Index 
Texte adoptate
Miercuri, 25 octombrie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: cerințele de supraveghere și de guvernanță a produselor, aplicabile societăților de asigurare și distribuitorilor de asigurări
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: cerințele de informare și normele de conduită profesională aplicabile distribuției de produse de investiții bazate pe asigurări
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: standardele tehnice de reglementare referitoare la dispozițiile în materie de compensare indirectă (de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014)
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: standardele tehnice de reglementare referitoare la dispozițiile în materie de compensare indirectă (de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 149/2013)
 Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 - toate secțiunile
 Descărcarea de gestiune 2015: Bugetul general al UE - Consiliul și Consiliul European
 Protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni ***I
 Instituirea sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale UE ***I
 Modificarea Codului frontierelor Schengen în ceea ce privește utilizarea sistemului de intrare/ieșire ***I
 Aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: cerințele de supraveghere și de guvernanță a produselor, aplicabile societăților de asigurare și distribuitorilor de asigurări
PDF 240kWORD 42k
Decizia Parlamentului European privind Regulamentul delegat al Comisiei din 21 septembrie 2017 de completare a Directivei (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de supraveghere și de guvernanță a produselor, aplicabile societăților de asigurare și distribuitorilor de asigurări (C(2017)06218 – 2017/2854(DEA))
P8_TA(2017)0404B8-0572/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2017)06218),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare adresată președintelui Conferinței președinților de comisie la 16 octombrie 2017,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări(1), în special articolul 25 alineatul (2) și articolul 39 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 24 octombrie 2017,

A.  întrucât regulamentul delegat ar trebui să se aplice de la 23 februarie 2018, data de intrare în vigoare a Directivei (UE) 2016/97, iar utilizarea întregii perioade de control de trei luni de care dispune Parlamentul nu ar permite acestui sector suficient timp pentru a pune în aplicare modificările organizatorice și tehnice necesare;

B.  întrucât o rapidă publicare a regulamentului delegat în Jurnalul Oficial ar permite punerea în aplicare la timp a dispozițiilor aplicabile supravegherii și guvernanței produselor, precum și securitatea lor juridică;

C.  întrucât Parlamentul consideră că termenul de transpunere a Directivei (UE) 2016/97 ar trebui să rămână 23 februarie 2018, dar solicită Comisiei să adopte o propunere legislativă prin care data intrării în vigoare să se stabilească la 1 octombrie 2018,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 26, 2.2.2016, p. 19.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: cerințele de informare și normele de conduită profesională aplicabile distribuției de produse de investiții bazate pe asigurări
PDF 242kWORD 47k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 21 septembrie 2017 de completare a Directivei (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de informare și normele de conduită profesională aplicabile distribuției de produse de investiții bazate pe asigurări (C(2017)06229 – (2017/2855(DEA))
P8_TA(2017)0405B8-0575/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2017)06229),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare adresată președintelui Conferinței președinților de comisie la 16 octombrie 2017,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări(1), în special articolul 28 alineatul (4), articolul 29 alineatul (4), articolul 30 alineatul (6) și articolul 39 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 24 octombrie 2017,

A.  întrucât regulamentul delegat ar trebui să se aplice de la 23 februarie 2018, data de intrare în vigoare a Directivei (UE) 2016/97, iar utilizarea întregii perioade de control de trei luni de care dispune Parlamentul nu ar permite acestui sector suficient timp pentru a pune în aplicare modificările organizatorice și tehnice necesare;

B.  întrucât o rapidă publicare a regulamentului delegat în Jurnalul Oficial ar permite punerea în aplicare la timp a dispozițiilor aplicabile produselor de investiții bazate pe asigurări, precum și securitatea lor juridică;

C.  întrucât Parlamentul consideră că termenul de transpunere a Directivei (UE) 2016/97 ar trebui să rămână 23 februarie 2018, dar solicită Comisiei să adopte o propunere legislativă prin care data intrării în vigoare să se stabilească la 1 octombrie 2018,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 26, 2.2.2016, p. 19.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: standardele tehnice de reglementare referitoare la dispozițiile în materie de compensare indirectă (de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014)
PDF 246kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 22 septembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la dispozițiile în materie de compensare indirectă (C(2017)06268 – (2017/2860(DEA))
P8_TA(2017)0406B8-0574/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2017)06268),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 28 septembrie 2017 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 16 octombrie 2017,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012(1), în special articolul 30 alineatul (2),

–  având în vedere articolul 13 și articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(2),

–  având în vedere proiectul de standarde tehnice de reglementare referitoare la „acordurile de compensare indirectă în temeiul EMIR și MiFIR”, prezentat de ESMA la 26 mai 2016 în temeiul articolului 30 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 24 octombrie 2017,

A.  întrucât Comisia nu a aprobat proiectul de standard tehnic de reglementare (STR) decât după 16 luni de la primirea lui de la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), la 26 mai 2016; întrucât, pe parcursul acestei perioade, Comisia nu a consultat oficial ESMA privind modificările sale la acest proiect de STR și nu a informat colegiuitorii sau industria cu privire la motivele pentru care aprobarea a fost întârziată dincolo de cele trei luni prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1095/2010; întrucât este inacceptabil faptul că Comisia a depășit termenul limită pentru adoptarea proiectului de RTS cu mai mult de un an fără a informa colegiuitorii;

B.  întrucât Parlamentul consideră că, având în vedere modificările aduse de Comisie, STR adoptat nu corespunde proiectului de STR prezentat de ESMA și consideră că dispune de trei luni pentru a formula obiecții la proiectul de STR („perioada de control”); întrucât termenul de control de trei luni este confirmat de Comisie în scrisoarea sa din 28 septembrie 2017;

C.  întrucât regulamentul delegat ar trebui să se aplice de la 3 ianuarie 2018, data intrării în vigoare a Directivei 2014/65/UE („MiFID II“) și a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 („MiFIR“), iar utilizarea întregii perioade de control de trei luni de care dispune Parlamentul nu ar acorda industriei suficient timp pentru a pune în aplicare modificările;

D.  întrucât o publicare rapidă a regulamentului delegat în Jurnalul Oficial ar permite punerea în aplicare la timp a dispozițiilor aplicabile acordurilor de compensare indirectă, precum și securitatea lor juridică,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 84.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: standardele tehnice de reglementare referitoare la dispozițiile în materie de compensare indirectă (de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 149/2013)
PDF 248kWORD 48k
Decizia Parlamentului European de a nu formula de obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 22 septembrie 2017 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 149/2013 al Comisiei în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la dispozițiile în materie de compensare indirectă (C(2017)06270 – (2017/2859(DEA))
P8_TA(2017)0407B8-0573/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2017)06270),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 28 septembrie 2017 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 16 octombrie 2017,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 4 alineatul (4),

–  având în vedere articolul 13 și articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(2),

–  având în vedere proiectul de standarde tehnice de reglementare referitoare la „acordurile de compensare indirectă în temeiul EMIR și MiFIR”, prezentat de ESMA la 26 mai 2016 în temeiul articolului 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 24 octombrie 2017,

A.  întrucât Comisia nu a aprobat proiectul de standard tehnic de reglementare (STR) decât după 16 luni de la primirea lui de la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), la 26 mai 2016; întrucât, pe parcursul acestei perioade, Comisia nu a consultat oficial ESMA privind modificările sale la acest proiect de STR și nu a informat colegiuitorii sau industria cu privire la motivele pentru care aprobarea a fost întârziată dincolo de cele trei luni prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1095/2010; întrucât este inacceptabil faptul că Comisia a depășit termenul limită pentru adoptarea proiectului de RTS cu mai mult de un an fără a informa colegiuitorii;

B.  întrucât Parlamentul consideră că, având în vedere modificările aduse de Comisie, STR adoptat nu corespunde proiectului de STR prezentat de ESMA și consideră că dispune de trei luni pentru a formula obiecții la proiectul de STR („perioada de control”); întrucât termenul de control de trei luni este confirmat de Comisie în scrisoarea sa din 28 septembrie 2017;

C.  întrucât regulamentul delegat ar trebui să se aplice de la 3 ianuarie 2018, data intrării în vigoare a Directivei 2014/65/UE („MiFID II“) și a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 („MiFIR“), iar utilizarea întregii perioade de control de trei luni de care dispune Parlamentul nu ar acorda industriei suficient timp pentru a pune în aplicare modificările;

D.  întrucât o publicare rapidă a regulamentului delegat în Jurnalul Oficial ar permite punerea în aplicare la timp a dispozițiilor aplicabile acordurilor de compensare indirectă, precum și securitatea lor juridică,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 - toate secțiunile
PDF 435kWORD 73k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2017 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (11815/2017 – C8-0313/2017 – 2017/2044(BUD))
P8_TA(2017)0408A8-0299/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4) (AII din 2 decembrie 2013),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2017 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2018(6),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018, adoptat de Comisie la 29 iunie 2017 (COM(2017)0400),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2017 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2017 (11815/2017 – C8-0313/2017),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2017 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018(7),

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0299/2017),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  subliniază că bugetul pe 2018 în lectura Parlamentului reflectă pe deplin prioritățile politice adoptate de o majoritate covârșitoare în rezoluțiile sale sus-menționate, și anume în Rezoluția din 15 martie 2017 și în Rezoluția din 5 iulie 2017; reamintește că creșterea economică durabilă, crearea de locuri de muncă, în special ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, securitatea și schimbările climatice se află în centrul acestor priorități;

2.  evidențiază faptul că Uniunea se confruntă în continuare cu numeroase provocări și își exprimă convingerea că, în paralel cu menținerea disciplinei bugetare, trebuie să fie mobilizate resursele financiare necesare de la bugetul Uniunii, pentru a răspunde priorităților politice și a-i permite Uniunii să ofere soluții concrete și să răspundă în mod eficace la aceste provocări; subliniază că cheltuielile Uniunii ar trebui să se bazeze pe principiul valorii adăugate europene și să respecte principiul subsidiarității;

3.  își reafirmă angajamentul față de finanțarea politicilor Uniunii care promovează ocuparea forței de muncă și creșterea economică în toate regiunile sale prin intermediul investițiilor în cercetare, educație, infrastructură, IMM-uri și ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor; consideră că, având în vedere reducerile propuse de Consiliu la subrubrica 1a, este dificil de înțeles cum ar putea Uniunea să realizeze progrese în aceste domenii; decide, în schimb, să consolideze și mai mult programele de cercetare și inovare care au o rată de execuție foarte ridicată și care, din cauza numărului prea mare de cereri de finanțare, se confruntă cu o rată de succes deosebit de scăzută a solicitărilor de finanțare;

4.  menține angajamentul față de responsabilitățile pe care Parlamentul și le-a asumat în cursul negocierilor privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și anume de a reduce la minimum impactul reducerilor legate de FEIS asupra programului Orizont 2020 și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în cadrul procedurii bugetare anuale; propune, prin urmare, să se compenseze aceste reduceri prin restabilirea profilului anual inițial al celor două programe, pentru a le permite să își îndeplinească integral obiectivele convenite în cursul procesului de adoptare a legislației relevante;

5.  își exprimă sprijinul politic pentru instituirea unui Corp european de solidaritate (CES) și salută propunerea legislativă prezentată în acest sens de către Comisie; consideră totuși că, în așteptarea unei decizii privind finanțarea CES și a adoptării regulamentului aferent prin intermediul procedurii legislative ordinare, în bugetul pe 2018 nu ar trebui înscrise dispoziții financiare în acest scop; insistă, prin urmare, asupra faptului că creditele și redistribuirile relevante introduse de Comisie în proiectul de buget 2018 (PB) ar trebui, pentru moment, anulate, deoarece decizia privind bugetul pe 2018 nu ar trebui să aducă atingere sub nicio formă rezultatului negocierilor legislative; își menține în totalitate angajamentul asumat referitor la integrarea deciziei privind finanțarea CES în bugetul exercițiului următor, prin adoptarea neîntârziată a unui buget rectificativ, în cazul în care negocierile privind regulamentul relevant nu sunt încheiate până la sfârșitul procedurii bugetare 2018;

6.  este preocupat de faptul că șomajul în rândul tinerilor se menține la niveluri fără precedent și este convins că, pentru a nu pune în pericol viitorul unei întregi generații de tineri europeni, sunt necesare acțiuni suplimentare; decide, prin urmare, să consolideze Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) peste nivelul propus de Comisie pentru 2018; subliniază că o astfel de consolidare ar trebui considerată ca suplimentară față de nivelul total al creditelor alocate, care a fost aprobat din punct de vedere politic pentru YEI în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, și nu ca o simplă alocare anticipată a creditelor în bugetul pe 2018;

7.  reamintește faptul că politica de coeziune joacă un rol primordial în realizarea convergenței economice și sociale în Uniune și, prin urmare, în asigurarea dezvoltării și a creșterii economice; subliniază că, în 2018, programele politicii de coeziune ar trebui să recupereze întârzierile și să atingă viteza de croazieră; subliniază angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru aceste programe, care reprezintă una dintre politicile fundamentale ale Uniunii; este totuși preocupat de întârzierile inacceptabile legate de implementarea programelor operaționale la nivel național; invită statele membre să asigure încheierea procesului de desemnare a autorităților de management, de audit și de certificare, precum și accelerarea implementării; solicită, de asemenea, Comisiei să simplifice și mai mult procedurile aferente;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la instabilitatea și incertitudinea aflate în creștere atât în interiorul, cât și în afara Uniunii; insistă asupra necesității de reînnoire a accentului pus pe nevoia de a reechilibra abordarea Uniunii cu privire la coeziune, integrare, pace, drepturile omului și dezvoltarea sustenabilă; solicită Comisiei și statelor membre să își unească și să-și sporească eforturile de menținere a păcii și prevenire a conflictelor și în viitor; reamintește că la nivel mondial Acordul din Vinerea Mare a constituit o sursă de inspirație, dar recunoaște în același timp provocările fără precedent și presiunile apărute în urma referendumului din Regatul Unit din 2016; invită Comisia și statele membre să își consolideze sprijinul pentru reconciliere pentru a asigura pacea și stabilitatea în Irlanda.

