Index 
Texte adoptate
Marţi, 14 noiembrie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2017/004 IT/Almaviva
 Salvarea de vieți omenești: sporirea siguranței autovehiculelor în UE
 Tipologiile teritoriilor ***I
 Recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare ***I
 Cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului ***I
 Utilizarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice
 Planul de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul

Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2017/004 IT/Almaviva
PDF 346kWORD 52k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 14 noiembrie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea din partea Italiei – EGF/2017/004 IT/Almaviva) (COM(2017)0496 – C8-0322/2017 – 2017/2200(BUD))
P8_TA(2017)0422A8-0346/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0496 – C8-0322/2017),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0346/2017),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil;

C.  întrucât Italia a prezentat cererea EGF/2017/004 IT/Almaviva pentru a obține o contribuție financiară din partea FEG în conformitate cu criteriul de intervenție prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, ca urmare a concedierii unui număr de 1 646 de lucrători de către întreprinderea Almaviva Contact SpA, care își desfășoară activitatea în sectorul economic clasificat în diviziunea 82 din NACE Rev. 2 (Activități de secretariat, servicii suport și alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor) din regiunea de nivel NUTS 2 Lazio (ITI4) din Italia; întrucât un număr de 1 610 lucrători concediați ar trebui să beneficieze de aceste măsuri,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că Italia are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară de 3 347 370 EUR, reprezentând 60 % din costurile totale de 5 578 950 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile italiene au depus cererea la 9 mai 2017 și că, pe baza informațiilor suplimentare puse la dispoziție de Italia, Comisia și-a finalizat evaluarea la 26 septembrie 2017, aducând la cunoștința Parlamentului această evaluare la aceeași dată;

3.  reamintește că criza economică a pus o presiune semnificativă asupra prețului serviciilor de marketing și de asistență acordată cumpărătorilor de bunuri și servicii, conducând la o scădere a cifrei de afaceri și a profitabilității furnizorilor de servicii; ținând seama de faptul că costul forței de muncă are, în mod evident, o pondere majoritară în totalul costurilor de producție din sectorul centrelor de apel, constată că întreprinderile au reacționat la aceste condiții adverse prin delocalizare, intervenții asupra costului forței de muncă sau încetarea activității; regretă că, între 2009 și primul trimestru al anului 2014, o treime din totalul întreprinderilor italiene din acest sector și-au încetat activitatea;

4.  ia act de faptul că concedierile actuale sunt legate în mod direct de o scădere cu 45 % a veniturilor centrului Almaviva-Roma, înregistrată între 2011 și 2016; regretă că nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu Reprezentanța sindicală unitară (RSU) privind un plan de aliniere a costului forței de muncă de la centrul Almaviva-Roma cu alte centre de lucru din Italia, fapt care ar fi dus efectiv la o scădere de salariu, și că drept urmare centrul de la Roma a fost închis;

5.  relevă faptul că lucrătorii din sectorul centrelor de apel ar trebui să fie mai bine protejați, ceea ce înseamnă, în special, că ar trebui evitată deplasarea personalului de la un centru la altul, această practică fiind utilizată cu predilecție ca strategie pentru a impune realizarea unor concedieri în masă;

6.  recunoaște că economia regională și locală se redresează, însă într-un ritm lent, după gravele dificultăți cauzate de criza economică și financiară și că disponibilizările în masă riscă să stopeze sau să întrerupă această redresare; subliniază importanța crucială pe care o au măsurile active de pe piața forței de muncă, cum ar fi cele cofinanțate de FEG, pentru evitarea acestei situații;

7.  constată că 79 % dintre beneficiarii vizați sunt femei și că marea majoritate a acestora au între 30 și 55 de ani; regretă faptul că nu a fost posibil să se găsească o soluție viabilă pentru a evita concedierea lor, în special ca urmare a faptului că, pentru femeile din această grupă de vârstă, probabilitatea de a rămâne și a progresa pe piața muncii este mai redusă din cauza dificultății de a găsi un echilibru între viața profesională și cea privată, din cauza responsabilităților care le revin ca îngrijitori informali, precum și a inegalității de șanse la locul de muncă;

8.  subliniază că formarea și alte servicii personalizate ar trebui să țină cont pe deplin de caracteristicile acestui grup de lucrători, în special de proporția ridicată a femeilor; salută includerea sumei estimate la 680 000 EUR pentru rambursarea cheltuielilor cu îngrijirea persoanelor dependente;

9.  salută faptul că autoritățile italiene au început furnizarea serviciilor personalizate către beneficiarii vizați la 6 aprilie 2017, cu mult înaintea depunerii cererii de acordare a unui sprijin FEG pentru pachetul coordonat propus;

10.  constată că Italia are în vedere opt tipuri de măsuri pentru lucrătorii disponibilizați vizați de cerere: (i) orientare individuală, (ii) asistență pentru căutarea unui loc de muncă, (iii) formare, recalificare și formare profesională, (iv) voucher de reangajare, (v) sprijin pentru antreprenoriat, (vi) contribuție la înființarea unei întreprinderi, (vii) rambursarea cheltuielilor pentru persoanele care au în îngrijire persoane dependente, și (viii) rambursarea cheltuielilor de mobilitate; observă că măsurile de sprijinire a venitului vor reprezenta 17,4 % din pachetul global de măsuri personalizate, cotă situată cu mult sub cea maximă de 35 % prevăzută în Regulamentul privind FEG, precum și faptul că aceste măsuri sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

11.  salută înființarea unui comitet (constituit de Ministerul Dezvoltării Economice (MiSE(4), ANPAL(5), Consiliul Regional Lazio și sindicate) pentru a hotărî strategia și intervențiile în sprijinul foștilor lucrători de la Almaviva, precum și pentru a întocmi pachetul coordonat de servicii personalizate;

12.  înțelege că utilizarea voucherelor de reangajare este ceva nou, acestea fiind utilizate doar într-un caz anterior; subliniază importanța evaluării eficacității depline a acestor măsuri după ce a trecut suficient timp pentru ca datele să fie disponibile;

13.  subliniază că autoritățile italiene au confirmat că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii, acestea urmând a fi completate prin acțiuni care vor fi finanțate fie prin intermediul FSE, fie doar din fondurile naționale;

14.  reamintește că la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate sprijinite de FEG ar trebui să se anticipeze perspectivele viitoare ale pieței forței de muncă și abilitățile necesare și să se asigure compatibilitatea cu tranziția spre o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă;

15.  salută angajamentul guvernului italian de a defini un nou cadru juridic pentru lucrătorii din sectorul telecomunicațiilor, cu scopul de a evita pe viitor situații precum cea care face obiectul cererii EGF/2017/004 IT/Almaviva;

16.  reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

17.  îndeamnă Comisia să le solicite autorităților naționale să prezinte, în propunerile viitoare, mai multe detalii cu privire la sectoarele care au perspective de creștere și care, prin urmare, ar putea oferi locuri de muncă, precum și să colecteze date concrete cu privire la impactul finanțării din partea FEG, inclusiv privind calitatea locurilor de muncă și rata de reinserție realizată prin intermediul FEG;

18.  reamintește apelul său adresat Comisiei de a asigura accesul public la toate documentele legate de cazurile FEG;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Italiei – EGF/2017/004 IT/Almaviva

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2017/2192.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Ministero dello Sviluppo Economico (MiSE)
(5) Agenzia Nazionale per le Politiche Attive del Lavoro (ANPAL)


Salvarea de vieți omenești: sporirea siguranței autovehiculelor în UE
PDF 367kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 noiembrie 2017 referitoare la salvarea de vieți omenești: sporirea siguranței autovehiculelor în UE (2017/2085(INI))
P8_TA(2017)0423A8-0330/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Salvarea de vieți: Sporirea siguranței vehiculelor în UE – Raportare privind monitorizarea și evaluarea elementelor avansate de siguranță ale vehiculelor, a raportului cost-eficacitate asociat acestora și a fezabilității acestora în vederea revizuirii normelor privind siguranța generală a vehiculelor, protecția pietonilor și a altor participanți la trafic vulnerabili (COM(2016)0787) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0431),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 78/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește protecția pietonilor și a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 2003/102/CE și 2005/66/CE(2),

–  având în vedere Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune și de abrogare a Directivei 2000/30/CE(3),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/413 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră(4),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/719 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/758 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea sistemului eCall bazat pe serviciul 112 la bordul vehiculelor și de modificare a Directivei 2007/46/CE(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la implementarea Cărții albe privind transporturile 2011: evaluarea situației actuale și calea de urmat pentru realizarea unei mobilități sustenabile(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2017 referitoare la transportul rutier în Uniunea Europeană(8),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 3 iulie 2013 referitoare la siguranța rutieră 2011-2020 – primii pași către o strategie în privința vătămărilor(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la siguranța rutieră în Europa 2011-2020(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la „Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor”(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative, o etapă către mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată” (COM(2016)0766),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020” (COM(2010)0389),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „CARS 2020: Plan de acțiune pentru o industrie a autovehiculelor competitivă și durabilă în Europa” (COM(2012)0636),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Benefit and feasibility of a range of new technologies and unregulated measures in the field of vehicle occupant safety and protection of vulnerable road users” (Avantajele și fezabilitatea unei serii de noi tehnologii și măsuri nereglementate în domeniul securității ocupanților vehiculelor și al protecției participanților la trafic vulnerabili), redactat de Transport Research Laboratory (Laboratorul de cercetare în domeniul transportului) și publicat la 26 martie 2015,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind punerea în aplicare a obiectivului 6 al orientărilor Comisiei Europene pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020 - Prima etapă spre o strategie în privința vătămărilor” (SWD(2013)0094),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 8 iunie 2017 privind siguranța rutieră în sprijinul Declarației de la Valletta, din martie 2017,

–  având în vedere pachetul „Europa în mișcare”, lansat de Comisie la 31 mai 2017, care include un set de opt inițiative legislative, cu un accent special pe transportul rutier,

–  având în vedere Rezoluția 70/260 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 15 aprilie 2016 intitulată „Îmbunătățirea siguranței rutiere globale”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0330/2017),

A.  întrucât, în fiecare an, circa 25 500 de persoane își pierd viața și aproximativ 135 000 de persoane sunt rănite grav pe șoselele din Europa, astfel că este necesar ca, în consultare cu statele membre, să se ia măsuri mai multe și mai eficace pentru a ajunge mai aproape de atingerea obiectivului „zero victime”;

B.  întrucât siguranța rutieră depinde de trei factori: vehicule, infrastructuri și comportamentul conducătorilor auto și, prin urmare, pentru a spori siguranța rutieră, sunt necesare măsuri în toate cele trei domenii și ar trebui luate măsuri eficace în materie de siguranță activă și pasivă a vehiculelor;

C.  întrucât vechimea medie a autoturismelor, a vehiculelor utilitare ușoare și a vehiculelor grele de marfă în UE este în continuă creștere, în prezent fiind de peste 10 ani; întrucât vechimea unui vehicul are o influență directă asupra consecințelor unui accident rutier și a vătămărilor suferite în urma acestuia;

D.  întrucât sistemele de asistență a conducătorului auto cresc siguranța vehiculelor și, de asemenea, le permit persoanelor cu mobilitate redusă și persoanelor vârstnice să participe activ și în siguranță la traficul rutier;

E.  întrucât sistemele de conducere inteligentă reduc congestia, avertizează conducătorii auto în legătură cu pericolele de pe ruta lor și contribuie, în consecință, la reducerea riscului de producere a unui accident;

F.  întrucât trecerea la vehiculele care circulă autonom progresează rapid, iar siguranța rutieră este, în general, o chestiune urgentă, astfel că Comisia va trebui să prezinte o revizuire a Regulamentului privind siguranța generală cel târziu până în primul trimestru al anului 2018; întrucât, în orice caz, orice nouă întârziere ar fi inacceptabilă;

G.  întrucât, dat fiind că 38 % din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere survin în zonele urbane și implică adesea participanți la trafic vulnerabili, statele membre ar trebui să aibă în vedere participanții la trafic vulnerabili la planificarea traficului în zonele urbane, îmbunătățind tratamentul acestora în ceea ce privește modurile de transport, cum ar fi autoturismele și autobuzele; întrucât Comisia ar trebui să prezinte o revizuire a regulamentului privind protecția pietonilor;

H.  întrucât există o legătură clară între siguranța rutieră și condițiile de muncă ale conducătorilor auto profesioniști,

Cerințe generale

1.  subliniază că statele membre ar trebui să efectueze controale eficiente și regulate asupra conducătorilor auto, deoarece principalele cauze ale accidentelor, la fel ca și până acum, sunt viteza neadaptată și excesivă pentru condițiile de conducere în cauză, neatenția, conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor și oboseala excesivă; prin urmare:

   (a) solicită Comisiei să stabilească un procentaj al vehiculelor care să fie supuse controalelor în categoriile de vehicule M1 și N1;
   (b) solicită Comisiei să introducă controale mai stricte pentru implementarea corectă a timpului de lucru obligatoriu și a perioadelor de odihnă în cazul conducătorilor auto profesioniști;
   (c) solicită statelor membre să intensifice schimburile de bune practici, în special în ceea ce privește strategiile inteligente de aplicare, și să prevadă sancțiuni disuasive împotriva contravenienților;

