Index 
Texte adoptate
Joi, 14 septembrie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor ***I
 Cambodgia, în special cazul lui Kem Sokha
 Gabon: reprimarea opoziției
 Laos, în special cazurile lui Somphone Phimmasone, Lod Thammavong și Soukane Chaithad
 Myanmar, în special situația minorității rohingya
 Acordul UE-Chile privind comerțul cu produse ecologice ***
 Protocolul la Acordul de asociere UE-Chile (aderarea Croației) ***
 Modernizarea pilonului comercial al Acordului de asociere UE-Chile
 Prelungirea programului statistic european până în 2020 ***I
 Fondurile europene cu capital de risc și fondurile europene de antreprenoriat social ***I
 Planul multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective ***I
 Transparență, responsabilitate și integritate în instituțiile UE
 Viitorul programului Erasmus+
 O nouă agendă pentru competențe în Europa

Cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor ***I
PDF 1051kWORD 161k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la14 septembrie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (COM(2015)0615 – C8-0387/2015 – 2015/0278(COD))(1)
P8_TA(2017)0347A8-0188/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Referirea 1 a (nouă)
având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 26,
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Scopul prezentei directive este de a contribui la buna funcționare a pieței interne, prin apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre și prin eliminarea barierelor din calea liberei circulații a anumitor produse și servicii accesibile. Acest lucru va spori disponibilitatea produselor și a serviciilor accesibile pe piața internă.
(1)  Scopul prezentei directive este de a contribui la buna funcționare a pieței interne, prin apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre și prin eliminarea barierelor din calea liberei circulații a anumitor produse și servicii accesibile. Acest lucru va spori disponibilitatea și va îmbunătăți accesibilitatea și latura practică a informațiilor privind produsele și serviciile accesibile pe piața internă.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Cererea de produse și servicii accesibile este ridicată și numărul de persoane cu handicap și/sau cu limitări funcționale va crește semnificativ, odată cu îmbătrânirea populației Uniunii Europene. Un mediu în care produsele și serviciile sunt mai accesibile contribuie la o societate mai favorabilă incluziunii și permite o viață independentă.
(2)  Cererea de produse și servicii accesibile este ridicată și numărul de persoane cu limitări funcționale, inclusiv persoane cu handicap în sensul articolului 1 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități („Convenția”), va crește semnificativ, odată cu îmbătrânirea populației Uniunii. Un mediu în care produsele și serviciile sunt mai accesibile contribuie la o societate mai favorabilă incluziunii și reprezintă o condiție necesară pentru o viață independentă.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  „Accesul universal”, „proiectarea pentru toți” și „perspectiva de gen” ar trebui asigurate pentru produse, instrumente, dispozitive și servicii, pentru ca ele să poată fi utilizate în mod curent de persoanele cu dizabilități.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Disparitățile dintre actele cu putere de lege și măsurile administrative adoptate de statele membre în ceea ce privește accesibilitatea produselor și a serviciilor pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap, creează obstacole în calea liberei circulații a acestor produse și servicii și denaturează concurența efectivă pe piața internă. Operatorii economici, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), sunt deosebit de afectați de aceste bariere.
(3)  Disparitățile dintre actele cu putere de lege și măsurile administrative adoptate de statele membre în ceea ce privește accesibilitatea anumitor produse și servicii pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap, creează obstacole în calea liberei circulații a acestora și denaturează concurența efectivă pe piața internă. În cazul altor produse, disparitățile pot crește ca urmare a intrării în vigoare a Convenției. Operatorii economici, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), sunt deosebit de afectați de aceste obstacole.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Consumatorii și beneficiarii de servicii accesibile se confruntă cu un nivel ridicat al prețurilor din cauza concurenței limitate între furnizori. Fragmentarea reglementărilor naționale reduce beneficiile care ar putea rezulta în urma împărtășirii experiențelor cu omologii de la nivel național și internațional ca răspuns la progresele societale și tehnologice.
(5)  Consumatorii și beneficiarii de produse și servicii accesibile, mai ales de tehnologii de asistență, se confruntă cu un nivel ridicat al prețurilor din cauza concurenței limitate între furnizori. Fragmentarea reglementărilor naționale reduce beneficiile care ar putea rezulta în urma împărtășirii experiențelor cu omologii de la nivel național și internațional ca răspuns la progresele societale și tehnologice.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Apropierea măsurilor naționale la nivelul Uniunii este, prin urmare, necesară pentru buna funcționare a pieței interne, cu scopul de a pune capăt fragmentării pieței de produse și servicii accesibile, de a crea economii de scară, de a facilita comerțul transfrontalier și mobilitatea, precum și de a ajuta operatorii economici să-și concentreze resursele asupra inovării, în loc să utilizeze aceste resurse pentru respectarea cerințelor juridice fragmentate din întreaga Uniune.
(6)  Apropierea măsurilor naționale la nivelul Uniunii este, prin urmare, necesară pentru buna funcționare a pieței interne, cu scopul de a pune capăt fragmentării pieței de produse și servicii accesibile, de a crea economii de scară, de a facilita comerțul transfrontalier, libera circulație a produselor și serviciilor și libera circulație a persoanelor, inclusiv a persoanelor cu handicap, precum și de a ajuta operatorii economici să-și concentreze resursele asupra inovării, în loc să utilizeze aceste resurse pentru acoperirea cheltuielilor generate de legislația fragmentată.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) îi impune Uniunii să combată discriminarea pe motive de dizabilități, în definirea și aplicarea politicilor și acțiunilor sale. Articolul 19 din TFUE îi conferă Uniunii puterea de a adopta acte legislative pentru a combate acest tip de discriminare.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezenta directivă urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure independența, integrarea socială și profesională și participarea la viața comunității, precum și să promoveze aplicarea articolului 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
(9)  Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezenta directivă urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice de a beneficia de măsuri care să le asigure independența, integrarea socială și profesională și participarea la viața comunității, precum și să promoveze aplicarea articolelor 21, 25 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Amendamentul 250
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Accesibilitatea mai mare a produselor și serviciilor va îmbunătăți nu doar viața persoanelor cu dizabilități, ci și a persoanelor cu alte limitări funcționale permanente sau temporare, cum ar fi persoanele în vârstă, femeile însărcinate și persoanele care călătoresc cu bagaje. Prin urmare, este esențial ca prezenta directivă să includă persoanele cu dizabilități, dar și persoanele cu limitări funcționale temporare sau permanente, pentru a garanta beneficii reale și o viață independentă pentru o mai mare parte din societate.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 9 b (nou)
(9b)  Prevalența dizabilităților este mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaților la nivelul Uniunii. Femeile cu dizabilități se confruntă cu forme multiple de discriminare și întâmpină obstacole semnificative în exercitarea cu adevărat a drepturilor și libertăților lor de bază. Printre acestea se numără violența fizică, sexuală, economică și instituțională. Aici intră și discriminarea în accesul la educație și în ocuparea unui loc de muncă, ceea ce poate duce la izolare socială și traume psihologice. Femeile sunt, de asemenea, afectate în mod disproporționat de dizabilitate, ca persoane care îngrijesc membrii de familie cu dizabilități și au parte de discriminare prin asociere mai des decât bărbații. Având în vedere aceste aspecte, este nevoie să se acționeze pentru a asigura egalitatea de tratament, iar măsurile și politicile pozitive care vizează femeile cu dizabilități și mamele copiilor cu dizabilități reprezintă un drept fundamental al omului și o obligație etică;
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Obiectivul general al „Strategiei privind piața unică digitală” este de a genera beneficii economice și sociale durabile cu ajutorul unei piețe unice digitale conectate. Consumatorii europeni nu beneficiază încă de toate avantajele în materie de prețuri și de opțiuni pe care le oferă piața unică, deoarece tranzacțiile transfrontaliere online sunt, în continuare, foarte limitate. Fragmentarea limitează, de asemenea, cererea de tranzacții comerciale electronice transfrontaliere. Totodată, sunt necesare acțiuni concertate pentru a se garanta că noul conținut electronic este complet accesibil pentru persoanele cu handicap. Prin urmare, este necesar să se armonizeze cerințele de accesibilitate pe piața unică digitală și să se garanteze că toți cetățenii Uniunii, indiferent de abilitățile lor, pot să se bucure de avantajele acesteia.
(10)  Obiectivul general al „Strategiei privind piața unică digitală” este de a genera beneficii economice și sociale durabile cu ajutorul unei piețe unice digitale conectate, facilitând comerțul și promovând ocuparea forței de muncă în interiorul Uniunii. Consumatorii europeni nu beneficiază încă de toate avantajele în materie de prețuri și de opțiuni pe care le oferă piața unică, deoarece tranzacțiile transfrontaliere online sunt, în continuare, foarte limitate. Fragmentarea limitează, de asemenea, cererea de tranzacții comerciale electronice transfrontaliere. Totodată, sunt necesare acțiuni concertate pentru a se garanta că noul conținut electronic este complet accesibil pentru persoanele cu handicap. Prin urmare, este necesar să se armonizeze cerințele de accesibilitate pe piața unică digitală și să se garanteze că toți cetățenii Uniunii, indiferent de abilitățile lor, pot să se bucure de avantajele acesteia.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)   Articolul 4 din convenție le solicită statelor semnatare să se angajeze să promoveze cercetarea și dezvoltarea, precum și disponibilitatea și utilizarea tehnologiilor noi, inclusiv a tehnologiilor informației și comunicațiilor, a ajutoarelor pentru mobilitate, a dispozitivelor și tehnologiilor de asistare, adecvate pentru persoanele cu handicap. În convenție se solicită, de asemenea, să se acorde prioritate tehnologiilor accesibile.
Amendamentul 232
Propunere de directivă
Considerentul 12 b (nou)
(12b)  În sectorul transporturilor feroviare, Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului1a și Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei1b (STI PMR) fac trimitere în mod expres la cerințele de accesibilitate stabilite la articolul 9 din convenție și le pun în aplicare pe acestea. În consecință, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă în sectorul transporturilor feroviare este reglementată în temeiul acestor instrumente. În vederea asigurării coerenței între Directiva (UE) 2016/797 și Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei, pe de o parte, și prezenta directivă, pe de altă parte, orice revizuire viitoare a STI PMR ar trebui să ia în considerare, de asemenea, cerințele de accesibilitate care decurg din Actul european privind accesibilitatea.
________________
1a Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).
1b Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (JO L 356, 12.12.2014, p. 110).
Amendamentul 233
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Intrarea în vigoare a convenției în ordinea juridică a statelor membre implică necesitatea de a adopta dispoziții naționale suplimentare privind accesibilitatea produselor și a serviciilor, care, fără o acțiune a Uniunii, ar duce la accentuarea în continuare a diferențelor dintre dispozițiile naționale.
(13)  Intrarea în vigoare a convenției în ordinea juridică a statelor membre implică necesitatea de a adopta dispoziții naționale suplimentare privind accesibilitatea produselor și a serviciilor și mediul construit legat de furnizarea de bunuri și servicii, care, fără o acțiune a Uniunii, ar duce la accentuarea în continuare a diferențelor dintre dispozițiile naționale.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)   În plus față de cerințele prevăzute de prezenta directivă, ar trebui să se depună eforturi pentru a pune în aplicare și a asigura respectarea legislației Uniunii privind drepturile pasagerilor care utilizează servicii de transport aerian, feroviar, cu autobuzul și pe căi navigabile interioare. Aceste eforturi ar trebui să pună accentul pe aspectele intermodale în vederea promovării unei accesibilități fără bariere, incluzând aspecte precum infrastructura și vehiculele de transport.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)  Comisia ar trebui să încurajeze autoritățile urbane să integreze accesibilitatea fără bariere la serviciile de transport urban în planurile lor de mobilitate urbană sustenabilă (PMUS) și să publice cu regularitate liste cu cele mai bune practici privind accesibilitatea fără bariere la transportul public urban și la mobilitatea urbană.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 15
(15)  Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap – un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere33, în conformitate cu convenția, stabilește accesibilitatea drept unul dintre cele opt domenii de acțiune ale sale și urmărește să asigure accesibilitatea produselor și a serviciilor.
(15)  Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap – un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere”, în conformitate cu convenția, stabilește accesibilitatea, o condiție necesară pentru participarea în societate, drept unul dintre cele opt domenii de acțiune ale sale și urmărește să asigure accesibilitatea produselor și serviciilor.
__________________
33 COM(2010)636.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Produsele și serviciile care intră sub incidența prezentei directive au fost selectate în urma unui exercițiu de examinare efectuat în timpul pregătirii evaluării impactului, care a permis identificarea acelor produse și servicii relevante pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă, pentru care statele membre au adoptat sau sunt pe cale să adopte cerințe naționale divergente în materie de accesibilitate.
(16)  Produsele și serviciile care intră sub incidența prezentei directive au fost selectate în urma unui exercițiu de examinare efectuat în timpul pregătirii evaluării impactului, care a permis identificarea acelor produse și servicii relevante pentru persoanele cu dizabilități, pentru care statele membre au adoptat sau sunt pe cale să adopte cerințe naționale divergente în materie de accesibilitate.
Amendamentul 227
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a impune o serie de obligații pentru furnizorii de servicii mass-media audiovizuale. Prin urmare, este mai adecvat să se includă cerințe de accesibilitate în acea directivă.
Cu toate acestea, în privința site-urilor web și a serviciilor bazate pe telefonul mobil, Directiva 2010/13/UE acoperă numai conținutul media audiovizual. De aceea, este indicat să se includă arhitectura site-urilor web și serviciile bazate pe telefonul mobil și toate conținuturile care nu sunt cuprinse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/13/UE în domeniul de aplicare al prezentei directive.
Prezenta directivă ar trebui să acopere cerințele de accesibilitate pentru echipamente aferente serviciilor de telefonie și site-uri web. Prezenta directivă ar trebui să acopere și cerințele de accesibilitate pentru servicii de telefonie, dacă nu sunt tratate în alt act legislativ al Uniunii care oferă un nivel de protecție cel puțin egal cu prezenta directivă. În acest din urmă caz, actul legislativ al Uniunii ar trebui să aibă întâietate în fața prezentei directive.
_______________________
1a Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  Fiecare produs și serviciu trebuie să respecte cerințele de accesibilitate stabilite la articolul 3 și enumerate în anexa I pentru a fi accesibil pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Obligațiile în materie de accesibilitate a comerțului electronic se aplică, de asemenea, în cazul vânzării online de servicii în temeiul articolului 1 alineatul (2) literele (a)-(e) din prezenta directivă.
(17)  Fiecare produs și serviciu care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive și introdus pe piață după data de aplicare a prezentei directive ar trebui să respecte cerințele de accesibilitate stabilite la articolul 3 și enumerate în anexa I pentru a fi accesibil pentru persoanele cu handicap. Obligațiile în materie de accesibilitate a comerțului electronic se aplică, de asemenea, în cazul vânzării online de servicii în temeiul articolului 1 alineatul (2) literele (a)-(e) din prezenta directivă.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  Chiar dacă un serviciu, sau o parte a unui serviciu, este subcontractat unei părți terțe, accesibilitatea respectivului serviciu nu ar trebui să fie compromisă și furnizorii de servicii ar trebui să se conformeze obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. Furnizorii de servicii ar trebui, de asemenea, să asigure formarea adecvată și continuă a angajaților pentru a fi siguri că aceștia cunosc modul de utilizare a produselor și a serviciilor accesibile. Formarea ar trebui să includă aspecte precum furnizarea informațiilor, consilierea și publicitatea.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  Este necesar ca cerințele de accesibilitate să fie introduse în modul cel mai puțin împovărător cu putință pentru operatorii economici și statele membre, în special prin includerea în domeniul lor de aplicare numai a produselor și serviciilor care au fost atent selectate.
(18)  Pe de o parte, este necesar ca cerințele de accesibilitate să fie introduse în modul cel mai eficace și mai puțin împovărător cu putință pentru operatorii economici și statele membre, în special prin includerea în domeniul lor de aplicare numai a produselor și serviciilor care au fost atent selectate și care vor fi introduse pe piață după punerea în aplicare a prezentei directive. Pe de altă parte, este necesar să se permită operatorilor economici aplicarea eficientă a cerințelor de accesibilitate stabilite în prezenta directivă, ținând seama, în special, de ciclul de viață al terminalelor pentru autoservire, al automatelor pentru tichete și al automatelor de check-in. De asemenea, ar trebui ținut seama și de poziția specială al IMM-urilor pe piața internă. În plus, date fiind mărimea, resursele și natura lor, microîntreprinderile nu ar trebui să fie obligate să respecte cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, nici să urmeze procedura stabilită la articolul 12 pentru a fi scutite de obligațiile aferente prezentei directive.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 20 a (nou)
(20a)  Pentru a asigura o mai bună funcționare a pieței interne, autoritățile naționale ar trebui să utilizeze cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă atunci când aplică dispozițiile legate de accesibilitate în actele juridice ale Uniunii menționate în directivă. Prezenta directivă nu ar trebui, totuși, să modifice caracterul obligatoriu sau voluntar al dispozițiilor din celelalte acte juridice ale Uniunii. Prezenta directivă ar trebui să se asigure că, atunci când cerințele de accesibilitate sunt utilizate în conformitate cu celelalte acte, cerințele respective sunt aceleași la nivelul întregii Uniuni.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 21
(21)  Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului34 conține cerințe de accesibilitate pentru o serie specifică de site-uri web aparținând organismelor din sectorul public. De asemenea, aceasta își propune să stabilească baza pentru o metodologie de monitorizare și de raportare a conformității site-urilor web în cauză cu cerințele enumerate în directiva respectivă. Atât cerințele de accesibilitate, cât și metodologia de monitorizare și de raportare incluse în directiva menționată urmează să se aplice în cazul site-urilor web ale organismelor din sectorul public. Cu scopul de a garanta, în special, că autoritățile competente pun în aplicare aceleași cerințe în materie de accesibilitate, indiferent de tipul de site web reglementat, cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie aliniate cu cele din propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public. Activitățile de comerț electronic ale site-urilor web din sectorul public care nu intră sub incidența directivei în cauză fac obiectul domeniului de aplicare al prezentei propuneri, în scopul de a se garanta că vânzarea online a produselor și a serviciilor este accesibilă pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă, indiferent dacă vânzarea acestora este publică sau privată.
(21)   Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului34 conține cerințe de accesibilitate pentru o serie specifică de site-uri web și aplicații mobile aparținând organismelor din sectorul public. Totuși, directiva respectivă conține o listă specifică de excepții, deoarece realizarea accesibilității depline pentru anumite tipuri de conținut de pe site-urile web și de pe aplicațiile mobile și pentru anumite tipuri de site-uri web creează o sarcină disproporționată. De asemenea, ea stabilește baza pentru o metodologie de monitorizare și de raportare a conformității site-urilor web și a aplicațiilor mobile în cauză cu cerințele prevăzute în directiva respectivă. Atât cerințele de accesibilitate, cât și metodologia de monitorizare și de raportare incluse în directiva menționată urmează să se aplice în cazul site-urilor web și al aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public. Cu scopul de a garanta, în special, că autoritățile competente pun în aplicare aceleași cerințe în materie de accesibilitate, indiferent de tipul de site web reglementat și de aplicațiile mobile, cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie aliniate cu cele din Directiva (UE) 2016/2102. Activitățile de comerț electronic ale site-urilor web și ale aplicațiilor mobile propuse de organismele din sectorul public care nu intră sub incidența directivei în cauză intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, în scopul de a se garanta că vânzarea online a produselor și a serviciilor este accesibilă pentru persoanele cu dizabilități, indiferent dacă vânzarea acestora este publică sau privată.
__________________
__________________
34 Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public, COM(2012) 721.
34 Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Anumite elemente ale cerințelor de accesibilitate prevăzute de prezenta directivă, în special cele prevăzute în anexa I referitoare la furnizarea de informații, sunt deja reglementate de actele legislative în vigoare ale Uniunii în domeniul transporturilor. Printre aceste acte se numără Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului 1a și Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei1b și Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei1c, cu privire la transportul feroviar; Regulamentul (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului European și al Consiliului1d, cu privire la transportul cu autobuzul și cu autocarul; și Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului1e, cu privire la transportul maritim. În vederea garantării coerenței normative și a predictibilității pentru agenții economici care fac obiectul acestor acte, cerințele relevante în temeiul prezentei directive se consideră îndeplinite dacă sunt respectate părțile relevante din aceste acte. Cu toate acestea, în cazul în care cerințele de accesibilitate nu sunt acoperite de aceste acte, de exemplu, obligația ca site-urile companiilor aeriene să fie accesibile, ar trebui să se aplice prezenta directivă.
__________________
1a Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 315, 3.12.2007, p. 14).
1b Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (JO L 356, 12.12.2014, p. 110).
1c Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei din 5 mai 2011 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar transeuropean (JO L 123, 12.5.2011, p. 11).
1d Regulamentul (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 55, 28.2.2011, p. 1).
1e Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 334, 17.12.2010, p. 1).
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 22 b (nou)
(22b)  Prezenta directivă urmărește să completeze legislația sectorială existentă a Uniunii cu privire la aspectele care nu sunt încă acoperite de respectiva legislație.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 22 c (nou)
(22c)  Stabilirea domeniului de aplicare al prezentei directive în ceea ce privește serviciile de transport de pasageri aerian, cu autobuzul, feroviar și naval ar trebui să se bazeze pe legislația sectorială existentă privind drepturile pasagerilor. În cazul în care prezenta directivă nu se aplică anumitor tipuri de servicii de transport, statele membre ar trebui să poată încuraja furnizorii de servicii să aplice cerințele de accesibilitate relevante prevăzute în prezenta directivă.
Amendamentele 223 și 228
Propunere de directivă
Considerentul 23
(23)  În anumite situații, cerințele comune în materie de accesibilitate a mediului construit ar facilita libera circulație a serviciilor conexe și a persoanelor cu handicap. Prin urmare, prezenta directivă permite statelor membre să includă mediul construit utilizat la prestarea de servicii în domeniul de aplicare al prezentei directive, asigurând conformitatea cu cerințele în materie de accesibilitate prevăzute în anexa X.
(23)  În anumite situații, accesibilitatea mediului construit este o condiție necesară pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces efectiv la serviciile conexe. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să oblige statele membre să includă mediul construit utilizat la prestarea de servicii în domeniul de aplicare al prezentei directive, asigurând conformitatea cu cerințele în materie de accesibilitate prevăzute în anexa X. Cu toate acestea, respectivele cerințe în materie de accesibilitate ar trebui să se aplice la construirea de infrastructuri noi sau în cazul unor renovări majore.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 23 a (nou)
(23a)   Nu este necesar ca prezenta directivă modifice legislația Uniunii în vigoare care prevede un caracter voluntar al cerințelor în materie de accesibilitate.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 24
(24)  Este necesar să se prevadă că, pentru actele legislative ale Uniunii care stabilesc obligații de accesibilitate fără a furniza cerințe sau specificații privind accesibilitatea, aceasta din urmă este definită prin trimitere la cerințele de accesibilitate ale prezentei directive. Acesta este cazul Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului35, al Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului36 și al Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului37, care prevăd că specificațiile tehnice și cerințele tehnice sau funcționale ale concesiunilor, lucrărilor sau serviciilor care intră în domeniul lor de aplicare țin cont de criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau de „proiectarea pentru toți” utilizatorii.
(24)  Este necesar să se prevadă că, pentru actele legislative ale Uniunii care stabilesc obligații de accesibilitate fără a furniza cerințe sau specificații privind accesibilitatea, aceasta din urmă este definită prin trimitere la cerințele de accesibilitate ale prezentei directive. Printre aceste acte se numără Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului35, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului36 și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului37, care prevăd că specificațiile tehnice și cerințele tehnice sau funcționale ale concesiunilor, lucrărilor sau serviciilor care intră în domeniul lor de aplicare țin cont de criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau de „proiectarea pentru toți” utilizatorii.
__________________
__________________
35 Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
35 Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
36 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
36 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
37 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
37 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 24 a (nou)
(24a)  Obligația de a garanta accesibilitatea infrastructurilor de transport ale rețelei transeuropene de transport este prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a. Cerințele de accesibilitate specificate în prezenta directivă ar trebui să se aplice și anumitor elemente ale infrastructurii de transport reglementate de regulamentul în cauză, în măsura în care sunt implicate produsele și serviciile incluse în prezenta directivă, iar infrastructura și mediul construit aferente acestor servicii sunt destinate utilizării de către călători.
__________________
1a Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p.1).
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 24 b (nou)
(24b)  Prezenta directivă nu ar trebui, însă, să modifice caracterul obligatoriu sau voluntar al dispozițiilor din alte acte legislative ale Uniunii, cum ar fi articolul 67 din Directiva 2014/24/UE privind criteriile de atribuire a contractelor, pe care autoritățile contractante le pot utiliza pentru a stabili oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Dacă se consideră că există o legătură cu obiectul achizițiilor în cauză, ar putea fi incluse unele aspecte sociale eventuale. Prezenta directivă ar trebui prin urmare să garanteze că, atunci când cerințele în materie de accesibilitate sunt utilizate în conformitate cu acele alte acte legislative ale Uniunii, cerințele respective sunt aceleași în întreaga Uniune.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 25
(25)  Accesibilitatea ar trebui să fie obținută prin eliminarea și prevenirea barierelor, de preferință printr-o abordare care să ia în calcul proiectarea universală sau „proiectarea pentru toți”. Accesibilitatea nu ar trebui să excludă punerea la dispoziție a unor amenajări rezonabile, atunci când acest lucru este impus de legislația națională sau a Uniunii.
(25)  Accesibilitatea ar trebui să fie obținută prin eliminarea și prevenirea barierelor, de preferință printr-o abordare care să ia în calcul proiectarea universală sau „proiectarea pentru toți”. Potrivit Convenției, această abordare „înseamnă proiectarea produselor, spațiilor, programelor și serviciilor astfel încât să fie accesibile tuturor, în cea mai mare măsură posibilă, fără a fi nevoie de adaptări sau proiectare specializată”. În conformitate cu Convenția, „proiectarea universală” nu ar trebui să excludă dispozitivele de asistență pentru categorii speciale de persoane cu dizabilități, atunci când sunt necesare. Accesibilitatea nu ar trebui să excludă punerea la dispoziție a unor amenajări rezonabile, atunci când acest lucru este impus de legislația națională sau a Uniunii.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  Faptul că un produs sau un serviciu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive nu înseamnă automat că acest produs sau serviciu este inclus în domeniul de aplicare al Directivei 93/42/CEE a Consiliului1a.
__________________
1a Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (JO L 169, 12.7.1993, p. 1).
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 25 b (nou)
(25b)  Atunci când se stabilesc și se clasifică nevoile persoanelor cu dizabilități pe care trebuie să le satisfacă produsul sau serviciul, principiul proiectării universale ar trebui interpretat în conformitate cu Comentariul General nr. 2(2014) făcut de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități cu privire la articolul 9 al Convenției.
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 27
(27)  Prezenta directivă ar trebui să aibă la bază Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului, întrucât aceasta reglementează produse care fac deja obiectul altor acte legislative ale Uniunii, asigurând astfel coerența legislației Uniunii.
(27)  Prezenta directivă ar trebui să aibă la bază Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului, întrucât aceasta reglementează produse care fac deja obiectul altor acte legislative ale Uniunii, asigurând astfel coerența legislației Uniunii. Cu toate acestea, dispozițiile în materie de siguranță din respectiva decizie, cum ar fi cele legate de rechemări, nu ar trebui să facă parte din prezenta directivă, întrucât un produs care nu este accesibil nu este un produs periculos.
__________________
__________________
38 Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor (JO L 218, 13.8.2008, p. 82).
38 Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (JO L 218, 13.8.2008, p. 82).
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 28
(28)  Toți operatorii economici care intervin în lanțul de furnizare și de distribuție ar trebui să se asigure că pun la dispoziție pe piață numai produse care sunt în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Este necesar să se prevadă o distribuire clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului fiecărui operator în procesul de aprovizionare și de distribuție.
(28)  Toți operatorii economici care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive și intervin în lanțul de furnizare și de distribuție ar trebui să se asigure că pun la dispoziție pe piață numai produse care sunt în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Este necesar să se prevadă o distribuire clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului fiecărui operator în procesul de aprovizionare și de distribuție.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 29
(29)  Operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru conformitatea produselor și a serviciilor, în funcție de rolul care le revine în lanțul de aprovizionare, astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a accesibilității și să garanteze o concurență loială pe piața Uniunii.
(29)  Operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru conformitatea produselor și a serviciilor, în funcție de rolul care le revine în lanțul de aprovizionare, astfel încât să realizeze o mai bună accesibilitate și să garanteze o concurență loială pe piața Uniunii.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 30
(30)  Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să efectueze procedura completă de evaluare a conformității. Obligațiile de evaluare a conformității ar trebui să îi revină producătorului.
(30)  Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să efectueze evaluarea completă a conformității. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru această evaluare nu ar trebui să îi revină numai producătorului. Dacă ar dispune de prerogative mai vaste, autoritatea de supraveghere a pieței ar putea juca un rol esențial în procedura de evaluare.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 32
(32)  Importatorii ar trebui să se asigure că produsele din țările terțe care intră pe piața Uniunii respectă cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, în special că producătorii au aplicat procedurile de evaluare a conformității adecvate pentru produsele în cauză.
(32)  Importatorii ar trebui să se asigure că produsele din țările terțe care intră pe piața Uniunii respectă cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, furnizând toate informațiile necesare autorității de supraveghere competente a pieței, în scopul aplicării procedurilor de evaluare a conformității adecvate pentru produsele în cauză.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 36
(36)  Din motive de proporționalitate, cerințele de accesibilitate ar trebui să se aplice numai în măsura în care nu impun o sarcină disproporționată asupra operatorului economic în cauză sau nu necesită o schimbare a produselor și a serviciilor care ar putea conduce la modificarea fundamentală a acestora în conformitate cu criteriile specificate.
(36)  Din motive de proporționalitate, cerințele de accesibilitate nu ar trebui să impună o sarcină disproporționată asupra operatorului economic în cauză, nici o schimbare a produselor și a serviciilor care ar putea conduce la modificarea fundamentală a acestora în conformitate cu criteriile specificate. Cu toate acestea, trebuie să existe mecanisme de control pentru a verifica dacă exonerarea de la aplicabilitatea cerințelor de accesibilitate este justificată.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 36 a (nou)
(36a)   Pentru a evalua dacă conformitatea cu cerințele de accesibilitate aplicabile produselor sau serviciilor le impune o sarcină disproporționată operatorilor economici, ar trebui să se țină cont de dimensiunea, de resursele și de natura operatorilor economici în cauză, precum și de costurile și beneficiile estimate ale acestora în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu dizabilități. Analiza respectivă costuri/beneficii ar trebui să ia în calcul, printre altele, frecvența și durata de utilizare a produsului sau serviciului în cauză, inclusiv de numărul estimat de persoane cu dizabilități care folosește produsul sau serviciul în cauză, durata de viață a infrastructurii și produselor utilizate cu prilejul furnizării unui serviciu și măsura în care există alternative disponibile gratuit, inclusiv din partea furnizorilor de servicii de transport de călători. Ar trebui luate în considerare numai motivele legitime atunci când se apreciază dacă cerințele privind accesibilitatea impun o sarcină disproporționată. Lipsa priorității, a timpului sau a cunoștințelor nu ar trebui să constituie motive legitime.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 39
(39)  Pentru a înlesni evaluarea conformității cu cerințele aplicabile, este necesar să se prevadă prezumția de conformitate pentru produsele și serviciile care sunt în conformitate cu standardele armonizate voluntare adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului39, în scopul exprimării specificațiilor tehnice detaliate ale cerințelor respective. Comisia a emis o serie de solicitări de standardizare pentru organizațiile europene de standardizare privind accesibilitatea, care ar putea fi relevante pentru elaborarea de standarde armonizate.
(39)  Pentru a înlesni evaluarea conformității cu cerințele de accesibilitate aplicabile, este necesar să se prevadă prezumția de conformitate pentru produsele și serviciile care sunt în conformitate cu standardele armonizate voluntare adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului39, în scopul exprimării specificațiilor tehnice detaliate ale cerințelor respective. Comisia a emis o serie de solicitări de standardizare pentru organizațiile europene de standardizare privind accesibilitatea, care ar putea fi relevante pentru elaborarea de standarde armonizate.
__________________
__________________
39 Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
39 Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 39 a (nou)
(39a)  Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 prevede o procedură pentru formularea de obiecții formale asupra standardelor armonizate despre care se consideră că nu respectă cerințele prezentei directive.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Considerentul 40
(40)  În absența unor standarde armonizate și, dacă este necesar, în scopul armonizării pieței, Comisia ar trebui să poată adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea specificațiilor tehnice comune privind cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(40)  Standardele europene ar trebui dictate de piață, să țină cont de interesul public, precum și de obiectivele politice specificate clar în cererea Comisiei către una sau mai multe organizații de standardizare europene de a redacta standarde armonizate, și să bazeze pe consens. Se va recurge la specificații tehnice numai în ultimă instanță. Comisia ar trebui să poată adopta specificații tehnice, de exemplu atunci când procesul de standardizare este blocat pentru că părțile interesate nu reușesc să ajungă la un consens, creând întârzieri nedorite în stabilirea unei cerințe care, fără adoptarea unui standard corespunzător, ar fi imposibil de implementat, de pildă interoperabilitatea. Comisia ar trebui să lase o perioadă suficientă de timp între adoptarea unei cereri către una sau mai multe organizații de standardizare europene de a redacta standarde armonizate și adoptarea unei specificații tehnice legate de aceeași cerință de accesibilitate. Comisia nu ar trebui să aibă permisiunea de a adopta o specificație tehnică dacă nu a încercat în prealabil să acopere cerințele de accesibilitate prin intermediul sistemului european de standardizare. Comisia nu ar trebui să recurgă la procedura de adoptare de specificații tehnice pentru a șunta sistemul european de standardizare.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Considerentul 40 a (nou)
(40a)  În scopul stabilirii unor standarde armonizate și a unor specificații tehnice comune care să respecte cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă pentru produse și servicii în modul cel mai eficient, Comisia ar trebui să implice în procesul decizional, dacă este fezabil, organizațiile-umbrelă europene pentru persoanele cu dizabilități și toate părțile interesate relevante.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Considerentul 42 a (nou)
(42a)  Atunci când efectuează supravegherea pe piață a produselor, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să revizuiască procedura de evaluare în cooperare cu persoanele cu dizabilități și organizațiile care îi reprezintă și le apără interesele.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Considerentul 44
(44)  Marcajul CE, ca indicație concretă a conformității unui produs cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Prezenta directivă ar trebui să respecte principiile generale care guvernează marcajul CE, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului40 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor.
(44)  Prezenta directivă ar trebui să respecte principiile generale ale Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului40 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. Pe lângă declarația de conformitate, producătorul prevede pe ambalaj o notă prin care informează consumatorii, într-un mod necostisitor, în legătură cu caracteristicile de accesibilitate ale produselor lor.
__________________
__________________
40 Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).
40 Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Considerentul 45
(45)  În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008, prin aplicarea marcajului CE pe un produs, producătorul declară că produsul este conform cu toate cerințele de accesibilitate aplicabile și că își asumă întreaga responsabilitate pentru aceasta.
(45)  Neconformitatea unui produs cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3 nu ar trebui să constituie în sine un risc grav în sensul articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Considerentul 48
(48)  Se așteaptă din partea statelor membre să garanteze că autoritățile de supraveghere a pieței verifică îndeplinirea de către operatorii economici a criteriilor prevăzute la articolul 12 alineatul (3), în conformitate cu capitolul V.
(48)  Se așteaptă din partea statelor membre să garanteze că autoritățile de supraveghere a pieței verifică operatorii economici îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 12 alineatul (3), în conformitate cu capitolul V, și că organizează consultări periodice cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități.
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Considerentul 48 a (nou)
(48a)  Bazele de date naționale care conțin toate informațiile relevante privind gradul de accesibilitate a produselor și a serviciilor enumerate în prezenta directivă ar trebui să permită o mai bună includere în supravegherea pe piață a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor care îi reprezintă.
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Considerentul 49
(49)  Se așteaptă din partea statelor membre să garanteze că autoritățile competente prevăzute la articolul 22 informează Comisia cu privire la utilizarea excepțiilor menționate la articolul 22 alineatul (1) și includ în notificarea lor evaluarea menționată la alineatul (2), în conformitate cu capitolul VI.
(49)   Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile competente informează Comisia cu privire la utilizarea excepțiilor menționate la articolul 22. Evaluarea inițială efectuată de autoritățile competente în cauză ar trebui transmisă Comisiei la cererea acesteia. Pentru a evalua dacă conformitatea cu cerințele de accesibilitate aplicabile produselor sau serviciilor le impune o sarcină disproporționată autorităților competente, ar trebui să se țină cont de dimensiunea, de resursele și de natura autorităților competente în cauză, precum și de costurile și beneficiile estimate ale acestora în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu dizabilități. Analiza respectivă costuri/beneficii ar trebui să ia în calcul, printre altele, frecvența și durata de utilizare a produsului sau serviciului în cauză, inclusiv numărul estimat de persoane cu dizabilități care folosește produsul sau serviciul în cauză, durata de viață a infrastructurii și produselor utilizate cu prilejul furnizării unui serviciu și măsura în care există alternative disponibile gratuit, inclusiv din partea furnizorilor de servicii de transport de călători. Ar trebui luate în considerare numai motivele legitime atunci când se apreciază dacă respectarea cerințelor privind accesibilitatea impun o sarcină disproporționată. Lipsa priorității, a timpului sau a cunoștințelor nu ar trebui să constituie motive legitime.
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Considerentul 50
(50)  Ar trebui stabilită o procedură de salvgardare care să se aplice numai în cazul unui dezacord între statele membre asupra unor măsuri luate de către un stat membru, în baza căreia părțile interesate să fie informate cu privire la acțiunile preconizate în legătură cu produsele neconforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Aceasta ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la astfel de produse.
(50)  Ar trebui stabilită o procedură de salvgardare care să se aplice numai în cazul unui dezacord între statele membre asupra unor măsuri luate de către un stat membru, în baza căreia părțile interesate să fie informate cu privire la acțiunile preconizate în legătură cu produsele neconforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Aceasta ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu organizațiile reprezentative ale persoanelor cu handicap, precum și cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la astfel de produse.
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Considerentul 51 a (nou)
(51a)  Pentru a garanta aplicarea adecvată a principiului proporționalității în ceea ce privește obligațiile de identificare a operatorilor economici și criteriile ce urmează a fi folosite pentru a aprecia dacă conformitatea cu o obligație care decurge din prezenta directivă ar impune o sarcină disproporționată, ar trebui să i se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a stabili perioada în care operatorii economici trebuie să poată să identifice toți operatorii economici care le-au furnizat un produs sau cărora le-au furnizat un produs și pentru a specifica, de asemenea, criteriile ce trebuie avute în vedere pentru toate produsele și serviciile vizate de prezenta directivă atunci când se evaluează dacă obligația poate fi considerată disproporționată, fără modificarea respectivelor criterii. Respectiva perioadă ar trebui să fie stabilită în funcție de ciclul de viață al produsului. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 1a. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
__________________
1a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Considerentul 51 b (nou)
(51b)  Statele membre ar trebui să găsească mijloace adecvate și eficace pentru a asigura conformitatea cu prezenta directivă și să stabilească deci mecanisme de control corespunzătoare, precum controale a posteriori din partea autorităților de supraveghere a pieței pentru a verifica dacă exonerarea de respectarea cerințelor de accesibilitate este justificată. Când au de a face cu reclamații privind accesibilitatea, statele membre ar trebui să acționeze în conformitate cu principiul bunei administrări și îndeosebi cu obligația funcționarilor de a garanta luarea unei decizii în legătură cu fiecare reclamație într-un termen rezonabil.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Considerentul 52 a (nou)
(52a)  Statele membre ar trebui să se asigure că sunt disponibile căi de atac eficace și rapide împotriva deciziilor luate de autoritățile contractante și de entitățile contractante în ceea ce privește includerea unui anumit contract în domeniul de aplicare al Directivelor 2014/24/UE și 2014/25/UE. Având în vedere cadrul juridic existent privind căile de atac în domeniile reglementate de Directivele 2014/24/UE și 2014/25/UE, domeniile în cauză ar trebui să fie excluse de la aplicarea dispozițiilor prezentei directive referitoare la punerea în aplicare și sancțiuni. O astfel de excludere nu aduce atingere obligațiilor statelor membre care decurg din tratate de a lua toate măsurile necesare pentru a garanta aplicarea și eficacitatea dreptului Uniunii.
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Considerentul 53 a (nou)
(53a)  Cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice produselor introduse pe piața Uniunii după data aplicării măsurilor naționale de transpunere a prezentei directive, inclusiv produselor folosite și la mâna a doua importate dintr-o țară terță, introduse pe piața Uniunii după data respectivă.
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Considerentul 53 b (nou)
(53b)  Cu toate acestea, contractele de achiziții publice de produse, lucrări sau servicii care fac obiectul Directivei 2014/24/UE sau al Directivei 2014/25/UE și care au fost atribuite înainte de data punerii în aplicare a prezentei directive, ar trebui să fie executate în continuare în conformitate cu cerințele de accesibilitate, dacă este cazul, specificate în contractele publice respective.
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Considerentul 53 c (nou)
(53c)  Pentru a oferi prestatorilor de servicii timp suficient pentru a se adapta la cerințele stabilite în prezenta directivă, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție pe parcursul căreia produsele utilizate pentru a furniza un serviciu nu trebuie să respecte cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Având în vedere costurile aferente bancomatelor (ATM-uri), automatelor pentru tichete și automatelor de check-in și ciclul de viață lung al acestora, este oportun să se prevadă ca, atunci când astfel de aparate sunt utilizate pentru a furniza servicii, ele să poată fi utilizate în continuare până la sfârșitul duratei lor de viață economică utilă.
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Considerentul 54 a (nou)
(54a)  Implementarea de aplicații care furnizează informații bazate pe serviciile de date spațiale contribuie la circulația independentă și în condiții de siguranță a persoanelor cu dizabilități. Datele spațiale utilizate de astfel de aplicații ar trebui să ofere posibilitatea de a furniza informații adaptate la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități.
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul - 1 (nou)
Articolul -1
Obiect
Obiectivul prezentei directive este de a elimina și de a preveni obstacolele create de cerințele de accesibilitate divergente în calea liberei circulații a produselor și serviciilor care fac obiectul prezentei directive în statele membre. Ea mai are, de asemenea, obiectivul de a contribui la buna funcționare a pieței interne, prin apropierea legilor, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la cerințele de accesibilitate pentru anumite produse și servicii.
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Capitolele I, II-V și VII se aplică următoarelor produse:
1.  Capitolele I, II-V și VII se aplică următoarelor produse introduse pe piața Uniunii la [data de aplicare a prezentei directive]
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – litera a
(a)  echipamente informatice și sisteme de operare de uz general;
(a)  echipamente informatice și sistemele de operare de uz general incorporate în acestea destinate utilizării de către consumatori;
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – litera b – punctul iii a (nou)
(iiia)  terminale de plăți;
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – litera c
(c)  echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori, legate de serviciile de telefonie;
(c)  echipamente terminale legate de serviciile de telefonie utilizate de consumatori;
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – litera d
(d)  echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori, legate de serviciile mass-media audiovizuale.
(d)  echipamente terminale aferente utilizate de consumatori, legate de serviciile mass-media audiovizuale.
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da)  cititoare de cărți electronice.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  Capitolele I, II-V și VII se aplică următoarelor servicii:
2.  Fără a aduce atingere articolului 27, capitolele I, II-V și VII se aplică următoarelor servicii furnizate după...[data de aplicare a prezentei directive]:
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – litera - a (nouă)
(-a)  sisteme de operare, atunci când nu sunt incorporate în echipamentul fizic al computerului și sunt oferite ca imobilizări necorporale;
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – litera a
(a)  servicii de telefonie și echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori;
(a)  servicii de telefonie și echipamente terminale aferente;
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – litera b
(b)  servicii mass-media audiovizuale și echipamente aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori;
(b)  site-uri web și servicii integrate mass-media audiovizuale pe dispozitive mobile;
Amendamentele 235, 236, 237, 238, 239 și 253
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – litera c
(c)  servicii de transport de călători aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul;
(c)  servicii de transport de călători aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul, servicii de mobilitate și servicii aferente de conexiune intermodală, inclusiv transportul public urban, precum rețeaua de metrou, de tramvai, de troleibuz, de autobuz și rețeaua feroviară, în ceea ce privește:
(i) terminalele pentru autoservire aflate pe teritoriul Uniunii, inclusiv automatele pentru bilete, terminalele de plăți și automatele de check-in;
(ii) site-urile de internet, serviciile integrate pe dispozitivele mobile, sistemele inteligente de emitere a biletelor și de transmitere în timp real a informațiilor;
(iii) vehiculele, infrastructura aferentă și mediul construit, inclusiv accesul fără trepte în toate stațiile publice;
(iv) flotele de taxiuri și de mașini de închiriat care includ un procent adecvat de vehicule adaptate.
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – litera d
(d)  servicii bancare;
(d)  servicii bancare pentru consumatori;
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – litera e
(e)  cărți electronice;
(e)  cărți electronice și echipamente aferente utilizate pentru prestarea serviciilor în cauză furnizate de prestatorul de servicii și accesul la ele;
Amendamentul 240
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 2 – litera fa (nouă)
(fa)   servicii turistice, inclusiv furnizarea de servicii de cazare și de alimentație publică.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 3 – litera a
(a)  contractele de achiziții publice și de concesiune care fac obiectul Directivei 2014/23/UE42, al Directivei 2014/24/UE și al Directivei 2014/25/UE;
(a)  contractele de achiziții publice și de concesiune care fac obiectul Directivei 2014/23/UE, al Directivei 2014/24/UE și al Directivei 2014/25/UE încheiate sau acordate după... [data de aplicare a prezentei directive]:
__________________
42Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 3 – litera b
(b)  pregătirea și punerea în aplicare a programelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime43; și al Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului44;
(b)  pregătirea și punerea în aplicare a programelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului43 și al Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului44, adoptate sau puse în aplicare după... [data de aplicare a prezentei directive]:
__________________
__________________
43 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
43 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
44 Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului.
44 Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 3 – litera c
(c)  procedurile de atribuire a contractelor pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului; 45
(c)  contractele de servicii publice după ... [data de aplicare a prezentei directive], sunt atribuite fie pe bază competitivă prin proceduri de licitație sau direct pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului45;
__________________
__________________
45 Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).
45 Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 3 – litera d
(d)  infrastructura de transport, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului46.
(d)  infrastructura de transport, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 proiectată sau construită după ... [data de aplicare a prezentei directive]:
__________________
46Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (JO L 348, 20.12.2013, p.1).
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – alineatul 3a (nou)
3a.  Prezenta directivă nu se aplică următoarelor tipuri de conținut al site-urilor web și al aplicațiilor mobile:
(a)  formatele de fișiere asociate activităților de birou, publicate înainte de ... [data de aplicare a prezentei directive];
(b)  hărți și servicii de cartografiere online, dacă informațiile esențiale sunt furnizate într-un format digital accesibil pentru hărțile destinate navigației;
(c)  conținut aparținând unor terți care nu este nici finanțat, nici elaborat ori aflat sub controlul operatorului economic sau autorității competente în cauză;
(d)  conținutul site-urilor web și al aplicațiilor mobile care pot fi încadrate ca arhive, ceea ce înseamnă că pot conține doar conținut care nu este actualizat nici editat după ... [data de aplicare a prezentei directive]:
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1a (nou)
Articolul 1a
Excluderea microîntreprinderilor
Prezenta directivă nu se aplică microîntreprinderilor care produc, importă sau distribuie produse și servicii care intră în domeniul său de aplicare.
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1
(1)  „produse și servicii accesibile” înseamnă produse și servicii care sunt perceptibile, utilizabile și ușor de înțeles pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap, în condiții de egalitate cu ceilalți;
(1)  „produse și servicii accesibile” înseamnă produse și servicii care pot fi percepute, operate și înțelese de persoanele cu dizabilități și sunt suficient de rezistente pentru a fi utilizate de acestea;
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2
(2)  „proiectare universală” (denumită și „proiectare pentru toți”) înseamnă proiectarea produselor, spațiilor, programelor și serviciilor astfel încât acestea să fie accesibile tuturor, în cea mai mare măsură posibilă, fără necesitatea adaptărilor sau a proiectării speciale. „Proiectarea universală” nu exclude dispozitivele de asistență pentru categorii speciale de persoane cu limitări funcționale, inclusiv de persoane cu handicap, acolo unde sunt necesare;
eliminat
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
(5a)  „serviciu” înseamnă un serviciu, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a;
____________________
1a Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5b (nou)
(5b)  „prestator de servicii” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care oferă sau prestează un serviciu care este destinat pieței Uniunii;
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 16a (nou)
(16a)  „IMM” înseamnă o întreprindere mică sau mijlocie, în conformitate cu definiția din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei1a;
____________________
1a Recomandarea 2003/361/EC a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 19
(19)  „rechemare” înseamnă orice măsură care are ca scop returnarea unui produs ce a fost pus deja la dispoziția utilizatorului final;
eliminat
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 20a (nou)
(20a)  „servicii bancare pentru consumatori” înseamnă servicii care le permit consumatorilor să deschidă și să folosească conturi de plată cu servicii de bază în Uniune în sensul Directivei 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a;
____________________
1a Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (JO L 257, 28.8.2014, p. 214).
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21
(21)  „comerț electronic” înseamnă vânzarea online de produse și servicii.
(21)  „comerț electronic” înseamnă vânzarea online de produse și servicii de la societăți comerciale la consumatori care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a;
____________________
1a Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (Directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21 a (nou)
(21a)  „servicii de transport aerian de pasageri” înseamnă servicii prestate de transportatorii aerieni, operatorii de turism și organismele de conducere a aeroporturilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 literele (b) - (f) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului1a;
____________________
1a Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (JO L 204, 26.7.2006, p. 1).
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21 b (nou)
(21b)  „servicii de transport de pasageri cu autobuzul” înseamnă serviciile reglementate la articolul 2 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 181/2011;
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21 c (nou)
(21c)  „servicii de transport feroviar de călători” înseamnă serviciile reglementate la articolul 2 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1371/2007;
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21 d (nou)
(21d)  „servicii de transport naval de pasageri” înseamnă serviciile reglementate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1177/2010.
Amendamentul 337
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21 e (nou)
(21e)  „tehnologie de asistență” înseamnă un obiect, un echipament sau un sistem de produse utilizat pentru a mări, a menține sau a îmbunătăți capacitățile funcționale ale persoanelor cu limitări funcționale, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități;
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 3
3.  Următoarele terminale pentru autoservire: bancomatele, automatele pentru tichete și automatele de check-in sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea II a anexei I.
3.  Următoarele terminale pentru autoservire: bancomatele, automatele pentru tichete, automatele de check-in și terminalele de plată sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea II a anexei I.
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 4
4.  Serviciile de telefonie, inclusiv serviciile de urgență și echipamentele terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea III a anexei I.
4.  Serviciile de telefonie, inclusiv serviciile de urgență și echipamentele terminale aferente utilizate de consumatori sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea III a anexei I.
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 5
5.  Serviciile mass-media audiovizuale și echipamentele aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea IV a anexei I.
5.  Site-urile web, serviciile mobile ale serviciilor mass-media audiovizuale și echipamentele aferente utilizate de consumatori sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea IV a anexei I.
Amendamentul 244
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 6
6.  Serviciile de transport de călători aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul, site-urile web, serviciile integrate pe dispozitive mobile, sistemele inteligente de emitere a biletelor și transmiterea în timp real a informațiilor, precum și terminalele pentru autoservire, automatele pentru tichete și automatele de check-in utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători sunt conforme cu cerințele corespunzătoare stabilite în secțiunea V a anexei I.
6.  Serviciile de transport de călători aerian, feroviar, maritim, intermodal, cu autobuzul și cu autocarul, inclusiv serviciile legate de transportul urban, mobilitate și mediul construit, site-urile web, serviciile integrate pe dispozitive mobile, sistemele inteligente de emitere a biletelor și transmiterea în timp real a informațiilor, precum și terminalele pentru autoservire, cum ar fi automatele pentru plăți, automatele de check-in utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători, serviciile legate de turism, printre altele, serviciile de cazare și serviciile de alimentație publică, respectă cerințele stabilite în secțiunea V a anexei I numai în cazul în care aceste cerințe nu sunt incluse deja în următoarele acte legislative specifice: în materie de transport feroviar, Regulamentul (CE) nr. 1371/2007, Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 și Regulamentul (UE) nr. 454/2011, în materie de transport cu autobuzul și autocarul, Regulamentul (UE) nr. 181/2011, în materie de transport pe mare și pe căi navigabile interioare, Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 și în materie de transport aerian, Regulamentul (CE) nr. 1107/2006.
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 7
7.  Serviciile bancare, site-urile web, serviciile bancare integrate pe dispozitive mobile, terminalele pentru autoservire, inclusiv bancomatele utilizate pentru prestarea de servicii bancare sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea VI a anexei I.