9.  consideră că, deși în momentul de față pare să se fi depășit vârful crizei migrației și a refugiaților, Uniunea trebuie să fie pregătită să răspundă în cazul unor viitoare evenimente neprevăzute în acest context și să urmărească o abordare mai proactivă în domeniul migrației; îndeamnă, prin urmare, Comisia să verifice în permanență dacă nivelul alocărilor de la rubrica 3 este adecvat și să utilizeze pe deplin toate instrumentele disponibile în actualul CFM pentru a răspunde în timp util la orice eveniment neprevăzut care ar putea necesita o finanțare suplimentară; reamintește că, deși Uniunea a reușit să instituie anumite mecanisme pentru a face față acestei situații, până în prezent în 2017 peste o sută de mii de refugiați și de migranți au mai sosit în Europa pe mare, potrivit UNHCR; decide, prin urmare, să consolideze într-un mod limitat, Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă, precum și agențiile cu responsabilități în materie de azil, cum ar fi Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), care trebuie să dispună de resurse financiare și umane adecvate; constată, încă o dată, că plafonul de la rubrica 3 nu este nici pe departe suficient pentru a putea asigura fonduri adecvate pentru dimensiunea internă a crizei migrației și refugiaților sau alte programe prioritare, cum ar fi cele din domeniul culturii și al cetățeniei;

10.  subliniază faptul că fondurile disponibile în cadrul rubricii 3 au fost în mare parte mobilizate în ultimii ani pentru a răspunde crizei refugiaților și a migrației și că aceste acțiuni ar trebui să continue atât timp cât este necesar; observă, cu toate acestea, că finanțarea furnizată până în prezent este insuficientă; din acest motiv, decide să consolideze agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne care, din cauza creșterii volumului de muncă și a numărului de sarcini suplimentare, s-au confruntat în ultimii ani cu lipsa personalului și a finanțării;

11.  subliniază că, având în vedere recentele preocupări legate de securitate apărute pe întreg teritoriul Uniunii, finanțarea de la rubrica 3 ar trebui, de asemenea, să acorde atenție măsurilor care vor duce la creșterea nivelului de securitate a cetățenilor Uniunii;

12.  reiterează faptul că o parte esențială a soluției la criza migrației și a refugiaților, precum și la preocupările legate de securitate ale cetățenilor Uniunii rezidă în abordarea cauzelor profunde ale migrației și în alocarea unor mijloace financiare suficiente pentru instrumentele de acțiune externă ce vizează abordarea unor aspecte cum ar fi sărăcia, lipsa locurilor de muncă, educația și oportunitățile economice, instabilitatea, conflictele și schimbările climatice, care reprezintă una dintre cauzele subiacente ale fluxurilor migratorii crescânde; este de părere că Uniunea ar trebui să utilizeze optim mijloacele financiare de la rubrica 4, care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a aborda și toate provocările externe, având în vedere faptul că resursele sunt în mod evident insuficiente și ar trebui majorate într-un mod mai organic;

13.  regretă că Parlamentul nu a fost informat în mod suficient, pe parcursul procesului de elaborare a poziției sale, cu privire la impactul bugetar al unei eventuale decizii politice de prelungire a Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT); își reiterează poziția de principiu, conform căreia nu trebuie finanțate inițiative noi în detrimentul proiectelor externe existente ale UE; solicită, prin urmare, Comisiei ca, în cazul în care se decide prelungirea IRT, să propună finanțarea acestuia prin noi mijloace și să implice mai multe ONG-uri locale în punerea sa în aplicare; constată că plafonul de la rubrica 4 nu este nici pe departe suficient pentru a se putea asigura o reacție durabilă și eficace la provocările externe actuale, inclusiv la cele privind migrația și refugiații;

14.  reamintește că bugetul Uniunii trebuie să sprijine atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și propriile obiective climatice pe termen lung ale Uniunii, atingând obiectivul de a aloca 20 % din buget acțiunilor pentru combaterea schimbărilor climatice în cadrul CFM 2014-2020; regretă faptul că Comisia nu a prezentat propuneri concrete și realiste pentru a realiza aceste obiective; prin urmare, propune majorarea peste nivelul din PB a creditelor destinate acțiunilor legate de schimbările climatice; observă, cu toate acestea, că majorările respective nu sunt suficiente și solicită Comisiei să prezinte toate propunerile necesare pentru a atinge obiectivele în viitoarele proiecte de buget; constată, în acest context, că 8,2 % din totalul creditelor de angajament propuse în PB sunt legate de protecția biodiversității; subliniază că o creștere anuală de 0,1 % contrastează cu declinul îngrijorător și accelerat al speciilor și habitatelor;

15.  apreciază faptul că noua abordare privind „bugetul axat pe rezultate” a fost, pentru prima oară, integrată de către Comisie în procedura sa internă de întocmire a bugetului, pentru a putea reexamina cheltuielile pe baza experienței acumulate în trecut și a identifica posibilități de ajustare;

16.  reinstituie reducerile propuse de Consiliu în privința PB; pune la îndoială fiabilitatea raționamentului aflat la baza reducerilor propuse, de exemplu a reducerilor aplicate programului Orizont 2020 și MIE, două programe afectate deja de redistribuirile către FEIS, precum și a reducerilor aplicate politicilor externe; contestă, în orice caz, intenția declarată a Consiliului de a viza linii bugetare cu o rată de execuție sau capacitate de absorbție scăzută, întrucât această intenție nu se justifică în lumina cifrelor privind punerea efectivă în aplicare și ignoră diferitele moduri de punere în aplicare ale anumitor programe;

17.  concluzionează că, pentru a asigura finanțarea adecvată a tuturor nevoilor urgente și pentru a ține seama de marjele extrem de limitate ale CFM în 2018, toate mecanismele de flexibilitate disponibile în cadrul Regulamentului privind CFM vor trebui să fie mobilizate; se așteaptă ca Consiliul să împărtășească această abordare și să se ajungă ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce ar permite Uniunii să se ridice la nivelul așteptărilor și să facă față provocărilor viitoare; subliniază că abaterea în fiecare exercițiu bugetar de la programarea inițială realizată în contextul CFM actual pledează în favoarea unei ajustări ascendente a plafoanelor din CFM de după 2020;

18.  stabilește nivelul global al creditelor pentru 2018 la 162 597 930 901 EUR în credite de angajament și la 146 712 004 932 EUR în credite de plată;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

19.  respinge reducerea nejustificată de 750 de milioane EUR impusă de Consiliu la subrubrica 1a, care reprezintă aproape două treimi din totalul reducerilor aplicate de Consiliu în ceea ce privește angajamentele în cadrul rubricilor CFM; remarcă faptul că astfel de reduceri contrazic prioritățile politice declarate ale Consiliului;

20.  insistă că, pentru o creștere economică sustenabilă și crearea de locuri de muncă în Uniune, este esențial să se promoveze investițiile în cercetare, inovare, educație, infrastructură și MIMM-uri; avertizează că aceste reduceri propuse de Consiliu ar pune în pericol programele cu o valoare adăugată europeană reală și un impact direct asupra creării de locuri de muncă și a creșterii, cum ar fi Orizont 2020 și MIE; subliniază, în special, faptul că asigurarea finanțării suficiente a programului Orizont 2020 este esențială pentru a permite dezvoltarea cercetării și a inovării, asumarea unui rol de lider în digitalizare și sprijinirea IMM-urilor în Europa; reamintește că acest program a demonstrat o puternică valoare adăugată europeană, în condițiile în care 83 % dintre proiectele finanțate prin programul Orizont 2020 nu ar fi continuat fără sprijinul acordat de Uniune; reiterează importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T și pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor; în consecință, decide să anuleze toate reducerile aplicate de Consiliu și, în plus, să restabilească profilul inițial al liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 și MIE, care au fost reduse pentru dotarea Fondului de garantare al FEIS;

21.  subliniază, în plus, necesitatea de a consolida atât componentele dedicate educației și formării, cât și componenta pentru tineret a programului Erasmus+, ca parte a investițiilor strategice în tineretul european;

22.  subliniază că asigurarea unui sprijin financiar suficient de solid pentru microîntreprinderi, antreprenori și IMM-uri ar trebui să fie prioritatea fundamentală a Uniunii, deoarece acestea reprezintă principala sursă de locuri de muncă în Europa; subliniază că asigurarea unui acces corespunzător la finanțare este esențială pentru a menține competitivitatea IMM-urilor și pentru a le ajuta să facă față provocărilor legate de accesul la piața internă, precum și la piața mondială;

23.  decide, prin urmare, să consolideze peste limitele stabilite de PB și peste nivelurile de finanțare stabilite în profilurile programelor înainte de reducerile aplicate în favoarea FEIS și a CES acele programe care sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă și care reflectă prioritățile convenite ale Uniunii, mai precis Erasmus+, Orizont 2020 (Marie Curie, Consiliul European pentru Cercetare, Instrumentul pentru IMM-uri), COSME și EaSI (Progress și Eures); solicită Comisiei să asigure o finanțare suficientă pentru liniile bugetare aferente WIFI4EU și să își respecte angajamentul privind investițiile între 2017 și 2020;

24.  salută includerea liniei bugetare „Evenimente anuale speciale” în bugetul 2018, care va permite dezvoltarea unui sentiment de apartenență la Europa în rândul cetățenilor; observă că evenimentele anuale speciale trebuie să aducă în mod clar o valoare adăugată cetățenilor europeni în toate statele membre;

25.  subliniază că este important să se stimuleze cooperarea în cercetarea din domeniul apărării în Europa pentru eliminarea deficitelor de capacități esențiale, într-un moment în care evoluțiile și incertitudinile internaționale impun tot mai mult Europei să își intensifice eforturile în domeniul apărării; sprijină majorarea alocării pentru acțiunea pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării; solicită crearea unui program de cercetare în domeniul apărării cu un buget dedicat în următorul cadru financiar multianual, dar își reiterează poziția de lungă durată că noile inițiative trebuie finanțate prin credite noi și nu în detrimentul programelor existente ale Uniunii; subliniază, în plus, necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea și inovarea în cadrul industriei europene de apărare;

26.  este de opinie că ar trebui să se aloce mai multe resurse în cadrul bugetului pe 2018 pentru a efectua o analiză cuprinzătoare și obiectivă a riscurilor pe care le prezintă țările terțe din punctul de vedere al deficiențelor lor strategice în ceea ce privește combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului, pe baza criteriilor definite la articolul 9 din Directiva (UE) 2015/849(8), și pentru a întocmi o listă a jurisdicțiilor „cu risc ridicat”;

27.  invită Comisia să asigure un nivel adecvat al creditelor, care să permită Laboratorului de referință al Uniunii Europene să găsească alternative la experimentele pe animale (EURLECVAM) pentru a-și îndeplini efectiv sarcinile enumerate în anexa VII la Directiva 2010/63/UE(9), în special în ceea ce privește coordonarea și promovarea dezvoltării și utilizării de alternative la experimentele pe animale, inclusiv în domeniul cercetării fundamentale și aplicate și în cel al testării în scopul reglementării;

28.  prin urmare, decide să majoreze nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a peste nivelul din PB cu 143,9 milioane EUR (fără a include creditele alocate pentru a compensa reducerile aplicate în vederea finanțării FEIS și a CES, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare), această sumă urmând să fie finanțată din marja disponibilă, precum și printr-o nouă mobilizare a marjei globale pentru angajamente;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

29.  dezaprobă reducerile propuse de Consiliu la subrubrica 1b, în valoare de 240 de milioane EUR în credite de plată, care sunt aplicate inclusiv liniilor de sprijin, și decide să le anuleze, până la prezentarea previziunilor actualizate de către Comisie;

30.  constată cu îngrijorare crescândă faptul că întârzierile inacceptabile în punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene au subminat eficacitatea acestora, punând presiuni asupra autorităților de management și a beneficiarilor; evidențiază încă o dată riscurile pe care le implică întârzierile actuale în ceea ce privește acumularea de facturi neplătite în a doua jumătate a actualului CFM și la începutul următoarei perioade de programare financiară; își reiterează cu fermitate apelul său către statele membre, îndemnându-le să se consulte cu Comisia și să îi solicite acesteia să le ofere asistență în abordarea întârzierilor în desemnarea autorităților de management, de certificare și de audit; își exprimă, în plus, îngrijorarea cu privire la tendința de subevaluare și la lipsa de precizie a estimărilor statelor membre;

31.  reamintește că ratele șomajului în rândul tinerilor rămân inacceptabil de ridicate în Uniunea Europeană; subliniază că, pentru a soluționa această problemă, este important să se asigure o finanțare adecvată a sistemelor aferente Garanției pentru tineret prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) și al FSE; salută acordul cu privire la necesitatea de a furniza noi surse de finanțare pentru YEI și la includerea unor credite corespunzătoare în PB 2018; consideră, cu toate acestea, că, având în vedere provocările și riscurile pe care le presupune șomajul în rândul tinerilor, YEI ar trebui să beneficieze de o majorare a creditelor alocate și, prin urmare, hotărăște să majoreze nivelul creditelor de angajament alocate YEI până la 600 de milioane EUR în 2018; în plus, consideră că acțiunile de formare profesională destinate tinerilor, în special uceniciile, ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune;

32.  salută noul pachet financiar de 142,8 milioane EUR care a fost creat pentru a facilita punerea în aplicare a Programului de sprijin pentru reforme structurale în perioada 2017-2020;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

33.  reamintește că propunerea Comisiei de majorare a creditelor pentru finanțarea nevoilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA) este motivată, în mare măsură, de reducerea considerabilă a nivelului veniturilor alocate preconizate a fi disponibile în 2018; ia act de reducerile în valoare de 275 de milioane EUR propuse de Consiliu, dar consideră că scrisoarea rectificativă a Comisiei ar trebui să reprezinte în continuare fundamentul oricărei revizuiri fiabile a creditelor destinate FEGA și decide, prin urmare, să reinstituie nivelurile de finanțare prevăzute în PB până la examinarea respectivei scrisori rectificative în cadrul procedurii de conciliere;

34.  subliniază faptul că programele de stocare s-au dovedit eficace în perioadele de criză și că o reducere a resurselor financiare alocate în cadrul procesului de planificare s-ar dovedi contraproductivă;