2.  ia act de faptul că aproximativ 25 % din totalul anual al deceselor survenite în accidente rutiere în UE sunt cauzate de consumul de alcool; invită, prin urmare, Comisia să evalueze posibila valoare adăugată a armonizării la nivelul UE a concentrației de alcool în sânge pentru șoferii începători în primi doi ani și pentru șoferii profesioniști și salută politica unora dintre statele membre privind toleranța zero pentru conducerea sub influența alcoolului;

3.  îndeamnă Comisia, având în vedere declarația de la Valletta privind îmbunătățirea siguranței rutiere, publicată de către Președinția malteză la 29 martie 2017, să includă în noua sa strategie de siguranță rutieră pentru decada 2020-2030 noi obiective de reducere la jumătate a numărului de vătămări grave în trafic în UE;

4.  solicită statelor membre să îmbunătățească în mod semnificativ starea infrastructurii lor rutiere, prin întreținerea periodică și eficace, inclusiv prin semne de circulație și sisteme de semnalizare și prin modernizări adecvate pentru a putea face față volumului de trafic, precum și să introducă măsuri inovatoare care să asigure funcționalitatea deplină și care să crească gradul de interoperabilitate al sistemelor de asistență pentru șoferi, cu scopul de a avea așa-numitele infrastructuri inteligente; solicită Comisiei să instituie un mecanism care să garanteze faptul că infrastructura rutieră europeană se menține într-o stare adecvată;

5.  observă că modificările aduse infrastructurii (de exemplu, anumite tipuri de parapete de siguranță sau dispozitive pentru reducerea vitezei) pot uneori provoca sau agrava unele accidente, în special în cazul vehiculelor motorizate pe două roți; solicită, prin urmare, Comisiei să propună orice măsură de standardizare care permite remedierea inconvenientelor;

6.  observă că mulți conducători auto nu sunt conștienți de necesitatea formării unui coridor pentru accesul vehiculelor de urgență pe autostrăzi sau nu cunosc modul în care se formează aceste coridoare și, prin urmare, invită Comisia să stabilească standarde comune pentru crearea unor astfel de coridoare și să lanseze o campanie de sensibilizare la nivel european;

7.  constată că, în ceea ce privește pietonii și bicicliștii, aproape jumătate dintre decese sunt înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, precum și faptul că accidentele rutiere reprezintă principala cauză de deces în rândul tinerilor; invită, prin urmare, statele membre să le permită persoanelor mai în vârstă și tinerilor conducători auto să circule pe șosele în condiții de siguranță, prin realizarea de programe popularizate care să avertizeze cu privire la riscurile de accidente specifice fiecărei categorii de vârstă;

8.  observă că în 51 % din accidentele soldate cu morți care au loc în zonele urbane sunt implicați pietoni și cicliști și, prin urmare, încurajează orașele să includă în planurile lor de mobilitate obiective privind reducerea numărului de accidente rutiere și de circulație; invită, de asemenea, statele membre să țină seama într-o măsură mai mare de participanții la trafic mai vulnerabili, prin măsuri specifice în locurile în care se întâmplă frecvent accidente și prin construirea și menținerea unei infrastructuri mai sigure pentru pietoni și pentru bicicliști sau prin extinderea și modernizarea infrastructurii existente, precum și printr-o mai bună semnalizare; invită, de asemenea, Comisia să ia măsuri suplimentare la nivelul UE, peste nivelul disponibil al schemelor de finanțare actuale, pentru a facilita îmbunătățirea pe scară largă a infrastructurii pentru biciclete, și să introducă noi tehnologii de siguranță activă și pasivă a vehiculelor, care să protejeze în special participanții la trafic vulnerabili;

9.  constată că, întrucât unii cicliști nu cunosc și/sau nu respectă regulile de circulație rutieră, apar uneori situații în care propria lor siguranță și cea a altor participanți la trafic este pusă în pericol; invită Comisia să reflecteze asupra unei propuneri de îmbunătățire a siguranței ciclismului, care să permită alinierea armonioasă a ciclismului la alte moduri de mobilitate urbană;

10.  încurajează sistemul de transport inteligent (STI) și operatorii de transport public să dezvolte în continuare tehnologii pentru vehicule, care să încurajeze conducătorii auto să treacă la moduri de transport mai sigure atunci când intră în zonele urbane;

11.  observă că noile mijloace de transport, cum ar fi bicicletele electrice și alte dispozitive de mobilitate electrice devin din ce în ce mai populare; solicită, prin urmare, Comisiei să examineze fără întârziere cerințele de siguranță pentru astfel de vehicule și să facă propuneri privind integrarea lor în condiții de siguranță în transportul rutier, ținând totodată seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității;

12.  constată că dezvoltarea și implementarea sistemelor de siguranță ar trebui să garanteze siguranța rutieră și că, în consecință, acest lucru necesită o anumită perioadă de adaptare; solicită, prin urmare, Comisiei să acorde timpul necesar dezvoltării unor astfel de sisteme înainte de punerea în aplicare a unei legislații tehnice specifice;

13.  reamintește faptul că fraudarea odometrelor rămâne o problemă care nu a fost abordată, în special pe piața autoturismelor de ocazie, după cum a remarcat Comisia în studiul său privind funcționarea pieței autoturismelor de ocazie din perspectiva consumatorului; îndeamnă Comisia și statele membre să abordeze problema modificărilor frauduloase sau manipulării odometrelor, prin intermediul unor măsuri eficace și al legislației;

14.  constată că, cu cât sunt mai multe vehicule în trafic, cu atât probabilitatea producerii de accidente crește; solicită, prin urmare, statelor membre și Comisiei să promoveze mobilitatea colectivă și partajată, în special în zonele urbane, pentru a reduce flota de autovehicule aflate în trafic, precum și să ia măsuri pentru a spori numărul bicicletelor și al vehiculelor conduse de către șoferi profesioniști;

15.  subliniază faptul că echipamentul obligatoriu ce trebuie să existe într-un vehicul diferă de la un stat membru la altul și solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o listă obligatorie la nivelul UE privind articolele care ar trebui să facă obiectul cerinței de dotare a vehiculelor;

16.  susține că UE și centrele sale de cercetare ar trebui să joace un rol de lider în dezvoltarea vehiculelor autonome, deoarece acestea vor revoluționa sectorul automobilelor, în special în ceea ce privește siguranța rutieră, dat fiind că se preconizează că acestea vor salva mii de vieți în fiecare an, contribuind totodată la digitalizarea pieței interne;

Sisteme de asistență a conducătorului auto pentru sporirea siguranței traficului rutier

17.  subliniază că circa 92 % dintre accidente sunt cauzate de eroarea umană sau de interacțiunea erorii umane cu vehiculul și/sau infrastructura și că, prin urmare, ar trebui să fie obligatorie incorporarea numai a acelor sisteme de asistență a conducătorului auto în cazul cărora s-a dovedit științific că îmbunătățesc semnificativ siguranța rutieră, care au un raport costuri-beneficii pozitiv și care au ajuns la o fază de maturitate pe piață; consideră, în plus, că creșterea prețurilor de achiziție nu ar trebui să fie excesivă, astfel încât consumatorii vizați pentru astfel de vehicule să își poată permite să le cumpere, și că sistemele de asistență a conducătorului auto importante pentru siguranța rutieră ar trebui să fie verificate în mod regulat;

18.  solicită Comisiei să testeze dispozitivele de siguranță menționate mai sus atunci când efectuează supravegherea pieței vehiculelor;

19.  consideră că pot fi obținute beneficii de pe urma îmbunătățirii standardelor și echipamentelor de siguranță numai în cazul în care actualele și viitoarele dispoziții sunt puse în aplicare și sunt respectate în mod efectiv; solicită, în acest sens, o intensificare a supravegherii la nivel european a autorităților de omologare de tip și a serviciilor tehnice din Uniune; solicită, în plus, o supraveghere mai bună și mai independentă a vehiculelor pe șoselele de pe teritoriul Uniunii după introducerea lor pe piață, pentru a se asigura că acestea respectă în continuare criteriile de siguranță;

20.  subliniază că, atunci când sunt identificate neconformități, consumatorii europeni ar trebui să poată conta pe măsuri de remediere rapide, adecvate și coordonate, inclusiv rechemarea în service a autovehiculelor de pe piața Uniunii, atunci când acest lucru se impune; consideră că operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru orice daune cauzate proprietarilor vehiculelor afectate ca urmare a unei neconformități sau după o rechemare în service a autovehiculelor;

21.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească nivelul de siguranță al vehiculelor deja în uz și să sprijine evoluțiile și inovațiile care vor spori siguranța vehiculelor aflate deja în uz, prin stimularea și promovarea echipării ulterioare a vehiculelor cu sisteme de siguranță rutieră la costuri avantajoase, care să ajute conducătorii auto să reacționeze mai bine în situații periculoase;

22.  solicită producătorilor și operatorilor:

   (a) să se asigure că conducătorului auto i se aduce la cunoștință în mod clar starea de activare a fiecărui sistem de asistență;
   (b) în cazul sistemelor care pot fi oprite, să prevadă un mecanism de oprire în două etape, care inițial să îi permită conducătorului auto doar să oprească semnalul de avertizare și abia o a doua acțiune din partea acestuia care să permită dezactivarea propriu-zisă a sistemului;
   (c) să se asigure că, de fiecare dată când vehiculul este pornit din nou, sistemul de asistență este reactivat; și
   (d) să introducă o politică de stabilire a prețurilor care să încurajeze consumatorii să aleagă vehicule echipate cu sisteme de siguranță și de asistență a conducătorului auto;

23.  subliniază că mesajele de avertisment evidente ar trebui să fie suficient de distincte între ele, încât să fie ușor de identificat și clar de la ce sistem provine asistența și că mesajele de avertisment ar trebui să poată fi ușor de perceput, inclusiv de către persoanele în vârstă, de către persoanele cu dizabilități, cum ar fi deficiențe de auz și/sau de vedere, și de către persoanele cu mobilitate redusă; solicită, prin urmare, părților în cauză să adopte standarde uniforme adecvate care să le permită operatorilor să adopte soluții specifice;

24.  salută faptul că aproape toate autoturismele testate în cadrul Programului european pentru evaluarea vehiculelor noi (Euro NCAP) au primit cinci stele și că majoritatea constructorilor de automobile au răspuns cu succes la provocarea de a îndeplini noile cerințe Euro NCAP; ia act însă de faptul că nu toate modelele de autoturisme vândute în Europa sunt testate prin Euro NCAP și că nu toate autoturismele de același tip sunt vândute cu aceleași specificații, fapt care poate genera o lipsă de claritate pentru consumatori și un nivel de încredere în autovehicul care nu corespunde performanțelor reale ale modelului achiziționat; reamintește, prin urmare, importanța unui standard de bază solid în ceea ce privește cerințele obligatorii de siguranță, care să garanteze că toate echipamentele de siguranță necesare sunt prezente la întregul parc de automobile folosite și vândute în UE;

25.  este de părere că Euro NCAP ar trebui să reflecte întotdeauna gradul efectiv de siguranță al unui anumit model de autoturism și încurajează acest sistem ca, în evaluarea siguranței vehiculelor noi, să aplice cerințe mai ambițioase decât cerințele minime legale și să ia în considerare cerințele legale minime actualizate, în scopul de a promova și mai mult dezvoltarea de vehicule care asigură standarde înalte în materie de siguranță rutieră și astfel încât Europa să își mențină ambițiile și să acționeze ca lider mondial în domeniul siguranței automobilelor;

26.  solicită Comisiei ca, împreună cu Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU), să adopte standarde care să asigure coerența pe plan internațional și, totodată, să reducă la minimum excepțiile de la obligația de instalare a sistemelor de asistență a conducătorului auto, cu scopul de a spori astfel la o scară cât mai largă siguranța traficului rutier; subliniază, în plus, că producătorii ar trebui să elaboreze materiale informative clare pentru a ajuta conducătorii auto să înțeleagă mai bine diversele sisteme de asistență a conducătorului auto și funcționalitățile acestora;

27.  solicită o abordare europeană armonizată, care să țină cont de întreaga legislație internațională și națională existentă și care să asigure complementaritatea acesteia;

28.  solicită Comisiei să examineze în ce proporție sunt implicate vehicule cu destinație specială în accidentele urbane și, dacă este cazul, să elimine excepțiile de la obligația de instalare a sistemelor de asistență a conducătorului auto;

29.  subliniază că instruirea conducătorilor auto ar trebui să includă formări periodice și suplimentare în utilizarea mecanismelor obligatorii de asistență a conducătorului auto, acordându-se o atenție deosebită persoanelor în vârstă și persoanelor cu mobilitate redusă; îndeamnă școlile de șoferi ca, pe de o parte, să integreze chestiunile legate de funcționarea acestor sisteme în formările pe care le oferă și, pe de altă parte, să condiționeze obținerea unui permis de conducere de acumularea unei experiențe practice profesioniste în trafic;

30.  constată că stimulentele financiare, de exemplu fiscale sau în materie de asigurări, pentru măsuri cum ar fi instalarea de sisteme de siguranță suplimentare de asistență a conducătorului auto pe autovehiculele noi și cele folosite sau includerea acestora în formarea conducătorilor auto, pot facilita introducerea pe piață a vehiculelor cu dispozitive avansate de siguranță; invită statele membre să ia în considerare introducerea unor astfel de mecanisme;

31.  îndeamnă Comisia să solicite operatorilor de pe piață să se asigure că sunt folosite standarde și interfețe deschise care vor îmbunătăți în continuare interoperabilitatea, astfel încât să se poată realiza teste independente prin accesarea datelor relevante despre vehicul și sistem, inclusiv actualizările acestora, și că aceste teste pot fi realizate de către orice profesionist calificat, cu respectarea datelor care fac obiectul drepturilor de proprietate și a proprietății intelectuale;

