupție și prin sensibilizarea mai mare a publicului în ceea ce privește legătura dintre corupție și încălcările drepturilor omului; întrucât legile privind defăimarea, cum ar fi incriminarea faptelor considerate „defăimare”, se aplică în mai multe țări, inclusiv în state membre ale UE, subminând posibil libertatea de exprimare și libertatea presei și descurajând avertizorii de integritate și jurnaliștii să denunțe faptele de corupție;

AE.  întrucât numeroase organizații ale societății civile, inclusiv asociațiile de apărare a drepturilor omului și de combatere a corupției, sindicate, jurnaliști de investigație, bloggeri și avertizori de integritate semnalează fapte de corupție, fraude, gestionări defectuoase și încălcări ale drepturilor omului, în pofida faptului că sunt expuși riscului de a suferi măsuri de retorsiune, inclusiv la locul de muncă, de a fi acuzați de calomnie sau de defăimare și pericolelor personale; întrucât lipsa protecției împotriva represaliilor, a calomniei și a defăimării și absența unor anchete independente și credibile pot descuraja persoanele să reclame public aceste fapte; întrucât UE are datoria de a le proteja, în special oferindu-le sprijin public, inclusiv prin participarea la procesele apărătorilor drepturilor omului și prin monitorizarea acestora, și folosind cât mai eficient instrumentele de cooperare, precum Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO); întrucât asigurarea respectării și transpunerii corecte în practică a legislației existente este indispensabilă; întrucât cei care fac publice faptele de corupție ar trebui să aibă dreptul la păstrarea confidențialității identității lor, sub rezerva garanțiilor dreptului la un proces echitabil; întrucât avertizorii de integritate ar trebui să beneficieze de protecție internațională împotriva urmăririi penale;

AF.  întrucât lupta împotriva corupției ar trebui să includă și măsuri de eradicare a criminalității organizate, a paradisurilor fiscale, a spălării banilor, a evaziunii fiscale și a fluxurilor ilicite de capital, precum și mecanismele care permit astfel de practici, deoarece acestea împiedică dezvoltarea durabilă, progresul, prosperitatea și responsabilitatea țărilor în cauză;

AG.  întrucât numeroase țări terțe încă nu au capacitatea de a realiza un schimb de informații fiscale cu țările UE și, astfel, nu primesc informații din partea țărilor UE cu privire la cetățenii lor care ar putea realiza activități de evaziune fiscală;

AH.  întrucât fondurile UE destinate țărilor terțe, inclusiv în situații de urgență, trebuie monitorizate în mod corespunzător, cu ajutorul unui sistem clar de control și echilibru în țările beneficiare, pentru a preveni posibilitatea apariției unor fapte de corupție și pentru a demasca abuzurile și a face publice numele funcționarilor corupți;

AI.  întrucât ținerea sub control a corupției și a fluxurilor de capital ilegale este o chestiune politică, care trebuie abordată în mod cuprinzător, la nivel mondial și transfrontalier (G20, ONU, OCDE, BM și FMI);

AJ.  întrucât Forumul Internațional pentru Integritatea în domeniul Sportului (IFSI), organizat la Lausanne, Elveția, în februarie 2017, a promovat colaborarea între guverne, organisme sportive internaționale și alte organizații în scopul combaterii corupției în sport,

1.  invită la o acțiune colectivă la nivel național și internațional pentru prevenirea și combaterea corupției, având în vedere că acest fenomen nu cunoaște granițe și că trebuie încurajată cooperarea între țări și regiuni, alături de activitatea organizațiilor societății civile în lupta împotriva corupției; solicită statelor să se implice activ în cadrul forurilor internaționale, pentru a dezbate și a lua decizii comune privind bunele practici și politicile adaptate situației specifice din fiecare regiune, în vederea combaterii corupției ca fenomen complex, interconectat și orizontal, care creează obstacole în calea dezvoltării politice, economice și sociale și alimentează criminalitatea internațională, inclusiv activitățile legate de terorism;

2.  decide să elaboreze un raport periodic de actualizare privind corupția și drepturile omului în cursul fiecărei legislaturi;

3.  consideră că lupta împotriva corupției trebuie să implice o abordare bazată pe parteneriate între sectorul public și cel privat și avertizează că neîndeplinirea acestui obiectiv va atrage după sine sărăcie, inegalitate, prejudicii aduse reputației, va reduce investițiile externe, va compromite șansele în viață ale tinerilor și nu va reuși să distrugă legătura dintre faptele de corupție și terorism;

4.  este preocupat de lipsa implementării instrumentelor naționale și internaționale existente în materie de combatere a corupției, cum ar fi Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (Orientările Ruggie), Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția și Convenția OCDE privind combaterea dării sau luării de mită; invită țările semnatare să le aplice în întregime, pentru a oferi cetățenilor lor o mai bună protecție; se angajează să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a crește numărul statelor care optează pentru consolidarea proceselor democratice și crearea unor instituții responsabile;

5.  își exprimă preocuparea cu privire la hărțuirea, amenințările, intimidarea și represaliile suferite de membrii organizațiilor societății civile, inclusiv ai asociațiilor de combatere a corupției și ai mișcărilor pentru drepturile omului, de jurnaliștii, bloggerii și avertizorii de integritate care demască și denunță faptele de corupție; solicită autorităților să ia toate măsurile necesare pentru a garanta integritatea fizică și psihologică a acestora și pentru a asigura investigații imediate, aprofundate și imparțiale, pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției, în conformitate cu standardele internaționale;

6.  îndeamnă participanții la Summitul Anticorupție de la Londra din 2016 să își îndeplinească angajamentele asumate în vederea abordării cauzelor corupției și să aplice metodele necesare pentru promovarea transparenței, precum și să ofere sprijin persoanelor celor mai afectate;

7.  reamintește că elaborarea unei strategii anticorupție externe a UE este esențială pentru a combate în mod eficace corupția și infracțiunile financiare;

8.  subliniază că statele membre sunt obligate să își îndeplinească obligațiile vizând drepturile omului în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției și încurajează țările care nu au făcut încă acest lucru să adere la convenție; subliniază că este de datoria statelor să prevină și, în cele din urmă, să reacționeze la toate consecințele negative ale corupției care apar pe teritoriul lor;