35.  subliniază faptul că o parte a soluției de abordare a șomajului în rândul tinerilor constă în sprijinirea corespunzătoare a tinerilor din zonele rurale; propune, prin urmare, o majorare cu 50 de milioane EUR peste nivelul din PB pentru plățile efectuate în beneficiul tinerilor fermieri; subliniază necesitatea de a înlesni accesul tinerilor la meseriile din sectorul pescuitului cu ajutorul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al altor mijloace de finanțare ale Uniunii;

36.  decide, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu angajamentele sale internaționale în materie de combatere a schimbărilor climatice, să propună o majorare cu 21,2 milioane EUR peste nivelul din PB a creditelor destinate acțiunilor legate de climă; reiterează faptul că Curtea de Conturi Europeană (CCE) și ECOFIN au constatat că bugetul Uniunii nu este în conformitate cu obiectivele sale în materie de climă;

37.  reamintește că banii contribuabililor nu ar trebui folosiți pentru a sprijini reproducerea sau creșterea taurilor destinați luptelor; consideră că reproducerea sau creșterea animalelor în acest scop nu ar trebui să fie eligibilă pentru plățile de bază și solicită Comisiei să prezinte o propunere în vederea modificării legislației actuale în această privință;

38.  majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 78,1 milioane EUR, lăsând astfel o marjă de 619,7 milioane EUR sub plafonul pentru creditele de angajament de la rubrica 2, după deducerea creditelor alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare;

39.  subliniază cu regret faptul că dezastrele îi afectează în general pe cei care dispun de mai puține mijloace pentru a se proteja, fie că este vorba de persoane sau de state; consideră că reacția la dezastrele naturale sau provocate de om ar trebui să fie cât mai rapidă cu putință, astfel încât daunele să fie minime și oamenii și bunurile să poată fi salvate; atrage atenția asupra necesității unei creșteri suplimentare a fondurilor, în special în liniile bugetare legate de Prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre în interiorul Uniunii, ținând seama, în special, de incendiile din Spania și Portugalia (având ca rezultat pierderea tragică de vieți omenești), care au un impact dramatic și substanțial asupra cetățenilor;

40.  atrage atenția asupra factorilor care amenință numeroase ecosisteme forestiere, cum ar fi, printre altele, răspândirea speciilor alogene invazive, organismele dăunătoare (precum nematodul de pin și altele) și incendiile forestiere; consideră că ar trebui canalizate resurse financiare suficiente prin programele și măsurile de sprijin comunitar, pentru a se evalua situația ecologică și fitosanitară a pădurilor și pentru a sprijini măsurile de reabilitare a acestora, inclusiv reîmpădurirea; observă că aceste resurse sunt deosebit de importante și reprezintă o urgență pentru unele state membre, ca de pildă Portugalia și Spania, în urma incendiilor succesive care le-au afectat recent teritoriul național;

Rubrica 3 - Securitate și cetățenie

41.  subliniază că, pentru Parlament, abordarea aspectelor legate de migrație și de securitate trebuie să rămână priorități de prim rang ale Uniunii și își reiterează convingerea că plafonul de la rubrica 3 s-a dovedit a nu fi nici pe departe suficient pentru a putea asigura un nivel adecvat de finanțare a dimensiunii interne a acestor provocări;

42.  ia act de faptul că, deși numărul de migranți care au pătruns pe teritoriul Uniunii pe rutele din centrul și estul Mării Mediterane a scăzut în primele nouă luni ale anului 2017, presiunea asupra rutei vest-mediteraneene persistă; observă că peste o sută de mii de migranți și refugiați au intrat în Europa pe mare în primele nouă luni ale anului 2017, peste 75 % sosind în Italia, iar restul fiind împărțiți între Grecia, Cipru și Spania; consideră că este necesară o finanțare majorată pentru a acoperi pe deplin nevoile Uniunii în domeniul migrației, în special prin Fondul pentru azil, migrație și integrare cu scopul de a sprijini statele membre să îmbunătățească măsurile și practicile de integrare a persoanelor care au nevoie de protecție internațională, în special a minorilor neînsoțiți, și, dacă este necesar, să efectueze operațiuni de returnare a celor care nu au dreptul la protecție, respectând pe deplin principiul nereturnării; în acest context insistă, de asemenea, asupra faptului că EASO trebuie să fie dotată cu resurse financiare și umane adecvate pentru a permite agenției să își îndeplinească sarcinile ce i-au fost atribuite;

43.  se pronunță în favoarea creării unei linii bugetare noi destinate unui fond european pentru căutare și salvare, cu scopul de a sprijini statele membre să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul dreptului maritim internațional; solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă privind înființarea unui astfel de fond european pentru căutare și salvare;

44.  este convins că, pentru a aborda în mod eficace problemele de securitate cu care se confruntă cetățenii Uniunii, bugetul Fondului pentru securitate internă trebuie să fie suplimentat pentru a asigura faptul că statele membre sunt mai bine pregătite în lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate transfrontaliere, a radicalizării și a criminalității informatice; subliniază, în special, că trebuie prevăzute resurse suficiente pentru consolidarea infrastructurilor de securitate și promovarea schimbului de informații între agențiile de aplicare a legii și autoritățile naționale, inclusiv prin îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații, garantând, în același timp, respectarea drepturilor și libertăților individuale;

45.  subliniază rolul esențial jucat de agențiile Uniunii din domeniul justiției și al afacerilor interne în abordarea problemelor stringente ale cetățenilor Uniunii; decide, prin urmare, să majoreze creditele bugetare și efectivul de personal al Europol, inclusiv să creeze 7 posturi pentru noua unitate operațională denumită Unitatea operațională a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) pentru copiii dispăruți, precum și să consolideze Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii Europene (Eurojust), EASO și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL); reamintește contribuția acestor agenții la consolidarea cooperării dintre statele membre în domeniu;

46.  solicită Comisiei ca, în funcție de progresele efective realizate în cadrul negocierilor interinstituționale în curs, să furnizeze informații actualizate cu privire la implicațiile financiare, pentru exercițiul 2018, ale propunerilor legislative în curs ce intră în domeniul de aplicare a Agendei europene privind migrația, în special în ceea ce privește reforma sistemului de la Dublin, sistemul de intrare/ieșire, sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile și EASO, pentru a putea ține seama de aceste implicații în etapa de conciliere;

47.  regretă reducerile arbitrare de peste 30 de milioane EUR în credite de angajament impuse de Consiliu în cazul a numeroase programe din domeniul culturii, cetățeniei, justiției, sănătății publice, drepturilor consumatorilor și protecției civile, fără a ține seama de ratele de execuție excelente ale acestor programe și de faptul că nivelul finanțării este deja insuficient, numeroase proiecte de foarte bună calitate rămânând astfel nefinanțate; reinstituie la nivelul din PB toate liniile bugetare reduse de Consiliu și propune majorări suplimentare la liniile relevante;

48.  își reiterează convingerea că este timpul să se consolideze finanțarea pentru programele importante ale Uniunii în domeniile culturii și cetățeniei, îndeosebi Europa creativă și Europa pentru cetățeni, care au un rol esențial în sprijinirea industriilor culturale și creative, precum și cetățenia participativă, în special având în vedere alegerile europene din 2019; reiterează faptul că toate instituțiile trebuie să respecte acordul politic convenit privind finanțarea în 2018 a Anului european al patrimoniului cultural, oferind suficiente credite pentru finanțarea sa prin intermediul subprogramului „Cultura” al programului „Europa creativă” , în lipsa unei linii bugetare separate pentru Anul european al patrimoniului cultural; îi cere Comisiei să reexamineze inițiativele din cadrul liniei bugetare „acțiuni multimedia” pentru a fi siguri că bugetul permite efectiv să se susțină o acoperire mediatică independentă de înaltă calitate a afacerilor Uniunii;

49.  își exprimă sprijinul față de creșterea transparenței și a vizibilității în ceea ce privește obiectivul Daphne al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, ca instrument esențial al Uniunii pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, tinerilor, femeilor, persoanelor LGBTI și a altor grupuri vulnerabile; sprijină înființarea unui centru european de monitorizare a violenței bazate pe gen în cadrul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați;

50.  decide să majoreze creditele de angajament de la rubrica 3 cu 108,8 milioane EUR peste PB, cu excepția creditelor alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare, și propune ca această majorare să se realizeze printr-o mobilizare suplimentară a Instrumentului de flexibilitate;

Rubrica 4 – Europa globală

51.  subliniază, încă o dată, faptul că domeniul acțiunii externe a Uniunii se confruntă cu nevoi de finanțare tot mai stringente, care depășesc cu mult volumul actual al rubricii 4; consideră că și în anii care vor urma va fi necesar să se abordeze în mod dinamic mobilizarea bugetului Uniunii pentru a răspunde la provocarea reprezentată de migrație; subliniază că o creștere anuală ad-hoc, cum este cea din 2017, nu poate să fie considerată suficientă, date fiind multiplele provocări complexe cu care se confruntă Uniunea și nevoia urgentă de a consolida prezența Uniunii pe plan extern în actualul context mondial globalizat;

52.  consideră că ar trebui să se acorde prioritate țărilor aflate în imediata vecinătate a Uniunii, precum și măsurilor prin care se pot aborda principalele probleme cu care se confruntă acestea, și anume criza migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente din vecinătatea sudică, precum și agresiunea Rusiei în țările din vecinătatea estică; consideră că stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea Uniunii sunt benefice atât pentru regiunile în cauză, cât și pentru Uniune în ansamblul său; își reiterează solicitarea de a crește sprijinul pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Autoritatea Palestiniană și UNRWA pentru a răspunde nevoilor în creștere, cu scopul de a atinge obiectivul declarat al Uniunii de promovare a dezvoltării și a stabilității în regiune și de a sprijini capacitatea de rezistență a palestinienilor; reafirmă că susținerea țărilor care implementează acorduri de asociere cu Uniunea este esențială pentru a facilita reformele politice și economice, dar atrage atenția că această susținere ar trebui acordată numai dacă țările respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate, mai ales în ceea ce privește statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice; prin urmare, decide să majoreze resursele pentru Instrumentul european de vecinătate (IEV), Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) și pentru asistența macrofinanciară (AMF);

53.  subliniază importanța rolului pe care Europa îl joacă la nivel mondial în eradicarea sărăciei și asigurarea dezvoltării celor mai defavorizate regiuni, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; prin urmare, alocă resurse financiare suplimentare pentru Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și ajutorul umanitar; reamintește că, întrucât o proporție semnificativă a migranților care traversează Marea Mediterană provin din Africa Subsahariană, sprijinul Uniunii în această regiune este esențial pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației;

54.  se opune reducerii drastice a contribuțiilor financiare din partea instrumentelor financiare externe (IEV, IPA, IP și ICD) la programul Erasmus+, în ciuda faptului că programele de schimburi între tineri pot fi considerate una dintre cele mai reușite investiții pe termen lung în diplomația culturală și în înțelegerea reciprocă și decide, prin urmare, să majoreze aceste contribuții;

55.  având în vedere înrăutățirea îngrijorătoare a situației în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului, decide să reducă sprijinul acordat reformelor politice în Turcia; decide să înscrie în rezervă o parte din creditele disponibile, care urmează a fi eliberate atunci când Turcia realizează îmbunătățiri măsurabile în domeniile statului de drept, democrației, drepturilor omului și libertății presei, în acest caz fondurile fiind redirecționate către organizațiile societății civile, pentru a le permite să adopte măsuri de sprijinire a acestor obiective;

56.  este de părere că, pentru a combate în mod adecvat campaniile de dezinformare, precum și pentru a promova o imagine obiectivă a Uniunii în afara granițelor sale, este nevoie de mijloace financiare suplimentare; solicită, prin urmare, să se consolideze finanțarea destinată contracarării campaniilor de dezinformare și atacurilor cibernetice; decide, prin urmare, să majoreze resursele pentru acțiunile de comunicare strategică care urmează să fie desfășurate în țările din vecinătate, precum și în Balcanii de Vest; reamintește importanța investițiilor în vizibilitatea acțiunii externe a Uniunii pentru a spori impactul finanțării în acest domeniu și pentru a consolida diplomația publică a Uniunii în conformitate cu ambițiile Strategiei globale;

57.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea maroniților care doresc să se relocheze și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

58.  subliniază că tendința Comisiei de a recurge la mecanisme bugetare secundare precum fondurile fiduciare și alte instrumente similare nu s-a dovedit a fi întotdeauna un succes; este preocupat că constituirea de instrumente financiare în afara bugetului Uniunii ar putea să amenințe unitatea sa și să eludeze procedura bugetară și totodată să submineze gestionarea transparentă a bugetului și să limiteze dreptul Parlamentului de a exercita un control eficace asupra cheltuielilor; consideră, prin urmare, că instrumentele externe care au apărut în ultimii ani trebuie să fie incluse în bugetul Uniunii, astfel încât Parlamentul să poată exercita un control deplin asupra utilizării acestor instrumente; ia act de faptul că, până la sfârșitul lunii septembrie 2017, a fost angajată în bugetul pe 2017 o sumă totală de 795,4 milioane EUR pentru fondurile fiduciare ale UE; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului suma pe care intenționează să o angajeze în 2018 pentru fondurile fiduciare; își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că contribuțiile statelor membre la aceste fonduri tind să nu fie pe măsura promisiunilor lor; ia act de Raportul special nr. 11/2017 al CCE privind Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană; este preocupat de deficiențele identificate de CCE, cum ar fi lipsa evaluării nevoilor globale și mecanismele disfuncționale de coordonare cu alți donatori; își exprimă intenția de a evalua valoarea adăugată a fondurilor fiduciare ale UE ca instrument de politică externă a Uniunii;

59.  reamintește că, în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul privind CFM, toate cheltuielile și veniturile Uniunii și Euratom sunt înscrise în bugetul general al Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul financiar; solicită Comisiei să mențină unitatea bugetului și să o considere un principiu director atunci când lansează noi inițiative;