32.  subliniază că ar trebui să se garanteze un nivel ridicat de protecție și păstrare a datelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor) și cu dreptul la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, dar și securitatea sistemelor informatice, astfel încât să fie excluse noi riscuri de accidente ca urmare a manipulării la distanță a sistemelor de la bordul vehiculelor sau din cauza conflictelor legate de compatibilitatea sistemelor; recomandă analizarea principiului dreptului de proprietate asupra datelor;

33.  subliniază că este important să se folosească informații spațio-temporale fiabile furnizate de sistemele de poziționare prin satelit și să se folosească sistemul EGNOS/GNSS pentru siguranța rutieră activă; cere să se depună mai multe eforturi pentru a atinge un nivel de precizie a sistemului de siguranță rutieră activă EGNOS/GNSS de mai puțin de un metru, pentru a trece de la capacitatea sistemului de a reduce viteza vehiculului la capacitatea sa de a interveni în mod automat și de a devia traiectoria vehiculului; solicită promovarea unei siguranțe rutiere crescute prin integrarea datelor EGNOS/GNSS în sistemele de control de la bord;

Măsuri de siguranță pentru prevenirea accidentelor

34.  salută faptul că, începând cu noiembrie 2015, frânarea de urgență este deja obligatorie pentru toate camioanele și autobuzele noi din UE, însă invită Comisia să impună obligația de a instala dispozitive automate de frânare de urgență care să detecteze pietonii, bicicliștii, vehiculele motorizate ușoare cu două roți și motocicliștii, în autoturisme, în vehiculele utilitare ușoare, în autobuze, în autocare și, în special, în vehiculele grele de marfă, întrucât aceste dispozitive au un potențial important de prevenire a accidentelor rutiere datorită sistemului puternic de frânare autonomă și, deci, grație distanței mai scurtă de oprire;

35.  solicită ca proiectarea părții din față a vehiculelor grele de marfă fie mai sigură, astfel încât șoferul să poată vedea mai bine pietonii și cicliștii și solicită, totodată, bariere pentru evitarea coliziunilor și atenuarea consecințelor coliziunilor;

36.  solicită instalarea obligatorie a unor sisteme inteligente dezactivabile de asistență privind limitele de viteză, care să indice limitele de viteză, indicatoarele de stop și semafoarele și să intervină pentru a ajuta conducătorii auto să se mențină în limitele de viteză; solicită statelor membre să se asigure că semnalizarea șoselelor este într-o stare impecabilă, cu marcaje rutiere clar lizibile; subliniază faptul că, pentru buna funcționare a sistemelor de asistență inteligente, este necesar să se actualizeze hărțile rutiere online cu limitele de viteză actuale;

37.  subliniază că, în vederea îmbunătățirii siguranței rutiere, încetinirea vehiculelor altor participanți la trafic ar trebui să fie indicată mai bine, prin semnale luminoase montate pe vehicul, și așteaptă utilizarea obligatorie a unui semnal luminos în caz de frânare de urgență, sub forma unei lămpi de stop cu semnal intermitent sau a luminilor intermitente de avarie;

38.  subliniază că, dată fiind relevanța sa pentru siguranța rutieră, ar trebui să se prevadă obligativitatea unui sistem dezactivabil de asistență la păstrarea liniilor de separare a benzilor de circulație, care nu doar să avertizeze, ci și să intervină în mod adecvat, fără însă a împiedica intervenția directă a conducătorului auto; constată că, pentru utilizarea acestui sistem de avertizare, este necesar ca marcajele rutiere să fie păstrate într-o stare care să permită recunoașterea clară a acestora;

39.  subliniază faptul că creșterea vizibilității directe pentru șoferii de vehicule grele de transport de marfă, de autobuze și de autocare și reducerea sau eliminarea unghiurilor moarte sunt elemente vitale pentru sporirea siguranței acestor vehicule în traficul rutier; solicită Comisiei, prin urmare, să introducă standarde ambițioase și diferențiate privind vizibilitatea directă și să prevadă obligativitatea instalării în față, în spate și în lateral de camere, senzori și sisteme de asistență la viraj, garantând totodată că aceste măsuri sunt în concordanță cu Directiva (UE) 2015/719 și nu duc la o prelungire a termenelor de punere în aplicare stabilite în aceasta;

40.  subliniază necesitatea de a prevedea condiții prealabile pentru instalarea de etiloteste antidemaraj și de sisteme care să depisteze neatenția și starea de somnolență a conducătorului auto și solicită utilizarea de etiloteste antidemaraj pentru conducătorii auto profesioniști și pentru conducătorii auto care au provocat un accident rutier sub influența alcoolului și care au fost condamnați pentru o infracțiune de conducere sub influența alcoolului, ca o măsură de reabilitare;

41.  observă că în 15 % din accidentele rutiere mortale sunt implicate camioane și că circa 1 000 de utilizatori vulnerabili ai șoselelor își pierd în fiecare an viața în accidente în care sunt implicate camioane; solicită, prin urmare, Comisiei să accelereze introducerea obligatorie a unor standarde ambițioase și diferențiate pentru camioane referitoare la vizibilitatea directă, a unor sisteme inteligente de asistență pentru controlul vitezei și a unor sisteme automate de frânare de urgență care să poată detecta pietonii și cicliștii;

Măsuri de siguranță pentru reducerea consecințelor accidentelor

42.  observă că presiunea pneurilor are implicații semnificative asupra siguranței rutiere și a consumului de combustibil, precum și a emisiilor; invită, prin urmare, Comisia să impună obligația de a instala sisteme de monitorizare directă a presiunii din pneuri; solicită Comisiei să transpună în legislația UE amendamentele privind sistemele de măsurare a presiunii în pneuri, care vizează buna funcționare a acestor sisteme în condiții de trafic real, convenite la CEE-ONU;

43.  consideră că este necesar să se prevadă obligativitatea instalării de sisteme inteligente de avertizare pentru centura de siguranță la toate locurile din față în cazul tuturor vehiculelor și pentru locurile din spate pentru vehiculele M1 și N1;

44.  consideră că este important să se prevadă obligativitatea instalării unor sisteme de reglare automată a centurilor de siguranță, pentru a evita vătămarea la nivelul gâtului;

45.  solicită Comisiei să extindă obligativitatea instalării sistemului eCall și la motociclete, vehiculele utilitare grele, autobuze și autocare și, de asemenea, să asigure disponibilitatea sistemului pentru post-echipare, pentru a garanta că acesta poate acoperi numărul maxim posibil de vehicule aflate în circulație, începând din 2019;

46.  solicită realizarea unor statistici exacte și fiabile la nivelul UE privind accidentele, inclusiv statistici privind cauzele accidentelor, date privind expunerea la riscuri, o listă a vătămărilor suferite și a victimelor accidentelor, și remarcă faptul că un înregistrator de date privind evenimentele poate fi deosebit de util, însă datele trebuie să rămână anonime și analizarea lor trebuie să se facă exclusiv în scopul cercetării legate de accidente;

47.  solicită colectarea de date în întreaga UE privind pasagerii vehiculelor uciși sau răniți din alte cauze decât coliziunile; constată că nu există date disponibile privind numărul persoanelor care au suferit insolații în vehicule;

48.  solicită adoptarea unor norme mai bune în materie de siguranță împotriva incendiilor pentru autobuzele și autocarele propulsate cu diferite tipuri de energie, inclusiv pentru autobuzele cu motor pe bază de GNC, pentru a maximiza siguranța pasagerilor;

49.  observă că regândirea protecției anti-încastrare de la camioane ar putea reduce cu 20 % pierderile de vieți omenești cauzate de coliziunile dintre autoturisme și camioane; invită Comisia să instituie obligativitatea instalării în partea din față a camioanelor a unor dispozitive ameliorate de protecție anti-încastrare pentru toate camioanele noi;

50.  solicită efectuarea de teste obligatorii la coliziuni frontale, laterale și din spate pentru:

   (a) autoturismele de teren (SUV) cu scaune poziționate mai înalt și cu o greutate maximă mai mare de 2 500 kg, și
   (b) vehiculele cu propulsie electrică și alte tehnologii noi de propulsie ;

51.  solicită Comisiei să actualizeze și cerințele de testare pentru sistemele de siguranță pasivă ale autovehiculelor, astfel încât să includă protecția tuturor participanților la trafic vulnerabili în cazurile de impact frontal și din spate, inclusiv a pietonilor și a cicliștilor;

52.  solicită Comisiei să se asigure că piața va avea, în mod realist, timp suficient pentru a se adapta la aceste măsuri;

53.  subliniază faptul că Directiva (UE) 2015/719 privind greutatea și dimensiunile vehiculelor grele de transport marfă are un potențial important de îmbunătățire a siguranței camioanelor, invită Comisia să accelereze lucrările la prezenta directivă și să își prezinte evaluarea fără întârziere;

o
o   o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 200, 31.7.2009, p. 1.
(2) JO L 35, 4.2.2009, p. 1.
(3) JO L 127, 29.4.2014, p. 134.
(4) JO L 68, 13.3.2015, p. 9.
(5) JO L 115, 6.5.2015, p. 1.
(6) JO L 123, 19.5.2015, p. 77.
(7) JO C 316, 22.9.2017, p. 155.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0228.
(9) JO C 75, 26.2.2016, p. 49.
(10) JO C 56 E, 26.2.2013, p. 54.
(11) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 72.


Tipologiile teritoriilor ***I
PDF 325kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 noiembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 în ceea ce privește tipologiile teritoriilor (Tercet) (COM(2016)0788 – C8-0516/2016 – 2016/0393(COD))
P8_TA(2017)0424A8-0231/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0788),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0516/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 29 martie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului regiunilor din 13 iulie 2017(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 4 octombrie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0231/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 noiembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 în ceea ce privește tipologiile teritoriale (Tercet)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2391.)

(1) JO C 209, 30.6.2017, p. 71..
(2) JO C 342, 12.10.2017, p. 74.


Recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare ***I
PDF 324kWORD 58k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 14 noiembrie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare și de abrogare a Directivei 96/50/CE a Consiliului și a Directivei 91/672/CEE a Consiliului (COM(2016)0082 – C8-0061/2016 – 2016/0050(COD))
P8_TA(2017)0425A8-0338/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0082),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0061/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 13 iulie 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 30 iunie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0338/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 noiembrie 2017 în vederea adoptării Directivei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare și de abrogare a Directivelor 91/672/CEE și 96/50/CE ale Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2017/2397.)

(1) JO C 389, 21.10.2016, p. 93.


Cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului ***I
PDF 328kWORD 59k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 14 noiembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (COM(2016)0283 – C8-0194/2016 – 2016/0148(COD))
P8_TA(2017)0426A8-0077/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0283),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0194/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Bulgariei, de Camera Deputaților a Republicii Cehe, de Consiliul Federal al Austriei și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 octombrie 2016(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 30 iunie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0077/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 noiembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2394.)

(1) JO C 34, 2.2.2017, p. 100.


Utilizarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice
PDF 401kWORD 65k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 noiembrie 2017 referitoare la utilizarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice (2016/2245(INI))
P8_TA(2017)0427A8-0329/2017

Parlamentul European,

—  având în vedere articolele 174 și 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la situația specială a insulelor(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 aprilie 2017 referitoare la femei și rolul lor în zonele rurale(8),

—  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2016 referitoare la politica de coeziune în regiunile montane ale UE(9),

—  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la Raportul privind punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a Anului european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012)(10),

—  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2016 referitoare la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)(11),

—  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la schimbările demografice și consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE(12),

—  având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații(13),

—  având în vedere Rezoluția sa din 22 septembrie 2010 referitoare la strategia europeană pentru dezvoltarea economică și socială a regiunilor muntoase, a insulelor și a zonelor slab populate(14),

—  având în vedere Rezoluția sa din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei(15),

—  având în vedere Rezoluția sa din 23 martie 2006 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații(16),

—  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Raport privind îmbătrânirea pe 2015. Proiecții economice și bugetare pentru statele membre ale UE-28 (2013-2060)” (European Economy nr. 3/2015),

—  având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Investiții pentru locuri de muncă și creștere: promovarea dezvoltării și a bunei guvernanțe în regiunile și în orașele UE”,

—  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulată „O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează” (COM(2017)0252),

—  având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2009 intitulată „Gestionarea impactului îmbătrânirii populației în UE (Raport privind îmbătrânirea populației, 2009)” (COM(2009)0180),

—  având în vedere comunicarea Comisiei din 10 mai 2007 intitulată „Promovarea solidarității dintre generații” (COM(2007)0244),

—  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2006 intitulată „Viitorul demografic al Europei - transformarea unei provocări într-o oportunitate” (COM(2006)0571),

—  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 16 martie 2005 intitulată „Față în față cu schimbările demografice: o nouă solidaritate între generații” (COM(2005)0094),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

—  având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 16 iunie 2016 intitulat „Răspunsul Uniunii Europene la provocarea demografică”(17),

—  având în vedere studiul din septembrie 2013 al Direcției Generale Politici Interne, Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune, din cadrul Parlamentului European, intitulat „Cum pot politicile regionale și de coeziune să rezolve problemele demografice?”,

—  având în vedere publicația EPSON referitoare la „Dezvăluirea potențialelor teritoriale și conturarea de noi politici în tipuri specifice de teritorii din Europa: insule, munți, regiuni slab populate și de coastă”(18),