7.  Serviciile bancare pentru consumatori, site-urile web, serviciile bancare integrate pe dispozitive mobile, terminalele pentru autoservire, inclusiv terminalele de plată și bancomatele utilizate pentru prestarea serviciilor bancare amintite sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea VI a anexei I.
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 8
8.  Cărțile electronice sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea VII a anexei I.
8.  Cărțile electronice și echipamentele aferente sunt conforme cu cerințele stabilite în secțiunea VII a anexei I.
Amendamentul 224
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 10
10.  Statele membre pot decide, luând în considerare condițiile naționale, că mediul construit utilizat de clienții serviciilor de transport de călători, inclusiv mediul gestionat de prestatorii de servicii și de operatorii de infrastructură și mediul construit utilizat de clienții serviciilor bancare, de centrele de servicii pentru clienți și de magazinele gestionate de operatori de telefonie trebuie să respecte cerințele de accesibilitate din secțiunea X a anexei I, în scopul de a maximiza utilizarea acestora de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv de către persoanele cu handicap.
10.  Statele membre se asigură că mediul construit utilizat de clienții serviciilor de transport de călători, inclusiv mediul gestionat de prestatorii de servicii și de operatorii de infrastructură și mediul construit utilizat de clienții serviciilor bancare pentru consumatori, de centrele de servicii pentru clienți și de magazinele gestionate de operatori de telefonie trebuie să respecte cerințele de accesibilitate din secțiunea X a anexei I la construirea de noi infrastructuri sau la efectuarea de renovări majore ale infrastructurii existente, în scopul de a maximiza utilizarea acestora de către persoanele cu handicap. Aceste măsuri nu aduc atingere actelor legislative ale Uniunii și legislației naționale privind protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică și arheologică.
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 4 – paragraful 1
Statele membre nu pot împiedica punerea la dispoziție pe piață, pe teritoriul lor, a produselor și a serviciilor care sunt conforme cu prezenta directivă din motive legate de cerințele de accesibilitate.
Statele membre nu împiedică, din motive legate de cerințele de accesibilitate, punerea la dispoziție pe piață, pe teritoriul lor, a produselor care sunt conforme cu prezenta directivă. Statele membre nu împiedică, din motive legate de cerințele de accesibilitate, prestarea pe teritoriul lor a unor servicii care sunt conforme cu prezenta directivă.
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Atunci când își introduc pe piață produsele, producătorii trebuie să se asigure că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele de accesibilitate aplicabile prevăzute la articolul 3.
1.  Atunci când își introduc pe piață produsele, producătorii trebuie să se asigure că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele de accesibilitate aplicabile prevăzute la articolul 3, cu excepția cazului în care cerințele nu pot fi îndeplinite, deoarece adaptarea produsului ar presupune o modificare fundamentală a naturii de bază a produsului respectiv sau ar impune o sarcină disproporționată pentru producătorul în cauză, potrivit articolului 12.
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 2
În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui produs cu cerințele de accesibilitate aplicabile prin procedura menționată, producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE și aplică marcajul CE.
În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui produs cu cerințele de accesibilitate aplicabile prin procedura de evaluare a conformității menționată, producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE care indică clar că produsul este accesibil.
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 4
4.  Producătorii păstrează un registru de plângeri, de produse neconforme și de rechemări de produse și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare.
4.  Producătorii păstrează un registru de plângeri și de produse neconforme.
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 7
7.  Producătorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni și informații de siguranță, într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatori și utilizatorii finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.
7.  Producătorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatori și utilizatorii finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 8
8.  Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform prezentei directive iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc legat de accesibilitate, producătorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
8.  Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform prezentei directive iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs sau pentru a-l retrage, după caz. În plus, în cazul în care produsul nu este în conformitate cu prezenta directivă, producătorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 9
9.  Producătorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Ei cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care le-au introdus pe piață, cu scopul de a asigura conformitatea cu cerințele menționate la articolul 3.
9.  Producătorii, în urma unei cereri din partea unei autorități naționale competente, îi furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Ei cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru a asigura conformitatea cu prezenta directivă.
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2 – litera a
(a)  în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, să furnizeze acestei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului;
(a)  în urma unei cereri din partea unei autorități naționale competente, să îi furnizeze acestei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului;
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2 – litera b
(b)  să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele acoperite de mandatul lor.
(b)  să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru asigurarea conformității produselor acoperite de mandatul lor cu prezenta directivă.
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2
2.  Înainte de introducerea unui produs pe piață, importatorii se asigură că procedura de evaluare a conformității stabilită în anexa II a fost efectuată de către producător. Aceștia se asigură că producătorul a întocmit documentația tehnică cerută în anexa respectivă, că produsul poartă marcajul CE și este însoțit de documentele necesare și că producătorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (5) și (6).
2.  Înainte de introducerea unui produs pe piață, importatorii se asigură că procedura de evaluare a conformității stabilită în anexa II a fost efectuată de către producător. Aceștia se asigură că producătorul a întocmit documentația tehnică cerută în anexa respectivă, că produsul este însoțit de documentele necesare și că producătorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (5) și (6).
Amendamentul 110
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3
3.  În cazul în care un importator consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3, el nu introduce produsul pe piață până când acesta nu devine conform. În plus, atunci când produsul prezintă un risc, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.
3.  În cazul în care un importator consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3, el nu introduce produsul pe piață până când acesta nu devine conform. În plus, atunci când produsul nu este în conformitate cu prezenta directivă, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5
5.  Importatorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni și informații într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatori și utilizatorii finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.
5.  Importatorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatori și utilizatorii finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.
Amendamentul 112
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 7
7.  Importatorii păstrează un registru de plângeri, de produse neconforme și de rechemări de produse și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare.
7.  Importatorii păstrează un registru de plângeri și de produse neconforme.
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 8
8.  Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform cerințelor menționate la articolul 3 iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul produs în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
8.  Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform prezentei directive iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs sau pentru a-l retrage, după caz. În plus, în cazul în care produsul nu este în conformitate cu prezenta directivă, importatorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 9
9.  Importatorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care le-au introdus pe piață.
9.  Importatorii, în urma unei cereri din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru asigurarea conformității produselor pe care le-au introdus pe piață cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3.
Amendamentul 115
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Înainte de a pune la dispoziție un produs pe piață, distribuitorii verifică dacă produsul poartă marcajul CE, dacă acesta este însoțit de documentele prevăzute și de instrucțiuni și informații într-o limbă ușor de înțeles de către consumatori și alți utilizatori finali din statul membru în care produsul este pus la dispoziție pe piață și dacă producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (5) și (6) și la articolul 7 alineatul (4).
2.  Înainte de a pune la dispoziție un produs pe piață, distribuitorii verifică dacă produsul este conform cu prezenta directivă și dacă acesta este însoțit de documentele prevăzute și de instrucțiuni într-o limbă ușor de înțeles de către consumatori și alți utilizatori finali din statul membru în care produsul este pus la dispoziție pe piață și dacă producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (5) și (6) și la articolul 7 alineatul (4).
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3
3.  În cazul în care un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3, el nu pune la dispoziție produsul pe piață până când acesta nu devine conform. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.
3.  În cazul în care un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3, el nu pune la dispoziție produsul pe piață până când acesta nu devine conform. În plus, atunci când produsul nu este în conformitate cu prezenta directivă, distribuitorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 5
5.  Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au pus la dispoziție pe piață nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul produs în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
5.  Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au pus la dispoziție pe piață nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul produs în conformitate sau pentru a-l retrage, după caz. În plus, în cazul în care produsul nu este în conformitate cu prezenta directivă, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 6
6.  Distribuitorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune de eliminare a riscurilor prezentate de produsele puse la dispoziție pe piață.
6.  Distribuitorii, în urma unei cereri din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru asigurarea conformității produselor pe care le-au introdus pe piață cu cerințele de accesibilitate menționate la articolul 3.
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 10 – alineatul 2
2.  Operatorii economici sunt în măsură să prezinte informațiile prevăzute la alineatul (1) timp de 10 ani după ce le-a fost furnizat produsul și timp de 10 ani după ce au furnizat produsul.
2.  Operatorii economici sunt în măsură să prezinte informațiile prevăzute la alineatul (1) pentru o anumită perioadă, care este de cel puțin cinci ani, după ce le-a fost furnizat produsul sau după ce au furnizat produsul.
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 10 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în conformitate cu articolul 23a pentru a preciza perioada menționată la alineatul (2) din prezentul articol. Respectiva perioadă este stabilită în funcție de ciclul de viață al produsului în cauză.
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 2
2.  Prestatorii de servicii pregătesc informațiile necesare în conformitate cu anexa III, explicând modul în care serviciile îndeplinesc cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Informațiile sunt puse la dispoziția publicului în formă scrisă și orală, inclusiv într-un mod accesibil pentru persoanele cu limitări funcționale și persoanele cu handicap. Prestatorii de servicii păstrează informațiile atât timp cât serviciul este disponibil.
2.  Prestatorii de servicii pregătesc informațiile necesare în conformitate cu anexa III, explicând modul în care serviciile furnizate de ei îndeplinesc cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Informațiile sunt puse la dispoziția publicului într-un mod accesibil pentru persoanele cu handicap. Prestatorii de servicii păstrează informațiile atât timp cât serviciul este disponibil.
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 4
4.  În urma unei cereri motivate din partea unei autorități competente, prestatorii de servicii îi furnizează acesteia toate informațiile necesare pentru a demonstra conformitatea serviciului cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Ei cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru a aduce serviciul în conformitate cu aceste cerințe.
4.  În urma unei cereri din partea unei autorități competente, prestatorii de servicii îi furnizează acesteia toate informațiile necesare pentru a demonstra conformitatea serviciului cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Ei cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru a aduce serviciul în conformitate cu aceste cerințe.
Amendamentul 339
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 3 – litera b
(b)  costurile și beneficiile estimate pentru operatorii economici în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu handicap, luând în considerare frecvența și durata de utilizare a unui produs sau a unui serviciu specific.
(b)  costurile și beneficiile suplimentare estimate pentru operatorii economici în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, luând în considerare frecvența și durata de utilizare a unui produs sau a unui serviciu specific.
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 4
4.  Această sarcină nu este considerată a fi disproporționată atunci când este compensată prin finanțare din alte surse decât resursele proprii ale operatorului economic, indiferent dacă acestea sunt publice sau private.
4.  Această sarcină nu este considerată a fi disproporționată atunci când este compensată prin finanțare din alte surse decât resursele proprii ale operatorului economic, puse la dispoziție în vederea îmbunătățirii accesibilității, indiferent dacă acestea sunt publice sau private.
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 5
5.  Evaluarea măsurii în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate aplicabile produselor sau serviciilor impune o modificare fundamentală sau o sarcină disproporționată se efectuează de către operatorul economic.
5.  Evaluarea inițială a măsurii în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate aplicabile produselor sau serviciilor impune o modificare fundamentală sau o sarcină disproporționată se efectuează de către operatorul economic.
Amendamentul 230
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 5 a (nou)
5a.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23a pentru completarea alineatului (3) de la prezentul articol prin detalierea criteriilor care trebuie avute în vedere pentru toate produsele și serviciile vizate de prezenta directivă atunci când se evaluează dacă povara poate fi considerată disproporționată, fără modificarea respectivelor criterii.
Atunci când detaliază aceste criterii, Comisia nu ține seama doar de potențialele beneficii pentru persoanele cu handicap, ci și de cele pentru persoanele cu limitări funcționale.
Comisia adoptă primul act delegat de acest fel care reglementează toate produsele și serviciile care intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentei directive până la ... [un an de la data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 6
6.  În cazul în care operatorii economici au aplicat excepția prevăzută la alineatele (1)-(5) pentru un produs sau un serviciu specific, ei notifică autoritatea relevantă de supraveghere a pieței din statul membru pe teritoriul căruia produsul sau serviciul este introdus sau pus la dispoziție pe piață. Notificarea include evaluarea menționată la alineatul (3). Microîntreprinderile sunt exceptate de la această cerință de notificare, dar trebuie să fie în măsură să prezinte documentele relevante la cererea unei autorități relevante de supraveghere a pieței.
6.  În cazul în care operatorii economici au aplicat excepția prevăzută la alineatele (1)-(5) pentru un produs sau un serviciu specific, ei notifică autoritatea relevantă de supraveghere a pieței din statul membru pe teritoriul căruia produsul sau serviciul este introdus sau pus la dispoziție pe piață. Evaluarea menționată la alineatul (3) este prezentată autorității de supraveghere a pieței în urma unei cereri. Microîntreprinderile sunt exceptate de la această cerință de notificare, dar trebuie să fie în măsură să prezinte documentele relevante la cererea unei autorități relevante de supraveghere a pieței.
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 6a (nou)
6a.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a unui model de notificare în sensul alineatului (6) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (1a). Comisia adoptă primul act delegat de acest fel până la... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 6b (nou)
6b.  Se instituie un dialog structurat între actorii implicați, inclusiv persoanele cu dizabilități, organizațiile lor reprezentative și autoritățile de supraveghere a pieței, în vederea stabilirii unor principii adecvate coerente pentru evaluarea excepțiilor.
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 6c (nou)
6c.  Statele membre sunt încurajate să ofere stimulente și orientări microîntreprinderilor pentru a facilita aplicarea prezentei directive. Procedurile și orientările se elaborează în consultare cu actorii implicați, inclusiv cu persoanele cu dizabilități și cu organizațiile reprezentative ale acestora.
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Capitolul IV – titlu
Standarde armonizate, specificații tehnice comune și conformitatea produselor și a serviciilor
Standarde armonizate, specificații tehnice și conformitatea produselor și a serviciilor
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1
Produsele și serviciile care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele de accesibilitate vizate de acele standarde sau părți ale acestora, menționate la articolul 3.
1.   Produsele și serviciile care respectă standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele de accesibilitate, menționate la articolul 3, care sunt vizate de acele standarde sau părți ale acestora.
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1 a (nou)
1a.  Comisia solicită, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să elaboreze proiecte de standarde armonizate pentru fiecare dintre cerințele de accesibilitate pentru produse prevăzute la articolul 3. Comisia adoptă respectivele cereri până la … [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1b (nou)
1b.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să instituie specificațiile tehnice ce întrunesc cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3. Comisia recurge însă la o astfel de soluție numai dacă se întrunesc următoarele condiții:
(a)  nu a fost publicată nicio trimitere la standardele armonizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;
(b)  Comisia a adoptat o cerere specificată la alineatul (2) de la prezentul articol; precum și
(c)  Comisia constată întârzieri nejustificate în procedura de standardizare.
Anterior adoptării actelor de punere în aplicare menționate la primul paragraf, Comisia consultă părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile ce reprezintă persoanele cu dizabilități.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2) din prezenta directivă.
Amendamentul 134
Propunere de directivă
Articolul 13 – paragraful 1c (nou)
1c.  În cazul în care nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nicio trimitere la standardele armonizate vizate la articolul (1) de la prezentul articol, produsele și serviciile care respectă specificațiile tehnice de la alineatul (1b) de la prezentul articol sau părți ale acestora sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele privind accesibilitatea prevăzute la articolul 3, care sunt vizate de respectivele specificații tehnice sau părți ale acestora.
Amendamentul 135
Propunere de directivă
Articolul 14
Articolul 14
eliminat
Specificațiile tehnice comune
1.  În cazul în care nicio trimitere la standardele armonizate nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și în care, pentru armonizarea pieței, ar fi necesare mai multe detalii privind cerințele de accesibilitate aplicabile anumitor produse și servicii, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească specificații tehnice comune („STC”) pentru cerințele de accesibilitate prevăzute în anexa I la prezenta directivă. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2) din prezenta directivă.
2.  Produsele și serviciile care sunt conforme cu STC menționate la alineatul (1) sau cu părți ale acestora sunt considerate a fi conforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 3, vizate de respectivele STC sau părți ale acestora.
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 2
2.  Declarația de conformitate UE este stabilită conform modelului prevăzut în anexa III la Decizia nr. 768/2008/CE. Ea conține elementele stipulate în anexa II la prezenta directivă și este actualizată constant. Cerințele privind documentația tehnică evită impunerea unei sarcini disproporționate asupra microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Declarația se traduce în limba sau limbile cerute de statul membru pe a cărui piață este introdus sau pus la dispoziție produsul.
2.  Declarația de conformitate UE este stabilită conform modelului prevăzut în anexa III la Decizia nr. 768/2008/CE. Ea conține elementele stipulate în anexa II la prezenta directivă și este actualizată constant. Cerințele privind documentația tehnică evită impunerea unei sarcini disproporționate asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Declarația se traduce în limba sau limbile cerute de statul membru pe a cărui piață este introdus sau pus la dispoziție produsul.
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 3
3.  În cazul în care un produs intră sub incidența mai multor acte ale Uniunii prin care se solicită o declarație de conformitate UE, se întocmește o singură declarație de conformitate UE în temeiul tuturor acestor acte ale Uniunii. Declarația respectivă menționează actele în cauză, inclusiv referințele de publicare.
3.  În cazul în care un produs intră sub incidența mai multor acte ale Uniunii prin care se solicită o declarație de conformitate UE, se întocmește declarația de conformitate UE în temeiul tuturor acestor acte ale Uniunii. Declarația respectivă menționează actele în cauză, inclusiv referințele de publicare.
Amendamentul 138
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Pe lângă declarația de conformitate a UE, producătorul prevede pe ambalaj o notă prin care informează consumatorii, într-un mod rentabil, simplu și precis, că produsul prezintă caracteristici de accesibilitate.
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 16
Articolul 16
eliminat
Principii generale ale marcajului CE pentru produse
Marcajul CE face obiectul principiilor generale prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
Amendamentul 140
Propunere de directivă
Articolul -17 (nou)
Articolul -17
Baza de date naționale
Statele membre creează un registru public de baze de date cu produsele inaccesibile. Consumatorii au posibilitatea de a consulta și de a introduce informații cu privire la produsele inaccesibile. Statele membre iau măsurile necesare pentru a informa consumatorii și alte părți interesate cu privire la posibilitatea de a depune plângeri. Se are în vedere un sistem interactiv între bazele de date naționale, eventual sub responsabilitatea Comisiei sau a organizațiilor reprezentative relevante, astfel încât informațiile privind produsele inaccesibile să poată fi difuzate în întreaga Uniune.
Amendamentul 141
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 2 – paragraful 2
Statele membre garantează că publicul este informat cu privire la existența, competențele și identitatea autorităților menționate în primul paragraf. Autoritățile respective furnizează aceste informații la cerere și în formate accesibile.
Statele membre garantează că publicul este informat cu privire la existența, competențele și identitatea autorităților menționate în primul paragraf. Autoritățile respective furnizează aceste informații privind activitatea și deciziile lor la cererea cetățenilor în cauză și în formate accesibile.
Amendamentul 142
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 1 – paragraful 1
În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au luat măsuri în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sau în cazul în care au motive suficiente să considere că un produs care face obiectul prezentei directive prezintă un risc legat de aspectele de accesibilitate reglementate de prezenta directivă, acestea realizează o evaluare cu privire la produsul în cauză, acoperind toate cerințele prevăzute în prezenta directivă. Operatorii economici relevanți cooperează pe deplin cu autoritățile de supraveghere a pieței.
În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au luat măsuri în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sau în cazul în care au motive suficiente să considere că un produs care face obiectul prezentei directive nu este în conformitate cu aceasta, acestea realizează o evaluare cu privire la produsul în cauză, acoperind toate cerințele relevante prevăzute în prezenta directivă. Operatorii economici relevanți cooperează pe deplin cu autoritățile de supraveghere a pieței.
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 1 – paragraful 2
În cazul în care, pe parcursul evaluării respective, autoritățile de supraveghere a pieței constată că produsul nu este conform cerințelor stabilite în prezenta directivă, acestea solicită de îndată operatorului economic relevant să întreprindă toate acțiunile corective adecvate pentru a aduce produsul în conformitate cu acele cerințe sau pentru a retrage produsul de pe piață ori pentru a-l rechema în decursul unei perioade rezonabile, proporțională cu natura riscului și stabilită de autoritățile respective.
În cazul în care, pe parcursul evaluării respective, autoritățile de supraveghere a pieței constată că produsul nu este conform cerințelor stabilite în prezenta directivă, acestea solicită de îndată operatorului economic relevant să întreprindă toate acțiunile corective adecvate pentru a aduce produsul respectiv în conformitate cu acele cerințe. În cazul în care respectivul agent economic nu ia măsurile corective ce se impun, autoritățile de supraveghere a pieței solicită acestuia să retragă produsul de pe piață în decursul unei perioade rezonabile.
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 4
4.  În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde măsurile corective adecvate în termenul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf, autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziție a produsului pe piețele lor naționale, pentru a retrage produsul de pe piață sau pentru a-l rechema. Autoritățile de supraveghere a pieței informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile respective.
4.  În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde măsurile corective adecvate în termenul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf, autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziție a produsului pe piețele lor naționale sau pentru a retrage produsul de pe piață. Autoritățile de supraveghere a pieței informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile respective.
Amendamentul 145
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 5 – partea introductivă
5.  Informațiile menționate la alineatul (4) includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea produsului neconform, originea produsului, natura neconformității invocate și riscul pe care aceasta îl implică, natura și durata măsurilor naționale adoptate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant. Autoritățile de supraveghere a pieței indică, în special, dacă neconformitatea se datorează uneia dintre următoarele situații:
5.  Informațiile menționate la alineatul (4) includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea produsului neconform, originea produsului, natura neconformității invocate, natura și durata măsurilor naționale adoptate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant. Autoritățile de supraveghere a pieței indică, în special, dacă neconformitatea se datorează uneia dintre următoarele situații:
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 5 – litera a
(a)  neconformității produsului cu cerințe legate de cele stabilite la articolul 3 din prezenta directivă sau
(a)  neconformității produsului cu cerințe relevante stabilite la articolul 3 sau
Amendamentul 147
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 8
8.  Statele membre se asigură că se iau măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu produsul în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a produsului de pe piețele lor.
8.  Statele membre se asigură că se iau măsurile restrictive proporționale și corespunzătoare în legătură cu produsul în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a produsului de pe piețele lor.
Amendamentul 148
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 1 – paragraful 1
În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 19 alineatele (3) și (4), se ridică obiecții la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că o măsură națională contravine legislației Uniunii, Comisia inițiază de îndată consultări cu statele membre și cu operatorul (operatorii) economic(i) în cauză și evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide dacă măsura națională este justificată sau nu.
În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 19 alineatele (3) și (4), se ridică obiecții la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia are dovezi rezonabile că o măsură națională contravine legislației Uniunii, Comisia inițiază de îndată consultări cu statele membre și cu operatorul (operatorii) economic(i) în cauză și evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide dacă măsura națională este justificată sau nu.
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 20 a (nou)
Articolul 20a
Grupul de lucru
1.  Comisia instituie un grup de lucru.
Respectivul grup de lucru se compune din reprezentanți ai autorităților naționale de supraveghere a pieței și din părți interesate relevante, inclusiv persoane cu dizabilități sau organizații care-i reprezintă.
2.  Grupul de lucru are următoarele misiuni:
(a)  îmbunătățirea schimbului de informații și de bune practici între autoritățile de supraveghere a pieței;
(b)  asigurarea coerenței în aplicarea cerințelor de accesibilitate stabilite la articolul 3;
(c)  formularea unui aviz cu privire la derogarea de la cerințele de accesibilitate stabilite la articolul 3, în cazurile în care acest lucru se impune și doar la solicitarea Comisiei.
Amendamentul 151
Propunere de directivă
Articolul 21 – paragraful 1 – litera c
(c)  la stabilirea cerințelor de accesibilitate legate de criteriile sociale și de calitate, stabilite de autoritățile competente în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor pentru serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007;
eliminat
Amendamentele 247 și 281
Propunere de directivă
Articolul 21 – paragraful 1 – litera da (nouă)
(da)   dacă este cazul, întregii legislații relevante a Uniunii sau dispozițiilor din legislația Uniunii referitoare la accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;
Amendamentul 282
Propunere de directivă
Articolul 21 – paragraful 1 – litera db (nouă)
(db)   atunci când Uniunea cofinanțează proiecte de infrastructuri de transport și de comunicații accesibile fără obstacole în cadrul MIE, fondurilor structurale sau FEIS, proiectelor care susțin sau includ elemente legate de accesibilitate li se acordă prioritate.
Amendamentul 152
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1
1.  Cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 21 se aplică în măsura în care ele nu impun o sarcină disproporționată asupra autorităților competente în sensul respectivului articol.
1.  Cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 21 se aplică în măsura în care ele nu impun o sarcină disproporționată asupra autorităților competente sau asupra furnizorilor, în calitate de parte contractantă, în sensul respectivului articol.
Amendamentele 226 și 257
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 – litera b
(b)  costurile și beneficiile estimate pentru autoritățile competente în cauză în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu handicap, luând în considerare frecvența și durata de utilizare a unui produs sau a unui serviciu specific.
(b)  costurile și beneficiile estimate pentru autoritățile competente în cauză în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu limitări funcționale și persoanele cu handicap, luând în considerare frecvența și durata de utilizare a unui produs sau a unui serviciu specific.
Amendamentul 153
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 3
3.  Evaluarea măsurii în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 21 impune o sarcină disproporționată se efectuează de către autoritățile competente în cauză.
3.  Evaluarea inițială a măsurii în care conformitatea cu cerințele de accesibilitate prevăzute la articolul 21 impune o sarcină disproporționată se efectuează de către autoritățile competente în cauză.
Amendamentul 231
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23a pentru completarea alineatului (2) de la prezentul articol prin detalierea criteriilor care trebuie avute în vedere pentru toate produsele și serviciile vizate de prezenta directivă atunci când se evaluează dacă povara poate fi considerată disproporționată, fără modificarea respectivelor criterii.
Atunci când detaliază aceste criterii, Comisia nu ține seama doar de potențialele beneficii pentru persoanele cu handicap, ci și de cele pentru persoanele cu limitări funcționale.
Comisia adoptă primul act delegat de acest fel care reglementează toate produsele și serviciile care intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentei directive până la ... [un an de la data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 155
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 4
4.  În cazul în care o autoritate competentă a aplicat excepția prevăzută la alineatele (1), (2) și (3) pentru un produs sau un serviciu specific, ea informează Comisia în acest sens. Notificarea include evaluarea menționată la alineatul (2).
4.  În cazul în care o autoritate competentă a aplicat excepția prevăzută la alineatele (1), (2) și (3) pentru un produs sau un serviciu specific, ea informează Comisia în acest sens. Evaluarea menționată la alineatul (2) este prezentată Comisiei la cererea acesteia.
Amendamentul 156
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 4a (nou)
4a.  În cazul în care are dubii cu privire la decizia autorității competente în cauză, Comisia poate cere grupului de lucru menționat la articolul 20 să verifice evaluarea menționată la alineatul (2) de la prezentul articol și să emită un aviz.
Amendamentul 157
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 4 b (nou)
4b.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a unui model de notificare în sensul alineatului 4 de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (1a). Comisia adoptă primul act delegat de acest fel până la... [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 158
Propunere de directivă
Capitolul VII – titlu
COMPETENȚE DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE
ACTE DELEGATE, COMPETENȚE DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE
Amendamentul 159
Propunere de directivă
Articolul 23 a (nou)
Articolul 23a
Exercitarea delegării
1.  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10 alineatul (2a), articolul 12 alineatul (5a) și articolul 22 alineatul (3a) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la … [data intrării în vigoare a prezentei directive].
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 alineatul (2a), la articolul 12 alineatul (5a) și la articolul 22 alineatul (3a) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 alineatul (2a), al articolului 12 alineatul (5a) și al articolului 22 alineatul (3a) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 160
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 1a (nou)
1a.  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Amendamentul 161
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 2
2.  Mijloacele menționate la alineatul (1) cuprind:
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 162
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 2 – litera a
(a)  dispoziții în baza cărora un consumator poate sesiza instanțele sau organismele administrative competente în temeiul dreptului intern, pentru a garanta respectarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive;
(a)  posibilitatea, pentru un consumator afectat în mod direct de lipsa de conformitate a unui produs sau a unui serviciu, de a sesiza instanțele sau organismele administrative competente în temeiul dreptului intern, pentru a garanta respectarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive.
Amendamentul 163
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 2 – litera b
(b)  dispoziții în baza cărora organismele publice sau asociațiile, organizațiile sau alte entități juridice private care au un interes legitim în a se asigura că dispozițiile prezentei directive sunt respectate pot sesiza instanțele sau organismele administrative competente în temeiul dreptului intern, pentru a garanta respectarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive.
(b)  posibilitatea, pentru organismele publice sau asociațiile, organizațiile sau alte entități juridice private care au un interes legitim în a se asigura că dispozițiile prezentei directive sunt respectate, de a sesiza instanțele sau organismele administrative competente în temeiul dreptului intern, pentru a garanta respectarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive. Interesul legitim invocat poate fi reprezentarea consumatorilor direct afectați de lipsa de conformitate a unui product sau serviciu;
Amendamentul 164
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 2 – litera ba (nouă)
(ba)  posibilitatea, pentru consumatorul direct afectat de lipsa de conformitate a unui produs sau serviciu, de a recurge la mecanism de depunere a plângerilor. Respectivul mecanism ar putea fi operat de o instituție deja existentă, precum cea a ombudsmanului național.
Amendamentul 165
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 2a (nou)
2a.  Statele membre se asigură că, înaintea intentării unei acțiuni în justiție sau în fața forurilor administrative competente, astfel cum se prevede la alineatul (1) literele (a) și (b), sunt în vigoare și mecanisme alternative de soluționare a litigiilor pentru cazurile de nerespectare prezumată a prezentei directive, raportate printr-unul dintre mecanismele de depunere a plângerilor prevăzute la alineatul (2) litera (ba).
Amendamentul 166
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 2b (nou)
2b.  Prezentul articol nu se aplică contractelor care sunt reglementate de Directivele 2014/24/UE sau 2014/25/UE.
Amendamentul 288
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 2
2.  Sancțiunile prevăzute sunt eficiente, proporționale și disuasive.
2.  Sancțiunile prevăzute sunt eficiente, proporționale și disuasive, dar nu constituie o alternativă la îndeplinirea de către operatorii economici a obligației lor de a face produsele sau serviciile lor accesibile. Sancțiunile respective sunt, de asemenea, însoțite de măsuri efective de remediere în caz de nerespectare de către operatorul economic.
Amendamentul 168
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 4
4.  Sancțiunile țin cont de gradul de neconformitate, inclusiv de numărul de unități de produse sau de servicii neconforme, precum și de numărul de persoane afectate.
4.  Sancțiunile țin cont de gradul de neconformitate, inclusiv de gravitatea acesteia și de numărul de unități de produse sau de servicii neconforme, precum și numărul de persoane afectate.
Amendamentul 169
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 2
2.  Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu [… a se introduce data - șase ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].
2.  Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu ... [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 170
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Fără a aduce atingere alineatului 2b de la prezentul articol, statele membre prevăd o perioadă de tranziție de cinci ani de la... [șase ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] în care furnizorii de servicii pot continua să presteze serviciile, utilizând produsele pe care le-au folosit în mod legal pentru a furniza servicii similare înainte de această dată.
Amendamentul 171
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 2b (nou)
2b.  Statele membre pot să prevadă că terminalele pentru autoservire, utilizate în mod legal de către prestatorii de servicii pentru prestarea de servicii înainte de… [șase ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] pot continua să fie utilizate pentru prestarea de servicii similare până la sfârșitul duratei lor de viață utilă din punct de vedere economic.
Amendamentul 172
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 5
5.  Statele membre care utilizează posibilitatea prevăzută la articolul 3 alineatul (10) comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în acest scop și informează Comisia cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a acestora.
5.  Acolo unde este cazul, statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în scopul articolului 3 alineatul (10) și informează Comisia cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a acestora.
Amendamentul 173
Propunere de directivă
Articolul 28 – paragraful 1
Până la [… a se introduce data - cinci ani de la punerea în aplicare a prezentei directive] și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport privind aplicarea prezentei directive.
-1.   Până la ... [trei ani de la data punerii în aplicare a prezentei directive] și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport privind aplicarea prezentei directive.
Amendamentul 174
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 1
1.  Ținând cont de evoluțiile sociale, economice și tehnologice, raportul abordează, printre altele, evoluția accesibilității produselor și a serviciilor și impactul asupra operatorilor economici și a persoanelor cu handicap, identificând, acolo unde este posibil, oportunități de reducere a sarcinii administrative, în vederea evaluării necesității de a revizui prezenta directivă.
1.  Pe baza notificărilor primite în conformitate cu articolele 12 alineatul (6) și articolul 22 alineatul (4), rapoartele respective evaluează dacă prezenta directivă și-a atins obiectivele, în special cu privire la consolidarea liberei circulații a produselor și a serviciilor accesibile. Totodată, ținând cont de evoluțiile sociale, economice și tehnologice, rapoartele abordează evoluția accesibilității produselor și a serviciilor și oportunitatea integrării de noi produse și servicii în domeniul de aplicare al prezentei directive, respectiv oportunitatea excluderii de produse sau servicii, precum și impactul prezentei directive asupra operatorilor economici și a persoanelor cu dizabilități, identificând, acolo unde este posibil, oportunități de reducere a sarcinii administrative, în vederea evaluării necesității de a revizui prezenta directivă.
Amendamentul 175
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 2
2.  Statele membre comunică în timp util Comisiei toate informațiile necesare pentru întocmirea de către Comisie a unui astfel de raport.
2.  Statele membre comunică în timp util Comisiei toate informațiile necesare pentru întocmirea de către Comisie a unor astfel de rapoarte.
Amendamentul 176
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 3
3.  Raportul Comisiei ține cont de punctele de vedere ale actorilor economici și ale organizațiilor neguvernamentale relevante, inclusiv ale organizațiilor care reprezintă persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.
3.  Raportul Comisiei ține cont de punctele de vedere ale actorilor economici și ale organizațiilor neguvernamentale relevante, inclusiv ale organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități.
Amendamentul 177
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea I – partea A (nouă)
A.  Sisteme de operare
1.  Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate trebuie să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C și să includă:
(a)  informații cu privire la modul de funcționare al serviciului respectiv și la caracteristicile și funcționalitățile acestuia în materie de accesibilitate; precum și
(b)  informații electronice, inclusiv site-urile web necesare pentru prestarea serviciului respectiv.
Amendamentul 178
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea I – partea B (nouă)
B.  Echipamente informatice și sisteme de operare integrate de uz general
Amendamentul 180
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea I – punctul 2
[.....]
eliminat
Amendamentul 181
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea I – partea C (nouă)
C.  Cerințe cu privire la performanțele funcționale
Pentru ca proiectarea și interfața pentru utilizatori să fie accesibile, produsele și serviciile sunt concepute astfel încât să respecte, după caz, următoarele cerințe:
(a)  Utilizare pentru nevăzători
Ori de câte ori produsul oferă moduri de operare vizuale, oferă cel puțin un mod de operare pentru nevăzători.
(b)  Utilizare pentru persoane cu tulburări de vedere
Ori de câte ori produsul oferă moduri de operare vizuale, oferă cel puțin un mod de operare care permite utilizatorilor să opereze produsul cu capacități vizuale limitate; acest lucru poate fi asigurat prin caracteristici ca contrast și luminozitate flexibile, funcții flexibile de mărire a imaginii, fără pierderi de conținut sau de funcționalitate, metode flexibile pentru separarea și controlul elementelor vizuale din prim plan și a celor din fundal, precum și un control flexibil asupra câmpului vizual necesar.
(c)  Utilizare fără percepția culorilor
Ori de câte ori produsul oferă moduri de operare vizuale, oferă cel puțin un mod de operare care nu presupune din partea utilizatorului percepția culorilor.
(d)  Utilizare fără sonor
Ori de câte ori produsul oferă moduri de operare bazate pe auz, oferă cel puțin un mod de operare pentru persoanele fără auz.
(e)  Utilizare pentru persoane cu tulburări de auz
Ori de câte ori produsul oferă moduri de operare auditive, oferă cel puțin un mod de operare cu caracteristici audio amplificate. acest lucru poate fi asigurat, de exemplu, prin exercitarea de către utilizator a controlului asupra volumului și metode flexibile pentru separarea și controlul sunetelor din prim plan și a celor din fundal în cazul în care vocea și zgomotul de fond sunt disponibile ca fluxuri audio separate.
(f)  Utilizare fără funcție vocală
În cazul în care produsul presupune comenzi vocale date de utilizator, acesta oferă cel puțin un mod de operare care nu presupune intervenția vocală a acestora. Prin intervenție vocală se înțelege orice sunet generat la nivel oral, precum vorbirea, fluierăturile, interjecțiile.
(g)  Utilizare cu manipulare sau forță limitată
În cazul în care presupune acționarea manuală, produsul oferă cel puțin un mod de operare care le permite utilizatorilor să folosească produsul prin acțiuni alternative care nu presupun o motricitate fină, manipularea precisă sau forță manuală, și nici acționarea mai multor comenzi în același timp.
(h)  Utilizare pentru persoane cu rază de acțiune limitată
Ori de câte ori produsele sunt de sine stătătoare sau instalate, elementele lor de comandă trebuie să fie situate în raza de acțiune a tuturor utilizatorilor.
(i)  Reducerea la minimum a riscului declanșării unor reacții fotosensibile
Ori de câte ori produsul oferă moduri de operare vizuale, acestea evită moduri de operare dovedite ca declanșatoare de reacții fotosensibile violente.
(j)  Utilizare pentru persoane cu capacități cognitive limitate
Produsul oferă cel puțin un mod de operare cu caracteristici care fac produsul mai simplu și mai ușor de utilizat.
(k)  Viața privată
Ori de câte ori produsul oferă funcții care asigură accesibilitatea, oferă cel puțin un mod de operare care protejează viața privată a utilizatorilor care folosesc acele caracteristici care asigură accesibilitatea.
Amendamentul 182
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea I – partea D (nouă)
D.  Servicii de asistență
Dacă sunt disponibile, serviciile de asistență oferă informații cu privire la accesibilitatea produsului și la compatibilitatea sa cu tehnologiile de asistență, în moduri accesibile de comunicare pentru persoane cu dizabilități.
Amendamentele 183 și 291
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea II – titlu
Terminale pentru autoservire: bancomate, automate pentru tichete și automate de check-in
Terminale pentru autoservire: bancomate, automate pentru tichete, automate de check-in și terminale de plăți
Amendamentele 184, 291, 299 și 342
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea II – punctul 1
1.  Proiectare și fabricare
1.  Proiectare și fabricare
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:
Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I. În acest sens, produsele nu necesită ca o caracteristică de accesibilitate să fie activată pentru ca un utilizator care are nevoie de aceasta să o pornească.
Proiectarea și fabricarea produselor este accesibilă și cuprinde inclusiv:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni și mesaje de avertizare)
(i)  trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie să fie ușor de înțeles;
(iii)  trebuie să fie sesizabile;
(iv)  trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;
(b)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(b)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, introducere și ieșire de date).
(c)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(c)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități, ceea ce trebuie realizat prin permiterea utilizării de căști personale, atunci când se impune o reacție în timp util, prin alertarea utilizatorului prin mai multe canale senzoriale și permițându-i acestuia să prelungească intervalul, dispunând, totodată, de taste și butoane de control ușor de deosebit la nivel tactil și de un nivel adecvat de contrast la nivelul comenzilor;
(d)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
(d)  după caz, compatibilitatea cu dispozitive și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii, inclusiv cu tehnologiile auditive, cum ar fi protezele auditive, bobinele de telefon, implanturile cohleare și dispozitivele de ascultare asistată.
Amendamentul 185
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea II – punctul 2
[....]
eliminat
Amendamentul 186
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea III – titlu
Servicii de telefonie, inclusiv serviciile de urgență și echipamentele terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori
Servicii de telefonie, inclusiv serviciile de urgență și echipamentele terminale aferente
Amendamentele 187, 292 și 300
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea III – partea A – punctul 1
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.  Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate trebuie să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)  garantarea accesibilității produselor utilizate pentru prestarea serviciului, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B „Echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori”;
(a)  produsele utilizate de prestatorii de servicii pentru prestarea serviciului respectiv, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B de la prezenta secțiune;
(b)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(b)  informații cu privire la modul de funcționare al serviciului respectiv și la caracteristicile și funcționalitățile acestuia în materie de accesibilitate;
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)   informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (c).
(ba)   informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului respectiv;
(c)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(c)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(ca)  aplicații pentru dispozitive mobile;
(d)  furnizarea de informații accesibile pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;
(d)  informații pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;
(e)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu limitări funcționale.
(e)  funcții, practici, politici și proceduri, precum și modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități și să asigure interoperabilitatea; acest lucru trebuie asigurat prin permiterea de comunicare vocală, video sau prin text în timp real, individual sau într-o combinație (conversație totală), între doi utilizatori sau între un utilizator și un serviciu de urgență.
Amendamentul 344
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea III – partea A – punctul 1 a (nou)
1a.   Servicii de asistență
Dacă sunt disponibile, serviciile de asistență (centre de asistență, centre de apel, asistență tehnică, servicii de retransmisie și servicii de formare) furnizează informații cu privire la accesibilitatea serviciului și la compatibilitatea lui cu tehnologiile de asistență, în moduri accesibile de comunicare pentru utilizatorii cu limitări funcționale, inclusiv pentru cei cu dizabilități.
Amendamentele 188 și 292
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea III – partea B – titlu
B.  Echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori
B.  Echipamente terminale utilizate de consumatori
Amendamentele 189, 292 și 301
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea III – partea B – punctul 1
1.  Proiectare și fabricare
1.  Proiectare și fabricare
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:
Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și includ:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:
(a)   informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni și mesaje de avertizare)
(i)  trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie să fie ușor de înțeles;
(iii)  trebuie să fie sesizabile;
(iv)  trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului, care trebuie să respecte următoarele cerințe:
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului;
(i)  conținutul instrucțiunilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri și prin intermediul mai multor canale senzoriale; și
(ii)  instrucțiunile trebuie să ofere alternative la conținutul netextual;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, introducere și ieșire de date).
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități și asigurând interoperabilitatea; acest lucru trebuie asigurat printr-o calitate ridicată a sunetului, o calitate a imaginii care să permită comunicarea în limbajul semnelor, comunicare prin text în timp real, individual sau în combinație cu comunicare vocală sau video sau printr-o conexiune fără fir eficientă cu tehnologii auditive;;
(f)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
(f)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
Amendamentul 190
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea III – partea B – punctul 2
[....]
eliminat
Amendamentul 346/rev
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea III – partea B – punctul 2 a (nou)
2a.   Servicii de asistență:
Dacă sunt disponibile, serviciile de asistență (centre de asistență, centre de apel, asistență tehnică, servicii de retransmisie și servicii de formare) furnizează informații cu privire la accesibilitatea serviciului și la compatibilitatea sa cu tehnologiile de asistență, în moduri accesibile de comunicare pentru utilizatorii cu limitări de operare, inclusiv pentru persoanele cu handicap.
Amendamentul 191
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – titlu
Servicii mass-media audiovizuale și echipamente aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori
Site-uri de internet și aplicații online de servicii mass-media audiovizuale și echipamente aferente pentru consumatori
Amendamentul 192
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IV– partea A – titlu
A.  Servicii
A.  Site-uri web și aplicații mobile:
Amendamentul 193
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IV – partea A – punctul 1
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.   Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate trebuie să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)   garantarea accesibilității produselor utilizate pentru prestarea serviciului, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B „Echipamente terminale aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori”;
(a)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(b)   furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(b)   aplicații pentru dispozitivele mobile;
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)  informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (c).
(c)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(d)  furnizarea de informații accesibile pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;
(e)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu limitări funcționale.
Amendamentul 194
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IV – partea B – titlu
B.  Echipamente aferente cu capacități informatice avansate utilizate de consumatori
B.  Echipamente aferente utilizate de consumatori
Amendamentele 195 și 293
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IV – partea B – punctul 1
1.  Proiectare și fabricare
1.  Proiectare și fabricare
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:
Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare);
(i)  trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie să fie ușor de înțeles;
(iii)  trebuie să fie sesizabile;
(iv)  trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului, care trebuie să respecte următoarele cerințe:
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului;
(i)  conținutul instrucțiunilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri și prin intermediul mai multor canale senzoriale; și
(ii)  instrucțiunile trebuie să ofere alternative la conținutul netextual;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, introducere și ieșire de date).
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități; acest lucru ar putea fi asigurat, de exemplu, prin posibilitatea de a selecționa, personaliza sau accesa servicii precum subtitrări pentru hipoacuzici, descrieri audio, subtitrări vorbite și interpretare în limbajul semnelor, conectare prin tehnologie fără fir la tehnologiile auditive sau permițând utilizatorului accesul la servicii de accesare a conținutului audiovizual la același nivel de control ca cel al controlului primar al dispozitivelor;
(f)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
(f)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
Amendamentul 196
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IV – partea B – punctul 2
[....]
eliminat
Amendamentele 197 și 308
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V – titlu
Servicii de transport de călători aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul; site-uri web utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători; servicii integrate pe dispozitivele mobile, sisteme inteligente de emitere a biletelor și transmitere în timp real a informațiilor; terminale pentru autoservire, automate pentru tichete și automate de check-in utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători
Servicii de transport de călători aerian, feroviar, maritim, cu autobuzul și cu autocarul; site-uri web utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători; servicii integrate pe dispozitivele mobile, sisteme inteligente de emitere a biletelor și transmitere în timp real a informațiilor; terminale pentru autoservire, inclusiv terminale de plăți automate pentru tichete și automate de check-in utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători, de mobilitate și turistice.
Amendamentele 198, 294/rev, 303, 311, 315 și 316
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V – partea A – punctul 1
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.   Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate trebuie să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(a)  informații cu privire la modul de funcționare al serviciului respectiv și la caracteristicile și funcționalitățile acestuia în materie de accesibilitate;
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(aa)   informații cu privire la modul de utilizare a caracteristicilor de accesibilitate ale serviciului, inclusiv accesibilitatea autovehiculelor și a infrastructurii înconjurătoare și a mediului construit și oferă informații privind asistența disponibilă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2006, Regulamentul (UE) nr. 1177/2010, Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 și Regulamentul (UE) nr. 181/2011;
(iii)   informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (b).
(ab)   informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului respectiv trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (b);
(b)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(b)  realizarea accesibilității site-urilor web, inclusiv a aplicațiilor online necesare pentru furnizarea serviciilor de transport de călători, turistice, de cazare și de alimentație publică, într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori; aceasta include adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, într-o manieră solidă care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;(ba) realizarea accesibilității serviciilor mobile, inclusiv a aplicațiilor mobile necesare pentru furnizarea serviciului, într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră solidă, care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(c)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu limitări funcționale.
(c)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități, inclusiv realizarea accesibilității serviciilor mobile, inclusiv a aplicațiilor mobile necesare pentru furnizarea serviciului, într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră solidă, care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional; acest lucru se referă la servicii de ticketing inteligent (rezervări electronice, rezervări de bilete etc.), informații în timp real pentru pasageri (orare, informații cu privire la perturbări ale traficului, legături de transport, continuarea călătoriei cu alte tipuri de transport etc.) și informații suplimentare (prezența personalului în stații, ascensoare care nu funcționează sau servicii indisponibile temporar).
(ca)  servicii integrate pe dispozitivele mobile, sisteme inteligente de emitere a biletelor și transmitere în timp real a informațiilor;
Amendamentul 199
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V – partea B
B.  Site-uri web utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători
eliminat
(a)  Realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
Amendamentul 200
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V – partea C
C.   servicii integrate pe dispozitivele mobile, sisteme inteligente de emitere a biletelor și transmitere în timp real a informațiilor;
eliminat
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
(a)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)  informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (b).
(b)  Realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
Amendamentul 201
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V– partea D – titlu
D.  terminale pentru autoservire, automate pentru tichete și automate de check-in utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători
D.  terminale pentru autoservire, inclusiv terminale de plăți automate pentru tichete și automate de check-in utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători.
Amendamentele 202 și 327
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V – partea D – punctul 1
1.  Proiectare și fabricare
1.  Proiectare și fabricare
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:
Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și includ:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni și mesaje de avertizare)
(i)  trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie să fie ușor de înțeles;
(iii)  trebuie să fie sesizabile;
(iv)  trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;
(b)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(b)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, introducere și ieșire de date).
(c)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(c)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități;
(d)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
(d)  compatibilitatea produsului cu dispozitivele și tehnologiile de asistență, inclusiv cu tehnologiile auditive, cum ar fi protezele auditive, bobinele de telefon, implanturile cohleare și dispozitivele de ascultare asistată; produsul permite, de asemenea, utilizarea căștilor personale..
Amendamentul 352
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V – litera D – punctul 1 a (nou)
1a.  Servicii de asistență
Dacă sunt disponibile, serviciile de asistență (centre de asistență, centre de apel, asistență tehnică, servicii de retransmisie și servicii de formare) furnizează informații cu privire la accesibilitatea serviciului și la compatibilitatea sa cu tehnologiile de asistență, în moduri accesibile de comunicare pentru utilizatorii cu limitări de operare, inclusiv pentru cei cu handicap.