60.  subliniază importanța misiunilor de observare a alegerilor pentru întărirea instituțiilor democratice și instaurarea încrederii publice în procesele electorale, care în schimb promovează consolidarea păcii și stabilitatea; subliniază necesitatea de a asigura resurse financiare suficiente pentru atingerea acestui obiectiv;

61.  subliniază că fondurile ICD nu trebuie redirecționate pentru a finanța noua inițiativă de consolidare a capacităților pentru securitate și dezvoltare (CBSD) din cadrul IcSP; deplânge propunerea din PB de a redistribui fonduri ICD în valoare de 7,5 milioane EUR către CBSD și subliniază nevoia urgentă de a găsi soluții alternative pentru a acoperi această lacună;

62.  își reiterează solicitarea ca linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE să fie transferată, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, din bugetul PESC către bugetul administrativ al SEAE, pentru a consolida și mai mult activitățile diplomatice ale Uniunii;

63.  decide, prin urmare, să anuleze aproape toate reducerile impuse de Consiliu și să consolideze fondurile alocate rubricii 4 cu 299,7 milioane EUR în credite de angajament peste nivelul din PB (sumă ce nu include creditele alocate proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare, transferul reprezentanților speciali ai UE și reducerile adoptate deja);

Rubrica 5 – Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

64.  consideră că reducerile propuse de Consiliu nu reflectă nevoile reale, punând astfel în pericol cheltuielile administrative, care au fost deja raționalizate în mod semnificativ; reinstituie, așadar, la nivelul din PB toate cheltuielile administrative ale Comisiei, inclusiv cheltuielile de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și pentru cercetare;

65.  decide, în conformitate cu concluziile „Avizului comun al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind trei aspecte ale relației dintre OLAF și comitetul de supraveghere al acestuia”, din 12 septembrie 2016, să înscrie în rezervă 10 % din creditele alocate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) până în momentul în care Comitetului de supraveghere i se asigură accesul la dosarele cazurilor OLAF, aprobând totodată o ușoară majorare a bugetului OLAF, în conformitate cu responsabilitățile sale sporite;

66.  observă că, la începutul anului 2017, OLAF a anchetat un caz grav de fraudă vamală în Regatul Unit, care a fost cauzat de subevaluarea produselor importate și care a generat o pierdere de venituri de aproape 2 miliarde EUR la bugetul Uniunii în perioada 2013-2016; este îngrijorat că frauda nu a încetat până în prezent și că se înregistrează în continuare pierderi la bugetul Uniunii; solicită Comisiei să țină seama de reacția lentă a administrației din Regatul Unit la recomandările sale în acest sens în cadrul negocierilor aferente Brexitului; solicită statelor membre care au obiectat față de cadrul juridic al Uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente să își revizuiască poziția pentru a permite o soluționare rapidă a acestei probleme;

Agențiile descentralizate

67.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite; consideră că noile posturi aprobate în poziția sa sunt necesare pentru a îndeplini sarcini suplimentare ca urmare a noilor evoluții politice și a noii legislații; își reiterează angajamentul de a menține resursele și, dacă este necesar, de a furniza resurse suplimentare pentru a asigura buna funcționare a agențiilor;

68.  în contextul provocărilor cu care se confruntă în continuare Uniunea în ceea ce privește migrația și securitatea și având în vedere necesitatea unui răspuns coordonat la nivel european, decide să majoreze creditele alocate Europol, Eurojust, CEPOL, EASO și Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

69.  reamintește faptul că este important ca Uniunea să se axeze pe competitivitatea pentru creștere economică și locuri de muncă; reamintește faptul că dezvoltarea deplină și punerea în aplicare de către Uniune a proiectelor sale Galileo și EGNOS, pentru care Agenția GNSS European (GSA) este parțial responsabilă, constituie o prioritate strategică pentru Uniune; reamintește că GSA se confruntă cu un deficit de resurse în domeniul securității cibernetice și al serviciului public reglementat și decide, prin urmare, să majoreze nivelul creditelor alocate acesteia;

70.  consideră că Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) are nevoie de credite și de resurse umane suplimentare pentru a-și îndeplini misiunea extinsă legată de transpunerea în practică a codurilor de rețea pentru energie electrică și gaze și a orientărilor aferente, precum și de monitorizarea transpunerii;

71.  reamintește îndeosebi că Agenția Europeană de Mediu (AEM) ajută Uniunea să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirea mediului, integrarea considerentelor de mediu în politicile economice și realizarea tranziției către durabilitate și că, în contextul politicii Uniunii privind clima și energia pentru 2030, Comisia a propus o activitate nouă pentru AEM în domeniul guvernanței uniunii energetice fără a suplimenta deloc schema de personal în acest scop;

72.  subliniază că, deși în prezent resursele bugetare și numărul de posturi alocate Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă par să fie adecvate, în viitor vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele operaționale și personalul;

73.  salută includerea unor resurse adecvate prevăzute în bugetul pe 2018 pentru a susține autoritățile europene de supraveghere (AES); subliniază că rolul AES este esențial pentru a promova punerea în aplicare consecventă a legislației Uniunii și o mai bună coordonare între autoritățile naționale și pentru a asigura stabilitate financiară, piețe financiare mai bine integrate, protecția consumatorilor și convergența în materie de supraveghere; subliniază că, în interesul unei utilizări prudente a bugetelor lor, AES trebuie, în permanență, să se limiteze strict la sarcinile și la mandatul care le-au fost încredințate de legiuitorul Uniunii;

74.  reiterează faptul că, astfel cum a fost convenit în cadrul AII din 2 decembrie 2013, 2018 este ultimul an de punere în aplicare a reducerii cu 5 % a personalului și de redistribuire a personalului din agenții; își reiterează opoziția față de orice continuare a unei abordări globale privind resursele agenției după 2018; își reafirmă deschiderea față de îmbunătățirea eficienței între agenții prin intensificarea cooperării administrative sau chiar prin fuziuni, acolo unde este cazul, și prin partajarea anumitor funcții cu Comisia sau cu o altă agenție; salută, în acest sens, inițiativa de a coordona în continuare activitățile agenției prin intermediul Secretariatului permanent al rețelei agențiilor UE (denumit în prezent Oficiul comun de sprijin) și sprijină înscrierea unui post suplimentar în organigrama Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară ale cărui costuri vor fi mutualizate din bugetele existente ale agențiilor Uniunii și care va fi detașat la oficiul respectiv;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

75.  decide să adopte un pachet de compromis care conține un număr limitat de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzând inițiativele pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de disponibilitatea unor marje reduse, precum și de plafoanele PP și AP;

76.  subliniază, prin urmare, eforturile depuse de Parlamentul European în acest sens și solicită Comisiei să dea dovadă de bunăvoință la punerea în aplicare a PP-AP adoptate la sfârșitul procedurii bugetare, indiferent de evaluarea sa privind capacitatea de punere în aplicare, la fel ca în cazul oricărei decizii a Parlamentului European și a Consiliului;

Instrumente speciale

77.  reamintește utilitatea unor instrumente speciale pentru a asigura o marjă de flexibilitate în ciuda plafoanelor foarte strânse prevăzute de actualul CFM și salută îmbunătățirile aduse de revizuirea la jumătatea perioadei a Regulamentului privind CFM; solicită să se utilizeze la maximum posibilitățile oferite de Instrumentul de flexibilitate, de marja globală pentru angajamente și de marja pentru situații neprevăzute pentru a finanța gama largă de noi provocări și responsabilități suplimentare cărora trebuie să le facă față bugetul Uniunii;

78.  solicită majorarea rezervei pentru ajutoare de urgență și a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) având în vedere dezastrele tragice survenite în ultima vreme, și anume incendiile și seceta extremă din Portugalia și din Spania;

79.  reamintește, de asemenea, importanța Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), a rezervei pentru ajutoare de urgență și a Fondului de solidaritate al UE (FSUE); sprijină intenția Comisiei de a face posibilă o mobilizare mai rapidă a FSUE prin plasarea majorității creditelor care îi sunt alocate într-o rezervă în bugetul Uniunii, care se adaugă la sumele deja înscrise în buget pentru plata avansurilor; regretă reducerea propusă de Consiliu în această privință și decide să reinstituie parțial nivelul creditelor din PB, cu excepția sumei care a fost alocată anticipat în 2017 prin intermediul bugetului rectificativ nr. 4/2017 și a mobilizării FSUE pentru Italia; solicită extinderea domeniului de aplicare a FSUE pentru a oferi asistență victimelor actelor de terorism și familiilor acestora;

Plăți

80.  își exprimă îngrijorarea cu privire la actuala tendință de subutilizare a creditelor de plată constatată în ansamblul bugetului Uniunii, nu numai la subrubrica 1b, ci și la rubricile 3 și 4, în ciuda nevoii de a face față apariției unor noi provocări și instituirii unor mecanisme de finanțare flexibile; reamintește că în ultimii doi ani nivelul plăților din bugetul Uniunii a fost redus considerabil, această reducere fiind asociată cu un nivel ridicat al excedentului bugetar; își exprimă, prin urmare, îngrijorarea cu privire la marja fără precedent de 10 miliarde EUR rămasă sub plafonul de plăți în actualul PB, ceea ce reflectă o tendință de subutilizare a creditelor, care ar putea conduce la o presiune acută asupra plăților la finalul actualului CFM;

81.  insistă asupra necesității de a se reinstitui la nivelul din PB creditele de plată de la toate liniile reduse de Consiliu și de a se majora creditele de plată în mod punctual, în special la liniile în cadrul cărora au fost modificate creditele de angajament;

Alte secțiuni

82.  regretă practica utilizată de Consiliu în repetate rânduri, care constă în creșterea reducerii forfetare standard pentru instituțiile Uniunii; consideră că această practică are un puternic efect perturbator asupra bugetelor instituțiilor ale căror rate de reducere sunt precise în mod tradițional; consideră că această abordare nu constituie nici o reducere punctuală, nici un exemplu de bună gestiune financiară; reinstituie, prin urmare, rata de reducere la nivelul din PB;

Secțiunea I – Parlamentul European

83.  menține nivelul global al bugetului său pentru 2018, astfel cum a fost adoptat în Rezoluția sa sus-menționată din 5 aprilie 2017, care însumează 1 953 483 373 EUR; include ajustări tehnice neutre din punct de vedere bugetar, pentru a ține seama de o serie de informații actualizate care nu erau disponibile la începutul acestui an;

84.  constată că nivelul bugetului estimat pentru 2018 corespunde unui procent de 18,88 %, fiind mai mic decât cel din 2017 (19,25 %) și cel mai mic procent din cadrul rubricii 5 înregistrat în ultimii cincisprezece ani; cu toate acestea, insistă că dorința de a reduce cât mai mult posibil cheltuielile Parlamentului European nu ar trebui să rezulte într-o reducere a capacității Parlamentului de a-și desfășura activitatea legislativă obișnuită;

85.  reamintește prioritățile Parlamentului European pentru următorul exercițiu financiar, și anume consolidarea măsurilor de securitate adoptate deja și creșterea rezistenței Parlamentului în fața atacurilor cibernetice; îmbunătățirea transparenței propriei proceduri bugetare interne a Parlamentului; precum și direcționarea resurselor din bugetul Parlamentului către îndeplinirea funcțiilor sale esențiale legate de legiferare, activitatea sa în calitate de componentă a autorității bugetare, reprezentarea cetățenilor și controlul activității altor instituții;

86.  salută crearea grupului de lucru al Biroului Parlamentului privind indemnizația pentru cheltuieli generale; subliniază așteptările legate de o mai mare transparență în ceea ce privește indemnizația pentru cheltuieli generale și necesitatea de a lucra la definirea unor norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în cadrul acestei indemnizații, fără a cauza Parlamentului costuri suplimentare;

87.  invită Biroul să opereze următoarele modificări concrete în legătură cu indemnizația pentru cheltuieli generale:

   indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie gestionată în toate cazurile printr-un cont bancar separat,
   deputații trebuie să păstreze toate chitanțele aferente indemnizației pentru cheltuieli generale,
   sumele necheltuite din indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie să fie restituite la sfârșitul mandatului;

88.  reduce schema de personal a Secretariatului său General pe 2018 cu 60 de posturi (obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14 noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016; reamintește că cele 35 de posturi acordate Parlamentului European în 2016 erau legate de noile activități de consolidare a securității și, astfel, au fost scutite de aplicarea măsurilor impuse în vederea reducerii personalului, astfel cum s-a confirmat la adoptarea bugetului rectificativ nr. 3/2016 și a bugetului general pentru 2017(10); solicită Comisiei să își adapteze tabelele de monitorizare în consecință, pentru a furniza Parlamentului European și Consiliului informații corecte în toate etapele procedurii;

89.  salută schimbul de opinii cu privire la politica imobiliară a Parlamentului, care a avut loc la 11 iulie 2017 și la care au participat Comisia pentru bugete, Secretarul General și vicepreședinții responsabili pentru politica imobiliară a Parlamentului; consideră că acest dialog ar trebui să fie un proces continuu, în special în perspectiva viitoarelor discuții care vor fi inițiate de Birou privind renovarea clădirii Paul Henri-Spaak;

90.  își reiterează poziția, astfel cum a fost formulată în rezoluția sa sus-menționată din 5 aprilie 2017, cu privire la faptul că mecanismele de control utilizate în cazul partidelor politice europene și al fundațiilor politice europene pot fi îmbunătățite în continuare; ia act, în acest sens, de propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014(11) și salută orice efort de îmbunătățire a gradului de responsabilitate și a transparenței în efectuarea cheltuielilor;

91.  reamintește analiza ECA din 2014 care estima costurile dispersiei geografice a Parlamentului la 114 milioane EUR pe an; în plus, ia act de constatarea prezentată în rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene(12) că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului reprezintă rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; subliniază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor bugetare relevante;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

92.  reinstituie la nivelul din PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu, care sunt esențiale pentru funcționarea Curții, și restabilește nivelul de finanțare prevăzut de estimări pentru două posturi bugetare, pentru a spori capacitatea Curții de a face față unei cereri din ce în ce mai ridicate în domeniul serviciilor de traducere;