9.  recunoaște responsabilitatea părților interesate din domeniul politic și pe cele ale operatorilor economici de a respecta drepturile omului și de a combate corupția; subliniază că în strategiile anticorupție trebuie integrată o perspectivă privind drepturile omului, pentru a pune în aplicare politici preventive obligatorii și eficace referitoare la aspecte precum transparența, legile privind accesul la informațiile publice, protecția avertizorilor de integritate și controalele externe;

10.  recomandă UE să intensifice sprijinul acordat instrumentelor internaționale pentru creșterea transparenței în sectoarele economice cele mai predispuse corupției și abuzurilor împotriva drepturilor omului;

11.  sprijină crearea unor cadre politice și juridice moderne, transparente și eficace pentru gestionarea resurselor naturale și consideră că astfel de măsuri pot fi utilizate ca arme puternice împotriva corupției; salută, în acest sens, Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI) și face apel la UE să își intensifice sprijinul pentru a ajuta țările bogate în resurse să o transpună în practică drept instrument global puternic de promovare a transparenței și a responsabilității gestionării veniturilor provenite din resurse naturale; consideră că instituirea unui cadru juridic eficace pentru a asigura aplicarea corectă a principiilor EITI de către societățile și de către alte părți interesate implicate în lanțurile de aprovizionare din sectoarele petrolului, gazelor și mineritului este o măsură esențială care ar trebui să fie promovată de UE;

12.  recomandă ca, în abordarea și combaterea fluxurilor ilegale de capital din Africa, o atenție deosebită să fie acordată acelor fluxuri de capital care rezultă din extracția minereurilor și mineralelor din minele aflate în zonele de conflict;

13.  ia act de faptul că corupția este un fenomen complex, care își are rădăcinile într-o gamă largă de factori economici, politici, administrativi, sociali și culturali, precum și în relațiile de putere, și reamintește, prin urmare, că, pentru a contribui la lupta împotriva corupției, politica de dezvoltare, în timp ce se concentrează pe reducerea sărăciei și a inegalităților și pe o integrare mai bună, trebuie să promoveze și drepturile omului, democrația, statul de drept și serviciile sociale publice, pentru a consolida buna guvernanță și pentru a construi capital social, incluziune socială și coeziune socială, ținând seama de caracteristicile culturale și regionale;

14.  subliniază faptul că una dintre cele mai eficace metode de prevenire a corupției constă în reducerea sferei de intervenție a statului și a intermedierii birocratice și introducerea unor reglementări mai simple;

Considerații privind corupția și drepturile omului în relațiile bilaterale ale UE

15.  subliniază că este nevoie ca principiul asumării democratice și asumării la nivel local a responsabilității să ocupe un loc central în proiectele finanțate prin programele de asistență ale UE pentru a asigura un standard minim de transparență; evidențiază că instrumentele financiare externe ale UE ar trebui să se bazeze pe normele anticorupție, pe condiționalitatea axată, printre altele, pe rezultate și incluzând etape clare, pe indicatori și raportarea anuală privind progresele și pe angajamentele asumate de țările partenere pentru a spori absorbția sprijinului financiar din partea UE;

16.  reamintește necesitatea monitorizării permanente a proiectelor finanțate de UE și responsabilizarea autorităților din țările beneficiare în cazul în care fondurile UE nu sunt utilizate în mod corespunzător și subliniază necesitatea implicării OSC-urilor locale și a apărătorilor drepturilor omului în procesul de monitorizare a punerii în aplicare a contractelor; subliniază, de asemenea, necesitatea ca orice contractant care primește fonduri UE să dezvăluie toate informațiile solicitate, inclusiv cele referitoare la proprietatea efectivă și la structura corporativă;

17.  recomandă ca UE și alți furnizori internaționali de granturi și împrumuturi să efectueze audituri privind granturile, împrumuturile și pachetele de asistență și să efectueze un proces riguros de diligență în ceea ce privește guvernele și organizațiile beneficiare, pentru a evita furnizarea unor „chirii” autorităților și organizațiilor cleptocrate controlate de acestea și de asociații acestora; consideră, în acest context, că ar trebui să se încurajeze, de asemenea, evaluările inter pares;

18.  subliniază importanța crucială a agendei de combatere a corupției în timpul negocierilor de aderare la UE;

19.  invită UE să includă în acordurile cu țările terțe o clauză anticorupție, alături de clauze ce privesc drepturile omului, care ar trebui să prevadă monitorizări, consultări și, în ultimă instanță, să impună sancțiuni sau suspendarea unor astfel de acorduri în cazul unor acte de corupție grave și/sau sistemice, care conduc la încălcări grave ale drepturilor omului;

20.  solicită UE să elaboreze principii de combatere a marii corupții ca infracțiune în dreptul intern și internațional, să abordeze cazurile existente de impunitate în cazurile de mare corupție prin intensificarea aplicării legilor anticorupție și să pună în aplicare reforme pentru a elimina deficiențele sistemice din cadrele juridice naționale, care permit ca veniturile obținute din marea corupție să treacă granițele și să eludeze supravegherea autorităților de reglementare financiară și a autorităților fiscale ale statelor;

21.  subliniază că trebuie acordată o atenție deosebită monitorizării continue și structurate, precum și evaluării implementării efective a UNCAC în statele membre UE și în țările cu care UE are încheiate acorduri sau intenționează să facă acest lucru;

22.  invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre, ținând seama de corpusul legislativ al UE în domeniul combaterii corupției, să preia conducerea la nivel internațional și să promoveze lupta împotriva corupției în țările partenere ale UE;

23.  solicită UE să promoveze măsuri de combatere a corupției și mecanisme eficace de implicare a publicului și de responsabilitate publică – inclusiv dreptul de a avea acces la informații și punerea în aplicare a principiilor privind datele deschise – în toate dialogurile și consultările relevante cu țările terțe în domeniul drepturilor omului și să finanțeze proiecte care au ca scop elaborarea, punerea în aplicare și executarea acestor măsuri;

24.  subliniază importanța investigației cu surse deschise în ceea ce privește cercetarea anticorupție; solicită UE să finanțeze în mod adecvat organizațiile care lucrează la investigații cu surse deschise și la colectarea digitală a dovezilor de corupție, pentru a-i demasca pe funcționarii corupți și pentru a garanta responsabilitatea;

25.  invită UE să finanțeze cercetarea în domeniul aplicațiilor privind registrul distribuit, care ar putea fi utilizate pentru a îmbunătăți transparența vânzărilor de active guvernamentale, pentru a detecta și a urmări banii donatorilor în cadrul ajutorului extern al UE și pentru a contribui la combaterea fraudei electorale;