Amendamentul 203
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea V – partea D – punctul 2
[....]
eliminat
Amendamentul 204
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – titlu
Servicii bancare; site-uri web utilizate pentru prestarea de servicii bancare; servicii bancare integrate pe dispozitivele mobile; terminale pentru autoservire, inclusiv bancomate utilizate pentru prestarea de servicii bancare
servicii bancare pentru consumatori; site-uri web utilizate pentru prestarea de servicii bancare; servicii bancare integrate pe dispozitivele mobile; terminale pentru autoservire, inclusiv terminale de plăți și bancomate utilizate pentru prestarea de servicii bancare
Amendamentele 205, 295 și 304
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – partea A – punctul 1
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.  Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate trebuie să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)  garantarea accesibilității produselor utilizate pentru prestarea serviciului, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea D;
(a)  produsele utilizate de prestatorii de servicii pentru prestarea serviciului respectiv, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea D de la prezenta secțiune;
(b)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(b)  informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate. Aceste informații sunt ușor de înțeles, fără a depăși un nivel de complexitate superior nivelului B2 (utilizator independent) din Cadrul european comun de referință pentru limbi elaborat de Consiliul Europei.
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)  informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (c).
(ba)   informațiile electronice, inclusiv site-urile web și aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului respectiv, inclusiv informații privind identificarea electronică, securitatea și metodele de plată.
(c)  Realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
(d)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu limitări funcționale.
(d)  funcții, practici, politici, proceduri și modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități;
(da)  servicii bancare integrate pe dispozitivele mobile.
Amendamentul 206
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – partea B
B.  site-uri web utilizate pentru prestarea de servicii bancare;
eliminat
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
(a)  Realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
Amendamentul 207
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – partea C
C.   servicii bancare integrate pe dispozitivele mobile;
eliminat
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
(a)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)  informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (b).
(b)  Realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
Amendamentul 208
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – partea D – titlu
D.  terminale pentru autoservire, inclusiv bancomate utilizate pentru prestarea de servicii bancare
D.  Terminale pentru autoservire, inclusiv terminale de plăți, bancomate utilizate pentru prestarea de servicii bancare pentru consumatori
Amendamentul 209
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – partea D – punctul 1
1.  Proiectare și fabricare
1.  Proiectare și fabricare
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare);
(i)  trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie să fie ușor de înțeles;
(iii)  trebuie să fie sesizabile;
(iv)  trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;
(b)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(b)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, introducere și ieșire de date).
(c)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(c)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități;
(d)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
(d)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
Amendamentul 356
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – partea D – punctul 1 a (nou)
1a.  Servicii de asistență
Dacă sunt disponibile, serviciile de asistență (centre de asistență, centre de apel, asistență tehnică, servicii de retransmisie și servicii de formare) furnizează informații cu privire la accesibilitatea serviciului și la compatibilitatea sa cu tehnologiile de asistență, în moduri accesibile de comunicare pentru utilizatorii cu limitări de operare, inclusiv pentru cei cu handicap.

Amendamentul 210
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VI – partea D – punctul 2
[....]
eliminat
Amendamentul 211
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VII – titlu
Cărți electronice
Cărți electronice și echipamente aferente
Amendamentul 305
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VII – partea A – punctul 1
1.  Pentru a garanta utilizarea previzibilă optimă a serviciilor de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, prestarea acestora se face prin:
(a)  garantarea accesibilității produselor utilizate pentru prestarea serviciului, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B „Produse”;
b)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare a serviciului și caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)  informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (c).
(c)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(d)  furnizarea de informații accesibile pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;
(e)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu limitări funcționale.
1.  Pentru a garanta în mod rezonabil o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate respectă cerințele de performanță funcțională prevăzute în prezenta directivă și includ:
(a)  produsele utilizate de prestatorii de servicii pentru prestarea serviciului respectiv, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B de la prezenta secțiune;
(b)  informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate și oferă informații disponibile (metadate) privind caracteristicile de accesibilitate ale produselor și serviciilor;
(ba)   informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe și dispozitivele electronice de citire necesare pentru prestarea serviciului respectiv;
(c)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(d)  furnizarea de informații accesibile pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;
(e)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități, asigurând navigarea în întregul document, formate dinamice, posibilitatea sincronizării conținutului scris cu cel audio, tehnologii de transformare a textului în voce, care să permită forme alternative de redare a conținutului și interoperabilitatea acestuia cu o varietate de tehnologii de asistență, astfel încât să fie perceptibile, ușor de înțeles, utilizabile și să se maximizeze compatibilitatea cu agenții utilizatori actuali și viitori.
Amendamentul 358
Propunere de directivă
Anexa I – rândul 8 – secțiunea VII – partea B – punctul 1
1.  Proiectare și fabricare Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:
1.  Proiectare și fabricare Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv de către persoanele cu handicap, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să se respecte următoarele cerințe de accesibilitate:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:
(a)   informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), sunt puse la dispoziție în formate accesibile multiple și:
(i)  trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(i)  sunt disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie să fie ușor de înțeles;
(ii)  sunt ușor de înțeles;
(iii)  trebuie să fie sesizabile;
(iii)  sunt sesizabile;
(iv)  trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;
(iv)  sunt disponibile în caractere de dimensiuni adecvate și tipuri de font cu un contrast suficient între caractere și fundal pentru a maximiza lizibilitatea în condiții de utilizare previzibile;
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în acesta (deschidere, închidere, utilizare, eliminare) și indicarea mărcii, a numelui și a tipului produsului, care:
(i)  trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la litera (a);
(ii)  informează în mod simplu și precis utilizatorii cu privire la faptul că produsul încorporează funcții de accesibilitate și cu privire la compatibilitatea acestuia cu tehnologiile de asistență;
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului, care trebuie să respecte următoarele cerințe:
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului, oferite separat sau integrate în produs, care respectă următoarele cerințe:
(i)  conținutul instrucțiunilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(i)  sunt puse la dispoziție într-un format web accesibil și sub formă de document electronic non-web care este atât ușor de sesizat cât și de utilizat; și
(ii)  instrucțiunile trebuie să ofere alternative la conținutul netextual;
(ii)  producătorul enumeră și explică cum se utilizează caracteristicile de accesibilitate ale produsului și compatibilitatea sa cu tehnologiile de asistență;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(f)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
(f)   dacă este cazul, compatibilitatea cu dispozitive și tehnologii de asistare.
Amendamentul 214
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VII – partea B – punctul 2
[...]
eliminat
Amendamentele 215, 296, 306 și 359
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VII – partea A – punctul 1
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.  Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate trebuie să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(a)  informații cu privire la modul de funcționare al serviciului respectiv și la caracteristicile și funcționalitățile acestuia în materie de accesibilitate;
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)  informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (b).
(aa)   informațiile electronice, inclusiv aplicațiile și site-urile web online și mobile conexe, precum și informațiile privind identificarea electronică, securitatea și metodele de plată necesare pentru prestarea serviciului în cauză sunt furnizate în conformitate cu litera (b)
(b)  Realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
(b)  realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(ba)  servicii de comerț electronic integrate pe dispozitivele mobile.
Amendamentul 360
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VIII – partea A – punctul 1 a (nou)
1a.  Servicii de asistență: dacă sunt disponibile, serviciile de asistență (centre de asistență, centre de apel, asistență tehnică, servicii de retransmisie și servicii de formare) furnizează informații cu privire la accesibilitatea serviciului și la compatibilitatea sa cu tehnologiile de asistență, în moduri accesibile de comunicare pentru utilizatorii cu limitări de operare, inclusiv pentru cei cu handicap.
Amendamentul 335
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea VIIIa (nouă)
SECȚIUNEA VIIIa
Servicii de cazare
Servicii
1.  Pentru a garanta utilizarea previzibilă optimă a serviciilor de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, prestarea acestora se face prin:
(a)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare a serviciului și caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(i)  să fie disponibile într-un format web accesibil și să fie perceptibile, utilizabile, ușor de înțeles și solide, în conformitate cu litera (b);
(ii)  să enumere și să explice modurile de utilizare a caracteristicilor de accesibilitate ale serviciului și complementaritatea sa cu diverse tehnologii de asistență;
(b)  realizarea accesibilității site-urilor web și a aplicațiilor online necesare pentru furnizarea serviciului într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră solidă, care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(c)  realizarea accesibilității serviciilor mobile, inclusiv a aplicațiilor mobile necesare pentru furnizarea serviciului de comerț electronic, într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră solidă, care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(d)  metodele de identificare electronică, de securitate și de plată necesare pentru furnizarea serviciului sunt ușor de înțeles, perceptibile, utilizabile și solide, fără a submina securitatea și protecția vieții private a utilizatorului;
(e)  realizarea accesibilității mediului construit pentru persoanele cu handicap în conformitate cu cerințele din secțiunea X, inclusiv:
(i)  toate zonele comune (recepție, intrare, infrastructuri de agrement, săli de conferințe etc.);
(ii)  camerele, în conformitate cu cerințele din secțiunea X; numărul minim de camere accesibile per unitate:
–  1 cameră accesibilă pentru unități de cazare cu mai puțin de 20 de camere în total;
–  2 camere accesibile pentru unități de cazare având peste 20, dar mai puțin de 50 de camere;
–  1 cameră accesibilă suplimentară pentru fiecare 50 de camere suplimentare.
2.  Servicii de asistență
Dacă sunt disponibile, serviciile de asistență (centre de asistență, centre de apel, asistență tehnică, servicii de retransmisie și servicii de formare) furnizează informații cu privire la accesibilitatea serviciului și la compatibilitatea sa cu tehnologiile și serviciile de asistență, în moduri accesibile de comunicare pentru utilizatorii cu limitări funcționale, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

Amendamentul 216
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IX – partea A – punctul 1
1.  Proiectare și fabricare
1.  Proiectare și fabricare
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele trebuie să fie proiectate și fabricate în așa fel încât să fie accesibile următoarele elemente:
Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități și cele cu deficiențe legate de vârstă, produsele sunt proiectate și fabricate în așa fel încât să îndeplinească cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C de la secțiunea I și să includă:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare), care:
(a)  informațiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucțiuni, mesaje de avertizare);
(i)  trebuie să fie disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie să fie ușor de înțeles;
(iii)  trebuie să fie sesizabile;
(iv)  trebuie să fie disponibile în caractere de dimensiuni adecvate condițiilor de utilizare previzibile;
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);
(b)  ambalajul produsului, inclusiv informațiile furnizate în cadrul acestuia (deschidere, închidere, utilizare, eliminare);
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului, care trebuie să respecte următoarele cerințe:
(c)  instrucțiunile privind utilizarea, instalarea, întreținerea, depozitarea și eliminarea produsului;
(i)  conținutul instrucțiunilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri și prin intermediul mai multor canale senzoriale; și
(ii)  instrucțiunile trebuie să ofere alternative la conținutul netextual;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, intrare și de ieșire de date) în conformitate cu punctul 2;
(d)  interfața pentru utilizatori a produsului (manipulare, controale și feedback, introducere și ieșire de date).
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu limitări funcționale, în conformitate cu punctul 2;
(e)  funcționalitatea produsului, punând la dispoziție funcții adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități;
(f)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
(f)  interacțiunea produsului cu dispozitivele de asistență.
Amendamentele 217 și 297/rev
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IX – partea A – punctul 2
[...]
eliminat
Amendamentul 218
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IX – partea B – punctul 1
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă optimă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, serviciile prestate trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.  Pentru a garanta o utilizare rezonabil previzibilă optimă de către persoanele cu dizabilități, serviciile prestate trebuie să respecte cerințele de performanță funcțională prevăzute în partea C din secțiunea I și să includă:
(a)  realizarea accesibilității mediului construit în care este prestat serviciul, inclusiv infrastructura de transport în conformitate cu partea C, fără a aduce atingere legislației naționale și a Uniunii privind protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sau arheologică;
(a)  mediul construit în care este prestat serviciul, inclusiv infrastructura de transport în conformitate cu partea C, fără a aduce atingere legislației naționale și a Uniunii privind protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sau arheologică;
(b)  realizarea accesibilității instalațiilor, inclusiv vehiculele, ambarcațiunile și echipamentele necesare pentru prestarea serviciului după cum urmează:
(b)  instalațiile, inclusiv vehiculele, ambarcațiunile și echipamentele necesare pentru prestarea serviciului după cum urmează:
(i)  proiectarea spațiului construit trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în partea C în ceea ce privește îmbarcarea, debarcarea, circulația și utilizarea;
(i)  proiectarea spațiului construit trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în partea C în ceea ce privește îmbarcarea, debarcarea, circulația și utilizarea;
(ii)  informațiile trebuie să fie disponibile în diferite moduri și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(iii)  trebuie oferite alternative la conținutul vizual netextual;
(c)  garantarea accesibilității produselor utilizate pentru prestarea serviciului, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea A;
(c)  produsele utilizate pentru prestarea serviciului, în conformitate cu cerințele prevăzute în partea A;
(d)  furnizarea de informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate după cum urmează:
(d)  informații cu privire la modul de funcționare al serviciului și la caracteristicile și funcționalitățile în materie de accesibilitate;
(i)  conținutul informațiilor trebuie să fie disponibil în formate de text care să permită generarea altor formate de asistență, putând fi prezentate în diferite moduri de către utilizatori și prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)  trebuie oferite alternative la conținutul netextual;
(iii)  informațiile electronice, inclusiv aplicațiile online conexe necesare pentru prestarea serviciului trebuie să fie furnizate în conformitate cu litera (e).
(e)   Realizarea accesibilității site-urilor web într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
(e)  realizarea accesibilității site-urilor web și a aplicațiilor pentru dispozitive mobile într-o manieră coerentă și adecvată pentru perceperea, utilizarea și înțelegerea lor de către utilizatori, inclusiv adaptabilitatea prezentării și interacțiunii conținutului, furnizând, după caz, o alternativă electronică accesibilă, precum și într-o manieră care să faciliteze interoperabilitatea cu diferiți agenți utilizatori și tehnologii de asistență disponibile la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
(f)  furnizarea de informații accesibile pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;
(f)  informații pentru a facilita complementaritatea cu serviciile de asistență;
(g)  includerea unor funcții, practici, politici și proceduri, precum și a unor modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu limitări funcționale.
(g)  funcții, practici, politici și proceduri, precum și modificări ale funcționării serviciului menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități.
Amendamentul 219
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea IX – partea C – punctul 1 – teza introductivă
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă autonomă a mediului construit de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, cerințele de accesibilitate trebuie să includă următoarele aspecte ale zonelor destinate accesului public:
1.  Pentru a garanta o utilizare previzibilă autonomă a mediului construit de către persoanele cu dizabilități, cerințele de accesibilitate trebuie să includă următoarele aspecte ale zonelor destinate accesului public:
Amendamentul 220
Propunere de directivă
Anexa I – secțiunea X – punctul 1 - partea introductivă
Pentru a garanta o utilizare previzibilă autonomă de către persoanele cu limitări funcționale, inclusiv persoanele cu handicap, a mediului construit în care este prestat serviciul menționat la articolul 3 alineatul (10), cerințele de accesibilitate trebuie să includă următoarele aspecte ale zonelor destinate accesului public:
Pentru a garanta o utilizare previzibilă autonomă de către persoanele cu dizabilități, a mediului construit în care este prestat serviciul menționat la articolul 3 alineatul (10), cerințele de accesibilitate trebuie să includă următoarele aspecte ale zonelor destinate accesului public:
Amendamentul 221
Propunere de directivă
Anexa II – secțiunea 4 – punctul 4.1
4.1.  Producătorul aplică marcajul CE menționat în prezenta directivă pe fiecare produs în parte care respectă cerințele aplicabile ale prezentei directive.
eliminat

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0188/2017).


Cambodgia, în special cazul lui Kem Sokha
PDF 263kWORD 52k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Cambodgia, în special cazul lui Kem Sokha (2017/2829(RSP))
P8_TA(2017)0348RC-B8-0506/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Cambodgia,

–  având în vedere declarațiile locale ale UE din 5 septembrie 2017 privind închiderea ziarului Cambodia Daily, din 30 iunie 2017 privind eliberarea a cinci apărători ai drepturilor omului și din 22 februarie 2017 privind situația politică din Cambodgia, precum și declarațiile făcute de purtătorul de cuvânt al delegației UE din 3 septembrie 2017 și 25 august 2017 privind restricțiile din spațiul politic din Cambodgia,

–  având în vedere raportul din 5 septembrie 2016 și declarația din 18 august 2017 ale Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Cambodgia,

–  având în vedere observațiile finale din 27 aprilie 2015 ale Comitetului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU cu privire la al doilea raport periodic prezentat de Cambodgia,

–  având în vedere raportul din martie 2017 al deputaților ASEAN pentru drepturile omului,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere Orientările UE din 2008 cu privire la apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și Regatul Cambodgia din 1997,

–  având în vedere Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical,

–  având în vedere rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 8 martie 1999 privind dreptul și responsabilitatea persoanelor, a grupurilor și a organelor societății de a promova și a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute,

–  având în vedere Acordurile de pace de la Paris din 1991, unde, la articolul 15, este consacrat un angajament de a respecta drepturile omului și libertățile fundamentale în Cambodgia, inclusiv din partea semnatarilor internaționali,

–  având în vedere Constituția Cambodgiei, în special articolul 41, în care sunt consacrate drepturile și libertățile de exprimare și de întrunire, precum și articolul 35 privind dreptul la participare politică și articolul 80 privind imunitatea parlamentară,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în Cambodgia au loc din ce în ce mai des arestări ale unor membri ai opoziției politice, activiști pentru drepturile omului și reprezentanți ai societății civile;

B.  întrucât liderului opoziției din Cambodgia, Kem Sokha, a fost arestat la 3 septembrie 2017, în cadrul unui demers care pare să fi avut loc fără a respecta garanțiile procedurale, inclusiv imunitatea sa parlamentară;

C.  întrucât Kem Sokha se confruntă cu acuzații de „coluziune cu străini” în temeiul articolul 443 din Codul penal al Cambodgiei, ceea ce este considerat a fi un act de trădare de Tribunalul Municipal din Phnom Penh; întrucât riscă o pedeapsă de până la 30 de ani de închisoare dacă este condamnat;

D.  întrucât, potrivit rapoartelor, Kem Sokha a fost arestat fără mandat de arestare și nu a avut acces la un avocat; întrucât Kem Sokha a fost condamnat pe baza înregistrării video a unui discurs pe care l-a rostit în 2013 și care s-a aflat la dispoziția publicului începând din acel moment; întrucât organizațiile pentru apărarea drepturilor omului și-au exprimat îngrijorarea că declarațiile guvernului cambodgian pun în pericol dreptul său la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție;

E.  întrucât fostul comandant al armatei Khmerilor Roșii și primul ministru actual Hun Sen se află la putere de peste 30 de ani; întrucât Sam Rainsy, fostul președinte al principalului partid de opoziție, Cambodia National Rescue Party (CNRP), rămâne în exil autoimpus din cauza unor acțiuni penale anterioare, bazate pe acuzații false și motivate politic;

F.  întrucât, la alegerile locale care au avut loc la 4 iunie 2017, CNRP a câștigat mult teren în 2012, în pofida deficiențelor fundamentale ale procesului electoral, și anume, în principal, intimidarea presei libere și a cetățenilor care exprimă păreri critice, faptul că opoziția nu dispune de un acces echitabil la radio și televiziune, controlul instituțiilor electorale de către partidul aflat la guvernare, amenințările cu moartea împotriva candidaților opoziției, precum și absența unui mecanism independent de soluționare a litigiilor; întrucât alegerile generale sunt programate să aibă loc în iulie 2018;

G.  întrucât alți doi legiuitori din opoziție au fost închiși și cel puțin alți opt sunt ținta unor acuzații de natură penală; întrucât 11 membri și susținători ai partidului de opoziție execută în prezent pedepse cu închisoarea de la șapte la 20 de ani pe baza unor acuzații false pentru conducerea unei insurecții sau participarea la aceasta în contextul unei demonstrații din iulie 2014;

H.  întrucât amendamentele votate în 2017 de Parlamentul Cambodgiei cu privire la Legea privind partidele politice permit dizolvarea partidelor dacă liderii acestora au condamnări penale; întrucât Ministerul de Interne din Cambodgia deține puteri extinse de a suspenda partide politice pe baza unor criterii definite în mod vag; întrucât, la 11 septembrie 2017, Hun Sen, primul ministru cambodgian, a amenințat că va dizolva CNRP dacă partidul continuă să-l sprijine pe liderul deținut Kem Sokha;

I.  întrucât s-a emis un mandat de arestare pentru șeful grupului de tineret al partidului CNRP;

J.  întrucât arestarea lui Kem Sokha a avut loc în contextul înmulțirii restricțiilor împotriva ONG-urilor, a organizațiilor pentru drepturile omului și a societății civile, inclusiv a anchetelor în materie fiscală și de reglementare, a intimidărilor și a amenințărilor cu violența; întrucât Legea din 2015 privind asociațiile și organizațiile neguvernamentale (LANGO) a fost criticată sever de comunitatea internațională din cauza faptului că introduce puteri arbitrare și extinse de reprimare a ONG-urilor;

K.  întrucât un număr semnificativ de posturi radio care difuzează programe ale altor posturi radio de renume au fost închise în ultimele săptămâni; întrucât aceste posturi au fost închise de către guvern pentru încălcări cum ar fi difuzarea de „programe externe fără a solicita autorizare”; întrucât închiderea acestora limitează în mod grav accesul la emisiuni mass-media independente, în special în afara capitalei Phnom Penh; întrucât aceste organe de presă independente acopereau subiecte sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi corupția, exploatarea forestieră ilegală și încălcări ale drepturilor omului;

L.  întrucât, în aprilie 2016, cinci apărători ai drepturilor omului din Asociația Cambodgiană pentru Drepturile Omului și Dezvoltare (ADHOC) au fost reținuți pe o perioadă de peste 400 de zile în temeiul unor acuzații de mită în legătură cu un caz împotriva lui Kem Sokha și așteaptă în prezent să fie judecați; întrucât activistul pentru drepturile funciare Tep Vanny a fost vizat și hărțuit de autorități și ispășește în prezent o pedeapsă cu închisoarea pe baza unor acuzații motivate politic;

M.  întrucât, la 4 septembrie 2017, Cambodia Daily, un ziar independent înființat în 1993, a fost forțat să închidă porțile după ce i s-a solicitat o contribuție fiscală în valoare de 6,3 milioane de USD;

N.  întrucât, la 23 august 2017, guvernul Cambodgiei a anunțat expulzarea, în temeiul Legii LANGO, a Institutului Democratic Național (NDI), un ONG bazat în SUA, și a obligat personalul său internațional să părăsească țara în termen de șapte zile;

O.  întrucât guvernul Cambodgiei a pus recent sub anchetă Celula de supraveghere (The Situation Room), un consorțiu de ONG-uri care colaborează în calitate de „câine de pază” al alegerilor, acuzând-o de o pretinsă încălcare a noii legi privind grupurile neguvernamentale și de faptul că ar servi drept bază pentru o posibilă „revoluție colorată” în vederea răsturnării guvernului,

1.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la agravarea climatului pentru politicienii din opoziție și activiștii pentru drepturile omului din Cambodgia și condamnă toate actele de violență, acuzațiile motivate politic, detențiile arbitrare, interogatoriile, sentințele și condamnările pronunțate împotriva acestor persoane;

2.  condamnă cu fermitate arestarea lui Kem Sokha, președintele CNRP, în temeiul unei serii de acuzații care par să fie motivate politic; solicită eliberarea imediată și necondiționată a lui Kem Sokha, renunțarea la toate capetele de acuzare împotriva acestuia și încetarea amenințărilor cu arestarea îndreptate împotriva altor legislatori din opoziție;

3.  regretă declarațiile publice făcute de primul ministru și de funcționari de rang înalt cu privire la presupusa vinovăție a lui Kem Sokha, care încalcă prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil, la care acesta are dreptul în conformitate cu legislația cambodgiană și internațională privind drepturile omului; invită primul ministru să protejeze imunitatea parlamentară a deputaților din Parlament;

4.  îndeamnă autoritățile cambodgiene să revoce mandatul de arestare emis împotriva liderului opoziției, deputatul Sam Rainsy, și să îi elibereze și să renunțe la toate capetele de acuzare împotriva altor membri ai opoziției și a altor apărători ai drepturilor omului care au fost condamnați, acuzați și încarcerați, în special Um Sam An, membru al Adunării Naționale, Hong Sok Hour, senator, și Tep Vanny, activist pentru drepturile funciare;

5.  îndeamnă guvernul Cambodgiei să garanteze libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei în țară, în timp ce orice chestiuni fiscale sau de altă natură ar trebui soluționate respectând garanțiile procedurale aplicabile; îndeamnă guvernul să autorizeze din nou posturile de radio care au fost închise; își exprimă îngrijorarea cu privire la închiderea Institutului Democratic Național (NDI) fără a se respecta garanțiile procedurale;

6.  îndeamnă guvernul Cambodgiei să garanteze respectarea garanțiilor procedurale în cazul tuturor măsurilor luate, inclusiv dreptul la o cale de atac, precum și să respecte drepturile la libertatea de asociere și de exprimare;

7.  invită guvernul Cambodgiei să depună eforturi pentru consolidarea democrației și a statului de drept și să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale, ceea ce include respectarea pe deplin a prevederilor constituționale privind pluralismul și libertatea de asociere și de exprimare;

8.  reamintește guvernului Cambodgiei că trebuie să își îndeplinească obligațiile și angajamentele cu privire la principiile democratice și drepturile fundamentale ale omului, care constituie un element esențial al Acordului de cooperare;

9.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acapararea terenurilor care are loc în momentul de față, precum și cu privire la lansarea recentă de către guvernul Cambodgiei a unui sistem de compensare parțială și limitată; invită guvernul Cambodgiei să reia dialogul cu partenerii săi, inclusiv cu Uniunea Europeană și cu societatea civilă, cu scopul de a stabili o compensare cuprinzătoare și incluzivă;

10.  subliniază că existența unui proces democratic credibil înaintea alegerilor pentru Adunarea Națională din iulie 2018 necesită un mediu în care partidele politice, societatea civilă și mass-media să fie în măsură să își îndeplinească rolul legitim fără teamă și fără a fi supuse amenințărilor sau unor restricții arbitrare;

11.  îndeamnă guvernul Cambodgiei să pună în aplicare recomandările Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și să contribuie în mod semnificativ la viitorul raport din partea Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Cambodgia;

12.  subliniază importanța misiunilor UE și internaționale de observare a alegerilor și contribuția acestora la organizarea unor alegeri echitabile și libere; solicită Comisiei Electorale Naționale din Cambodgia (NEC) și autorităților guvernamentale relevante să garanteze că toate persoanele cu drept de vot eligibile, inclusiv lucrătorii migranți și deținuții, au posibilitatea de a se înregistra la vot și au timp suficient pentru a se folosi de această oportunitate;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și Adunării Naționale a Cambodgiei.


Gabon: reprimarea opoziției
PDF 263kWORD 52k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Gabon: represiunea împotriva opoziției (2017/2830(RSP))
P8_TA(2017)0349RC-B8-0512/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Gabon, în special Rezoluția din 2 februarie 2017 referitoare la criza statului de drept în Republica Democratică Congo și în Gabon(1),

–  având în vedere declarația comună din 24 septembrie 2016 a Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și a Comisarului pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, în urma anunțării de către Curtea Constituțională a Gabonului a rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidențiale din 2016,

–  având în vedere comunicatul de presă din 1 septembrie 2016 al Uniunii Africane, în care condamnă violența și solicită soluționarea pașnică a conflictului postelectoral din Gabon,

–  având în vedere concluziile Consiliului din iunie 2017 privind un nou impuls pentru parteneriatul Africa-UE,

–  având în vedere declarația comună din 11 septembrie 2016 a purtătorilor de cuvânt ai VP/ÎR, Federica Mogherini, și ai Comisarului pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica,

–  având în vedere intervenția UE din 9 martie 2017 la cea de a 34-a sesiune a Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, la punctul 2 al Dialogului interactiv cu Înaltul Comisar,

–  având în vedere Rezoluția 359 (LIX) 2016 din 4 noiembrie 2016 a Comisiei Africane pentru drepturile omului și ale popoarelor privind situația drepturilor omului în Republica Gaboneză,

–  având în vedere Constituția Gabonului,

–  având în vedere Acordul de parteneriat de la Cotonou revizuit,

–  având în vedere Carta Africană a Drepturilor omului și popoarelor din iunie 1981,

–  având în vedere Pactul internațional pentru drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere raportul final privind misiunea UE de observare a alegerilor,

–  având în vedere Carta Africană privind Democrația, alegerile și guvernarea,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât au existat acuzații de falsificare a voturilor la alegerile prezidențiale din august 2016 din Gabon; întrucât, în zilele care au urmat alegerilor, parlamentul țării a fost incendiat, mai mulți protestatari au fost uciși și au fost arestate câteva sute de persoane; întrucât, deși în mare situația securitară s-a stabilizat, tensiunile politice și sociale în întreaga țară sunt în continuare puternice și sunt agravate de situația economică precară;

B.  întrucât una dintre caracteristicile democrațiilor este respectarea Constituției, care este temelia statului, a instituțiilor și a statului de drept; întrucât desfășurarea unor alegeri prezidențiale pașnice, credibile și transparente în Gabon ar fi contribuit semnificativ la avansarea progresului democratic și a alternanței puterii, două probleme majore cu care se confruntă regiunea Africii Centrale; întrucât alegerile parlamentare din Gabon, programate inițial pentru decembrie 2016, au fost amânate de două ori pentru aprilie 2018, dincolo de termenul constituțional;

C.  întrucât de atunci au loc în Gabon arestări, asasinate și dispariții forțate, în special în continuarea violențelor postelectorale din august 2016, conform semnalărilor mai multor organizații internaționale și neguvernamentale; întrucât Gabonul a înregistrat o creștere a violenței politice, în special în capitala Libreville, unde se pare că au fost atacate mai multe locuințe ale unor membri ai opoziției politice;

D.  întrucât autoritățile reprimă membri ai opoziției și ai societății civile care se opun puterii; întrucât grupurile pentru apărarea drepturilor omului denunță constant faptul că situația drepturilor omului și a libertății de exprimare și de întrunire se înrăutățește continuu, inclusiv prin utilizarea excesivă a forței împotriva demonstranților pașnici, prin arestări și detenții arbitrare și prin procese în instanță motivate politic;

E.  întrucât numeroase acuzații dinainte și de după alegerile din 2016 fac legătura între regimul lui Ali Bongo și încălcări ale drepturilor omului, precum arestările și detenții pe termen lung arbitrare și în condiții inumane, acte de tortură, execuții extrajudiciare și dispariții forțate ale civililor și jurnaliștilor care s-au opus regimului sau realegerii sale;

F.  întrucât Gabonul este parte la Convenția internațională pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, este în curs de implementare a dispozițiilor acesteia în dreptul național și are obligația de a comunica Organizației Națiunilor Unite informații privind progresele realizate de la ratificarea Convenției în 2011 și privind evenimentele postelectorale din 2016; întrucât Comitetul ONU pentru disparițiile forțate examinează în prezent raportul Gabonului și analizează progresele realizate în această privință;

G.  întrucât președintele Ali Bongo a lansat un „dialog național”, ca parte a eforturilor de soluționare a crizei declanșate de realegerea sa, dialog la care au participat reprezentanți din 1 200 de grupuri din societatea civilă și aproximativ 50 de partide politice, conform afirmațiilor prim-ministrului Emmanuel Issoze Ngondet; întrucât discuțiile au fost boicotate de Jean Ping și de alți lideri majori ai opoziției;

H.  întrucât, la 18 august 2017, Jean Ping, candidat la președinție, a lansat populației gaboneze un apel la „nesupunere civică” și a cerut demiterea președintelui;

I.  întrucât zeci de persoane au fost reținute în ultimele săptămâni cu ocazia demonstrațiilor pașnice, dar neautorizate, de susținere a lui Jean Ping, unii dintre acestea aflându-se în continuare în detenție;

J.  întrucât, la 2 septembrie 2017, Jean Ping, lider al opoziției politice și fost candidat la președinție, alături de lideri ai peste 20 de partide de opoziție, au fost împiedicați să părăsească țara, fără a fi înștiințați cu privire la această restricție și fără a se fi publicat o listă a persoanelor vizate; întrucât această măsură a fost retrasă la 8 septembrie 2017;

K.  întrucât guvernul a interzis oponenților politici care contestă victoria lui Ali Bongo să vorbească în public și în media privată;

L.  întrucât au fost introduse în fața instanțelor franceze mai multe acțiuni individuale împotriva unor personalități publice, pentru încălcări grave ale drepturilor omului și câștiguri necuvenite („biens mal-acquis”);

M.  întrucât autoritățile judiciare franceze au finalizat de curând o anchetă privind câștigurile necuvenite obținute în Gabon investite în Franța și a identificat și confiscat bunuri în valoare de între 50 și 60 de milioane EUR, în urma plângerilor depuse de sucursala franceză a Transparency International și a unui cetățean gabonez; întrucât ancheta a arătat, de asemenea, că într-un cont bancar utilizat pentru achiziționarea de bunuri în Franța pentru familia Bongo a fost efectuată o plată de 1,3 milioane EUR;

N.  întrucât misiunea UE de observare a alegerilor (MOA), invitată de guvernul Gabonului pentru monitorizarea alegerilor prezidențiale, a concluzionat în raportul său final că procesul electoral, mai exact confirmarea rezultatelor alegerilor și contestațiile, a fost lipsit de transparență; întrucât MOA a conchis că aceste anomalii pun sub semnul întrebării integritatea procesului de confirmare a rezultatelor și rezultatul final al alegerilor;

1.  reamintește angajamentul Gabonului în temeiul Acordului de la Cotonou de a respecta principiile democrației, statului de drept și drepturilor omului, care includ libertatea de exprimare și de întrunire și de acces la media, buna guvernare și transparența funcțiilor politice;

2.  reamintește Gabonului îndatoririle și responsabilitățile care îi revin în calitate de stat parte la acest acord, printre care oferirea unor informații clare și concrete cu privire la reformele întreprinse de la ratificare, la violențele post-electorale și la măsurile luate pentru a stabili adevărul și a-i aduce pe cei vinovați în fața justiției;

3.  subliniază rolul fundamental al opoziției într-o societate democratică; condamnă categoric presiunea și intimidarea exercitate asupra opoziției în Gabon; consideră inacceptabil faptul că mai multor lideri ai opoziției din Gabon, printre care Jean Ping, candidat la alegerile prezidențiale din 2016, li s-a refuzat temporar dreptul de a părăsi țara; reamintește că legislația gaboneză prevede această măsură excepțională doar pentru persoanele cercetate penal; consideră, prin urmare, că această măsură este arbitrară;

4.  condamnă categoric amenințările constante, atacurile, utilizarea forței și restricțiile și intimidările grave cu care se confruntă opoziția, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii în Gabon; invită autoritățile să respecte dreptul opoziției de a protesta pașnic și să elibereze imediat toate persoanele deținute încă pe nedrept, să pună capăt tuturor actelor de hărțuire, intimidare și persecutare a opoziției și să ia măsuri concrete pentru a garanta libertatea de exprimare;

5.  solicită insistent guvernului din Gabon să realizeze o reformă profundă și rapidă a cadrului electoral, luând în considerare recomandările formulate de MOA a UE, pentru a-l îmbunătăți și de a-l face pe deplin transparent și credibil; subliniază că autoritățile din Gabon trebuie să garanteze o cooperare deplină și sinceră cu toți actorii relevanți, naționali și internaționali, pentru a se asigura că următoarele alegeri parlamentare, deja întârziate, sunt complet transparente și credibile și se desfășoară într-un mediu liber, democratic, deschis tuturor și pașnic;

6.  recunoaște că este în curs un dialogul politic intensificat între UE și Gabon, în conformitate cu dispozițiile Acordului de la Cotonou; invită insistent toate părțile implicate să coopereze pe deplin și să depună eforturi pentru o reușită reală a acestui proces;

7.  își exprimă rezervele cu privire la caracterul incluziv și, implicit, la credibilitatea și relevanța dialogului inițiat de guvern; ia act de faptul că Jean Ping și Coaliția pentru Noua Republică a refuzat să participe la dialog;

8.  consideră că actualele diviziuni politice și sociale profunde din Gabon impun o reacție politică clară pentru a menține stabilitatea țării, a restaura încrederea cetățenilor gabonezi și a conferi o legitimitate reală instituțiilor; solicită o investigație internațională, condusă de ONU, cu privire la alegeri și la abuzurile comise de atunci, pentru a găsi o modalitate de a stabili un dialog politic care să permită soluționarea crizei, garantând în același timp drepturile democratice ale poporului gabonez;

9.  solicită insistent în special Franței, datorită puternicelor sale legăturile istorice cu Gabonul, să-și utilizeze întreaga influență politică și economică asupra guvernului gabonez și să aibă un rol constructiv în cadrul instituțiilor UE în acest sens;

10.  invită Delegația Uniunii Europene în Gabon să continue monitorizarea atentă a evoluțiilor din această țară și să facă uz de toate instrumentele adecvate și de dialogul politic intensificat pentru a promova elementele esențiale ale Acordului de la Cotonou și a susține mișcările pro-democratice;

11.  solicită VP/ÎR, Comisiei și statelor membre să își revizuiască politicile legate de Gabon și să analizeze posibilitatea aplicării unor sancțiuni specifice persoanelor responsabile de frauda electorală și de violențele comise ulterior în Gabon;

12.  își reiterează apelul către guvernul gabonez pentru a crea un regim judiciar și un regim de sancționare care să garanteze că arestările și pedepsele sunt proporționale cu gravitatea infracțiunilor;

13.  invită insistent guvernul să răspundă în mod concret preocupărilor exprimate de comunitatea internațională, prin lansarea rapidă a unui for consultativ pentru dialog cu adevărat incluziv, transparent și imparțial; solicită, de asemenea, opoziției să evalueze credibilitatea unui astfel de proces;

14.  solicită tuturor actorilor politici să dea dovadă de responsabilitate și reținere și, mai ales, să evite incitările la violență;

15.  invită participanții la următorul summit UE-Africa din Abidjan să pună situația din Gabon pe ordinea de zi și să-i reamintească Gabonului angajamentele pentru drepturile omului, democrație și statul de drept;

16.  salută ancheta efectuată în Franța cu privire la câștigurile necuvenite provenite din Gabon și își exprimă speranța că toți cei implicați în activități ilegale vor fi aduși în fața justiției; solicită o transparență maximă în ceea ce privește plata în valoare de 1,3 milioane EUR efectuată într-un cont bancar francez legat de familia Bongo;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Uniunii Africane, președintelui și parlamentului Gabonului, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru drepturile omului, precum și Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0017.