—  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și poziția exprimată sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0329/2017),

A.  întrucât schimbările demografice reprezintă o problemă reală în Europa și în întreaga lume și o provocare majoră, nu doar în general, ci și pentru politicile de dezvoltare locală și valorificare a teritoriului din UE în prezent, împreună cu problemele legate de ocuparea forței de muncă, globalizarea necontrolată, schimbările climatice, tranziția către economii cu emisii scăzute de carbon și provocările reprezentate de tranziția industrială și tehnologică și incluziunea socială și economică;

B.  întrucât, așa cum se întâmplă în majoritatea societăților postindustriale, populația europeană este caracterizată de mai multe decenii de o longevitate tot mai mare și rate scăzute ale fertilității, ceea ce riscă să modifice structura populației și piramida vârstelor și să producă efecte secundare precum scăderea numărului de persoane în vârstă de muncă și îmbătrânirea populației; întrucât criza economică care a afectat întreaga Uniune Europeană a avut un impact semnificativ asupra multor zone și regiuni, în special în zonele rurale, și a generat în mod special sărăcie și a cauzat depopulare; întrucât persistența diferențelor de remunerare între femei și bărbați și agravarea discrepanțelor între pensii constituie un obstacol major pentru participarea femeilor pe piața forței de muncă;

C.  întrucât se preconizează că creșterea rapidă a populației în țările în curs de dezvoltare și declinul demografic al populației din UE va avea drept consecință o diminuare a cotei procentuale a populației Uniunii Europene în raport cu populația lumii de la 6,9 % în 2015 la 5,1 % în 2060(19);

D.  întrucât se preconizează că 132 din cele 273 de regiuni de nivel NUTS 2 vor cunoaște o scădere a populației între 2015 și 2050(20); întrucât această reducere va afecta în special unitățile administrative locale;

E.  întrucât prioritatea absolută a Uniunii Europene și a tuturor statelor membre este să promoveze creșterea, care să fie în același timp o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;

F.  întrucât caracteristicile geografice sau demografice au drept consecință o agravare a problemelor de dezvoltare; întrucât, din acest motiv, Tratatul de la Lisabona a adăugat coeziunea teritorială la obiectivele coeziunii economice și sociale;

G.  întrucât schimbările demografice nu afectează toate țările și regiunile în mod uniform, atât din cauza dinamicii lor naturale, cât și a fluxurilor migratoare pe care le implică, majoritatea zonelor urbane și, în special, zonele metropolitane cunoscând o creștere a populației, în timp ce în majoritatea zonelor rurale și îndepărtate are loc un declin, iar în regiunile ultraperiferice situația este foarte ambiguă din acest punct de vedere; întrucât astfel de dezechilibre reprezintă provocări majore atât pentru teritoriile care suferă din cauza depopulării, cât și pentru cele care se confruntă cu o afluență de oameni; întrucât zonele izolate și cele cu acces limitat sunt cele mai expuse declinului demografic; întrucât, pe de altă parte, ar trebui să se atragă atenția asupra efectelor „suburbanizării”, care, ca urmare a unei deplasări semnificative a populației din marile orașe înspre zonele din jurul lor, exercită presiuni asupra autorităților locale și regionale;

H.  întrucât regiunile europene nu sunt întinderi teritoriale omogene; întrucât acestea pot cuprinde zone de șomaj sau de sărăcie și se pot confrunta cu provocări specifice, în special în ceea ce privește schimbările demografice, astfel încât este esențial să se instituie instrumente specifice în vederea reducerii disparităților subregionale și pentru a contribui la un mai bun echilibru teritorial în ceea ce privește zonele urbane, periurbane și rurale;

I.  întrucât femeile, și în special mamele singure, sunt mai expuse sărăciei și excluziunii;

J.  întrucât schimbările demografice reprezintă o provocare în ceea ce privește asigurarea coeziunii sociale și a bunăstării populației în ansamblul ei, precum și favorizarea unei dezvoltări economice echilibrate; întrucât schimbările demografice au repercusiuni asupra infrastructurii și accesibilității și a calității serviciilor, care au drept rezultat discrepanțe în materie de conectivitate sau zone lipsite de servicii medicale și care sunt adesea rezultatul insuficientelor legături dintre populația urbană și cea rurală;

K.  întrucât schimbările demografice implică provocări politice majore în diferite domenii legate de o gamă largă de elemente ale politicii de coeziune; întrucât politica regională și fondurile structurale și de investiții europene (ESI) aferente, inclusiv Fondul de coeziune, constituie instrumente esențiale pentru a face față acestor schimbări;

L.  întrucât în zonele neurbanizate din Uniunea Europeană trăiesc 113 milioane de persoane și se află 12 milioane de exploatații agricole și 172 de milioane de hectare de teren agricol, aceste zone contribuind într-o măsură majoră la economiile, culturile și ecosistemele europene;

M.  întrucât o infrastructură adecvată și un nivel adecvat de servicii sunt factori importanți în gestionarea structurii populației în regiunile slab populate sau care suferă de pe urma emigrării, zone în care importanța investițiilor și a creării de locuri de muncă este mai mare;

N.  întrucât o infrastructură adecvată și accesul la servicii publice și locuri de muncă de înaltă calitate sunt factori importanți care influențează decizia de a rămâne sau nu într-o anumită zonă;

O.  întrucât femeile sunt mai expuse sărăciei și excluziunii sociale decât bărbații, mai ales cele de peste 60 de ani;

P.  întrucât schimbările demografice au un impact mai mare asupra regiunilor a căror dezvoltare a rămas în urmă;

Q.  întrucât schimbările demografice care afectează zonele rurale au consecințe sociale și economice, duc la fragmentare teritorială și afectează calitatea vieții și a mediului, pe lângă grave consecințe demografice;

R.  întrucât egalitatea de gen este un drept fundamental, o valoare comună a UE și o condiție necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creștere, ocupare a forței de muncă și coeziune socială;

S.  întrucât egalitatea de gen reprezintă un instrument important al dezvoltării economice și al coeziunii sociale;

T.  întrucât schimbările demografice negative sporesc nevoia unei solidarități mai puternice între generații,

Aspecte generale

1.  subliniază că schimbările demografice implică presiuni economice, sociale, fiscale și de mediu majore asupra guvernelor statelor membre și autorităților locale și regionale în ceea ce privește furnizarea de servicii publice, în special servicii de asistență socială și servicii sociale, locuințe și gestionare a infrastructurii și asigurarea conservării ecosistemelor printr-o amenajare a teritoriului sustenabilă; subliniază că aceste presiuni vor fi exacerbate de declinul populației active și de un raport de dependență mai ridicat; subliniază rolul esențial al serviciilor publice și private de înaltă calitate; subliniază importanța unor servicii publice și private accesibile, de înaltă calitate și la prețuri convenabile, ca instrument de asigurare a egalității de gen;

2.  consideră că schimbările demografice ar trebui să fie abordate într-o manieră coordonată, prin acțiuni ale tuturor autorităților europene, naționale, regionale și locale, prin aplicarea unor strategii de adaptare care țin cont de realitățile locale și regionale și printr-o guvernanță pe mai multe niveluri, eficientă atât în ceea ce privește structura acestor politici specifice, orientate către anumite regiuni, cât și în ceea ce privește implementarea lor; consideră că această reacție coordonată și integrată ar trebui să urmărească îmbunătățirea calității vieții și crearea unor oportunități economice mai bune pentru cetățeni, și să investească în calitatea, disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor publice și a celor sociale în regiunile în cauză; consideră, de asemenea, că reprezentanții societății civile și alte părți interesate ar trebui să fie implicate; subliniază faptul că orice abordare cuprinzătoare trebuie să reflecte rolul orașelor, al zonelor rurale, al zonelor de pescuit și al zonelor de coastă, precum și al zonelor care se confruntă cu probleme specifice legate de condițiile lor geografice sau situația lor demografică, și că, prin urmare, abordarea menționată va trebui, de asemenea, să țină seama de provocările specifice reprezentate de regiunile ultraperiferice, regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase, astfel cum a fost recunoscut în mod expres în Tratatul de la Lisabona; invită statele membre și Comisia să țină seama de efectele diferitelor politici asupra egalității de gen și asupra schimbărilor demografice;

3.  recunoaște că schimbările demografice, deși creează noi provocări, generează și oportunități de dezvoltare la nivel local, ca rezultat al transformării tipului de cereri din zonele urbane, în special în ceea ce privește produsele alimentare, timpul liber și odihna, prin intermediul potențialului agriculturii, silviculturii și pescuitului de a realiza produse de înaltă calitate, sigure și diferențiate; consideră că turismul rural, în general, și ecoturismul, comerțul electronic, serviciile de la nivelul comunității și economia vârstei a treia, în special, oferă, de asemenea, oportunități pentru dezvoltarea la nivel local, sporind valoarea produselor agricole sau neagricole interne, cum ar fi meșteșugurile, broderia și produsele ceramice, prin intermediul sistemului european de protecție a indicațiilor geografice; subliniază în acest context importanța strategiilor de specializare inteligentă pentru a ajuta regiunile și teritoriile locale să identifice activități cu valoare adăugată mare și să creeze ecosisteme inovatoare atrăgătoare pe baza unei veritabile strategii de dezvoltare rurală multifuncțională, care să încorporeze conceptul de economie circulară în domeniul planificării regionale; subliniază că și agroturismul, care contribuie la menținerea unui stil de viață dinamic în zonele rurale, reprezintă un sector semnificativ; subliniază importanța dialogului social și a implicării partenerilor sociali, alături de alte părți interesate și autorități locale, în toate etapele programării și execuției fondurilor ESI, astfel încât să se anticipeze mai bine efectele schimbărilor demografice pe piața locală a forței de muncă și să se creeze noi strategii pentru înfruntarea acestor provocări;

Caracteristicile schimbărilor demografice în UE

4.  remarcă faptul că principalele probleme legate de schimbările demografice cu care se confruntă în prezent multe regiuni din UE sunt îmbătrânirea populației din cauza destructurării piramidei vârstelor, scăderea ratei de natalitate ce are drept consecință o reducere drastică a populației infantile și tinere, pierderea constantă a populației, penuria de forță de muncă calificată, lipsa de locuri de muncă, tinerii care pleacă din cauza lipsei de posibilități de ocupare a forței de muncă și schimbările care privesc structura demografică; recunoaște că actuala politică agricolă, pierderea activităților, produselor și a sistemelor de producție tradiționale, a forței de muncă și a know-how-ului local, munca invizibilă a femeilor, lipsa spiritului antreprenorial, regiuni a căror dezvoltare a rămas în urmă sau care nu pot concura din cauza lipsei investițiilor, sau pierderea biodiversității, precum și suprafețele împădurite reduse la arbuști și expuse riscului de incendiu constituie alte probleme importante legate de schimbările demografice; subliniază faptul că impactul acestor tendințe diferă semnificativ de la o regiune la alta, parțial din cauza deplasării persoanelor către marile centre urbane, în căutare de locuri de muncă;

5.  subliniază că unul dintre principalele obiective ale politicii demografice a UE ar trebui să fie acela de a lua în considerare toate teritoriile care se confruntă cu dezechilibre demografice și particularitățile acestor teritorii, factori la care politica de coeziune a încercat de mult timp să se adapteze, însă va trebui făcut mult mai mult după 2020; subliniază faptul că, în vreme ce schimbările demografice afectează toate zonele, indiferent dacă sunt rurale sau urbane, implicațiile diferă și depind de diverși factori precum intensitatea și viteza cu care se produce o schimbare sau dacă aceasta afectează regiunile cu o imigrație netă sau pe cele cu o populație în scădere;

6.  subliniază necesitatea de a promova și a susține exploatațiile montane și rurale de dimensiuni mici și mijlocii, care, prin utilizarea unor tehnici tradiționale și metode de producție care exploatează resursele naturale – cum ar fi pășuni și diferite tipuri de culturi furajere – într-o manieră integrată și sustenabilă, obțin produse cu caracteristici specifice de calitate și pot contribui la inversarea sau descreșterea tendinței de depopulare din aceste zone;

7.  subliniază că fenomenele demografice care afectează Uniunea nu reprezintă o noutate, însă s-au amplificat acum cu o intensitate fără precedent, în special ca urmare a presiunilor sociale și economice; atrage atenția asupra creșterii constante a numărului de persoane de vârsta a treia - anual circa 2 milioane de persoane trec pragul vârstei de 60 de ani - cu efecte asupra amenajării teritoriale, a spațiului locativ, a transportului și a altor tipuri de infrastructură și servicii; constată cu îngrijorare faptul că regiunile caracterizate de o scădere puternică a populației în vârstă de muncă vor fi deosebit de grav afectate de provocările demografice; recunoaște că lipsa investițiilor, infrastructura precară, conectivitatea redusă, accesul limitat la serviciile sociale și lipsa locurilor de muncă sunt factori principali care contribuie la depopulare; subliniază că schimbările demografice pot avea un impact considerabil în special asupra pensiilor și a sustenabilității mediului, întrucât depopularea zonelor rurale și intensificarea urbanizării afectează ecosistemele, conservarea naturii și utilizarea resurselor naturale, cu implicații în special pentru utilizarea terenurilor urbane, infrastructură, piața locuințelor și spațiile verzi;