26.  salută continuarea eforturilor în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al Instrumentului de programare privind vecinătatea, pentru a înființa și a consolida instituții independente și eficace de combatere a corupției;

27.  invită SEAE și Comisia Europeană să elaboreze o programare comună privind drepturile omului și combaterea corupției, în special proiecte pentru îmbunătățirea transparenței, combaterea impunității și consolidarea agențiilor anticorupție; consideră că aceste eforturi ar trebui să includă sprijinirea instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului cu experiență dovedită în ceea ce privește independența și imparțialitatea de a acționa , de asemenea, în cazurile de corupție, inclusiv prin capacități de investigație pentru a stabili legături între corupție și încălcările drepturilor omului, cooperarea cu agențiile anticorupție, precum și sesizarea organelor penale sau a agențiilor de asigurare a respectării legii; solicită, de asemenea, UE și statelor membre să își intensifice programele de cooperare judiciară cu țările terțe pentru a promova schimbul de bune practici și instrumente eficace în lupta împotriva corupției;

28.  solicită UE să sprijine în continuare instituțiile anticorupție stabilite în țări terțe, care au dat dovadă de independență și imparțialitate, cum este Comisia internațională împotriva impunității în Guatemala (CICIG), precum și inițiativele de partajare a informațiilor, de schimb de bune practici și de consolidare a capacităților; îndeamnă aceste țări să furnizeze instituțiilor toate instrumentele necesare, inclusiv competența de investigare, pentru a fi eficace în desfășurarea activității;

29.  solicită Comisiei și SEAE să aloce fonduri suplimentare pentru a sprijini adoptarea și aplicarea unor programe destinate protecției membrilor organizațiilor societății civile, inclusiv a asociațiilor de combatere a corupției și a mișcărilor pentru drepturile omului, a jurnaliștilor, a bloggerilor și a celor care denunță cazurile de corupție și de încălcare a drepturilor omului; insistă că orice viitoare actualizare a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, ajutorul pentru dezvoltare sau notele orientative vizând implementarea lor ar trebui să includă trimiteri explicite și măsuri de promovare a protecției drepturilor omului și de combatere a corupției, în scopul de a facilita raportarea actelor suspectate de corupție de către persoanele private, fără frica de represalii, și de a sprijini comunitățile care au avut de suferit de pe urma acesteia; salută lansarea recentă de către Comisie a unui proces de consultare privind protecția celor care semnalează ilegalități; subliniază că punctele centrale privind drepturile omului în cadrul delegațiilor UE ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție deosebită acestor grupuri-țintă și să mențină un contact strâns cu OSC-urile locale și cu apărătorii drepturilor omului, asigurând vizibilitatea și protecția lor la nivel internațional, și astfel să antreneze canale sigure de raportare a infracțiunilor;

30.  subliniază faptul că organismele de supraveghere, executorii judecătorești și procurorii care au un istoric de independență și imparțialitate, precum și avertizorii de integritate și martorii unor cazuri specifice trebuie să beneficieze cu toții de asistență și sprijin din partea UE, prin reprezentări pe teren și prin invitația adresată acestora de a participa la cursuri de formare în Europa; subliniază că, atunci când este cazul, acest sprijin ar trebui să fie făcut public;

31.  solicită delegațiilor UE să utilizeze demersurile și diplomația publică la nivel local și internațional, pentru a denunța cazurile de corupție și de impunitate, în special atunci când acestea conduc la încălcări grave ale drepturilor omului; solicită, de asemenea, delegațiilor UE și ambasadelor statelor membre să includă rapoarte privind corupția (indiferent dacă sunt analize sistemice sau cazuri specifice) în cadrul informărilor adresate SEAE și statelor membre;

32.  recomandă ca SEAE și delegațiile UE să includă o referință specifică privind legătura dintre corupție și drepturile omului în documentele de strategie de țară privind drepturile omului și democrația ori de câte ori este cazul și, în plus, ca această problemă să fie tratată ca fiind una dintre prioritățile reprezentanților speciali ai UE atunci când își îndeplinesc sarcinile; solicită UE să abordeze în mod direct corupția în documentele de programare și în documentele de strategie de țară și să coreleze orice sprijin bugetar acordat țărilor terțe cu reforme concrete în ceea ce privește transparența și alte măsuri de combatere a corupției;

33.  recomandă ca Fondul European pentru Democrație și mecanismul cuprinzător al UE privind apărătorii drepturilor omului (protectdefenders.eu) să se concentreze asupra unor programe specifice pentru protejarea activiștilor anticorupție care contribuie, de asemenea, la susținerea drepturilor omului;

34.  invită UE să instituie mecanisme de soluționare a reclamațiilor prin care persoanele afectate de acțiunile sale externe să poată depune plângeri în legătură cu abuzurile în materie de drepturile omului și cu cazurile de corupție;

35.  își reiterează solicitarea exprimată în rezoluțiile anterioare cu privire la faptul că UE ar trebui să transmită Consiliului cât mai curând posibil lista de sancțiuni Magnitsky împotriva celor 32 de funcționari de stat ruși responsabili pentru torturarea și uciderea denunțătorului rus Serghei Magnitsky, pentru adoptarea și impunerea unor sancțiuni specifice împotriva acestora, cum ar fi o interdicție de acordare a vizelor în întreaga UE și înghețarea activelor financiare pe care aceștia le dețin în Uniunea Europeană;

36.  încurajează statele membre să ia în considerarea adoptarea unei legislații care să stabilească criterii clare care să permită înscrierea pe o listă neagră și impunerea de sancțiuni similare împotriva persoanelor din țări terțe și a membrilor familiilor acestora care au comis încălcări grave ale drepturilor omului sau sunt complice ori responsabile de ordonarea, controlarea sau conducerea în orice alt mod a unor acte de corupție semnificativă, inclusiv de exproprierea activelor private sau publice în interes personal, de corupția legată de contractele guvernamentale sau de extracția resurselor naturale, de darea sau luarea de mită ori facilitarea sau transferul averilor achiziționate în mod necuvenit în jurisdicții străine; subliniază că criteriile de includere pe listă ar trebui să se bazeze pe surse bine documentate, convergente și independente, precum și pe dovezi convingătoare, oferind celor vizați posibilitatea de a recurge la căi de atac; subliniază importanța publicității acestei liste pentru a oferi informațiile necesare entităților obligate să efectueze, printre altele, diligența necesară privind clientela în conformitate cu Directiva UE privind combaterea spălării banilor(22);