93.  pune la îndoială veridicitatea declarației unilaterale a Consiliului și a anexei conexe în ceea ce privește reducerea cu 5 % a personalului, incluse în poziția Consiliului privind PB pe 2018, conform cărora Curtea trebuie să reducă încă 19 posturi din schema sa de personal; subliniază că cele 19 posturi în cauză reprezintă cele 12 și 7 posturi acordate în mod justificat de Parlament și Consiliu în cursul procedurilor bugetare pe 2015 și, respectiv, 2016, deoarece au apărut nevoi suplimentare, și insistă deci ca cele 19 posturi să nu fie din nou eliminate, deoarece Curtea a realizat deja în mod corespunzător obiectivul de reducere a personalului cu 5 % prin eliminarea a 98 de posturi în perioada 2013-2017;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

94.  reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu, pentru a-i permite Curții de Conturi să își pună în aplicare programul de lucru și să prezinte rapoartele de audit planificate;

95.  instituie o rezervă la postul „Consultări, studii și monitorizări cu caracter limitat”, în așteptarea rezultatului negocierilor în curs privind revizuirea Regulamentului financiar, precum și a revizuirii care va intra în vigoare în 2018;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

96.  reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu;

97.  majorează peste nivelul PB două linii bugetare prin care se finanțează activitatea grupurilor consultative interne în acordurile comerciale;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

98.  reinstituie la nivelul PB toate posturile bugetare reduse de Consiliu;

99.  majorează peste nivelul PB o serie de linii bugetare în conformitate cu estimările Comitetului Regiunilor;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

100.  salută rezultatele demersurilor întreprinse de Ombudsman pentru a realiza economii în bugetul său prin sporirea eficienței în comparație cu anul precedent;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

101.  își exprimă surprinderea în legătură cu decizia Consiliului de a reduce bugetul Autorității Europene pentru Protecția Datelor, având în vedere sarcinile suplimentare care îi sunt conferite instituției de Parlamentul European și de Consiliu; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a-i permite Autorității Europene pentru Protecția Datelor să-și îndeplinească obligațiile și angajamentele;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

102.  reinstituie toate liniile bugetare reduse de Consiliu;

103.  instituie un post bugetar pentru capacitatea de comunicare strategică, în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2015, și decide să acorde SEAE personalul și instrumentele necesare pentru a reacționa la dezinformarea propagată de țări terțe și actori nestatali;

104.  decide, în plus, să transfere linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE de la capitolul bugetar PESC către bugetul SEAE pentru a spori coerența acțiunii externe a Uniunii;

105.  decide să pună la dispoziție un cuantum suplimentar față de estimările bugetare ale SEAE pentru stagiarii din cadrul delegațiilor Uniunii, ca răspuns la constatările din ancheta Ombudsmanului European privind stagiile neremunerate(13);

o
o   o

106.  ia act de declarația unilaterală a Franței și a Luxemburgului anexată la poziția Consiliului privind proiectul de buget pentru exercițiul financiar 2018, astfel cum a fost adoptată la 4 septembrie 2017; reamintește că, la trilogul bugetar de primăvară din 27 martie 2017, reprezentanții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei au convenit asupra calendarului pragmatic privind desfășurarea procedurii bugetare, inclusiv asupra datelor privind perioada de conciliere; reamintește că Consiliul Afaceri Generale a aprobat acest calendar pragmatic la reuniunea sa din 25 aprilie 2017, în deplină cunoaștere a calendarului perioadelor de sesiune ale Parlamentului din 2017; constată, prin urmare, că procedura bugetară se desfășoară în conformitate cu calendarul pragmatic convenit între cele trei instituții;

107.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0085.
(6) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0114.
(7) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0302.
(8) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(9) Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, 20.10.2010, p. 33).
(10) Texte adoptate, P8_TA(2016)0401 / P8_TA(2016)0411.
(11) COM(2017)0481.
(12) JO C 436, 24.11.2016, p. 2.
(13) Ombudsmanul European, 454.2014/PMC.


Descărcarea de gestiune 2015: Bugetul general al UE - Consiliul și Consiliul European
PDF 327kWORD 53k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 25 octombrie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea II - Consiliul European și Consiliul (2016/2153(DEC))
P8_TA(2017)0409A8-0291/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0271/2016)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia sa din 27 aprilie 2017(5) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2015, precum și rezoluția care o însoțește,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(6) al Consiliului, în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A8-0291/2017),

1.  refuză să acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2017 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea II - Consiliul European și Consiliul (2016/2153(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea II - Consiliul European și Consiliul,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A8-0291/2017),

A.  întrucât toate instituțiile Uniunii ar trebui să fie transparente și răspunzătoare pe deplin față de cetățenii Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de instituții ale Uniunii;

B.  întrucât, pentru a îmbina o administrație deschisă și transparentă a Uniunii și necesitatea de a proteja interesele financiare ale Uniunii, este nevoie de o procedură de descărcare deschisă și transparentă, în cadrul căreia fiecare instituție a Uniunii este răspunzătoare pentru bugetul pe care îl execută;

C.  întrucât, în calitate de instituții ale Uniunii, Consiliul European și Consiliul ar trebui să dea dovadă de responsabilitate democratică față de cetățenii Uniunii, deoarece beneficiază de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene,

1.  reamintește rolul Parlamentului prevăzut în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 („Regulamentul financiar”) în ceea ce privește descărcarea de gestiune;

2.  atrage atenția asupra faptului că, în temeiul articolului 335 din TFUE, „[…] Uniunea este reprezentată de fiecare instituție, în temeiul autonomiei lor administrative, pentru chestiunile referitoare la funcționarea lor” și că, în consecință, ținând seama de articolul 55 din Regulamentul financiar, instituțiile sunt responsabile individual pentru execuția bugetelor lor;

3.  observă rolul Parlamentului și rolurile celorlalte instituții în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, astfel cum sunt reglementate prin dispozițiile Regulamentului financiar, în special la articolele 162-166;

4.  constată că, în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, „[d]ispozițiile care reglementează procedura privind acordarea descărcării de gestiune a Comisiei, în conformitate cu articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru execuția bugetară se aplică în același mod procedurii privind descărcarea de gestiune [...] a persoanelor răspunzătoare de execuția bugetelor altor instituții și organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Consiliul [...]”;

5.  regretă că Consiliul păstrează în continuare tăcerea în legătură cu observațiile formulate de Parlament în rezoluția sa referitoare la descărcarea de gestiune din 27 aprilie 2017(7) privind tendința înregistrată în anii anteriori;

6.  constată cu satisfacție că, pentru prima oară, Consiliul a furnizat Parlamentului rapoartele anuale de activitate pe 2015 ale Direcției generale pentru administrație, Serviciului Juridic și Direcției generale pentru comunicare și gestionarea documentelor; ia act de faptul că celelalte direcții nu dispun de ordonatori de credite delegați care să execute secțiunea II – Consiliul European și Consiliul – a bugetului general al Uniunii Europene;

7.  ia act de decizia din martie 2017 a coordonatorilor Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului de a institui un grup de lucru, alcătuit din reprezentanți ai tuturor grupurilor politice, care să redacteze o propunere privind procedura de descărcare de gestiune a Consiliului; reamintește că propunerea a fost aprobată de Comisia pentru control bugetar și transmisă Conferinței președinților, care este organismul responsabil de relațiile interinstituționale ale Parlamentului;

Chestiuni nesoluționate

8.  regretă că bugetul Consiliului European și cel al Consiliului nu au fost încă separate, conform recomandării Parlamentului din câteva rezoluții recente referitoare la descărcarea de gestiune;

9.  ia act de faptul că informațiile privind politica imobiliară a Consiliului oferite pe site-ul său de internet nu includ detalii cu privire la costurile suportate în legătură cu clădirile Consiliului; este conștient de faptul că, ocazional, au loc schimburi de informații între departamentele care se ocupă de politica imobiliară ale Parlamentului și Consiliului; propune ca acest schimb să devină regulat și să se ofere informații detaliate Parlamentului în raportul financiar anual al Consiliului;

10.  solicită din nou un raport privind progresele înregistrate în proiectele de construcție și o defalcare detaliată a costurilor de până acum; solicită informații privind costurile datorate finalizării cu întârziere a clădirii Europa;

11.  ia act de faptul că noile orientări etice ale Consiliului au fost publicate în 2015 și că vor fi urmate de activități de sensibilizare privind etica și integritatea; regretă faptul că normele Consiliului privind denunțarea nu sunt nici acum disponibile pentru public;

12.  salută îmbunătățirile aduse de Consiliu în ceea ce privește politicile în materie de întreprinderi, în special în ceea ce privește transparența; regretă, cu toate acestea, faptul că Consiliul nu s-a înscris încă în registrul de transparență al Uniunii;

13.  invită Consiliul să elaboreze orientări anticorupție detaliate și politici independente în cadrul structurilor sale;

14.  regretă dificultățile repetate care au apărut, până în prezent, în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune din cauza lipsei de cooperare a Consiliului; subliniază că Parlamentul a refuzat să acorde descărcarea de gestiune Secretarului General al Consiliului pentru execuția bugetului aferent exercițiilor financiare 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014, din motivele prezentate în rezoluțiile sale din 10 mai 2011(8), 25 octombrie 2011(9), 10 mai 2012(10), 23 octombrie 2012(11), 17 aprilie 2013(12), 9 octombrie 2013(13), 3 aprilie 2014(14), 23 octombrie 2014(15), 29 aprilie 2015(16), 27 octombrie 2015(17), 28 aprilie 2016(18) și 27 octombrie 2016(19) și și-a amânat decizia de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2015, din motivele enumerate în rezoluția sa din 27 aprilie 2017;

15.  ia act de faptul că refuzul de a acorda descărcarea de gestiune nu a determinat consecințe de niciun fel; consideră că situația ar trebui totuși să fie soluționată cât mai rapid posibil, în principal în interesul cetățenilor Uniunii;

16.  insistă că un exercițiu de control bugetar eficace necesită cooperare între Parlament și Consiliu, astfel cum se menționează în rezoluția Parlamentului din 27 aprilie 2017; confirmă faptul că Parlamentul nu este în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

17.  reamintește Consiliului punctul de vedere exprimat de Comisie în ianuarie 2014, potrivit căruia toate instituțiile trebuie să participe pe deplin la acțiunile întreprinse în continuarea observațiilor formulate de Parlament în cadrul exercițiului de descărcare de gestiune și toate instituțiile ar trebui să coopereze pentru a asigura buna funcționare a procedurii de descărcare de gestiune;

18.  observă că Comisia a declarat că nu va supraveghea execuția bugetelor altor instituții și că, oferind răspunsuri la întrebările adresate unei alte instituții, ar încălca autonomia de care beneficiază instituția în cauză în ceea ce privește execuția secțiunii proprii din buget;

19.  regretă faptul că, în continuare, Consiliul nu răspunde la întrebările Parlamentului;

20.  insistă asupra faptului că cheltuielile efectuate de Consiliu trebuie să facă obiectul unui control, la fel ca în cazul altor instituții, reamintind că elementele fundamentale ale acestui control au fost prezentate în rezoluțiile Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune adoptate în ultimii ani;

21.  reliefează prerogativele Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolelor 316, 317 și 319 din TFUE, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume de a acorda descărcarea de gestiune pentru fiecare rubrică bugetară în parte cu scopul de a menține transparența și răspunderea democratică față de contribuabilii Uniunii;

22.  este de părere că lipsa de cooperare a Consiliului European și a Consiliului cu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune reprezintă un semnal negativ pentru cetățenii Uniunii.

(1) JO L 69, 13.3.2015.
(2) JO C 380, 14.10.2016, p. 1.
(3) JO C 375, 13.10.2016, p. 1.
(4) JO C 380, 14.10.2016, p. 147.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2017)0147.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0147.
(8) JO L 250, 27.9.2011, p. 25.
(9) JO L 313, 26.11.2011, p. 13.
(10) JO L 286, 17.10.2012, p. 23.
(11) JO L 350, 20.12.2012, p. 71.
(12) JO L 308, 16.11.2013, p. 22.
(13) JO L 328, 7.12.2013, p. 97.
(14) JO L 266, 5.9.2014, p. 26.
(15) JO L 334, 21.11.2014, p. 95.
(16) JO L 255, 30.9.2015, p. 22.
(17) JO L 314, 1.12.2015, p. 49.
(18) JO L 246, 14.9.2016, p. 21.
(19) JO L 333, 8.12.2016, p. 51.


Protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni ***I
PDF 327kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (COM(2016)0248 – C8-0181/2016 – 2016/0130(COD))
P8_TA(2017)0410A8-0064/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2016)0248),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 153 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0181/2016),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 septembrie 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 11 iulie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0064/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2017 în vederea adoptării Directivei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2017/2398.)

(1) JO C 487, 28.12.2016, p. 113.


Instituirea sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale UE ***I
PDF 328kWORD 58k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2017 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi privește pe resortisanți țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor Uniunii Europene, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008 și a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (COM(2016)0194 – C8-0135/2016 – 2016/0106(COD))
P8_TA(2017)0411A8-0057/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2016)0194),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0135/2016),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3), articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d) și articolul 87 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 septembrie 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 12 iulie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0057/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2226.)

(1) JO C 487, 28.12.2016, p. 66.


Modificarea Codului frontierelor Schengen în ceea ce privește utilizarea sistemului de intrare/ieșire ***I
PDF 325kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește utilizarea sistemului de intrare/ieșire (COM(2016)0196 – C8-0134/2016 – 2016/0105(COD))
P8_TA(2017)0412A8-0059/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0196),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0134/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 septembrie 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 12 iulie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0059/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește utilizarea Sistemului de intrare/ieșire

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2225.)

(1) JO C 487, 28.12.2016, p. 66.


Aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi
PDF 404kWORD 66k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2017 referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi (2017/2038(INI))
P8_TA(2017)0413A8-0294/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

–  având în vedere preambulul la TUE, îndeosebi liniuța a doua și liniuțele patru - șapte;

–  având în vedere, printre altele, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) liniuța a doua, precum și articolul 6 din TUE;

–  având în vedere, printre altele, articolul 10 și articolul 19 alineatul (1) din TFUE;

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000 (denumită în continuare „Cartaˮ), care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona;

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 1948;

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile copilului, adoptată la New York, la 20 noiembrie 1989, în special articolul 3;

–  având în vedere Rezoluția ONU A/70/L.1, adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”;

–  având în vedere Rezoluția ONU A/RES/60/7, adoptată de Adunarea Generală la 1 noiembrie 2005, privind comemorarea Holocaustului;

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

–  având în vedere Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei;

–  având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind proliferarea în Europa a atitudinilor negative și a violenței rasiste îndreptate împotriva romilor, adoptată la 1 februarie 2012;

–  având în vedere Recomandarea de politică generală nr. 13 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) privind combaterea atitudinilor negative și discriminării împotriva romilor;

–  având în vedere Carta partidelor politice europene pentru o societate nerasistă, adoptată de Congresul Autorităților Locale și Regionale din cadrul celei de a 32-a sesiuni a Consiliului Europei, desfășurată în luna martie 2017;

–  având în vedere Rezoluția 1985 (2014) - „Situația drepturilor minorităților naționale în Europa” și Rezoluția 2153 (2017) - „Promovarea incluziunii romilor și nomazilor”, ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

–  având în vedere declarația Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, din 11 aprilie 2017 privind cele zece obiective pentru următorii zece ani;

–  având în vedere Convenția OIM privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, 1958 (nr. 111);

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1);

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2);

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(3);

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(4);

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(5);

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016 referitoare la accelerarea procesului de integrare a romilor și din 13 octombrie 2016 referitoare la Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene;

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 15 iunie 2011 privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari;

–  având în vedere Comunicările Comisiei privind integrarea romilor [COM(2010)0133, COM(2012)0226, COM(2013)0454, COM(2015)0299, COM(2016)0424], inclusiv Comunicarea privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 [COM(2011)0173];

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” [COM(2016)0646];

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2013/112/UE din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”;

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la romi(6);

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini negative împotriva romilor în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial(7);

–  având în vedere Rezoluția din 13 decembrie 2016 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015(8), în special punctele 117-122 privind drepturile romilor;

–  având în vedere Raportul anual pe 2016 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA);

–  având în vedere sondajele EU-MIDIS I și II ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și mai multe alte sondaje și rapoarte privind romii;

–  având în vedere Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene privind Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor: s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, dar sunt necesare eforturi suplimentare pe teren;

–  având în vedere sondajul Eurobarometru intitulat „Discriminarea în UE în 2015”;

–  având în vedere rapoartele și recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și, printre altele, planul său de acțiune privind îmbunătățirea situației romilor și a populației sinti aflate pe teritoriul OSCE;

–  având în vedere rapoartele și recomandările organizațiilor de supraveghere a respectării drepturilor și cele ale societății civile, îndeosebi ale Centrului European pentru Drepturile Romilor, Fundación Secretariado Gitano, OSF, ERGO și Amnesty International;

–  având în vedere documentul de referință privind atitudinile negative împotriva romilor al Alianței de combatere a atitudinilor negative împotriva romilor;

–  având în vedere raportul Centrului de Studii Politice Europene privind combaterea atitudinilor negative împotriva romilor la nivel instituțional: răspunsuri și practici promițătoare în UE și în statele membre selectate;

–  având în vedere recenta înființare a European Roma Institute for Arts and Culture (ERIAC) din Berlin, care urmărește evidențierea prezenței artistice și culturale a celor 12 milioane de romi din Europa, permite exprimarea identității acestora și, astfel, contribuie la combaterea atitudinilor negative împotriva romilor;

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură;

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0294/2017);

A.  întrucât, în Europa, romii încă sunt privați de drepturile omului;

B.  întrucât romii fac parte din cultura și valorile europene și au contribuit la bogăția culturală, diversitatea, economia și istoria comună a Uniunii Europene;

C.  întrucât „atitudinile negative împotriva romilor reprezintă o formă specifică de rasism, o ideologie bazată pe superioritate rasială, o formă de dezumanizare și de rasism instituțional, nutrit de discriminare istorică, exprimat, între altele, prin violență, discurs de incitare la ură, exploatare, stigmatizare și prin cea mai flagrantă formă de discriminare”(9);

D.  întrucât, în ciuda eforturilor depuse la nivel național, european și internațional, atitudinile negative persistente și structurale împotriva romilor(10) pot fi identificate la toate nivelurile societății europene, în mod cotidian, manifestându-se, de exemplu, sub forma neglijării acestora la nivel individual și instituțional, a discriminării, a inegalității, marginalizării, desconsiderării, a stereotipurilor bazate pe diferențe și a blamării, discursurile de incitare la ură și făcând din ei victime ale violenței, sărăciei extreme și ale unei profunde excluziuni sociale; întrucât atitudinile negative împotriva romilor sunt în creștere, iar partidele politice câștigă popularitate prin exprimarea în mod flagrant a ostilității față de romi;

E.  întrucât atitudinile negative împotriva romilor, sub forme diferite, pot fi identificate în munca și activitățile din aproape toate domeniile și de la orice nivel ale autorităților și instituțiilor publice din statele membre, manifestându-se cel mai adesea prin eșecul de a oferi romilor acces egal sau orice fel de acces la utilități și servicii publice, prin neacordarea de tratament egal și de drepturi egale, prin omiterea populației rome de la elaborarea politicilor și din procesele de producere de cunoaștere, prin instituirea de programe discriminatorii și prin deturnarea oportunităților de finanțare destinate îmbunătățirii vieții romilor;

F.  întrucât atitudinile negative inadvertente împotriva romilor se pot observa și în activitatea instituțiilor UE, dat fiind că numeroase programe și fonduri ale UE care ar putea avea un impact pozitiv asupra condițiilor de viață ale romilor nu ajung la aceștia sau îi desemnează în mod simbolic pe romi drept una dintre categoriile de beneficiari, fără să țină însă seama de realitățile acestei etnii și de discriminarea cu care se confruntă în toate situațiile;

G.  întrucât atitudinile negative împotriva romilor, oricât de inconștiente ar fi, pot fi evidențiate în acquis-ul comunitar, care adesea face abstracție de realitățile și provocările cu care se confruntă romii, care, fiind supuși multiplelor forme de discriminare timp de secole, nu beneficiază de aceleași drepturi și oportunități și de același nivel de protecție prevăzut de acquis-ul comunitar ca alți cetățeni ai Uniunii;

H.  întrucât, în societatea noastră, romilor li se acordă un tratament persistent paternalist care poate fi detectat atât în limbaj, cât și în acțiuni, și care doar subliniază necesitatea de a „include” sau de a „integra” romii, în condițiile în care, de fapt, este necesară o modificare fundamentală de abordare; întrucât accesul lor la drepturile fundamentale și la cetățenie, precum și exercitarea deplină a acestor drepturi în societate trebuie să fie asigurat;

I.  întrucât romii sunt în continuare considerați un grup vulnerabil în timp ce, de fapt, privarea lor de drepturile inalienabile ale omului care le revin și refuzul de a li se acorda un tratament și un acces egal la bunăstare, servicii, informații, justiție, educație, îngrijiri medicale, locuri de muncă etc. sugerează că, de fapt, structurile create și menținute de cei aflați la putere sunt discriminatorii, fac din romi un grup vulnerabil; întrucât acest lucru demonstrează că autoritățile competente și-au ignorat responsabilitățile în ceea ce privește drepturile omului;

Apartenență și participare

1.  subliniază că, în vederea combaterii consensului social subconștient de excludere a romilor, combaterii discriminării și excluziunii sociale la care sunt supuși și în vederea eliminării stereotipurilor create și consolidate de literatura populară, presă, arte și limbaj timp de mai multe secole, este esențial ca societățile dominante să fie educate în ceea ce privește diversitatea romilor, istoria și cultura lor, precum și formele, gradul și severitatea atitudinilor negative împotriva etniei lor, cu care se confruntă în viața de zi cu zi; invită statele membre, în acest sens, să își asume responsabilitatea deplină pentru cetățenii romi de pe teritoriul lor și să lanseze campanii de conștientizare pe termen lung și de sensibilizare intersectorială;

2.  consideră participarea activă și semnificativă pe plan social, economic, politic și cultural a romilor esențială pentru combaterea eficace a atitudinilor negative împotriva romilor și pentru crearea încrederii reciproce atât de necesare, spre beneficiul întregii societăți; ia act de responsabilitatea comună a Comisiei și a statelor membre în această privință; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să elaboreze strategii care să conțină atât măsuri proactive, cât și reactive, pe baza unor consultări reale și sistematice cu reprezentanții romilor și cu ONG-urile, și să-i implice în derularea, monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor principale lansate, la toate nivelurile, inclusiv la nivel local; invită Comisia și statele membre să promoveze crearea de organizații civile independente și instituții publice care să reprezinte populația romă, precum și autonomizarea unor lideri romi tineri și progresiști;

Reconcilierea și consolidarea încrederii

3.  îndeamnă Comisia, în interesul creării unei încrederi reciproce esențiale, să înființeze o comisie a adevărului și a reconcilierii la nivelul UE (fie în cadrul structurilor existente, fie ca un organism separat), pentru a recunoaște persecutarea, excluderea și renegarea romilor de-a lungul secolelor, a le documenta într-o carte albă oficială, precum și să colaboreze cu Parlamentul și experții romi în realizarea acestor misiuni;

4.  îndeamnă statele membre să creeze (fie în cadrul structurilor existente, fie ca un organism separat), o comisie a adevărului și a reconcilierii pentru a recunoaște persecutarea, excluderea și renegarea romilor de-a lungul secolelor, implicând membrii ai parlamentului, funcționari guvernamentali, avocați, reprezentanți ai romilor, ONG-uri și organizații locale, pentru a documenta aceste aspecte într-o carte albă oficială, și încurajează statele membre să introducă istoria romilor în programele de învățământ;

5.  invită statele membre să comemoreze victimelor Holocaustului romilor, să marcheze ziua de 2 august ca Zi de comemorare a Holocaustului romilor și să acorde o restituire imediată și adecvată supraviețuitorilor Holocaustului printr-o procedură simplificată, însoțită de o campanie de sensibilizare; invită Comisia și statele membre să includă victimele din rândul romilor în evenimentele comemorative organizate anual la 27 ianuarie, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, și să organizeze cursuri de formare voluntară pe tema Holocaustului romilor pentru funcționarii publici;

Desfășurarea de verificări ale performanței

6.  își exprimă îngrijorarea privind faptul că, deși în statele membre sunt puse în aplicare mai multe programe cu orientare specifică, majoritatea programelor generale, inclusiv cele cuprinse în fondurile structurale, nu ajung la cei mai defavorizați, îndeosebi la romi; invită, prin urmare, Curtea de Conturi să auditeze performanța programelor UE din domeniul ocupării forței de muncă și al educației, precum Erasmus+ și Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, mai aprofundat și periodic;

7.  solicită Comisiei:

   să evalueze programele și oportunitățile de finanțare UE pentru a stabili dacă îndeplinesc cerința privind nediscriminarea și participarea și, acolo unde este necesar, să adopte măsuri corective fără întârziere,
   să aplice un sistem de monitorizare și audit financiar robust, pe termen lung și axat pe calitate pentru a verifica performanțele statelor membre atunci când utilizează programe ale UE,
   să implice în mod activ destinatarii romi ale proiectelor în monitorizarea lor și procesul de evaluare în mod eficace și transparent,
   să se asigure că mecanismul de tratare a plângerilor existent este mai accesibil și transparent pentru rezidenți, ONG-uri și autorități, astfel încât să le permită acestora să raporteze fondurile și programele UE discriminatorii;
   să suspende finanțarea în cazurile de utilizare nejudicioasă;
   să reformeze fondurile ESI în așa fel încât să ofere sprijin financiar pentru combaterea atitudinilor negative împotriva romilor într-un mod mai proactiv; și
   să extindă programele de finanțare „Europa pentru cetățeni” și „Drepturi, egalitate și cetățenie”, care recunosc rolul important al organizațiilor din cadrul societății civile de supraveghere a respectării drepturilor în monitorizarea atitudinilor negative împotriva romilor și în asigurarea respectării drepturilor fundamentale;

8.  invită Comisia și statele membre:

   să se asigure că intervențiile finanțate de UE cu implicații cu posibile implicații pentru comunitatea romă sunt favorabile incluziunii și combat segregarea;
   să se asigure că practicile de segregare sunt descrise în termeni clari și să fie excluse în mod explicit din finanțare;
   să îmbunătățească oportunitățile de finanțare pentru a se asigura că oportunitățile create în materie de educație și de ocupare a forței de muncă oferă un mijloc real și durabil de evitare a șomajului de lungă durată, aspect necesar pentru o viață demnă;
   să se asigure că toate resursele disponibile sunt utilizate în mod eficace; și
   să mărească rata de absorbție a fondurilor UE în conformitate cu prioritățile stabilite în cadrul strategiilor naționale de integrare a romilor;

9.  astfel, invită statele membre să intensifice coordonarea dintre autoritățile locale și naționale pentru a elimina obstacolele administrative și politice și pentru a utiliza în mod eficace fondurile UE în scopul îmbunătățirii situației romilor, în special a copiilor;

10.  reamintește Recomandarea Consiliului din 2013, care afirmă că promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și a discriminării, inclusiv, printre altele, integrarea socioeconomică a comunităților marginalizate, cum este cea a romilor, ar trebui facilitate prin alocarea a cel puțin 20 % din totalul resurselor FSE din fiecare stat membru pentru investiția în oameni;

Garantarea drepturilor egale și combaterea atitudinilor negative împotriva romilor prin formare

11.  reamintește că drepturile minorităților și interzicerea discriminării fac parte integrantă din drepturile fundamentale, intrând astfel în sfera valorilor UE care trebuie respectate în conformitate cu articolul 2 din TUE; reamintește faptul că Uniunea poate lua măsuri în cazul în care există un risc clar de încălcare gravă a acestor valori de către un stat membru, în conformitate cu articolul 7 din TUE;