8.  consideră că dimensiunea de gen a schimbărilor demografice ar trebui luată în considerare într-o manieră transversală, deoarece regiunile care se confruntă cu un declin demografic sunt afectate și de dezechilibre de gen și de vârstă din cauza emigrației; consideră că provocările cauzate de schimbările demografice pot și trebuie să fie abordate într-un cadru politic favorabil egalității de gen, motiv pentru care acest aspect trebuie luat în considerare în toate dezbaterile legate de chestiuni demografice; consideră, prin urmare, că punerea în aplicare a abordării integratoare a egalității de gen în cadrul tuturor fondurilor ESI ar trebui consolidată și mai mult în viitor;

9.   reamintește că Strategia Europa 2020 abordează provocările demografice în majoritatea celor șapte inițiative emblematice ale sale, care au fost create pentru a depăși problemele și pentru a stabili priorități esențiale pentru UE în domeniile ocupării forței de muncă, inovării, educației, reducerii sărăciei și al climei și energiei; subliniază că un element fundamental al procesului de punere în aplicare a strategiei și a inițiativelor sale emblematice se bazează pe sprijinul financiar acordat prin instrumentele politicii de coeziune, inclusiv pe dispozițiile privind abordarea schimbărilor demografice și a îmbătrânirii populației, și că aceste dimensiuni trebuie evidențiate în toate instrumentele Uniunii Europene;

10.  consideră că provocările reprezentate de scăderea și îmbătrânirea populației vor impune reevaluări obiective, detaliate și cuprinzătoare ale multor politici și programe economice, sociale și politice consacrate, în care va trebui încorporată o perspectivă pe termen lung;

Coordonarea politicilor UE

11.  solicită o mai amplă coordonare a instrumentelor UE, în special politica agricolă comună (PAC), fondurile ESI, inclusiv Fondul de coeziune, cooperarea teritorială europeană, fondurile structurale și de investiții europene (ESI), cooperarea teritorială europeană, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și Mecanismul pentru interconectarea Europei, astfel încât să se asigure o abordare mai cuprinzătoare a schimbărilor demografice; consideră că, dat fiind că mecanismele utilizate până în prezent nu au reușit să stopeze creșterea dezechilibrelor demografice, este necesară o revizuire a politicilor actuale și a modului de funcționare a tuturor mecanismelor menționate anterior; salută, în acest context, eforturile depuse pentru a optimiza sinergiile dintre fondurile ESI și FEIS; invită încă o dată Comisia să propună o strategie privind schimbările demografice, care să pună accentul pe următoarele domenii: crearea de locuri de muncă decente și relații industriale de bună calitate, acordând o atenție specială noilor forme de muncă și rolului acestora în societate; dimensiunea teritorială a politicilor care promovează activitatea economică și ocuparea forței de muncă; promovarea infrastructurii ca factor în alegerea locurilor de desfășurare a activităților comerciale, astfel încât teritoriile care se confruntă cu provocări demografice să devină accesibile și competitive; acoperire TIC pe scară largă cu calitate și preț competitive în teritoriile cu o densitate mai scăzută a populației; furnizarea de servicii sociale de bază în teritoriile care se confruntă cu provocări demografice; transportul public local, pentru a se asigura accesul la servicii publice; politici elaborate pentru a asigura un echilibru mai bun între viața de familie și cea profesională, reînnoirea sustenabilă a generațiilor și îngrijiri adecvate pentru persoanele dependente; politici în domeniul primirii, integrării și returnării migranților și a refugiaților care beneficiază de protecție internațională; și utilizarea pe scară largă de noi medii, mai atrăgătoare, pentru transmiterea de informații despre viața în zonele rurale; subliniază importanța inițiativelor existente, cum ar fi Parteneriatul european de inovare pentru îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, programul „Asistență pentru autonomie la domiciliu” și comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT în domeniul digital și în cel al sănătății; invită Comisia să țină seama de soluțiile deja descoperite de aceste inițiative în abordarea provocărilor demografice cu care se confruntă regiunile europene; subliniază importanța Cadrului european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții, ca modalitate de a sprijini educația și formarea profesională în zone amenințate de depopulare; consideră că inițiativa privind o mai bună legiferare ar trebui să includă în analiza de impact desfășurată înainte de orice inițiativă legislativă a UE efectele pe care aceasta le poate avea asupra demografiei;

12.  subliniază importanța includerii de către UE a considerentelor de ordin demografic în toate domeniile de politică, inclusiv în rubricile sale bugetare, pentru a face posibilă dezvoltarea acestor politici, în special în ceea ce privește coeziunea, ocuparea forței de muncă, agricultura, mediul, societatea informațională, CDI (cercetare, dezvoltare și inovare), educația, politica socială și transporturile; consideră că constatările din rapoartele de evaluare a impactului demografic trebuie să fie incluse în elaborarea politicilor sale, iar criteriile demografice trebuie luate în considerare în evaluarea rezultatelor acestor politici și a efectelor nedorite cu scopul de a promova o abordare a schimbărilor demografice care include implicarea autorităților locale și regionale; consideră că ar trebui să se acorde o atenție deosebită zonelor rurale care se confruntă cel mai puternic cu aceste probleme demografice; subliniază, în acest context, potențialul inițiativei Sate inteligente, prin care pot fi revitalizate, cu ajutorul unor tehnologii moderne cum ar fi 5G și al inovării, comunitățile rurale; subliniază, în plus, importanța unei cooperări mai strânse între zonele urbane și cele rurale; subliniază importanța asigurării accesului universal la servicii și infrastructuri sociale și publice de înaltă calitate și abordabile, inclusiv cele digitale, în special pentru copii, tineri și persoanele în vârstă, pentru a favoriza incluziunea socială, a garanta egalitatea de gen și a atenua consecințele schimbărilor demografice; subliniază importanța de a oferi noi oportunități de ocupare a unui loc de muncă plătit, în special în zone amenințate de depopulare, în vederea menținerii comunităților, creând în același timp condițiile necesare pentru facilitarea unui echilibru satisfăcător între viața profesională și cea privată; consideră că este important să se insiste asupra faptului că o viziune geografică globală consideră zonele urbane și pe cele rurale ca fiind spații funcționale complementare; subliniază că este nevoie de o mai bună integrare a diferitelor fonduri, pentru a avea cu adevărat o dezvoltare locală participativă și sustenabilă; subliniază faptul că politica demografică a UE ar trebui să încerce să fie mai completă și mai coordonată cu statele membre și la nivel orizontal; reamintește că Uniunea Europeană nu doar contribuie cu fonduri pentru dezvoltare regională, dar influențează, de asemenea, în mare măsură capacitatea autorităților locale și regionale de a utiliza fondurile lor proprii pentru a combate inegalitățile socioteritoriale; subliniază că, deși, ca rezultat al modernizării ajutoarelor de stat, aceste excepții în cazul cărora nu este necesară o notificare au fost simplificate și au devenit mai numeroase, cadrul actual este încă foarte complex și împovărător pentru autoritățile locale și regionale mai mici; consideră că, chiar dacă reglementările privind achizițiile publice au fost simplificate în 2014, există în continuare prea multe obstacole pentru autoritățile mici locale și regionale pentru a putea îmbunătăți economia din aceste zone sensibile;

13.  consideră că UE ar trebui să sprijine politicile în domeniul migrației și integrării în statele membre, prin respectarea drepturilor și competențelor statelor membre, precum și principiul subsidiarității, pentru a minimiza tendințele demografice negative; subliniază rolul important al politicilor de încurajare a creării unei familii și de susținere a familiei; consideră că organismele locale și regionale ar trebui să fie autorizate să pună în aplicare cu succes pe teren politicile de integrare; consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să participe activ la măsurile luate în abordarea provocărilor demografice; solicită ca analiza anuală a creșterii și recomandările specifice fiecărei țări să ia în considerare disparitățile regionale și dezechilibrele dintre regiunile din statele membre; consideră că, în regiunile de frontieră, cooperarea ar trebui să țină seama și de dorințele și de posibilitățile legate de inițiativele transfrontaliere; sugerează dezvoltarea de programe de formare în acest domeniu pentru o înțelegere mai bună și o sensibilizare crescută cu privire la aspectele în cauză; consideră că soluționarea problemelor demografice trebuie să se bazeze pe o abordare integrată a Europei ca ansamblu și că rezolvarea unei probleme într-o parte a continentului nu ar trebui să aibă efecte negative asupra altor teritorii europene; solicită crearea, la nivel european, a unor rețele de schimburi de bune practici și de experiență prin care autoritățile regionale și locale, precum și actorii societății civile să poată învăța reciproc despre abordarea problemelor generate de schimbările demografice;

Consolidarea eficacității fondurilor europene

14.  subliniază că fondurile ESI trebuie să abordeze mai eficient schimbările demografice în următoarea perioadă de programare, prin: o mai mare și mai bine direcționată concentrare asupra schimbărilor demografice ca domeniu prioritar în cadrul regulamentelor finale și în orientările menite să sprijine statele membre, regiunile și administrațiile locale, explorând potențialul fondurilor ESI în abordarea schimbărilor demografice și în conceperea și punerea în aplicare a acordurilor de asociere și a programelor operaționale; o abordare mai proactivă la elaborarea politicilor din domeniul demografic și schimbul de bune practici și de experiență pentru învățarea la nivel instituțional; sprijin tehnic pentru autoritățile de management și părțile interesate de la nivel local în punerea în aplicare a unor politici eficiente care să abordeze schimbările demografice atât la nivel național, cât și regional; și obligativitatea participării active a autorităților locale în elaborarea, gestionarea și evaluarea internă a programelor de punere în aplicare a fondurilor și identificarea necesară a regiunilor care se confruntă cu provocări demografice la nivelul NUTS 3 și al unităților administrative locale (UAL); încurajează acordarea de asistență tehnică și de formare actorilor locali și autorităților de gestionare, pentru a implementa politici eficiente privind schimbările demografice, la nivel național, regional și local; consideră că, în unele state membre, subvențiile la nivelul NUTS 2 ascund adesea inegalități socioteritoriale, intraregionale și chiar supraregionale; solicită ca hărțile UE să utilizeze o scară adecvată pentru a reflecta problemele care țin de teritoriu, astfel încât să poată contribui la direcționarea sprijinului către zonele cele mai defavorizate;

15.  solicită ca Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) să aducă o contribuție sporită la sprijinirea zonelor cu un nivel mare de îmbătrânire, ruralitate și emigrare a populației, astfel încât acestea să își poată îmbunătăți infrastructura de transport și telecomunicații, să-și reducă decalajul digital (inclusiv cel între generații) și să dispună de servicii publice mai bune; subliniază, în acest context, importanța domeniului e-sănătății; invită statele membre și regiunile să orienteze mai bine investițiile disponibile pentru a ține seama de schimbările demografice și de impactul acestora;

16.  îndeamnă Comisia să utilizeze măsuri din cadrul politicii de coeziune pentru a pune o frână în calea creșterii migrării din zonele slab populate, unde o infrastructură adecvată și un nivel adecvat de servicii sunt condiții prealabile esențiale în special pentru păstrarea familiilor cu copii;

17.  subliniază că Fondul social european (FSE) ar trebui să își accelereze activitatea legată de formarea și educarea tinerilor, și ar trebui să promoveze capacitatea de inserție profesională și să-i ajute pe oameni să găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și să combată excluziunea socială și digitală a persoanelor în vârstă; subliniază, de asemenea, că fondul ar trebui să îmbunătățească perspectivele de angajare prin programe de pregătire pentru locuitorii din regiunile aflate în declin, precum și prin stimularea incluziunii sociale și digitale a femeilor, tinerilor și persoanelor în vârstă în aceste zone; subliniază, în acest context, că se vor lua măsuri, atunci când FSE este utilizat în sprijinul regiunilor ultraperiferice, pentru asigurarea unui echilibru mai bun între viața profesională și viața de familie; invită Comisia să aibă în vedere înființarea unui pachet financiar specific, în cadrul domeniului de aplicare al fondurilor existente, care să vizeze abordarea domeniilor care se confruntă cu dezavantaje demografice grave și permanente; solicită ca plățile din fond să aibă loc conform unor acorduri care acordă prioritate liniilor de acțiune pe termen scurt, mediu și lung; subliniază importanța includerii Fondului de coeziune în viitoarele strategii privind schimbările demografice și reamintește că acest fond a fost creat pentru a crește coeziunea economică, socială și teritorială a UE; consideră că este important să fie sprijinite mai mult prin FSE organizații mici care dezvoltă și gestionează proiecte sociale inovatoare, precum și proiecte-pilot transnaționale la nivelul UE care să vizeze chestiuni sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a facilita cooperarea regională, transfrontalieră, transnațională și macroregională inovatoare și pentru a putea astfel face față provocărilor comune generate de schimbările demografice;

18.  regretă că, după cum s-a subliniat în Raportul special nr. 5/2017 al Curții de Conturi Europene, Garanția UE pentru tineret, care ar trebui să aibă ca scop ajutarea tinerilor fără loc de muncă, formare sau educație, a înregistrat progrese limitate, iar rezultatele nu se ridică la nivelul așteptărilor inițiale;

19.  consideră că, pentru a evita o agravare a decalajelor teritoriale, FEIS ar trebui să vină în sprijinul regiunilor cu cele mai nefavorabile dinamici demografice printr-o sporire a investițiilor în domeniile prioritare ale UE, cum ar fi energia, transporturile, afacerile, cercetarea în domeniul inovării, IMM-urile, educația sau infrastructura socială; consideră că ar trebui discutată, în elaborarea politicii de coeziune post-2020, posibilitatea instituirii unui statut specific pentru regiunile defavorizate din punct de vedere demografic;