Laos, în special cazurile lui Somphone Phimmasone, Lod Thammavong și Soukane Chaithad
PDF 258kWORD 50k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Laos, în special cazurile lui Somphone Phimmasone, Lod Thammavong și Soukane Chaithad (2017/2831(RSP))
P8_TA(2017)0350RC-B8-0513/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Laos,

–  având în vedere rezultatele celei de a 8-a reuniuni a Comitetului mixt Uniunea Europeană - RDP Laos, care a avut loc la Vientiane la 17 februarie 2017,

–  având în vedere declarația dată de Delegația Uniunii Europene în RDP Laos la Vientiane cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei, la 3 mai 2017,

–  având în vedere Declarația ONU din 1998 privind apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere Acordul de cooperare dintre UE și Republica Democrată Populară Laos din 1 decembrie 1997,

–  având în vedere Carta ASEAN,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în martie 2017, trei lucrători din Laos, dl Somphone Phimmasone, dl Soukane Chaithad și dna Lod Thammavong, au fost condamnați la pedepse cu închisoarea între 12 și 20 ani și amenzi echivalente cu zeci de mii de euro pentru criticarea guvernului pe platformele de comunicare socială în legătură cu presupuse acte de corupție, defrișări și încălcări ale drepturilor omului, în timp ce lucrau în Thailanda; întrucât cei trei au fost, de asemenea, acuzați de participarea la o demonstrație antiguvernamentală care a avut loc în fața ambasadei Laosului din Thailanda în decembrie 2015;

B.  întrucât, la 25 mai 2016, televiziunea de stat i-a arătat pe Phimmasone, Chaithad și Thammavong în detenție la sediul poliției din Vientiane; întrucât în reportajul de știri s-a afirmat că cei trei au fost arestați deoarece amenință securitatea națională prin folosirea mijloacelor de comunicare socială pentru a păta reputația guvernului;

C.  întrucât dl Sombath Somphone, un activist al societății civile, a fost oprit de poliția din Ventiane în 2012 și de atunci nu se știe nimic despre el; întrucât, în cazul dlui Sompawn Khantisouk, un antreprenor care militează pentru conservarea naturii și care a fost victima unei dispariții forțate în 2007, nu s-a înregistrat până în prezent niciun progres în ceea ce privește locul în care se află acesta; întrucât dl Bounthanh Thammavong, cetățean polonez, a fost condamnat în 2015 la patru ani și jumătate de închisoare pentru criticile aduse guvernului pe internet;

D.  întrucât sunt impuse restricții severe în ceea ce privește spațiul consacrat societății civile din Laos; întrucât Laos a fost președinte al ASEAN în 2016, însă a refuzat să găzduiască reuniunea paralelă tradițională a societății civile, obligând Forumul Popular al ASEAN să se reunească în schimb în Timorul de Est;

E.  întrucât guvernul din Laos nu a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătățirii situației precare a drepturilor omului, inclusiv a tratamentului aplicat minorităților, și continuă să restricționeze grav libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică; întrucât lipsa standardelor privind un proces echitabil, corupția judiciară și cultura adânc înrădăcinată a impunității pentru încălcări ale drepturilor omului continuă nestingherite;

F.  întrucât autoritățile din Laos continuă să hărțuiască și să reprime minoritățile religioase, în special creștinii; întrucât s-au înregistrat numeroase cazuri de confiscare a proprietății, acte de incendiere intenționată a bisericilor și caselor, bătăi ale creștinilor pentru sărbătorirea Crăciunului și renunțări forțate la credința creștină;

G.  întrucât Laos a semnat, însă nu a ratificat Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate;

H.  întrucât pluralismul mass-media lipsește în Laos și conținutul programelor mass-media existente este strict controlat de stat; întrucât legislația privind mass-media din 2008 a fost modificată în noiembrie 2016, introducându-se noi constrângeri care împiedică criticarea de către mass-media a politicilor guvernului și care le impune jurnaliștilor să își prezinte relatările unui cenzor guvernamental înainte de publicare;

I.  întrucât, în 2014, guvernul din Laos a emis un decret prin care se interzice criticarea online a guvernului și a Partidului Popular Revoluționar din Laos (LPRP),

1.  condamnă cu fermitate pedepsele cu închisoarea împotriva lui Somphone Phimmasone, Soukane Chaithad și Lod Thammavong și solicită eliberarea imediată a acestora;

2.  ia act cu îngrijorare de faptul că aceste verdicte se adaugă la o listă de arestări și dispariții forțate ale activiștilor și protestatarilor care au exprimat opinii critice cu privire la diverse aspecte, de la litigii funciare la acuzații de corupție și de abuz de putere;

3.  își reiterează apelul adresat guvernului din Laos de a pune capăt hărțuirii și arestării și reținerii arbitrare a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor independenți și a activiștilor sociali și de a respecta drepturile la liberă exprimare și de asociere, precum și drepturile minorităților; reamintește țării obligațiile sale internaționale care decurg din tratatele privind drepturile omului pe care le-a ratificat;

4.  îndeamnă guvernul din Laos să își respecte angajamentele internaționale și să protejeze libertatea de exprimare și de întrunire pașnică, precum și să ratifice Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate, semnată de Laos în 2008;

5.  este profund preocupat de încălcările larg răspândite ale drepturilor omului, inclusiv disparițiile forțate și lipsa unui proces echitabil; invită autoritățile din Laos să își îndeplinească obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului, furnizând de îndată informații despre locul în care se află cele cel puțin 10 persoane dispărute, printre care Sombath Somphone și Sompawn Khantisouk, și oferind detalii cu privire la acuzațiile și probele împotriva activiștilor aflați în închisori;

6.  solicită anchete transparente, riguroase și imparțiale în legătură cu toate cazurile pendinte de dispariție forțată, divulgarea de informații cu privire la locul în care se află persoanele dispărute și urmărirea penală a autorilor acestor fapte;

7.  condamnă persecutarea minorităților religioase, în special a creștinilor; invită guvernul să pună capăt de îndată tuturor activităților care vizează creștinii și să aducă în fața justiției persoanele responsabile de actele de incendiere intenționată și de bătăi;

8.  invită autoritățile din Laos să permită agențiilor specializate ale ONU și reprezentanților organizațiilor umanitare acces neîngrădit, astfel încât să poată vizita deținuții politici și toate minoritățile etnice și religioase din Laos;

9.  invită guvernul din Laos să ia măsuri pentru a promova un sistem politic pluripartit și să garanteze dreptul persoanelor de a candida la alegeri fără aprobarea LPRP;

10.  sprijină eforturile depuse pentru a crește nivelurile de conectivitate la internet în Laos; îndeamnă guvernul din Laos să promoveze un mediu favorabil libertății de exprimare și să înceteze supravegherea și controlarea persoanelor online; îndeamnă în acest sens guvernul să abroge elementele represive din Legea din 2015 privind prevenirea și combaterea criminalității cibernetice;

11.  invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să discute de urgență cazul lui Somphone Phimmasone, Lod Thammavong și Soukane Chaithad cu guvernul din Laos; invită Delegația UE în Laos să monitorizeze îndeaproape situația drepturilor omului în această țară și, în mod specific, să fie prezentă la orice procedură desfășurată împotriva lui Phimmasone, Thammavong și Chaithad și să continue să aducă în discuție cazurile persoanelor aflate în închisori și ale persoanelor dispărute cu autoritățile din Laos;

12.  invită SEAE să acorde prioritate acestor chestiuni în ordinea de zi a viitoarelor reuniuni ale Comitetului mixt UE - RDP Laos și a următoarei Reuniuni la nivel înalt Asia-Europa (ASEM), care va avea loc la Bruxelles în 2018;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și parlamentului din Laos, Secretarului General al ASEAN și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.


Myanmar, în special situația minorității rohingya
PDF 268kWORD 52k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Myanmar/Birmania, în special la situația minorității rohingya (2017/2838(RSP))
P8_TA(2017)0351RC-B8-0525/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Myanmar/Birmania și la situația musulmanilor rohingya, în special cele din 7 iulie 2016(1) și 15 decembrie 2016(2), cea din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017(3) și cea din 13 iunie 2017 referitoare la apatridie în Asia de Sud și de Sud-Est(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la strategia UE privind Myanmar/Birmania din 20 iunie 2016,

–  având în vedere Comunicarea comună din 1 iunie 2016 a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Elemente ale strategiei UE privind Myanmarul/Birmania: un parteneriat special pentru democrație, pace și prosperitate” (JOIN(2016)0024),

–  având în vedere declarația din 30 martie 2016 a VP/ÎR, Federica Mogherini, privind asumarea mandatului de către noul guvern al Uniunii Myanmar/Birmania,

–  având în vedere declarația din 2 decembrie 2016 a purtătorului de cuvânt al VP/ÎR privind recenta escaladare a violenței din Myanmar/Birmania, precum și declarația din 6 septembrie 2017 a VP/ÎR privind situația din statul Rakhine,

–  având în vedere comunicatul de presă comun din 25 noiembrie 2016 cu privire la cel de al treilea dialog UE-Myanmar/Birmania pe tema drepturilor omului,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 4 decembrie 2015 referitoare la apatridie,

–  având în vedere recentele informări ale Oficiului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și ale Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, din 29 și 18 noiembrie 2016, cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în zona de nord a statului Rakhine,

–  având în vedere raportul OHCHR intitulat „Situația drepturilor omului în cazul musulmanilor rohingya și al altor minorități din Myanmar/Birmania”, din 20 iunie 2016, și raportul Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar/Birmania din 18 martie 2016,

–  având în vedere Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta,

–  având în vedere Convenția privind statutul apatrizilor din 1954 și Convenția privind reducerea apatridiei din 1961,

–  având în vedere Planul global de acțiune al Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR) privind eradicarea apatridiei (2014-2024), din noiembrie 2014,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) din 1948,

–  având în vedere declarația de final de misiune din 20 ianuarie 2017 a Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar/Birmania, Yanghee Lee, în care acesta a concluzionat că „situația este în prezent mai gravă decât în orice moment din ultimii ani”,

–  având în vedere Raportul final al Comisiei consultative privind statul Rakhine din august 2017,

–  având în vedere Pactul internațional privind drepturile civile și politice și Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, ambele din 1966,

–  având în vedere Carta Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN),

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, potrivit Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR), în ultimele două săptămâni peste 300 000 de musulmani rohingya care au fugit din calea violențelor comise în statul Rakhine au încercat să se refugieze în Bangladesh;

B.  întrucât în statul Rakhine din Myanmar/Birmania locuiesc aproximativ un milion de rohingya, un grup minoritar predominant musulman care este supus unor represiuni și încălcări continue și grave ale drepturilor omului, inclusiv amenințări la adresa vieții și securității, negarea drepturilor la sănătate și educație, muncă forțată, violență sexuală și limitări ale drepturilor politice;

C.  întrucât etnicii rohingya sunt oficial apatrizi din 1982, când a fost adoptată Legea privind cetățenia birmană, care a impus restricții severe ale libertății de circulație și i-a constrâns să locuiască în tabere;

D.  întrucât, la 25 august 2017, un grup de insurgenți rohingya a atacat mai multe secții de poliție și o bază militară din statul Rakhine; întrucât acest atac a declanșat o contraofensivă militară semnificativă, cu încălcări grave și pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv asasinate, violuri și tortură; întrucât organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, în special Human Rights Watch, au raportat, folosindu-se de imagini transmise prin satelit, distrugerea pe scară largă a unor locuințe și a altor tipuri de clădiri în zone din nordul statului Rakhine în prezent inaccesibile ONG-urilor și observatorilor independenți;

E.  întrucât, conform Constituției Myanmarului/Birmaniei în vigoare, armata nu este supusă controlului civil și are puteri extinse asupra guvernului și securității naționale;

F.  întrucât persoanele care fug din Myanmar/Birmania, printre care se numără multe femei și mulți copii, aleg trasee periculoase, riscând să fie împușcate și confruntându-se cu dificultatea rutelor, cu riscul de a muri de foame și cu lipsa asistenței medicale; întrucât zeci de persoane au murit pe drum; întrucât personalul pazei de coastă din Bangladesh a descoperit cadavrele a cel puțin 20 de persoane care au fugit din Myanmar/Birmania;

G.  întrucât Bangladesh a depus o plângere împotriva autorităților din Myanmar/Birmania în legătură cu minele amplasate de acestea de-a lungul unei părți a frontierei dintre cele două țări, pentru a împiedica întoarcerea musulmanilor rohingya care fug din calea violențelor;

H.  întrucât membrilor personalului internațional al ONU și al organizațiilor neguvernamentale internaționale le este interzis accesul în zonele afectate de conflict și întrucât agențiile ONU se află în imposibilitatea de a oferi ajutor umanitar, inclusiv alimente, apă și medicamente populației rohingya;

I.  întrucât, la 10 septembrie 2017, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Raad Al Hussein, a anunțat că situația din Myanmar/Birmania „pare un exemplu clasic de epurare etnică”;

J.  întrucât China și Rusia au blocat, în martie 2017, adoptarea unei declarații de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind situația minorității rohingya din Myanmar/Birmania,

1.  condamnă ferm toate atacurile din statul Rakhine; este profund preocupat de gravitatea și amploarea crescânde ale încălcărilor drepturilor omului, printre care se numără asasinate, ciocniri violente, distrugeri ale unor proprietăți private și strămutarea a sute de mii de civili;

2.  solicită insistent forțelor armate și forțelor de securitate să pună capăt imediat asasinatelor, hărțuirilor și violurilor împotriva populației rohingya, precum și incendierii caselor acesteia;

3.  reamintește că autoritățile din Myanmar/Birmania au datoria de a proteja, fără discriminare, toți civilii împotriva abuzurilor, precum și de a investiga încălcările grave ale drepturilor omului și de a-i urmări în justiție pe cei responsabili, în conformitate cu standardele și obligațiile în materie de drepturi ale omului;

4.  face apel la autoritățile din Myanmar/Birmania să permită accesul imediat și neîngrădit observatorilor independenți, organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului, jurnaliștilor și altor observatori internaționali, precum și Națiunilor Unite, în special misiunii ONU de stabilire a faptelor instituite în martie de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în vederea asigurării unor anchete independente și imparțiale cu privire la acuzațiile de încălcări grave ale drepturilor omului comise de toate părțile;

5.  solicită de urgență ca organizațiilor de ajutor umanitar să li se permită accesul în toate zonele de conflict și la toate persoanele strămutate, fără discriminare, pentru ca lucrătorii umanitari să poată acorda asistență persoanele aflate în pericol;

6.  face apel la guvernul din Myanmar/Birmania să îndepărteze imediat toate minele de la granița cu Bangladesh;

7.  îndeamnă guvernul din Myanmar/Birmania și îndeosebi pe consilierul de stat Aung San Suu Kyi să condamne fără echivoc orice incitare la ură rasială sau religioasă și să combată discriminarea socială și ostilitățile împotriva minorității rohingya; îndeamnă, de asemenea, guvernul din Myanmar/Birmania să respecte dreptul universal la libertatea religioasă sau de credință; reamintește consilierului de stat să insiste pentru transpunerea în practică a recomandărilor formulate în raportul final al Comisiei consultative privind statul Rakhine, care a fost elaborat la cererea sa; deplânge deteriorarea dramatică a situației în perioada care s-a scurs de la declarația din 18 mai 2015 a purtătorului de cuvânt al partidului lui Suu Kyi, potrivit căreia guvernul din Myanmar/Birmania ar trebui să reinstituie cetățenia pentru minoritatea rohingya;

8.  reamintește laureatei din 1990 a Premiului Saharov Aung San Suu Kyi că premiul se acordă celor care apără drepturile omului, protejează drepturile minorităților și respectă dreptul internațional, printre alte criterii; atrage atenția că este necesar să se ia în considerare posibilitatea retragerii Premiului Saharov în cazurile în care laureații nu mai respectă aceste criterii după decernarea premiului;

9.  recunoaște eforturile depuse de Bangladesh, în fața acestei catastrofe umanitare, pentru a facilita protecția a sute de mii de refugiați rohingya; încurajează ferm autoritățile din Bangladesh și din alte țări învecinate să îi primească pe toți cei care fug din calea violențelor din statul Rakhine și să respecte principiul nereturnării; invită Comisia și statele membre să crească sprijinul financiar și material pentru acești refugiați;

10.  își reiterează recomandarea ca guvernele țărilor ce se confruntă cu un aflux de refugiați rohingya să coopereze îndeaproape cu UNHCR, care dispune de expertiza tehnică necesară pentru a evalua statutul de refugiat și are mandatul de a proteja refugiații și persoanele apatride; invită UE și ONU să sprijine, în acest sens, țările vecine cu Myanmar/Birmania;

11.  invită, de asemenea, ASEAN și guvernele regionale să ia măsuri imediate în scopul de a intensifica presiunea asupra guvernului din Myanmar/Birmania pentru a pune capăt abuzurilor, a proteja toți civilii din statul Rakhine și a acorda sprijin refugiaților care fug;

12.  sprijină eforturile pentru intensificarea unui proces politic bazat pe transpunerea în practică a recomandărilor de la Annan; invită Consiliul de Securitate al ONU și Adunarea Generală a ONU să adopte măsuri politice și diplomatice eficace care să asigure respectarea de către guvernul din Myanmar/Birmania a obligațiilor care îi revin față de minoritatea rohingya în ceea ce privește asigurarea protecției și a accesului la ajutoare; solicită, în acest sens, o rezoluție a Adunării Generale a ONU și a Consiliului de Securitate care să condamne încălcările drepturilor, insistând pe accesul în statul Rakhine și solicitând tragerea la răspundere pentru încălcările grave ale dreptului internațional comise de toate părțile; solicită, de asemenea, adoptarea unei rezoluții în cadrul reuniunii din septembrie 2017 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, care să prelungească mandatul misiunii de stabilire a faptelor;

13.  îndeamnă China și alți actori internaționali și regionali să utilizeze toate canalele pentru a solicita stoparea atrocităților și găsirea unei soluții pașnice;

14.  invită VP/ÎR și statele membre ale UE să își intensifice semnificativ presiunea asupra guvernului din Myanmar/Birmania și asupra forțelor de securitate pentru a pune capăt încălcărilor drepturilor, a coopera cu anchetatorii ONU și cu agențiile umanitare internaționale și a asigura tragerea la răspundere pentru încălcările grave ale dreptului internațional; invită, în acest sens, VP/ÎR și statele membre ale UE să joace un rol activ în sprijinirea unor acțiuni imediate la nivelul ONU și să afirme clar că UE este pregătită să ia în considerare sancțiuni specifice împotriva unor persoane și entități, precum și să evalueze consecințele în contextul preferințelor comerciale de care beneficiază Myanmar/Birmania, în cazul în care încălcările grave ale dreptului internațional continuă cu impunitate;

15.  invită VP/ÎR să prezinte un raport Parlamentului cu privire la inițiativele UE din cadrul ONU și în contextul Consiliului Afaceri Externe al UE;

16.  invită UE și statele sale membre să primească favorabil relatările și declarațiile reprezentanților minorității rohingya cu privire la situația de la fața locului;

17.  sprijină eforturile menite să asigure prezența pe teren a unor observatori independenți sub îndrumarea ONU, pentru atenuarea crizei umanitare; invită autoritățile din Myanmar/Birmania să permită accesul imediat și neîngrădit al observatorilor independenți, îndeosebi al misiunii de stabilire a faptelor instituite de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în martie 2017;

18.  sprijină înființarea unui birou al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în Myanmar/Birmania, cu un mandat complet;

19.  solicită ca UE și statele sale membre să sprijine Planul de acțiune globală al UNHCR pentru 2014-2024 menit să pună capăt apatridiei;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernului și parlamentului din Myanmar/Birmania, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Secretarului General al ASEAN, Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN, raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0316.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0506.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0089.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0247.


Acordul UE-Chile privind comerțul cu produse ecologice ***
PDF 237kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 septembrie 2017 privind propunerea de decizie a Consiliului referitoare la încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Chile privind comerțul cu produse ecologice (05530/2017 – C8-0144/2017 – 2016/0383(NLE))
P8_TA(2017)0352A8-0257/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (05530/2017),

–  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Republica Chile privind comerțul cu produse ecologice (05551/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și cu articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0144/2017),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0257/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Chile.


Protocolul la Acordul de asociere UE-Chile (aderarea Croației) ***
PDF 237kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, a celui de Al treilea protocol adițional la Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (06750/2017 – C8-0225/2017 – 2017/0042(NLE))
P8_TA(2017)0353A8-0277/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (06750/2017),

–  având în vedere cel de al treilea protocol adițional la Acordul de stabilire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (06905/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 217 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(i) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0225/2017),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0277/2017),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Chile.


Modernizarea pilonului comercial al Acordului de asociere UE-Chile
PDF 362kWORD 64k
Recomandarea Parlamentului European din 14 septembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile legate de modernizarea pilonului comercial al Acordului de asociere UE-Chile (2017/2057(INI))
P8_TA(2017)0354A8-0267/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, care a fost încheiat în 2002 și pilonul său comercial, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2003(1) (denumit în continuare AA),

–  având în vedere rezultatele celei de a șasea reuniuni a Consiliului de asociere UE-Chile, care a avut loc în aprilie 2015(2),

–  având în vedere Declarația finală a Comitetului consultativ mixt din 5 octombrie 2016(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497) și documentele de reflecție ale Comisiei din mai 2017 privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare(4) și din aprilie 2017 privind dimensiunea socială a Europei(5),

–  având în vedere hotărârile și avizele Curții de Justiție a Uniunii Europene (C-350/12 P, 2/13, 1/09) și decizia Ombudsmanului European din 6 ianuarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/10/2014/RA referitoare la informare și accesul la documente(6) și având în vedere avizul 2/15 al Curții de Justiție din 16 mai 2017,

–  având în vedere rezoluția sa din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)(7),

–  având în vedere amendamentele pe care le-a adoptat la 4 iulie 2017(8) la propunerea de directivă privind comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului din 2010 privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor(9) și Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la politica de comerț internațional în contextul imperativelor legate de schimbările climatice(10),

–  având în vedere studiul EPRS pe tema „Efectele clauzelor legate de drepturile omului în Acordul global UE-Mexic și în Acordul de asociere UE-Chile”(11),

–  având în vedere Orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru întreprinderile multinaționale, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Declarația tripartită a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) de stabilire a principiilor privind întreprinderile multinaționale și politica socială și Agenda OIM privind munca decentă,

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (Acordul de la Paris) din 2015, care a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016(12) și pe care a ratificat-o și Chile,

–  având în vedere Declarația comună a Comisiei parlamentare mixte UE-Chile din 3 noiembrie 2016(13),

–  având în vedere articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 8, 207 alineatul (3) și 217 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere proiectul de orientări de negociere adoptat de către Comisiei la 24 mai 2017,

–  având în vedere articolul referitor la Chile din anuarul Grupului de lucru internațional pentru aspecte legate de popoarele indigene (IWGIA) intitulat „The Indigenous World 2016”(14),

–  având în vedere articolul 108 alineatul (4) și articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0267/2017),

A.  întrucât strategia „Comerț pentru toți” declară că „Comisia trebuie să urmărească o politică comercială de care să beneficieze societatea în ansamblul ei și care să promoveze standardele și valorile europene și universale, pe lângă interesele economice esențiale, punând un accent mai mare pe dezvoltarea durabilă, drepturile omului, evaziunea fiscală, protecția consumatorilor și comerțul echitabil și responsabil”;

B.   întrucât UE și Chile sunt parteneri apropiați care au valori comune și un angajament comun față de promovarea unei guvernanțe comerciale multilaterale eficace și respectarea drepturilor omului, precum și o prosperitate și o securitate comune în cadrul unui sistem mondial bazat pe reguli; întrucât UE este cel de-al treilea partener comercial al Chile, întrucât Chile, la rândul său, este un actor important pe plan regional și una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din America de Sud în ultimele decenii, iar eforturile de reformă în țară sunt încă în curs de desfășurare;

C.  întrucât actualul AA, inclusiv pilonul său comercial, a fost încheiat în 2002și a adus beneficii considerabile ambelor părți de la punerea sa în aplicare, începând cu anul 2003, dublând schimburile de mărfuri și înregistrând o creștere a comerțului cu servicii și a investițiilor(15); cu toate acestea, având în vedere că, de atunci, atât UE, cât și Chile au încheiat acorduri comerciale mai moderne și mai ambițioase;

D.  întrucât, în 2016, UE a exportat bunuri în Chile în VALOARE de peste 8,6 miliarde de euro, în timp ce Chile a exportat bunuri în UE în valoare de 7,4 miliarde de euro; întrucât, în 2015, valoarea comerțului cu servicii furnizate din UE către Chile a reprezentat 3,8 miliarde de euro, iar cea a comerțului cu servicii furnizate din Chile către UE a reprezentat 2 miliarde de euro; întrucât investițiile străine directe (ISD) ale UE în Chile au atins nivelul de 42,8 miliarde de euro(16);

E.  întrucât actualul AA nu cuprinde, printre altele, capitole separate privind investițiile, IMM-urile, drepturile de proprietate intelectuală (DPI), energia și genul, nici un capitol privind comerțul și dezvoltarea durabilă și nici obligații de a pune în aplicare standardele de muncă și de mediu , sau promovarea bunelor practici domenii precum responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) sau asigurarea durabilității;

F.  întrucât orice negociere comercială purtată de către UE trebuie să mențină dreptul și capacitatea administrațiilor de a reglementa în interes public, cum ar fi în domeniul protecției și promovării sănătății publice, al serviciilor sociale, al protecției sociale și protecției consumatorilor, al educației publice, al siguranței, al mediului, al bunăstării animalelor, al moralității publice, al protecției vieții private și a datelor, precum și al promovării și protejării diversității culturale;

G.  întrucât orice negociere comercială purtată de către UE trebuie să garanteze cel mai înalt nivel de protecție socială, de protecție a muncii și de protecție a mediului atins de către părți și poate servi ca instrument pentru a promova o agendă a justiției sociale și a dezvoltării durabile, atât în UE, cât și în întreaga lume; întrucât modernizarea AA ar trebui să fie văzută ca o șansă pentru UE și statele sale membre de a promova în continuare standarde și angajamente comune de nivel ridicat în acordurile lor comerciale, în special în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, protecția mediului, drepturile consumatorilor și bunăstarea publică; întrucât Comisia a anunțat desfășurarea unei reflecții cu privire la diferitele moduri de a transpune aceste angajamente în practică, în cadrul căreia se va avea în vedere și un mecanism bazat pe sancțiuni;

H.  întrucât CCM UE-Chile, care include organizații ale societății civile din ambele părți, s-a reunit pentru prima dată în zilele de 4 și 5 octombrie 2016 pentru a monitoriza punerea în aplicare a AA existent, precum și negocierile pentru actualizarea acestuia, prin canalizarea contribuției societății civile și promovarea dialogului și a cooperării dintre UE și Chile în afara canalelor guvernamentale; întrucât întârzierea semnificativă în instituirea CCM nu ar trebui să se repete în ceea ce privește acordul modernizat; întrucât, de la intrarea în vigoare a acordului modernizat, participarea societății civile ar trebui să se bazeze pe structuri clare, pe un echilibru în ceea ce privește componența și pe mandate de raportare;

I.  întrucât UE și Chile s-au angajat în negocieri multilaterale pentru a continua liberalizarea comerțului cu servicii (TiSA);

J.  întrucât Chile nu este parte, ci are doar calitatea de observator, la Acordul OMC privind achizițiile publice (GPA) și nu participă la negocierile multilaterale privind Acordul privind bunurile de mediu (EGA);

K.  întrucât articolul 45 din AA UE-Chile din 2002 cuprinde dispoziții, în capitolul privind cooperarea, care precizează că acesta ar trebui să „contribuie la consolidarea politicilor și programelor care îmbunătățesc, garantează și lărgesc participarea echitabilă a bărbaților și a femeilor în toate sectoarele vieții politice, economice, sociale și culturale”;

L.  întrucât Chile este semnatar al Parteneriatului transpacific (TPP), al cărui viitor pare a fi incert acum, și a semnat acorduri de liber schimb cu toți semnatarii TPP și este considerat, în general, a fi un partener stabil și fiabil;

M.  întrucât în 2010 Chile a devenit prima țară din America de Sud care a devenit membră a OCDE și are un cadru macroeconomic sănătos;

N.  întrucât este important să se maximizeze într-un mod cât mai integrator posibilitățile pe care le prezintă modernizarea pilonului comercial al AA pentru întreprinderile și cetățenii atât din UE, cât și din Chile; întrucât s-ar putea face mai multe în acest sens, inclusiv, printre altele, prin difuzarea de informații, care ar putea avea un important efect multiplicator al avantajelor pentru părțile la AA;

O.  întrucât Chile are tratate bilaterale de investiții (TBI) cu 17 state membre ale UE, al căror conținut nu reflectă cele mai recente evoluții și bunele practici în domeniul politicii de investiții, și care vor fi înlocuite și vor înceta să se aplice de îndată ce intră în vigoare un acord între UE și Chile care cuprinde un capitol privind investițiile;

P.  întrucât condițiile disproporționat de stricte prevăzute de legislația chiliană, pe care navele de pescuit din UE trebuie să le respecte, împiedică navele respective să utilizeze instalațiile portuare din Chile pentru a debarca, a transborda, a realimenta cu combustibil sau a obține echipamente de pescuit;

Q.  întrucât actualul model de export al statului Chile contrastează puternic cu modelul european de export, dat fiind faptul că este puternic dominat de exporturile de materii prime, cum ar fi cuprul, fructele și legumele,

1.  le recomandă următoarele Consiliului, Comisiei și SEAE:

   (a) să asigure faptul că Parlamentul European primește imediat informații complete și exacte pe întreg parcursul negocierilor, pentru a-și putea exercita funcția de aprobare a încheierii AA actualizat cu Chile, inclusiv a pilonului comercial al acordului; să nu piardă din vedere faptul că, deși AA încheiate în conformitate cu articolul 217 din TFUE au, în mod tradițional, un caracter mixt și reglementează și alte domenii în afara politicii comerciale comune, ca urmare a avizului Curții de Justiție cu privire la ALS UE-Singapore, este necesar să se desfășoare o reflecție profundă privind calea de urmat pentru modernizarea AA UE-Chile, pentru a separa și proteja domeniile comerciale în care competența este exclusivă și cele în care competența este partajată și să respecte pe deplin repartizarea competențelor între Uniune și statele sale membre pe toată durata procesului de negociere, precum și la semnarea și încheierea acordurilor; să încheie, prin urmare, două acorduri separate, făcând distincție clară între acordul comercial și de investiții, care conține doar chestiuni ce țin de competența exclusivă a Uniunii, și al doilea acord, care reglementează chestiuni în cazul cărora competențele sunt partajate cu statele membre;
   (b) să ia act de faptul că, de la intrarea în vigoare a AA bilateral, atât UE, cât și Chile au încheiat acorduri comerciale mai moderne, mai ambițioase și mai cuprinzătoare, iar un număr de domenii rămân nereglementate de acord, domenii care sunt importante pentru a se asigura că acesta contribuie la creșterea economică comună, egalitatea de șanse, locurile de muncă decente și dezvoltarea durabilă, inclusiv la respectarea și promovarea standardelor de muncă și de mediu, bunăstarea animalelor și egalitatea de gen, în beneficiul cetățenilor ambelor părți;
   (c) consideră că este important și necesar să se încerce modernizarea AA UE-Chile, în special a componentei sale comerciale, pentru a ține seama de evoluția economică și politică din ultimii 15 ani, în spiritul reciprocității, avantajului reciproc și echilibrului și să se ia act de sprijinul substanțial pentru modernizare exprimat de Comisia parlamentară mixtă (CPM) UE-Chile, precum și de faptul că CCM a salutat măsurile adoptate în vederea actualizării;
   (d) să-și amintească faptul că globalizarea și politica comercială au făcut recent obiectul unor dezbateri intense în Europa și în alte locuri, din cauza unei eventuale distribuiri inegale a câștigurilor generate de acestea; să ia în considerare faptul că este necesar să se preconizeze tendințele și potențialele consecințe, să se garanteze o distribuire a beneficiilor comerțului mai favorabilă incluziunii și să se asigure o protecție adecvată a celor care nu au beneficiat de acordul actual și care pot fi dezavantajați în cadrul viitorului proces; să se elaboreze, prin urmare, măsuri de politici în alte domenii, dincolo de dispozițiile acordurilor comerciale, mergând de la politicile industriale până la politicile fiscale și sociale, în principal la nivel național, dar și la nivelul Uniunii;
   (e) să-și amintească de importanța agendei multilaterale și de faptul că orice negociere bilaterală nu trebuie să submineze ambiția de a realiza progrese la nivel multilateral; să aibă în vedere faptul că întărirea relațiilor bilaterale și a cooperării dintre UE și Chile ar trebui să faciliteze, de asemenea, o mai strânsă colaborare și sinergie între părți în contexte multilaterale și plurilaterale; să încurajeze, în acest sens, participarea deplină a Republicii Chile la negocierile pentru Acordul OMC privind bunurile de mediu (EGA) și pentru Acordul revizuit al OMC privind achizițiile publice (GPA);
   (f) să plaseze valorile comune în centrul procesului de modernizare și să continue practica includerii unei clauze privind drepturile omului, astfel cum s-a procedat în toate AA;
   (g) să se asigure că un AA modernizat garantează, în tot textul, și consacră, în mod explicit și fără echivoc, dreptul și capacitatea părților de a adopta și de a aplica propriile legi și reglementări în interes public, pentru a îndeplini obiective legitime de politică publică, cum ar fi protejarea și promovarea drepturilor omului, inclusiv a accesului la apă, a sănătății publice, a serviciilor sociale, a educației publice, a siguranței, a mediului, a moralității publice, a protecției sociale sau a consumatorilor, a vieții private și a protecției datelor, precum și promovarea și protejarea diversității culturale; să se asigure că niciun investitor nu poate să submineze aceste obiective; să sublinieze, în acest sens, că ALS încheiate de UE nu urmăresc să limiteze interesul legitim al Uniunii, al statelor sale membre sau al entităților subfederale de a adopta reglementări în interes public;
   (h) cu privire la negocierile privind comerțul cu bunuri, să solicite îmbunătățiri ambițioase pentru accesul pe piață pentru toate liniile tarifare prin eliminarea barierelor inutile, inclusiv în ceea ce privește accesul navelor UE la instalațiile portuare, respectând, totodată, faptul că există o serie de produse agricole, fabricate și industriale sensibile care ar trebui să facă obiectul unui tratament adecvat, de exemplu prin intermediul contingentelor tarifare (CT), prin perioade de tranziție adecvate sau chiar prin excludere, dacă este necesar; să includă o clauză bilaterală de salvgardare eficace și ușor de utilizat, care să permită suspendarea temporară a preferințelor în cazul în care, ca urmare a intrării în vigoare a AA modernizat, o creștere a importurilor aduce sau amenință să aducă prejudicii grave sectoarelor sensibile;
   (i) să includă în directivele de negociere obiectivul de a simplifica regulile de origine și procedurile vamale în vederea adaptării lor la realitatea lanțurilor valorice globale din ce în ce mai complexe; să se asigure că un AA modernizat cuprinde dispoziții și măsuri antifraudă, precum și angajamente de a standardiza normele și practicile vamale, în vederea creșterii transparenței, a eficacității, a securității juridice și a cooperării dintre autoritățile vamale, modernizând și simplificând, totodată, procedurile, astfel cum este consacrat în Acordul OMC privind facilitarea comerțului și în Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale revizuită;
   (j) în ceea ce privește comerțul cu servicii, să se considere că potențialul sectorului serviciilor nu este atins pe deplin în actualul AA, și că un AA modernizat ar trebui să încerce să elimine barierele inutile în scopuri legate de accesul pe piață și de tratamentul național; să ia în considerare faptul că ar trebui să fie luate angajamente pe baza Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS) și că normele ar trebui actualizate ori de câte ori este necesar pentru a ține seama de noile evoluții; să excludă serviciile audiovizuale din domeniul de aplicare al acordului; să se asigure și să prevadă în mod explicit că AA modernizat nu împiedică capacitatea părților de a defini, reglementa, furniza și sprijini servicii publice în interes public, că nu va solicita în niciun caz guvernelor să privatizeze niciun serviciu și nu va împiedica administrațiile publice să ofere servicii publice furnizate anterior de furnizori privați de servicii sau să readucă sub controlul public servicii pe care guvernele au ales anterior să le privatizeze, că nu va împiedica administrațiile publice să extindă gama de servicii pe care le oferă publicului, excluzând orice clauză, dispoziție sau angajament care ar limita flexibilitatea necesară pentru a aduce actualele și viitoarele servicii de interes economic general înapoi sub controlul public;
   (k) să se asigure că un acord modernizat stabilește măsurile necesare pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de transparență în materie de reglementare și de recunoaștere reciprocă, inclusiv dispoziții care să garanteze imparțialitatea și respectarea celor mai înalte standarde de protecție în ceea ce privește cerințele, calificările și certificatele și să prevadă, în acest sens, mecanisme instituționale de consultare care să implice diverse părți interesate, precum IMM-urile și organizațiile societății civile;
   (l) să se asigure că, deși s-au luat angajamente de a facilita intrarea și șederea persoanelor fizice în scopuri comerciale, furnizorii de servicii străini trebuie să respecte legislația UE și a statelor membre în domeniul social și al muncii și contractele colective de muncă aplicabile, în cazul în care lucrătorii beneficiază de angajamentele cuprinse în Modul 4;
   (m) să se asigure că cooperarea ambițioasă în materie de reglementare și armonizarea standardelor rămân voluntare, respectă autonomia autorităților de reglementare, se bazează exclusiv pe schimbul consolidat de informații și pe cooperarea administrativă cu scopul de a identifica barierele inutile și sarcinile administrative și mențin principiul precauției; să-și amintească faptul că cooperarea în materie de reglementare trebuie să urmărească să fie utilă guvernării economiei mondiale prin intensificarea convergenței și a cooperării privind standardele internaționale, garantând cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor, de protecție a mediului, de protecție socială și de protecție a muncii;
   (n) să aibă în vedere faptul că AA modernizat cuprinde, în ceea ce privește serviciile financiare, o excepție prudențială bazată pe modelul celei cuprinse în Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA), să consacre un spațiu de politici părților pentru ca acestea să-și reglementeze sectoarele financiare și bancare în vederea asigurării stabilității și a integrității sistemului financiar; să includă măsuri de salvgardare și excepții generale cu privire la circulația capitalurilor și la plăți, care să fie aplicate atunci când acestea pot produce sau amenință să producă dificultăți grave pentru buna funcționare a uniunii economice și monetare sau pentru balanța de plăți a UE;
   (o) să includă dispoziții privind buna guvernanță și standardele de transparență în chestiuni fiscale, în care să se reafirme angajamentul părților de a pune în aplicare standardele internaționale în lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii și eludării fiscale, în special recomandările relevante ale OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor, și care să prevadă schimburi automate de informații și înființarea de registre publice care să ateste calitatea de beneficiar real al societăților, precum și dispoziții concrete privind excluderea planificării fiscale nedetectate a societăților în capitolele privind serviciile financiare, circulația capitalurilor și stabilirea ;
   (p) să reamintească că corupția subminează drepturile omului, egalitatea, justiția socială, comerțul și concurența echitabilă, împiedicând creșterea economică; să angajeze în mod explicit părțile, prin includerea unei secțiuni specifice care să prevadă luarea unor angajamente și măsuri clare și ferme în combaterea corupției în toate formele sale și să pună în aplicare normele internaționale și convențiile multilaterale anticorupție;
   (q) să aibă în vedere faptul că și dispozițiile ferme privind deschiderea către concurență a achizițiilor publice, care promovează principiul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, fapt ce presupune criterii sociale, de mediu și inovatoare, proceduri simplificate și transparențe pentru ofertanți, inclusiv accesul efectiv al ofertanților din alte țări, pot constitui instrumente eficace de combatere a corupției și promovare a integrității în administrația publică, oferind, în același timp, rentabilitate pentru contribuabili; să permită, cu modernizarea AA, îmbunătățirea accesului la piețele de achiziții publice, inclusiv la nivel regional sau local și proceduri transparente, bazate pe tratamentul național, pe imparțialitate și pe echitate;
   (r) să se asigure că politica de investiții include buna guvernare și facilitarea investițiilor și să elaboreze și să consacre obligațiile investitorilor, îmbunătățind, totodată, protecția investitorilor;
   (s) să se asigure că directivele de negociere mandatează Comisia să negocieze un capitol modern privind investițiile, luând în considerare cele mai bune practici la nivel internațional, cum ar fi Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Cadrul de politici de investiții pentru dezvoltare durabilă și avizul cel mai recent al Curții de Justiție privind ALS UE-Singapore;
   (t) să înregistreze progrese către o reformă internațională necesară a regimului de soluționare a litigiilor; să încerce obținerea unui angajament din partea tuturor părților de a se favoriza recurgerea la instanțele competente și de a se înlocui soluționarea litigiilor între investitori și stat cu un sistem jurisdicțional public în materie de investiții (ICS) cu un mecanism de recurs, cu reguli stricte privind conflictul de interese și un cod de conduită aplicabil; să ia în considerare obligațiile investitorilor și să păstreze dreptul de a reglementa pentru a realiza obiective legitime în materie de politică publică, cum ar fi cele legate de sănătate și de distribuția apei, precum și de protecția muncii și a mediului; să urmărească să prevină exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale și să prevadă toate garanțiile procedurale democratice, cum ar fi dreptul de a avea acces nediscriminatoriu la justiție (acordând o atenție deosebită IMM-urilor), independența sistemului judiciar, transparența și responsabilitatea, urmărind în același timp înființarea unei instanțe multilaterale în materie de investiții;
   (u) să se asigure că AA modernizat cuprinde un capitol referitor la comerț și dezvoltarea durabilă solid și ambițios, care să includă dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu supuse unor mecanisme de soluționare a litigiilor adecvate și eficace, care să aibă în vedere, printre diferitele metode de asigurare a respectării, un mecanism bazat pe sancțiuni și care să permită partenerilor sociali și societății civile să participe în mod adecvat; consideră că un capitol referitor la comerț și dezvoltarea durabilă ar trebui să cuprindă, printre altele, angajamentul părților de a adopta și de a menține în legislația și reglementările lor naționale principiile consacrate în convențiile fundamentale ale OIM și de a pune efectiv în aplicare instrumentele actualizate ale OIM, în special convențiile privind guvernarea, Agenda privind munca decentă, Convenția OIM nr. 169 privind drepturile popoarelor indigene, Convenția privind egalitatea de șanse și egalitatea de tratament pentru lucrătorii bărbați și femei, Convenția privind lucrătorii casnici, Convenția privind lucrătorii cu responsabilități familiale, normele de muncă pentru lucrătorii migranți și responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI), inclusiv adoptarea orientărilor sectoriale ale OCDE și a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, precum și o procedură prin care partenerii sociali și societatea civilă reunite în CCM să poată cere inițierea de consultări guvernamentale;
   (v) să se asigure, în ceea ce privește progresele înregistrate de Chile în negocierile comerciale bilaterale cu Uruguay și Canada, că părțile includ un capitol specific privind comerțul, egalitatea de gen și capacitarea femeilor, în afară de aderarea părților la legislația internațională privind drepturile omului și la standardele sociale și de muncă și de respectarea acestora de către părți, prevăzând măsuri active care vizează să ofere femeilor mai multe posibilități de a beneficia de șansele pe care le oferă AA; să prevadă măsuri care vizează, printre altele, îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea personală și accesul la servicii sociale și de sănătate; să se asigure, printre altele, că părțile se angajează să colecteze date defalcate permițând analize aprofundate ex ante și ex post ale impactul AA modernizat asupra egalității de gen; să urmărească să obțină o participare mai mare a întreprinderilor deținute de femei (în special a microîntreprinderilor și IMM-urilor) la achizițiile publice, pe baza experienței acumulate de Ministerul chilian al Egalității de Gen, care, în 2015, a înființat un program de sprijin pentru a consolida participarea femeilor întreprinzătoare în calitate de furnizori pe piața achizițiilor publice „Chile Compras”; să sprijine internaționalizarea întreprinderilor deținute de femei și participarea femeilor la posibilitățile oferite de Modul 4; să se asigure că echipele de negociere dețin cunoștințe de specialitate în materie de egalitate de gen și că poartă periodic discuții privind punerea în aplicare a acestui capitol în cadrul CCM, la care ar trebui să participe și organizații care promovează egalitatea de gen;
   (w) să includă, în plus, un capitol amplu privind microîntreprinderile și IMM-urile care să prevadă înregistrarea unor progrese considerabile în ceea ce privește facilitarea comerțului, eliminarea barierelor din calea comerțului și a sarcinilor administrative inutile, precum și măsuri active menite să garanteze că oportunitățile care rezultă în urma acestor acțiuni sunt suficient de utilizabile și sunt comunicate tuturor actorilor principali și potențiali (de exemplu, prin crearea unor ghișee unice și a unor site-uri internet dedicate și prin publicarea de ghiduri sectoriale cu informații privind procedurile și noile oportunități legate de comerț și investiții);
   (x) să includă unui capitol privind energia care să trateze, printre altele, energia regenerabilă și materiile prime; să recunoască importanța punerii în aplicare a acordurilor multilaterale în materie de mediu, în special a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, să prevadă dispoziții privind comerțul și angajamente de a participa la instrumente internaționale, la negocieri și la politici comerciale și de mediu care se sprijină reciproc și care aderă la obiectivele economiei circulare, inclusiv angajamente privind creșterea verde, precum și să sprijine și să promoveze în continuare comerțul și investițiile în bunuri și servicii de mediu și în energiile regenerabile, precum și în tehnologiile care respectă clima;
   (y) să adopte directive de negociere care să consolideze dispozițiile privind bunăstarea animalelor incluse în AA existent prin instituirea unei cooperări bilaterale eficace în această privință și prin liberalizare condiționată în situațiile în care bunăstarea animalelor este periclitată în timpul producerii anumitor produse;
   (z) să adopte directive de negociere care precizează cerințele privind asigurarea respectării dreptului concurenței și dispoziții privind măsurile sanitare și fitosanitare (SPS), pentru a reflecta principiile transparenței, echității procedurale și nediscriminării, precum și normele privind subvențiile;
   (aa) să ia în considerare faptul că orice acord comercial trebuie să consacre bunăstarea consumatorilor ca unul dintre obiectivele generale și să asigure faptul că prin AA părțile se angajează să atingă un nivel ridicat de siguranță a și de protecție a consumatorilor, precum, să adere la cele mai ridicate standarde internaționale, precum și să elaboreze bune practici coerente, în special în ceea ce privește protecția consumatorilor în domeniile serviciilor financiare, etichetării produselor și comerțului electronic;
   (ab) să accepte faptul că negocierile trebuie să ducă la elaborarea unor dispoziții ferme și cu caracter executoriu care să prevadă recunoașterea și protecția tuturor formelor de drepturi de proprietate intelectuală, prin includerea unor dispoziții ambițioase privind indicațiile geografic întemeiate pe cele cuprinse în AA existent, dar mergând dincolo de acestea, asigurând un mai bun acces pe piață, o mai bună punere în aplicare și posibilitatea de a adăuga noi indicații geografice; să se asigure că AA revizuit include un capitol privind drepturile de proprietate intelectuală care să garanteze flexibilitatea necesară și faptul că dispozițiile legate de drepturile de proprietate intelectuală nu subminează accesul la medicamente și tratamente esențiale la prețuri accesibile în cadrul programelor naționale de sănătate publică; să se asigure că acest capitol merge mai departe de dispozițiile Acordului privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS);
   (ac) să se asigure că părțile garantează cel mai ridicat nivel de transparență și de participare posibil, asigurând îndeplinirea obiectivelor negocierilor, și de faptul că acest lucru presupune dialoguri constante și în cunoștință de cauză cu toate părțile implicate, printre care se numără atât părți interesate precum întreprinderile și sindicatele, cât și societatea civilă, inclusiv reprezentanți ai popoarelor indigene; să implice în mod sistematic, în această privință, atât organele parlamentare competente, în special CCM UE-Chile și CCM, pe toată durata ciclului complet de viață al AA, de la negocieri și până la punerea în aplicare și evaluare, și să sprijine, în etapa de punere în aplicare, crearea unui organism oficial pentru participarea societății civile din Chile, care să reflecte pluralismul societății chiliene, acordând o atenție specială popoarelor indigene; în acest scop, să se asigure, fără a submina strategia de negociere a UE și împreună cu Chile, că toate informațiile relevante se publică în modul cel mai accesibil publicului larg, inclusiv fișe informative traduse în limba spaniolă, în calitatea acesteia de limbă oficială comună;
   (ad) să țină seama de solicitările Parlamentului ca mandatele pentru negocierile comerciale să fie puse la dispoziția publicului și ca directivele de negociere pentru modernizarea AA să fie publicate imediat după adoptarea acestora;
   (ae) să se asigure că AA furnizează mecanismele necesare care asigură că acesta este respectat în practică pe durata punerii în aplicare, inclusiv un mecanism modern și eficace de soluționare a litigiilor între state;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, SEAE, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Chile.