37.  solicită UE să respecte principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (articolul 208 din TFUE) și să contribuie în mod activ la reducerea corupției, precum și să lupte direct și explicit împotriva impunității prin politicile sale externe;

38.  solicită UE să îmbunătățească transparența și responsabilitatea în cadrul asistenței sale oficiale pentru dezvoltare, pentru respectarea efectivă a standardelor prevăzute în Inițiativa internațională privind transparența ajutorului (IATI) și a principiilor eficacității dezvoltării convenite la nivel internațional; solicită, de asemenea, UE să creeze un sistem solid și cuprinzător de gestionare a riscurilor, care să împiedice ca ajutorul pentru dezvoltare să contribuie la acte de corupție în țările beneficiare, de exemplu prin condiționarea sprijinului bugetar de îndeplinirea unor obiective anticorupție clare; în acest scop, subliniază necesitatea de a crea mecanisme solide pentru a monitoriza execuția sprijinului bugetar;

39.  invită Comisia ca, în vederea eradicării corupției la nivel înalt și în contextul sprijinului bugetar, să acorde atenție, în contextul sprijinului bugetar, transparenței operațiunilor care presupun privatizarea bunurilor publice și tranzacțiile cu acestea, în special cu terenuri, și să participe la programele de sprijin ale OCDE adresate țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat;

40.  invită Comisia să sprijine țările în curs de dezvoltare în combaterea evaziunii fiscale și a eludării obligațiilor fiscale, ajutându-le să construiască sisteme fiscale echilibrate, eficiente, juste și transparente;

41.  subliniază că, în calitate de prim donator la nivel mondial, Uniunea Europeană ar trebui să promoveze forme de condiționare a acordării ajutorului extern UE de efectuarea unor reforme bugetare care să urmărească creșterea transparenței și a posibilității de acces la date și încurajarea adoptării unor orientări comune cu alți donatori;

42.  subliniază impactul său profund asupra schimburilor comerciale și asupra beneficiilor acestuia, asupra dezvoltării economice, a investițiilor și a procedurilor de achiziții publice și îndeamnă Comisia să țină cont de această legătură în toate acordurile comerciale și să includă în acestea clauze obligatorii privind drepturile omului și combaterea corupției;

43.  reamintește că politica comercială contribuie la protecția și promovarea valorilor apărate de UE, menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, cum ar fi democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, libertățile și drepturile fundamentale și egalitatea; subliniază că este important să existe o coerență între politicile externe ale Uniunii și politicile sale interne, mai ales în ceea ce privește combaterea corupției; subliniază că, în acest context, legislatorilor europeni le revine un rol deosebit în procesul de facilitare a relațiilor comerciale, deoarece trebuie să evite utilizarea acestor relații drept canale de răspândire a practicilor de corupție;

44.  percepe acordurile comerciale ca pe un mecanism esențial de promovare a bunei guvernări și a măsurilor de combatere a corupției; salută măsurile adoptate deja de UE în cadrul politicii sale comerciale pentru a combate corupția, de exemplu prin intermediul SPG+, al capitolelor privind dezvoltarea durabilă și prin includerea unor angajamente privind ratificarea de către partenerii comerciali a convențiilor internaționale de combatere a corupției; reafirmă obiectivul inclus în Strategia „Comerț pentru toți” de a include dispoziții anticorupție ambițioase în toate acordurile comerciale viitoare; în acest sens, solicită ca în viitoarele acorduri comerciale să fie incluse angajamente față de convențiile anticorupție multilaterale, cum sunt Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și Convenția OCDE privind combaterea dării sau luării de mită, ca parte a unei abordări cuprinzătoare, și solicită ca aceste angajamente să fie integrate în acordurile comerciale existente cu ocazia revizuirii;

45.  subliniază faptul că părțile semnatare ale acordurilor comerciale ar trebui să ia măsuri pentru a promova participarea activă a sectorului privat, a organizațiilor societății civile și a grupurilor consultative interne la punerea în aplicare a programelor și clauzelor anticorupție în acordurile comerciale și de investiții internaționale; este de părere că ar trebui să se ia în considerare includerea protecției avertizorilor în acordurile comerciale viitoare, odată ce va fi instituit un sistem la nivelul întregii UE;

46.  recunoaște importanța furnizării unor orientări clare și a sprijinului pentru ca întreprinderile să elaboreze proceduri eficace de respectare a normelor anticorupție în cadrul activităților lor, în special pentru IMM-uri, prin intermediul unor dispoziții speciale în acordurile comerciale care să le permită să combată corupția; subliniază că nu există o abordare universală în materie de conformitate; invită Comisia să ia în considerare dezvoltarea unei asistențe pentru proiectele de consolidare a capacităților care vizează combaterea corupției, cum ar fi schimbul de bune practici și formarea, pentru a ajuta statele și mediul de afaceri să depășească orice provocări cu care s-ar putea confrunta în acest domeniu;

47.  salută intrarea în vigoare, în februarie 2017, a Acordului de facilitare a comerțului al OMC, care prevede măsuri de combatere a corupției în comerțul internațional; consideră, totuși, că adoptarea sau reformarea legislației sunt insuficiente în sine și că punerea în aplicare este esențială; subliniază faptul că reforma legislativă trebuie să fie însoțită de formare profesională în rândul personalului din sistemul judiciar, de accesul public la informații și de măsuri în materie de transparență și face apel la statele membre ale UE să coopereze în privința acestor chestiuni în cadrul luptei lor împotriva corupției; subliniază, de asemenea, că acordurile comerciale ar putea contribui la monitorizarea reformelor interne în legătură cu politicile de combatere a corupției;

48.  face apel la Comisie să negocieze dispoziții obligatorii privind combaterea corupției și combaterea spălării banilor în cadrul tuturor acordurilor comerciale viitoare, cu monitorizarea eficace a dispozițiilor anticorupție; invită în acest sens statele membre să sprijine includerea unor dispoziții de combatere a corupției în mandatele de negociere, astfel cum propune și Comisia în proiectele de mandate pe care le prezintă; salută prezența unor dispoziții de combatere a corupției în mandatul de negociere pentru modernizarea acordului UE-Mexic; solicită Comisiei să depună în continuare eforturi pentru a combate corupția printr-o mai mare transparență a negocierilor privind acordurile comerciale și prin includerea unor prevederi care să vizeze o cooperare mai intensă în domeniul normativ, integritatea procedurilor vamale și lanțurile valorice globale; consideră că pentru combaterea corupției trebuie incluse prevederi privind cooperarea, cum ar fi schimburile de informații și asistența administrativă și tehnică, pentru a face schimb de bune practici și pentru a le promova, deoarece acestea vor contribui la consolidarea statului de drept și a respectului față de drepturile omului; încurajează Comisia să stabilească condiții clare și pertinente și indicatori de performanță care să permită o mai bună evaluare și demonstrare a rezultatelor;