Viitorul politicii de coeziune pentru a răspunde schimbărilor demografice

20.  este de opinie că politica de coeziune pune la dispoziție instrumentele adecvate pentru a răspunde schimbărilor demografice, în special în conexiune cu alte politici europene, naționale și regionale, atât în ceea ce privește îmbătrânirea populației, cât și scăderea populației, și ar trebui, prin urmare, să joace un rol mai important în sprijinirea regiunilor și să ofere flexibilitate în eforturile de adaptare la schimbările demografice; consideră că acest lucru ar trebui să se reflecte, de asemenea, în reglementările specifice fondurilor în abordarea schimbărilor demografice, ca parte a misiunii sale în temeiul articolului 174 din TFUE; solicită o definiție exactă a conceptului „handicap demografic grav și permanent” prevăzut la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la articolul 121 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care ar permite provocărilor demografice să fie cuantificate din punct de vedere statistic; subliniază importanța legăturilor dintre mediul urban și cel rural și invită Comisia să analizeze oportunitatea de a completa strategiile de dezvoltare urbană sustenabilă integrată prin parteneriate urban-rural pentru dezvoltarea sustenabilă în mediul urban și cel rural; consideră că Comisia ar trebui să ia măsuri proactive pentru a preveni efectele negative ale schimbărilor demografice și să acorde asistență tehnică pentru regiunile cele mai afectate de depopulare;

21.  subliniază că politica de coeziune ar trebui să promoveze capacitatea de inserție profesională și incluziunea femeilor, în special a mamelor care se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă; solicită, în consecință, ca femeile să aibă acces la programe de formare și de educație; subliniază, cu toate acestea, că calificările obținute ar trebui să răspundă necesităților pieței forței de muncă; subliniază că, pentru a opri depopularea, este important ca tinerele mame să fie ajutate să se întoarcă la muncă, oferind structuri fiabile și cu program continuu de îngrijire a copiilor de toate vârstele, inclusiv pentru educația preșcolară;

22.  consideră că, pentru a face față provocărilor demografice, regiunile ar trebui să utilizeze fondurile ESI într-o manieră mai proactivă, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și pentru a le oferi posibilitatea de a începe o carieră adecvată; remarcă faptul că acest lucru ar putea fi realizat prin sprijinirea programelor de formare și a inițiativelor antreprenoriale în rândul tinerilor;

23.  solicită instituirea unui cadru juridic în viitorul Regulament privind dispozițiile comune (RDC) în scopul de a recunoaște regiunile care se confruntă cu provocări demografice grave și permanente; subliniază nevoia unei abordări mai proactive și mai specializate la elaborarea politicilor demografice, întrucât este foarte probabil ca divergențele regionale ale modelelor demografice să aibă un impact socioeconomic foarte asimetric asupra teritoriilor europene, ceea ce ar putea agrava disparitățile regionale în UE; solicită consolidarea și simplificarea administrativă a noilor instrumente pentru consolidarea abordării ascendente și a guvernanței pe mai multe niveluri — precum dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și investițiile teritoriale integrate (ITI), astfel încât să se sporească implicarea la nivel local și regional, ca parte a unei abordări integrate și holistice asupra dezvoltării regionale; solicită crearea unor servicii prin portaluri internet, care vor ajuta întreprinderile rurale existente să se conecteze mai bine cu omologii lor din mediul urban; subliniază importanța luării în considerare în mai mare măsură, în cadrul viitoarei politici de coeziune, a caracteristicilor teritoriale specifice care se manifestă la nivel subregional; subliniază că o lipsă de capacitate și de guvernanță robustă în numeroase autorități locale și regionale reprezintă un obstacol major pentru succesul programelor FEIS și solicită, în acest sens, crearea unor instrumente de consolidare a capacităților;

24.  invită Comisia să aibă în vedere stabilirea unor noi criterii cu ajutorul cărora să se facă distincția între teritoriile care se confruntă cu provocări demografice, prin intermediul unor variabile demografice, economice, de impact asupra mediului și de accesibilitate, și să efectueze studii privind posibili indicatori socioeconomici și de mediu pentru a completa indicatorul PIB cu criterii, inclusiv capitalul social, speranța de viață și calitatea mediului; consideră că PIB-ul și densitatea populației nu sunt indicatori suficienți prin ei înșiși pentru a clasifica teritoriile cu handicapuri demografice grave și permanente; solicită Comisiei să includă în politica de coeziune, pe lângă indicatorul PIB, indicatori noi și dinamici, cum ar fi un indicator demografic și, în special, Indicele de progres social regional al UE, pentru a oferi o imagine mai completă a provocărilor specifice cu care se confruntă aceste regiuni, sau să ia în considerare o alocare suplimentară pentru aceste regiuni, similară cu cea pentru zonele slab populate, în perioada actuală de programare (Regulamentul privind dispozițiile comune, anexa VII, punctul 9); subliniază necesitatea unor instrumente specifice pentru monitorizarea și evaluarea potențialului și a impactului real al fondurilor structurale și de investiții europene în abordarea schimbărilor demografice prin elaborarea de orientări pentru dezvoltarea ulterioară a unor indicatori demografici pertinenți; subliniază că, în special pentru o înțelegere mai aprofundată a caracteristicilor intrinseci ale zonelor slab populate din UE, este importantă existența unor statistici fiabile, actualizate și defalcate, care să contribuie la o administrare politică mai eficientă și mai obiectivă; solicită, prin urmare, Eurostatului să ofere mai multe detalii în statisticile relevante pentru elaborarea unei politici europene demografice adecvate, în special indicatori demografici, familiali, sociali și economici și solicită, prin urmare, defalcarea acestora cel puțin la nivel subregional (de exemplu, NUTS 3);

25.  consideră că viitoarea politică de coeziune ar trebui să includă măsuri specifice pentru regiunile cele mai afectate de provocări demografice, și să permită o mai mare flexibilitate în stabilirea de obiective tematice sau de rate de cofinanțare, în vederea coordonării strategiilor intraregionale și interregionale în interiorul aceluiași stat membru, cu participare locală; invită Comisia să ia în considerare o strategie națională pentru dezvoltarea demografică ca o nouă condiționalitate ex-ante;

26.  invită Comisia să includă o inițiativă emblematică privind demografia în strategia Europa 2020, finanțată din fondurile ESI existente și care să cuprindă o serie de măsuri împărțite în trei categorii: creșterea inteligentă, prin măsuri menite să ajute regiunile afectate de provocări demografice în domeniul TIC, al CDI și al IMM-urilor; creșterea favorabilă incluziunii, prin intermediul unor măsuri specifice pentru a încuraja tinerii să rămână în regiunea lor, asigurarea unei reînnoiri sustenabile a generațiilor, desfășurarea de activități independente și măsuri de incluziune socială pentru migranți și refugiații aflați sub protecție internațională; și creșterea sustenabilă, prin măsuri pentru a ajuta regiunile să investească în economia ecologică, inclusiv sisteme de transport sustenabile; salută planul de acțiune al UE pentru Sate inteligente, care impune ca politicile să acorde o atenție deosebită eliminării decalajului digital dintre zonele rurale și cele urbane, precum și să dezvolte potențialul oferit de conectivitatea și digitalizarea zonelor rurale și care sprijină inițiativa Insulele inteligente, ca pe un efort de tip ascendent din partea autorităților și comunităților insulare europene care vizează îmbunătățirea vieții pe insule prin soluții integrate și sustenabile;

27.  consideră că cadrul financiar multianual de după 2020 ar trebui să ofere un impuls puternic și decisiv pentru promovarea eforturilor de abordare a provocărilor demografice, luând în considerare situația demografică actuală și tendințele demografice actuale și că acesta trebuie să includă promovarea soluțiilor care recurg la măsuri punctuale, cum ar fi un post bugetar cu finanțare, atunci când este cazul; solicită consolidarea serviciilor și a infrastructurii care intensifică incluziunea socială și digitală în cadrul celui de al doilea pilon al politicii agricole comune, menite să stimuleze dezvoltarea rurală și ca acestea să fie finanțate în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum și inversarea tendințelor de declin economic și social și de depopulare din zonele care se confruntă cu handicapuri demografice grave și permanente; solicită autorităților naționale, regionale și locale să facă schimburi de experiență, de practici optime și de noi viziuni pentru a preveni consecințele negative ale schimbărilor demografice; consideră că rețelele transeuropene de transport (TEN-T) și autostrăzile maritime (MoS) ar trebui să fie puse în serviciul zonelor cu handicapuri demografice grave și permanente;

28.  evidențiază valoarea adăugată a metodologiei unice a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC) în cadrul tuturor fondurilor ESI pentru dezvoltarea și aplicarea unor soluții ascendente integrate și adaptate; regretă, cu toate acestea, faptul că DLRC este obligatorie doar pentru FEADR și că abordările locale și participative sunt în scădere în FEDR, FSE și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM); solicită, prin urmare, Comisiei să facă utilizarea DLRC obligatorie pentru toate fondurile ESI;

o
o   o

29.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 303.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0049.
(7) JO L 347, 20.12.2013, p. 281.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0099.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0213.
(10) JO C 316, 22.9.2017, p. 145.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0211.
(12) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 9.
(13) JO C 74 E, 13.3.2012, p. 19.
(14) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 55.
(15) JO C 184 E, 6.8.2009, p. 75.
(16) JO C 292 E, 1.12.2006, p. 131.
(17) JO C 17, 18.1.2017, p. 40.
(18) Documentul de lucru al EPSON. Luxemburg, ESPON EGTC, martie 2017.
(19) Eurostat, „The EU in the World”, ediția 2016.
(20) Eurostat, „Eurostat Regional Yearbook”, ediția 2016.


Planul de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul
PDF 377kWORD 60k
Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2017 referitoare la planul de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul (2017/2066(INI))
P8_TA(2017)0428A8-0326/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 30 aprilie 2007 privind serviciile financiare cu amănuntul pe piața unică (COM(2007)0226),

–  având în vedere Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE(1) (Directiva privind creditele de consum),

–  având în vedere Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi(2) (Directiva privind asigurarea auto),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001(3),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 11 ianuarie 2012 intitulată „Către o piață europeană integrată a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil” (COM(2011)0941),

–  având în vedere Raportul privind bunele practici pentru site-urile web de comparare, elaborat de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale în 2014,

–  având în vedere Avizul din aprilie 2016 al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale adresat instituțiilor UE privind un cadru comun pentru evaluarea riscului și transparență destinat instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP),

–  având în vedere Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010(4) (Directiva privind creditul ipotecar),

–  având în vedere Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE(6),

–  având în vedere Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază(7) (Directiva privind conturile de plăți),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 8 august 2014 privind funcționarea autorităților europene de supraveghere (AES) și a Sistemului european de supraveghere financiară (SESF) (COM(2014)0509),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul(8),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE(9),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări(10) (Directiva privind distribuția de asigurări),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 10 decembrie 2015 privind serviciile financiare cu amănuntul: produse mai bune, mai multe opțiuni și mai multe oportunități pentru consumatori și întreprinderi” (COM(2015)0630),

–  având în vedere răspunsul Autorității Bancare Europene din 21 martie 2016 referitor la Cartea verde a Comisiei privind serviciile financiare cu amănuntul,

–  având în vedere Eurobarometrul special nr. 446 din iulie 2016 privind produsele și serviciile financiare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 referitoare la Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul(11),

–  având în vedere raportul întocmit în 2016 de Better Finance, intitulat „Pension Savings: The Real Return” (Economiile pentru pensii: adevăratul randament),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 mai 2017 referitoare la FinTech: influența tehnologiei asupra viitorului sectorului financiar(12),

–  având în vedere documentul consultativ al Comisiei din 21 martie 2017 privind evaluarea AES,

–  având în vedere planul de acțiune al Comisiei din 23 martie 2017 intitulat „Plan de acțiune privind serviciile financiare de consum: produse mai bune, mai multe opțiuni” (COM(2017)0139),

–   având în vedere studiul de piață din iunie 2017 privind gestionarea activelor, realizat de Autoritatea pentru conduita financiară (Financial Conduct Authority) din Regatul Unit,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0326/2017),

A.  întrucât piața serviciilor financiare cu amănuntul a UE este în continuare subdezvoltată și foarte fragmentată, diferite state membre aflându-se în proces de îmbunătățire a situației; întrucât, prin urmare, se impun de urgență măsuri eficiente care să favorizeze inovarea benefică pentru consumatorii finali, valorificându-se totodată integral potențialul pieței unice a serviciilor financiare cu amănuntul, ceea ce ar stimula competitivitatea, ar duce la scăderea prețurilor și ar spori diversitatea produselor;

B.  întrucât ar trebui urmărite cu hotărâre eliminarea barierelor naționale și combaterea tendințelor actuale care blochează inovarea în serviciile financiare cu amănuntul; invită Comisia și Consiliul ca, în cadrul uniunii piețelor de capital, să dea dovadă de mai multă hotărâre în domeniul investițiilor cu amănuntul transfrontaliere, prin abordarea nu doar a aspectelor mai simple, ci și a celor mai importante obstacole pentru această piață, printre care se numără obstacolele lingvistice, preocupările legate de fraudă sau de infracțiuni, incertitudinea cu privire la implicațiile fiscale, diferențele legislative privind valorile mobiliare și dreptul societăților comerciale, căile de atac și procedurile de insolvență necunoscute și lipsa de încredere în cadrele de protecție a consumatorilor;