(1) JO L 352, 30.12.2002, p. 3.
(2) Comunicat de presă al Consiliului 197/15, 21.4.2015.
(3) http://www.eesc.europa.eu/ro/node/39655
(4) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reflection-paper-globalisation_ro.pdf
(5) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reflection-paper-social-dimension-europe_ro.pdf
(6) https://www.ombudsman.europa.eu/ro/cases/decision.faces/ro/58668/html.bookmark
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0041.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0284.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0298.
(10) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 94.
(11)http://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document.html?reference=EPRS_STU%282017%29558764
(12) http://unfccc.int/files/essential_background/convention/application/pdf/english_paris_agreement.pdf
(13) http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/113103/1107500EN.pdf
(14) http://www.iwgia.org/publications/search-pubs?publication_id=740
(15) http://ec.europa.eu/trade/policy/countries-and-regions/countries/chile/
(16) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_113364.pdf


Prelungirea programului statistic european până în 2020 ***I
PDF 326kWORD 50k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017, prin prelungirea acestuia pe perioada 2018-2020 (COM(2016)0557 – C8-0367/2016 – 2016/0265(COD))
P8_TA(2017)0355A8-0158/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0557),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0367/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 din tratate privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 din tratate privind punerea în aplicare a principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 decembrie 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 iunie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0158/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 septembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 99/2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017, prin prelungirea acestuia până în 2020

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/1951.)

(1) JO C 75, 10.3.2017, p. 53.


Fondurile europene cu capital de risc și fondurile europene de antreprenoriat social ***I
PDF 325kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc și a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (COM(2016)0461 – C8-0320/2016 – 2016/0221(COD))
P8_TA(2017)0356A8-0120/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0461),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0320/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2016(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 decembrie 2016(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0120/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 septembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc și a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/1991.)

(1) JO C 394, 26.10.2016, p. 2.
(2) JO C 75, 10.3.2017, p. 48.


Planul multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective ***I
PDF 644kWORD 90k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 septembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 676/2007 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului (COM(2016)0493 – C8-0336/2016 – 2016/0238(COD))(1)
P8_TA(2017)0357A8-0263/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung, să aplice abordarea precaută în gestionarea pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului.
(4)  Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung, să aplice abordarea precaută în gestionarea pescuitului pentru a garanta faptul că stocurile de specii exploatate sunt refăcute și menținute la niveluri peste cele care pot să asigure producția maximă durabilă și să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  În ceea ce privește exploatarea resurselor biologice marine vii, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede un obiectiv explicit de refacere și menținere a populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime durabile. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din respectivul regulament, rata de exploatare corespunzătoare urmează să fie atinsă până în 2015, atunci când acest lucru este posibil, și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu până în 2020 pentru toate stocurile și ar trebui să fie menținută ulterior.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Pentru realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, urmează a fi adoptate o serie de măsuri de conservare corespunzătoare în orice combinație a acestora, cum ar fi planurile multianuale, măsurile tehnice, stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.
(5)  Pentru realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, urmează a fi adoptate o serie de măsuri de conservare corespunzătoare în orice combinație a acestora, cum ar fi planurile multianuale, măsurile tehnice, stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, în deplină conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  În conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale trebuie să se bazeze pe avize științifice, tehnice și economice și să conțină obiective, ținte cuantificabile și calendare precise, niveluri de referință pentru conservare și garanții.
(6)  În conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale trebuie să se bazeze pe avize științifice, tehnice și economice și să conțină obiective, ținte cuantificabile și calendare precise, niveluri de referință pentru conservare, obiective și garanții, obiective de conservare a stocurilor și măsuri tehnice care urmează a fi luate pentru îndeplinirea țintelor vizând evitarea și reducerea în cea mai mare măsură posibilă a capturilor nedorite, astfel cum se prevede la articolul 15 din respectivul regulament.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)   În plus, Comisia poate fi împuternicită să instituie, printr-un plan multianual, zone de refacere a stocurilor de pește, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Unele stocuri de interes comun sunt exploatate și de țări terțe, consultarea Uniunii cu aceste țări terțe fiind, așadar, foarte importantă pentru a se asigura că stocurile în cauză sunt gestionate sustenabil. În absența unui acord formal, Uniunea ar trebui să facă tot posibilul pentru a conveni asupra unor regimuri comune de pescuit a acestor stocuri pentru a facilita o gestionare sustenabilă, în cadrul căreia ar trebui asigurate, aplicate și promovate condiții egale pentru operatorii de pe piață ai Uniunii.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Obiectivul planului ar trebui să fie de a contribui la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului și, în special, de a realiza și a menține producția maximă durabilă pentru stocurile în cauză, contribuind la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru stocurile demersale care fac obiectul limitelor de captură și sprijinind punerea în aplicare a abordării ecosistemice în gestionarea pescuitului.
(10)  Obiectivul planului ar trebui să fie de a contribui la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului și, în special, de a reface și de a menține stocurile de pește peste niveluri ale biomasei care pot asigura producția maximă durabilă, contribuind la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru stocurile demersale care fac obiectul limitelor de captură, precum și la punerea în aplicare a aspectelor socioeconomice ale politicii comune în domeniul pescuitului, și sprijinind punerea în aplicare a abordării ecosistemice în gestionarea pescuitului prin reducerea la minimum a efectelor negative ale pescuitului asupra ecosistemului marin.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)   Acest plan ar trebui, de asemenea, să contribuie la obținerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, și la obținerea unui stadiu corespunzător de conservare a habitatelor și speciilor, astfel cum prevede Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a și, respectiv, Directiva 92/43/CEE a Consiliului1b.
_____________
1a Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
1b Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede ca posibilitățile de pescuit să fie stabilite în conformitate cu țintele prevăzute în planurile multianuale.
(11)  Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede ca posibilitățile de pescuit să fie stabilite în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și să respecte țintele, intervalele de timp și marjele stabilite în planurile multianuale.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   În conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, stocurile exploatate în comun cu țări terțe trebuie să fie gestionate pe cât posibil în cadrul unor acorduri comune, în concordanță cu obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din respectivul regulament. În plus, obiectivele stabilite la articolele 1 și 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și definițiile de la articolul 4 din respectivul regulament ar trebui să se aplice în cazul acestor acorduri.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  În cazurile în care țintele legate de producția maximă durabilă nu sunt disponibile, ar trebui aplicată abordarea precaută.
(14)  În cazurile în care țintele legate de producția maximă durabilă nu sunt disponibile, planul multianual ar trebui să prevadă măsuri pe baza abordării precaute a gestionării pescuitului, în conformitate cu definiția de la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel cum se stipulează la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, aceste măsuri trebuie să asigure cel puțin un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante ca ratele de exploatare care permit obținerea producției maxime durabile.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Pescuitul de agrement poate avea un impact semnificativ asupra resurselor de pește. Statele membre trebuie să colecteze date privind capturile din pescuitul de agrement, în conformitate cu cerințele juridice privind colectarea datelor. În cazul în care acest pescuit are un impact negativ semnificativ asupra resurselor, planul ar trebui să prevadă posibilitatea de a decide cu privire la măsuri specifice de gestionare, în conformitate cu principiul proporționalității. Orice măsură tehnică și de gestionare privind pescuitul de agrement luată la nivelul Uniunii ar trebui să fie proporțională cu obiectivele urmărite.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Pentru unitățile funcționale de langustină pentru care acestea sunt disponibile, este necesar să se utilizeze următoarele niveluri declanșatoare de abundență: Abundența minimă (Abundancebuffer) care corespunde cu nivelul de referință Bbuffer definit în Planul de gestionare pe termen lung pentru langustină din Marea Nordului de către Consiliul consultativ pentru Marea Nordului42 și limita de abundență (Abundancelimit) care corespunde cu MSY de abundență Btrigger (echivalent cu Blim) astfel cum este definită de către ICES7.
(16)  Pentru unitățile funcționale de langustină pentru care acestea sunt disponibile, este necesar să se utilizeze abundența minimă (Abundancebuffer) și limita de abundență (Abundancelimit) recomandate de ICES ca niveluri declanșatoare de abundență.
_________________
42 Un plan de gestionare pe termen lung pentru langustina din Marea Nordului.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Ar trebui avute în vedere măsuri de salvgardare în cazul în care dimensiunea stocului scade sub nivelurile respective. Măsurile de salvgardare ar trebui să includă reducerea posibilităților de pescuit și măsuri specifice de conservare atunci când avizele științifice arată că sunt necesare măsuri de remediere. Aceste măsuri ar trebui să fie completate de toate celelalte măsuri, după caz, cum ar fi măsurile Comisiei în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau măsurile statelor membre în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(17)  Ar trebui avute în vedere măsuri de salvgardare în cazul în care dimensiunea stocului scade sub nivelurile respective. Măsurile de salvgardare ar trebui să includă reducerea posibilităților de pescuit și măsuri specifice de conservare atunci când cele mai bune avize științifice disponibile arată că sunt necesare măsuri de remediere. Aceste măsuri ar trebui să fie completate de toate celelalte măsuri, după caz, cum ar fi măsurile Comisiei în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau măsurile statelor membre în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Este necesar să se stabilească capturile totale admisibile pentru langustina din zonele ICES IIa și IV ca suma limitelor de captură stabilite pentru fiecare unitate funcțională și a dreptunghiurilor statistice din afara unităților funcționale din cadrul respectivei zone de TAC. Cu toate acestea, aceasta nu împiedică adoptarea de măsuri pentru a proteja unitățile funcționale specifice.
(19)  Pe cât posibil, ar trebui să se stabilească capturi totale admisibile pentru langustine pentru fiecare unitate funcțională în parte. Eventual se vor stabili măsuri separate pentru protecția unei anumite unități funcționale.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  În vederea respectării obligației de debarcare stabilită la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare.
(20)  În vederea respectării obligației de debarcare stabilită la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ar trebui să prevadă măsuri de conservare suplimentare, în special măsuri de eliminare treptată a practicilor de aruncare înapoi în mare a capturilor ținând seama de cele mai bune avize științifice disponibile sau de reducere la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului, urmând ca acestea să fie stabilite, după caz, mai detaliat în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  Pentru stocurile demersale ar trebui să se stabilească praguri a căror depășire antrenează obligația navei de pescuit de a debarca într-un port desemnat sau într-un loc apropiat de țărm, în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. În plus, atunci când desemnează astfel de porturi sau locuri apropiate de țărm, statele membre ar trebui să aplice criteriile prevăzute la articolul 43 alineatul (5) din regulamentul menționat, astfel încât să asigure controlul eficient al stocurilor vizate de prezentul regulament.
(25)  Pentru stocurile demersale ar trebui să se stabilească praguri a căror depășire antrenează obligația navei de pescuit de a debarca într-un port desemnat sau într-un loc apropiat de țărm, în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. În plus, atunci când desemnează astfel de porturi sau locuri apropiate de țărm, statele membre ar trebui să aplice criteriile prevăzute la articolul 43 alineatul (5) din regulamentul menționat, astfel încât să asigure controlul eficient al debarcărilor de capturi vizate de prezentul regulament.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 26
(26)  În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să se prevadă dispoziții referitoare la evaluarea periodică de către Comisie a adecvării și a eficacității aplicării prezentului regulament. O astfel de evaluare ar trebui să urmeze și să se bazeze pe evaluarea periodică a planului bazat pe avize științifice: planul ar trebui să fie evaluat din cinci în cinci ani. Această perioadă permite punerea integrală în aplicare a obligației de debarcare, adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor regionalizate și materializarea efectelor asupra stocurilor și asupra activității de pescuit. Aceasta reprezintă, de asemenea, perioada minimă solicitată de organismele științifice.
(26)  În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să se prevadă dispoziții referitoare la evaluarea periodică de către Comisie a adecvării și a eficacității aplicării prezentului regulament. O astfel de evaluare ar trebui să urmeze și să se bazeze pe evaluarea periodică a planului bazat pe cele mai bune avize științifice disponibile: planul ar trebui să fie evaluat până la ... [trei ani de la data de intrare în vigoare a prezentului regulament] și ulterior din cinci în cinci ani. Această perioadă permite punerea integrală în aplicare a obligației de debarcare, adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor regionalizate și materializarea efectelor asupra stocurilor și asupra activității de pescuit. Aceasta reprezintă, de asemenea, perioada minimă solicitată de organismele științifice.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1
1.   Prezentul regulament stabilește un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru stocurile demersale din apele Uniunii în zonele ICES IIA, IIIa și IV (denumite în continuare „Marea Nordului”) și pentru activitățile de pescuit care exploatează respectivele stocuri.
(1)   Prezentul regulament stabilește un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru stocurile demersale din apele Uniunii în zonele ICES IIa, IIIa și IV („Marea Nordului” se referă la aceste trei zone) și pentru activitățile de pescuit, inclusiv pescuitul de agrement, care exploatează respectivele stocuri.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 2 a (nou)
(2a)   În cazul în care, pe baza avizelor științifice sau a unei cereri din partea statelor membre în cauză, Comisia consideră că lista menționată la articolul 2 trebuie să fie adaptată, Comisia poate să prezinte o propunere de modificare a acestei liste.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 2 b (nou)
(2b)   De asemenea, prezentul regulament precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare pentru toate speciile prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, altele decât stocurile deja menționate la alineatul (1) din prezentul articol.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1
(1)   „stocuri demersale” înseamnă speciile pe pești rotunzi sau de pești plați și langustina care trăiesc pe sau aproape de fundul coloanei de apă;
1.   „stocuri demersale” înseamnă speciile de pești rotunzi, pești plați și pești cartilaginoși, precum și langustina (Nephrops norvegicus) și crevetele nordic (Pandalus borealis), care trăiesc pe sau aproape de fundul coloanei de apă;
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
1a.  „cele mai bune avize științifice disponibile” înseamnă avize științifice care au fost revizuite de ICES sau CSTEP și sunt bazate pe cele mai recente date disponibile și care îndeplinesc toate cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special la articolul 25.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)
1b.   „intervalul FMSY” înseamnă un interval calculat de ICES, stabilit astfel încât să nu antreneze o reducere mai mare de 5 % a producției pe termen lung în comparație cu producția maximă durabilă. Așa-numita normă de aviz a ICES prevede că, atunci când biomasa stocului de reproducere este sub nivelul minim de referință al biomasei stocului de reproducere (MSY Btrigger), F urmează să fie redus la o valoare care nu depășește o limită superioară egală cu valoarea punctului FMSY înmulțită cu biomasa stocului de reproducere în anul TAC împărțită la MSY Btrigger.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 c (nou)
1c.   „MSY Flower” și „MSY Fupper” înseamnă cea mai mică, respectiv cea mai mare valoare a intervalului FMSY;
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2
(2)   „Grupul 1” înseamnă stocurile demersale pentru care țintele sub formă de intervale FMSY și garanțiile referitoare la biomasă sunt stabilite în prezentul plan, după cum urmează:
2.   „Grupul 1” înseamnă stocurile demersale pentru care țintele sub formă de intervale FMSY și garanțiile referitoare la biomasă sunt stabilite în prezentul plan, astfel cum sunt enumerate în anexele I și II, după cum urmează:
(a)  cod (Gadus morhua) în subzona IV și diviziunile VIId și IIIa Vest (Marea Nordului, Canalul de Est, Skagerrak), denumit în continuare cod din Marea Nordului;
(a)  cod (Gadus morhua) în subzona IV (Marea Nordului) și diviziunile VIId (estul Canalului Mânecii) și IIIa Vest (Skagerrak), denumit în continuare „cod în subzona IV și diviziunile VIId și IIIa Vest”;
(b)  eglefin (Melanogrammus aeglefinus) în subzona IV și diviziunile Via și IIIa Vest (Marea Nordului, vestul Scoției, Skagerrak), denumit în continuare eglefin;
(b)  eglefin (Melanogrammus aeglefinus) în subzona IV (Marea Nordului) și diviziunile VIa (vestul Scoției) și IIIa Vest (Skagerrak), denumit în continuare „eglefin în subzona IV și în diviziunile VIa și IIIa Vest”;
(c)  cambula (Pleuronectes platessa) în subzona IV (Marea Nordului) și diviziunea IIIa (Skagerrak), denumită în continuare cambula din Marea Nordului;
(c)  cambula (Pleuronectes platessa) în subzona IV (Marea Nordului) și diviziunea IIIa (Skagerrak), denumită în continuare „cambula în subzona IV și diviziunea IIIa)”;
(d)  cod saithe (Pollachius virens) în subzonele IV și VI și diviziunea IIIa (Marea Nordului, Rockall și vestul Scoției, Skagerrak și Kattegat), denumit în continuare cod saithe;
(d)  cod saithe (Pollachius virens) în subzonele IV (Marea Nordului) și VI (vestul Scoției și Rockall) și diviziunea IIIa (Skagerrak și Kattegat), denumit în continuare „cod saithe în subzonele IV și VI și diviziunea IIIa”;
(e)  limba-de-mare (Solea solea) în subzona IV (Marea Nordului), denumită în continuare limba-de-mare din Marea Nordului;
(e)  limba-de-mare (Solea solea) în subzona IV (Marea Nordului), denumită în continuare „limba-de-mare în subzona IV”;
(f)  limba-de-mare (Solea solea) în diviziunea IIIa și subdiviziunile 22-24 (Skagerrak și Kattegat, vestul Mării Baltice), denumită în continuare limba-de-mare din Kattegat;
(f)  limba-de-mare (Solea solea) în diviziunea IIIa (Skagerrak și Kattegat) și subdiviziunile 22-24 (vestul Mării Baltice), denumită în continuare „limba-de-mare în diviziunea IIIa și subdiviziunile 22-24”;
(g)  merlan (Merlangius merlangus) în subzona IV și diviziunea VIId (Marea Nordului și estul Canalului Mânecii), denumit în continuare merlan din Marea Nordului;
(g)  merlan (Merlangius merlangus) în subzona IV (Marea Nordului) și diviziunea VIId (estul Canalului Mânecii), denumit în continuare „merlan în subzona IV și diviziunea VIId”;
(ga)  pește pescar (Lophius piscatorius) în diviziunea IIIa (Skagerrak și Kattegat) și subzonele IV (Marea Nordului) și VI (vestul Scoției și Rockall);
(gb)  crevete nordic (Pandalus borealis) în diviziunile IVa Est și IIIa.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a modifica lista stocurilor din grupul 1, astfel cum este prevăzută la primul paragraf al acestui punct și în anexele I și II la prezentul regulament, în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3 – partea introductivă
(3)   „Grupul 2” înseamnă unitățile funcționale (FU) de langustină (Nephrops norvegicus) pentru care țintele sub formă de intervale FMSY și garanțiile referitoare la abundență sunt stabilite în prezentul plan, constând din:
3.   „Grupul 2” înseamnă unitățile funcționale (FU) de langustină (Nephrops norvegicus) pentru care țintele sub formă de intervale FMSY și garanțiile referitoare la abundență sunt stabilite în prezentul plan, astfel cum sunt enumerate în anexele I și II, constând din:
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 8 a (nou)
8a.   Stocurile vizate sunt modificate doar în funcție de cele mai bune avize științifice disponibile.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 10
10.  „MSY Btrigger” înseamnă nivelul de referință privind biomasa stocului de reproducere sub care acțiunea de gestionare specifică și corespunzătoare trebuie întreprinsă pentru a asigura faptul că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile peste nivelurile care permit atingerea producției maxime durabile pe termen lung.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 10 a (nou)
10a.   „pescuit de agrement” înseamnă activități necomerciale de pescuit care exploatează resurse biologice marine vii în scop recreativ, turistic sau sportiv.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.   Planul contribuie la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special prin aplicarea abordării precaute în gestionarea pescuitului și urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii reconstituie și menține populațiile speciilor capturate peste nivelurile care permit atingerea producției maxime durabile.
(1)   Planul contribuie la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special prin aplicarea abordării precaute în gestionarea pescuitului astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, și contribuie, de asemenea, la asigurarea unui nivel de trai decent pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând cont de aspectele socioeconomice, și urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii reconstituie și menține populațiile speciilor capturate peste nivelurile care permit atingerea producției maxime durabile. Rata de exploatare care permite producția maximă sustenabilă trebuie atinsă cât mai curând posibil și treptat, printr-o creștere incrementală, în orice caz cel târziu până în 2020 pentru toate stocurile care intră sub incidența prezentului regulament și trebuie menținută începând din acel moment. În cazul stocurilor pentru care nu sunt disponibile avize științifice și date trebuie atinse țintele indicate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Aceste ținte asigură cel puțin un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante ca țintele care permit obținerea producției maxime sustenabile.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 3
3.   Planul pune în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului cu scopul de a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin este redus la minimum. Acesta este compatibil cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020, astfel cum este prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE.
(3)   Planul pune în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului cu scopul de a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin, în special asupra habitatelor periclitate și a speciilor protejate, inclusiv a mamiferelor marine și a păsărilor marine, este redus la minimum. Planul completează și este coerent cu abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020, astfel cum este prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, precum și cu țintele și normele stabilite în Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE. În plus, planul prevede măsuri menite să atenueze efectele socioeconomice negative și să permită operatorilor să dobândească mai multă vizibilitate economică pe termen lung.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 3 a (nou)
(3a)   Planul contribuie la asigurarea faptului că stocurile exploatate în comun cu țări terțe în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt gestionate în concordanță cu obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, iar suma posibilităților de pescuit nu depășește intervalele definite în anexa I la prezentul regulament.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 3 b (nou)
3b.   Planul ține seama de relațiile bilaterale ale Uniunii cu țări terțe. Viitoare acorduri bilaterale cu țări terțe trebuie să țină seama de plan.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 4 – litera b
(b)  să contribuie la îndeplinirea altor descriptori relevanți incluși în anexa I la Directiva 2008/56/CE proporțional cu rolul jucat de activitățile de pescuit în realizarea acestora.
(b)  îndeplinirea altor descriptori relevanți incluși în anexa I la Directiva 2008/56/CE proporțional cu rolul jucat de activitățile de pescuit în realizarea acestora.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 4 a (nou)
(4a)   Toate măsurile din plan trebuie să fie luate pe baza celor mai bune avize științifice disponibile în conformitate cu articolul 2 punctul 1a din prezentul regulament. Cele mai bune avize științifice disponibile sunt revizuite de ICES sau CSTEP până în momentul în care Comisia propune măsurile respective în conformitate cu articolul 4, articolul 5, articolul 6 și articolul 18 din prezentul regulament, precum și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.   Ținta de mortalitate prin pescuit este realizată cât mai repede posibil și pe baza unei creșteri progresive până în 2020 pentru stocurile din grupurile 1 și 2 și este menținută ulterior în intervalele stabilite la anexa I.
(1)   Ținta de mortalitate prin pescuit este realizată cât mai repede posibil și pe baza unei creșteri progresive până în 2020 pentru stocurile din grupurile 1 și 2 și este menținută ulterior în intervalele stabilite la anexa I și corespunde obiectivelor menționate la articolul 3 alineatul (1).
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.   În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit respectă intervalele ratei-țintă de mortalitate prin pescuit prevăzute în coloana A din anexa I la prezentul regulament.
(2)   În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) și cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit se stabilesc în concordanță cu obiectivele și țintele menționate în plan, precum și cu cele mai bune avize științifice disponibile și respectă intervalele ratei-țintă de mortalitate prin pescuit prevăzute în coloana A din anexa I la prezentul regulament.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3
3.   În pofida alineatelor (1) și (2), posibilitățile de pescuit pot fi stabilite la niveluri care corespund unor niveluri mai scăzute ale mortalității prin pescuit decât cele stabilite în coloana A din anexa I.
(3)   În pofida alineatelor (1) și (2), posibilitățile de pescuit pot fi stabilite la niveluri care corespund unor niveluri mai scăzute ale mortalității prin pescuit decât cele stabilite în anexa I.
Amendamentele 83 și 99
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4
4.  În pofida alineatelor (2) și (3), posibilitățile de pescuit pentru un stoc pot fi stabilite în conformitate cu intervalele de mortalitate prin pescuit prevăzute în coloana B din anexa I, cu condiția ca stocul în cauză să fie deasupra nivelului de referință minim al biomasei de reproducere prevăzut în coloana A din anexa II:
eliminat
(a)  dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cazul activităților mixte de pescuit;
(b)  dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, este necesar să se evite daune grave asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor; sau
(c)  în vederea limitării variațiilor pentru posibilitățile de pescuit dintre anii consecutivi la nu mai mult de 20 %.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)
(4a). Posibilitățile de pescuit sunt stabilite astfel încât să se asigure că există o probabilitate de sub 5 % ca biomasa stocului de reproducere să scadă sub limita nivelului de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) stabilită în special în anexa II, coloana B.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)
(4b)   În cazurile în care, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, Comisia consideră că intervalele ratei de mortalitate prin pescuit stabilite în anexa I nu mai exprimă în mod corect obiectivele planului, Comisia poate să prezinte, în regim de urgență, o propunere privind modificarea acestor intervale.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.   Posibilitățile de pescuit pentru stocurile din grupurile 3 și 4 sunt în concordanță cu avizele științifice referitoare la producția maximă durabilă.
(1)   Posibilitățile de pescuit pentru stocurile din grupurile 3 și 4 sunt în concordanță cu cele mai bune avize științifice disponibile referitoare la producția maximă durabilă.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.   În absența unor avize științifice privind rata mortalității prin pescuit compatibilă cu producția maximă durabilă, posibilitățile de pescuit sunt în concordanță cu avizele științifice pentru asigurarea sustenabilității stocurilor în conformitate cu abordarea precaută.
(2)   În absența unor date și avize științifice privind rata mortalității prin pescuit compatibilă cu producția maximă durabilă, posibilitățile de pescuit și măsurile se stabilesc ținând seama de abordarea precaută a gestionării pescuitului astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în concordanță cu țintele de la articolul 3 alineatul (1) din prezentul regulament.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1
Stocurile din grupul 5 sunt gestionate pe baza abordării precaute, în conformitate cu avizele științifice.
Stocurile din grupul 5 sunt gestionate pe baza abordării precaute a gestionării pescuitului astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile și cu țintele menționate la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (3) din prezentul regulament. Absența informațiilor științifice adecvate nu justifică amânarea sau lipsa adoptării unor măsuri de gestionare pentru conservarea resurselor biologice marine.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.   Atunci când avizele științifice indică faptul că, pentru un anumit an, biomasa de reproducere a oricărui stoc din grupul 1 este sub MSY Btrigger sau că abundența oricărei unități funcționale din grupul 2 este sub nivelul Abundancebuffer prevăzut în coloana A din anexa II, sunt adoptate toate măsurile de remediere corespunzătoare pentru a asigura refacerea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste cele care permit atingerea producției maxime durabile. În special, prin derogare de la articolul 4 alineatul (2), posibilitățile de pescuit sunt stabilite la niveluri compatibile cu mortalitatea prin pescuit, ținând cont de scăderea biomasei sau a abundenței, care este redusă sub intervalul prevăzut în coloana A din anexa I.
(1)   Atunci când cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că, pentru un anumit an, biomasa de reproducere a oricărui stoc din grupul 1 este sub MSY Btrigger sau că abundența oricărei unități funcționale din grupul 2 este sub nivelul Abundancebuffer prevăzut în coloana A din anexa II, sunt adoptate toate măsurile de remediere corespunzătoare pentru a asigura refacerea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste cele care permit atingerea producției maxime durabile. În special, prin derogare de la articolul 4 alineatul (2), posibilitățile de pescuit sunt stabilite la niveluri compatibile cu mortalitatea prin pescuit, ținând cont de scăderea biomasei sau a abundenței, care este redusă sub intervalul prevăzut în coloana A din anexa I în raport cu scăderea biomasei, în conformitate cu norma de aviz a ICES. Se aplică norma de aviz a ICES menționată la articolul 2 punctul 1b.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.   Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa de reproducere a stocului pentru oricare dintre stocurile în cauză este sub Blim sau că abundența oricărei unități funcționale de langustină este sub nivelul Abundancelimit prevăzut în coloana B din anexa II la prezentul regulament, sunt adoptate măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura refacerea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste cel care permite atingerea producției maxime durabile. În special, astfel de măsuri de remediere includ, prin derogare de la articolul 4 alineatele (2) și (4), suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul în cauză și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.
(2)   Atunci când cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că biomasa de reproducere a stocului pentru oricare dintre stocurile în cauză este sub Blim sau că abundența oricărei unități funcționale de langustină este sub nivelul Abundancelimit prevăzut în coloana B din anexa II la prezentul regulament, sunt adoptate măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura refacerea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste cel care permite atingerea producției maxime durabile. În special, astfel de măsuri de remediere includ, prin derogare de la articolul 4 alineatele (2) și (4), suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul în cauză și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 a (nou)
(2a)   Atunci când cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că, pentru un anumit an, biomasa de reproducere a unui stoc care intră sub incidența prezentului regulament este sub MSY Btrigger, se adoptă toate măsurile de remediere corespunzătoare pentru a asigura refacerea rapidă a stocului la niveluri peste cele care permit atingerea producției maxime sustenabile, iar mortalitatea prin pescuit este redusă liniar în raport cu scăderea biomasei, în conformitate cu norma de aviz a ICES. Se aplică norma de aviz a ICES menționată la articolul 2 alineatul (1) punctul 1b.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 b (nou)
(2b)   Atunci când cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că biomasa de reproducere a unui stoc care intră sub incidența prezentului regulament este sub Blim sau sub o altă valoare-limită relevantă, se adoptă măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura refacerea rapidă a stocului la niveluri peste cele care permit atingerea producției maxime durabile. În special, aceste măsuri de remediere pot include o reducere corespunzătoare a posibilităților de pescuit sau suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul în cauză.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 c (nou)
(2c)   Măsurile de remediere menționate la prezentul articol pot include:
(a)  măsuri de urgență în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)  măsuri în temeiul articolelor 11 și 11a din prezentul regulament.
Alegerea măsurilor menționate la prezentul articol se face în funcție de natura, gravitatea, durata și frecvența situației în care biomasa stocului de reproducere se află sub nivelurile menționate la alineatul (1).
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 9 – titlu
Măsuri specifice de conservare pentru grupurile 3-7
Măsuri specifice de conservare
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1 – partea introductivă
Atunci când avizele științifice indică faptul că sunt necesare acțiuni de remediere pentru conservarea oricăruia dintre stocurile demersale din grupurile 3-7 sau atunci când biomasa de reproducere a oricăruia dintre stocurile din grupul 1 sau abundența oricărei unități funcționale din grupul 2 pentru un anumit an se află sub nivelurile de referință pentru conservare prevăzute în coloana A din anexa II la prezentul regulament, Comisia este abilitată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 în ceea ce privește:
Atunci când avizele științifice indică faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a asigura că oricare dintre activitățile de pescuit care intră sub incidența prezentului regulament sunt gestionate în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În pofida dispozițiilor prevăzute la articolul 18 alineatele (1) și (3), Comisia poate adopta acte delegate în absența unei recomandări comune menționate la alineatele respective. Aceste acte delegate includ măsuri în ceea ce privește:
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1 – litera a
(a)  caracteristicile uneltelor de pescuit, în special dimensiunea ochiurilor de plasă, dimensiunea cârligului, construcția uneltelor, grosimea firului, dimensiunea uneltelor sau utilizarea dispozitivelor de selectivitate pentru a asigura și a îmbunătăți selectivitatea;
(a)  stabilirea caracteristicilor și specificațiilor uneltelor de pescuit, în special dimensiunea ochiurilor de plasă, dimensiunea cârligului, construcția uneltelor, grosimea firului, dimensiunea uneltelor sau utilizarea dispozitivelor de selectivitate pentru a asigura și a îmbunătăți selectivitatea, în special pentru a reduce capturile nedorite;
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 9 a (nou)
Articolul 9a
Desemnarea locurilor de depunere a icrelor și a zonelor de refacere a stocurilor de pește
Cel târziu până în 2020, statele membre desemnează locuri de depunere a icrelor și zone pentru care există dovezi clare că există concentrații mari de pești sub dimensiunea de referință minimă pentru conservare și întocmesc recomandări comune în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din prezentul regulament pentru crearea unor zone de refacere pentru stocurile care intră sub incidența prezentului regulament.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 10 – titlu
Capturile totale admisibile
Posibilitățile de pescuit
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 a (nou)
(1a)   În momentul alocării posibilităților de pescuit de care dispun, statele membre țin seama de criterii obiective și transparente în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 b (nou)
(1b)   La gestionarea în comun a stocurilor partajate cu țări terțe statele membre permit, în conformitate cu dispozițiile de la articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, schimbul de posibilități de pescuit.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 2
2.   Fără a aduce atingere articolului 8, capturile totale admisibile pentru stocul de langustină din zonele ICES IIa și IV reprezintă suma limitelor de captură pentru unitățile funcționale și pentru dreptunghiurile statistice din afara unităților funcționale.
(2)   Pentru stocul de langustină din zonele ICES IIa și IV se stabilesc capturi admisibile pentru fiecare unitate funcțională în parte și o TAC comună pentru dreptunghiurile statistice din afara unităților funcționale.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 10 a (nou)
Articolul 10a
Impactul pescuitului de agrement
(1)  Toate datele disponibile despre capturile realizate în cadrul pescuitului de agrement sunt examinate pentru a evalua potențialul impact al acestora asupra stocurilor de specii reglementate.
(2)  Consiliul ia în considerare evaluarea prevăzută la alineatul (1). În cazul stocurilor pentru care capturile prin pescuitul de agrement sunt considerate a fi semnificative, Consiliul, atunci când stabilește posibilitățile de pescuit, ține seama de capturile prin pescuitul de agrement, inter alia:
(a)  luând în considerare suma estimărilor privind capturile prin pescuitul de agrement, realizate pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, și cele mai bune avize științifice privind posibilitățile de pescuit comercial, sub formă de captură totală care corespunde ratei-țintă de mortalitate prin pescuit;
(b)  impunând restricții asupra pescuitului de agrement, inclusiv limite de captură zilnice, și sezoane închise; or
(c)  prin alte mijloace pe care le consideră adecvate.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 11 – titlu
Dispoziții referitoare la obligația de debarcare pentru grupurile 1-7
Dispoziții referitoare la obligația de debarcare
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 1 – litera a
(a)  exceptările de la aplicarea obligației de debarcare pentru speciile pentru care dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată, ținând cont de caracteristicile uneltelor, ale practicilor de pescuit și ale ecosistemului, pentru a facilita punerea în aplicare a obligației de debarcare; și
(a)  exceptările de la aplicarea obligației de debarcare pentru speciile pentru care cele mai bune avize științifice disponibile demonstrează o rată de supraviețuire ridicată, ținând cont de caracteristicile uneltelor, ale practicilor de pescuit și ale ecosistemului, pentru a facilita punerea în aplicare a obligației de debarcare; și
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 1 – litera c
(c)  dispozițiile specifice privind documentația referitoare la capturi, în special în scopul monitorizării punerii în aplicare a obligației de debarcare; precum și
(c)  dispozițiile specifice privind documentația referitoare la capturi, în special în scopul monitorizării și controlului, pentru a asigura condiții de concurență egale prin garantarea conformității depline cu obligația de debarcare; precum și
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 1 a (nou)
Măsurile menționate la primul paragraf al prezentului articol contribuie la atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament, în special protejarea puietului de pește și a peștilor reproducători.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Măsuri tehnice
(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 în ceea ce privește următoarele măsuri tehnice:
(a)  specificațiile caracteristicilor uneltelor de pescuit și normele referitoare la utilizarea acestora, pentru a asigura sau îmbunătăți selectivitatea sau pentru a reduce capturile nedorite ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;
(b)  specificațiile modificărilor uneltelor de pescuit sau ale dispozitivelor suplimentare adăugate uneltelor de pescuit, pentru a asigura sau îmbunătăți selectivitatea sau pentru a reduce capturile nedorite ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;
(c)  limitările sau interdicțiile utilizării anumitor unelte de pescuit, precum și ale activităților de pescuit în anumite zone sau perioade pentru a proteja peștele aflat în perioada de reproducere, peștii cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare sau peștii din specii nevizate ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului; și
(d)  stabilirea dimensiunilor minime de referință pentru conservare pentru oricare dintre stocurile cărora li se aplică prezentul regulament, pentru a asigura protecția puietului de organisme marine.
2.  Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3.
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
2.   În sensul alineatului (1) din prezentul articol, statele membre care au un interes direct de gestionare pot trimite recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată nu mai târziu de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și ulterior, la douăsprezece luni de la fiecare transmitere a evaluării planului în conformitate cu articolul 17. Acestea pot, de asemenea, să trimită astfel de recomandări atunci când consideră necesar, în special în cazul unei modificări subite a situației pentru oricare dintre stocurile vizate de prezentul regulament. Recomandările comune privind măsuri referitoare la un anumit an calendaristic se trimit nu mai târziu de data de 1 iulie a anului anterior.
2.  În sensul alineatului (1) din prezentul articol, statele membre care au un interes direct de gestionare pot trimite recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată nu mai târziu de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și ulterior, la douăsprezece luni de la fiecare transmitere a evaluării planului în conformitate cu articolul 17. Acestea pot, de asemenea, să trimită astfel de recomandări atunci când consideră necesar, în special în cazul unei modificări subite a situației pentru oricare dintre stocurile vizate de prezentul regulament. Recomandările comune privind măsuri referitoare la un anumit an calendaristic se trimit nu mai târziu de data de 1 iulie a anului anterior.
În pofida dispozițiilor prevăzute la articolul 18 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia poate adopta acte delegate și în absența unei recomandări comune menționate la alineatele respective.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1
La nu mai puțin de cinci ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, din cinci în cinci ani, Comisia asigură o evaluare a impactului planului asupra stocurilor la care se aplică prezentul regulament și asupra activităților de pescuit care exploatează stocurile respective. Comisia transmite rezultatele acestei evaluări Parlamentului European și Consiliului.
La nu mai puțin de trei ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, din cinci în cinci ani, Comisia asigură o evaluare a impactului planului asupra stocurilor la care se aplică prezentul regulament și asupra activităților de pescuit care exploatează stocurile respective, precum și a măsurii în care obiectivele din prezentul regulament au fost realizate, inclusiv refacerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot asigura producția maximă durabilă, și a progreselor realizate în direcția unei stări ecologice bune. Comisia transmite rezultatele acestei evaluări Parlamentului European și Consiliului. Comisia poate raporta la o dată anterioară, atunci când se consideră necesar acest lucru.
Comisia prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la progresele înregistrate în realizarea obiectivelor prezentului regulament și cu privire la situația stocurilor de pește din apele care intră sub incidența prezentului regulamentului și situația stocurilor care intră sub incidența prezentului regulament, cât mai curând posibil după adoptarea regulamentului anual de stabilire a posibilităților de pescuit disponibile în apele Uniunii și în anumite ape din afara Uniunii. Acest raport este anexat la raportul anual menționat la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Raportul cuprinde:
(a)  avizele științifice cuprinzătoare pe baza cărora au fost stabilite posibilitățile de pescuit; precum și
(b)  o justificare științifică prin care se demonstrează că posibilitățile de pescuit stabilite corespund obiectivelor și dispozițiilor prezentului regulament, în special ratelor-țintă de mortalitate prin pescuit.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 18 a (nou)
Articolul 18a
Sprijin din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
Măsurile de încetare temporară a activităților de pescuit adoptate în scopul îndeplinirii obiectivelor planului sunt considerate a fi încetare temporară a activităților de pescuit în sensul articolului 33 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.
(Prezentul articol ar trebui să apară la capitolul X.)
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Anexa I