49.  reamintește importanța menținerii, pe durata punerii în practică a acordului, a unui dialog continuu și sistematic cu partenerii comerciali, pentru a se asigura monitorizarea acestuia și pentru a garanta buna punere în aplicare a acordului și a dispozițiilor privind combaterea corupției; ia act de propunerea Comisiei din strategia sa intitulată „Comerț pentru toți” de a introduce mecanisme de consultare în cazurile de corupție sistemică și de guvernanță defectuoasă și face apel la Comisie să ia în considerare suspendarea avantajelor unui acord în astfel de cazuri de corupție sistemică și de neîndeplinire a obligațiilor în materie de combatere a corupției sau de nerespectare a standardelor internaționale din domeniul combaterii corupției, cum sunt Standardul comun de raportare al OCDE, Planul de acțiune al OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor, registrul central privind beneficiarii efectivi și recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI); invită Comisia să stabilească condiții clare și pertinente și indicatori de performanță care să permită o mai bună evaluare și demonstrare a rezultatelor; solicită, de asemenea, Comisiei să reacționeze în mod ferm, proporțional și rapid atunci când guvernul beneficiar nu respectă cele convenite; invită Comisia să instituie mecanisme de consultare cu partenerii comerciali în cazurile în care se constată o corupție sistemică și să inițieze schimburi de cunoștințe de specialitate pentru a le acorda asistență țărilor care pun în aplicare măsuri de combatere a corupției;

50.  constată că acordurile comerciale trebuie să cuprindă clauze obligatorii și cu caracter executoriu privind drepturile omului, care să garanteze că societățile private și autoritățile statului respectă drepturile omului și cele mai înalte standarde sociale și de mediu, care sunt esențiale pentru a combate corupția;

Dezvoltarea informațiilor UE privind rețelele de corupție și intermediarii

51.  invită SEAE să conducă formarea unor grupuri operative între ambasadele statelor membre și delegațiile UE în țările terțe, prin intermediul cărora personalul diplomatic să poată analiza și să partajeze informații cu privire la structura și funcționarea rețelelor locale corupte la cel mai înalt nivel de putere, precum și să colecteze suficiente informații pentru a preveni coluziunea UE cu regimurile cleptocratice; este de părere că astfel de informații ar trebui transmise instituțiilor UE prin intermediul unor canale diplomatice și sigure; sugerează, în plus, ca delegațiile UE și ambasadele statelor membre să promoveze contacte strânse cu populația locală, și anume printr-un dialog regulat cu organizații ale societății civile autentice și independente, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului, pentru a strânge informații fiabile în ceea ce privește corupția locală, factorii esențiali și oficialii care au fost prinși;

52.  consideră că întreprinderile ar trebui, de asemenea, să raporteze organismelor UE ori de câte ori li se cere mită și/sau sunt obligate să investească în țări terțe recurgând la intermediari locali sau la societăți fictive în calitate de parteneri;

53.  subliniază că, în lumina informațiilor colectate, orientările specifice fiecărei țări ar trebui împărtășite cu misiunile civile și militare și cu agențiile donatoare ale UE pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la riscurile implicate de abordarea contractanților locali, a companiilor private de securitate și a furnizorilor de servicii, ai căror beneficiari efectivi ar putea avea legături cu încălcări ale drepturilor omului și cu rețele de corupție;

Coerența internă-externă

54.  consideră că UE poate deveni un lider credibil și influent în lupta împotriva corupției numai dacă abordează într-un mod corespunzător problemele criminalității organizate, corupției și spălării de bani pe teritoriul său; regretă, în acest context, decizia Comisiei de a nu da curs Raportului UE anticorupție din 2014, pentru a oferi o nouă analiză a corupției în statele membre ale UE, fapt care ar fi consolidat și credibilitatea UE de a promova o agendă ambițioasă în ceea ce privește combaterea corupției în politicile sale externe; subliniază că Comisia și alte instituții ale UE ar trebui să prezinte periodic un raport și o autoevaluare ambițioase și riguroase în conformitate cu dispozițiile Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției și invită Comisia să prezinte în continuare inițiative politice și legislative în vederea combaterii corupției și să depună eforturi mai mari pentru o mai bună integritate și transparență în statele membre;

55.  remarcă că dezincriminarea corupției în oricare stat membru al UE ar diminua credibilitatea politicii publice și ar eroda și capacitatea UE de a pleda pentru o agendă ambițioasă de combatere a corupției la nivel mondial; sprijină cooperarea mai strânsă între statele membre ale UE și Curtea de Conturi Europeană;

56.  solicită din nou statelor membre ale UE să își modifice dreptul penal, dacă este necesar, pentru a stabili competența procurorilor și a instanțelor naționale de a investiga și de a judeca săvârșirea de infracțiuni precum darea sau luarea de mită ori deturnarea de fonduri publice, indiferent de locul unde a avut loc infracțiunea, atât timp cât veniturile obținute din aceste activități infracționale se găsesc în statul membru în cauză sau au fost spălate acolo, sau dacă persoana are o „legătură strânsă” cu statul membru, și anume prin cetățenie, reședință sau uzufructul unei societăți cu sediul sau cu filiale în statul membru respectiv;

Contribuția Uniunii Europene la abordarea combaterii corupției din perspectiva drepturilor omului în forurile multilaterale

57.  invită statele membre ale UE să lanseze o dezbatere la nivelul ONU privind întărirea standardelor privind independența și mandatele agențiilor de combatere a corupției, pe baza experienței dobândite de OHCHR, de Comitetul internațional de coordonare a instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului și organismele ONU, în special Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO), în ceea ce privește instituțiile naționale pentru drepturile omului (Principiile de la Paris);

58.  subliniază că trebuie consolidate legăturile dintre agențiile anticorupție și NHRI pe baza mandatului acordat NHRI de a trata corupția ca posibilă sursă directă și indirectă de încălcări ale drepturilor omului;