12.  invită statele membre ca, pe baza rapoartelor alarmante ale ONG-urilor și organizațiilor de supraveghere a respectării drepturilor omului:

   să pună în aplicare și să asigure respectarea Directivei 2000/43/CE pentru a preveni și a elimina în mod eficace toate formele de discriminare împotriva romilor și pentru a se asigura că reglementările administrative naționale, regionale și locale nu sunt discriminatorii și nu conduc la practici segregaționiste,
   să pună în aplicare și să asigure respectarea Deciziei-Cadru 2008/913/JAI care prevede mijloacele pentru combaterea cu succes a atitudinilor negative împotriva romilor și a violenței împotriva lor;

13.  invită Comisia să ofere asistență statelor membre pentru transpunerea și punerea în aplicare a directivelor privind tratamentul egal și să continue inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor statelor membre, fără excepție, care încalcă, nu transpun sau nu pun în aplicare directivele privind tratamentul egal, precum Directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE), Directiva privind dreptul la liberă circulație și ședere (2004/38/CE)(11), Directiva privind drepturile victimelor (2012/29/UE), Decizia-cadru (2008/913/JAI) privind rasismul și xenofobia, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (2010/13/UE)(12), precum și Directiva Consiliului privind egalitatea de tratament între femei și bărbați (2004/113/CE)(13) și Directiva Consiliului privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (2000/78/CE);

14.  invită Comisia și Consiliul să depășească impasul și să relanseze negocierile privind Directiva privind combaterea discriminării;

15.  condamnă refuzul anumitor state membre de a recunoaște că supun cetățenii romi unui tratament inegal, precum și lipsa lor de voință politică de a remedia incapacitatea de a asigura accesul romilor la drepturile lor fundamentale și exercitarea acestora, precum și pentru învinuirea romilor de excluziunea socială la care sunt supuși și care are drept cauză rasismul structural;

16.  solicită statelor membre:

   să condamne în mod explicit și să sancționeze negarea Holocaustului romilor, discursul de incitare la ură și blamarea romilor de către politicieni și funcționari publici de la toate nivelurile și prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare în masă, întrucât acestea consolidează atitudinile negative împotriva romilor în societate,
   să adopte măsuri suplimentare de prevenire, condamnare și combatere a discursului de incitare la ură îndreptat împotriva romilor, inclusiv prin folosirea dialogului cultural;

17.  îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice colaborarea cu ONG-urile pentru a oferi sesiuni de formare în domeniul bunelor practici privind contracararea prejudecăților și campaniile eficace de combatere a discursului ostil, prin identificarea nevoilor și a cererilor specifice ale partenerilor ONG-urilor în această privință; invită Comisia să lanseze societății civile un apel de monitorizare și denunțare a discursurilor de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a negării Holocaustului în statele membre;

18.  invită Președintele să condamne și să sancționeze deputații care proferează un limbaj defăimător, rasist sau xenofob sau afișează astfel de comportamente în Parlament;

19.  regretă încălcarea dreptului la libera circulație al romilor; invită statele membre să recunoască faptul că principiile fundamentale ale Uniunii trebuie să se aplice tuturor cetățenilor acesteia și că Directiva privind libera circulație nu permite expulzările colective și niciun tip de stabilire de profiluri rasiale; invită statele membre de origine să își asume responsabilitatea pentru combaterea sărăciei și a excluziunii în favoarea tuturor cetățenilor lor și, de asemenea, invită statele membre de destinație să intensifice cooperarea transfrontalieră cu scopul de a combate discriminarea și exploatarea și de a preveni continuarea excluziunii în țara de destinație;

20.  invită statele membre să combată prejudecățile împotriva refugiaților și solicitanților de azil romi în contextul migrației; reamintește că statele membre primesc solicitanți de azil din țările Balcanilor de Vest și că un număr mare dintre aceștia sunt romi proveniți din Serbia și din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, iar acest fapt poate fi corelat cu factorii specifici care afectează comunitatea romă din aceste țări; solicită includerea unui capitol specific privind persecuția din cauza atitudinilor negative față de romi în informațiile referitoare la țara de origine pentru țările în cauză;

21.  este profund îngrijorat de numărul de apatrizi romi din Europa, care are drept rezultat refuzul complet al accesului acestora la servicii sociale, de învățământ și medicale și care îi împinge să trăiască la marginea societății; invită statele membre să pună capăt apatridiei și să garanteze exercitarea universală a drepturilor fundamentale ale omului;

22.  invită statele membre să realizeze înregistrarea nașterilor fără discriminare și să asigure emiterea de documente de identitate pentru toți cetățenii lor, pentru a evita refuzarea accesului romilor la toate serviciile de bază esențiale; invită statele membre să adopte măsuri corective urgente pentru a pune capăt înregistrării discriminatorii a nașterilor și, prin intermediul autorităților locale, să facă demersuri active pentru a se asigura că toți copiii sunt înregistrați; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze situația din statele membre, să facă schimb de cele mai bune practici privind identificarea și protejarea persoanelor a căror cetățenie nu este recunoscută și care nu au acces la documente de identitate și să lanseze campanii de conștientizare cu privire la importanța înregistrării nașterilor;

23.  este profund îngrijorat de accesul inegal al romilor la informații, servicii și îngrijiri medicale, de lipsa acută a cardurilor de asigurări sociale de sănătate în rândul acestora, precum și de abuzurile pe criterii rasiale cărora le sunt supuși; invită statele membre să adopte măsuri eficace în scopul înlăturării oricăror obstacole în calea accesului la sistemul de sănătate; solicită statelor membre, după caz, să asigure finanțare pentru programe de mediere în domeniul sănătății destinate romilor, să crească gradul de conștientizare în ceea ce privește asistența medicală și să îmbunătățească accesul la vaccinare și la servicii medicale de prevenție în cadrul comunităților rome;

24.  este alarmat de discriminarea împotriva femeilor rome, care sunt plasate adesea în secții de maternitate segregate și sub standarde, sunt supuse abuzului fizic, neglijării, tratamentului inegal și relelor tratamente din partea personalului medical atunci când încearcă să utilizeze serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și adesea nu au acces la serviciile mobile de depistare medicală; îndeamnă statele membre să instituie de urgență un mecanism de monitorizare și de corecție în acest sens și să se asigure că personalul medical care încalcă principiile de deontologie profesională este tras la răspundere; invită Comisia și statele membre să intensifice eforturile de promovare a consolidării unor capacități durabile și cuprinzătoare pentru femeile rome, să creeze structuri specializate precum punctele de verificare în vederea furnizării de materiale de informare medicală personalizate și să asigure sprijinul necesar inițiativelor din domeniul sănătății puse în aplicare la nivelul comunităților;

25.  invită statele membre să acorde prioritate copiilor la punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, în special prin asigurarea accesului la îngrijiri medicale, la condiții de viață demne și la educație pentru copiii romi; subliniază că acțiunile de combatere a analfabetismului în rândul copiilor romi sunt esențiale pentru integrarea și incluziunea mai bune ale romilor în societate, permițând îmbunătățirea accesului generațiilor viitoare la locuri de muncă;

26.  îndeamnă statele membre să condamne sterilizarea forțată și să ofere compensații femeilor rome care au fost supuse unor proceduri sistematice de sterilizare, sprijinite de stat, împreună cu prezentarea publică de scuze victimelor acestei crime împotriva umanității;

27.  este extrem de alarmat de fenomenul îndepărtării ilegale a copiilor romi de lângă părinții lor; invită statele membre să ancheteze fără întârziere astfel de cazuri și să adopte măsurile adecvate pentru prevenirea acestora;

28.  condamnă eșecul statelor membre de a asigura accesul egal al romilor la justiție, precum și egalitatea acestora în fața legii, care ia următoarele forme:

   eșecul sau lentoarea inacceptabilă a procedurilor de asigurare a justiției în cazul victimelor infracțiunilor motivate de ură, în special a celor comise de agenți de poliție,
   incriminarea disproporționată a romilor,
   practicile polițienești abuzive (crearea de profiluri pe criterii etnice, proceduri de oprire și percheziționare excesive, razii nejustificate în cartiere locuite de romi, confiscarea și distrugerea arbitrară a proprietăților, uzul excesiv de forță în timpul arestărilor, agresiuni, amenințări, tratamentul umilitor, abuzul fizic și încălcarea drepturilor în timpul interogatoriilor și reținerii de către forțele de poliție),
   și cercetarea insuficientă de către forțele de poliție a infracțiunilor comise împotriva romilor, fără să se acorde sau acordându-se insuficientă asistență și protecție (de exemplu, în cazul traficului de persoane și pentru victimele violenței domestice) sau a infracțiunilor denunțate de romi;

29.  solicită statelor membre:

   să garanteze că toți cetățenii sunt egali în fața legii și să se asigure că toți au acces egal la justiție și acces la drepturile procedurale,
   să furnizeze formare obligatorie, la locul de muncă, bazată pe drepturile omului și orientată spre servicii, destinată autorităților de aplicare a legii și funcționarilor din sistemul judiciar de la toate nivelurile,
   să ancheteze și să urmărească penal infracțiunile motivate de ură și să furnizeze bune practici de identificare și anchetare a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv a celor motivate în mod specific de atitudinile negative împotriva romilor,
   să înființeze în cadrul forțelor de poliție unități de anchetare a infracțiunilor motivate de ură, care să cunoască problematica atitudinilor negative împotriva romilor,
   să încurajeze practicile polițienești corecte și să aplice sancțiuni în cazul abaterilor,
   să recruteze specialiști în soluționarea disputelor, care să colaboreze cu poliția,
   să recruteze în mod activ romi pe posturi de agenți de poliție,
   să garanteze că programele de sprijinire a victimelor abordează nevoile specifice ale romilor și că le este oferită asistență atunci când denunță comiterea de infracțiuni și când depun plângeri,
   să continue și să extindă domeniul geografic de aplicare al JUSTROM, un program comun Comisie-Consiliul Europei pentru accesul femeilor rome la justiție,
   să pună în aplicare pe deplin directiva UE împotriva traficului de persoane și să intensifice cooperarea polițienească și judiciară pentru a combate traficul de persoane, și
   să pună în aplicare pe deplin Directiva 2011/93/UE(14) de prevenire și de combatere a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a acestora și să protejeze victimele unor astfel de fapte;

30.  solicită Colegiului European de Poliție (CEPOL) să ofere în continuare sesiuni de formare în domeniul drepturilor fundamentale și să facă în continuare demersuri de sensibilizare intersectorială a forțelor de poliție;

31.  este profund îngrijorat de discriminarea răspândită împotriva romilor în materie de locuințe, caracterizată de o piață discriminatorie a vânzării și a închirierii locuințelor, de sisteme discriminatorii de locuințe sociale, de evacuări forțate și demolări ale locuințelor romilor fără asigurarea de locuințe alternative adecvate, de plasarea romilor în tabere segregate și în adăposturi de urgență deconectate de la utilitățile de bază, de ridicarea unor ziduri în jurul cartierelor locuite de romi și de eșecul autorităților publice de a asigura accesul deplin al romilor la surse permanente de apă potabilă și la sisteme de canalizare;

32.  invită statele membre să adopte măsuri eficace pentru a asigura egalitatea de tratament pentru romi în ceea ce privește accesul la locuințe și pentru a utiliza la capacitate maximă fondurile UE în vederea îmbunătățirii situației locative a romilor, în special prin promovarea desegregării, prin eliminarea oricărei segregări teritoriale și prin promovarea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității și a investițiilor teritoriale integrate sprijinite prin fonduri ESI, precum și printr-o politică consecventă în domeniul locuințelor publice; îndeamnă statele membre să asigure accesul la utilități publice precum apa, energia electrică și gazul și la infrastructura pentru locuințe în conformitate cu cerințele juridice naționale;

33.  invită Comisia să își recunoască competența în contextul evacuărilor forțate pe criterii rasiale; invită statele membre să se asigure că evacuările forțate se desfășoară în deplină conformitate cu dreptul Uniunii, precum și cu alte obligații internaționale în domeniul drepturilor omului, cum ar fi cele care derivă din Convenția europeană a drepturilor omului; îndeamnă, în plus, la creșterea numărului și a disponibilității experților în desegregare din statele membre cele mai vizate, cu scopul de a sprijini autoritățile să garanteze că fondurile structurale și de investiții europene promovează în mod eficient desegregarea și, de asemenea, îndeamnă ca Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională să aloce venituri destinate măsurilor de desegregare teritorială;

34.  salută inițiativele proactive care urmăresc îmbunătățirea situației locative a romilor în orașe; recunoaște inițiativa Eurocities, care colectează probe printr-un exercițiu de cartografiere care explorează caracteristicile comunităților rome care trăiesc în orașe, provocările cu care se confruntă și reacția municipalităților la acestea;

35.  regretă existența continuă a segregării școlare, inclusiv suprareprezentarea copiilor romi în „școlile speciale”, școlile rezervate copiilor romi, clasele separate, „școlile-container” etc.; invită statele membre să elaboreze și să adopte măsuri specifice de desegregare în școală și alte măsuri eficace pentru a asigura egalitatea de tratament și accesul deplin al copiilor romi la un învățământ general și de înaltă calitate și pentru a garanta că toți copiii romi finalizează cel puțin cursurile învățământului obligatoriu; subliniază că este important să se exploreze motivele abandonului școlar timpuriu, în special rolul jucat de atitudinile negative împotriva romilor în acest fenomen; încurajează, în plus, statele membre să exploreze noi modalități de a elimina decalajul educațional cu ajutorul educației adulților, formării profesionale, învățământul profesional și tehnic, precum și învățarea non-formală și formală; insistă că acest lucru ar trebui realizat acordând atenție și discriminării intersectoriale, cu implicarea unor experți și mediatori școlari romi și asigurând resurse adecvate pentru astfel de măsuri;

36.  consideră alarmantă și inacceptabilă discriminarea romilor pe piața muncii, aceasta fiind caracterizată cel mai adesea prin șomaj de lungă durată, contracte de muncă de zero ore, condiții de muncă precare, în care nu se oferă asigurare medicală și socială sau contribuție la sistemul de pensii, obstacole pe piața forței de muncă (existente chiar și pentru romii absolvenți de învățământ terțiar) și lipsa posibilităților de reorientare profesională; îndeamnă, prin urmare, statele membre să adopte măsuri eficace prin care să asigure egalitatea de tratament pentru romi în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă și la oportunitățile de angajare și să înlăture obstacolele directe și indirecte, inclusiv discriminarea;