Textul propus de Comisie

1.  Grupul 1

Stoc

Intervalul ratei-țintă de mortalitate prin pescuit care permite asigurarea producției maxime durabile (FMSY)

Coloana A

Coloana B

cod din Marea Nordului

0,22 – 0,33

0,33 – 0,49

eglefin

0,25 – 0,37

0,37 – 0,52

cambulă din Marea Nordului

0,13 – 0,19

0,19 – 0,27

cod saithe

0,20 – 0,32

0,32 – 0,43

limbă-de-mare din Marea Nordului

0,11 – 0,20

0,20 – 0,37

limbă-de-mare din Kattegat

0,19 – 0,22

0,22 – 0,26

merlan din Marea Nordului

Nedefinit

Nedefinit

2.  Grupul 2

Unități funcționale de langustină (FU)

Intervalul ratei-țintă de mortalitate prin pescuit care permite asigurarea producției maxime durabile (FMSY) (ca rată de exploatare)

Coloana A

Coloana B

Diviziunea IIIa FU 3 și 4

0,056 – 0,079

0,079 – 0,079

Farn Deeps FU 6

0,07 – 0,081

0,081 – 0,081

Fladen Ground FU 7

0,066 – 0,075

0,075 – 0,075

Firth of Forth FU 8

0,106 – 0,163

0,163 – 0,163

Moray Firth FU 9

0,091 – 0,118

0,118 – 0,118

Amendamentul

1.  Grupul 1

Valorile indicate în tabel corespund ultimei versiuni a ICES Special Request Advice „EU request to ICES to provide FMSY ranges for selected North Sea and Baltic Sea stocks”

Stoc

Intervalul ratei-țintă de mortalitate prin pescuit care permite asigurarea producției maxime durabile (FMSY)

cod în subzona IV și în diviziunile VIId și IIIa Vest

FMSY lower - FMSY

 

eglefin în subzona IV și în diviziunile VIa și IIIa Vest

FMSY lower - FMSY

 

cambulă în subzona IV și în diviziunea IIIa

FMSY lower - FMSY

 

cod saithe în subzonele IV și VI și în diviziunea IIIa

FMSY lower - FMSY

 

limbă-de-mare în subzona IV

FMSY lower - FMSY

 

limbă-de-mare în diviziunea IIIa și în subdiviziunile 22-24

FMSY lower - FMSY

 

merlan în subzona IV și în diviziunea VIId

FMSY lower - FMSY

 

Pește-pescar în diviziunea IIIa și în subzonele IV și VI

FMSY lower - FMSY

 

Crevete nordic în diviziunile IVa Est și IIIa

FMSY lower - FMSY

 

2.  Grupul 2

Valorile indicate în tabel corespund ultimei versiuni a ICES Special Request Advice „EU request to ICES to provide FMSY ranges for selected North Sea and Baltic Sea stocks”

Unități funcționale de langustină (FU)

Intervalul ratei-țintă de mortalitate prin pescuit care permite asigurarea producției maxime durabile (FMSY) (ca rată de exploatare)

 

Coloana A

 

Diviziunea IIIa FU 3 și 4

FMSY lower - FMSY

 

Farn Deeps FU 6

FMSY lower - FMSY

 

Fladen Ground FU 7

FMSY lower - FMSY

 

Firth of Forth FU 8

FMSY lower - FMSY

 

Moray Firth FU 9

FMSY lower - FMSY

 

Amendamentul 77
Propunere de regulament
Anexa 2
Anexa II
Anexa II
Niveluri de referință pentru conservare
Niveluri de referință pentru conservare
(menționate la articolul 7)
(menționate la articolul 7)
1.  Grupul 1:
1.  Grupul 1:
Stoc
Nivelul de referință minim al biomasei stocului de reproducere (în tone) (MSY Btrigger)
Nivelul-limită de referință al biomasei (în tone) (Blim)

Stoc
Nivelul de referință minim al biomasei stocului de reproducere (în tone) (MSY Btrigger)
Nivelul-limită de referință al biomasei (în tone) (Blim)




Coloana A
Coloana B

cod din Marea Nordului
165 000
118 000

cod în subzona IV și în diviziunile VIId și IIIa Vest
165 000
118 000

eglefin
88 000
63 000

eglefin în subzona IV și în diviziunile VIa și IIIa Vest
88 000
63 000

cambulă din Marea Nordului
230 000
160 000

cambulă în subzona IV și în diviziunea IIIa
230 000
160 000

cod saithe
200 000
106 000

cod saithe în subzonele IV și VI și în diviziunea IIIa
150 000
106 000

limbă-de-mare din Marea Nordului
37 000
26 300

limbă-de-mare în subzona IV
37 000
26 300

limbă-de-mare din Kattegat
2 600
1 850

limbă-de-mare în diviziunea IIIa și în subdiviziunile 22-24
2 600
1 850

merlan din Marea Nordului
Nedefinit
Nedefinit

merlan în subzona IV și în diviziunea VIId
Nedefinit
Nedefinit





Pește-pescar în diviziunea IIIa și în subzonele IV și VI
Nedefinit
Nedefinit





Crevete nordic în diviziunile IVa Est și IIIa
Nedefinit
Nedefinit

2.  Grupul 2:
2.  Grupul 2:
Unități funcționale de langustină (FU)
Nivelul de referință minim al abundenței (în milioane) (Abundancebuffer)
Nivelul-limită de referință al abundenței (în milioane) (Abundancelimit)

Unități funcționale de langustină (FU)
Nivelul de referință minim al abundenței (în milioane) (Abundancebuffer)
Nivelul-limită de referință al abundenței (în milioane) (Abundancelimit)




Coloana A
Coloana B

Diviziunea IIIa FU 3 și 4
INDISPONIBIL
INDISPONIBIL

Diviziunea IIIa FU 3 și 4
INDISPONIBIL
INDISPONIBIL

Farn Deeps FU 6
999
858

Farn Deeps FU 6
999
858

Fladen Ground FU 7
3 583
2 767

Fladen Ground FU 7
3 583
2 767

Firth of Forth FU 8
362
292

Firth of Forth FU 8
362
292

Moray Firth FU 9
262
262

Moray Firth FU 9
262
262

Amendamentul 78
Propunere de regulament
Anexa II a (nouă)
Anexa II a
Specii interzise
(a)   vatosul spinos (Amblyraja radiata);
(b)   următoarele specii de pește-fierăstrău:
(i)   Anoxypristis cuspidata;
(ii)   pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);
(iii)   pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);
(iv)   pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);
(v)   pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);
(c)   rechinul pelerin (Cetorhinus maximus) și rechinul alb (Carcharodon carcharias);
(d)   complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis);
(e)   micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din subzona ICES IV și din diviziunea ICES IIIa;
(f)   pisica de recif (Manta alfredi);
(g)   diavolul de mare (Manta birostris);
(h)   următoarele specii de Mobula:
(i)   Mobula mobular;
(ii)   Mobula rochebrunei;
(iii)   Mobula japanica;
(iv)   Mobula thurstoni;
(v)   Mobula eregoodootenkee;
(vi)   Mobula munkiana;
(vii)   Mobula tarapacana;
(viii)   Mobula kuhlii;
(ix)   Mobula hypostoma;
(i)   vulpea de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;
(j)   Rhinobatidae;
(k)   rechinul călugăr (Squatina squatina);
(l)   somonul (Salmo salar) și păstrăvul de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuiește cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de șase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre, în sub-zonele ICES II și IV (apele Uniunii);
(m)   femele de langustă cu icre (Palinuridae spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus), cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri directe de repopulare sau transplantare.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0263/2017).


Transparență, responsabilitate și integritate în instituțiile UE
PDF 548kWORD 62k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE (2015/2041(INI))
P8_TA(2017)0358A8-0133/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modificarea Acordului interinstituțional privind registrul de transparență(1),

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 9 și 10,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților grupurilor de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene(2),

–  având în vedere decizia Comisiei din 25 noiembrie 2014 de a nu se întâlni cu lobbyiști neînregistrați și de a publica informațiile din întâlnirile cu grupurile de lobby,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la accesul public la documente [conform articolului 104 alineatul (7) din Regulamentul de procedură] pentru anii 2011-2013(3),

–  având în vedere principiile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind transparența și integritatea în activitățile de lobby,

–  având în vedere Decizia sa din 13 decembrie 2016 privind revizuirea generală a Regulamentului de procedură al Parlamentului European(4),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0133/2017),

A.  întrucât Uniunea „respectă principiul egalității cetățenilor săi, care beneficiază de o atenție egală din partea instituțiilor [...] sale” (articolul 9 din TUE); întrucât „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și „deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean” [articolul 10 alineatul (3) din TUE, exprimat în mod similar la considerentul 13 și la articolul 1 alineatul (2) și la articolul 9 din TUE]; întrucât „instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” [articolul 15 alineatul (1) din TFUE];

B.  întrucât instituțiile UE au înregistrat deja progrese spre o mai mare deschidere și, în multe privințe, sunt mai avansate decât instituțiile politice naționale și regionale în materie de transparență, responsabilitate și integritate;

C.  întrucât dialogul dintre legiuitori și societate constituie un aspect esențial al democrației, la fel ca și reprezentarea intereselor, și întrucât reprezentarea corespunzătoare a diferitelor interese în cadrul procesului legislativ furnizează deputaților informații și expertiză și este esențială pentru buna funcționare a societăților pluraliste;

D.  întrucât, ținând cont de distanța din ce în ce mai mare dintre UE și cetățenii săi și de necesitatea de a se asigura că mass-media acordă un interes mai mare chestiunilor legate de UE, instituțiile UE trebuie să depună eforturi pentru adoptarea celor mai înalte standarde de transparență, responsabilitate și integritate posibile; întrucât aceste principii sunt componente esențiale și complementare pentru promovarea bunei guvernări în instituțiile UE și asigurarea unei mai mari deschideri în ceea ce privește funcționarea UE și procesul său decizional, și întrucât ele ar trebui să fie principiile călăuzitoare ale culturii organizaționale a instituțiilor UE;

E.  întrucât încrederea cetățenilor în instituțiile UE este fundamentală pentru democrație, pentru buna guvernanță și pentru elaborarea unor politici eficace; întrucât sunt necesare reducerea lacunelor existente la nivelul responsabilității în UE și orientarea către modele mai colaborative de control, care să combine activități democratice de supraveghere, control și audit, oferind în același timp mai multă transparență;

F.  întrucât o reprezentare a intereselor netransparentă și unilaterală poate duce la un risc de corupție și poate reprezenta o amenințare importantă și o provocare gravă pentru integritatea factorilor de decizie și încrederea publică în instituțiile UE; întrucât corupția are consecințe financiare importante și constituie o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice;

G.  întrucât existența unui act juridic ca nou temei pentru un registru de transparență cu caracter obligatoriu presupune o definiție juridică a activităților care intră în domeniul de aplicare al registrului, care ar contribui la clarificarea definițiilor și interpretărilor existente ambigue ale transparenței, integrității și responsabilității;

H.  întrucât în unele state membre au fost deja create registre de transparență naționale;

I.  întrucât, în conformitate cu cerința privind transparența prevăzută la articolul 15 alineatul (3) din TFUE, coroborată cu articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale și cu jurisprudența consacrată a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), toți cetățenii Uniunii au drept de acces la documentele instituțiilor Uniunii, ale organismelor și ale altor agenții ale acesteia(5),

Asigurarea unui caracter cât se poate de obligatoriu pentru registrul de transparență

1.  salută decizia Biroului de a-i solicita administrației sale să creeze un model pentru toți raportorii și raportorii pentru aviz în vederea elaborării unei amprente legislative voluntare, în care să se indice reprezentanții de interese și organizațiile care au fost consultate; acest model ar trebui pus la dispoziție inclusiv ca un instrument de IT;

2.  reamintește revizuirea Regulamentului de procedură din 13 decembrie 2016, conform căreia deputații ar trebui să adopte practica sistematică de a participa la reuniuni numai cu reprezentanții de interese care s-au înregistrat în registrul de transparență, și solicită includerea reuniunilor dintre reprezentanții de interese și secretarii-generali, directorii generali și secretarii-generali ai grupurilor politice; solicită deputaților și personalului acestora să verifice dacă reprezentanții de interese pe care intenționează să-i întâlnească sunt înregistrați și, dacă nu, să le ceară acestora să facă acest lucru cât mai rapid posibil înaintea reuniunilor; îndeamnă Consiliul să introducă o dispoziție asemănătoare, care să includă reprezentanțele permanente; consideră că este necesar ca cei care se înscriu în registrul de transparență să fie obligați să furnizeze documente care să demonstreze că informațiile prezentate sunt corecte;

3.  reamintește definițiile a ceea ce reprezintă o „reuniune cu reprezentanții de interese” din cadrul deciziei Comisiei din 25 noiembrie 2014 privind divulgarea informațiilor referitoare la reuniuni; reamintește dispozițiile privind informațiile care pot să nu fie divulgate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001; consideră că dispozițiile privind astfel de reuniuni nu ar trebui limitate la reuniunile „bilaterale”, ci ar trebui să includă și reuniunile cu organizațiile internaționale;

4.  consideră că raportorii, raportorii alternativi și președinții de comisie ar trebui să facă publice, prin intermediul unei amprente legislative, întâlnirile lor cu reprezentanții grupurilor de interese care intră sub incidența registrului de transparență în ceea ce privește dosarele aflate sub responsabilitatea lor, precum și că orice excepție ar trebui să protejeze viața și libertatea informatorilor care acționează cu bună credință;

5.  îndeamnă Biroul să creeze mijloacele necesare care să le permită deputaților, dacă doresc, să publice în cadrul profilului lor online de pe site-ul Parlamentului reuniunile lor cu reprezentanții de interese;

6.  invită Comisia să extindă la întregul personal relevant al Comisiei (începând de la nivelul șefilor) practica de a întâlni doar organizații sau persoane ce desfășoară o activitate independentă care sunt înregistrate în registrul de transparență;

7.  îndeamnă Comisia să publice informații referitoare la reuniunile tuturor membrilor personalului Comisiei care sunt implicați în procesul elaborării politicilor UE cu organizații externe, ținând seama, în același timp, de normele necesare privind protecția datelor cu caracter personal; în ceea ce privește alți membri ai personalului prezenți la aceste reuniuni, ar trebui menționată unitatea sau serviciul din care aceștia provin;

8.  sprijină cererea adresată de Comisie instituțiilor UE și personalului acestora, precum și agențiilor sale de a nu invita ca vorbitori reprezentanți de interese care nu sunt înregistrați și fac obiectul registrului de transparență, de a nu acorda patronajul lor evenimentelor acestora, de a nu găzdui astfel de evenimente în clădirile Parlamentului și de a nu le permite să participe la organismele consultative ale Comisiei;

9.  invită Comisia să se asigure că toate informațiile privind reprezentarea de interese la nivelul instituțiilor UE, declarațiile de interese, conflictele de interese confirmate și grupurile de experți sunt ușor accesibile publicului prin intermediul unui ghișeu unic online;

10.  încurajează Comisia să elaboreze măsuri pentru realizarea unui echilibru mai bun prin consolidarea intereselor subreprezentate;

11.  consideră că, dintre deputații în Parlamentul European, cei desemnați raportori, raportori alternativi sau președinți de comisie au o responsabilitate specială de a asigura transparența cu privire la contactele pe care le au cu reprezentanții de interese, având în vedere rolul lor în cadrul procesului legislativ al UE;

12.  consideră că entitățile înregistrate în registrul de transparență ar trebui să introducă în registru, la timp, actualizări obligatorii privind cheltuielile aferente activităților care intră în domeniul de aplicare al registrului și sunt desfășurate de entitățile înregistrate, atunci când aceste cheltuieli depășesc nivelul stabilit pentru categoria în cauză;

13.  consideră că toate entitățile înregistrate ar trebui să fie obligate să publice în registrul de transparență o listă a tuturor donatorilor și a donațiilor respective ale acestora care depășesc suma de 3 000 EUR, indicând, în mod anual, atât natura, cât și valoarea donațiilor individuale; donațiile unice cu o valoare mai mare de 12 000 EUR trebuie declarate imediat;

14.  își reiterează apelul adresat de mult timp pentru adoptarea unui act legislativ privind registrul de transparență în cazul în care nu este posibil să se elimine toate lacunele și să creeze un registru obligatoriu pentru toți reprezentanții de interese prin intermediul unui acord interinstituțional; consideră că propunerea de act legislativ ar putea lua în considerare progresele înregistrate prin modificările aduse Acordului interinstituțional și Codului de conduită al Parlamentului; reamintește Comisiei faptul că, în decizia sa din 15 aprilie 2014, Parlamentul a solicitat prezentarea până la sfârșitul anului 2016 a unei propuneri legislative privind un registru obligatoriu de transparență, în temeiul articolului 352 din TFUE;

15.  solicită din nou Consiliului, inclusiv grupurilor de pregătire ale acestuia, să adere la registrul de transparență cât mai curând; solicită statelor membre să adopte acte legislative care să îmbunătățească transparența reprezentării de interese; solicită statelor membre adopte norme care să oblige reprezentanții de interese să asigure transparența contactelor pe care le au cu oamenii politici și administrațiile publice naționale dacă aceste contacte vizează influențarea legislației europene;

Transparență, responsabilitate și integritate în relațiile cu reprezentanții de interese

16.  reamintește decizia sa din 13 decembrie 2016 privind retragerea privilegiilor pentru cei care refuză să coopereze în cadrul anchetelor sau al audierilor și al reuniunilor comisiilor cu misiune de anchetă; îndeamnă Comisia să modifice în continuare codul de conduită pentru entitățile înregistrate pentru a le îndemna pe acestea să nu furnizeze, cu bună credință, informații insuficiente sau înșelătoare în cadrul unor astfel de audieri sau comisii; consideră că entităților înregistrate în registrul de transparență ar trebui să le fie interzis, în temeiul codului de conduită, să angajeze persoane sau organizații care ascund interesele sau partidele pe care le servesc;

17.  consideră că societățile de consultanță de specialitate, cabinetele de avocatură și consultanții independenți ar trebui să indice volumul exact al activităților care fac obiectul registrului, dar recunoaște în același timp faptul că unele persoane pot fi împiedicate de legislația națională să respecte cerințele registrului de transparență;

18.  insistă asupra faptului că entitățile înregistrate, inclusiv cabinetele de avocatură și societățile de consultanță ar trebui să declare în registrul de transparență toți clienții în numele cărora desfășoară activități de reprezentare de interese care intră în domeniul de aplicare al registrului; salută deciziile luate de diferite barouri și societăți de avocatură, prin care se recunosc diferențele dintre activitățile judiciare ale avocaților și alte activități care se înscriu în domeniul de aplicare al registrului de transparență; în plus, invită Consiliul barourilor și societăților de avocatură din Europa să-și încurajeze membrii să adopte măsuri similare, dar recunoaște în același timp faptul că unele persoane pot fi împiedicate de legislația națională să respecte cerințele registrului de transparență;

19.  remarcă faptul că, în unele state membre, există prevederi statutare referitoare la normele care reglementează exercitarea profesiilor care, în special, împiedică în mod obiectiv cabinetele de avocatură să se înscrie în registrul de transparență și să dezvăluie, în cadrul procesului, informațiile despre clienții lor cerute de registru; consideră totuși că există un risc major ca astfel de prevederi statutare pot fi utilizate abuziv pentru a evita publicarea informațiilor necesare pentru o înscriere corectă în registru; salută, în această privință, disponibilitatea vizibilă a organizațiilor profesionale de avocați de a lucra în parteneriat pentru a asigura faptul că, în interesul profesiei lor, această nedezvăluire a informațiilor se limitează exclusiv la ceea ce legislația permite în mod obiectiv; invită Comisia și Președintele Parlamentului European să concretizeze această disponibilitate într-un rezultat tangibil și să-l consacre, cât mai curând posibil, în acordul modificat;

20.  solicită Biroului, în conformitate cu articolul 15 din TFUE și cu articolul 11 din TUE, să solicite înregistrarea, înaintea accesului în clădirile Parlamentului European, a organizațiilor sau a persoanelor neînregistrate care desfășoară activități ce intră în domeniul de aplicare al registrului de transparență; consideră că grupurile de vizitatori ar trebui exceptate de la această prevedere; evidențiază faptul că Parlamentul, în calitatea sa de for al cetățenilor europeni, ar trebui să mențină o politică a ușilor deschise față de cetățeni, precum și că nu ar trebui create obstacole inutile care ar descuraja cetățenii de la a vizita sediul acestuia;

21.  regretă faptul că, potrivit organizației Transparency International, peste jumătate dintre înscrierile în registrul UE de divulgare a activităților de lobby din anul 2015 au fost inexacte, incomplete sau irelevante;

22.  solicită Biroului și Secretariatului General să simplifice procesul de reactivare necesar pentru legitimațiile de acces pentru lobbyiști prin crearea unui mecanism de reactivare special în vederea evitării unui timp excesiv de așteptare pentru a obține accesul în clădiri; solicită eliminarea restricției potrivit căreia maximum patru posesori de legitimații de acces pot avea acces în clădirile Parlamentului în același timp;

23.  reamintește decizia sa din 13 decembrie 2016 privind legitimațiile de acces pentru persoanele din anturajul deputaților și solicită Secretarului General să modifice normele privind legitimațiile și autorizațiile de acces în clădirile Parlamentului din 13 decembrie 2013 pentru a introduce obligația ca toate persoanele de peste 18 ani care solicită o legitimație de acces în calitate de persoană din anturajul unui deputat să semneze un document prin care să declare că nu vor desfășura activități care fac obiectul registrului de transparență;

24.  consideră că este necesar să se introducă urgent un sistem adecvat de monitorizare a declarațiilor transmise pentru a garanta că informațiile pe care cei înregistrați le furnizează sunt semnificative, exacte, actualizate și complete; solicită, în acest sens, creșterea substanțială a resurselor Unității pentru transparență din cadrul Parlamentului European și ale secretariatului comun al registrului de transparență;

25.  consideră că declarațiile entităților înregistrate ar trebui verificate de Unitatea pentru transparență și de secretariatul comun al registrului de transparență în mod anual, pe baza unui eșantion aleatoriu suficient de mare pentru a furniza date relevante, corecte, actualizate și complete;

26.  consideră, având în vedere articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (2) din TUE, că instituțiile de stat alese și controlate în mod democratic de la nivel național, regional și local și reprezentanțele acestora pe lângă instituțiile UE, precum și organismele lor interne și asociațiile și organizațiile-umbrelă formale și informale care sunt constituite în mod exclusiv din aceste organisme nu ar trebui să intre, dacă acționează în interes public, sub incidența registrului de transparență deoarece fac parte din sistemul de guvernanță pe mai multe niveluri al UE;

Apărarea integrității împotriva conflictelor de interese

27.  îndeamnă instituțiile și organismele UE care încă nu au un cod de conduită să elaboreze un astfel de document cât mai curând; consideră regretabil faptul că Consiliul și Consiliul European nu au adoptat încă un cod de conduită pentru membrii lor; îndeamnă Consiliul să introducă un cod de etică specific, cuprinzând inclusiv sancțiuni, care să abordeze riscurile specifice delegaților naționali; insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie la fel de responsabil și de transparent ca și celelalte instituții; solicită, de asemenea, un cod de conduită pentru membrii și personalul celor două organisme consultative ale UE, și anume Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European; le solicită agențiilor UE să adopte orientări pentru o politică coerentă privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese pentru membrii consiliului de administrație și pentru directori, pentru experții din comitetele științifice și pentru membrii camerelor de recurs și să adopte și să pună în aplicare o politică clară privind conflictele de interese, în conformitate cu Foaia de parcurs pentru acțiunile întreprinse ca urmare a abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE;

28.  consideră că toți funcționarii UE, inclusiv agenții temporari, asistenții parlamentari acreditați, agenții contractuali și experții naționali, ar trebui să fie încurajați să participe la formări cu privire la modul în care trebuie să abordeze reprezentanții de interese;

29.  subliniază necesitatea de a consolida integritatea și de a îmbunătăți cadrul etic, prin coduri de conduită și principii etice clare și solide, pentru a permite dezvoltarea unei veritabile culturi comune a integrității în toate instituțiile și agențiile UE;

30.  recunoaște că efectul „ușilor turnante” poate periclita relațiile dintre instituții și reprezentanții anumitor interese; solicită instituțiilor UE să elaboreze o abordare sistematică și proporțională a acestei provocări; consideră că normele privind practica „ușilor turnante” ar trebui aplicate și președintelui Consiliului;

31.  solicită consolidarea restricțiilor aplicate foștilor comisari prin extinderea la trei ani a perioadei de existență a stării de incompatibilitate și aplicarea obligatorie a acesteia cel puțin la toate activitățile care intră sub incidența registrului de transparență;

32.  consideră că deciziile privind noile roluri ale înalților funcționari și ale foștilor comisari trebuie luate de o autoritate numită într-un mod cât se poate de independent de cei care sunt afectați de deciziile sale;

33.  solicită ca toate instituțiile UE să dezvăluie anual, în conformitate cu normele UE privind protecția datelor, informații referitoare la înalții funcționari care au părăsit administrația UE și la noul rol asumat de aceștia;

34.  consideră că ar trebui avută în vedere posibilitatea instituirii unei perioade de existență a stării de incompatibilitate de 18 luni după încheierea numirii membrilor externi și ad hoc ai Comitetului de analiză a reglementării, în contextul unei mai bune reglementări, precum și a membrilor Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții, pe durata căreia aceștia nu trebuie să desfășoare activități de lobby pe lângă membrii organelor de conducere ale BEI și membrii personalului băncii în beneficiul întreprinderii, clientului sau angajatorului lor;

Integritatea și componența echilibrată a grupurilor de experți

35.  salută intenția Comisiei de a da curs recomandărilor Ombudsmanului împotriva conflictelor de interese în grupurile de experți și sprijină în mod explicit publicarea unui CV suficient de detaliat al fiecărui expert numit cu titlu personal în registrul grupurilor de experți, precum și a unei declarații de interese a fiecărui expert numit cu titlu personal în registrul grupurilor de experți;

36.  susține apelul Ombudsmanului pentru a stabili drept cerință pentru numirea în grupurile de experți înscrierea în registrul de transparență pentru persoanele care nu sunt funcționari guvernamentali și ale căror venituri nu provin în totalitate sau în cea mai mare parte de la instituții de stat, cum ar fi universitățile, presupunând că acestea din urmă nu primesc finanțare de la reprezentanți de interese și de la actori economici și comerciali;

37.  consideră că o dispoziție care să cuprindă criterii generale de delimitare a intereselor economice și a celor de altă natură, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului, și care să se bazeze pe declarațiile de interese ale experților ar ajuta Comisia să aleagă într-un mod mai echilibrat experți care reprezintă interese;

38.  îndeamnă Comisia să facă publice pe site-ul său toate procesele-verbale ale reuniunilor grupurilor de experți, inclusiv diversitatea punctelor de vedere exprimate;

39.  îndeamnă Comisia să se asigure că, în cadrul consultărilor, sunt analizate întrebări deschise, în loc să se urmărească simpla confirmare a unei direcții politice deja stabilite;

Integritatea alegerilor europene

40.  consideră că, în temeiul legislației electorale a UE, numirea candidaților în cadrul partidelor trebuie efectuată în mod democratic, în secret, asigurându-se o participare suficientă a membrilor partidelor, precum și că persoanele condamnate prin hotărâri definitive pentru corupție împotriva intereselor financiare ale UE sau în statele membre ar trebui să își piardă dreptul de a candida la alegeri pentru o perioadă proporțională cu gravitatea infracțiunii; ia act de faptul că procedura de descalificare este deja aplicată în unele state membre; consideră că un nou instrument, cum ar fi o directivă, ar putea stabili norme minime comune pentru diferitele practici și cadre juridice din statele membre referitoare la descalificare din motive de corupție;

Consolidarea responsabilității juridice a comisarilor

41.  solicită Comisiei să se inspire din bunele practici ale statelor membre în ceea ce privește legile aplicabile miniștrilor și să prezinte o propunere legislativă care să stabilească drepturile și obligațiile comisarilor în materie de transparență, în conformitate cu procedura de codecizie;

42.  solicită ca decizia prin care se stabilește remunerația comisarilor, inclusiv salariile acestora, care este adoptată exclusiv de către Consiliu de la înființarea Comunităților Europene, să fie luată în cadrul procedurii de codecizie;

43.  indică faptul că unele state membre nu dispun de legi privind funcția de ministru care să excludă posibilitatea ca persoanele ce dețin această funcție să fie proprietari sau coproprietari de întreprinderi;

Conflictele de interes în gestionarea partajată și în țările terțe în ceea ce privește gestionarea fondurilor UE

44.  constată existența unui conflict grav de interese în posibilitatea ca întreprinderile deținute de persoane ce dețin mandate la nivelul UE să solicite fonduri UE sau să primească astfel de fonduri în calitate de subcontractanți, deși proprietarii și deținătorii de mandate sunt cei responsabili pentru utilizarea corespunzătoare a fondurilor și pentru controlul utilizării acestora;

45.  solicită Comisiei să includă în întreaga legislație viitoare a UE privind plățile o clauză conform căreia întreprinderile deținute de persoane ce dețin mandate în statele membre ale UE și în țările terțe să nu poată solicita finanțare de la UE sau să primească astfel de finanțare;

Realizarea obiectivului de acces deplin la documente și de transparență pentru asigurarea responsabilității în cadrul procesului legislativ

46.  reamintește apelul său adresat Comisiei și Consiliului în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la accesul public la documente pentru anii 2014-2015(6), în cadrul căreia:

   a solicitat să se extindă sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 pentru a include toate instituțiile europene care nu sunt acoperite în prezent, precum Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Curtea de Justiție și toate organele și agențiile UE,
   a solicitat ca toate instituțiile, agențiile și celelalte organisme să respecte obligația de a ține registre complete de documente, astfel cum se prevede la articolele 11 și 12 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001,
   consideră că documentele create în cadrul trilogurilor, precum ordinile de zi, rezumatele rezultatelor întâlnirilor, procesele-verbale și abordările generale din Consiliu sunt documente legate de procedurile legislative și nu ar trebui, în principiu, să fie tratate altfel decât alte documente legislative și ar trebui să fie puse la dispoziție în mod direct pe site-ul web al Parlamentului,
   a solicitat crearea unui registru interinstituțional comun, inclusiv a unei baze de date comune privind situația dosarelor legislative, în privința căruia lucrările sunt deja în curs, astfel cum a fost convenit în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare,
   a invitat Consiliul să publice procesele-verbale ale ședințelor grupurilor de lucru ale Consiliului și alte documente,
   a solicitat Comisiei să creeze un registru unic al întregii legislații secundare, în special pentru actele delegate, și a luat act de faptul că lucrările privind crearea acestuia sunt în curs, astfel cum a fost convenit în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare,
   și-a exprimat convingerea cu privire la necesitatea de a crea o autoritate de control independentă pentru clasificarea și declasificarea documentelor,
   a solicitat să se pună la dispoziție ordinile de zi și notele de răspuns ale reuniunilor coordonatorilor de comisii, Biroului și Conferinței președinților din cadrul Parlamentului, precum și să se publice pe site-ul web al Parlamentului în principiu toate documentele la care se face referire în ordinile de zi respective,

Transparența reprezentării și a negocierilor externe ale UE

47.  salută recenta jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care consolidează dreptul Parlamentului la informare cu privire la acordurile internaționale, precum și angajamentul instituțiilor de a da curs punctului 40 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare prin negocierea unui schimb de informații și a unei cooperări mai bune; ia act de faptul că negocierile au început la sfârșitul anului 2016 și, în acest sens, îndeamnă Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să își asume angajamente reale și să facă toate eforturile necesare pentru a ajunge în cel mai scurt timp posibil la un acord cu Parlamentul privind îmbunătățirea cooperării și a schimbului de informații cu acesta pe durata întregului ciclu de viață al acordurilor internaționale deoarece acest lucru ar contribui la îmbunătățirea legitimității și a controlului democratic ale acțiunii externe a UE;

48.  constată că, deși există un acord de cooperare interinstituțională între Parlament și Comisie, nu există un aranjament similar între Parlament și Consiliu;

49.  evidențiază eforturile recente ale Comisiei de a spori transparența negocierilor comerciale; consideră, cu toate acestea, că Consiliul și Comisia ar trebui să își îmbunătățească în continuare metodele de lucru pentru o mai bună cooperare cu Parlamentul în ceea ce privește accesul la documente, informațiile și procesul decizional cu referire la toate aspectele și negocierile legate de politica comercială comună (cum ar fi informațiile referitoare la negocieri, inclusiv stabilirea domeniului de aplicare, mandatele și evoluția negocierilor, natura mixtă sau exclusivă a acordurilor comerciale și aplicarea lor provizorie, activitățile și deciziile luate de organismele create prin acorduri comerciale și/sau de investiții, reuniunile experților și actele delegate și de punere în aplicare); în acest sens, regretă faptul că Consiliul nu a pus la dispoziția deputaților în Parlamentul European și a publicului mandatele de negociere pentru toate acordurile aflate în curs de negociere, însă salută faptul că, în cele din urmă, după un an de negocieri între Comisie și Parlament pe tema accesului la documentele legate de negocierile pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), s-a ajuns la un acord operațional de a acorda acces tuturor deputaților în PE, ceea ce face ca negocierile pentru TTIP să fie mai transparente ca niciodată; salută, în acest sens, ambiția Direcției Generale Comerț a Comisiei de a folosi inițiativa actuală privind transparența în legătură cu TTIP ca model pentru toate negocierile comerciale, astfel cum se subliniază în strategia comercială „Comerțul pentru toți”, și de a o pune în aplicare;

50.  subliniază că, astfel cum a evidențiat CJUE, imperativele de transparență decurg din caracterul democratic al guvernanței în cadrul UE și că, atunci când informațiile confidențiale nu sunt accesibile publicului, așa cum se întâmplă în cazul negocierilor comerciale, acestea trebuie să fie disponibile parlamentarilor, care controlează politica comercială în numele cetățenilor; consideră, prin urmare, că accesul la informații clasificate este esențial pentru controlul exercitat de Parlament, care, la rândul său, ar trebui să își respecte obligația de a gestiona astfel de informații în mod corespunzător; consideră că ar trebui să existe criterii clare pentru etichetarea documentelor ca fiind „clasificate” pentru a evita ambiguitatea și deciziile arbitrare și, de asemenea, că documentele ar trebui declasificate de îndată ce clasificarea lor nu mai este necesară; solicită Comisiei să analizeze dacă un document de negociere poate fi făcut public de îndată ce este finalizat la nivel intern; remarcă faptul că în jurisprudența CJUE se stabilește clar că atunci când un document provenind de la o instituție UE face obiectul unei excepții în ceea ce privește dreptul de acces public, instituția trebuie să explice clar de ce accesul la respectivul document ar putea submina în mod specific și efectiv interesul protejat prin excepția în cauză, dar și că acest risc trebuie să fie previzibil într-un mod rezonabil și nu doar pur ipotetic; invită Comisia să pună în aplicare recomandările Ombudsmanului European din iulie 2014 în special în ceea ce privește accesul la documente pentru toate negocierile și publicarea ordinilor de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor la care participă persoane sau organizații ce intră în domeniul de aplicare al registrului de transparență; îndeamnă Comisia să informeze Parlamentul și publicul larg cu privire la proiectele de ordini de zi ale rundelor de negociere înainte de negocieri, precum și cu privire la ordinile de zi definitive și la rapoarte după negocieri;

51.  consideră că UE trebuie să dea un exemplu în ceea ce privește promovarea transparenței negocierilor comerciale, nu numai în ceea ce privește procesele bilaterale, ci și procesele plurilaterale și multilaterale, atunci când este posibil, iar transparența negocierilor nu trebuie să fie mai redusă decât cea a negocierilor organizate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); subliniază, totuși, faptul că Comisia trebuie să își convingă partenerii de negocieri să sporească transparența și de partea lor, pentru a se asigura că acest proces este unul reciproc, în cadrul căruia poziția de negociere a UE nu este compromisă, și să includă nivelul dorit de transparență în cadrul exercițiilor de stabilire a domeniului de negociere cu potențialii parteneri de negociere; subliniază că o transparență sporită este în interesul tuturor partenerilor de negocieri ai UE și al părților interesate din lumea întreagă și că aceasta poate consolida comerțul mondial bazat pe norme;

52.  reamintește că este important ca procesul legislativ privind politica comercială comună să se întemeieze pe statistici ale Uniunii, în conformitate cu articolul 338 alineatul (2) din TFUE, și pe evaluări ale impactului și ale impactului asupra dezvoltării durabile care să corespundă celor mai înalte standarde în materie de imparțialitate și fiabilitate, principiu care ar trebui să ghideze toate revizuirile respective, desfășurate în cadrul politicii privind o mai bună reglementare a Comisiei; consideră că efectuarea unor evaluări ale impactului pentru fiecare sector în parte ar conferi mai multă fiabilitate și legitimitate acordurilor comerciale încheiate de UE;

53.  își reiterează apelul adresat Comisiei în cadrul rezoluției sale din 12 aprilie 2016(7) de a elabora un cod de conduită european în materie de transparență, integritate și asumare a răspunderii, cu scopul de a ghida acțiunile reprezentanților UE în cadrul organizațiilor/organismelor internaționale; solicită o mai bună coerență și coordonare a politicilor între instituțiile globale, prin introducerea unor standarde cuprinzătoare în materie de legitimitate democratică, transparență, asumare a răspunderii și integritate; consideră că UE ar trebui să-și simplifice și să-și codifice reprezentarea în cadrul organizațiilor/organismelor multilaterale, pentru a spori transparența, integritatea și responsabilitatea implicării Uniunii în aceste organisme, influența sa și promovarea legislației pe care a adoptat-o printr-un proces democratic; solicită adoptarea unui acord interinstituțional pentru a conferi un caracter oficial dialogurilor dintre reprezentanții UE și Parlament, care urmează să fie organizate cu Parlamentul European pentru a elabora orientări privind adoptarea și coerența pozițiilor europene în perioada care precedă negocierile internaționale majore;

Transparența și responsabilitatea în domeniul cheltuielilor publice

54.  consideră că informațiile privind bugetul și cheltuielile în interiorul UE ar trebui să răspundă cerințelor de transparență și de responsabilitate prin publicare, inclusiv la nivelul statelor membre în cazurile de gestiune partajată;

Transparența și responsabilitatea în ceea ce privește guvernanța economică în zona euro

55.  consideră că deciziile luate în cadrul Eurogrupului, Comitetului economic și financiar, reuniunilor „informale” ale Consiliului ECOFIN și summiturilor zonei euro trebuie să fie instituționalizate, atunci când este necesar, și să devină mai transparente și mai responsabile, inclusiv prin publicarea ordinilor de zi și a proceselor-verbale, găsindu-se un echilibru între transparența dorită și protecția necesară a politicii financiare, monetare și economice a Uniunii sau a unui stat membru;

Transparența și responsabilitatea în ceea ce privește bugetul UE

56.  constată că în anul 2014 au fost soluționate 40 de cazuri de fraudă și corupție privind personalul și membrii instituțiilor UE; subliniază că acest număr este redus și arată că frauda și corupția nu sunt răspândite în cadrul instituțiilor UE(8);

57.  evidențiază faptul că, în 2014, majoritatea cazurilor potențiale de fraudă raportate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) au vizat utilizarea fondurilor structurale europene (549 din 1 417 acuzații); subliniază că OLAF a recomandat recuperarea a 476,5 milioane EUR din fondurile structurale în 2014; observă că 22,7 milioane EUR au fost recuperate de autoritățile de resort, urmând recomandările OLAF din 2014; solicită statelor membre să dea prioritate alocării corecte a fondurilor UE și să-și maximizeze eforturile pentru a le recupera, atunci când acestea nu sunt corect alocate(9);

58.  solicită Comisiei să prezinte o revizuire a așa-numitelor „six-pack” (pachetul privind guvernanța economică) și „two-pack” (pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare), pentru a oferi Parlamentului competențe sporite de control privind adoptarea documentelor-cheie ale semestrului european și, în special, mijloace eficiente de garantare a respectării principiilor subsidiarității și proporționalității;

59.  solicită Eurogrupului să includă Parlamentul în activitatea de monitorizare a punerii în aplicare a condițiilor contractuale convenite cu beneficiarii asistenței financiare acordate de Mecanismul european de stabilitate;

Protecția avertizorilor și lupta împotriva corupției

60.  salută ancheta Ombudsmanului European privind verificarea modului în care instituțiile UE își respectă obligația de a adopta norme interne privind semnalarea disfuncționalităților; regretă faptul că, potrivit constatărilor Ombudsmanului, unele instituții ale UE nu au pus încă în aplicare în mod adecvat norme de protejare a avertizorilor de integritate; atrage atenția asupra faptului că, până în prezent, numai Parlamentul, Comisia, Secretariatul Ombudsmanului și Curtea de Conturi au adoptat astfel de norme; solicită realizarea de către Parlament a unui studiu privind un mecanism de protejare a asistenților parlamentari acreditați în eventualitatea în care aceștia devin avertizori;

61.  consideră că protecția eficace a avertizorilor este o armă esențială în lupta împotriva corupției și, prin urmare, își reiterează apelul din 25 noiembrie 2015(10) adresat Comisiei de a propune, până în iunie 2016, un cadru legislativ al UE pentru protecția avertizorilor și a persoanelor asimilate acestora(11), ținând seama de evaluarea normelor la nivel național, cu scopul de a oferi un set de norme minime pentru protecția avertizorilor;

62.  solicită Comisiei să aplice cu strictețe măsurile referitoare la discreție și excludere în ceea ce privește achizițiile publice, realizând verificări adecvate ale contextului în toate cazurile, precum și să aplice criteriile de excludere pentru a elimina întreprinderile în cazul oricărui conflict de interese, acest lucru fiind esențial pentru a proteja credibilitatea instituțiilor;

63.  consideră că, de cele mai multe ori, avertizorii sunt mai degrabă urmăriți penal decât sprijiniți, chiar și cei din instituțiile UE; invită Comisia să propună o modificare la regulamentul privind Secretariatul Ombudsmanului și să adauge la atribuțiile acestuia statutul de punct de contact pentru avertizorii de integritate care se consideră victime ale unor rele tratamente; invită Comisia să propună o majorare adecvată a bugetului Ombudsmanului care să-i permită să pună în aplicare această nouă sarcină solicitantă;

64.  invită UE să își prezinte cât mai curând cererea de aderare la Grupul de state împotriva corupției din cadrul Consiliului Europei (GRECO) și solicită ca Parlamentul European să fie informat în permanență în legătură cu stadiul acestei cereri de aderare; îi solicită Comisiei să includă în următorul raport pe 2016 o sinteză a celor mai mari probleme de corupție din statele membre, recomandări privind politica de combatere a acestora și măsuri de monitorizare ce urmează a fi luate de Comisiei, ținând cont în mod specific de impactul negativ al corupției asupra funcționării pieței interne;

65.  consideră că persoanele condamnate prin hotărâri definitive pentru corupție în UE sau întreprinderile conduse sau deținute de persoane care au comis fapte de corupție sau de deturnare de fonduri publice în favoarea întreprinderilor lor și care au fost condamnate prin hotărâri definitive pentru acest motiv, ar trebui, pentru o perioadă de cel puțin trei ani, să fie excluse în mod efectiv de la încheierea de contracte de achiziții publice cu Uniunea Europeană și de la obținerea de fonduri din partea UE; solicită Comisiei să-și revizuiască sistemul de excludere; subliniază că întreprinderile excluse de către Comisie de la procedurile de ofertare pentru fonduri ale UE ar trebui să fie în mod implicit incluse pe o listă disponibilă publicului, pentru a proteja mai bine interesele financiare ale UE și pentru a permite exercitarea unui control public;

66.  remarcă faptul că, de când a fost admisă ca membră la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) la 12 noiembrie 2008, Uniunea Europeană nu a participat la mecanismul de evaluare prevăzut de convenție și nici nu a făcut primul pas pentru a definitiva o autoevaluare a modului în care pune în aplicare obligațiile care îi revin în temeiul convenției; solicită Uniunii Europene să-și respecte obligațiile prevăzute de UNCAC, prin finalizarea unei autoevaluări privind modul în care pune în aplicare obligațiile care îi revin în temeiul convenției și prin participarea la mecanismul de evaluare inter pares; solicită Comisiei să publice cât mai curând posibil următorul său raport anticorupție și să includă în toate rapoartele anticorupție ale UE un capitol privind instituțiile UE; solicită Comisiei să efectueze analize aprofundate, atât la nivelul instituțiilor UE, cât și al statelor membre, asupra mediului în care sunt implementate politicile, pentru a identifica factorii critici inerenți, zonele vulnerabile și factorii de risc care conduc la corupție;

67.  reamintește poziția sa din 16 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal(12) și solicită adoptarea unei decizii rapide în această privință;

Integritatea în cadrul reglementării UE

68.  invită Comisia să aibă în vedere introducerea unor garanții sistemice în vederea evitării conflictelor de interese în domeniul reglementării produselor industriale și al aplicării politicilor; invită Comisia să abordeze actualele conflicte de interese structurale din domeniul evaluării publice a riscului pentru produsele reglementate, mai precis situația în care evaluarea acestor produse se bazează în mare parte sau exclusiv pe studiile realizate de solicitanți sau de terțe părți plătite de aceștia, în timp ce cercetarea independentă este adesea neglijată sau respinsă; insistă ca producătorii să continue să furnizeze studii, împărțind costurile între marile întreprinderi și IMM-uri, în funcție de cota de piață a acestora în vederea asigurării echității, dar ca toți evaluatorii să fie obligați să țină seama pe deplin în evaluările lor de studiile științifice independente evaluate inter pares; invită Comisia să revizuiască în special comunicarea sa din 2002 referitoare la principiile generale și principiile de bază privind consultarea părților interesate; sugerează faptul că, pentru a remedia problemele care apar din cauza suprimării selective a rezultatelor defavorabile ale cercetărilor, înregistrarea prealabilă a studiilor și a testelor științifice, în care să se menționeze sfera de aplicare și data preconizată de finalizare, ar putea reprezenta o condiție pentru ca acestea să fie luate în considerare în cadrul proceselor de reglementare și elaborare a politicilor; subliniază faptul că, pentru a dispune de consiliere științifică competentă și independentă pentru elaborarea politicilor, este important să existe resurse adecvate pentru dezvoltarea expertizei interne în cadrul agențiilor specializate ale UE, inclusiv posibilitatea de a realiza cercetări și teste care să fie publicate, sporind astfel atractivitatea funcțiilor de consiliere privind reglementarea din cadrul serviciilor publice, fără a periclita perspectivele de carieră universitară ale oamenilor de știință;

Consolidarea controlului parlamentar asupra Comisiei și agențiilor sale

69.  invită Comisia să elaboreze un regulament referitor la toate agențiile UE, în temeiul căruia i se vor acorda Parlamentului competențe de codecizie în procedura de numire sau de concediere a directorilor acestor agenții și un drept direct de a îi chestiona și audia;

70.  subliniază faptul că este nevoie de experți independenți și solicită să se acorde o mai mare importanță eliminării conflictelor de interese în comisiile de experți din cadrul acestor agenții; constată că, în prezent, experții din mai multe agenții, inclusiv din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), nu sunt plătiți; solicită ca experții din agențiile de reglementare care reprezintă, de exemplu, organizațiile non-profit sau mediile academice să beneficieze de o compensație adecvată; subliniază că este important să existe resurse adecvate pentru dezvoltarea expertizei interne în cadrul agențiilor specializate ale UE;

71.  solicită EFSA, Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) să-și revizuiască urgent politicile de independență, astfel încât să-și asigure în mod explicit independența strictă față de sectoarele economice pe care le reglementează și să evite conflicte de interese în rândul personalului și experților lor;

72.  sprijină practica parlamentelor naționale de a-i invita pe comisari pentru a îi audia;

73.  reamintește că competența de a institui comisii de anchetă este o caracteristică intrinsecă a sistemelor parlamentare din întreaga lume și că Tratatul de la Lisabona prevede o procedură legislativă specială de adoptare a unui regulament privind dreptul de anchetă menționat la articolul 226 al treilea paragraf din TFUE; subliniază că, în conformitate cu principiul cooperării loiale, Parlamentul, Consiliul și Comisia ar trebui să convină asupra adoptării unui nou regulament;

74.  solicită adoptarea rapidă a unei decizii de către Consiliu și de către Comisie privind propunerea Parlamentului din 23 mai 2012 referitoare la un regulament al Parlamentului European privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului(13);

o
o   o

75.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0376.
(2) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0203.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0484.
(5) Hotărârea Curții de Justiție din 21 septembrie 2010, Regatul Suediei/Association de la presse internationale ASBL (API), Comisia Europeană (C-514/07 P), Association de la presse internationale ASBL (API)/Comisia Europeană (C-528/07 P) și Comisia Europeană/Association de la presse internationale ASBL (API) (C-532/07 P), cauzele conexate C-514/07 P, C-528/07 P și C-532/07 P, ECLI:EU:C:2010:541.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0202.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0108.
(8) Raportul OLAF din 2014, Al 15-lea raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă, 1 ianuarie-31 decembrie 2014.
(9) Ibidem.
(10) A se vedea rezoluția din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (Texte adoptate, P8_TA(2015)0408).
(11) Ibid., punctul 144.
(12) Texte adoptate, P7_TA(2014)0427.
(13) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 41.