59.  invită din nou statele membre ale UE să sprijine crearea funcției de Raportor Special al ONU pentru infracțiuni financiare, corupție și drepturile omului, care să aibă un mandat complet, inclusiv un plan orientat pe obiective și o evaluare periodică a măsurilor anticorupție luate de state; invită statele membre ale UE să își asume rolul de lider în mobilizarea sprijinului statelor membre în CDO și să devină împreună susținători ai unei rezoluții comune, care va defini mandatul;

60.  solicită ONU ca, în interesul eficacității, să adopte un instrument normativ privind fluxurile financiare ilicite;

61.  subliniază că trebuie intensificate eforturile naționale și internaționale de comunicare și de conștientizare în privința corupției menite să încurajeze participarea cetățenilor, pentru a sublinia faptul că corupția are un impact negativ asupra drepturilor omului și, printre altele, conduce la inegalități sociale, la lipsa justiției sociale și la niveluri ridicate ale sărăciei; încurajează UE să conceapă și să pună în aplicare programe specifice privind dreptul penal și procedural în vigoare și mecanismele de soluționare a reclamațiilor; subliniază că educația și informațiile publice imparțiale și independente joacă un rol crucial în predarea competențelor sociale și a principiilor integrității care servesc interesului public și contribuie la statul de drept și la dezvoltarea socială și economică a unei societăți;

62.  recomandă ca examinarea problemei corupției drept o cauză de încălcare a drepturilor omului, dar și ca rezultat al încălcărilor drepturilor omului și al unui stat de drept deficitar să fie integrată în evaluarea periodică universală, ca modalitate de combatere a corupției și de promovare a transparenței și a bunelor practici; subliniază rolul pe care l-ar putea avea societatea civilă în acest proces;

63.  încurajează o aprofundare a angajamentelor internaționale de a pune problema combaterii corupției în centrul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU ca un mecanism de combatere a sărăciei la nivel mondial;

Corupția și traficul de persoane

64.  este îngrijorat de faptul că traficul de ființe umane poate fi facilitat prin corupția actorilor care dețin diferite niveluri de putere încredințată, cum ar fi poliția, ofițerii vamali, autoritățile de control la frontieră și serviciile de imigrație, care pot ignora, tolera, organiza și participa la traficul de persoane;

65.  subliniază, în această privință, importanța acțiunilor anticorupție, cum ar fi promovarea transparenței și a responsabilității în cadrul administrațiilor, prin introducerea unui mecanism principal pentru combaterea corupției și prin asigurarea unei mai bune coordonări în ceea ce privește strategiile pentru combaterea traficului de persoane;

66.  subliniază rolul important pe care îl pot avea abordările care iau în considerare dimensiunea de gen în elaborarea politicilor de combatere a corupției în cadrul traficului de persoane;

Afacerile și drepturile omului

67.  încurajează toate statele membre ale ONU, în speciale statele membre ale UE, să implementeze integral Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și să includă angajamente specifice privind măsurile de combatere a corupției în planurile lor naționale de acțiune privind drepturile omului (conform cerințelor din Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația al UE) sau să adopte legi specifice de combatere a mitei;

68.  salută faptul că unele planuri naționale de acțiune ale statelor membre ale UE fac referire la corupție și, în acest sens, sugerează măsuri specifice pentru prevenirea și sancționarea practicilor de corupție și de dare sau luare de mită, care ar putea conduce la încălcări ale drepturilor omului; recomandă ca UE să sprijine măsuri suplimentare pentru a promova adoptarea și punerea în aplicare a codurilor și standardelor de conformitate, de combatere a corupției/a dării sau luării de mită în cadrul întreprinderilor, precum și ca societățile care participă la licitații publice să dispună de un cod strict de combatere a mitei și a corupției și să respecte principii de bună guvernanță fiscală; consideră că deturnarea de fonduri publice, îmbogățirea ilicită ori darea sau luarea de mită ar trebui să fie pedepsite prin sancțiuni specifice suplimentare, în temeiul dreptului penal, îndeosebi în cazul în care acestea conduc în mod direct la încălcări ale drepturilor omului, cauzate de actul de corupție;

69.  salută versiunea revizuită a Directivei contabile privind dezvăluirea informațiilor nefinanciare și diversitatea informațiilor(23) referitoare la cerințele de raportare ale firmelor și grupurilor mari, inclusiv eforturile lor legate de drepturile omului și combaterea corupției; încurajează firmele să dezvăluie toate informațiile relevante în conformitate cu viitoarea notă orientativă ce va fi publicată curând de Comisie;

70.  își reînnoiește apelul către toate statele și către UE să se implice în mod activ și constructiv în activitatea curentă a grupului de lucru interguvernamental deschis al ONU privind corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, cu respectarea drepturilor omului, în vederea obținerii unui instrument cu caracter juridic obligatoriu, pentru a preveni, a investiga, a face recurs și a avea acces la măsuri corective în cazul în care apar încălcări ale drepturilor omului, inclusiv cele cauzate de corupție; solicită statelor să ia toate măsurile necesare pentru a da entităților sau persoanelor care au suferit un prejudiciu în urma unui act de corupție dreptul de a introduce o acțiune în justiție împotriva responsabililor de prejudiciul menționat, în conformitate cu articolul 35 din Convenția UNCAC;

71.  invită Uniunea Europeană și statele sale membre să pună în aplicare Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale;

Acapararea terenurilor și corupția

72.  este în continuare preocupat de situația privind acapararea terenurilor de către corporații, investitori străini, actori statali naționali și internaționali, funcționari și autorități, ca urmare a practicilor de corupție; subliniază faptul că corupția permite acapararea terenurilor, adeseori prin evacuări forțate, acordând, printre altele, unor terți controlul dubios asupra terenului, fără consimțământul persoanelor care trăiesc pe terenul respectiv;

73.  subliniază că sondajele arată că corupția este larg răspândită în administrația funciară și invadează treptat toate etapele tranzacțiilor funciare, generând o gamă largă de efecte negative asupra drepturilor omului, care variază de la strămutarea forțată a comunităților, fără a li se oferi compensații adecvate, la uciderea celor care apără terenurile(24); constată, de asemenea, cu îngrijorare, că încălcările drepturilor omului riscă să se intensifice în contextul cererii crescânde de alimente, carburanți și produse de bază și în cel al investițiilor de mare anvergură în terenuri, tot mai numeroase, din țările în curs de dezvoltare;