C.  întrucât o piață europeană a serviciilor financiare cu amănuntul ar fi viabilă doar dacă ar reprezenta o valoare adăugată reală pentru consumatori și pentru furnizorii de servicii financiare prin asigurarea unei concurențe veritabile și a protecției consumatorilor, îndeosebi în legătură cu produsele necesare pentru participarea la viața economică și pentru consumatorii vulnerabili;

D.  întrucât Eurobarometrul special nr. 446 concluzionează, cu privire la produsele sau serviciile financiare, că cetățenii europeni cumpără în continuare mai mult în propria lor țară și deseori nici măcar nu își exprimă nevoia sau dorința de a avea acces la aceste servicii în străinătate, deși există și unele bariere reale care îi împiedică să facă acest lucru; întrucât, chiar și în cadrul statului lor membru, numai o mică parte din cetățeni caută oferte mai atrăgătoare și își schimbă furnizorii; întrucât lipsa de concurență (transfrontalieră) care rezultă din această situație ar putea să împiedice consumatorii și micii investitori să obțină cea mai bună ofertă la achiziția de produse și servicii financiare;

E.  întrucât în rezoluția Parlamentului din 17 mai 2017 este inclusă definiția FinTech, potrivit căreia prin FinTech ar trebui să se înțeleagă servicii financiare care sunt posibile datorită noilor tehnologii sau care sunt prestate cu ajutorul acestora, ceea ce afectează întregul sector financiar în toate elementele sale, de la sectorul bancar la cel al asigurărilor, al fondurilor de pensii, al consilierii în materie de investiții, al serviciilor de plată și al infrastructurilor de piață; întrucât utilizarea tehnologiilor pentru prestarea serviciilor financiare cu amănuntul ar putea contribui la depășirea anumitor obstacole din calea pieței interne și ar putea spori eficiența operațională a sectorului; întrucât, pentru depășirea acestor obstacole, nu este suficient doar să se adopte tehnologiile digitale: întrucât integrarea mai puternică a serviciilor financiare cu amănuntul transfrontaliere și informarea mai amplă cu privire la posibilitățile oferite de această piață ar putea contribui la creșterea cererii în cunoștință de cauză, ceea ce ar ridica standardele de calitate din acest domeniu,

1.  observă că Planul de acțiune al Comisiei privind serviciile financiare de consum ține seama de unele preocupări exprimate de Parlament în cuprinsul raportului său referitor la Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul, cu scopul de a se asigura protecția consumatorilor în contextul efortului de realizare a unei solide piețe unice a serviciilor financiare cu amănuntul bazată pe tehnologie, asigurând totodată protecția consumatorilor, încurajând concurența, garantând protecția datelor, reducând prețurile și combătând frauda fiscală, evaziunea fiscală, evitarea plății impozitelor și spălarea de bani; consideră, cu toate acestea, că planul de acțiune nu este suficient de ambițios pentru a fi în măsură să creeze un mediu de reglementare favorabil transparenței, creșterii și inovării, care să asigure un nivel ridicat de încredere din partea întreprinderilor și a consumatorilor în produsele financiare cu amănuntul; regretă opacitatea și nivelul în continuare ridicat al taxelor și comisioanelor legate de pensiile private, fondurile de investiții și alte produse cu amănuntul, care reduc în mod semnificativ beneficiile reale pentru investitorii mici; este totuși de acord cu poziția Comisiei, potrivit căreia ar trebui continuate și valorificate în primul rând transpunerea și aplicarea actelor legislative elaborate în ultimii ani în domeniul serviciilor financiare, printre care se află MiFID2 și IDD, iar noi inițiative legislative ar trebui prezentate numai dacă este necesar;

2.  salută dezvoltarea de noi servicii și instituții financiare care contribuie la concurența de pe piețele financiare și la apariția de noi oportunități oferite consumatorilor; observă totuși că, în 2016, finanțarea tehnologiei financiare în Europa a însumat doar 2,2 miliarde USD, față de 12,8 miliarde USD în SUA și 8,6 miliarde USD în China, fapt care demonstrează că este nevoie urgentă de o schimbare rapidă de mentalitate și de un răspuns normativ adecvat la evoluțiile tehnologice, pentru ca Europa să devină o piață de referință în materie de inovare; subliniază că o piață unică veritabilă pentru serviciile financiare cu amănuntul, care să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și condiții de concurență echitabile pentru operatorii nou-intrați pe piață, va face ca UE să devină un centru atractiv pentru servicii financiare inovatoare și le va asigura consumatorilor o ofertă mai diversă și mai bună, la prețuri mai mici; subliniază că, deși noile tehnologii pun probleme de reglementare, acestea oferă totodată oportunități extraordinare de inovare care aduc beneficii consumatorilor finali și stimulează creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

3.  consideră că este de importanță vitală să se asigure prestarea la nivel transfrontalier a unei game largi de servicii financiare, printre care deschiderea de conturi curente și de economii, punerea la dispoziție de carduri bancare, împrumuturi de consum și credite ipotecare, asigurări și instrumente de datorie suverană;

4.  consideră că cerința impusă clienților de a avea reședința în statul membru în care este oferit produsul financiar (inclusiv instrumentele de datorie suverană) sau de a deține un act de identitate emis de autoritățile statului membru respectiv pentru a li se putea oferi produsul în cauză contravine principiilor pieței interne a serviciilor financiare cu amănuntul;

5.  consideră că ar fi oportun ca investitorii cu amănuntul să poată cumpăra instrumente de datorie suverană;

6.  consideră, după cum se specifică la punctul 135 din rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(13), că pentru conturile curente și de economii nu ar trebui să existe comisioane pentru utilizatori, cu excepția cazului în care acestea sunt corelate cu anumite servicii;

7.  subliniază faptul că accesul la numerar prin intermediul bancomatelor reprezintă un serviciu public esențial, care trebuie furnizat fără nicio discriminare sau nedreptate și pentru care, așadar, costurile nu trebuie să fie excesive;

8.  reamintește Comisiei că instituțiile financiare continuă să anuleze cardurile de plată dacă titularul se mută într-un alt stat membru și solicită să se ia măsuri în acest sens, inclusiv prin alertarea autorităților naționale;

9.  salută faptul că planul de acțiune are ca scop soluționarea unei serii de probleme importante și că în unele domenii prevede măsuri specifice care trebuie întreprinse de Comisie, însoțite de un calendar clar;

10.  consideră că Comisia ar trebui să dea dovadă de mai multă inițiativă în utilizarea uniunii piețelor de capital, implicând totodată îndeaproape Parlamentul în punerea în aplicare a acordului de la Paris, pentru a sprijini piața investițiilor durabile și responsabile, aflată în plină creștere, prin promovarea investițiilor durabile, prin asigurarea furnizării de informații de mediu, sociale și de guvernanță eficiente și standardizate de către societățile cotate la bursă și de către intermediarii financiari și prin reflectarea corespunzătoare a acestor criterii în sistemele de gestionare a investițiilor și în standardele de informare; îndeamnă, de asemenea, Comisia să promoveze „serviciile de rating” ecologic, social și de guvernanță, precum și un cadru coerent pentru piața obligațiunilor ecologice, pornind de la studiul corespunzător al Comisiei și de la lucrările grupului de studiu al G20 referitoare la finanțarea ecologică; solicită Comisiei să prezinte o propunere privind crearea unui „cont de economii al UE”, în scopul de a debloca mijloace de finanțare pe termen lung și pentru a susține tranziția ecologică în Europa;

11.  subliniază importanța centrelor financiare vitale, care reprezintă piețe dinamice pentru serviciile cu amănuntul;

12.  consideră că un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și de transparență este esențial pentru dezvoltarea unei piețe unice în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul; insistă, în special, asupra necesității de a asigura protecția consumatorilor vulnerabili prin punerea în aplicare eficientă a Directivei privind conturile de plăți de bază și de a adopta noi măsuri în acest sens, cum ar fi politicile în materie de instruire financiară; consideră că legislația financiară de la nivelul UE și de la nivel național în domeniul protecției consumatorilor serviciilor financiare trebuie să fie consolidată și aplicată în mod corespunzător, iar acolo unde este necesar, armonizată într-o măsură mai mare în toate statele membre;

13.  invită Comisia să asigure aplicarea principiului „același serviciu, același risc, aceleași reguli, aceeași supraveghere”, pentru a se evita denaturarea concurenței, mai ales având în vedere faptul că apar noi actori pe piață; subliniază că aceste norme nu trebuie să constituie un obstacol în calea inovării; îndeamnă Comisia să clarifice utilizarea dispozițiilor privind interesul general, care în prezent ar putea fi utilizate indirect de către statele membre pentru a bloca intrarea noilor produse pe piețele lor, și să autorizeze autoritățile europene de supraveghere să devină un mediator activ între statele membre atunci când există interpretări contradictorii privind utilizarea acestor dispoziții;

14.  insistă asupra faptului că o piață europeană a serviciilor financiare cu amănuntul trebuie să fie benefică pentru IMM-uri atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei; precizează că, din perspectiva ofertei, aceasta ar trebui să reprezinte un mijloc de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la finanțare, iar din perspectiva cererii, ar trebui să le permită IMM-urilor să pătrundă mai ușor pe piețele transfrontaliere; subliniază că intensificarea concurenței nu trebuie să sancționeze IMM-urile care furnizează servicii financiare cu amănuntul la nivel local;

15.  îndeamnă Comisia să se asigure că autoritățile europene de supraveghere financiară, ABE, ESMA și EIOPA, dispun de resursele financiare și competențele necesare pentru a-și îndeplini toate sarcinile în materie de reglementare și de supraveghere, în interesul protecției consumatorilor;

16.  invită Comisia să analizeze posibilitatea introducerii celui de-al 29-lea regim pentru produsele financiare cu amănuntul; invită, de asemenea, Comisia să analizeze posibilitatea creării unui cadru juridic armonizat pentru opțiunile implicite standardizate pentru produsele financiare cele mai răspândite în UE, conform modelului contului bancar de bază și al produselor paneuropene de pensii (PEPP);

Acțiunea 1 – Comisioane mai scăzute la tranzacțiile în alte monede decât euro

17.  reamintește că taxele pentru plățile transfrontaliere în afara zonei euro sunt în continuare ridicate; invită, prin urmare, Comisia să propună rapid o modificare la Regulamentul (CE) nr. 924/2009, în scopul de a reduce taxele pentru operațiunile transfrontaliere în toate statele membre; regretă, în acest context, lipsa unui sistem bancar european comun de plăți online, cum ar fi un card de credit sau de debit valabil la nivel european și deținut de europeni;

Acțiunea 2 – Transparența conversiei monetare

18.  subliniază că punerea în aplicare a legislației actuale este esențială pentru eliminarea lipsei de transparență în „conversia monetară dinamică”; subliniază că Directiva (UE) 2015/2366 prevede obligația comercianților de a evidenția și de a prezenta clar costul final al conversiei monetare dinamice suportat de consumatori, inclusiv atunci când consumatorii fac retrageri de la bancomate care implică o conversie monetară; subliniază, totuși, că consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege ratele cele mai favorabile și trebuie să cunoască taxele și celelalte cheltuieli conexe atunci când realizează operațiuni sau plăți în străinătate și când retrag bani de la bancomate, inclusiv în situația în care recurg la conversia monetară dinamică; solicită Comisiei să asigure divulgarea de către furnizori a tuturor majorărilor cursului de schimb, care reprezintă o taxă, ca parte s cerinței de informare cu privire la costuri și cheltuieli impuse de DSP2, iar tarifele oferite de diverși furnizori de servicii financiare să fie prezentate în mod transparent; ia act de faptul că o mai bună cultură financiară în rândul consumatorilor este esențială în acest scop; recomandă să se organizeze la nivelul UE exerciții de cumpărături de probă („clienți misterioși”) pentru a se evalua și a se aduce la cunoștința publicității situația accesului transfrontalier, a calității serviciilor și a respectării legislației UE, precum și pentru a se monitoriza evoluțiile care afectează produsele și serviciile;

Acțiunea 3 – O procedură mai ușoară privind schimbarea produselor

19.  atrage atenția asupra nivelurilor scăzute de migrare a consumatorilor către alți furnizori pentru majoritatea produselor bancare și de asigurări generale, ceea ce reprezintă un obstacol în calea intrării pe piețele transfrontaliere cu amănuntul; încurajează, prin urmare, Comisia să faciliteze trecerea consumatorilor la servicii financiare cu amănuntul mai avantajoase în întreaga UE, precum și rezilierea contractelor financiare, obținerea de împrumuturi și accesul transfrontalier la alte produse financiare; subliniază potențialul însemnat al furnizării la nivel transfrontalier de produse de asigurare, cum ar fi asigurările auto; constată, cu toate acestea, că principiul libertății contractuale permite instituțiilor financiare să decidă cu cine încheie contractele; solicită Comisiei ca, în acest context, să recunoască importanța de a controla practicile agresive în materie de creditare și de împrumuturi până la plata salariului, care au dus la exploatarea consumatorilor și a IMM-urilor vulnerabile;

20.  aprobă intenția Comisiei de a integra realizările Directivei privind conturile de plăți pentru a facilita schimbarea furnizorilor de servicii financiare și de produse financiare; invită Comisia să prezinte inițiative legislative destinate în mod specific sectorului financiar, pentru a pune capăt geoblocării nejustificate, astfel încât clienții să se poată reorienta mai ușor către servicii financiare cu amănuntul mai avantajoase în alte state membre; ia act de faptul că informarea adecvată și protecția consumatorilor vor fi esențiale în atingerea acestui obiectiv;