Viitorul programului Erasmus+
PDF 336kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la viitorul Programului Erasmus+ (2017/2740(RSP))
P8_TA(2017)0359B8-0495/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic - o abordare bazată pe învățarea pe toată durata vieții(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(4),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la viitorul Programului Erasmus+ (O-000062/2017 – B8-0326/2017),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în contextul actual, cea de-a 30-a aniversare a Programului Erasmus+ ar trebui să fie nu numai un prilej de sărbătoare, ci și o oportunitate de a reflecta asupra modului în care programul poate deveni mai accesibil și mai favorabil incluziunii și în care poate îmbunătăți dezvoltarea cetățenilor europeni și a organizațiilor care activează în domeniile educației, formării, tineretului și sportului;

B.  întrucât educația este un drept fundamental al omului și un bun public care ar trebui să fie accesibil tuturor solicitanților, în special studenților cu venituri mai reduse,

1.  subliniază faptul că Erasmus este unul dintre cele mai de succes programe ale UE și un instrument esențial, care oferă sprijin pentru activități în domenii precum educația, formarea, tineretul și sportul și aduce Europa mai aproape de cetățenii săi; ia act de impactul extrem de benefic pe care l-a avut programul în ultimii 30 de ani asupra vieții personale și profesionale a peste 9 000 000 de participanți din Europa și nu numai, inclusiv în țările învecinate și candidate;

2.  subliniază rolul Erasmus+, care, prin mobilități și colaborări strategice, a contribuit la îmbunătățirea calității instituțiilor de învățământ și formare profesională din UE, la creșterea competitivității sectorului european al educației, la crearea unei economii europene solide a cunoașterii și la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

3.  consideră că Erasmus + și programul care îi va urma ar trebui să se concentreze, în special, pe învățarea de-a lungul vieții și mobilitate și să acopere educația formală, non-formală și informală, întrucât, astfel, poate sprijini dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor-cheie pentru împlinirea pe plan personal, social și profesional, ceea ce merge mână în mână cu promovarea valorilor democratice, a coeziunii sociale, a cetățeniei active, a integrării migranților și refugiaților și contribuie la asigurarea unui dialog intercultural mai amplu;

4.  subliniază necesitatea unei abordări coerente în ceea ce privește politicile în materie de educație, formare, tineret și sport în toate sectoarele educației, în special asigurând oportunități și sinergii transversale cu alte fonduri și programe ale UE; observă, în acest sens, că reînnoirea în viitor a cadrului de cooperare europeană în domeniul tineretului reprezintă o ocazie ideală pentru a alinia prioritățile programului care va succeda Erasmus+ cu noua Strategie UE pentru tineret și cu alte programe finanțate de UE;

5.  consideră că Erasmus+ ar trebui considerat a fi un instrument esențial al Strategiei UE de promovare a obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel mondial;

6.  constată că, având în vedere importanța și rata ridicată a mobilității între instituțiile și organizațiile de învățământ de pe continent și din Regatul Unit, negocierile privind Brexitul ar trebui să ducă la un acord satisfăcător pentru ambele părți privind statutul studenților și profesorilor UE care participă la programele de mobilitate Erasmus+ în Regatul Unit și viceversa;

Șomajul în rândul tinerilor și satisfacțiile pe plan personal și social

7.  este de părere că Erasmus+ a înregistrat progrese importante, oferind mai multor participanți posibilitatea de a beneficia de program și ajutându-i să își îmbunătățească cunoștințele și să își acopere lipsurile în materie de aptitudini și competențe, în special prin extinderea Programului Erasmus+ la activitățile de voluntariat, la sectoarele educației și formării informale și nonformale și prin extinderea sferei sale geografice în afara UE;

8.  recunoaște că este de două ori mai probabil ca studenții în învățământul superior care au participat la o mobilitate să ocupe un loc de muncă la un an după absolvire decât colegii lor care nu au participat la nicio mobilitate și că aproape 90 %(5) din totalul cursanților din sistemele de învățământ profesional și tehnic care au participat la un program de mobilitate afirmă că, în urma acestei experiențe, capacitatea lor de inserție profesională a crescut; remarcă însă cu regret că tinerii se confruntă cu riscul cel mai ridicat de șomaj; constată, prin urmare, că Erasmus+ trebuie să sprijine cu fermitate acțiunile orientate către obținerea de rezultate mai bune în privința oportunităților de ocupare a forței de muncă;

9.  subliniază că activitățile de voluntariat încurajează dezvoltarea participării civice și a cetățeniei active și totodată contribuie la creșterea șanselor participanților de a găsi un loc de muncă; subliniază, prin urmare, faptul că finanțarea în cadrul Programului Erasmus+ ar trebui să facă parte dintr-o strategie de politică mai amplă menită să creeze în Europa un mediu favorabil voluntariatului, fără a dubla inițiativele de succes existente, ci dimpotrivă, consolidându-le; reamintește, cu toate acestea, că potențialele locuri de muncă de calitate nu pot fi niciodată înlocuite cu activități de voluntariat neremunerate;

10.  subliniază faptul că Erasmus+ ar trebui să se concentreze pe inovare și dezvoltare și să acorde mai multă atenție consolidării abilităților și competențelor cheie, precum încrederea în sine, creativitatea, spiritul antreprenorial, capacitatea de adaptare, gândirea critică, abilitățile de comunicare, capacitatea de a lucra în echipă și capacitatea de a trăi și de a lucra într-un mediu multicultural; subliniază faptul că aceste competențe pot fi dezvoltate în mai mare măsură prin îmbinarea echilibrată a învățării formale, nonformale și informale și că acumularea unor competențe esențiale este vitală de la o vârstă fragedă și ar trebui să fie consolidată în continuare prin creșterea investițiilor în acțiuni care vizează mobilitatea în etape mai timpurii ale învățământului și formării profesionale;

11.  ia act de faptul că Erasmus+ ar trebui să încurajeze legături mai puternice între instituțiile de învățământ și formare și mediul de afaceri, pentru a îmbunătăți competențele și capacitatea de inserție profesională a participanților la program și competitivitatea economiei europene;

12.  subliniază că acțiunile legate de învățământul profesional și tehnic (VET) din cadrul Erasmus+ ajută participanții să dobândească competențe și să acumuleze experiența necesară pe piața muncii, contribuind astfel la creșterea capacității lor de inserție profesională și integrare socială; încurajează îmbunătățirea acțiunilor VET din cadrul Erasmus+, pentru ca acesta să devină mai modern, mai accesibil, mai simplu și mai adecvat erei digitale;

13.  recunoaște potențialul ridicat al extinderii mobilității pentru cursanții din învățământul profesional și tehnic (VET) la misiuni pe termen scurt și lung (Erasmus Pro), pentru a consolida contribuția UE la lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor; îndeamnă Comisia și statele membre să consolideze oportunitățile de mobilitate a cursanților VET și dimensiunea profesională a programului de ucenicie, cu scopul atât de a recunoaște valoarea inerentă a programelor de ucenicie, cât și de a stimula reformele naționale, pentru a continua dezvoltarea formării și calificărilor profesionale și pentru a promova recunoașterea lor; reafirmă, în același timp, că un stagiu de formare reprezintă o oportunitate de învățare care nu înlocuiește un loc de muncă remunerat;

Incluziunea socială și accesibilitatea

14.  regretă că mai puțin de 5 % dintre tinerii europeni beneficiază de program, din cauza unor factori socioeconomici, a finanțării limitate, a inegalităților tot mai mari dintre statele membre și în interiorul acestora și a complexității procedurilor de cerere și gestionării administrative; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru ca programul să fie mai deschis și mai accesibil, să aibă mai multe rezultate pentru beneficiarii finali și să acorde cât mai mult sprijin posibil, în special persoanelor care provin din medii defavorizate și persoanelor cu nevoi speciale;

15.  îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri pentru ca Erasmus+ să devină mai favorabil incluziunii, pentru ca mai mulți tineri să poată beneficia de program, prin intermediul unor instrumente diferite, în special digitale, și al unor organizații, printre care instituții de învățare formală și nonformală la toate nivelurile, organizații de tineret, organizații ce promovează sportul și arta de masă, organizațiile de voluntari și alte părți interesate ale societății civile, prin integrarea Strategiei privind incluziunea și diversitatea prin intermediul programului și vizându-i pe cei care au nevoi speciale și beneficiază de puține oportunități;

16.  subliniază că lipsa de portabilitate și armonizare a drepturilor între sistemele sociale din UE reprezintă un obstacol enorm pentru mobilitatea persoanelor cu dizabilități, în ciuda eforturilor de a face mai incluzive programele Erasmus+ și alte inițiative de mobilitate; invită Comisia și statele membre să își consolideze colaborarea și, astfel, să crească gradul de mobilitate a persoanelor vulnerabile;

17.  recunoaște că unul dintre principalele obstacole în calea participării mai multor studenți la mobilitățile în cadrul învățământului superior este lipsa de claritate și de consecvență în recunoașterea creditelor acumulate în cadrul Sistemului European de Transfer și Acumulare al Creditelor (ECTS) în timpul perioadei de mobilitate; invită statele membre și autoritățile competente, în special instituțiile de învățământ superior să pună pe deplin în aplicare acordurile de studiu ca parte obligatorie a procesului de mobilitate și să asigure recunoașterea fără probleme a creditelor ECTS acumulate în timpul perioadei de mobilitate în cadrul învățământului superior Erasmus+;

18.  consideră că generațiile mai tinere ar trebui să aibă oportunități mai bune pentru conceperea viitorului program, deoarece acestea sunt cele mai în măsură să consolideze viziunea acestuia și să îl facă să avanseze, în funcție de nevoile lor actuale și viitoare și de provocările cu care se confruntă la locul de muncă, în cadrul activităților de voluntariat sau al studiilor;

19.  încurajează un anumit grad de flexibilitate la conceperea noului program, pentru a se asigura că acesta poate reacționa rapid la noile provocări și priorități strategice la nivel european și internațional; subliniază faptul că toate inițiativele noi ar trebui să se le completeze pe cele existente și ar trebui să dispună de un buget suficient pentru a funcționa în mod eficient;

Identitatea europeană și cetățenia activă

20.  își exprimă convingerea fermă că Programul Erasmus+ ar trebui să continue să stimuleze cetățenia activă, educația civică, înțelegerea interculturală și dezvoltarea unui sentiment de identitate europeană; insistă, prin urmare, ca toate activitățile de mobilitate ce vizează educația și formarea profesională și învățarea formală și nonformală finanțate prin Programul Erasmus+ să sensibilizeze de asemenea tinerii cu privire la valoarea adăugată a cooperării europene în domeniul educației și să îi încurajeze să se implice în chestiunile europene;

21.  consideră că, atunci când este cazul, integrarea mobilității educaționale în programele de învățământ superior și de formare profesională ar putea fi benefică atât pentru dezvoltarea profesională și personală a studenților, cât și pentru promovarea înțelegerii interculturale;

22.  invită Comisia să creeze un card electronic european pentru studenți care să asigure accesul studenților la servicii la nivel european;

Finanțarea programului

23.  regretă faptul că rata de succes scăzută a unora dintre proiectele lansate în cadrul acțiunilor Erasmus+, granturile limitate și nivelul ridicat al cererii de participare periclitează reușita Programului Erasmus+ ca program emblematic al UE; își exprimă convingerea fermă că Erasmus+ ar trebui de fapt să vizeze toți tinerii și că, pentru a putea stabili astfel de obiective ambițioase pentru următoarea perioadă de programare în cadrul Programului Erasmus+, trebuie să se acorde o finanțare suplimentară semnificativă, care ar trebui să se reflecte într-o creștere a bugetului disponibil, cu scopul de a valorifica întregul potențial al programului; prin urmare, invită statele membre, Comisia și părțile interesate relevante să obțină un sprijin mai ferm și mai vizibil pentru Programul Erasmus, în perspectiva viitoarelor negocieri privind cadrul financiar multianual (CFM);

24.  subliniază că este important ca noul Program Erasmus+ să fie introdus treptat, cu un buget planificat strategic încă de la început; încurajează utilizarea fondurilor regionale și sociale pentru a crește contribuția financiară a statelor membre la granturile de mobilitate Erasmus+; reamintește că aplicarea consecventă a normelor programului la nivelul agențiilor naționale, inclusiv respectarea standardelor de calitate comune, evaluarea proiectelor și urmarea procedurilor administrative, este esențială pentru garantarea unei puneri în aplicare coerente a programului Erasmus+;

o
o   o

25.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 50.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0018.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0107.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.
(5) Tabloul de bord al Erasmus+; date extrase la 28 martie 2017; consultați: http://www.ecvet-secretariat.eu/en/system/files/documents/3727/eu-vet-policy-context.pdf, p. 29.


O nouă agendă pentru competențe în Europa
PDF 465kWORD 76k
Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Noua agendă pentru competențe în Europa (2017/2002(INI))
P8_TA(2017)0360A8-0276/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 14 și 15 ale acesteia,

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată de UE în 2010,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(2),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți(3),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind formarea eficace a profesorilor,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret(5),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(6),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii(7),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților(8),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 15 iunie 2011 privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind noi competențe pentru noi locuri de muncă(9),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și promovarea succesului școlar(10),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 17 februarie 2013 privind investițiile în educație și formare profesională – o reacție la Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socioeconomice mai bune și Analiza anuală a creșterii pentru 2013(11),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții(12) (EQF-LLL),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată(13),

–  având în vedere menționarea competențelor digitale în Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012, intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” (COM(2012)0669),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic – o abordare bazată pe învățarea pe toată durata vieții(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la politicile de dezvoltare a competențelor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei(18),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind Pactul european pentru egalitatea de gen pentru perioada 2011-2020(19),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind rolul educației preșcolare și al educației primare în stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale,

–  având în vedere proiectul de concluzii ale Consiliului din 20 februarie 2017 privind consolidarea competențelor femeilor și bărbaților pe piața forței de muncă din UE(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(21),

–  având în vedere Ghidul Europei sociale al Comisiei din martie 2013 pe tema „Economia socială și antreprenoriatul social”(22),

–  având în vedere Agenda Organizației Internaționale a Muncii privind munca decentă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020(23),

–  având în vedere Avizul SOC/546 din 22 februarie 2017 al Comitetului Economic și Social European,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și ale Comisiei pentru cultură și educație desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și cel al Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0276/2017),

A.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacră dreptul la acces la formarea profesională și la învățarea pe tot parcursul vieții;

B.  întrucât competențele au o importanță strategică pentru capacitatea de inserție profesională, creșterea economică, inovare și coeziune socială și întrucât nivelul de complexitate a locurilor de muncă este în creștere în toate sectoarele și profesiile și există inflație în ceea ce privește cererea de relativă de competențe, chiar și pentru locuri de muncă cu calificare scăzută;

C.  întrucât bunăstarea și protejarea realizărilor noastre sociale se bazează exclusiv pe competențele și pe know-how-ul societăților noastre;

D.  întrucât populația slab calificată se confruntă cu un risc crescut de șomaj și de excluziune socială;

E.  întrucât țările cu cele mai mari ponderi ale adulților cu un nivel scăzut al competențelor de bază și al competențelor digitale au niveluri mai scăzute de productivitate a muncii și, în consecință, perspective mai reduse de creștere și competitivitate.

F.  întrucât Parlamentul European împărtășește și sprijină eforturile Comisiei de a investi în capitalul uman ca resursă principală a competitivității UE și întrucât condiția absolut necesară pentru calitatea educației este calitatea cadrelor didactice;

G.  întrucât multe locuri de muncă cu slabă calificare necesită în prezent competențe mai bune de scris-citit, numerice și alte competențe de bază și chiar și locurile de muncă cu slabă calificare în sectorul serviciilor presupun din ce în ce mai mult sarcini exigente excepționale(24);

H.  întrucât, potrivit celui mai recent studiu al Programului de evaluare internațională a competențelor adulților (PIAAC) din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), aproximativ 70 de milioane de europeni nu dispun de competențe de bază, cum ar fi cititul, scrisul și competențele numerice, ceea ce reprezintă un obstacol cu care aceștia se confruntă în calea obținerii unui loc de muncă și a unui un nivel de trai decente;

I.  întrucât, până în 2025, 49 % din totalul locurilor de muncă vacante (incluzând locurile de muncă noi și cele de înlocuire) din UE vor necesita calificări de nivel înalt, 40 % – calificări de nivel mediu, în timp ce numai 11 % vor necesita un nivel scăzut de calificare sau nicio calificare(25);

J.  întrucât lărgirea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții poate deschide noi posibilități de incluziunea activă și de creștere a participării sociale, în special pentru persoanele slab calificate, șomeri, persoanele cu nevoi speciale, persoanele vârstnice și migranți;

K.  întrucât statele membre trebuie să găsească metode de a proteja sau a promova investiții pe termen mai lung în educație, cercetare, inovare, energie și politici climatice și să investească în modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, inclusiv în învățarea pe tot parcursul vieții;

L.  întrucât UE este platforma cea mai în măsură să facă schimb de bune practici și să sprijine învățarea reciprocă în rândul statelor membre;

M.  întrucât articolele 165 și 166 din TFUE atribuie statelor membre competența în domeniul , învățământului general, inclusiv în ceea ce privește învățământul superior și formarea profesională;

N.  întrucât cooperarea în materie de educație la nivel european reprezintă un proces voluntar, ceea ce face ca educația să difere fundamental de ocuparea forței de muncă, care este un domeniu de politică cu o componentă ce ține de UE mult mai puternică;

O.  întrucât există o corelație între calificări și competențe și, prin urmare, legătura dintre acestea ar trebui consolidată în continuare în Noua agendă pentru competențe;

P.  întrucât dezvoltarea unor sectoare orientate spre viitor are un rol determinant în ceea ce privește tipurile de competențe necesare;

Q.  întrucât un sondaj privind competențele și locurile de muncă europene a arătat că aproximativ 45 % din lucrătorii adulți din UE consideră că competențele lor pot fi mai bine dezvoltate sau mai bine folosite la locul de muncă;

R.  întrucât, potrivit OIM, între 25 % și 45 % din forța de muncă europeană este fie subcalificată, fie supracalificată pentru locurile de muncă pe care le dețin; întrucât această situație este cauzată de ritmul rapid al schimbării structurii economiilor statelor membre;

S.  întrucât neconcordanțele de competențe reprezintă un fenomen îngrijorător, care afectează persoanele fizice și întreprinderile și generează lacune în materie de competențe și lipsuri de personal calificat, fiind una dintre cauzele șomajului(26); întrucât 26 % din angajații adulți din UE nu dispun de competențele necesare pentru locurile lor de muncă;

T.  întrucât peste 30 % dintre tinerii cu înaltă calificare ocupă locuri de muncă care nu corespund competențelor și aspirațiilor lor, în timp ce 40% din angajatorii europeni declară că nu reușesc să găsească persoane cu competențe adecvate pentru a se putea dezvolta și a inova;

U.  întrucât, în prezent, aproape 23 % din populația în vârstă de 20-64 de ani posedă un nivel scăzut de educație (învățământ preșcolar, primar sau secundar inferior); întrucât persoanele slab calificate au mai puține șanse de angajare și tind să ocupe mai des locuri de muncă nesigure și sunt expuse unui risc de două ori mai mare decât persoanele cu înaltă calificare de a se confrunta cu șomajul de lungă durată(27);

V.  întrucât persoanele slab calificate nu doar că au șanse de angajare mai mici, ci sunt și mai vulnerabile la șomajul de lungă durată și întâmpină mai multe dificultăți în obținerea accesului la servicii și în participarea deplină la societate;

W.  întrucât, adesea, competențele persoanelor nu sunt identificate, exploatate sau recompensate în mod corespunzător; întrucât competențele dobândite în afara cadrului formal, prin experiența la locul de muncă, voluntariat, implicare civică sau alte experiențe relevante nu sunt neapărat înregistrate într-o calificare sau documentate și, prin urmare, sunt subevaluate;

X.  întrucât industriile culturale și creative contribuie la bunăstarea socială, la inovare și la ocuparea forței de muncă și stimulează dezvoltarea economică a UE, angajând peste 12 milioane de persoane în UE, adică 7,5 % din totalul persoanelor angajate în întreaga economie, și contribuind la economie cu 5,3 % din valoarea adăugată brută totală a UE și cu încă 4 % din produsul intern brut nominal al UE generat de industriile de vârf(28);

Y.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al UE consacrat în tratate, precum și unul dintre obiectivele și responsabilitățile Uniunii; întrucât integrarea principiului egalității între femei și bărbați în toate activitățile sale, precum accesul la educație și la formarea profesională, reprezintă o misiune specifică a Uniunii;

Z.  întrucât, la nivelul UE, persoanele din categoria NEET (neîncadrate în muncă și care nu urmează niciun program educațional sau de formare) sunt considerate a fi unul dintre cele mai vulnerabile grupuri în contextul șomajului în rândul tinerilor; întrucât femeile sunt, în medie, de 1,4(29) ori mai expuse riscului de a deveni NEET decât bărbații, fapt care scoate încă o dată în evidență problemele legate de discriminarea de gen și egalitatea de șanse între femei și bărbați încă de la o vârstă fragedă;

AA.  întrucât abilitățile sociale și emoționale, pe lângă abilitățile cognitive, sunt importante pentru bunăstarea și succesul personal;

AB.  întrucât accesul la oportunități de învățare și de formare formale, informale și non-formale de bună calitate trebuie să fie un drept pentru toți, în toate etapele vieții, pentru dobândirea de competențe transversale, precum competențele numerice, alfabetizarea digitală și în domeniul mass-mediei, gândirea critică, aptitudinile sociale, cunoașterea aprofundată a limbilor străine și alte competențe utile în viață; întrucât, în această privință, este necesar să se acorde lucrătorilor zile libere pentru dezvoltarea personală și formare, în contextul învățării pe tot parcursul vieții,

AC.  întrucât este esențial ca abilitățile să vizeze nu numai creșterea capacității de inserție profesională, ci și consolidarea capacității de participare civică și a respectului pentru toleranță și valorile democratice, funcționând, nu în ultimul rând, ca instrument de prevenire a radicalizării și a intoleranței de orice fel;

AD.  întrucât, într-o lume aflată în schimbare rapidă, mai globalizată și mai digitalizată, competențele transversale și transferabile, cum ar fi competențele sociale, competențele interculturale, competențele digitale, soluționarea problemelor, spiritul antreprenorial și gândirea creativă sunt esențiale;

AE.  întrucât transformarea digitală este încă în desfășurare, iar nevoile societății și ale pieței muncii sunt în continuă evoluție;

AF.  întrucât autonomizarea digitală și încrederea în sine reprezintă condiții prealabile esențiale pentru construirea unor societăți puternice și pentru susținerea unității și a integrării în UE;

AG.  întrucât, în prezent, sistemele noastre de învățământ și de formare se confruntă cu o transformare digitală semnificativă, care afectează procesele de predare și învățare; întrucât înzestrarea efectivă cu competențe digitale este esențială pentru a asigura pregătirea forței de muncă pentru schimbările tehnologice actuale și viitoare;

AH.  întrucât, în pofida unei creșteri recente a numărului de persoane care participă la educația sau la formarea digitală în UE, mai sunt încă multe de făcut pentru a alinia economia europeană la noua eră digitală și pentru a elimina decalajul dintre numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și numărul de locuri de muncă neocupate;

AI.  întrucât este necesară integrarea noilor transformări digitale în sistemele de învățământ, pentru a ajuta în continuare oamenii să devină critici, încrezători și independenți; întrucât acest lucru trebuie făcut în mod simbiotic cu materiile deja predate;

AJ.  întrucât o agendă pentru competențe orientată spre viitor ar trebui inclusă într-o reflecție mai amplă asupra educației ocupaționale, în contextul unei creșteri a gradului de digitizare și robotizare a societăților europene;

AK.  întrucât ar trebui să se pună accentul pe competențele transversale, cum sunt cele civice și sociale, precum și pe educația cetățenească, alături de competențele lingvistice, digitale și antreprenoriale;

AL.  întrucât competențele antreprenoriale trebuie să fie înțelese într-un context mai larg, însemnând deținerea de spirit de inițiativă în ceea ce privește participarea la acțiuni sociale și deținerea unei mentalități orientate spre antreprenoriat și întrucât, prin urmare, acestea ar trebui puse în evidență și mai mult în Noua agendă pentru competențe, deoarece sunt competențe pentru viață, care aduc beneficii cetățenilor în viața personală și profesională și de care beneficiază și comunitățile;

AM.  întrucât, pentru a asigura o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și locuri de muncă pentru tineri, trebuie să se încurajeze competența în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) în UE;

AN.  întrucât este de așteptat ca cererea de profesioniști și de profesioniști asimilați în domeniul STIM să crească cu aproximativ 8 % până în 2025, mult mai mult decât previziunile de creștere medie de 3 % pentru toate ocupațiile; întrucât, este de așteptat, de asemenea, ca ocuparea forței de muncă în sectoarele legate de STIM să crească cu aproximativ 6,5 % până în 2025(30);

AO.  întrucât imaginea negativă și scăderea atractivității a învățământului profesional și tehnic (VET), pe lângă calitatea inferioară a VET în unele state membre, descurajează studenții să opteze pentru o carieră în domenii și sectoare promițătoare, în care există deficite ale forței de muncă;

AP.  întrucât, atunci când se abordează chestiunile legate de competențe, în special neconcordanțele de competențe și oportunitățile de angajare, trebuie să se țină seama de provocările specifice cu care se confruntă zonele rurale;

AQ.  întrucât sectorul verde a fost unul dintre principalii creatori de locuri de muncă în Europa în timpul recesiunii și ar trebui să fie promovat în continuare în Noua agendă pentru competențe;

AR.  întrucât îmbătrânirea populației în Europa duce la creșterea cererii de profesioniști în domeniul sănătății și de servicii de asistență socială și medicală;

AS.  întrucât familiile joacă un rol esențial în ceea ce privește ajutarea copiilor să dobândească competențe de bază,

Dezvoltarea de competențe pentru viață și de competențe pentru locuri de muncă

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa– Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” adoptată în iunie 2016;

2.  recunoaște faptul că educația și formarea țin de competența statelor membre și că UE nu poate decât să sprijine, să coordoneze sau să completeze acțiunile statelor membre;

3.  consideră că UE are nevoie de o schimbare de paradigmă în obiectivele și funcționarea sectorului educațional; este de acord cu accentul pus pe îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare, în conformitate cu schimbările rapide din mediul economic, tehnologic și social, asigurând accesul la educație de calitate în toate etapele;

4.  constată că, deși necesitățile în materie de competențe sunt dinamice, principalul centru de interes al pachetului privind competențele îl reprezintă necesitățile imediate de pe piața muncii; subliniază, în acest sens, importanța colaborării strânse cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), pentru a preîntâmpina nevoile de competențe, a crea un instrument de preconizare a nevoilor de competențe și a dezvolta sistemele de învățare pe tot parcursul vieții la nivel paneuropean, în scopul adaptării la noile situații de pe piața forței de muncă și al îmbunătățirii capacității de adaptare personale, a cetățeniei active și a incluziunii sociale;

5.  invită statele membre să se concentreze nu numai pe competențele care să contribuie la inserția profesională, pe alfabetizare și competențele numerice, pe alfabetizarea digitală și în domeniul mass-mediei, ci și pe competențele care sunt relevante pentru societate într-un mod mai general, cum ar fi competențele transversale, transferabile sau non-tehnice (de exemplu, capacitatea de a conduce, competențele sociale și interculturale, educația managerială, antreprenorială și financiară, voluntariatul, cunoașterea aprofundată a limbilor străine, negocierea) în programele lor de formare profesională și de învățământ și să acorde prioritate dezvoltării în continuare a programelor de învățământ profesional și tehnic (VET), precum și consolidării artizanatului european;

6.  solicită acordarea dreptului universal de acces efectiv la competențe, în fiecare etapă a vieții, pentru a obține competențe fundamentale pentru secolul al XXI-lea;

7.  recunoaște valoarea internaționalizării educației și creșterea numărului de studenți și membri ai personalului care participă la programele de mobilitate; subliniază, în această privință, valoarea programului Erasmus+;

8.  constată, de asemenea, că diferite studii arată că mobilitatea înzestrează persoanele cu competențe profesionale specifice, precum și cu seturi de aptitudini și competențe transversale și transferabile, precum gândirea critică și antreprenoriatul, și le oferă oportunități de carieră mai bune; recunoaște că actualul buget al UE dedicat mobilității în scop educațional ar putea să nu fie suficient pentru atingerea obiectivului de 6 % pentru mobilitatea în scop educațional până în 2020;

9.  încurajează statele membre să dezvolte în continuare posibilitatea de mobilitate intersectorială în rândul școlilor, în ansamblu; subliniază faptul că mobilitatea în scop educațional în cadrul VET necesită mai mult sprijin și mai multă promovare și că ar trebui să se acorde atenție deosebită regiunilor transfrontaliere în contextul mobilității;

10.  subliniază faptul că educația și formarea profesională ar trebui să contribuie la dezvoltarea și evoluția personală a tinerilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni proactivi și responsabili, pregătiți să trăiască și să lucreze într-o economie avansată din punct de vedere tehnologic și globalizată, precum și să le ofere un set de competențe esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții, definite ca o combinație între cunoștințe, competențe și atitudini necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, cetățenia activă și ocuparea forței de muncă;

11.  subliniază că educația și îngrijirea de calitate a copiilor preșcolari (ECEC) reprezintă condiții esențiale pentru dezvoltarea competențelor;

12.  deși constată că responsabilitatea pentru asigurarea educației și a îngrijirii le revine statelor membre, le invită pe acestea să crească calitatea și să extindă accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC) și să încerce să soluționeze problema lipsei de infrastructuri suficiente care să ofere servicii de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile pentru toate nivelurile de venit, precum și să ia în considerare acordarea accesului gratuit pentru familiile care trăiesc în sărăcie și excluziune socială;

13.  subliniază faptul că inovarea și creativitatea devin factori determinanți în economia UE și ar trebui să fie integrați în strategiile de politici naționale și europene;

14.  salută obiectivul Noii agende pentru competențe de a face ca VET să devină o primă alegere pentru cursanți, ca răspuns la cererile pieței muncii și în legătură cu cerințele viitoare privind munca, prin participarea angajatorilor la realizarea și susținerea cursurilor;

15.  încurajează statele membre să meargă mai departe de promovarea „aptitudinilor profesionale juste” și să se concentreze, de asemenea, pe acele aspecte ale educației care se bazează mai mult pe muncă și sunt mai practice, care promovează mentalitatea orientată spre antreprenoriat, inovarea și creativitatea, care ajută persoanele să gândească critic, să înțeleagă conceptul de durabilitate, le permit cetățenilor să gândească critic, respectând, totodată, drepturi și valori fundamentale precum demnitatea umană, libertatea, democrația, toleranța, respectul, și să participe pe deplin la procesul democratic și la viața socială ca cetățeni cu spirit deschis;

16.  este totuși de părere că este necesar să se adopte o abordare holistică a educației și a dezvoltării competențelor, care să aibă în centrul procesului persoanele care învață, precum și să se asigure investiții suficiente în politicile privind învățarea pe tot parcursul vieții. în plus, consideră că educația și formarea profesională trebuie să fie accesibile și la prețuri rezonabile pentru toți și că sunt necesare mai multe eforturi pentru a include și grupurile cele mai vulnerabile;

17.  invită statele membre să se asigure că societatea civilă, experții și familiile care au experiență în ceea ce privește realitatea de pe teren se implică mai activ în dezbaterea privind competențele necesare pentru viață;

18.  încurajează statele membre să pună accentul, de asemenea, pe combaterea stereotipurilor de gen, deoarece femeile reprezintă 60 % dintre noii absolvenți; subliniază că rata lor de ocupare rămâne totuși sub nivelul ratei de ocupare a bărbaților, acestea fiind subreprezentate în multe sectoare;

19.  încurajează statele membre să coreleze mai bine competențele cu locurile de muncă de pe piața muncii și, în special, să creeze ucenicii de calitate care să îi ajute pe oameni să fie flexibili în parcursul lor educativ și, mai târziu, pe piața forței de muncă;

20.  recunoaște valoarea sistemelor de învățământ dual(31), însă subliniază că un sistem utilizat într-un stat membru nu poate fi copiat orbește într-un alt stat membru; încurajează schimbul de modele de bune practici la care să participe și partenerii sociali;

21.  reamintește, în această privință, necesitatea de a consolida cooperarea între statele membre pentru ca acestea să învețe din bunele practici care conduc la rate mai mici ale șomajului, cum ar fi uceniciile și învățarea pe tot parcursul vieții;

22.  evidențiază rolul Cedefop, a cărui misiune principală este de a reuni liderii politici, partenerii sociali, cercetătorii și profesioniștii din diferite state membre, pentru a face schimb de idei și experiență, inclusiv prin crearea de platforme specifice fiecărui sector;

23.  subliniază că artele, cultura și creativitatea contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea personală, la creșterea economică și ocuparea forței de muncă în întreaga UE, prin inovare, stimularea coeziunii, consolidarea relațiilor interculturale, înțelegerea reciprocă și păstrarea identității, culturii și valorilor europene; invită Comisia și statele membre să își consolideze sprijinul pentru ICC-uri, pentru a elibera și a explora pe deplin potențialul acestora;

24.  subliniază faptul că actualele sosiri de migranți, refugiați și solicitanți de azil în UE impun instituirea unei abordări mai susținute față de resortisanții țărilor terțe, care să includă evaluarea aptitudinilor, competențelor și cunoștințelor acestora, cărora trebuie să li se confere vizibilitate, precum și înființarea unui mecanism de recunoaștere și de validare a competențelor;

25.  reamintește că noii veniți aduc cu ei competențe și cunoștințe noi și solicită să se creeze instrumente pentru furnizarea de informații multilingve privind oportunitățile existente referitoare la învățarea formală, non-formală și informală, formarea profesională, stagii și voluntariat; consideră că este important să se încurajeze dialogul intercultural pentru a facilita intrarea migranților, refugiaților și solicitanților de azil pe piața muncii și integrarea lor în societate;

26.  salută propunerile Comisiei privind instrumentul de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe și speră că acest demers va înregistra o evoluție rapidă; recomandă ca, în abordarea privind competențele migranților, Noua agendă pentru competențe în Europa să fie coerentă cu Planul de acțiune privind integrarea resortisanților țărilor terțe; subliniază că ar trebui să se adopte o abordare mai cuprinzătoare a competențelor migranților, inclusiv prin intermediul antreprenoriatului social, al educației civice și al învățării informale, și că accentul nu ar trebui să fie pus doar pe transparența, comparabilitatea și determinarea timpurie a profilului competențelor și calificărilor migranților;

27.  consideră că este necesar să se acționeze în mod coordonat pentru a combate „exodul creierelor”, identificând măsuri adecvate pentru exploatarea competențelor disponibile, cu scopul de a preveni epuizarea capitalului uman în statele membre;

28.  reamintește că investițiile în capacitatea educației actuale vor determina calitatea locurilor de muncă în prezent și în viitor, calificarea lucrătorilor, bunăstarea socială și participarea democratică la societate;

29.  invită statele membre să încerce să soluționeze chestiunea îmbătrânirii populației, încurajând dezvoltarea de competențe specifice în ceea ce privește sănătatea, bunăstarea și prevenirea bolilor;

Rolul educației în combaterea șomajului, a excluziunii sociale și a sărăciei

30.  consideră că competitivitatea, creșterea economică și coeziunea socială ale UE depind în mare măsură de sistemele de educație și de formare menite să împiedice persoanele să rămână în urmă;

31.  insistă asupra faptului că educația și formarea nu sunt factori-cheie doar în îmbunătățirea capacității de inserție profesională, ci și în stimularea dezvoltării personale, a incluziunii și coeziunii sociale, a cetățeniei active și, prin urmare, consideră că accesul egal la o educație de calitate și investițiile adecvate în aptitudini și competențe sunt esențiale pentru a combate rata ridicată a șomajului și excluziunea socială, în special în rândul celor mai vulnerabile și mai dezavantajate grupuri (romi, NEET, șomerii de lungă durată, persoanele slab calificate, refugiații și persoanele cu dizabilități); reamintește faptul că o estimare a nevoilor viitoare în materie de competențe este crucială în acest sens;

32.  regretă și este îngrijorat de faptul că investițiile în educație sunt în continuare la un nivel scăzut și că reducerile succesive ale bugetelor pentru educație afectează cel mai mult studenții și adulții care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat;

33.  este profund îngrijorat de faptul că, între 2010 și 2014, investițiile în educație și formare au scăzut cu 2,5 % în întreaga UE(32); subliniază că sistemele publice de învățământ care dispun de resurse adecvate sunt esențiale pentru ca educația să își îndeplinească rolul în combaterea șomajului, a excluziunii sociale și a sărăciei;

34.  subliniază, conform celor afirmate de OCDE(33), că oamenii, cu cât sunt mai educați, cu atât contribuie mai mult la făurirea unor societăți mai democratice și a unor economii mai sustenabile, depind mai puțin de ajutorul public și sunt mai puțin vulnerabili în fața vicisitudinilor economice; subliniază, prin urmare, că investițiile în educația de calitate și inovare nu sunt esențiale numai pentru combaterea șomajului, a sărăciei și a excluziunii sociale, ci și pentru ca UE să concureze cu succes pe piețele mondiale; invită Comisia și statele membre să readucă investițiile publice cel puțin la nivelurile anterioare crizei în învățământul preșcolar, primar și secundar pentru toți și, în special, pentru copiii care provin din medii defavorizate;

35.  subliniază că accesul la oportunități de învățare și de formare trebuie să fie un drept pentru toți, în toate etapele vieții, pentru dobândirea de competențe transversale, precum competențele numerice, alfabetizarea digitală și în domeniul mass-mediei, gândirea critică, aptitudinile sociale și competențe utile pentru viață; consideră că Noua agendă pentru competențe este un pas în direcția bună, care încurajează angajamentul comun referitor la o viziune comună cu privire la importanța crucială a politicilor privind învățarea pe tot parcursul vieții;

36.  subliniază rolul asociațiilor și organizațiilor neguvernamentale externe, acela de a le oferi copiilor alte competențe și aptitudini sociale, cum ar fi cele din domeniul artistic sau al activităților manuale, contribuind astfel la integrarea lor, la o mai bună înțelegere a mediului lor, la solidaritate în mediul școlar și în viața de zi cu zi și la îmbunătățirea competențelor de învățare pentru clase întregi de elevi;

37.  atrage atenția asupra faptului că persoanele cu dizabilități au nevoi speciale, motiv pentru care necesită sprijin adecvat pentru dobândirea de competențe; invită Comisia și statele membre ca, atunci când pun în aplicare Noua agendă pentru competențe, să adopte o abordare integratoare în conceperea politicilor lor în materie de învățământ și de formare, inclusiv prin intermediul personalului didactic auxiliar, precum și să pună la dispoziția cât mai multor grupuri de persoane cu putință, ținând seama de marea diversitate a dizabilităților, informații privind competențele, formarea și opțiunile de finanțare și să le facă accesibile acestor grupuri; susține că antreprenoriatul este o opțiune fezabilă pentru multe persoane cu dizabilități, în vederea sprijinirii participării acestora la piața muncii; subliniază, în acest sens, că este important să se îmbunătățească competențele digitale ale persoanelor cu dizabilități, precum și faptul că tehnologia accesibilă joacă un rol esențial;

38.  regretă că, deși există o recunoaștere mai mare a potențialului educației și îngrijirii de calitate a copiilor preșcolari de a reduce părăsirea timpurie a școlii și de a crea o bază solidă pentru continuarea învățării, Noua agendă pentru competențe nu are o viziune de perspectivă în ceea ce privește etapele incipiente ale educației; solicită, așadar, statelor membre să investească în educația și îngrijirea de calitate a copiilor preșcolari, pentru a-i îmbunătăți calitatea și a lărgi accesul la aceasta, și să adopte măsuri menite să reducă părăsirea timpurie a școlii;

39.  invită statele membre să aprobe cadrul de calitate din 2014 pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari(34) și insistă să se pună la dispoziție programe relevante pentru a acorda o nouă șansă tuturor tinerilor care au abandonat învățământul primar sau secundar; consideră că absolvirea învățământului secundar este un obiectiv dezirabil;

40.  subliniază că educația nu ar trebui să ofere doar aptitudini și competențe relevante pentru nevoile pieței forței de muncă, ci și să contribuie la dezvoltarea și evoluția personală a tinerilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni proactivi și responsabili;

41.  invită statele membre să canalizeze investițiile către educația favorabilă incluziunii, care răspunde provocărilor sociale și asigură acces și oportunități egale pentru toți, inclusiv pentru tinerii de extracție socioculturală diferită, precum și pentru grupurile vulnerabile și dezavantajate;