74.  reamintește că sectorul financiar are un rol-cheie în prevenirea practicilor corupte care facilitează în mod deosebit acapararea de terenuri; reafirmă că băncile și instituțiile financiare ar trebui să adopte „măsuri impuse de obligația de diligență privind clientela” pentru a combate spălarea de bani asociată corupției și pentru a se asigura că investitorii sprijiniți de ele iau măsuri eficace referitoare la obligația de diligență în ceea ce privește drepturile omului; invită UE și statele sale membre să solicite publicarea de informații referitoare la achizițiile de terenuri efectuate de societăți în țări terțe și să acorde un sprijin sporit țărilor în curs de dezvoltare, pentru a asigura punerea în aplicare eficace a Orientărilor voluntare pentru guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a pescuitului și a pădurilor (VGGT), ca metodă de combatere a corupției în tranzacțiile funciare;

Alegerile și funcționarea organismelor alese în mod democratic

75.  subliniază că unul dintre obiectivele luptei împotriva corupției ar trebui să fie încetarea abuzurilor grave care distorsionează democrația și procesele politice și promovarea unui sistem judiciar independent, imparțial și eficient; solicită consolidarea rolului partidelor politice în calitatea lor de canale de reprezentare democratică și participare politică, prin dotarea lor în mod eficient; observă, în acest sens, că reglementarea finanțării politice, inclusiv identificarea donatorilor și a altor surse financiare, este, prin urmare, esențială pentru menținerea democrației;

76.  constată cu îngrijorare că fraudele electorale și corupția legată de procesele electorale și de funcționarea organismelor reprezentative alese și a adunărilor subminează grav încrederea în instituțiile democratice și fragilizează drepturile civile și politice, împiedicând reprezentare egală și echitabilă și punând sub semnul întrebării însuși statul de drept; remarcă rolul pozitiv al misiunilor de observare a alegerilor în ceea ce privește contribuția la desfășurarea corectă a alegerilor și sprijinirea reformei legislației electorale; încurajează continuarea cooperării cu organismele internaționale specializate, cum ar fi Consiliul Europei sau OSCE în acest domeniu;

77.  subliniază necesitatea specifică de a menține cel mai înalt nivel posibil de standarde etice și de transparență în funcționarea organizațiilor internaționale și regionale responsabile cu protejarea și promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, prin conectarea instituțiilor și a profesiilor din întreaga lume în vederea consolidării capacității și a promovării unei culturi comune a integrității; subliniază necesitatea de a promova practici transparente prin elaborarea unor coduri de conduită și a unor măsuri specifice de transparență pentru a preveni și a investiga orice fraudă sau abatere;

78.  subliniază necesitatea ca activitatea de lobby să fie strict reglementată în conformitate cu principiile deschiderii și transparenței, astfel încât toate grupurile de interese să aibă acces egal la factorii de decizie și să pună capăt corupției și riscului de încălcare a drepturilor omului; solicită UE și statelor membre să identifice și să condamne toate formele de lobby ascunse, neetice și ilegale; solicită UE să promoveze procese de luare a deciziilor și legislative transparente, atât în statele membre, cât și în țările terțe;

79.  denunță categoric, în urma recentelor dezvăluiri din cazul „Laundromat” din Azerbaidjan, tentativele regimului azer și ale altor regimuri autocratice din țările terțe de a influența factorii de decizie europeni prin mijloace ilicite; solicită o investigație detaliată din partea Parlamentului a acuzațiilor menționate anterior și, în sens mai larg, a influenței exercitate de aceste regimuri; solicită adoptarea de către Parlament a unor măsuri solide pentru a preveni apariția unor astfel de cazuri de corupție, care ar submina credibilitatea și legitimitatea activității Parlamentului, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului;

Evenimentele sportive de mare anvergură și legăturile acestora cu încălcările drepturilor omului și cu corupția

80.  este în continuare îngrijorat de încălcările grave ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor lucrătorilor, și de corupția la nivel înalt în evenimentele sportive internaționale majore și în proiectele de infrastructură de mare amploare; încurajează cooperarea între organismele de conducere din sport și agențiile și ONG-urile internaționale de combatere a corupției, pentru a stabili angajamente transparente și verificabile în domeniul drepturilor omului, care să fie asumate de organizatorii evenimentelor sportive de mare anvergură și de cei care depun oferte pentru a le găzdui; subliniază că aceste criterii ar trebui să facă parte din criteriile de atribuire a găzduirii unor astfel de evenimente;

81.  consideră că și marile federații sportive internaționale neguvernamentale trebuie să își joace rolul în combaterea și împiedicarea corupției și ar trebui să își intensifice eforturile pentru a face acest lucru, că și aceste federații ar trebui să recunoască faptul că au o responsabilitate în domeniul drepturilor omului și că agențiile guvernamentale anti-corupție ar trebui, prin urmare, să dispună de mai multe competențe pentru a investiga cazurile de corupție și a impune sancțiuni în legătură cu marile federații sportive internaționale neguvernamentale;

82.  consideră că corupția la nivel înalt în domeniul administrării sportive, al „aranjării” meciurilor, al achizițiilor, al înțelegerilor de autorizare, al selecției locului de desfășurare, al pariurilor ilegale și dopajului și al implicării criminalității organizate a afectat credibilitatea organismelor sportive;

83.  consideră că integritatea în domeniul sportului poate contribui la agenda pentru dezvoltare globală și la buna guvernanță la nivel internațional;

Paradisurile fiscale

84.  pledează ferm pentru implementarea unor politici de toleranță zero față de paradisurile fiscale și spălarea banilor, întărind standardele internaționale de transparență, și încurajează o cooperare internațională mai profundă pentru a determina beneficiarul efectiv al societăților fictive și al trusturilor utilizate pentru eludarea taxelor, fraudă, comerț ilicit, fluxuri ilicite de capital, spălarea banilor și pentru beneficii rezultate din corupție;

85.  susține cu fermitate punerea în aplicare a standardelor privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte în Europa și în țările terțe, prin care corporațiilor multinaționale ar trebui să li se solicite să prezinte rapoarte privind informațiile financiare de bază pentru fiecare jurisdicție în care acționează, pentru a preveni corupția și evitarea obligațiilor fiscale;

86.  reamintește responsabilitatea UE în ceea ce privește combaterea evitării plății impozitelor de către corporații transnaționale și persoane fizice, precum și abordarea flagelului fluxurilor financiare ilicite din țările în curs de dezvoltare, care împiedică în mare măsură capacitatea acestora de a valorifica resurse suficiente pentru a îndeplini obligațiile privind drepturile omului;