37.  invită statele membre să colaboreze cu sectorul privat pentru a sprijini oportunitățile de formare, de ocupare a forței de muncă și antreprenoriale pentru romi, în special în sectoarele tehnologice aflate în creștere; invită statele membre să exploreze în mod ambițios modalitățile în care noile tehnologii pot asista și contribui la incluziunea socială și economică a romilor și la combaterea atitudinilor negative împotriva romilor; subliniază importanța dezvoltării regionale pentru crearea de locuri de muncă durabile în regiunile cel mai puțin dezvoltate;

38.  invită statele membre să promoveze politici cu impact pozitiv semnificativ dovedit, precum învățământul profesional și formarea la locul de muncă, serviciile de consiliere individuală, activitatea independentă, antreprenoriatul social și programele de dobândire a primei experiențe profesionale, pentru a promova participarea romilor pe piața muncii și a preveni perpetuarea sărăciei de la o generație la alta în comunitățile rome;

39.  condamnă formele multiple și întrepătrunse de discriminare împotriva romilor, care sunt adeseori secrete sau disimulate; subliniază că politicile care vizează un singur motiv de discriminare ar trebui să acorde atenție situației unor grupuri specifice care sunt susceptibile de a fi victime ale discriminării multiple; îndeamnă Comisia și statele membre să acorde o atenție specială îmbunătățirii nivelului de instruire și a participării la educație, a accesului la locuri de muncă, locuințe și îngrijiri medicale și prevenirii discriminării în cazul romilor care se confruntă cu discriminarea multiplă și intersectorială și să includă programe specifice destinate lor în cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor după 2020;

40.  observă cu îngrijorare că femeile de etnie romă sunt expuse discriminării multiple și intersectoriale pentru că sunt femei, și pentru care aparțin grupului minoritar etnic al romilor și, prin urmare, sunt dezavantajate în ceea ce privește participarea în societate la toate nivelurile și în ceea ce privește accesul la servicii de bază și resurse; subliniază că discriminarea este mai acută în raport cu femeile și fetele rome care nu au documente de identitate; subliniază faptul că îmbunătățirea situației femeilor și fetelor rome necesită politici non-discriminatorii specifice și țintite, care permit accesul egal la locuri de muncă și la educație, inclusiv la învățarea pe tot parcursul vieții, și care asigură locuințe de calitate – aceasta fiind cheia pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestora și pentru combaterea sărăciei și a excluziunii;

41.  invită statele membre să se asigure că un capitol specific privind drepturile femeilor și egalitatea între femei și bărbați sunt incluse în strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) și ca integrarea principiului egalității între femei și bărbați în cadrul măsurilor care vizează promovarea drepturilor femeilor și perspectiva egalității de gen în fiecare secțiune a acestuia, în special în ceea ce privește alocarea fondurilor, în conformitate cu concluziile Consiliului privind cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor pentru care „o perspectivă de gen trebuie să fie aplicată în cadrul tuturor politicilor și acțiunilor pentru promovarea incluziunii romilor”; solicită guvernelor statelor membre și autorităților locale să implice femeile rome în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiilor naționale pentru integrarea romilor; subliniază că datele defalcate pe gen trebuie colectate în mod sistematic și trebuie analizate în mod regulat și invită Comisia și statele membre să evalueze dacă politicile conduc la realizarea obiectivului de îmbunătățire a condițiilor pentru femeile și fetele de etnie romă și să ia măsuri în cazul în care există o lipsă de progrese; invită Comisia să sprijine promovarea egalității de gen în punerea în aplicare a tuturor aspectelor ale Strategiei Europa 2020 în conformitate cu Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015;

42.  invită statele membre să țină seama de provocările specifice cu care se confruntă femeile și fetele de etnie romă în ceea ce privește căsătoriile timpurii și forțate și atacurile la adresa integrității lor fizice și încurajează statele membre să promoveze și să sprijine colectarea și difuzarea de date în domeniul juridic și al altor măsuri luate la nivel național de prevenire și combatere a violenței comise împotriva femeilor și fetelor de etnie romă;

43.  încurajează întreprinderile și autoritățile locale să creeze sisteme de formare profesională și oportunități de muncă pentru femeile rome;

44.  invită statele membre să încurajeze și să sprijine participarea efectivă a femeilor rome la viața publică și politică;

45.  consideră că organismele din domeniul asigurării egalității sunt vitale pentru informarea romilor cu privire la drepturile lor, pentru a-i sprijini în exercitarea drepturilor și în denunțarea discriminării; invită Comisia și statele membre să stabilească standarde pentru a se asigura că organismele din domeniul asigurării egalității dispun de competențele și de resursele adecvate pentru a monitoriza și a acționa în cazul constatării unor atitudini negative împotriva romilor; invită statele membre să sprijine activitatea și capacitatea instituțională a organismelor de promovare a egalității de tratament prin dotarea acestora cu resursele adecvate, astfel încât să poată oferi asistență juridică și judiciară eficace și să consolideze activitatea acestora cu consilierii juridici de etnie romă pentru a facilita denunțarea abuzurilor;

46.  este îngrijorat de nivelul scăzut de participare a romilor în calitate de interlocutori sau de reprezentanți recunoscuți în cadrul autorităților locale, regionale și naționale, precum și incapacitatea guvernelor de a le garanta exercitarea deplină a drepturilor cetățenești; recunoaște rolul esențial al societății civile în acest sens; solicită extinderea cooperării între autoritățile naționale și locale în cauză, UE, Consiliul Europei și ONG-uri; încurajează UE și instituțiile guvernamentale și partidele politice să promoveze activ participarea politică, autonomizarea romilor și recrutarea lor în posturi din administrația publică; solicită instituirea de programe de autonomizare a romilor, inclusiv cele care urmăresc creșterea și asigurarea participării pe termen lung a romilor dintr-o perspectivă intersectorială, în calitate de reprezentanți în cadrul autorităților locale, regionale și naționale; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a se asigura că participarea femeilor rome în elaborarea politicilor și luarea deciziilor este îmbunătățită;

47.  invită statele membre să furnizeze cursuri de formare obligatorie, practică și intersectorială privind drepturile fundamentale și nediscriminarea, tuturor funcționarilor publici, care poartă o responsabilitate și reprezintă factori esențiali pentru punerea corectă în aplicare a legislației UE și a statelor membre, pentru a-i înzestra cu cunoștințele și competențele necesare servirii tuturor cetățenilor dintr-o perspectivă bazată pe drepturile omului;

48.  invită statele membre, ținând seama de influența mass-media în influențarea percepției publice a minorităților etnice:

   să asigure formarea obligatorie a celor care lucrează în serviciul public de radiodifuziune și mass-media pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la provocări și forme de discriminare cu care se confruntă romii și cu privire la stereotipurile dăunătoare,
   să promoveze recrutarea romilor în mass-media publică, și
   să promoveze reprezentarea romilor în consiliile de administrație ale organizațiilor publice mass-media;

49.  încurajează statele membre, în scopul de a împiedica cu succes perpetuarea atitudinilor negative împotriva romilor, să includă cursuri obligatorii despre drepturile omului, cetățenia democratică și în domeniul culturii politice în programele școlare la toate nivelurile, pentru a pune capăt insecurității legate de identitate a populației rome, pentru a le consolida încrederea în sine și capacitatea lor de a exercita și de a cere drepturi egale;

50.  este profund îngrijorat de reducerea fondurilor din sectorul public, care au afectat dramatic atât activitățile instituțiilor statului, cât și ale ONG-urilor finanțate de stat în domeniul promovării egalității pentru romi, limitând capacitatea acestora de a ajunge la beneficiari; subliniază faptul că statul și instituțiile acestuia joacă un rol fundamental în promovarea egalității, care nu poate fi substituit;

Strategiile naționale de integrare a romilor

51.  ia act cu îngrijorare de faptul că eforturile și mijloacele financiare care au fost investite, precum și numeroasele programe și fonduri europene și naționale care au vizat comunitatea romă, nu au contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea condițiilor lor de viață și nu au adus progrese în integrarea romilor, în special la nivel local; invită, prin urmare, statele membre, în scopul de a combate marginalizarea populației rome, discriminarea și excluziunea și în vederea realizării de progrese în procesul de integrare a romilor și combaterea atitudinilor negative împotriva romilor:

   să fie ambițioase în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor, să realizeze mai multe cercetări cu privire la practicile și programele locale de succes cu participarea activă a romilor, pentru a evidenția situația lor, realitățile și provocările cu care se confruntă, și să acorde o atenție deosebită atitudinilor negative împotriva romilor și a consecințelor acestora, cu scopul de a elabora o strategie consolidată, cuprinzătoare și globală pentru această problemă, permițând astfel abordarea aspectelor economice și sociale, dar și combaterea rasismului și depunerea de eforturi pentru construirea încrederii reciproce,
   să pună în aplicare strategiile lor naționale de integrare a romilor,
   să evalueze eficacitatea acestora și să le actualizeze periodic, să definească măsuri clare și adaptate și să stabilească obiective și jaloane măsurabile,
   să coopereze strâns cu fiecare parte interesată, inclusiv cu entitățile regionale și locale, cu mediul academic și cu sectorul privat, cu organizațiile locale și cu ONG-urile și să implice în mod activ persoanele de etnie romă,
   să dezvolte în continuare activitățile de colectare a datelor bazate pe munca de teren și metodologiile de monitorizare și raportare privind aspectele financiare și de calitate, întrucât acestea sprijină punerea în aplicare a unor politici eficace, bazate pe probe, și pot contribui la îmbunătățirea eficacității strategiilor, a acțiunilor și a măsurilor adoptate și să identifice cauzele pentru care programele și strategiile nu aduc rezultatele atât de așteptate,
   să consolideze punctele de contact naționale pentru romi prin asigurarea faptului că acestea dispun de un mandat adecvat, de resursele necesare și de condiții corespunzătoare de lucru pentru desfășurarea sarcinilor lor de coordonare;

Atitudinile negative împotriva romilor, o prioritate în cadrul unei strategii post-2020 îmbunătățite

52.  salută eforturile depuse și gama largă de mecanisme și fonduri utile elaborate de Comisie pentru a promova incluziunea socială și economică a romilor, precum și faptul că aceasta a lansat un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, invitând statele membre să adopte strategii naționale;

53.  solicită Comisiei:

   să perfecționeze cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor după 2020, plecând de la constatările și recomandările Curții de Conturi, Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA), ONG-urilor, organizațiilor de monitorizare, precum și toate părțile interesate relevante, pentru a avea o abordare îmbunătățită, actualizată și mai cuprinzătoare,
   să plaseze atitudinile negative împotriva romilor în prim-planul cadrului UE de după anul 2020, pe lângă incluziunea socială, și să introducă indicatori privind antidiscriminarea în domeniile educației, ocupării forței de muncă, locuințelor, sănătății etc., întrucât atitudinile negative împotriva romilor subminează reușita punerii în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor,
   să considere atitudinile negative împotriva romilor o problematică orizontală și să elaboreze – în parteneriat cu statele membre, cu FRA și cu ONG-urile – un inventar de măsuri practice destinate statelor membre pentru combaterea atitudinilor negative împotriva romilor,
   să finalizeze instituirea Grupului operativ privind romii în cadrul serviciilor relevante ale Comisiei prin alcătuirea unei echipe de proiect la nivelul Comisiei pentru problemele legate de romi, care să reunească toți comisarii competenți care lucrează în domeniul egalității în drepturi și al combaterii discriminării, al cetățeniei, al drepturilor sociale, al ocupării forței de muncă, al educației și culturii, al sănătății, al locuințelor, precum și al dimensiunii externe a acestora, cu scopul de a garanta crearea de fonduri și programe ale UE nediscriminatorii și complementare,
   să consolideze și să completeze activitățile unității de coordonare pentru romi și combaterea discriminării din cadrul Comisiei prin consolidarea echipei, alocând resursele adecvate și prin angajarea de personal suplimentar pentru a-i permite să dispună de suficiente capacități de combatere a atitudinilor negative împotriva romilor, de sensibilizare cu privire la Holocaustul romilor și promovare a comemorării Holocaustului romilor;

54.  invită instituțiile UE să integreze drepturile romilor în contextul relațiilor externe; insistă în mod ferm asupra nevoii de a combate atitudinile negative împotriva romilor și de a promova drepturile romilor în țările candidate și în țările potențial candidate;

55.  invită Comisia și statele membre să aplice și să disemineze activ definiția operațională a atitudinilor negative împotriva romilor elaborată de ECRI, pentru a oferi o orientare clară autorităților statului;

56.  invită toate grupurile politice din Parlament și partidele politice din statele membre să respecte Carta revizuită a partidelor politice europene pentru o societate nerasistă, și le solicită să își reînnoiască periodic angajamentul în acest sens și să condamne și să sancționeze discursul de incitare la ură;

57.  invită Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene să pregătească un studiu privind atitudinile negative împotriva romilor în Uniunea Europeană și în țările candidate și ca, în activitatea sa dedicată romilor, să se axeze pe atitudinile negative împotriva romilor și să monitorizeze acest aspect în toate domeniile relevante;

o
o   o

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
(2) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
(3) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(4) JO L 166, 30.4.2004, p. 1.
(5) JO L 328, 6.12.2008, p. 55.
(6) JO C 4 E, 7.1.2011, p. 7; JO C 308 E, 20.10.2011, p. 73; JO C 199 E, 7.7.2012, p. 112; JO C 468, 15.12.2016, p. 36; JO C 468, 15.12.2016, p. 157.
(7) JO C 328, 6.9.2016, p. 4.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0485.
(9) Recomandarea de politică generală nr. 13 a ECRI privind combaterea atitudinilor negative și discriminării împotriva romilor.
(10) Termenul „Anti-Gypsyism” (atitudini negative împotriva romilor) poate avea grafii diferite și, în diverse state membre, este înlocuit uneori cu un termen ușor diferit, cum ar fi Antiziganismus.
(11) JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
(12) JO L 95, 15.4.2010, p. 1.
(13) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(14) JO L 335, 17.12.2011, p. 1.

Notă juridică