Acțiunea 4 – Site-uri web de comparare de calitate

21.  subliniază utilitatea unui portal de comparare bine structurat și ușor de utilizat la nivelul UE, care să acopere integral piețele financiare europene cu amănuntul; încurajează în acest scop Comisia să examineze ce portaluri independente există în statele membre; subliniază că instrumentele de comparare trebuie să fie exacte și pertinente pentru consumatori și nu trebuie să fie axate exclusiv pe prețurile produselor, ci și pe calitatea lor, luând în considerare și alte criterii precum existența unor rețele de sucursale, contactele de la persoană la persoană și sustenabilitatea practicilor comerciale și având în vedere faptul că pot fi comparate doar produse similare; subliniază că produsele trebuie să fie comparate numai cu produse simulare, pentru a nu deruta clienții;

22.  îndeamnă Comisia să promoveze instrumente precum ghișeele unice, care vor intensifica concurența și vor acorda asistență întreprinderilor care oferă servicii financiare cu amănuntul;

Acțiunea 5 – O mai bună asigurare auto

23.  consideră că, în urma revizuirii REFIT de către Comisie a Directivei privind asigurarea auto, vor fi esențiale modificări la directivă pentru a se garanta despăgubirea victimelor accidentelor rutiere, precum și portabilitatea și recunoașterea transfrontalieră a sistemului bonus-malus, având în vedere și hotărârile CJUE potrivit cărora ar trebui revizuit cât mai curând domeniul de aplicare al Directivei privind asigurările auto pentru a soluționa problema nerecunoașterii sistemului bonus-malus și pentru a garanta aplicabilitatea acestei directive în împrejurările avute în vedere de colegislatori;

Acțiunea 6 – Stabilirea transparentă a prețurilor de închiriere a autovehiculelor

24.  invită Comisia să analizeze nevoia unor măsuri suplimentare care să vizeze serviciile de asigurare propuse la închirierea unui autovehicul, cu scopul de a asigura transparența prețurilor pentru toate societățile de închirieri auto în toate statele membre;

Acțiunea 7 – O piață unică mai aprofundată pentru creditele de consum

25.  subliniază că trebuie soluționată în mod prioritar problema îndatorării excesive a consumatorilor în cazul în care Comisia intenționează să faciliteze accesul transfrontalier la credite; solicită măsuri pentru coordonarea informațiilor privind îndatorarea, cu respectarea deplină a legislației UE, inclusiv a actelor legislative privind protecția datelor și protecția consumatorilor, astfel încât fiecare creditor să cunoască în ce măsură este îndatorat un client înainte de a-i pune la dispoziție noi credite, ceea ce ar avea ca rezultat eficientizarea pieței și punerea în concurență a furnizorilor de credite; solicită, având în vedere acest obiectiv, să se efectueze o evaluare cuprinzătoare a cauzelor care duc la îndatorarea excesivă a consumatorilor; subliniază că instruirea financiară reprezintă o modalitate eficace de a proteja consumatorii care se supun riscului de îndatorare excesivă; îndeamnă în acest sens Comisia să promoveze educația financiară și să stimuleze colaborarea dintre părțile interesate în acest domeniu important; reamintește, în contextul utilizării în mai mare măsură de către instituțiile financiare a datelor referitoare la clienți sau a unor volume mari de date, dispozițiile din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) care acordă persoanei vizate dreptul de a obține o explicație cu privire la o decizie luată prin prelucrare automată și de a contesta această decizie; subliniază necesitatea de a garanta posibilitatea modificării datelor incorecte și utilizarea exclusivă a datelor verificabile și pertinente; invită toate părțile interesate să-și intensifice eforturile în sensul garantării aplicării acestor drepturi; consideră că consimțământul acordat pentru utilizarea datelor cu caracter personal trebuie să fie dinamic, iar persoanele vizate trebuie să își poată modifica și adapta consimțământul;

Acțiunea 8 – Norme echitabile privind protecția consumatorilor

26.  solicită Comisiei să evalueze cu atenție dacă normele și practicile naționale privind protecția consumatorilor nu constituie obstacole injuste în fața investițiilor transfrontaliere și dacă acestea sunt justificate, în temeiul legislației și jurisprudenței consacrate în domeniul pieței interne, de motive imperative de interes general și sunt necesare și proporționale în raport cu obiectivele urmărite; subliniază că în normele aplicabile de la nivel european privind protecția consumatorilor este prevăzută expres o marjă de manevră pentru transpunerea internă, astfel încât legislația europeană să poată fi integrată în normele interne aflate în vigoare; subliniază, totuși, că desființarea barierelor naționale nu trebuie să se realizeze în detrimentul protecției consumatorilor, iar protecția consumatorilor ar trebui să fie în continuare una dintre orientările prioritare în procesul de elaborare a legislației; este îngrijorat de faptul că o bună parte a documentației generate de furnizorii de servicii și produse financiare cu amănuntul ca răspuns la legislația UE nu este strict necesară conform legii și nu le aduce consumatorilor niciun beneficiu sau aproape niciunul, însă creează sarcini suplimentare care pot genera costuri mai mari, dar superflue, pentru consumatori; invită Comisia să regândească această documentație în vederea optimizării ei, fără a sacrifica beneficiile în materie de protecție a consumatorilor; subliniază că accesul la informații pertinente și ușor de înțeles este esențial pentru a le permite consumatorilor să ia decizii financiare în cunoștință de cauză; observă, totuși, că anume calitatea, și nu cantitatea acestor informații este hotărâtoare; subliniază că este necesar să fie coordonate cât mai eficient posibil cerințele privind informarea clienților prevăzute în diverse acte legislative europene; subliniază că trebuie să fie evitate dispozițiile duble sau contradictorii privind divulgarea de informații, pentru a nu crea măsuri birocratice și cheltuieli inutile și pentru a nu deruta clienții;

27.  invită Comisia să aibă în vedere introducerea unei legislații omnibus pentru a trece de la amalgamul actual de acte precum MiFID, IDD, AFIA etc. la finalizarea unui cadru solid și consecvent care să asigure transparența pentru consumatori, eliminând complexitatea inutilă pentru prestatorii de servicii financiare, inclusiv convergența în materie de supraveghere între statele membre; invită Comisia să promoveze utilizarea mai largă în legislația sectorială a mandatului AES privind protecția consumatorilor și să țină seama de aceasta în cadrul apropiatei revizuiri a finanțării și guvernanței AES; invită Comisia să mandateze AES să conducă lucrările legate de convergența practicilor statelor membre de supraveghere a conduitei în afaceri;

28.  salută intenția Comisiei de a pregăti o campanie de sensibilizare cu privire la FIN-NET, o rețea care ajută consumatorii să-și reclame drepturile fără a fi nevoiți să meargă în instanță, ci recurgând la un organism de soluționare alternativă a litigiilor (SAL); consideră că FIN-NET ar trebui să-și extindă aria de activitate, să-și clarifice rolul și să-și îmbunătățească site-ul de internet;

Acțiunea 9 – Îmbunătățirea evaluării bonității

29.  invită Comisia să introducă standarde și principii armonizate de evaluare transfrontalieră a bonității, pentru a reduce în mod mai eficient riscul de creștere a îndatorării excesive odată cu facilitarea acordării de credite online la nivel paneuropean, luând în considerare toate aspectele din concluziile rapoartelor publicate referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind creditele ipotecare și a Directivei privind creditele de consum;

Acțiunea 10 – FinTech pentru serviciile financiare cu amănuntul

30.  recunoaște dreptul consumatorilor de a recurge la programe informatice pentru a iniția plăți și a difuza informații despre propria persoană;

31.  sprijină intenția Comisiei de a prezenta un plan de acțiune cuprinzător privind FinTech în cadrul strategiilor privind uniunea piețelor de capital și piața unică digitală, care să contribuie la instituirea unei piețe unice a serviciilor financiare eficiente, funcționale, integrate și bazate pe tehnologie, de care să beneficieze toți utilizatorii finali europeni, dar care să asigure totodată condiții echitabile; sprijină înființarea de către Comisie a unui grup operativ pentru FinTech; subliniază că noul peisaj care apare în urma dezvoltării FinTech impune elaborarea unei game largi de instrumente de protecție noi și adecvate, cum ar fi instruirea consumatorilor cu privire la noile produse sau norme privind combaterea spălării de bani și îndatorarea pe platformele de creditare FinTech;

32.  invită Comisia să examineze rezoluția sa referitoare la tehnologia financiară: influența tehnologiei asupra viitorului sectorului financiar și să promoveze protecția consumatorilor, securitatea, inovarea și concurența loială și să garanteze că principiul „aceleași servicii, aceleași riscuri, aceleași reguli, aceeași supraveghere” se aplică tuturor companiilor, indiferent de sectorul sau de localizarea acestora; subliniază că prin FinTech trebui să se înțeleagă servicii furnizate sau care sunt posibile prin intermediul noilor tehnologii, care afectează întregul sector financiar în toate componentele sale, de la sectorul bancar la cel al asigurărilor, al fondurilor de pensii, al consilierii în materie de investiții, al serviciilor de plată și al infrastructurilor de piață;

33.  îndeamnă Comisia să creeze un mediu propice pentru soluții inovatoare; observă că întreprinderile inovatoare de tipul FinTech asigură concurența necesară pentru crearea unei piețe eficace a serviciilor financiare cu amănuntul;

34.  subliniază faptul că diferite instituții financiare noi care activează sub numele de FinTech au aceleași responsabilități față de consumatori și în ceea ce privește stabilitatea financiară ca alte instituții și servicii tradiționale corespondente;

Acțiunea 11 – Verificarea digitală a identității

35.  subliniază potențialul semnăturii electronice și al identificării electronice pentru înlesnirea tranzacțiilor și invită Comisia să valorifice realizările obținute prin în urma adoptării Regulamentului eIDAS; subliniază necesitatea de a lua în considerare persoanele care nu pot sau nu doresc să utilizeze semnătura electronică sau identificarea electronică; promovează interoperabilitatea identificării electronice transfrontaliere în sectorul serviciilor financiare și cere asigurarea unor condiții de concurență echitabilă între statele membre (și eventual în țările SEE și în Elveția); solicită, în plus, Comisiei să evalueze urgent barierele normative actuale care stau în calea dezvoltării tehnicilor de identificare electronică și subliniază că orice inițiativă ar trebui să fie neutră din punct de vedere tehnologic;

36.  reiterează necesitatea identificării și eliminării de către Comisie a obstacolelor normative care îngreunează accesul paneuropean la servicii financiare prin semnătură electronică, facilitând astfel operațiunile digitale online la nivel transfrontalier pe întreg teritoriul UE, fără a afecta nivelul de securitate al sistemelor existente sau capacitatea acestora de a respecta cerințele celei de-a patra Directive privind combaterea spălării banilor;

Acțiunea 12 – Vânzarea online de servicii financiare

37.  subliniază necesitatea de a adapta cadrul legislativ actual al UE privind lumea digitală pentru a contracara riscurile în materie de protecție a consumatorilor legate de vânzarea online la distanță, creându-se astfel noi oportunități de afaceri pentru întreprinderile nou-înființate și FinTech din UE; atrage atenția asupra riscurilor pentru consumatori asociate cu jocurile de noroc online care sunt prezentate drept produse financiare, mai exact opțiunile binare; susține că este necesară o supraveghere europeană strictă și armonizată pentru a proteja consumatorii și a evita lacunele normative; subliniază că standardele europene de protecție a consumatorilor se aplică indiferent dacă vânzarea are loc prin canale de distribuție tradiționale sau moderne;

38.  subliniază importanța securității informatice și regretă faptul că, în planul său de acțiune, Comisia nu abordează problemele legate de securitatea informatică; prin urmare, invită Comisia să facă acest lucru ca parte a activității grupului său operativ;

39.  subliniază necesitatea de a menține serviciile furnizate de marile bănci, care oferă un serviciu public esențial și care aduc beneficii în special IMM-urilor, persoanelor în vârstă și consumatorilor vulnerabili, care sunt mai puțin înclinați să utilizeze servicii bancare electronice și care preferă interacțiunea directă; recunoaște că închiderea de sucursale degradează infrastructura financiară la nivel local și poate fi extrem de dăunătoare pentru comunități;

40.  constată că folosirea sporită a datelor referitoare la clienți sau a volumelor mari de date de către instituțiile financiare le-ar putea aduce consumatorilor anumite beneficii, cum ar fi dezvoltarea unor oferte mai adaptate, segmentate și mai ieftine, bazate pe repartizarea mai eficientă a riscurilor și a capitalului; este preocupat, pe de altă parte, de apariția unei politici tarifare dinamice și de capacitatea acesteia de a dezavantaja consumatorii în ceea ce privește comparabilitatea ofertelor și, prin urmare, eficacitatea concurenței și punerea în comun și mutualizarea riscurilor în sectorul creditării și al asigurărilor;

o
o   o

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 133, 22.5.2008, p. 66.
(2) JO L 263, 7.10.2009, p. 11.
(3) JO L 266, 9.10.2009, p. 11.
(4) JO L 60, 28.2.2014, p. 34.
(5) JO L 173, 12.6.2014, p. 349.
(6) JO L 257, 28.8.2014, p. 73.
(7) JO L 257, 28.8.2014, p. 214.
(8) JO L 123, 19.5.2015, p. 1.
(9) JO L 337, 23.12.2015, p. 35.
(10) JO L 26, 2.2.2016, p. 19.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0434.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2017)0211.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2017)0027.

Notă juridică