87.  salută inițiativele conduse de UE de a dezvolta un schimb global de informații privind beneficiarul efectiv pentru a spori eficacitatea standardelor comune de raportare care pot contribui la expunerea faptelor ilegale;

88.  încurajează cooperarea la nivel mondial pentru a identifica bunurile furate și a le înapoia în condiții de siguranță proprietarilor lor de drept; reiterează faptul că UE are datoria de a ajuta țările terțe să repatrieze activele intrate în mod necuvenit în sistemele financiare și în proprietatea imobiliară din statele membre ale UE și să pedepsească autorii, persoanele care au avut un rol de decizie și intermediarii; solicită insistent UE să acorde prioritate acestei probleme de mare importanță în țările terțe aflate într-un proces de democratizare, în special prin soluționarea obstacolelor juridice și a lipsei disponibilității pentru cooperare a centrelor financiare; subliniază, în această privință, importanța separării confiscării bunurilor de condamnarea din statul solicitant, în scopul asigurării asistenței juridice reciproce și al urmăririi penale, în cazul în care există dovezi suficiente privind existența faptei ilegale;

89.  reamintește că corupția este strâns legată de activități precum spălarea de bani, evaziunea fiscală și comerțul ilicit; subliniază, în acest sens, că transparența ar trebui să fie piatra de temelie a tuturor strategiilor de combatere a corupției;

90.  subliniază că UE trebuie să promoveze lupta împotriva paradisurilor fiscale, a secretului bancar și a spălării de bani, anularea secretului profesional excesiv, raportarea publică pentru fiecare țară în parte pentru toate societățile multinaționale și introducerea unor registre publice ale beneficiarilor reali ai întreprinderilor ca o prioritate în toate forurile internaționale relevante; subliniază că majoritatea instrumentelor de combatere a evitării obligațiilor și a evaziunii fiscale sunt adecvate pentru combaterea corupției și a spălării banilor;

Libertatea mediilor de comunicare

91.  subliniază importanța deosebită a mediilor de comunicare independente, atât cele online, cât și cele offline , în combaterea corupției și în denunțarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului; invită Comisia să abordeze și să combată impactul negativ posibil al legilor privind defăimarea în țările terțe și solicită din nou tuturor statelor membre să ia în considerare dezincriminarea defăimării și să se limiteze la a utiliza procedurile civile ca simplu mijloc de protejare a reputației unei persoane; subliniază că securitatea digitală este un element important pentru protecția activiștilor; recomandă călduros ca transparența în ceea ce privește proprietatea și sponsorizarea mediilor de comunicare să fie asigurată prin legislația națională;

92.  solicită să se acorde o mai mare importanță respectului pentru libertatea presei, având în vedere importanța acesteia, în cadrul relațiilor internaționale ale UE cu țările terțe; consideră că dialogul politic și cooperarea între UE și țările terțe în vederea asigurării reformelor în domeniul mass-media ar trebui să fie deschise, transparente și supuse controlului; solicită, în acest context, ca UE să asigure că proiectele sale în țările terțe contribuie, printre altele, la susținerea libertății mass-mediei și implică organizațiile societății civile; solicită UE să condamne în mod public introducerea de legi care impun restricții privind libertățile mediilor de comunicare și activitățile organizațiilor societății civile;

93.  promovează valorile unui internet deschis și sigur în ceea ce privește sporirea gradului de conștientizare a practicilor de corupție în rândul persoanelor, al organizațiilor și al guvernelor și își exprimă îngrijorarea față de faptul că cei care încearcă să limiteze libertățile online fac acest lucru pentru a evita asumarea răspunderii;

94.  insistă asupra faptului că contractele de achiziții publice ar trebui să fie echitabile, responsabile, deschise și transparente pentru a preveni și a expune furtul sau utilizarea abuzivă a banilor contribuabililor;

95.  subliniază că, în toate forumurile de dialog cu țările terțe, inclusiv forumurile bilaterale, UE ar trebui să sublinieze importanța pe care o are menținerea dreptului de acces la informațiile publice; subliniază, în special, necesitatea de a stabili standarde care să asigure atât cel mai complet, cât și cel mai rapid acces posibil la astfel de informații, deoarece viteza de acces are o importanță majoră în eforturile de promovare a drepturilor omului și de combatere a corupției; solicită UE să promoveze accesul la informațiile publice atât în statele membre, cât și în țările terțe;

o
o   o

96.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Băncii Centrale Europene.

(1) https://www.unodc.org/unodc/en/treaties/CAC/
(2) http://www.oecd.org/daf/anti-bribery/ConvCombatBribery_ENG.pdf
(3) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l33601&from=EN
(4) http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E
(5) http://www.eib.org/attachments/strategies/anti_fraud_policy_20130917_ro.pdf
(6) http://www.ohchr.org/Documents/Publications/GuidingPrinciplesBusinessHR_EN.pdf
(7) http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/06/20-fac-business-human-rights-conclusions/
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0405.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0403.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2016)0310.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.
(12) JO C 265, 11.8.2017, p. 59.
(13) JO C 407, 4.11.2016, p. 81.
(14) JO C 208, 10.6.2016, p. 89.
(15) JO C 181, 19.5.2016, p. 2.
(16) https://www.unodc.org/documents/corruption/WG-Prevention/Art_6_Preventive_anti-corruption_bodies/JAKARTA_STATEMENT_en.pdf
(17) http://nhri.ohchr.org/EN/AboutUs/Governance/Resolutions/A.HRC.RES.33.15%20EN.pdf
(18) http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/RegularSessions/Session28/Documents/A_HRC_28_73_ENG.doc
(19) http://www.eods.eu/library/AU_Convention%20on%20Combating%20Corruption_2003_EN.pdf
(20) https://www.unglobalcompact.org/what-is-gc/mission/principles
(21) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/579319/EPRS_STU%282016%29579319_EN.pdf
(22) JO L 141, 5.6.2015, p. 73.
(23) JO L 330, 15.11.2014, p. 1.
(24) Olivier De Schutter, „Tainted Lands: Corruption in Large-Scale Land Deals” („Afaceri necurate cu terenuri. Corupție în tranzacții funciare de mare anvergură”), publicat de International Corporate Accountability Roundtable și de Global Witness (noiembrie 2016). https://www.globalwitness.org/en/campaigns/land-deals/tainted-lands-corruption-large-scale-land-deals/

Notă juridică