42.  solicită statelor membre să extindă oportunitățile de educație și de formare compensatorie, pentru o mai bună integrare a grupurilor expuse riscurilor de pe piața muncii;

43.  salută propunerile Comisiei de adoptare a unor măsuri în ceea ce privește dezvoltarea competențelor, menite să reducă disparitățile în materie de educație și dezavantajele pe întreaga durată de viață a unei persoane, permițând astfel cetățenilor europeni să combată în mod eficace șomajul și să asigure competitivitatea și inovarea în Europa, însă atrage atenția asupra unei serii de obstacole administrative care încetinesc avansul către atingerea acestor obiective, obstacole legate de mobilitatea profesioniștilor, recunoașterea calificărilor și predarea calificărilor profesionale;

44.  solicită, în acest scop, statelor membre să se asigure că Sistemul de informare al pieței interne (IMI) funcționează eficient, contribuie la îmbunătățirea schimbului de date și la consolidarea cooperării administrative, fără a crea sarcini administrative inutile și să instituie proceduri mai simple și mai rapide pentru recunoașterea calificărilor profesionale și cerințe privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniștilor calificați care intenționează să lucreze în alt stat membru, precum și să prevină orice tip de discriminare;

45.  solicită Comisiei și, în special, statelor membre, să faciliteze accesul cetățenilor vulnerabili la dezvoltarea de competențe și să evalueze, în acest scop, necesitatea de a institui instrumente specifice, cum ar fi centrele locale de informare ale UE și indicatori specifici aferenți cadrului european pentru competențele-cheie, pentru a ține seama de nevoile grupurilor dezavantajate;

Promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții

46.  subliniază importanța învățării pe tot parcursul vieții pentru dezvoltarea personală a lucrătorilor, inclusiv a adaptării în permanență la condițiile de lucru aflate în continuă schimbare(35) și a creării de oportunități pentru toți, pentru a încuraja o cultură a învățării la toate vârstele în Europa; încurajează Comisia și statele membre să promoveze și să investească în învățarea pe tot parcursul vieții, în special în țările cu o rată de participare sub valoarea de referință de 15 %;

47.  ia act cu îngrijorare de situația inacceptabilă a 70 de milioane de europeni care nu au competențe de bază; salută, prin urmare, adoptarea inițiativei „Parcursuri de actualizare a competențelor” și insistă asupra punerii în aplicare și a monitorizării rapide a acesteia; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să încurajeze abordarea continuă a actualizării competențelor, a recalificării și a învățării pe tot parcursul vieții, prin introducerea a diferite mecanisme de acces extins și motivare, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui stat membru, destinate atât persoanelor fără loc de muncă, cât și celor angajate;

48.  consideră că inițiativa „Parcursuri de actualizare a competențelor” ar trebui să implice evaluări personalizate ale nevoilor de învățare, o ofertă didactică de calitate, precum și validarea sistematică a abilităților și a competențelor dobândite, permițând recunoașterea acestora cu ușurință pe piața muncii; subliniază necesitatea de a garanta accesul tuturor la rețele în bandă largă pentru a permite alfabetizarea digitală; consideră că este regretabil că Parlamentul European nu a fost implicat în elaborarea inițiativei;

49.  subliniază că dezvoltarea competențelor sectoriale și specifice trebuie să fie o responsabilitate partajată între instituțiile de învățământ, angajatori și sindicate și, prin urmare, statele membre ar trebui să poarte un dialog apropiat cu partenerii sociali; insistă asupra faptului că toți actorii relevanți de pe piața muncii ar trebui să fie implicați în procesul de formare, în elaborarea și susținerea formării, în scopul înzestrării persoanelor cu competențele necesare de-a lungul întregii lor cariere și pentru ca întreprinderile să fie competitive, stimulând, totodată, dezvoltarea personală, ocuparea unor locuri de muncă de calitate, perspectivele de carieră și evoluția acesteia;

50.  subliniază necesitatea dezvoltării unor sisteme complexe de educație și formare care să ofere cursanților diferite tipuri de competențe: competențe de bază (alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale); competențe generice avansate (cum ar fi capacitatea de a soluționa probleme și de a învăța); competențe profesionale, tehnice, specifice ocupațiilor sau sectoarelor; și abilități socioemoționale;

51.  subliniază că înțelegerea nevoilor specifice ale persoanelor slab calificate și punerea la dispoziția acestora a unor cursuri de formare personalizate este un pas esențial în elaborarea unor programe de formare mai eficace; reamintește că capacitatea de reacție și de adaptare ținând seama de experiența acumulată și de evoluția circumstanțelor este un element esențial al unui proces educațional eficace;

52.  insistă asupra faptului că deosebit de importante pentru succesul unei astfel de inițiative sunt deschiderea și orientarea către persoanele aflate în situații dezavantajate, inclusiv persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată și grupurile subreprezentate, care s-ar putea să nu cunoască avantajele pe care le oferă creșterea nivelului de calificare sau posibilitățile de recalificare sau de actualizare a competențelor;

53.  invită Comisia și statele membre să întreprindă acțiuni specifice cu privire la recalificarea și la validarea competențelor părinților care se întorc la muncă după o perioadă în care au avut în grijă persoane dependente din familie;

54.  solicită implicarea activă și dialogul cu toate părțile interesate relevante, nu doar la nivel național și european, ci și la nivel local și regional, pentru a veni în întâmpinarea situațiilor și nevoilor reale ale pieței muncii;

55.  reamintește necesitatea de a include învățarea pe tot parcursul vieții într-un context mai amplu al educației ocupaționale;

Consolidarea legăturilor dintre educație și încadrarea în muncă

56.  reamintește că, pentru a se asigura o creștere durabilă, coeziune socială și crearea de noi locuri de muncă, precum și pentru a promova inovarea și antreprenoriatul, în special pentru IMM-uri și sectorul artizanatului, este esențial să se elimine lacunele în materie de competențe și să se soluționeze problema necorelării competențelor de pe piața muncii, precum și să se promoveze oportunitățile de mobilitate socială, inclusiv pentru formare profesională și ucenicii; încurajează, prin urmare, statele membre să promoveze programe de formare profesională care să fie în concordanță cu nevoile economiei;

57.  subliniază faptul că sunt necesare eforturi pentru o abordare mai flexibilă, individuală și personalizată(36) a evoluției carierei și a educației și formării pe tot parcursul vieții, de-a lungul întregului parcurs profesional, și recunoaște contribuția pe care o pot aduce în acest sens atât părțile interesate publice, cât și cele private, recunoscând, în același timp, că orientările și consilierea care răspund nevoilor și preferințelor individuale și se concentrează pe evaluarea și extinderea competențelor individuale trebuie să constituie un element central al politicilor în materie de educație și competențe încă din primele etape;

58.  invită statele membre, împreună cu partenerii sociali, să elaboreze și să pună în aplicare politici care să prevadă concedii pentru educație și formare, precum și formarea la locul de muncă; le invită să asigure accesul la învățarea la locul de muncă și în afara acestuia, inclusiv la concediul plătit pentru formare, tuturor lucrătorilor și, în special, celor aflați în situații dezavantajate, cu accent pe femeile angajate;

59.  subliniază că orice politică în materie de competențe ar trebui să țină seama nu numai de transformările care au loc în prezent pe piața forței de muncă, ci, de asemenea, ar trebui să se asigure că domeniul său de aplicare este suficient de larg pentru a dezvolta capacitatea de învățare a lucrătorilor și pentru a le facilita adaptarea la provocările viitoare;

60.  subliniază faptul că dezvoltarea competențelor ar trebui să fie o responsabilitate partajată între instituțiile de învățământ și angajatori; insistă asupra faptului că industria/angajatorii ar trebui să fie implicați în formarea și înzestrarea persoanelor cu competențele necesare pentru ca întreprinderile să fie competitive și, în același timp, să stimuleze încrederea în sine a oamenilor;

61.  reiterează faptul că, în vederea îmbunătățirii capacității de inserție profesională, a inovării și a cetățeniei active, inclusiv a conștiinței verzi a cetățeanului, competențele de bază trebuie să fie însoțite de alte competențe și atitudini esențiale: creativitate, conștiința naturii, spirit de inițiativă, competențe în domeniul limbilor străine, gândire critică, inclusiv prin alfabetizare digitală și alfabetizare în domeniul mass-mediei, precum și competențe care reflectă sectoarele aflate în creștere;

62.  subliniază că sursele de energie regenerabilă și eforturile de creștere a eficienței resurselor și a eficienței energetice au un imens potențial de inovare și creare de locuri de muncă; invită Comisia și statele membre ca, având în vedere oportunitățile de educație și de ocupare a forței de muncă, să ia în considerare chestiunile de energie și de mediu atunci când pun în aplicare Noua agendă pentru competențe,

63.  subliniază necesitatea de a institui un sprijin personalizat pentru persoanele care urmează cursuri de formare la locul de muncă, ucenici și angajați, pentru a asigura includerea tuturor persoanelor pe piața muncii;

64.  recunoaște importanța promovării uceniciilor și a stagiilor de învățare la locul de muncă, ca unul dintre instrumentele necesare pentru a facilita și mai mult integrarea persoanelor pe piața muncii, și anume, prin crearea de punți/realizarea de schimburi de competențe între generații;

65.  constată că uceniciile, stagiile și formarea competențelor specifice sunt considerate cele mai eficace tipuri de formare menite să împiedice tinerii să revină la stadiul de NEET; constată că a fost evidențiat faptul că existența unui sistem dual de formare profesională și de învățământ superior reduce grupul NEET, permițându-le mai multor tineri să rămână într-o formă de educație/formare și oferindu-le șanse mai mari de angajare, precum și posibilități de a progresa mai ușor către încadrarea în muncă/o carieră; subliniază că analizele macroeconomice arată că o combinare a unui sistem dual de învățământ și de formare și a unor politici active privind piața muncii generează cele mai bune rezultate;

66.  invită statele membre să acorde sprijin IMM-urilor pentru formarea profesională la locul de muncă, formarea profesională între întreprinderi și dezvoltarea de competențe;

67.  solicită să fie puse în aplicare măsuri concrete pentru a facilita tranziția tinerilor de la educație la muncă, prin asigurarea unor stagii și ucenicii de calitate plătite în cadrul cărora tinerii să beneficieze de formare practică pe teren, precum și a unor programe de schimb transfrontaliere, cum ar fi Erasmus pentru tineri antreprenori, oferindu-le tinerilor posibilitatea de a-și pune în practică talentele și cunoștințele și de a beneficia de un set adecvat de drepturi sociale și economice și de acces la un loc de muncă adecvat și la protecție socială, în conformitate cu definiția prevăzură de legislația și practica națională, în aceeași măsură ca și lucrătorii adulți; solicită statelor membre să ofere IMM-urilor un sprijin deosebit, astfel încât acestea să fie, de asemenea, în măsură să primească stagiari și participanți la programe de formare în alternanță (lucru-studiu);

68.  invită statele membre să asigure un cadru de calitate care să nu permită utilizarea stagiilor și a uceniciilor ca forță de muncă ieftină sau gratuită; subliniază că o înțelegere a principalelor standarde de sănătate și siguranță și a drepturilor la locul de muncă este, de asemenea, importantă pentru crearea de locuri de muncă de calitate și prevenirea exploatării; invită, în acest sens, statele membre să instituie cadre juridice naționale de calitate privind stagiile și uceniciile, asigurând, în special, protecția muncii și o acoperire corespunzătoare prin asigurările sociale;

69.  solicită Comisiei să prezinte un cadru de calitate pentru ucenicii, iar statelor membre să îl sprijine(37);

70.  consideră că, pentru a anticipa viitoarele nevoi în materie de competențe, societatea civilă, în special organizațiile pentru tineret și comunitare, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare, precum și serviciile speciale de sprijin trebuie să fie implicate activ la toate nivelurile, în special în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea programelor de calificare profesională, care asigură o tranziție reală și eficientă de la învățământul formal la învățarea la locul de muncă și locuri de muncă de calitate;

71.  subliniază necesitatea de a asigura faptul că calificările sunt relevante pentru angajatori, prin implicarea actorilor de pe piața muncii în proiectarea lor;

Rolul esențial al învățării non-formale și informale

72.  insistă asupra faptului că este importantă validarea învățării non-formale și informale pentru a veni în ajutorul cursanților și pentru a le consolida capacitățile; recunoaște că acest lucru este evident în special în cazul persoanelor aflate într-o situație vulnerabilă sau defavorizată, cum ar fi lucrătorii slab calificați sau refugiații, care au nevoie de acces prioritar la mecanismele de validare;

73.  regretă că angajatorii și furnizorii de educație formală nu apreciază în suficientă măsură valoarea și relevanța competențelor, abilităților și cunoștințelor dobândite prin învățarea non-formală și informală; subliniază, în acest sens, necesitatea de a se depune eforturi pentru a combate lipsa de conștientizare cu privire la validare în rândul tuturor părților interesate relevante;

74.  recunoaște că lipsa de comparabilitate și coerență între abordările de validare din țările UE, în special în cazul VET, reprezintă un obstacol suplimentar; recunoaște, în plus, că furnizarea unui acces real, recunoașterea și sprijinul financiar rămân o adevărată provocare, în special pentru grupurile defavorizate, cum ar fi persoanele slab calificate care au nevoie de un acces prioritar la validare;

75.  invită Comisia și statele membre să sensibilizeze părțile cu privire la posibilitățile de validare; salută, în acest sens, progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale până în 2018; cu toate acestea, consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a elabora cadre juridice relevante și pentru a crea strategii cuprinzătoare de validare, cu scopul de a permite validarea;

76.  reamintește că multe dintre instrumentele europene de transparență existente, precum Cadrul european al calificărilor (CEC) și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP), au fost elaborate în mod izolat; subliniază că, pentru a permite persoanelor să realizeze o măsurare mai bună a progresului și a oportunităților lor, precum și să-și valorifice rezultatele învățării obținute în diferite contexte, acestea trebuie să fie mai bine coordonate, sprijinite de sisteme de asigurare a calității și încorporate într-un cadru de calificări naționale pentru a consolida încrederea la nivelul sectoarelor și al actorilor, inclusiv la nivelul angajatorilor;

77.  insistă asupra necesității de a se concentra din nou asupra rolului educației non-formale, care constituie un element esențial pentru emanciparea persoanelor, și, în special, a persoanelor mai vulnerabile și defavorizate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale și a persoanelor cu handicap, a celor slab calificate și care au oportunități de acces limitate la educația formală; consideră că furnizorii de educație non-formală și ONG-urile din domeniu dețin o poziție favorabilă pentru a se adresa grupurilor defavorizate care se află în afara sistemului educațional formal, precum și că rolul acestora ar trebui să fie mai bine sprijinit, pentru a asigura faptul că cei care au cea mai mare nevoie beneficiază de Noua agendă pentru competențe;

78.  recunoaște importanța voluntariatului, unul dintre instrumentele care facilitează dobândirea de cunoștințe, experiență și competențele pentru îmbunătățirea capacității de inserție profesională și obținerea de calificări profesionale;

79.  subliniază că învățarea non-formală, inclusiv prin voluntariat, joacă un rol esențial în stimularea dezvoltării de cunoștințe transferabile, competențe interculturale și competențe pentru viață, cum ar fi lucrul în echipă, creativitatea și spiritul de inițiativă, consolidând totodată stima de sine și motivația de a învăța;

80.  subliniază, în continuare, importanța programelor educaționale informale, a artelor, a activităților sportive și a dialogului intercultural, în vederea implicării active a cetățenilor în procesele societale și democratice și a diminuării caracterului vulnerabil al acestora la propaganda care conduce la radicalizare; subliniază că contextele informale și non-formale joacă un rol-cheie în incluziunea persoanelor mai vulnerabile, care se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă; solicită, în acest sens, statelor membre să pună în aplicare integral și la timp Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale;

81.  subliniază valoarea competențelor transversale dobândite prin sport în cadrul învățării non-formale și informale și evidențiază, de asemenea, legătura dintre sport, capacitatea de inserție profesională, educație și formare;

82.  subliniază faptul că contextele informale și non-formale oferă și oportunități de promovare activă a valorilor comune de libertate, toleranță și nediscriminare, de învățare despre cetățenie, durabilitate și drepturile omului, inclusiv drepturile femeilor și ale copiilor;

83.  invită statele membre să pună în aplicare proceduri de recunoaștere a educației informale și non-formale, prin folosirea celor mai bune practici din acele state membre care au deja la dispoziție astfel de instrumente, pentru a se asigura că parcursurile de actualizare a competențelor reprezintă o reușită(38); remarcă, în acest sens, importanța răspunsului politic care vizează grupurile cele mai îndepărtate de piața forței de muncă;

84.  subliniază faptul că cadrele informale și non-formale utilizate pe scară largă în contextul educației și activității comunitare cu grupuri subreprezentate în ofertele tradiționale de educație universitară și pentru adulți joacă un rol-cheie în incluziunea persoanelor marginalizate și vulnerabile; afirmă, în acest context, necesitatea de a se ține seama de perspectiva și de nevoile femeilor și fetelor, ale persoanelor cu handicap, ale persoanelor LGBTI, ale migranților și ale refugiaților, precum și ale persoanelor care aparțin minorităților etnice;

85.  subliniază importanța orientării profesionale pentru sprijinirea persoanelor cu un nivel scăzut de competențe; remarcă, în acest sens, importanța capacității și a calității serviciilor publice și private de ocupare a forței de muncă din statele membre;

86.  invită Comisia și statele membre să ia în calcul punerea în aplicare a instrumentelor comune de evaluare a cunoștințelor ca parte a sistemului Europass;

87.  invită statele membre să își dezvolte în continuare sistemele de validare și să crească nivelul de conștientizare cu privire la serviciile de validare disponibile; le încurajează să dezvolte căi mai accesibile, atractive și deschise pentru învățământul complementar, de exemplu, prin continuarea VET;

Promovarea competențelor digitale, în domeniile STIM și antreprenoriale

88.  atrage atenția asupra faptului că, în societatea contemporană, asigurarea competențelor digitale de bază este o condiție prealabilă esențială pentru împlinirea personală și profesională, dar consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru înzestrarea persoanelor cu competențe digitale mai specifice, care să le permită să utilizeze tehnologiile digitale într-o manieră inovatoare și creativă;

89.  evidențiază necesitatea de a identifica competențele adecvate pentru locurile de muncă în domeniul noilor tehnologii și de a promova dobândirea competențelor digitale pe care le urmăresc întreprinderile cu capitalizare medie, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii; evidențiază, în special, faptul că dezvoltarea competențelor în era digitală are loc într-un context de schimbări rapide și cu potențial de destabilizare a piețelor forței de muncă, precum și că, din acest motiv, este necesară o formare pe tot parcursul vieții, care să ajute oamenii să se poată adapta la schimbările apărute;

90.  consideră că ar trebui acordată o importanță mai mare educației STIM în vederea îmbunătățirii învățării și predării digitale; subliniază legătura strânsă dintre creativitate și inovare și, prin urmare, solicită includerea artelor și a învățării creative în agenda de învățare STIM și consideră că fetele și tinerele femei ar trebui încurajate de la o vârstă fragedă să studieze discipline STIM;

91.  insistă asupra necesității de a include noile tehnologii în procesul de predare și de învățare, precum și de a facilita educația prin intermediul experiențelor practice și din viața reală, luând în considerare programe de învățământ adecvate vârstei din domeniul TIC și al mass-mediei, care să respecte dezvoltarea și bunăstarea copilului și care să orienteze din timp în direcția folosirii responsabile a tehnologiei și să stimuleze gândirea critică în vederea înzestrării persoanelor cu un set adecvat de calificări, competențe și cunoștințe, și subliniază, de asemenea, nevoia de a asigura dezvoltarea întregii game de competențe digitale de care persoanele și întreprinderile au nevoie într-o economie din ce în ce mai digitală; reamintește că este necesar ca fetele și femeile tinere să fie încurajate să urmeze studii în domeniul TIC;

92.  subliniază, în plus, necesitatea unei abordări mai colaborative, coordonate și orientate pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor privind competențele digitale;

93.  încurajează, în acest scop, Comisia să majoreze finanțarea acordată prin programele-cadru europene, precum și prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), să promoveze societăți europene favorabile incluziunii, inovatoare și înclinate către reflexie pentru a permite tuturor cetățenilor, în special celor care provin din medii socioeconomice mai modeste sau care locuiesc în zone îndepărtate, persoanelor cu dizabilități, persoanelor în vârstă și șomerilor să participe pe deplin în societate și pe piața forței de muncă;

94.  salută propunerea Comisiei de a solicita statelor membre să elaboreze strategii naționale cuprinzătoare pentru competențele digitale, acordând o atenție deosebită reducerii decalajului digital, în special în cazul persoanelor vârstnice; subliniază, cu toate acestea, că, pentru ca aceste strategii să fie eficace, trebuie să se asigure oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru personalul didactic, un leadership pedagogic puternic și inovare la toate nivelurile de învățământ, adaptată pentru fiecare nivel în parte, care se bazează pe o viziune clară a pedagogiei în domeniul mass-media adecvate vârstei și dezvoltării, precum și formarea inițială și continuă și perfecționarea profesională a cadrelor didactice și schimbul de bune practici;

95.  subliniază că educația în domeniul mass-mediei le permite cetățenilor să aibă o înțelegere critică a diferitelor forme de mass-media, sporind și dezvoltând astfel resursele și oportunitățile oferite de așa-numita alfabetizare digitală;

96.  invită statele membre să facă mai multe eforturi pentru a îmbunătăți educația în domeniul mass-mediei, în programele școlare și în instituțiile de educație culturală, precum și să lanseze inițiative la nivel național, regional sau local, care să cuprindă toate nivelurile educației și pregătirii formale, informale și non-formale;

97.  reiterează faptul că setul de competențe digitale trebuie să includă educația în domeniul digital și al mass-mediei, precum și gândirea critică și creativă, astfel încât cursanții să nu devină doar utilizatori ai tehnologiilor, ci și creatori activi, inovatori și cetățeni responsabili într-o lume digitalizată;

98.  solicită statelor membre să ofere oportunități de formare în domeniul TIC și de dezvoltare a competențelor digitale și în domeniul mass-mediei la toate nivelurile educației; subliniază, în acest sens, importanța resurselor educaționale deschise care asigură accesul tuturor la educație;

99.  subliniază necesitatea includerii unor elemente de cunoaștere antreprenorială, inclusiv antreprenoriatul social, la toate nivelurile educaționale și în cadrul unor diverse subiecte, deoarece stimularea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor la vârste fragede va crește capacitatea de inserție profesională, va sprijini combaterea șomajului în rândul tinerilor și va încuraja creativitatea, gândirea critică și competențele de leadership, care sunt utile pentru crearea de proiecte sociale și care contribuie la comunitățile locale; subliniază, de asemenea, importanța învățării din experiență și a noțiunii de „eșecuri pozitive” în acest context;

100.  consideră că educația antreprenorială ar trebui să includă o dimensiune socială, deoarece stimulează economia, atenuând în același timp sărăcia, excluziunea socială și alte probleme ale societății, și ar trebui să abordeze subiecte precum comerțul echitabil, întreprinderea socială și modelele alternative de afaceri, cum ar fi cooperativele, pentru a viza o economie mai socială, incluzivă și durabilă;

101.  reamintește că industriile creative se numără printre cele mai antreprenoriale sectoare, aflate în creștere rapidă, și că educația de resort dezvoltă aptitudini transferabile cum sunt gândirea creativă, capacitatea de rezolvare a problemelor, munca în echipă și ingeniozitatea; confirmă faptul că domeniile artistice și media îi atrag în mod deosebit pe tineri;

102.  subliniază că spiritul antreprenorial presupune dezvoltarea unor competențe transversale, cum ar fi creativitatea, gândirea critică, munca în echipă și spiritul de inițiativă, care contribuie la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor și facilitează tranziția acestora către piața muncii; consideră, prin urmare, că este necesar să se faciliteze și să se încurajeze participarea antreprenorilor la procesul educativ;

103.  îndeamnă la dialog, la schimb de date și la cooperare în mod activ între comunitatea academică, alte instituții de învățământ și de formare sau actori din domeniu, parteneri sociali și lumea profesională în vederea elaborării unor programe educaționale care să le asigure tinerilor calificările, competențele și cunoștințele necesare;

Modernizarea VET și punerea accentului pe importanța învățării la locul de muncă

104.  invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să elaboreze și să pună în aplicare politici care să prevadă concedii pentru educație și formare, precum și formări profesionale și învățare pe tot parcursul vieții la locul de muncă, inclusiv în alte state membre decât cel de reședință; solicită acestor entități să facă accesibilă învățarea la locul de muncă și în afara acestuia, inclusiv prin oportunități de studii plătite, pentru toți lucrătorii, în special pentru cei în situații defavorizate, dar mai ales pentru lucrătoarele din sectoarele în care femeile sunt structural slab reprezentate(39);

105.  reiterează importanța învățământului și a formării profesionale (VET), ca un tip relevant de educație nu doar pentru creșterea capacității de inserție profesională și facilitarea obținerii de calificări profesionale, ci și pentru generarea unor șanse egale pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei proveniți din grupurile vulnerabile din punct de vedere social și dezavantajate;

106.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure investiții adecvate în VET, să garanteze că acesta este mai relevant pentru cursanți, angajatori și societate într-o abordare educațională holistică și participativă, precum și să îl adapteze la nevoile de pe piața muncii, integrându-l în sistemul de învățământ printr-o abordare participativă, integrată și coordonată, și să garanteze standarde înalte de calificare și calitatea în acest sens; subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între VET și furnizorii de învățământ superior pentru a asigura tranziția reușită a absolvenților VET la programele de studii superioare;

107.  consideră că este important să se depună eforturi pentru facilitarea tranziției de la educația academică la cea profesională;

108.  subliniază necesitatea de a consolida practicile de orientare profesională și în carieră, atât în sistemul educațional, cât și în educația adulților, orientate spre cunoștințele și competențele necesare în ramurile și sectoarele de perspectivă din țară, care au o valoare adăugată mare și potențial de investiții;

109.  salută inițiativele adoptate de Comisie pentru a promova învățământul profesional și tehnic; recunoaște faptul că mobilitatea VET nu și-a atins încă potențialul; consideră că finanțarea suplimentară a instituțiilor VET ar putea contribui la sporirea mobilității VET, precum și la îmbunătățirea calității, a relevanței și a caracterului incluziv al învățământului profesional și tehnic;

110.  subliniază că este necesar să se analizeze posibilitatea mobilității intersectoriale nu numai în cadrul profesiei de cadru didactic VET, ci și în rândul școlilor în ansamblu;

111.  susține că principala răspundere pentru calitatea VET se situează la nivel național și regional; solicită Comisiei să promoveze învățământul profesional și să faciliteze schimbul de bune practici;

112.  invită statele membre să reinventeze VET, cu investiții adecvate și cu personal calificat, consolidând legătura cu piața forței de muncă, cu angajatorii, și sensibilizând publicul cu privire la VET, care constituie o cale valoroasă de educație și de carieră;

113.  invită Comisia și statele membre să crească atractivitatea și statutul VET, precum și mobilitatea în domeniu, promovând acest tip de învățământ ca pe o opțiune importantă pentru parcursul profesional individual, asigurându-se că tinerii și familiile lor au acces la informații și îndrumare cu privire la posibilitățile pe care le oferă VET, că se fac suficiente investiții în creșterea calității și relevanței VET, că acest tip de învățământ este accesibil și rezonabil ca preț pentru toată lumea și că se creează mai multe punți între învățământul universitar și VET, precum și promovându-se echilibrul de gen și nediscriminarea în programele VET;

114.  solicită stabilirea unor obiective specifice, precum implementarea unui sistem de transfer de credit pe deplin operațional și recunoașterea prin utilizarea SECEFP;

115.  invită Comisia și statele membre ca, în vederea reducerii numărului de persoane care renunță la educație sau formare și a numărului de NEET, să dezvolte și să compare cele mai bune experiențe de parteneriate între învățământ și formare profesională; recomandă ca acest lucru să se facă prin colaborarea dintre instituțiile școlare secundare și întreprinderi, inclusiv prin intermediul uceniciei, pentru a realiza, oferte educaționale de tip „a doua șansă”, o mai bună integrare între sisteme și adaptarea competențelor la cerințele efective;

116.  încurajează statele membre să instituie sisteme duale de educație și formare profesională de calitate, în coordonare cu operatorii economici locali și regionali, în urma unui schimb de bune practici și ținând seama de caracterul specific al fiecărui sistem educațional, pentru a depăși actualele și viitoarele neconcordanțe în materie de competențe;

117.  solicită statelor membre să realizeze o mai bună culegere a datelor cu ajutorul cărora se cartografiază traiectoriile profesionale ale cursanților VET, pentru a aborda mai bine perspectivele de ocupare a forței de muncă, pentru a evalua calitatea învățământului profesional și tehnic și pentru a informa cu privire la opțiunile de carieră ale studenților;

118.  reamintește faptul că este necesar un sprijin suplimentar pentru mobilitatea cursanților și a cadrelor didactice; invită, prin urmare, statele membre să includă susținerea mobilității în programele lor naționale pentru a ajuta o mare parte din tineri să beneficieze de o experiență în străinătate;

Cadrele didactice și formatorii

119.  consideră că formatorii și cadrele didactice joacă un rol cheie în performanța cursanților; subliniază, prin urmare, necesitatea de a investi și de a sprijini dezvoltarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice din toate sectoarele educaționale, precum și nevoia de a asigura locuri de muncă de calitate și de a crea servicii de orientare profesională pe tot parcursul vieții, care trebuie să fie o prioritate constantă în întreaga UE;

120.  subliniază că îmbunătățirea statutului cadrelor didactice, formatorilor, mentorilor și educatorilor și actualizarea competențelor acestora pentru a-și extinde aptitudinile ar fi o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare a Noii agende pentru competențe în Europa și că trebuie să se depună în continuare eforturi pentru a atrage tinerii să lucreze în sistemul de învățământ și pentru a motiva cadrele didactice să rămână în cadrul profesiei, inclusiv prin îmbunătățirea politicilor de păstrare; observă că acest lucru impune aprecierea și valorizarea cadrelor didactice, remunerație și condiții de lucru atractive, un acces mai bun la formare suplimentară în timpul de lucru, în special în materie de didactică digitală, precum și măsuri de protecție împotriva violenței și a hărțuirii și de prevenire a acestora în instituțiile de învățământ; solicită statelor membre să încurajeze promovarea egalității de gen în rândul cadrelor didactice; subliniază că îmbunătățirea practicilor inovatoare de predare și învățare și facilitarea mobilității și a schimbului de bune practici ar putea fi un pas în direcția îndeplinirii acestui obiectiv;

121.  reamintește că, în unele state membre, educația cadrelor didactice a fost afectată semnificativ de crizele economice și financiare; subliniază importanța investițiilor în cadrele didactice, formatori și educatori și a înzestrării acestora cu noi competențe și tehnici de predare conforme cu evoluțiile tehnologice și ale societății;

122.  solicită statelor membre să investească puternic în educația pe tot parcursul vieții a profesorilor, inclusiv prin experiențe practice în străinătate, și să asigure dezvoltarea profesională continuă a acestora, precum și să îi ajute să dobândească noi competențe, precum competențe în domeniul TIC, competențe antreprenoriale și competențe legate de educație incluzivă; subliniază, în acest sens, că ar trebui prevăzute zile de formare corespunzătoare plătite pentru perfecționarea competențelor tuturor cadrelor didactice;

123.  subliniază necesitatea de a dezvolta competențele cadrelor didactice din cadrul VET pentru a oferi competențe antreprenoriale cursanților, în strânsă colaborare cu IMM-urile; subliniază, în acest sens, promovarea practicilor flexibile de recrutare (de exemplu: cadre didactice cu experiență în cadrul industriei);

124.  recomandă statelor membre să ofere stimulente pentru recrutarea de candidați cu competențe de nivel înalt pentru meseria de profesor și să recompenseze cadrele didactice eficiente;

Aplicarea noii agende pentru competențe: provocări și recomandări

125.  invită, de asemenea, Comisia, să coopereze strâns cu Cedefop, în vederea unor mai bune estimări și anticipări ale necesităților viitoare în materie de competențe și a unei adaptări mai bune la locurile de muncă disponibile pe piața muncii;

126.  subliniază că este nevoie ca Noua agendă pentru competențe să fie elaborată, pusă în aplicare și monitorizată în continuare în colaborare cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și furnizorii de educație non-formală, serviciile de ocupare a forței de muncă și autoritățile locale; solicită Comisiei să faciliteze promovarea unui parteneriat mai amplu cu aceste părți interesate;

127.  solicită Comisiei și statelor membre ca, la punerea în aplicare a inițiativei, să pună un accent deosebit pe coordonarea diverselor organizații implicate direct sau indirect în dezvoltarea competențelor, cum ar fi ministerele, autoritățile locale, agențiile publice de ocupare a forței de muncă și alte agenții, instituțiile educaționale și de formare, organizațiile neguvernamentale etc.;

128.  invită Comisia și statele membre să continue să depună eforturi pentru ca VET să fie mai vizibil, să-și îmbunătățească calitatea și să-și mărească atractivitatea; invită Comisia să încurajeze statele membre să stabilească obiective suplimentare de stimulare a învățării la locul de muncă în programele VET;

129.  solicită o colaborare mai strânsă între furnizorii de învățământ profesional și tehnic (VET) și cei de învățământ superior, pentru a acoperi decalajul actual, spre a asigura tranziția cu succes a absolvenților VET la învățământul superior; recomandă, în acest sens, să se desprindă învățăminte din bunele practici puse în aplicare în diferitele state membre care au sisteme educaționale duale eficiente;

130.  solicită Comisiei și statelor membre să adopte o abordare coordonată și integrată în materie de politici sociale, educație și ocuparea forței de muncă, pentru a permite evoluția constantă adaptată a VET și pentru a le permite persoanelor din acest domeniu să aibă acces la ciclurile superioare de învățământ și de formare;

131.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți înțelegerea și caracterul comparabil al diferitelor calificări în toate statele membre; salută revizuirea propusă și continuarea elaborării Cadrului european al calificărilor (CEC) și solicită o colaborare consolidată între statele membre și toate părțile interesate; solicită o mai mare consecvență între instrumentele de calificare ale UE - și anume CEC, SECEFP și Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională;

132.  solicită statelor membre să pună în continuare accentul pe oferirea de oportunități cetățenilor lor de toate vârstele, pentru ca aceștia să își dezvolte aptitudinile și competențele digitale, facilitând, în același timp, transformarea digitală a economiei și a societății și remodelând modul de a învăța, de a munci și de a face afaceri al oamenilor, precum și implicațiile societale mai ample ale acestor schimbări; solicită, în acest sens, statelor membre să ia act de intenția Comisiei de a se concentra pe aspectele pozitive ale acestei transformări prin strategia UE în materie de competențe informatice; solicită o mai mare implicare a societății civile și a partenerilor sociali în Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital;

133.  este de acord cu Planul de cooperare sectorială în materie de competențe furnizat de Comisie în cadrul programului-pilot pentru șase sectoare și încurajează continuarea acestuia;

134.  solicită Comisiei și statelor membre să pună în continuare accentul pe competențele digitale, în special cu privire la transformarea digitală a economiei și remodelarea modului de a munci și de a face afaceri al oamenilor, și ia act de intenția Comisiei de a se concentra pe aspectele pozitive ale acestei transformări prin strategia UE în materie de competențe informatice;

135.  solicită statelor membre să introducă educația antreprenorială timpurie(40), inclusiv antreprenoriatul social, în cadrul programei școlare, în vederea dezvoltării unei mentalități antreprenoriale individuale în rândul cetățenilor, ca o competență-cheie, care să sprijine dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și capacitatea de inserție profesională;

136.  încurajează Comisia să elaboreze cadre de competențe echivalente pentru alte competențe-cheie, precum competența alfabetizării financiare, în mod similar ca pentru competențele digitale și antreprenoriale;

137.  consideră că, pentru ca inițiativa privind „parcursurile de actualizare a competențelor” propusă să aducă o reală schimbare, este important să se țină cont de învățămintele desprinse din punerea în aplicare a Garanției pentru tineret; consideră, în special, că ar trebui să se urmărească asigurarea punerii în aplicare mai rapide, o abordare integrată cu serviciile sociale conexe și promovarea unei mai bune cooperări cu partenerii sociali, cum ar fi sindicatele și patronatele, precum și cu alte părți interesate;

138.  consideră că dotarea cetățenilor cu un set minim de competențe este importantă, dar nu suficientă, deoarece este esențial să se asigure că fiecare persoană este încurajată să dobândească aptitudini și competențe avansate în vederea unei mai bune adaptări la viitor, în special în cazul grupurilor vulnerabile care sunt expuse riscului unor locuri de muncă precare;

139.  regretă lipsa de finanțare specifică pentru punerea în aplicare a propunerilor, care poate reprezenta un obstacol semnificativ în calea unor acțiuni care pot aduce o schimbare reală la nivel național, dar este de părere că statele membre ar trebui să fie încurajate să valorifice la maximum sursele existente de finanțare disponibile pentru a sprijini punerea în aplicare a agendei, în special Fondul social european; subliniază că sursele de finanțare propuse - respectiv FSE și Erasmus+ - sunt deja angajate la nivel național; solicită, prin urmare, Comisiei să încurajeze statele membre să investească mai mult în dezvoltarea competențelor și să promoveze eficientizarea cheltuielilor în acest domeniu, ca investiții importante în capitalul uman, care au nu doar un randament social, ci și economic;

140.  invită Comisia și statele membre să pună la dispoziție fonduri pentru a acoperi decalajul tehnologic și digital actual dintre instituțiile de învățământ și de formare profesională care sunt bine dotate cu echipament și cele care nu sunt și să sprijine actualizarea competențelor tehnologice ale cadrelor didactice și ale formatorilor, pentru a ține pasul cu lumea tot mai digitală de astăzi, ca parte din strategiile naționale de competențe digitale;

141.  recomandă cu fermitate combaterea decalajului digital și asigurarea, pentru toată lumea, de oportunități egale de acces la tehnologiile digitale, precum și la competențele, atitudinile și motivația necesare pentru participarea digitală;

142.  solicită Comisiei și statelor membre să lucreze, de asemenea, la chestiuni precum realizările insuficiente ale elevilor în anumite domenii de studiu, ratele scăzute de participare la învățare în rândul adulților, abandonul școlar timpuriu, incluziunea socială, angajamentul civic, disparitățile de gen și capacitatea de inserție profesională a absolvenților;

143.  invită statele membre să promoveze cooperarea și să consolideze sinergiile între furnizorii de educație formală, non-formală și informală, între regiuni și autoritățile locale, angajatori și societatea civilă, în consultare cu partenerii sociali, cu scopul de a atinge un grup mai larg de lucrători cu un nivel scăzut de competențe, pentru a lua mai bine în considerare nevoile specifice ale acestora;

144.  solicită facilitarea unei mai mari flexibilități a învățării, în ceea ce privește locația, punerea în aplicare și metodele de învățare care ar servi pentru a atrage o gamă variată de cursanți și pentru a îndeplini necesitățile acestora, sporind astfel oportunitățile de învățare pentru toți oamenii;

145.  salută propunerea de revizuire a cadrului privind competențele-cheie, care oferă un punct de referință valoros și oferă o înțelegere comună pentru dezvoltarea competențelor transversale și solicită consolidarea impactului acesteia la nivel național, inclusiv în programele școlare și în programele de formare a profesorilor; solicită Comisiei să asigure corelarea cadrului privind competențele-cheie cu recomandările Consiliului din 2012 privind validarea învățării non-formale și informale;

146.  salută revizuirea prevăzută a Cadrului european al calificărilor, care ar trebui să contribuie la îmbunătățirea clarității competențelor și a calificărilor existente în diferite state membre ale UE; subliniază că un astfel de instrument este esențial pentru dezvoltarea mobilității profesionale, îndeosebi în zonele de frontieră, și evidențiază necesitatea de a asigura o vizibilitate mai mare a aptitudinilor, a competențelor și a cunoștințelor dobândite prin învățare non-formală și informală;

147.  solicită statelor membre să aibă o abordare amplă în punerea în aplicare a parcursurilor de actualizare a competențelor, oferind oportunități variate, care să țină cont de necesitățile concrete de la nivel local, regional și sectorial (de exemplu, competențele interculturale, civice, ecologice, lingvistice, privind sănătatea sau familia) și care să depășească asigurarea competențelor de bază;

148.  solicită Comisiei să sprijine eforturile statelor membre prin activități de învățare reciprocă și prin schimbul de bune practici în materie de politică;

149.  salută și încurajează revizuirea Cadrului Europass, în special trecerea de la utilizarea Europass ca facilitate bazată pe documente la o platformă bazată pe servicii, și efortul de a face mai vizibil un alt tip de învățare și de competențe, în special pe cele dobândite în afara educației formale;

150.  consideră că revizuirea ar trebui să asigure că grupurile defavorizate, precum persoanele cu dizabilități, persoanele cu un nivel scăzut de competențe, persoanele vârstnice sau șomerii pe termen lung, pot beneficia de instrumente și consideră esențială asigurarea accesibilității acestora pentru persoanele cu dizabilități;

151.  consideră că disparitățile de gen în ceea ce privește dezvoltarea de competențe ar trebui să se reflecte mai bine în Noua agendă pentru competențe;

152.  salută inițiativa de introducere a unui sistem de monitorizare a absolvenților, pentru a oferi o abordare bazată mai mult pe probe și mai relevantă pentru crearea programelor de învățământ și a ofertelor de învățare; solicită un sistem similar pentru monitorizarea pe scară largă a absolvenților VET;

153.  solicită sprijin continuu și sporit pentru programul de mobilitate Erasmus+, care oferă și promovează oportunitățile de învățare și formare favorabile incluziunii pentru persoanele tinere, educatori, voluntari, ucenici, stagiari și tineri lucrători;

154.  solicită Comisiei să analizeze sistemele naționale de calificare și sugerează să se adopte măsuri în vederea adaptării acestora la evoluția necesităților asociate profesiilor nou-apărute; subliniază că este necesar ca statele membre să acorde sprijin profesiei didactice prin facilitarea accesului cadrelor didactice la informații privind tehnologiile de ultimă generație și reamintește, în acest scop, oportunitățile oferite de platforma eTwinning, creată de Comisie;

155.  invită Comisia să declare un An european pentru învățarea în rândul adulților, care va contribui la conștientizarea valorii educației în rândul adulților și a noțiunii de „îmbătrânire activă” în Europa și să ofere în cazul declarării, un interval de timp suficient pentru pregătirea acestuia la nivel european și național;

156.  invită Comisia să organizeze anual un „Forum al competențelor europene”, pentru a oferi autorităților relevante, instituțiilor educaționale, practicienilor, studenților, angajatorilor și angajaților posibilitatea de a face schimb de bune practici privind estimarea, dezvoltarea și validarea competențelor;

o
o   o

157.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
(2) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 29.
(3) JO C 484, 24.12.2016, p. 1.
(4) JO C 67, 20.2.2016, p. 1.
(5) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.
(6) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(7) JO C 191, 1.7.2011, p. 1.
(8) JO C 372, 20.12.2011, p. 1.
(9) JO C 290, 4.12.2007, p. 1.
(10) JO C 417, 15.12.2015, p. 36.
(11) JO C 64, 5.3.2013, p. 5.
(12) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2016)0338.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2016)0107.
(15) Texte adoptate, P8_TA(2016)0008.
(16) JO C 265, 11.8.2017, p. 48.
(17) Texte adoptate, P8_TA(2015)0292.
(18) Texte adoptate, P8_TA(2015)0321.
(19) https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/lsa/119628.pdf
(20) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6268-2017-INIT/ro/pdf
(21) Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.
(22) Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (ISBN: 978-92-79-26866-3); http://www.euricse.eu/wp-content/uploads/2015/03/social-economy-guide.pdf
(23) Texte adoptate, P8_TA(2015)0411.
(24) Comisia Europeană (2016), baza analitică a unei noi agende pentru competențe în Europa (SWD(2016)0195).
(25) Cedefop, urmează a fi publicat de CE, 2016.
(26) http://www.cedefop.europa.eu/en/events-and-projects/projects/assisting-eu-countries-skills-matching
(27) A se vedea SWD(2016)0195.
(28) Creșterea competitivității industriilor culturale și creative pentru creștere economică și locuri de muncă, 2015.
(29) Panorama societății 2016 – indicatorii sociali ai OCDE.
(30) Cedefop, Baza de date a sectoarelor STIM în creștere, martie 2014.
(31) Un sistem de învățământ dual îmbină într-un singur curs ucenicia într-o întreprindere cu educația vocațională într-o școală profesională.
(32) Monitorul educației și formării, 2016
(33) https://www.oecd.org/education/school/50293148.pdf
(34) Eurofound (2015), Îngrijirea copiilor preșcolari: condițiile de muncă, formarea și calitatea serviciilor – Analiză sistematică.
(35) A se vedea texte adoptate, P8_TA(2016)0338.
(36) Trecerea la rezultatele învățării – Politicile și practicile în țările Europei – Cedefop.
(37) Bazat pe avizul Comitetului consultativ pentru formare profesională intitulat A Shared Vision for Quality and Effective Apprenticeships and Work-based Learning („O viziune comună pentru o învățare la locul de muncă și stagii de ucenicie de calitate și eficace”), adoptat la 2 decembrie 2016.
(38) Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016.
(39) A se vedea texte adoptate, P8_TA(2016)0338.
(40) Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2016. Entrepreneurship Education at School in Europe (Spiritul antreprenorial în învățământul european). Raportul Eurydice.

Notă juridică